You are on page 1of 66

-PORTOFOLIU DE EVALUARE

-

Coordonator: Szekely Eva Monica Propunător: Nistor Adriana-Petruţa R-E, Anul II, Grupa a II-a

DISCURSUL ARGUMENTATIV

TATĂl - CENTRU AL FAMILIEI ?

Aplicaţie : ROMANUL - LICEU

Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda

CUPRINS
Argument……………………………......1 Evaluare manuale alternative.................3 Planificare pe unitate de conţinut..........5 Proiect de activitate didactică...............14 Tabel contrastiv:
plan simplu de idei/plan dezvoltat de idei/rezumat....21

Secvenţă de evenimente..........................25 Tabel intertextual....................................26 Matrice intertextuală..............................32 Anexe…....................................................33 Realizarea eseului…................................50

de 2-3 pagini. Iată de ce. misiunea mea nu a fost grea. 2004. de 2-3 pagini. iar pe de altă parte cu exigenţele programei. care a părăsit primul competiţia. ordinea. Următorul pas era introducerea inter-mediatorului între subiecte şi programă. studiat la clasă) şi Varianta 20 (Scrie un eseu argumentativ. De exemplu.a. în care să prezinţi imaginea familiei aşa cum se reflectă într-un roman de după al Doilea Război Mondial. manualul editurii Corint a câştigat războiul printr-o bătălie . Aparent. produsă de frumuseţea idealului . ambele manuale propun o altfel de viziune. pe acest drum spre centrul argumentaţiei am avut în vizor punctul final. Un cuvânt despre familie se vrea a fi şi portofoliul meu prin care propun o altfel de viziune didactică asupra romanului Moromeţii de Marin Preda. despre familie nu poţi rosti decât cuvinte sfinte. am ajuns la manual. dovedindu-se a fi neactual atât în ceea ce priveşte conţinutul. în care să prezinţi tema familiei. Nu plăcerea. Şi asta deoarece. Este vorba despre Varainta 39 (Scrie un eseu. la o simplă ocheadă am observat că există foarte multe subiecte axate pe tema familiei. conştiinţa datoriei. (Ciclul inferior al liceului) aprobată prin ordin al ministerului Nr. Astfel. Astfel. precum şi a capacităţilor şi competenţelor prevăzute. centrată pe tema familiei şi coagulată în jurul unei întrebări : este tatăl centrul familiei ? În primul rând. Dacă manualul editurii Teora s-a remarcat la secţiunile Sugestii şi Dicţionar explicativ. din variantele propuse pentru Examenul de bacalaureat 2007 am extras două subiecte care se referă explicit la familie. am luat cunoştinţă asupra recomandărilor privind conţinuturile învăţării. ilustrată într-un roman studiat de până la al Doilea Război Mondial. Mărturisesc că bătălia finală s-a dat între manualul editurii Corint şi cel al editurii Teora. consultând Programa şcolară pentru clasa a X. pe de o parte cu cerinţele ce vizează textul argumentativ pentru examenele orale şi scrise. ci bucuria pură. Asfel. Iar prima armă la îndemâna oricărui profesor trebuie să fie programa. mai precis subiectele de examen. pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „În familie trebuie să stăpânescă: iubirea voinţa zămislirii. întrucât unele manuale au ieşit din competiţie încă de la început nefiind în acord. deschizând drumul acelei viziuni integrate şi integratoare pentru care pledează didactica contemporană. cât şi în privinţa metodei.08.ARGUMENT „La început a fost Cuvântul” şi El s-a întrupat în oameni care au devenit familie. aveam nevoie doar de arme. 4598 / 31. Un astfel de manual este cel al editurii All.” ) Cunoscând ţinta.

trebuie spus faptul că manualul editurii Corint a primit şi aici notă de trecere. întrucât pe lângă faptul că fragmentul propus prezintă tocmai scena cinei familiei Moromete (o adevărată radiografie a familiei Moromete şi „o primă schiţă a psihologiei Moromeţilor” în cuvintele lui Ovid Crohmălniceanu). o serie de informaţii importante care pot deveni argumente se desprind din însemnările de la rubricile Eveniment şi personaj. astfel că el trebuie să vină în întâmpinarea eventualelor nelămuriri şi să-i stea alături când are în faţă misiunea imposibilă a redactării unui text argumentativ. sub coordonarea academicianului Eugen Simion. prin maniera exhaustivă de tratare a operei. căci. În ceea ce priveşte tema avută în vedere. doar aşa manualul poate funcţiona ca un factor stimulativ care. Autorii acestui manual sunt: Florina Rogalski şi Diana Hărtescu. . e alături. m-am (re)întors la familie. să ajute la punerea în valoare a gândirii originale şi a imaginaţiei elevilor. E aproape şi totuşi departe. în ultimă instanţă. vizând toate palierele textului. cât mai ales la temele de reflecţie din cadrul secţiunii Text şi interpretare. familia e altfel.pe toate fronturile. De aceea. dând frâu liber întrebărilor. nu trebuie neglijate nici o serie de criterii precum accesibilitatea în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevului sau atractivitatea. în alegerea acestui manual am avut în vedere faptul că manualul este prin definiţie obiectul de lucru al elevului. prin intermediul exerciţiilor propuse şi o serie de „indicaţii” ce urmează să orienteze argumentarea pe tema aleasă pentru portofoliu. Astfel. Iată doar câteva dintre ideile care stau la baza unei argumentări complete şi complexe a temei familiei în romanul studiat. manualul oferă. până la observaţii de limbă şi comunicare aplicate (secţiunea Pretext). Însă. ca la orice examen. altfel spus. prin valoarea sa. Nu în ultimul rând. de la structură şi compoziţie (secţinuea Text şi interpretare). Drama conştiinţei patriarhale şi Destrămarea familiei sau Anularea autorităţii paterne. am optat pentru manualul de clasa a X-a de “Limba şi Literatura Română” al editurii Corint. în anul 2000. având într-o mână programa şi în celalată manualul. Având în vedere toate aceste considerente. Şi mă refer nu doar la Consideraţiile generale care pot veni în ajutorul elevului însărcinat cu scrierea unui eseu despre Moromeţii lui Marin Preda. Astfel. un prim punct ochit / răspuns e din oficiu: Familia nu e mai bine ori mai rău. apărut la Bucureşti.

literatură. concepte operaţionale SUGESTII : fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţii gradate şi progresive 1 3 5 4 4 2 2 5 4 5 .EVALUARE MANUALE ALTERNATIVE .în vederea argumentării (ne)alegerii unui manual / al unei edituri – MANUALE / EDITURA Punctaj 0…5 puncte ALL CORINT HUMANITAS TEORA Număr curent Criterii de evaluare VIZIUNE INTEGRATĂ: limbă şi comunicare.

3 SUGESTII ACTIVPARTICIPATIVE: procesualitatea construcţiei sensurilor 2 5 3 4 4 ALEGEREA TEXTELOR: intertext relevant pentru familiarizarea cu diverse limbaje specializate DICŢIONAR EXPLICATIV: glosar corelat cu cuprinsul / concepte operaţionale 2 4 3 4 5 2 4 3 5 6 ASPECT ESTETIC: literatura şi celelalte arte CORELAŢII: cu manualele / anii anteriori TOTAL 2 4 17 5 5 33 4 5 26 4 5 31 7 .

2. Viaţa ca o pradă de Marin Preda 3.1. 2. de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ. conversaţia euristică şi de verificare. i Biblia (Volumul (Pilda fiului I) risipitor. Proverbele incipit. Să citească în întregime romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. discuţie despre subiectul romanului Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. Absalom.1. structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare. 2. Imposibila elaborarea unui tabel contrastiv cu planul simplu / dezvoltat / rezumat.1. întoarcere . Să prezinte oral construcţia subiectului în romanul Moromeţi 1.1. lectura model / selectivă. 2. precum şi alte texte literare şi /sau nonliterare relevante pentru studiul cărţii. final. Folosirea instrumentelo r de analiză tematică.PLANIFICARE PE UNITATE DE CONŢINUT (12 ore) COMPETENŢE Număr AUTORI / TEXTE TEXT INTERTEXT PROGRAMĂ CONCEPTE OPERAŢIONALE Limbă şi comunicare Literatură PRACTICA FUNCŢIONALĂ ACTIVITĂŢI curen t/ Număr COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE COMPETENŢE OPERAŢIONALE DE ÎNVĂŢARE EVALUARE de ore 1-2 ore 2. momentele subiectului . Analiza principalelor componente de structură. tabel contrastiv cu planul simplu / dezvoltat / rezumat. de Moartea Marin lui Preda ) subiect. 2.

5. evidenţiind tipurile de personaje. Să caracterizeze corect personajul de Marin Preda 4.1.3 Să prezinte oral compoziţia romanului Moromeţii (Volumul I ) de Marin Preda. D.4. Să prezinte corect construcţia personajelor în romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. întrebări frontale. Simion.M. 2.Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. evidenţiind rolul incipitului şi al finalului. Fraţii Karamazov de F. problematizarea . 3-4 ore 2.1. Micu) caracterizar e directă şi caracterizar e indirectă. Texte critice ( N. E. . Dostoievsk i 5. Manolescu. Dicţionar de simboluri (Tată) 6. Folosirea instrumentelo r de analiză tematică. argumentare a tipuri de personaje.1. de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ. reţeaua şi harta personajelor. Analiza principalelor componente de structură. structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.1. 2. 2. 2. completare a unor matrici semantice şi fişe de lucru .

1. Liviu Rebreanu) . 2. evidenţiind relaţiile dintre acesta şi celelalte personaje. (v. Să prezinte condiţia ţăranului aşa cum se reflectă în romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda.principal din romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. comparând-o cu alte modele din literatura română.6.

2. de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ.1. că romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin stil indirect instanţele comunicării .1. argumentare a realism .9. Să prezinte corect perspectiva narativă şi instanţele comunicării în romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. 2. prin prezentarea a 3-4-5 caracteristici. Să identifice corect caracteristicil e curentului literar realism pe baza romanului Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. exerciţii de identificare a caracteristicilor curentului literar realism demonstraţia fişe de lucru în grup şi /sau individual.8.5-6 ore 2. 2.1. Folosirea instrumentelo r de analiză tematică. Să demonstreze. perspectivă liber narativă. 2.1. structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare. Analiza principalelor componente de structură.7.

