ÎNTREB RI GRIL

± TEORIA GENERAL

A DREPTULUI

1. Drepturile organelor de stat fa de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia; b) obliga ii ale acestora fa de stat; c) corelativele atribu iilor cu care au fost investite; d) manifestarea principiului suveranit ii de stat. 2. Dup con inutul lor distingem: a) drept absolut i drept relativ b) drept patrimonial i drept nepatrimonial c) drept oneros i drept gratuit d) drept real i drept ireal 3. Reglement rile trebuie: a) adoptate doar de c tre Parlament; b) adoptate cu respectarea competen ei organului emitent; c) adoptate doar de c tre Guvern; d) adoptate cu respectarea competen ei personale. 4. Faptul c legea reglementeaz doar pentru viitor este expresia principiului: a) ultraactivit ii b) ubiguit ii c) retroactivit ii d) neretroactivit ii 5. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real i drept de crean b) drept real i drept ireal c) drept real i drept abstract d) drept oneros i drept gratuit 6. Justi ia reprezint : a) totalitatea instan elor de judecat ; b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc; c) starea ideal a societ ii realizabil prin asigurarea pentru fiecare individ în parte i pentru to i împreun a satisfacerii drepturilor i intereselor lor legitime; d) starea ideal a societ ii realizabil prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a satisfacerii drepturilor i intereselor lor legitime. 7. Element constitutiv al calit ii de persoan juridic este: a) obiectul de activitate b) num rul de asocia i c) o organizare proprie d) o modalitate de împ r ire a p r ilor sociale 8. Dup criteriul subiectelor care realizeaz interpretarea normelor juridice, se disting: a) interpretarea general i interpretarea special ; b) interpretarea oficial i interpretarea neoficial ; c) interpretarea civil i interpretarea penal ; d) interpretarea public i interpretarea privat . 9. Principiile dreptului se clasific în: a) principii fundamentale i principii specifice fiec rei ramur de drept; b) principii fundamentale i principii speciale; c) principii fundamentale i principii generale; d) principii publice i principii private.

10. Dreptul se împarte în: a) drept public i drept privat; b) drept civil i drept penal; c) drept general i drept special; d) drept constitu ional i drept de ramur . 11. Principalul izvor de drept este: a) Constitu ia b) Ordonan a c) Legea d) Decretul 12. În cadrul raportului juridic, drepturile si obliga iile sunt: a) cumulative b) corelative c) supletive d) diminutive 13. Compara ia este o opera ie ce urm re te: a) clasificarea institu iilor juridice de drept; b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate; c) constatarea unor elemente identice sau divergente între dou sau mai multe fenomene; d) stabilirea nivelului de dezvoltare al societ i. 14. Normele juridice ale unui stat ac ioneaz : a) doar asupra cet enilor statului; b) asupra cet enilor statului, str inilor i apatrizilor; c) asupra cet enilor statului i asupra str inilor; d) asupra str inilor i asupra apatrizilor. 15. No iunea de responsabilitate reprezint : a) suportarea, de c tre individ, a sanc iunilor penale corespunz toare; b) suportarea, de c tre individ, a sanc iunilor civile corespunz toare; c) asumarea, de c tre individ, a r spunderii pentru consecin ele faptelor sale; d) asumarea, de c tre individ, a unei conduite exemplare fa de societate. 16. Dreptul î i întemeiaz eficacitatea i existen a pe: a) aparatul de stat; b) legi c) norme juridice d) institu iile administrative 17. Norma juridic ac ioneaz , în principiu, asupra: a) oric rui teritoriu; b) unui teritoriu aleatoriu; c) unui teritoriu determinat; d) teritoriului statului care a adoptat-o. 18. Una dintre tr s turile esen iale ale dreptului subiectiv este: a) subiectul activ nu poate avea o conduit sau pretinde o conduit în leg tur cu dreptul s u b) subiectul activ poate pretinde o conduit sau poate avea el însu i o conduit în leg tur cu dreptul s u c) subiectul pasiv poate pretinde o conduit subiectului activ d) subiectul pasiv poate avea o conduit , f r a fi sanc ionat, în leg tur cu dreptul subiectului activ 19. Dreptul exercit un rol important în conducerea societ ii prin intermediul: a) Constitu iei b) legilor organice; c) actului normativ juridic; d) dreptului public.

