You are on page 1of 8

Drept comercial intern si international - Cuvant introductiv D.C.I.

I este un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza raporturile juridice nascute din desf. activitatilor economice precum si rap. juridice la care participa persoanele ce au calitatea de profesionisti, agenti economici si suplimentar pt materia internationala este necesar ca aceste raporturi juridice sa contina un element de internationalitate suficient de caracterizant. Activitatea economica, conform legii romane, reprezinta activ. agricola, industriala, comerciala prin care se realizeaza producerea de bunuri si servicii ce au valoare exprimata in bani si sunt destinate vanzarii sau schimbului de pe o piata organizata sau unor beneficiari determinati sau determinabili. Semnif. notiunii de activitate comerciala este data intotdeauna de legea aplicabila raportului juridic. Internationalitatea unui raport juridic este stabilita prin utilizarea alternativa a 2 criterii: 1. criteriul subiectiv conf. caruia rap. juridic sau contractul vor fi comerciale internationale daca partile contractante au domiciliul, reseinta, sediul social, profesional sau real situate in state diferite in momentul incheierii contractului. 2. criteriul obiectiv conf. caruia vor fi internationale rap. juridice si contractele in care marfa, serviciul, bunul ce fac obiectul contractului, tranzactioneaza cel putin o frontiera de stat in cursul executarii contractului. pers. fizica - nume, domiciliu, nationalitate pers. juridica - sediu social/real, nationalitate, denumirea societatii

Izvoarele dreptului comercial intern si international Sunt sursa normelor juridice. In aceasta materie exista 2 tipuri principale de izvoare interne si internationale. • Izvoarele internationale sunt conventiile internationale, incluzand in aceasta notiune de gen toate speciile sale: conventia, acordul, tratatul, carta etc. Exemplu : Conventia internationala privind arbitrajul international incheiata la Geneva in 1961, Conventia internationala privind recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine incheiata la N.Y. in 1958, Conventia privind conventia nationala da marfuri - Viena - 1980. Romania a semnat toate aceste conventii si fac parte din dreptul intern. • Izvoarele interne - pentru aceasta materie prezinta interes izvoarele interne si pt dretpul comertului international deoarece exista foarte putine materii reglementate prin conventii internationale asplicandu-se unui raport juridic (izvorat din incheierea unui contract) o lege interna nationala. Constitutia Romaniei este principalul izvor de drept. Noul Cod Civil reprezinta in prezent in Romania dreptul comun (contine regulile generale) atat pt. raporturile juridice existente intre subiecte de drept obisnuite, cat si pt cele nascute intre profesionisti, comercianti sau nu si intre acestia si alti subiecti ai dreptului civil. Legile comerciale speciale:

ori de cate ori exista neconcordanta prevederilor legii romane si ale tratatelor si legislatiei europene. .: • Tratatele privind U.E. Acestea pot fi clasificate in functie de domeniul lor de reglementare in uzante specifice. fiind necesara transpunerea lor in dreptul intern prin adaptarea unor noi legi sau prin modificarea celor existente astfel incat ele sa fie conforme cu prevederile unei directive. Uzantele normative au aceeasi putere ca si legile. ele se clasifica in normative si conventionale sau interpretative. 35/1990 privind regiile autonome. in alte cazuri decat in cele anterioare. dar numai in cazurile in care legea indica expres aplicarea uzantelor. 1 si art. 31/1990 privind societatile comerciale.legislatia primara si secundara Directiunile . ele avand rolul de a inlocui sau completa legea. acestea din urma vor avea prioritate ( fata de orice lege nationala inclusiv fata de prevederile constitutiei) Uzantel (cutuma. Pot fi invocate direct in fata autoritatilor nationale cand ele nu sunt transpuse sau corect transpuse in legislatia nationala. sunt recunoscute ca izvoare de drept uzantele normative prin noul cod civil (art. uzura. Legea nr. atunci cand partile aleg aplicarea lor.I. In cazul uzantelor conventionale.C. In functie de izvorul fortei juridice a uzantelor.I. locale si generale.se aplica in statele membre intr-o modalitate indirecta. obiceiul) sunt reguli de conduita nascute din practica sociala folosita in vreme indelungata si respectate intocmai ca norma juridica. obicei regasit in multe state ale U. Legea nr 26/1990 privind registrul comertului Legislatia Europeana: Conform Constitutiei Romaniei si noului Cod Civil. Conform prevederilor Constitutiei Romaniei. Parile contractante sunt cele care decid aplicarea uzantelor contractului incheiat de ele. asadar ele sunt izvoare ale D. ce face referire la aplicarea lor. legile Europene reprezinta izvoare de drept ale dreptului civil. Regulamentele Europene . Uzantele normative se aplica intotdeauna si pot fi inlaturate doar prin manifestarea expresa a partilor contractante.sunt de directa aplicare in statele membre ale U. In dreptul comercial intern si international.E. in timp ce uzantele conventionale se aplica doar prin vointa partilor. Cu toate acestea exista obieciul transpunerii lor. (de constituire) • Directiunile • Regulamentele Europene Tratatele de constituire . aplicam uzantele in domeniile nereglementate de lege. ele au rolul de a completa prevederile contractului.E.Materiile nedeterminate de codul civil sunt guvernate de prevederile unor legi speciale: Legea nr. astfel incat nu este necesara transpunerea lor prin legi speciale. 2) Uzantele conventionale isi trag forta juridica din conventia partilor. in rap juridice guvernate de legea romana. In Romania. Uzantele normative isi trag forta juridica din lege.