1.4. 7-8 ore 1. . realizând în 10-15 rânduri rezumatul textului reprodus la subiectul I. Să rezolve corect cerinţa subiectului al II-lea de pe fişa de evaluare sumativă.5.4. Norme ortografice şi de punctuaţie. morfosintacti ce şi folosirea adecvată a unităţilor lexicosemantice. în exprimarea proprie.Preda aparţine prozei realiste. Utilizarea. registre stilistice ale limbii fişă de evaluare sumativă rezolvarea individuală a cerinţelor fişei de evaluare sumativă. Să rezolve corect cerinţele subiectului I de pe fişa de evaluare sumativă. 5. ortoepice.1. a normelor ortografice. 1. 1. compatibile cu situaţii de comunicare. pe baza textului dat (fragmentul din romanul Moromeţii de Marin Preda). Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte. de puctuaţie. unităţi frazeologice . Utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare.1. 1.

subliniind prin 1-2-3 argumente rolul lor în evoluţia conflictului.1. discuţie reţea. 2. munca în grup. structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare. harta personajelor 1 şi 2.9-10 ore 2.1. Analiza principalelor componente de structură. 2. Să caracterizeze corect personajele romanului Moromeţii de Marin Preda. de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ. argumentarea pe baza unor modele grafice de organizare a textului. . evidenţiind fişa de lucru nr.1.1. 1 şi fişa de lucru nr.4. 2. 2. Să identifice corect două scene / situaţii semnificative care reflectă imaginea familiei în romanul Moromeţii de Marin Preda. 2. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate.4. reţeaua personajelor. Folosirea instrumentelo r de analiză tematică.

relaţiile / conflictele dintre ele şi construind harta şi reţeaua personajelor. ortoepice. .4. în exprimarea proprie.5. Utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în 1.1. completare de matrici semantice. 2. 5. a normelor ortografice. întrebări frontale. tabel intertextual. 11-12 ore 1.2. Utilizarea. relevând prin 2-3-4 argumente existenţa unei drame a paternităţii în romanul Moromeţii de Marin Preda. Să enumere 3-4-5 opere din literature română şi / sau universală illustrative reţeaua personajului 2 şi 3 matrici semantice. Să-şi exprime punctul de vedere argumentat despre imaginea tatălui ca centru al familiei. de 1.

pentru tema familiei. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului. 1. învăţarea prin descoperire. Compararea unor .diferite situaţii de comunicare.4.2. Să integreze correct tema familiei în cadrul operei lui Marin Preda.2. 3. 1. morfosintactic e şi folosirea adecvată a unităţilor lexicosemantice. viziunea autorului despre imaginea familiei şi a tatălui. compatibile cu situaţii de comunicare. 3.5. evidenţiind pe baza a 2-3-4 exemple din scrieri.1. Argumentare a scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. 3. puctuaţie. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte.

de 2-3 pagini. 3. expunerea argumentată a propriului punct de vedere. exprimânduşi punctul de vedere argumentat despre imaginea tatălui ca centru al familiei şi valorificând şi alte texte literare sau nonliterare din literatura română sau universală.argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii.3.1. 3.3. în care să prezinte imaginea familiei aşa cum se reflectă în romanul Moromeţii de Marin Preda. . Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate. Să scrie un eseu. realizarea unui eseu pe baza unor repere discutate anterior.

.

100 de minute) Scopul: Consolidarea unor reprezentări privind relaţia dintre diferitle metode de receptare a unor semnificaţii pe baza unor texte date şi producerea de text. compatibile cu situaţii de comunicare.4: Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate.4: Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte. morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice.1: Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului.Moromeţii Subiectul: Romanul de familie (2 ore. ortoepice. C3. structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.2: Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii.3: Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate. de puctuaţie. . a normelor ortografice.1: Analiza principalelor componente de structură. Competenţe generale: C1: Utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare. Competenţe specifice: C1. C3. de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ. C2: Folosirea instrumentelor de analiză tematică.PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ Data: 5 iunie 2007 Clasa: a X-a (nivel maximal) Obiectul: Limba şi literatura română Propunător: Adriana Nistor Unitatea de conţinut: Literatură / Romanul Subcapitol: Marin Preda . C2. C2. C1.5: Utilizarea. în exprimarea proprie. C3: Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. C3.

. tabel cu tipuri de raporturi şi conectori. BUCUREŞTI. respectiv universală. în care să prezinte imaginea familiei aşa cum se reflectă în romanul Moromeţii de Marin Preda. Chevalier. conversaţia euristică. Jean. hărţi ale personajelor). Fraţii Karamazov (Volumul II). EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Marin. evidenţiind relaţiile / conflictele dintre ele şi construind harta şi reţeaua personajelor. viziunea autorului despre imaginea familiei şi a tatălui. Bibliografie: 1. Editura Artemis. problematizarea. 6.M. Viaţa ca o pradă. tehnica răspunsului subiectiv. Alain Gheerbrant Dicţionar de simboluri. Preda. 1993. CO4: Să caracterizeze corect personajele romanului Moromeţii de Marin Preda. 5. tabel intertextual. Editura Minerva. Editura Albatros. CO6: Să scrie un eseu. CO2: Să integreze corect tema familiei în cadrul operei lui Marin Preda. Bucureşti. 1982. relevând prin 2-3-4 argumente existenţa unei drame a paternităţii în romanul Moromeţii de Marin Preda. Imposibila întoarcere Dostoievski. exprimându-şi punctul de vedere argumentat despre imaginea tatălui ca centru al familiei şi valorificând şi alte texte literare şi / sau nonliterare din literatura română. Marin. evidenţiind. BIBLIA TIPARITĂ SUB ÎNDRUMAREA ŞI CU PURTAREA DE GRIJĂ A PREA FERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST. CO3: Să identifice corect minimum 2 scene / situaţii semnificative care reflectă imaginea familiei în romanul Moromeţii de Marin Preda. pe baza a 2-3-4 exemple din scrieri. fişe cu fragmente din texte prediene. 2. Marin. Tipul lecţiei: Sistematizare / Formare de priceperi şi deprinderi Metode şi procedee : tehnica imersiunii în subiect. F. eseul de 5 minute. 4.Competenţe operaţionale: CO1:Să enumere 3-4-5 opere din literature română şi /sau universală illustrative pentru tema familiei. Bucureşti. Editura Univers. Moromeţii (Volumul I). precum şi alte texte literare şi nonliterare din literatura română şi universală. Bucureşti. CO5: Să-şi exprime punctual de vedere argumentat despre imaginea tatăluica centru al familiei. fişe de lucru în grup / individual. 3. exerciţiul. Preda. Resurse: manualul. anexe (matrici semantice. PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Bucureşti. Preda. de 2-4 pagini. dicţionar de simboluri. subliniind prin 1-2-3 argumente rolul lor în evoluţia conflictului. 1970. 1977. 2000.

• Astfel. să pătrundem în casa .Marin Preda continuă preocuparea lui Liviu Rebreanu pentru viaţa satului românesc.Etape / Timp Evocare (20 min) Secvenţe de conţinut • În orele anterioare am discutat despre romanul Moromeţii de Marin Preda şi am ajuns la concluziile: .capul / stălpul familiei etc. • Definirea personală ca tehnică a imersiunii în subiect. • Dar ce îmi puteţi spune despre rolul jucat de tată în cadrul familiei? Activităţi de învăţare Metode şi procedee / Evaluare • Pentru mine.Noutăţile stilistice şi mai ales expresivitatea limbajului fac din Marin Preda cel mai însemnat romancier al perioadei. daţi o definiţie personală a familiei.centrul vieţii etc. tatăl este : . să privim romanul Moromeţii ca un roman de familie. împreună. . • În primul rând. • Ei bine.Romanul Moromeţii se înscrie în curentul realist. familia este : . • După părerea mea. • Tehnica răspunsului subiectiv. . vom încerca azi. • Elevii îşi exprimă propriile gânduri despre imaginea familiei şi a tatălui. concluziile lecţiilor precedente ne vor ajuta în lecţia de azi să demonstrăm că romanul Moromeţii este un roman de familie.

constituie suportul pentru realizarea matricei semantice Tema familiei în opera lui Marin Preda. e timpul să • Elevii enumeră mai multe pătrundem în casa familiei scene: Moromete şi să vedem ce fel de . care mi-a fermecat Imposibila întoarcere în care nu numai copilăria. . • Tehnica întrebării frontale. îmi puteţi da exemple de • Răspunsurile elevilor sunt monitorizate pe tablă prin.” • Acum. • Se enumeră o serie de romane în care este prezentă tema familiei : . etc. a fost tatăl meu. Mara (Ioan Slavici).Baltagul (Mihail Sadoveanu). completate de cele ale profesorului. • Elevii îşi exprimă opinia despre mărturisirea lui Marin Preda din Imposibila întoarcere. Marele familiei şi a tatălui ? Cunoaşteţi singuratic etc.Viaţa ca o pradă.scena cinei. • Pentru început. vă rog sămi daţi şi alte exemple de romane de familie din literatura română sau universală. Ciclul Comăneştenilor (Duiliu Zamfirescu). • Tema familiei este o temă • Acum.Realizarea sensului (30 min) familiei Moromete şi în special să-l cunoaştem mai îndeaproape pe cel care este stâlpul acestei familii. realitate. ea fiind întâlnită în puteţi spune despre viziunea multe scrieri : acestui autor asupra imaginii . întorcându-ne la Marin Preda şi la opera sa. ci şi vorbeşte despre eroul nostru Ilie maturitatea: eroul preferat. Ilie Moromete. scena secerişului familie ne prezintă Marin Preda. În căutarea timpului pierdut (Marcel Proust) etc. • Şi în acest caz răspunsurile elevilor. de verificare. şi alte scrieri de Marin Preda în care se întâlneşte tema familiei ? • Un elev citeşte cu voce • Pentru a vedea mai bine tare fragmentul propus de legătura dintre opera lui Marin Preda şi tema familiei vă propun profesor: “Scriind. totdeauna am un fragment din volumul de admirat ceva. Astfel. ce îmi centrală în cadrul operei lui Marin Preda. Moromete şi legătura sa cu tatăl Moromete care a existat în scriitorului. o creaţie eseuri al autorului intitulat preexistentă . cu care aţi făcut deja cunoştinţă prin bibliografiile şcolare sau prin lecturile voastre particulare. iar profesorul propune şi el alte exemple pentru completarea matricei semantice Tema familiei în literatura română şi universală.