respectând legile. d) norme juridice ale dreptului public. sfera rela iilor sociale reglementate de actul normativ b) obiectul i scopul actului normativ c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ d) calificarea acului normativ 25. b) normele juridice atemporale. Dispozi iile generale cuprind: a) obiectul. Interpretarea este restrictiv atunci când sfera cazurilor la care se refer norma juridic : a) este mai larg decât rezult din formularea ei. 26. 28. 21. c) normele juridice interpretative. 24.i asuma obliga ii.20. scopul. b) o parte integrant a sistemului dreptului. 27. d) starea ideal a societ ii realizabil prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a satisfacerii drepturilor i intereselor lor legitime. b) principiul asigur rii bazelor legale de func ionare ale statului. Principiile dreptului constituie: a) fundamentul sistemului juridic. d) normele juridice penale. libertatea reprezint : a) posibilitatea unei persoane de a ac iona dup propria dorin . c) introducerea în sistemul dreptului. d) principiul responsabilit ii. c) este mai restrâns decât rezult din formularea ei. b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc. În sens juridic. 23. b) posibilitatea unei persoane de a. c) posibilitatea unei persoane de a ac iona dup propria dorin . 22. Justi ia reprezint : a) totalitatea instan elor de judecat . Excep iile de la principiul neultraactivit ii sunt: a) normele juridice temporare. d) posibilitatea unei persoane de a avea drepturi. Drepturile organelor de stat fa a) drepturi corelative ale acestuia b) obliga ii ale acestora fa de stat de celelalte subiecte de drept constituie: . b) din momentul intr rii în vigoare. Norma juridic este activ : a) din momentul public rii ei. b) corespunde cu modul de formulare. d) trebuie restrâns prin ordonan de urgen . Dup con inutul lor distingem: a) drept absolut i drept relativ b) drept patrimonial i drept nepatrimonial c) drept oneros i drept gratuit d) drept real i drept ireal 29. c) principiul prezum iei de nevinov ie. c) starea ideal a societ ii realizabil prin asigurarea pentru fiecare individ în parte i pentru to i împreun a satisfacerii drepturilor i intereselor lor legitime. Principiul libert ii i egalit ii se afl în strâns leg tur cu: a) principiul echit ii i justi iei. d) din momentul aducerii la cuno tin public . c) din momentul adopt rii ei.

b) principiul asigur rii bazelor legale de func ionare ale statului. d) ajut toare. c) va fi izvor de drept. Este principiu general al dreptului: a) principiul libert ii i egalit ii. b) intrarea în vigoare a normei juridice. 32. c) conforme cu legile.c) corelativele atribu iilor cu care au fost investite d) manifestarea principiului suveranit ii de stat 30. d) principiul responsabilit ii. 39. b) metoda sistematic i metoda logic . 36. b) principiul responsabilit ii. b) are i o form oral . d) poate fi izvor de drept. 33. 31. Metode ale interpret rii normelor juridice sunt: a) metoda gramatical . c) calitative. b) nu este izvor de drept. c) principiul prezum iei de nevinov ie. d) conforme cu decretele. 35. 37. d) încetarea ac iunii normei juridice ca urmare a intr rii în vigoare a unei norme juridice noi. Abrogarea este: a) încetarea temeiului normei juridice. b) interesul privat. d) nu este ierarhizat. Contractul normativ: a) este izvor de drept. c) modificarea normei juridice. Principiul libert ii i egalit ii se afl în strâns leg tur cu: a) principiul echit ii i justi iei. c) principiul echit ii i justi iei. d) interesul general. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: a) interesul public. . 34. Actul normativ: a) con ine norme juridice. În strâns leg tur cu tiin ele juridice se afl un grup de discipline: a) accesorii b) de interes public. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real i drept de crean b) drept real i drept ireal c) drept real i drept abstract d) drept oneros i drept gratuit 38. b) conforme cu Constitu ia. Toate reglement rile trebuie s fie: a) conforme cu ordonan ele. c) interesul special. c) este general i abstract. d) toate cele trei r spunsuri sunt corecte.