c. Aceasta problema e cunoscuta sub numele de recunoastere internationala a presonalitatii juridice a s. dincolo de granitele tarii in care s-a constituit.Recunoasterea internationala a personalitatii juridice a societatilor comerciale Existenta unei S. un fondator sau un reprezentant al acesteia trebuie sa solicite inregistrarea in registrul comertului. Constituirea societatilor comerciale In Romania.C. se pot infiinta de cel putin 2 persoane si in principiu. Existenta actului constitutiv nu este suficienta pentru infiintarea s. se dovedeste prin probarea statutului sau de persoana juridica.. fara limitarea numarului maxim de asociati. Prin exceptie.c.. teren. trebuie sa dovedeasca legala sa constituire (prin certificat de inregistrare. Acest statut este dat de un anumit stat in care S.. este adus cu titlu de oprit la formarea capitalului social al s. Actul constitutiv trebuie sa imbrace forma scrisa sub sanctiunile nulitatii absolute a acestuia (daca nu se incheie in scris si semnat de catre asociati. actul constitutiv se incheie in forma autentica (prin autentificare la notarul public) atunci cand: • un bun imobil sau un drept real asupra unui bun imobil. contract de inchiriere) • dovada varsarii capitalului social (extras de cont. s-a constituit.c.l.C. Conform principiilor internationale si prevederilor din noul cod civil al Romaniei. proces verbal predareprimire) • dovada anterioritatii firmei (eliberata de registrul comertului) • cazierul fiscal al asociatilor si administratorului .l.c. Activitatea transfrontaliera a S. conform legilor romane (prevedere regasita in majoritatea sistemelor nationale) s. de regula prin inregistrarea intr-un registru profesional. se infiinteaza in baza unui contract de societate denumit de regula act constitutiv. la s. In aceasta directie. tot cu titlu de exceptie.c. nu pot fi asociati mai mult de 50 de persoane. s. S. administratorul s. orice certificare emisa de autoritatile competente din statul de constituire). actul constitutiv nu exista). a statutului de persoana juridica a S. se poate infiinta doar de o singura persoana (unic asociat). act constitutiv. S.c.c. atasand acestei cereri toate documentele prevazute de lege: • actul constitutiv • dovada existentei sediului social (act de proprietate.c. exista si se infiinteaza atunci cand dobandeste statutul de persoana juridica. personalitatea juridica este recunoscuta de drept intr-un alt stat daca s. a fost legal constituita conform legii tarii in care si-a stabilit sediul social. s.c. impune necesitatea recunoasterii existentei lor. statut acordat doar prin inregistrarea in registrul comertului.C.r. • se constituie o societate in nume colectiv sau comandita simpla • se constituie o societate pe actiuni prin subscriptie publica Cerinta formei autentice a actului constitutiv este prevazuta si ea sub sanctiunea nulitatii absolute pentru valabilitatea actului constitutiv. De asemenea.C. Cu titlu de exceptie.r.