trăsăturile care îl definesc pe Moromete-tatăl ? • Dar ce credeţi că simbolizează familia pentru Ilie Moromete? • Elevii amintesc scena cinei. • Clasa este împărţită pe • Munca în grup (rezolvarea grupe. • La sfărşit. aducând argumente pro sau contra. • Profesorul propune câteva variante la întrebarea « ce simbolizează familia pentru Ilie Moromete ? » : • Pe baza răspunsurilor date de elevi. violent. scena premiului întăi. • Elevii spun că Morometetatăl este înstrăinat. iar elevilor le sunt în echipă a fişelor de lucru 1 şi 2) împărţite fişele de lucru 1 şi 2. • Dezbaterea . care sunt. un reprezentant din fiecare grupă citeşte în faţa clasei rezolvarea fişei de lucru 1. • Problematizarea • Exprimarea argumentată a propriului punct de vedere. V-ar plăcea să fie Ilie Moromete tatăl vostru ? Da / Nu ? De ce ? • Îmi puteţi da exemple de scene din romanul lui marin preda în care Ilie Moromete este surprins în ipostaza de tată ? • Astfel. Apoi. ironic etc. în urma aprecierilor clasei.scene / situaţii semnificative din roman în care apare familia Moromete ? • Pentru a schiţa portretul familiei Moromete vom zăbovi asupra a două scene reprezentative : scena întoarcerii Moromeţilor de la câmp şi scena cinei familiei Moromete. • Elevii răspund prin « da » sau « nu » la ipoteza lansată de profesor. profesorul realizează pe tablă raţeaua personajului. • Exemplificarea (Re)lectura n Atelier de dezbatere (30 min) • Un alt punct important al lecţiei de astăzi este comentarea imaginii tatălui ca centru al familiei. iubitor. se notează pe tablă ideile importante pentru caracterizarea familiei Moromete. scena bătăii cu parul etc. În acest sens. din aceste scene. după părerea voastră. vom da exemplul lui Ilie Moromete. fiind îştiinţaţi că au la dispoziţie • Evaluare formativă 10 minute pentru a rezolva cele • Schimb de idei trei cerinţe. respectiv 2.

urmând ca un juriu (alcătuit din elevii care s-au declarat de la început neutri) să delibereze şi să acorde câştig de cauză unei tabere care va fi răsplătită şi de către profesor.centrul lumii patriarhale . Liderii fiecărei tabere vor expune în final principale argumente. laţi condamna pentru felul în care a ştiut să fie tată ? simbolul solidităţii în mijlocul instabilităţii vremurilor .• În ceea ce priveşte tatăl Ilie Moromete se mai iveşte o întrebare : Este el un pater familias întârziat. iar elevii trebuie să argumenteze una din variante sau să propună o viziune proprie. Karamazov. - • Discuţia reţea • Text şi intertext • Exerciţiu de formulare a unor opinii . modelul biblic. • Elevii citesc fragmentele din tabelul intertextual şi compară imaginea tatălui la Dostoievski. • Ce asemănări şi deosebiri observaţi între modelul predian şi cele două modele propuse ? • Dacă ar fi să fiţi acum judecătorii lui Ilie Moromete. anacronic în epoca contemporană ? Reflecţia (10 min) • Pentru a întregi imaginea tatălui ca centru al familiei vă propun alte două modele: este vorba despre F. modelul dostoievskian şi David. Preda şi arhetipul biblic. • Clasa este împărţită în două tabere în funcţie de opţiuni şi se oraganizează o confruntare pe bază de argumente pro sau contra. .

Discurs nou
(10 min)

• Acum, după ce am pătruns în casa familiei Moromete şi am întocmit dosarul lui Ilie Moromete, e timpul să ne pronunţăm. Aveţi acum ocazia, fiecare în parte, să daţi sentinţa. Ce trebuie să faceţi pentru ora viitoare este să redactaţi un eseu. Temă : Scrie un eseu, de 2-4 pagini, în care să prezinţi imaginea familiei aşa cum se reflectă în romanul Moromeţii de Marin Preda, exprimându-ţi punctul de vedere argumentat despre imaginea tatălui ca centru al familiei şi valorificând şi alte texte literare şi / sau nonliterare din literatura română, respectiv universală.

• Profesorul comunică elevilor cerinţele şi planul eseului pentru ora viitoare, precum şi criteriile de evaluare.

• Scrierea unui eseu argumentativ pe baza aspectelor discutate în clasă.

Secvenţă de evenimente

Întoarcerea Moromeţilor de la câmp

Cina familiei Moromete

Tăierea salcâmului

Premierea lui Niculae

La seceriş

Meditaţia de pe piatra de hotar

Bătaia cu parul

Rămas singur în mijlocul bătăturii

Pater familias

stătea parcă deasupra tuturor

Anularea autorităţii paterne

Tatăl iubitor

Tatăl ironic

Paternitatea rănită

Tatăl violent

TABEL CONTRASTIV
Plan simplu de idei / Plan dezvoltat de idei / Rezumat Aplicaţie: Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda Plan simplu
Partea întâia
1) Întoarcerea Moromeţilor de la câmp

Plan dezvoltat
Partea întâia
La începutul verii, familia Moromete se întoarce de la câmp, membrii familiei retrăgându-se care încotro, doar tatăl rămânând singur în mijlocul bătăturii.

Rezumat
- argumentare prin folosirea relaţiilor semantice şi a conectorilorPartea întâia
Cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, la începutul verii, familia unui ţăran, Ilie Moromete, dintr-un sat din Câmpia Dunării, Siliştea-Gumeşti, se întoarce de la câmp. Astfel, vedem că băieţii fug să se odihnească, fetele se duc să se scalde, iar Mormete, tatăl, rămâne singur în mijlocul bătăturii, iar apoi iese la drum cu ţigara în mână. În acest timp, mama este nevoită să se îngrijească de ce a mai rămas din zi. Niculae, meziunul familiei, se întoarce cu oile de la păscut şi îşi ajută mama la muls. Vărsându-şi nervii pe Bisisica, oaia buclucaşă, el îi mărturiseşte mamei sale că sa săturat de oi şi că şi-ar dori să poată merge la şcoală. Aşadar, el o roagă să-l convingă pe tatăl său să dea oile la cioban şi pe el să-l lase

2) Dorinţa lui Niculae

Întors cu oile de la păscut, Niculae îşi ajută mama la muls şi îi mărturiseşte dorinţa sa de a merge la şcoală.

să înveţe. dar tatăl are alte gânduri. punându-se în lumină conflictele dintre cei trei fii din prima căsătorie şi ceilalţi. În timpul mesei. Totuşi. La lăsarea serii. Moromete îşi dă seama că trebuie să li se facă celor trei pe plac până la capăt şi taie salcâmul. cei trei fii se duc în vizită la mătuşa lor. Cel mai fericit la auzul veştii este Niculae care va scăpa în sfârşit de Bisisica. nici cei trei fiii nu-şi încap în piele de fericire şi se duc la mătuşa lor. Întrucât se hotărâse plecarea lui Achim la Bucureşti. 4) Tăierea salcâmului Hotărându-se plecarea lui Achim la Bucureşti. Partea a doua 5) Plecarea lui Achim Partea a doua Achim ia drumul spre Bucureşti ducând cu el toată speranţa familiei şi mai ales a tatălui Partea a doua Pe o ploaie torenţială. ei reuşesc să doboare salcâmul. Astfel. Spre dimineaţă. să-i dea vestea cea mare. cea care. membrii familiei Moromete discută probleme importante. Guica. Astfel. Achim ia drumul spre Bucureşti ducând cu el toată speranţa . 3) Cina familiei Moromete Aşezaţi le masă. după fire şi neam. Guica. Sfătuindu-se cu Nilă. dar tatăl nu-i dă niciun răspuns. Moromete se hotărăşte să-l lase pe Achim să plece cu oile la Bucureşti pentru a face rost de bani. Apoi. Achim aduce vorba despre plecarea lui la Bucureşti cu oile. singurul lucru din care mai puteau face bani era salcâmul. 3) Vizita la Guica Aflând că tatăl a fost de acord cu plecarea la Bucureşti. să-i dea vestea cea mare. a pus la cale tot planul. cei opt membri ai familiei se aşează la masă după fire şi neam. a cărui cădere are ecou în tot satul. mama atrage atenţia asupra lui Niculae şi a dorinţei lui. Moromete îl trezeşte pe Nilă şi îl ia cu el în grădină pentru a tăia salcâmul mult dorit de Bălosu. într-un răsărit de zi. de fapt. Moromete îşi dă seama că trebuie să li se facă celor trei pe plac până la capăt şi deoarece nu puteau să mai vândă din oi. Catrina Moromete îşi cheamă familia la masă.