sanc iuni i norme metodologice 45. preambulul i forma introductiv . ipoteza si dispozi iile b) titlul. Analogia este un procedeu: a) al interpret rii constructive. d) al interpret rii gramaticale. ap rare i garantare a valorilor fundamentale ale societ ii. preambulul i formula introductiv . b) al logicii formale. b) opiniile unor persoane avizate. 40. d) sunt contracte de natur comercial . d) toate cele trei r spunsuri sunt corecte. dispozi ii de con inut. 49. principii generale. comparativ cu infrac iunea. P r ile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul. c) func ia de conservare. dispozi ii finale. Sistemul dreptului reprezint : a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat. b) nu prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. prezint un grad de pericol social: a) mai mic b) mai mare c) la fel de mare d) toate cele trei r spunsuri sunt corecte 43. c) al logicii informale.c) metoda teleologic . Locul central în sistemul actelor normative îl ocup : a) Constitu ia b) Ordonan a c) Decretul d) Legea 41. c) sunt contracte de natur civil . 48. Contraven ia. dispozi ii. 44. Excep iile de la principiul intr rii în vigoare a normelor juridice este: a) când hot r te Camera Deputa ilor. 47. dispozi ii de con inut. b) când hot r te Senatul. c) opiniile judec torilor. O categorie de contracte normative: a) prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. preambulul i forma introductiv . d) când se poate deduce o astfel de dat ulterioar . d) func ia de institu ionalizare a organiz rii social-politice. c) când se prevede expres în con inutul normei juridice. dispozi ii de con inut i dispozi ii finale c) titlul. b) structura intern a dreptului dintr-un stat. Func ia normativ este indisolubil legat de: a) caracterul normativ al dreptului. 42. dispozi ii. c) totalitatea institu iilor statului. Dreptul poate fi cercetat din mai multe perspective: . dispozi ii finale i sanc iuni d) titlul. b) func ia de conducere a societ ii. Interpretarea neoficial reprezint : a) opiniile unor persoane neoficiale. 46. d) opiniile avoca ilor. d) normele juridice de drept public i de drept privat.

preambulul si forma introductiv . Criteriul dominant al statului contemporan este: a) teritoriul b) popula ia c) for a public d) organizarea administrativ 54. dispozi ii.a) teoretic b) istoric c) general d) teoretic global i teoretic special . Titlul actului normativ este: a) modul de încadrare al acestuia în ramuri b) elementul de identificare al acestuia c) modul de clasificare al acestuia d) elementul de definire al acestuia 51. P r ile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul. Sistemul tiin elor se caracterizeaz printr-o structur : a) trihotomic b) dihotomic c) complex d) variat 55. sanc iuni i norme metodologice 58. b) în situa ii identice exist solu ii identice. 50. d) dreptul pozitiv. Potrivit ra ionamentului Ä a pari´: a) în spe e identice se pronun hot râri identice. taxelor i amenzilor pentru întregirea bugetului de stat 52. i structural . b) Constitu ie c) dreptul obiectiv. istoric i structural . c) asumarea. d) pentru persoane identice ca func ie exist pedepse identice. dispozi ii de con inut. de c tre individ. dispozi ii de con inut. special i relativ . No iunea de responsabilitate reprezint : a) suportarea. b) suportarea. restabilirea ordinii de drept înc lcate i recuperarea prejudiciilor b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc c) de aducere la buna îndeplinire a execu iei bugetare d) de realizare a colect rii impozitelor. Dup gradul de certitudine conferit titularilor distingem: a) drepturi certe i drepturi incerte b) drepturi sigure i drepturi nesigure c) drepturi pure i simple i drepturi afectate de modalit i d) drepturi concludente i drepturi neconcludente 56. dispozi ii de con inut« c) titlul. 57. de c tre individ. a sanc iunilor penale corespunz toare. 53. . ipoteza si dispozi iile b) titlul. dispozi ii finale. Principiile dreptului sunt orientate de c tre: a) rela iile sociale. global . preambulul i forma introductiv . c) în situa ii diferite exist solu ii diferite. preambulul si formula introductiv . de c tre individ. a sanc iunilor civile corespunz toare. a r spunderii pentru consecin ele faptelor sale. principii generale. . dispozi ii. Organele de stat îndeplinesc func ia: a) de asigurare a constrângerii statale. dispozi ii finale i sanc iuni d) titlul.