Sediul social este acel sediu aratat in actul constitutiv si declarat la inregistrarea s. juridice ce functioneaza pe piata unica este asigurata prin posibilitatea s. Acestea sunt: • denumirea • sediul • nationalitatea Denumirea s. Sediul social al s.c. diferite de cele ale asociatilor. curtea de justitie a U.c. nu corespunde nevoilor afacerilor transfrontaliere si incalca libertatea dreptului de stabilire recunoscuta de tratatul de functionare a U.c.c.E. Sediul social al unei s.c. nu isi va pastra vechea nationalitate. Alte state (M.B. daca legile statului membru gazda permit acest transfer.c. de a-si transfera sediul social dintr-un stat membru in altul fara dizolvarea si lichidarea acesteia. Pt.c.E. este determinata in cele mai multe legislatii de tara in care se afla sediul social.) recunosc acest drept. a-si transfera sediul. . are propriile atribute de identificare. primeste corespondenta si la care este citata in situatia in care este chemata in judecata de catre terte persoane. sau o declaratie pe propria raspundere data de aceste persoane care declara ca nu au suferit condamnari penale de natura acelora ce i-ar face incompatibili cu calitatea de asociati sau administratori ai unei societati comerciale Atributele de identificare ale societatilor comerciale S. insa s. In aceste conditii.E. juridice dintr-un stat membru in altul.c. ci o va dobandi pe cea a statului membru in care isi transfera sediul social Hotararile curtii de justitie a U. care sa permita transferul sediului social al pers. astfel incat statutul organic al societatii va fi guvernat de legea statului a carei nationalitate o are s. poate fi transferat fie in interiorul unui stat de la o localitate la alta.c. este locul la care s. in prezent nu exista prevedere expresa in legile nationale sau in tratatele de functionare a U. Unele legislatii nationale nu recunosc dreptul s.E. O s. Aceasta procedura este greoaie. sunt suficiente pentru moment pt. ca orice persoana juridica. Nationalitatea s. in registrul comertului. recunoasterea acestei posibilitati. diferentiaza societatea de alti agenti economici si se caracterizeaza prin noutate. este sediul cu ajutorul caruia stabilim nationalitatea acesteia. de a avea atat sediu social cat si sediu real situate in locuri diferite.• cazierul judiciar al acestora.E..c. eventual in state diferite. sa se lichideze si sa se radieze in statul membru de origine si sa se constituie din nou in statul membru in care doreste sa-si transfere sediul social.c. In acest ultim caz. poate avea distinct de sediul social si un sediu real ca centru principal de conducere si administrare a acesteia. o societate ar trebui sa se dizolve. fie in alt stat membru al U.c. prin hotarari succesive a stabilit in aceasta directie astfel : • respectarea libertatii de stabilire a pers.

c. fondatori ai acesteia au obligatia de a contribui la formarea capitalului social al societatii.a.r. insusirile asociatilor prezinta interes pentru societate. capitalul social este un element de pasiv. contributiile asociatilor. capitalul social reprezinta gajul general.l.c. garantie oferita creditelor societatii. Asociatul ce aduce cu titlu de aport creante.r. dar legea romana nu stabileste cuantumul minim al acestuia. Totalitatea aporturilor in natura si numerar formeaza capitalul social al s. atunci cand o asemenea limita este prevazuta de lege. pentru s. Din definitia s. Contributia asociatilor poarta numele de aport si poate avea ca obiect: un bun. Capitalul social poate fi stabilit de asociati insa cu suspendarea limitei minime a valorii acesteia. Aportul in bunuri sau in natura poate avea ca obiect bunuri mobile si imobile. Bunul adus ca aport devine proprietate a societatii din momentul inregistraii acesteia in registrul comertului. Toate bunurile aduse ca aport trebuie sa prezinte interes pt. calitatile. Aportul in numerar sau in bani trebuie sa existe. Toti asociatii unei s. Aporturile in creante sunt asimilate aporturilor in bunuri mobile si incorporale si nu sunt permise la societatile pe actiuni ce se constituie prin subscriptie publica. este de 200 RON. Capitalul social minim prevazut pentru s. Asociatul ce se obliga sa contribuie cu bani la formarea capitalului social va trebui sa achite. in caz contrar platind si dobanzi si daune. elemente ce trebuie sa existe atat la infiintarea societatii cat si pe parcursul intregii existente a acesteia. si are o dubla semnificatie: • o semnificatie contabila • o semnificatie juridica • Din punct de vedere contabil.l. • Din punct de vedere juridic. ele trebuei restituite la lichidarea societatii comerciale => capitalul social este o datorie a societatii fata de asociati. corporale si incorporale. sa plateasca aceasta suma la scadenta. Capitalul social este un element esential al oricarei s.c. este . interese pt prejudiciile cauzate.c. aceasta deoarece doar in aceste cazuri.. bani sau munci si servicii. deoarece fiind constituit din aporturile. la societatile in comandita pe actiuni sau s. • Aporturile asociatilor • Intentia de a colabora • Obtinerea si impartirea profitului 1. aproturile in munca trebuie evaluate in bani si nu fac parte din capitalul social. societate si trebuie evaluate in bani pt a se cunoaste contributia asociatului prin acest aport. Aportul in munca sau servicii este permis numai la societatea in nume colectiv si prin ceea ce ii priveste pe asociatii comanditati din societatile in comandita. Atunci cand ele sunt permise.Elemente specifice esentiale ale contractului de societate ce sta la baza s. garanteaza societatii atat existenta creantei cat si solvabilitatea debitorului cedat. extragem cu usurinta elementele specifice ale contractului de societate.c.