A doua zi. promiţându-i că nu-l va mai ierta. Paraschiv şi Nilă se întorc acasă. dar se întorc din drum. membri familiei se aşează la masă. că fiul său a luat premiul întâi la băieţi. prilej pentru tată de a se juca un pic cu copiii săi. ameninţat zi şi noapte cu plata fonciirii. Spre disperarea acesteia. Paraschiv şi Nilă vor să fugă şi ei de acasă cu tot cu cai. dar se întorc din drum. Astfel. prilej pentru o nouă masă în familie. iar Jupuitu avea să se întoarcă în câteva zile după bani. în timp ce îşi spune poezia. Fiindcă fiul său avea să se întoarcă abia la toamnă cu bani. îndemnaţi de Guica. ameninţat zi şi noapte cu plata fonciirii. Acolo vine şi tatăl său care află. însă. vor să fugă şi ei de acasă cu tot cu cai. Însă. Partea a treia 8) Vestea trădării Şi în acest an întreaga familie Moromete se duce la câmp. Niculae aduce iar în discuţie planurile sale legate de şcoală. Niculae se duce la serbarea şcolară. Moromete se hotărăşte să se ducă să se împrumute de la primarul Aristide. familiei şi mai ales a tatălui său. spunându-i că fiii lui sunt înţeleşi între ei să fugă de acasă. el râde de lăcomia lui Paraschiv pe care îl lasă să se ardă cu fasolea. iar tatăl este nevoit să-l ducă acasă în braţe. la seceriş. curând de la Bucureşti. la seceriş. simţindu-se vinovaţi. cu mirare şi emoţie. Fără ca Moromete să bănuiască ceva. Tot acum. Gătit cu pălăria tatălui său şi cu un buchet de flori. Moromete este înştiinţat de Scămosu de Scămosu. Guica se duce la Moromete acasă pentru a vedea cum va reacţiona acesta. După ce au secerat câtva timp. prezent la serbarea şcolară. Partea a treia 7) La seceriş Partea a treia Întreaga familie se duce la câmp. îi adevereşte lui Moromete bănuiala. 6) Întoarcerea lui Nilă şi Paraschiv Îndemnaţi de Guica. Paraschiv şi Nilă. copilul este cuprins de friguri. Dorind . 7) Premierea lui Niculae Niculaie ia premiul întâi la băieţi spre uimirea tatălui său.său. un negustor de găini venit de planul fiilor săi de a-l părăsi definitv.

a doua zi dimineaţa. iar din banii luaţi cumpără doi cai. au luat banii şi covoarele şi au fugit cu caii. când se trezeşte. pe care îi bate cu parul. el îi vinde lui Bălosu o bucată din pământul familiei. tatăl intră într-o lungă criză. Astfel. rata la bancă. Paraschiv se duce la teribilă. Momentul culminant al acestei crize este meditaţia de la hotarul lotului de pământ.9) Meditaţia de pe piatra de hotar 10) Bătaia cu parul 11) Fuga fiilor din casă şi din sat să se încredinţeze de adevăr. plăteşte fonciirea. tatăl se Odată ce îşi dă seama că fiii săi l-au trădat. Moromete află că băieţii săi au După confruntarea finală. Moromete pune mâna pe par şi începe să dea în Paraschiv şi Nilă. Paraschiv îşi cere drepturile. el se îşi dă seama. băieţii nu vor să iasă la muncă. Moromete aplică o corecţie băieţilor Guica înştiinţând-o că s-a hotărât plecarea. rupe de lume în căutarea unei explicaţii. Moromete este nevoit să ia din banii puşi deoparte pentru şcoala lui Niculaie şi să-şi plătească taxele. simţindu-se stăpân peste toţi. A doua zi. că trebuie să-şi vadă mai departe de treabă. După revolta lor făţişă. Presat de perceptor. Moromete pleacă spart lada de zestre a fetelor. Resemnat. şi se întoarce abia la au fugit cu caii. după ce Paraschiv petrecuse toată noaptea. în ciuda chemărilor blânzi ale tatălui. pierzându-şi răbdarea. Mai mult. Astfel. căci “timpul nu mai avea răbdare”. datoria la Aristide şi taxele de şcolarizare ale lui Niculaie. totuşi. Astfel. el află de la ceilalţi că băieţii săi au spart lada de zestre a fetelor. miezul nopţii. când Moromete dezbate însăşi condiţia tatălui care. într-o descătuşare După revolta lor făţişă. au luat banii şi de acasă să se laude. deşi a făcut totul pentru copii săi şi nu se bucură de recunoştinţa lor. iar ei se revoltă. Dându-şi seama de trădarea fiilor săi. . Resemnat. în aceeaşi zi. tatăl îşi trage fii la răspundere.

stăpânul. fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată. 25-26. al posesiei.335-336. în afară. 1993.IMAGINEA TATĂLUI TEXT DE BAZĂ Moromeţii (Marin Preda) TEXT BIBLIC Pilda fiului risipitor (Luca 15. dă-mi partea mea de avere ce mi se cuvine » Şi tatăl le-a împărţit averea. Alain Gheerbrant) Volumul 3 (P-Z).. 1977. trăind în destrăbălare. profesorul. Traducere de Ovid Constantinescu şi Izabella Dumbravă. căpetenia. Volumul II. nasul coroiat. 32-33. 20) “Un om avea doi fii. Aparatul critic de Ion Ianoşi. Nu după multe zile. al valorii. zeul. 1982. pp... aşa cum stăte întors în profil. Moartea lui Absalom (2 Samuel 14. El este o reprezentare a oricărei figuri de autoritate – şeful. 99-100. sau. Bucureşti.TABEL INTERTEXTUAL . te duci la Bucureşti.) Proverbele (20. al dominaţiei. “Mitea nu se clintea din loc. Cum să înţeleg eu chiar imediat că el. 49-51. castratoare. 18: 2-14. Editura Univers. unde şi-a risipit averea.Domnule. îşi lua în acea oră mâna de pe mine şi că mă trimitea în lume cu Tată « Simbol al procreării. TEXTE AUXILIARE Fraţii Karamazov (F. bulbucat. 96-97. Cu câtă repulsie privise întotdeauna profilul bătrânului atât de precis conturat în momentul acela în lumina vie a lămpii ce-i cşdea piziş pe obraz dinspre stânga : mărul lui Adam ce se revărsa. începu el.M. gura lăbărţată într-un zambet Dicţionar de simboluri (Jean Chevalier. protectorul. Rolul patern este conceput ca descurajând . Bucureşti. Bucureşti. pp. După ce a cheltuit totul. tatăl meu. Editura Artemis. . În acest sens.Dostoievski) Roman în patru părţi şi epilog. cum spune psihanaliza. fiindcă nu erau destinate pentru clipa de faţă şi nici pentru viitorul apropiat. dar cuvintele lui îmi treceau pe de lături. Cel mai tânăr dintre ei a zis tatălui său : « Tată.. a venit o foamete mare în “. uitându-se la el. pp. tatăl este o figură inhibitoare . 1-6. 15. 11-24) Viaţa ca o pradă (Marin Preda) Editura Albatros. Ascultam.

mărul lui Adam. simbolistica lui se confundă atunci cu aceea a cerului şi trădează sentimentul unei absenţe. dar. venise într-adevăr acea clipă ? Mă uitam la marea de porumburi printre care trecea şoseaua spre gară. dar nimeni nu i le dădea. am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta Si nu sunt vrednic să mă numesc fiul tău . josnic. » Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. tatăl său l-a văzut şi a fost cuprins de milă faţă de el. a unei lipse. Totul mi se pare odios. ţine în robie. Astfel de oameni pe care niciun gând înalt nu-i călăuzea. În tratatul său De l’interpretation (Paris. Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcoavele pe care le mâncau porcii. palma grea. drept răspuns la întrebarea acestuia : « Să-l omori pe tata ? Cum poţi să vorbeşti aşa ? » « Nu ştiu. la adresa mamei mele. îi mărturisise el atunci. sau norii. Când era incă departe. Afară vedeam totdeauna cerul albastru. erau dispreţuiţi de tatăl de depravată aşteptare. fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. El reprezintă conştiinţa în raport cu pulsiunile instinctuale. Fiul i-a zis : « Tată. Trăisem astfel de lovituri .. chiar aşa. înjurătura. deşi nu eram. reprimează. şi în niciun fel n-aveam să-l mai văd pe tatăl mau şi nici stând cu el astfel în căruţa. Mitea îşi simţi deodată pieptul învâlvorat de o mânie aprigă. cu inconştienţa. nu ştiu nimic. mă protejase. nasul. ochii lui. că în momentul acela o să-l urăsc numai văzându-I mutra.. Tatăl apare în simbolistică nu atât ca părinte egal cu mama.. de asta mi-e frică. înverşunată : « Uite-l ăsta e rivalul meu. Şi-a venit în fire şi a zis : « Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine. el întruchipează lumea autorităţii tradiţionale confruntată cu forţele noi ale schimbării. până nu suntem loviţi şi inima nu ne bate să ne spargă pieptul. cât ca legiuitor (p. Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia. mă tem că n-o să mă pot stăpâni. Uite. 520). zâmbetul acela neruşinat. care l-a trimis pe ogoarele lui să-i pască porcii. nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. » Dar tatăl a tis robilor săi : gândul nemărturisit că îndărăt n-aveam ce mai căuta ? Sigur că mai devreme sau mai tărziu un lucru ca acela trebuia să se petreacă. Paul Ricoeur pune bogăţia sombolistică a tatălui îndeosebi pe seama potenţialului său de transcendenţă.ţara aceea şi el a început să ducă lipsă. cu elanurile spontane. omul caremi otrăveşte zilele. El este izvorul oricărei instituţii : . simţindu-mă adică tot mic. limitează. se abătuseră asupra mea. s-ar putea să-l omor. » eforturile de emancipare şi ca exercitând o influenţa ce privează. Tătăl dobândeşte măreţie culturală în miturile despre origini . cuvântul trivial. vindicativă. sterilizează. ţărănească. lui Alioşa. despre care-i vorbise cu câteva yile înainte în chioşc. cât era ea de dezbinată. ca şi când ar fi avut o presimţire. naveam să mai stau. a unei pierderi. călăul care vrea să-mi distrugă viaţa ! » Se dezlănţuise în el cu o furie turbată ura aceea sălbatică. 1966).. iar eu mor aici de foame ! Mă voi scula. după cum s-ar putea să-l las în pace. care ne protejează cu ploile lor şi simţim paşii noştri stăpâni pe lume. am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta. mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice : Tată. Familia însă. Mă tem însă c-am să-l urăsc prea tare. ca o gâlcă. Mi-e scârbă de el. a unui gol pe care doar cel care ne-a dat viaţă l-ar puea umple. a alergat şi a căzut pe gâtul lui şi l-a sărutat mult.