Forma de stat exprim : a) modul de organizare al con inutului puterii de stat.d) asumarea. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real i drept de crean b) drept real i drept ireal c) drept real i drept abstract d) drept oneros i drept gratuit de societate. b) norma juridic anterioar . b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii. de c tre individ. b) structura intern a dreptului dintr-un stat. c) totalitatea institu iilor statului. d) nimeni nu poate aplica legi. b) realit ii sociale. c) Constitu iei. a unei conduite exemplare fa 59. Element constitutiv al calit ii de persoan juridic este: a) un patrimoniu propriu b) un fond de comer propriu c) un capital subscris propriu . d) norma juridic norma juridic superioar ca for . 63. 60. 66. ÄNemo censetur ignorare legem´ înseamn : a) nimeni nu poate adopta legi. Realitatea juridic este parte component a : a) cadrului normativ. Dispozi iile de con inut formeaz : a) elementul de identificare al actului normativ b) obiectul i scopul actului normativ c) con inutul propriu-zis al actului normativ d) latura aplicativ a actului normativ 67. Sistemul dreptului reprezint : a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat. d) normele juridice de drept public i de drept privat. b) modul de exercitare al puterii de stat. Excep ie de la principiul neretroactivit ii este: a) norma juridic cu caracter relativ. c) modul de constituire al puterii de stat. c) nimeni nu poate invoca necunoa terea legii ca scuz . 64. d) modul de formare a for ei publice. Actele normative mai pot cuprinde: a) note b) articole c) anexe d) teste de evaluare 68. d) sistemului tiin elor. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: a) trebuie corelat cu un drept de crean b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului pasiv d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ 62. 61. c) norma juridic cu caracter interpretativ. 65.

Potrivit ra ionamentului Ä a pari´: a) în spe e identice se pronun hot râri identice. . 78. f r a fi sanc ionat. d) principala modalitate de realizare a voin ei societ ii. c) persoan neagreat . c) în situa ii diferite exist solu ii diferite. b) o modalitate de creare de noi legi. d) principalele acte normative prin care se implementeaz politicile dreptului în societate. Statul reprezint : a) totalitatea institu iilor din administra ia public . b) persoan agreat . 73. Element constitutiv al calit ii de persoan juridic este: a) obiectul de activitate b) num rul de asocia i c) o organizare proprie d) o modalitate de împ r ire a p r ilor sociale 75. ÄPersona non grata´ înseamn : a) persoana nu e gata. d) persoan juridic . Analogia este un procedeu: a) al interpret rii constructive. Func iile dreptului reprezint : a) idei generale care stau la baza sistemului de drept dintr-o ar . b) în situa ii identice exist solu ii identice. Una dintre tr s turile esen iale ale dreptului subiectiv este: a) subiectul activ nu poate avea o conduit sau pretinde o conduit în leg tur cu dreptul s u b) subiectul activ poate pretinde o conduit sau poate avea el însu i o conduit în leg tur cu dreptul s u c) subiectul pasiv poate pretinde o conduit subiectului activ d) subiectul pasiv poate avea o conduit . c) acele direc ii fundamentale ale ac iunii mecanismului juridic la îndeplinirea c rora particip întregul sistem al dreptului. d) un instrument juridic. c) o modalitate de modificare a normelor juridice. c) principala form de conducere a societ ii. 71. b) acele direc ii fundamentale ale ac iunii mecanismului juridic la îndeplinirea c rora particip întregul sistem al dreptului i instan ele sociale special abilitate cu atribu ii în domeniul realiz rii dreptului. Dreptul este o expresie a : a) Parlamentului b) Guvernului c) formei statale d) societ ii 72. b) principala form de organizare politic a societ ii. Func ia normativ este: a) o sintez a celorlalte func ii. 74.d) cifra de afaceri pozitiv 69. Principalul izvor de drept este: a) Constitu ia b) Ordonan a c) Legea d) Decretul 77. în leg tur cu dreptul subiectului activ 70. d) pentru persoane identice ca func ie exist pedepse identice. 76.