exercitiului financiar contabil in cadrul adunarii generale a asociatilor.c.c. reprezinta suma de bani realizata de s. social are in vedere interdictia utilizarii acestuia in alte scopuri decat oferire a unei garantii creditorilor societatii. Profit inseamna atat un castig in bani. este cea care stabileste impartirea profitului sub forma de dividende si din momentul adoptarii acestei hotarari. s.G. Capitalul social se caracterizeaza prin: • este fix pe toata durata functionarii societatii comerciale. intentia de a colabora are in vedere colaborarea asociatilor in vederea desf. Neintelegerile grave dintre asociatii unei societati ce conduc la blocarea activitatii decizionale pot reprezenta dovezi ale inexistentei de colaborare si pot determina dizolvarea s. atat la constituirea societatii cat si pe toata durata de existenta a acesteia. 3. au obligatia de a utiliza profitul cu prioritate pentru reintregirea capitalului social (atunci cand pe parcursul exercitiului financiar contabil s-a diminuat) si la constituirea rezervelor legale. participarea la adoptarea deciziilor societatii comerciale in cadrul a. Asociatul devine creditor al societatii in privinta sumelor de bani ce reprez divindende. in sensul ca el nu poate fi utilizat pentru plata dividendelor catre asociati. cat si evitarea unor pierderi sau realizarea unor economii. adunare ce va stabili daca acest profit se imparte sau nu asociatilor sub forma de dividend.000 RON. A. Profitul s. Chiar daca exista profit. 2. Profitul s. ce poate hotari investirea. astfel existenta profiturilor poate fi stabilita numai la sf. iar pentru societatile in nume colectiv si in comandita simpla nu exista o asemenea limita.A.c.a. dreptul asociatului societatii se transforma dintr-un drept social teoretic intr-un drept de creanta. Cu toate acestea. Ca regula. Intangibilitatea cap. activitatii comerciale si se concretizeaza in participarea la formarea capitalului social.c. Aceste caracteristici ale capitalului social sunt asigurate prin existenta unor active in patrimoniul societatii de o valoare cel putin egala cu valoarea capitalului social. distribuirea profitului real si util catre asociat sub forma de dividend nu este obligatorie. Dupa aceasta utilizare. poate fi impartit asociatilor daca este real si util. Partea din profit ce se cuvine fiecarui asociat se numeste dividend.a.c. Obtinerea si impartirea profitului reprezinta un alt element al actului constitutiv si este in realitate scopul pentru care se constituie o societate comerciala. in sensul ca aporturile ce constituie capitalul social trebuie sa existe efectiv • este inatingibil. hotararea apartinand a. Intentia de a colabora a asociatilor societatii comerciale este un element esential ce trebuie sa existe. insa aceasta nu inseamna ca nu poate fi modificat prin modificarea actului constitutiv in sensul reducerii sau majorarii acestuia • este real.g. neachitarea acestor datorii la termen dand dreptul asociatului . si prin participarea la suportarea pierderilor dar si la impartirea beneficiilor sub forma de dividend.de 90. peste valoarea capitalului social ca diferenta pozitiva intre veniturile si cheltuielile societatii.g. profitul este unul util ce poate fi distribuit ca dividend ascoiatilor.