înţelepte şi drepte . (. Tatăl nu este numai fiinţa pe care vrei să o ai..” întocmai ca stăpânul şi cerul. De ăştia trebuia « să fugi ». la . aproape insuportabilă. era pierdut şi a fost găsit. Mitea smulse din buzunar pisălogul de aramă.Pierzând orice control asupra lui. se închidea la loc şi înceta să mai existe pentru mine... O atare identificare cu tatăl conduce la dublul proces al morţii (el) şi renaşterii (eu). generarea pe care o aduce cu sine devine renşstere. Tatăl rămâne aşadar. » Şi au început să se veselească.« Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţil cu ea . căci acest fiu al meu era mort şi a înviat. mă. Încât uitam totul numai cât îl vedeam. Tata nu stătea de vorbă cu ei. Perseu). Erau înafara oamenilor. .” Şi cu fiecare clipă simţea cum îl înteţeşte o scârbă tot mai cumplită. puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare ! Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l ! Să mâncăm şi să ne veselim. « M-a păzit Dumnezeu în momentul acela ». a cărei perdea se dăduse o clipă la o parte şi văzusem urâtul şi abjecţia. el este deopotrivă arhaic şi prospectiv .) Cei violenţi şi josnici erau ocoliţi.” meu. ce nu poate fi acceptată fără probleme decât printr-o dragoste reciprocă. ca urmare a unei răsturnări obişnuite în plan simbolic... ci şi ceea ce vresă poţi deveni. Iar acest progres urmează calea de la suprimarea tatălui ca alteritate la dobândirea calităţii de tată (Oedip. spunea el mai târziu. tatăl de la origine se transformă în Dumnezeul ce va să vină . fi sau însemna. nu-i povesteam nimic… Mi-era de ajuns să-I aud glasul liniştitor: « Ce faci. el este o imagine a transcendenţei ordonate. copile ? » şi lumea întunecată . Îi cunoşteam pe toţi oamenii prin el. întotdeauna ca o imagine permanentă a transcendenţei.. Influenţa lui se înreudeşte astfel cu aceea a atracţiei pe care o exercită un erou sau un ideal. Brutus.

ale divinităţii. ci răspunde de procreaţie. El nu procreează prin sine. În tradiţiile celtice. Absalom nu-şi iubea tatăl şi râvnea să ocupe cât mai Imposibila întoarcere (Marin Preda) „Scriind. cu nişte plete lungi şi bogate.maturitate. de o rară frumuseţe. Tatăl seminţiei se situează dincolo de omul primordial . Dar avea o inimă trufaşă. aidoma corpului de melc. Era un tânăr mândru şi chipeş la înfăţişare. îgemânând cele două aspecte. el este primul zeu şi stăpân peste morţi. atins de obiectul întâmplător în sine însuşi. (OGAC. M-aş strânge în mine însumi. care mi-a fermecat nu numai copilăria. noţiunea de tată al seminţiei se exprimă prin supranumele de tată atotputernic (Eochard Ollathir) dat zeului Dagda. totdeauna am admirat ceva. 12. El reprezintă o putere unică în esenţa şi dublă ca manifestare. o creaţie preexistentă . dacă ar trebui . Moromete care a TEXTE CRITICE „ Îmi pare că greul cuvântului lui Marin Preda este greul pământului. 359) » Ăbsalom era unul din fii împăratului David. şi din care spuneau toţi galii că se trag. Acesta poate fi comparat cu Dis Pater menţionat de către Cezar. cel luminos şi cel tenebros. vicleană şi rea şi nu voia să ştie de Dumnezeu. ci şi maturitatea: eroul preferat.

este deci o conjunctură. să fiu fericit din numai pricina că sunt. Bătălia avu loc într-o pădure. David fu nevoit să părăsească în grabă Ierusalimul împreună cu ostaşii ce-i rămăseseră credincioşi.curând tronul împărătesc. făţărnicie şi prefăcută bunăvoinţă. Împăratul porunci însă cu străşnicie ca nimeni să nu se atingă de el şi să-i cruţe viaţa.” (Dumitru Micu. fuga acestora din gospodăria paternală reprezentând evenimentul cel mai zguduitor din existenţa familiei Moromeţilor. găsindu-şi refugiul într-o cetate pustiită.” (Eugen Simion) . În scurt timp strânse o numeroasă oştire cu care se îndreptă spre Ierusalim. La vestea că fiul lui se pregăteşte să-l atace. David îşi adună şi el oastea şi o trimise împotriva lui. A fi înălţat este pricina aripei în aer. a fost El se bucura de o mare tatăl meu. deşi o câştigase prin minciună. Fericirea.” (Nichita Stănescu) “ Excelentă monografie a satului din Câmpia Dunării în etapa imediat premergătoare celui de-al doilea război mondial.” popularitate printre israeliţi. A fi nu este pricina onoarei. A fi nu este şi pricina fericirii. ea însăşi. Absalom află curând locul unde se afla tatăl său şi porni imediat în urmărirea lui. Dumnezeu era de partea lui David şi oastea lui îi zdrobi pe răsculaţi. Nicolae Manolescu) “Cei trei fii mai mari vor să uzurpe puterea tatălui. Moromeţii e în acelaşi timp un roman – dramă şi implicit un roman problemă. în adâncul inimii David îi nutrea aceeaşi caldă dragoste părintească. existat în realitate. Cu tot răul pe care i-l căşunase.

În timp ce fugea călare pe un catâr. Nu mai merge la adunări.. Moartea fiului său iubit îl îndureră adânc pe David. Absalom îşi încurcă părul în ramurile pletoase ale unui copac şi rămase astfel suspendat între cer şi pământ. lumina i se va stinge în mijlocul întunericului ». Ioab. Moromete se schimbă lăuntric profund. existenţa pune în paranteză esenţa. opusă celei obiective. Absalom.) Eşecul eforturilor lui Moromete de a-şi făuri o lume a lui.. I se modifică. fiul meu ! Mai bine muream eu în locul lui ! Absalom. şi înfăţişarea fizică. nu mai stă pe prispă sau în drum. din istorie. demonstrează că nu se poate ieşi din real.. nu mai povesteşte. Nu mai semănă cu el însuşi nici cât figura de humă arsă a capului său modelat de un consătean. nesocotind astfel porunca împăratului. fiul meu Absalom.) Impasibil în aparenţă. spre a se încinge la vorbă cu trecătorii. În Biblie stă scris : « Dacă cineva îl blestemă pe tatăl său şi pe mama sa. părăsindu-l în voia soartei. Catârul fugi de sub el.Soldaţii lui Absalom îşi căutară scăparea prin fugă. „În momente istorice convulsive. (.. Absalom. comandantul suprem al armatei lui David.” (Dumitru Micu) . (. dădu peste Absalom şi-i străpunse inima încă plină de viaţă cu trei suliţi. parcă. fiul meu ! » Dumnezeu l-a lovit pe Absalom în floarea tinereţii sale răzvrătite. care-l plânse cu lacrimi amare : « O.

mă. a fost tatăl meu. a cărei perdea se dăduse o clipă la o parte şi văzusem urâtul şi abjecţia. fiul meu ! Mai bine muream eu în locul lui ! Absalom. cât ca legiuitor » (Paul Ricoeur) BIBLIA: Moartea lui Absalom “O. Dostoievski « Uite-l ăsta e rivalul meu.” Dicţionar de simboluri „TATĂ” «Tatăl apare în simbolistică nu atât ca părinte egal cu mama.” FRAŢII KARAMAZOV de F. o creaţie preexistentă . care mi-a fermecat nu numai copilăria. omul caremi otrăveşte zilele. fiul meu ! . Absalom. se închidea la loc şi înceta să mai existe pentru mine. fiul meu Absalom.MATRICE INTERTEXTUALĂ IMPOSIBILA ÎNTOARCERE de Marin Preda„Scriind. Moromete care a existat în realitate. Absalom. călăul care vrea sămi distrugă viaţa ! » ARHETIPUL TATĂLUI MOROMEŢII de Marin Preda VIAŢA CA O PRADĂ de Marin Preda „Mi-era de ajuns să-I aud glasul liniştitor: « Ce faci. M. copile ? » şi lumea întunecată . ci şi maturitatea: eroul preferat. totdeauna am admirat ceva.

ANEXE .

.Model grafic de organizare a textului Tragismul timpului care « n-a mai avut răbdare » DRAMA PĂMÂNTULUI DRAMA PATERNITĂŢII FAMILIA MOROMETE ISTORIA Comentaţi în 7-10 rânduri destrămarea familiei Moromete din perspectiva realităţii istorice a lumii rurale româneşti cu puţin înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Harta personajelor 1 Argumentaţi (2-3-4 argumente) pe baza schemei ipoteza că familia Moromete este întruchiparea familiei de tip tradiţiona. „Rămas singur în mijlocul bătăturii”).l Familia MOROMETE Ilie Moromete „.. .. Exprimaţi-vă opinia cu privire la autoritatea paternă în cadrul familiei de tip tradiţional.stătea parcă deasupra tuturor” „Rămas singur în mijlocul bătăturii.” Cei trei fraţi vitregi Catrina Paraschiv Nilă Achim Niculae Ilinca Tita Observaţi dubla ipostază a tatălui (“stătea parcă deasupra tuturor”...

în comparaţie cu atitudinea de respingere a fiilor săi faţă de acestea. . evidenţiind valorile pe care le apără Moromete.Harta personajelor 2 Prezentaţi pe baza schemei de mai jos relaţiile / conflictele dintre cele trei entităţi. Capul familiei ILIE MOROMETE Cei trei fraţi vitregi PARASCHIV NILĂ ACHIM Mezinul familiei NICULAE Găsiţi 2-3-4 explicaţii şi / sau exemple din roman pentru a demonstra existenţa unui conflict între generaţii.

Reţeaua personajului 1 Descoperiţi trăsăturile eroului lui Marin Preda şi precizaţi care dintre acestea pot fi socotite drept cauze ale dramei sale existenţiale în contextul anulării autorităţii sale paterne. Filosof Idealist Naiv Înstrăinat Ilie Moromete Actor Victimă Inocent Ironic Disimulat .

” TATĂL Premiul întâi „.” Tăierea salcâmului „Grădina. mi-a secat inima. prăpăditul de el .” Ilie Moromete Bătaia cu parul „Atâta timp cât trăiesc eu. stătea parcă deasupra tuturor” Întoarcerea de la câmp „Rămas singur în mijlocul bătăturii...” Monologul de pe piatra de hotar „S-au luat după lume nu s-au luat după mine! (. ori dacă nu. cu exemple din romanul Mormeţii...... mărturisi el naiv. când l-am văzut pe scena aia acolo.” . caii..” Secerişul „-N-a Paraschive... momentele care îl prezintă pe eroul Ilie Moromete în ipostaza de tată.bea apă (.Reţeaua personajului 2 Ilustraţi.. să plecaţi.. ori faceţi cum zic eu.. Moromete însuşi arătau bicisnici. Cina „..) Te-a ars rău? Eu credeam că e rece.) Dar i-am iertat mereu.

Fişă de lucru CE SIMBOLIZEAZĂ FAMILIA PENTRU ILIE MOROMETE? Argumentaţi una din variantele de mai jos sau propuneţi o viziune proprie. Simbolul solidităţii în mijlocul instabilităţii vremurilor Unitatea familiei: garanţia permanenţei Centrul lumii patriarhale .

se ciocneşte de necesitatea afirmării celei de-„a doua vârste” a civilizaţiei ţărăneşti reprezentată prin Paraschiv.Fişă de lucru MOROMETE este UN PATER FAMILIAS ÎNTÂRZIAT ANACRONIC ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ DA.dezacordul dintre tată şi fiii care vor să trăiască „altfel” . pentru că NU. . dezacord care este actual şi în epoca contemporană şi care dă naştere conflictelor între generaţii de ieri şi de azi. Nilă şi Achim.tentativa lui de a menţine o structură patriarhală.izvorăşte dintr-un mod diferit de a înţelege lumea. . anacronică. pentru că .

Rămas singur în mijlocul bătăturii. se furişase în grajdul cailor şi se trântise în iesle să nu-l mai găsească nimeni. Achim. La fel făcuse şi al doilea fiu. intrase în casă şi după ce se aruncase într-un pat. lăsase pe alţii să deshame şi să dea jos uneltele. pornind de la observaţia autorului că Moromete. tatăl. Nilă. începuse şi el să geamă. dar mai tare ca fratele său. Moromete. ilustrând cu ajutorul citatelor acţiunile fiecăruia şi raportându-le la evoluţia conflictului. Tita şi Ilinca. 1 TEXT 1 – Scena întorcerii Moromeţilor de la câmp • Se dă textul: „Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. realizând şi un model grafic. trăsese căruţa sub umbra mare a celor doi salcâmi de lângă poarta grădinii şi apoi ieşise şi el la drum cu ţigarea în mână. Paraschiv. ca şi când ar fi fost bolnav. în expunerea argumentată a propriei opinii.” • Cerinţe: 1) 2) Desprindeţi din fragmentul dat cele şapte personaje prezentate de Marin Preda. iar el întinsese pe prispă o haină veche şi se culcase peste ea gemând. Cât ajunseseră acasă. se dăduse jos din căruţă. ! Nu uitaţi să apelaţi. tatăl. (vezi Anexa Harta personajelor 1 şi 2) 3) Comentaţi în 7-10 rânduri imaginea eroului ce trăieşte o dramă a paternităţii.Fişe de lucru Fişa de lucru nr. . plecaseră repede la gârlă să se scalde. Analizaţi pe baza fragmentului dat imaginea familiei Moromete. formulând 2-3-4 argumente pentru a demonstra rolul profetic al scenei din perspectiva temei destrămării familiei. Părea de la sine înţeles că singură mama rămânea să aibă grijă ca ziua să se sfârşească bine. a „rămas singur în mijlocul bătăturii” şi corelând-o cu finalul / deznodământul personajului. la diferite tipuri de raporturi şi conectori. Al treilea băiat. cel mai mare dintre copii. iar cele două fete.

1 1) Paraschiv – „se dăduse jos din căruţă. Imaginea lui Ilie Moromete „singur în mijlocul bătăturii” simbolizează drama paternităţii izvorâtă din neputinţa personajului de a ţine unită familia sub sceptrul său. prefigurând destrămarea familiei Mormete. începuse şi el să geamă. Prin intermediul acestei scene.” Mama – „rămânea să aibă grijă ca ziua să se sfârşească bine. 3) Tema destrămării familiei este instituită încă din prima pagină a romanului prin scena întoarcerii Moromeţilor de la câmp. punând în lumină drama paternităţii. iar el întinsese pe prispă o haină veche şi se culcase peste ea gemând.” Nilă .Rezolvarea fişei de lucru nr.„intrase în casă şi după ce se aruncase într-un pat. . nu numai că face cunoştinţa cu personajele. lăsase pe alţii să deshame şi să dea jos uneltele. cititorul.” Achim – „se furişase în grajdul cailor şi se trântise în iesle să nu-l mai găsească nimeni” Tita şi Ilinca – „ plecaseră repede la gârlă să se scalde. 2. dar le şi cunoaşte destinul. dar mai tare ca fratele său. în sensul că tatăl va rămâne singur părăsit de ceilalţi membri ai familiei.” Tătăl – „Rămas singur în mijlocul bătăturii” 2) 1. ca şi când ar fi fost bolnav. În acest sens. revelatoare este imaginea lui Ilie Moromete „rămas singur în mijlocul bătăturii”. Scena are un rol profetic în ansamblul romanului. Putem spune chiar că această scenă are un rol profetic. Ce se întâmplă în această scenă se întâmplă în toată cartea. 3. ceea ce simbolizează tocmai deznodământul personajului şi neputinţa sa de a ţine unită familia sub sceptrul său.

stăteau întotdeauna Catrina Moromete. 2) Analizaţi pe baza fragmentului dat relaţiile dintre personaje. (. De cealaltă parte a mesei. 2 TEXT 2 – Scena cinei familiei Moromete • Se dă textul: „Cât ieşeau din iarnă şi până aproape de sfântul Niculae. după fire şi neam. putea să se mişte în voie şi de altfel nimănui nu-i trecuse prin cap că ar fi bine să se schimbe masa aceea josă şi plină de arsurile de la tigaie. formulând 2-3-4 argumente în pentr a demonstra existenţa unui conflict între membrii familiei şi construind o hartă a personajelor. înghesuiţi. în expunerea argumentată a propriei opinii.) Moromete stătea parcă deasupra tuturor.” • Cerinţe: 1) Extrageţi din fragmentul dat cele trei pasaje descriptive care relevă felul în care membrii familiei Moromete sunt aşezaţi la masă. subliniind grupurile care se conturează şi evidenţiind semnificaţia lor simbolică în cadrul evoluţiei conflictului. masa fiind prea mică. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi. iar lângă ea îi avea pe ai ei. Toţi ceilalţi stăteau umăr lângă umăr. copii făcuţi cu Moromete. Nilă şi Achim. Paraschiv. pe Niculae. aşezaţi în jurul ei pe nişte scăunele cât palma. Moromeţii mâncau afară în tindă la o masă josă şi rotundă. deşi numărul copiilor crescuse. jumătate întoarsă spre străchinile şi oalele cu mâncare de pe foc.. la diferite tipuri de raporturi şi conectori. pornind de la observaţia lui Marin Preda că Moromete „stătea parcă deasupra tuturor” şi corelând-o cu finalul / deznodământul personajului. copiii se aşezaseră cu vremea unul lângă altul. Cei trei fraţi vitregi.Fişa de lucru nr. . ! Nu uitaţi să apelaţi. El şedea bine pe pragul lui. ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afară. pe Ilinca şi pe Tita. Fără să se ştie când. mama vitregă a celor trei fraţi. stăteau spre partea dinafară a tindei. de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii.. lângă vatră. (vezi Anexa Harta personajelor 1 şi 2) 3) Comentaţi în 7-10 rânduri imaginea tatălui ca centru al familiei şi rolul său de pater familias.

Scena este o oglindă a unei familii de tip tradiţional în care tronează un tată autoritar. iar lângă ea îi avea pe ai ei. se evidenţiază statutul său de „pater familias”..” 2) 1. 3) Scena cinei familiei Moromete este simbolică pentru imaginea tatălui ca centru al familiei.„De cealaltă parte a mesei. Nilă şi Achim. 3. copii făcuţi cu Moromete. faptul că cei trei fraţi vitregi „stăteau spre partea dinafară a tindei . 2. altfel spus. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi. stăteau spre partea dinafară a tindei. pe Ilinca şi pe Tita. trebuie subliniat faptul că ea pune în lumină şi conflictele existente în sânul familiei.2 1) – „Cei trei fraţi vitregi. mama vitregă a celor trei fraţi.” . pe de altă parte. Aşezarea la masă a membrilor familiei ne dezvăluie conflictele dintre tată şi ceilalţi pe de o parte şi chiar între copii.” . de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare.” prefigurează fuga acestora din casă şi din sat. ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afară. este autoritatea supremă în casă. întrucât el este cel care „stătea parcă deasupra tuturor”. pe Niculae. Prin faptul că „Moromete stătea parcă deasupra tuturor”. Deşi această scenă trebuie privită drept un tablou perfect al familiei de tip tradiţional dominată de un „pater familias”.„Moromete stătea parcă deasupra tuturor. lângă vatră. . De exemplu.. Paraschiv. jumătate întoarsă spre străchinile şi oalele cu mâncare de pe foc.Rezolvarea fişei de lucru nr. stăteau întotdeauna Catrina Moromete.

. M. du Gard) Enumeraţi 3-4-5 opere din lieratura română şi universală ilustrative pentru tema familiei.Matrice semantică în reţea Moromeţii (Marin Preda) În căutarea timpului pierdut (Marcel Proust) TEMA FAMILIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ Bietul Ioanide (G. Călinescu) Ciclul Comăneştenilor (Duiliu Zamfirescu) Forsyte Saga (John Galsworthy) Familia Thibault (R.