a. are ca orice persoana juridica o vointa proprie creata de vointa asociatilor sai. Uneori. ei vor putea sa voteze. nu si la pierderile societatii. Impartirea unui profit fictiv de catre administratorul societatii comerciale reprezinta infractiune. au drept de vot toti asociatii ce si-au executat la termen obligatia de a varsa aportul la capitalul social. In a. reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ale societatii comerciale. in principiu. descarcarea lor de gestiune si nu pot participa la adoptarea niciunei hotarari in legatura cu gestiunea lor.C. daca fara votul acestora nu ar putea fi adoptata o hotarare in privinta gestiunii lor.g.inclusiv la obtinere de dobanzi. Intre capitalul social si patrimoniu exista urmatoarele diferente: • capitalul social reprezinta totalitatea asociatilor in timp ce patrimoniul este o universalitate juridica • capitalul social nu are o existenta reala. corespunzator participarii lor la formarea capitalului social. prin actul constitutiv.g. in temeiul actiunilor pe care le poseda. in actul constitutiv se stabilesc conditii speciale de reprezentare.c. Cu toate acestea. La a. Prin exceptie. Orice asociat aflat in conflict de interese cu societatea intr-o anumita problema trebuie sa se abtina de la vot. este trecut la pasivul societatii pe cand patrimoniul are o existenta reala • capitalul social este fix in timp ce patrimoniul are o valoare fluctuanta Functionarea societatii comerciale Este asigurata de catre organele sale statutare: • adunarea generala a asociatilor • administratori • cenzori sau/si auditori financiari Adunarea generala a asociatilor . datorita numarului mare de asociati.a. Exista 3 tipuri de adunari generale: • ordinara • extraordinara • speciala . restituirea profitului sub forma de dividend de catre asociati poate fi facuta daca acestia au cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca caracterui fictiv al profitului (ar fi trebuit si ar fi putut sa cunoasca) Capitalul social si patrimoniul societatii comerciale Patrimoniul s. Sunt insa interzise (nule) clauzele prin care se stabileste ca un asociat participa doar la profit. toti asociatii societatii. S.reprezinta organul de deliberare si decizie al societatii comerciale. asociatii administratori nu pot vota. Asociatii au dreptul de a participa la impartirea profitului. pot participa direct sau prin reprezentanti. in fapt vointa societatii sau sociala reprezinta vointa majoritatii asociatilor creata in conditii de cvorum si majoritate indicata de legea 31/1990 si in actul constitutiv al societatii. Cu toate acestea. partile pot stabili si o participare nestabilita.

au adunari generale ordinare si extraordinare.a. de a angaja societatea. de a incheia acte juridice in numele si pe seama societatii. Orice asociat prezent la a. nu toti au dreptul de a reprezenta societatea.In cazul pluralitatii administratorilor.g. hotararile a.a. ordinare adopta hotararile obisnuite ale societatii.g. A. Administratorii ce reprezinta societatea au obligatia de a depune specimenul lor de semnatura la registrul comertului. adoptate cu incalcarea legii sau a prevederilor din actul constitutiv pot fi anulate de catre instantele de judecata. Dreptul de a ataca hotararile nelegale sau contrare actului constitutiv adoptate de a. Tot prin actul constitutiv se stabileste administratorul ce reprezinta societatea comerciala.c.Toate s.g.a.c.reprezinta organul de conducere si gestiune al societatii comerciale. In ambele situatii acest drept poate fi exercitat in termen de 15 zile de la data publicarii hotararii in monitorul oficial.g. In societatile pe actiuni. Asociatul care a lipsit la a.. care a votat impotriva adoptarii unei hotarari si a cerut mentionarea votului sau impotriva are dreptul de a solicita instantei de judecata anularea unei asemenea hotarari.a.g. la care a fost adoptata o hotarare nelegala are si el dreptul de a o ataca in instanta de judecata. Pentru motivele de nulitate absoluta. actiunea in nulitate este imprescriptibila. este un drept absolut ce nu poate fi limitat prin actul constitutiv. . obiecutlui de activitate Hotararile a. asociatii pot opta prin actul constitutiv pentru un sistem unitar de administrare. extraordinare au in competenta lor adoptarea hotararilor de modificare a actelor constitutive ale societatii: • majorare sau reducere de capital social • schimbarea sediului social • fuziunea societatii • modificarea formei juridice • schimbarea denumirii. Numirea lor este facuta publica prin inscrierea mentiunii la registrul comertului si publicarea in monitorul oficial.c. va exista cel putin o adunare ordinara pe an ce trebuie convocata in maxim 5 luni de la incheierea exercitiului financiar contabil. Administratorii sunt cei care duc la indeplinire vointa s.g. .a. A. Administratorii s. desi ele nu sunt intotdeauna expres reglementate de lege.g.