Matrice semantică în reţea Moromeţii Întâlnirea din pământuri TEMA FAMILIEI ÎN OPERA LUI MARIN PREDA Imposibila întoarcere Viaţa ca o pradă Delirul Marele singuratic Integraţi corect tema familiei în cadrul operei lui Marin Preda. (vezi şi Anexa Tabel intertextual) . viziunea autorului despre imaginea familiei şi a tatălui. evidenţiind pe baza a 2-3-4 exemple din scrieri.

Fişă de evaluare sumativă .

.

naratorul îi ascunde disimularea.comic de situaţie – Paraschiv se arde gustând din fasolea încinsă . .foarte lacom la mâncare. disimulându-şi intenţiile prin afişarea unei părelnice ignoranţeşi naivităţi.a-şi lua tălpăşiţa . 10) Resurse ale comicului: . pe care îl lasă să se ardă cu fasolea.naratorul este complicele personajului.narator obiectiv . mămăligă. Astfel. bumben. cu o conduită proprie ce pare unora suceală. trăsăturile clasice ale ţăranului şiret. 3) Expresii / locuţiuni: a lua – a-şi lua picioarele la spinare .a-şi lua seama .semnul întrebării (?) .a lua la măsea .virgula (.Rezolvarea fişei de evaluare sumativă 1) Sensul construcţiilor: „îl cârpi pe Niculaie” = îl lovi. foc. mâncăcios (hulpav) . cu o înţelegere particulară a lumii. . dumicatul. îl plesni „cu atâta sete”= cu furie 2) Rolul utilizării semnelor de puctuaţie: .eroul trăieşte drama interioară pe care mulţi sunt în stare să o perceapă. râni.violent cu fratele său mai mic (îl cârpi pe Niculaie cu atâta sete) 6) Perspectiva narativă: . Şi în acest fragment.a lua parte .marchează intonaţia interogativă directă.desparte substantivul în vocativ de restul propoziţiei. bota etc.) . 9) Portretul personajului Ilie Moromete Informaţiile din textul dat ni-l arată pe Moromete prin prisma trăsăturii sale principale: disimularea.limitarea omniscienţei (reflectori şi informatori) 7) Registre stilistice ale limbii: Registrul popular şi regional – evidenţiază valori stilistice al limbii neconstrânsă de normele literare: sleită.a lua peste picior 4) Termeni din câmpul semantic al mâncării: .semnul exclamării (!) – marchează intonaţia exclamativă sau imperativă.masă. .naratorul trăieşte odată cu personajul. tigaie. nu e de mirare că râde de lăcomia lui Paraschiv. dumicatul. fasole. 8)Semnificaţia notaţiilor naratorului: . Personalitate pregnantă. Moromete întruchipează aşadar. hulpav. .comic de caracter – disimularea lui Moromete .mamă. ceapă 5) Paraschiv: .a-şi lua zilele .

.

.

de 2-4 pagini.... în care să prezinţi imaginea tatălui ca centru al familiei....REALIZAREA ESEULUI CERINŢĂ: Scrie un eseu argumentativ. pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie şi comentând-o pe baza personajului principal din opera studiată. lizibilitatea ... constând în formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă. precum şi din Biblie. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.. .integrarea temei familiei în cadrul operei lui Marin Preda. puncte. cât ca legiuitor. ortografia .. punct.. vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza. vei primi . puncte (câte .. puncte pentru fiecare cerinţă / reper). pentru redactarea eseului. argumentaţia ( cu minimum 4 argumente) şi concluzia / sinteza. Pentru conţinutul eseului. În elaborarea eseului.exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre imaginea tatălui ca centru al familiei reflectată în romanul studiat din perspectiva opiniei lui Paul Ricoeur. . puncte. .prezentarea relaţiilor dintre membrii familiei şi evidenţierea conflictelor existente între generaţii. evidenţiind viziunea scriitorului despre imaginea familiei şi a tatălui. ilustrată în romanul Moromeţii (Volumul I) de Marin Preda. În elaborarea textului. puncte.enumerarea altor exemple de romane din literatura română şi universală ilustrative pentru tema familiei.” (Paul Ricoeur).corelarea modelului patern prezentat de Marin Preda cu alte exemple din literatura română şi/sau universală... puncte (organizarea ideilor în scris ... . vei primi .prezentarea imaginii familiei din romanul studiat prin referire la mimum două scene / situaţii semnificative pentru evoluţia conflictului. . puncte..) În vederea acordării punctajului pentru redactare. utilizarea limbii literare . „Tatăl apare în sombolistică nu atât ca părinte egal cu mama. .. punctuaţia .. eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini. vei avea în vedere următoarele repere: ... aşezarea în pagină.

tema familiei în opera lui Marin Preda . Exemplu: Ilie Moromete = pater familias Cuprins: .ipostaze ale tatălui: scena întoarcerii de la câmp – „Rămas singur în mijlocul bătăturii” scena cinei – „.premisele destrămării familiei – conflictele între generaţii Argumentaţia: .alte creaţii în care întâlnim arhetipul tatălui Concluzia: .romanul Moromeţii – roman de familie (alte exemple de romane de familie din lieratura română şi universală) .familia Moromete = familia de tip tradiţional .” (Paul Ricoeur).Ilie Moromete un pater familias întârziat.. anacronic în epoca contemporană? .PLAN: Introducere: .romanul Mormeţii .stătea parcă deasupra tuturor” scena premierii – tatăl iubitor scena bătăii – tatăl violent monologul de pe piatra de hotar – paternitatea rănită Încheierea: . cât ca legiuitor.dramă a paternităţii (tema centrală – destrămarea familiei Moromete) Ipoteza (formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă): Pro sau contra: „Tatăl apare în sombolistică nu atât ca părinte egal cu mama..

.

volumul al II-lea şi Marele singuratic reprezentând epilogul. tema familiei regăsindu-se în toate scrierile autorului: de la nuvelele şi schiţele volumului Întâlnirea din Pământuri până la articolele şi eseurile din Imposibila întoarcere şi culminând cu Viaţa ca o pradă în care scriitorul mărturiseşte experienţele de viaţă care au condiţionat opera.tema familiei în opera lui Marin Preda În creaţia lui Marin Preda. un alt argument îl reprezintă faptul că cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda. îl are ca model pe însuşi tatăl scriitorului. Delirul. în încercarea mea de a decripta imaginea tatălui ca centru al familiei. a fost tatăl meu. volumul I. izvorâtă din tragismul timpului „care n-a mai avut răbdare”.”Astfel. În acest sens. după cum mărturiseşte acesta din urmă în Imposibila întoarcere: „Scriind. este important să observăm faptul că scriitorul concepuse o tetralogie a familiei Moromete. totdeauna am admirat ceva. este. volumul I şi al II-lea (acesta din urmă nerealizat). Pentru a sublinia locul central al temei familiei în cadrul operei lui Marin Preda. care mi-a fermecat nu numai copilăria. am pornit de la premisa că romanul este centrat pe o dramă a paternităţii. Moromete care a existat în realitate. – tema centrală – destrămarea familiei Moromete . Galsworthy). du Gard). Moromeţii. sau Familia Thibault (R. care prezintă destinul unor clase sociale privite din perspectiva vieţii sociale: Ciclul Comăneştenilor (D. În acest sens. romanul Moromeţii reprezintă un nucleu în jurul căruia se cristalizează aproape toată opera. cât ca legiuitor. Ipoteza – pro sau contra Ilie Moromete = legiuitor Întrebarea care se pune. capul familiei Moromete. Forsyte Saga (J. o creaţie preexistentă .” (Paul Ricoeur) Introducere – romanul Moromeţii – roman de familie (alte exemple) Romanul Moromeţii de Marin Preda. De fapt. un roman de familie. ci şi maturitatea: eroul preferat. putând fi asemănat cu alte romane din lieratura română şi universală. Ilie Moromete. – romanul Moromeţii – dramă a paternităţii . În plus. Zamfirescu). constituită din Moromeţii. este dacă tatăl predian este sau nu este un legiuitor? (conform viziunii lui Paul Ricoeur). putem vorbi încă de la început despre simbolul tatălui ca fiind central în opera lui Marin Preda. în preajma celui de-al doilea război mondial.M. tema centrală a romanului este destrămarea unei familii de ţărani dintr-un sat din Câmpia Dunării.REDACTARE: IMAGINEA TATĂLUI CA CENTRU AL FAMILIEI Motto: „Tatăl apare în simbolistică nu atât ca părinte egal cu mama. aşa cum sugerează şi titlul. putem spune că această creaţie este cheia de boltă a operei prediene. Siliştea-Gumeşti. însă.

În acest sens. El este capul familiei. – Moromete = pater familias Cuprins – familia Moromete = familie de tip tradiţional . cea care va facilita destrămarea familiei Moromete. . soţia lui. Toate aceste conflicte latente vor erupe rând pe rând. pe de o parte.Se ştie faptul că acţiunea primului volum al Moromeţilor (1955) prezintă modul în care Ilie Moromete tatăl se zbate din răsputeri să-şi apere familia de agresiunea istoriei. dar le şi cunoaşte destinul. scena cinei familiei Moromete. familia Moromete este întruchiparea familiei de tip tradiţional. el se străduieşte să împiedice destrămarea familiei sale. Totodată. Apoi. dintre dorinţa de conservare a valorilor morale patriarhale a lui Moromete şi dorinţa de independenţă a celor trei fii. mai există şi alte secvenţe simbolice pentru imaginea tatălui ca centru al familiei. ceea ce simbolizează tocmai deznodământul personajului şi neputinţa sa de a ţine unită familia sub sceptrul său. Argumentaţia – ipostaze ale tatălui . Îată de ce. secundar. Poate cea mai importantă scenă este. izvorât dintr-o modalitate diferită de a înţelege lumea. pe care o doreşte unită sub autoritatea lui. Prin intermediul acestei scene cititorul nu numai că face cunoştinţă cu personajele. Este vorba despre scena întorcerii Moromeţilor de la câmp. că este o radiografie a familiei Moromete. punând în lumină drama familiei Moromete. pe de altă parte.premisele destrămării familiei – conflictele între generaţii La o primă vedere. din acest punct de vedere. Pe de o . revelatoare este imaginea lui Ilie Moromete „rămas singur în mijlocul bătăturii”. Astfel. despre această scenă. Ca un autentic „pater familias”. Putem spune chiar că această primă pagină are un rol profetic.scena întoarcerii de la câmp Este important de subliniat faptul că această temă a destrămării familiei este instituită încă din prima pagină a romanului. în opinia mea eroul lui Marin Preda poate fi privit. de-a lungul romanului. Un alt conflict. creând premisele destrămării familiei. iar al treilea conflict o are ca protagonistă pe Maria Moromete. „bolnavi” de gândul evadării din lumea satului tradiţional. sora lui Ilie. căci în măinile sale pare a se afla destinul întregii familii. la început. poreclită Guica. legiuitorul. cel de-al doilea conflict izbucneşte între Moromete şi Catrina. familia este măcinată de conflicte multiple care nu fac decât să ducă la anularea autorităţii paterne. Cu toate acestea. se înscriu şi cele dintre Moromete şi stăpânire. este acela dintre Ilie Moromete şi fiul cel mic Niculae. în care rolul principal îl joacă tatăl.scena cinei Totuşi. principalul conflict este cel dintre tată şi cei trei fii ai săi din prima căsătorie: Paraschiv. Nilă şi Achim. drept un legiuitor. şi. Se poate spune. în rândul conflictelor.

El este cel care „stătea parcă deasupra tuturor”.” . Simion. neinformat se aştepta să rămână repetent.. Şi asta deoarece. cel mai om dintre oameni. „să uzurpe puterea tatălui”. altfel spus era încă autoritatea supremă. . a fi îndăruit cu un har dumnezeiesc. altfel spus din gospodăria paternală. pe de altă parte... prin gesturi stângace şi cuvinte izvorâte dintr-o inimă ce părea până atunci îngheţată. totuşi. printre rânduri. Moromete este zdrobit de povara sentimentului patern nemaiputându-şi cenzura emoţia: „.: „Tatăl avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scăpau. el aspiră. dirijând asemeni unui regizor destinul fiecăruia dintre membrii familiei. acest moment poate fi interpretat drept o întoarcere simbolică la Adam. îşi cenzurează orice înduioşare faţă de ei.. Stinghereala copilului.scena bătăii Şi totuşi. legiuitorul. puterea tatălui este maximă. simpla aşezare la masă a membrilor familiei ne spune totul despre ierarhia familială. prin faptul că ia soarta celorlalţi în mâinile lui. Este momentul în care. Şi nu putem să nu subliniem faptul că.. căci. toate acestea îi produc lui Moromete o emoţie puternică. mi-a secat inima. cele mai curate sentimente familiale. căci atunci când viaţa lui de tată este în pericol. se ascunde. În acest context. ceea ce vor cei trei fii mai mari este. semnele destrămării familiei. la statutul Tatălui. de fapt. care îşi mânuieşte proprii copii ca pe nişte păpuşi.tatăl ca Tată ceresc / Dumnezeu Drept urmare. Exemplul cel mai elocvent este scena serbării şcolare la care Niculae ia premiul întâi. şi în special despre conflictele latente existente în sânul familiei. Ba mai mult. Nu degeaba.. aşa cum observă criticul E. . faptul că cei trei fraţi vitregi „stăteau spre partea dinafară a tindei. un om. ochiul atent al cititorului poate descoperi. scena oglindeşte un tablou perfect al familiei de tip tradiţional în fruntea căreia tronează un tată autoritar dar. când l-am văzut pe scena aia acolo. el pare. profund umană. şi devine pur şi simplu tată. Iată de ce. pe care ei nu le vedeau. Aici şi acum Moromete îşi dă jos masca. în această scenă. Moromete pune mâna . când tatăl şi fiul trăiesc. Astfel. Putem spune că însăşi umanitatea sa îl trădează. deşi.scena premierii Dintr-un alt punct de vedere. deşi tatăl. notează naratorul. chiar şi în ochii copiilor. Moromete nu e în stare să-şi joace până la capăt rolul de tată iubitor. ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afară”prefigurează fuga acestora din casă şi din sat. putem vorbi despre Ilie Moromete ca despre un tată cu o mână de fier.” Imaginea este întregită de întoarcerea spre casă de la serbarea şcolară. aparent.parte. văzându-şi copilul pe scenă. în spatele măştilor de legiuitor şi/sau zeu. în adâncul sufletului său el îşi iubeşte copiii. prăpăditul de el . Moromete ne dovedeşte uneori că. nu trebuie să uităm că. De exemplu. criza de friguri care îl cuprinde în timp ce încerca să spună o poezie.

Această erupţie teribilă marchează tocmai adânca şi tragica fisură atât din familia Moromete. anularea autorităţii paterne coincide cu o anulare de sine. Comparând textul biblic cu textul romanului Moromeţii vedem că şi aici avem de-a face cu o revoltă a fiului care doreşte să uzurpe puterea tatălui: Absalom nu-şi iubea tatăl. o temă capitală a literaturii universale.pe par şi-i loveşte pe fiii risipitori. odată ce familia se destramă. modelul patern întruchipat de bătrânul Karamazov este în realitate un anti-model. Aceeaşi concurenţă tată-fiu apare şi în povestea biblică despre David şi Absalom. pe David şi râvnea să ocupe cât mai curând tronul împărătesc. lumina i se va stinge în mijlocul întunericului”. părăsind pentru totdeauna vatra părintească. pe de altă parte. pe de o parte şi cu familia. dând frâu liber tuturor amărăciunilor ce încă mocneau în sufletul său. când eroul dezbate însăşi condiţia tatălui care. . Absalom nu scapă însă de pedeapsa divină. dragostea părintească este nemărginită. eroul se „destramă” şi el. ci dimpotrivă. Incheierea – alte creaţii în care întâlnim arhetipul tatălui Această dramă a tatălui renegat de fii o întâlnim în multe creaţii literare. cât şi din conştiinţa lui Moromete însuşi. îşi pierde identitatea. În acest context. şi în acest caz. simbolul solidităţii în mijlocul instabilităţii vremurilor. o dramă de adânci rezonanţe umane: tatăl ce pierde dragostea copiilor săi şi se zbate în zadar să o recâştige. nu numai din literatura română. Mai mult. altfel spus. Cu tot răul pe care i-l făcuse.monologul de pe piatra de hotar – paternitatea rănită Profunda dramă a paternităţii pe care o trăieşte Moromete iese la iveală în scena meditaţiei de la hotarul lotului de pământ. după părerea mea. Moromete-tatăl moare. ei îl vor percepe nu ca pe un aliat în lupta cu viaţa. deşi a făcut totul pentru copii săi şi nu se bucură de recunoştinţa lor. Astfel. Nu degeaba. Însă. Marin Preda a intuit în aceste pagini. De fapt. ci şi din literatura universală. unitatea familiei fiind o garanţie a permanenţei. romanul Moromeţii poate fi comparat cu romanul Fraţii Karamazov. această ultimă corecţie aplicată fiilor pecetluieşte destinul tatălui-legiuitor: odată ce băieţii iau drumul Bucureştiului. Căci. ca pe un rival în competiţia supravieţuirii. eroul nu poate decât să se recunoască învins în lupta cu lumea. Eroul lui Dostoievski este un tată denaturat. Astfel. căci „Dumnezeu l-a lovit pe Absalom în floarea tinereţii sale răzvrătite”. în final. în Biblie stă scris : „Dacă cineva îl blestemă pe tatăl său şi pe mama sa. nu e de mirare că el pierde dragostea fiilor săi faţă e el şi chiar le stărneşte ura. Mai mult. care trăieşte doar pentru sine şi pentru care familia şi copii nu înseamnă nimic. căci. în adâncul inimii David îşi iubeşte fiul şi vrea să-l apere de moarte. dacă pentru Ilie Mormete familia era centrul lumii. . cu menţiunea că.

un roman de familie. Galsworthy). este. aşa cum sugerează şi titlul.Informaţie pentru nivel mediu (nota 7-8) Pentru a sublinia locul central al temei familiei în cadrul operei lui Marin Preda. putând fi asemănat cu alte romane din lieratura română şi universală. El este un legiuitor întrucât el a tronat peste o lume. .Concluzia – Ilie Moromete = un pater familias întârziat. sau Familia Thibault (R. tatăl întruchipat de Ilie Moromete nu trebuie privit doar ca un pater familias. . mă.. Iată de ce. Zamfirescu). o lume cu care a reuşit. Mărturia o dă chiar fiul devenit peste timp marele scriitor: „Mi-era de ajuns să-iI aud glasul liniştitor: « Ce faci. El este mult mai mult.Informaţie pentru nivel minimal (nota 5-6) Ciclul Comăneştenilor (D.” LEGENDĂ: în acest sens . întârziat. du Gard). Forsyte Saga (J. copile ? » şi lumea întunecată .Tipuri de raporturi şi conectori Romanul Moromeţii de Marin Preda.. anacronic în epoca contemporană? Până la urmă. acesta este şi destinul fiilor risipitori ai lui Ilie Moromete. în opinia mea. care prezintă destinul unor clase sociale privite din perspectiva vieţii sociale . se închidea la loc şi înceta să mai existe pentru mine. care vor sfârşi înghiţiţi chiar de lumea la care tânjeau şi de care tatăl-legiuitor s-a luptat sa-i ţină departe.M. să pună în umbră lumea de griji şi nevoi a oamenilor mari. este important să observăm faptul că scriitorul concepuse o tetralogie a familiei Moromete. până la un punct. anacronic în epoca contemporană. a cărei perdea se dăduse o clipă la o parte şi văzusem urâtul şi abjecţia. lumea paradisiacă a satului în care s-a născut veşnicia.Informaţie pentru nivel maximal (nota 9-10) .