d) indivizii au aceea i pozi ie social . înseamn : a) indivizii sunt egali din toate punctele de vedere. identificarea persoanei i drepturi ce decurg din crea ia intelectual c) drepturi pure i simple i drepturi afectate de modalit i d) drepturi opozabile i drepturi inopozabile 86. Pentru a abroga un act normativ. b) ra ionamentul Äad absurdum´. Egalitatea. 81. b) principiul asigur rii bazelor legale de func ionare ale statului. Drepturile nepatrimoniale se divid în: a) drepturi principale. Ra ionament logic este: a) ra ionamentul Äsine qua non´. Toate reglement rile trebuie s fie: a) conforme cu ordonan ele. b) trebuie s aib aceea i for juridic . c) trebuie s aib o for juridic inferioar . c) al logicii informale. 87. d) trebuie s fie o lege pentru modificarea Constitu iei. Con inutul raportului juridic reprezint : a) conduita p r ilor b) posibilitatea de a avea drepturi i obliga ii c) drepturile i obliga iile p r ilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele 83. d) al interpret rii gramaticale. c) conforme cu legile. d) r spunsurile b i c. b) indivizii au acelea i drepturi. d) conforme cu decretele. 84. d) principiul responsabilit ii. c) ra ionamentul Äper a contrario´. 79.b) al logicii formale. din punct de vedere juridic. 85. 88. Obiectul de cercetare al tiin elor despre societate îl constituie: . c) principiul prezum iei de nevinov ie. c) indivizii au acela i nivel de trai stabilit prin lege. libert i i obliga ii. accesorii si dependente b) drepturi care privesc existen a i integritatea persoanei. noul act: a) trebuie s aib o for juridic cel pu in echivalent . Principiul libert ii i egalit ii se afl în strâns leg tur cu: a) principiul echit ii i justi iei. b) conforme cu Constitu ia. Formele vinov iei sunt: a) inten ia direct i inten ia indirect b) culpa simpl i culpa cu prevedere c) inten ia i culpa d) praeter inten ia i vinov ia simpl 80. Element constitutiv al calit ii de persoan juridic este: a) un patrimoniu propriu b) un fond de comer propriu c) un capital subscris propriu d) cifra de afaceri pozitiv 82.

interpretarea extensiv i interpretarea restrictiv . Guvernul i Pre edintele. d) natur . b) societate i cultur . d) reprezint retroactivitatea expres a normei juridice.a) actele normative dup care se ghideaz mersul societ ii. 91. interpretarea expansiv i interpretarea oficial . Actul normativ: a) con ine norme juridice. popula ia i for a public . b) are i o form oral . 94. d) nu este ierarhizat. Ie irea din vigoare a normei juridice: a) reprezint momentul din care activitatea normei înceteaz . 93. Interpretarea este extensiv : a) atunci când sfera cazurilor la care se refer norma juridic este mai larg decât rezult din formularea ei. Con inutul raportului juridic reprezint : a) conduita p r ilor b) posibilitatea de a avea drepturi i obliga ii c) drepturile i obliga iile p r ilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele 96. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care: a) capitolele se grupeaz în acte normative b) alineatele se grupeaz în articole c) actele normative se grupeaz în colec ii sau culegeri d) legile se grupeaz în legi organice sau legi ordinare 92. d) legile generale ale existen ei i dezvolt rii societ ii i modalit ile specifice de manifestare a diverselor componente ale realit ii social-umane. c) interpretarea ad literam. c) este general i abstract. . c) teritoriul i organele administra iei publice. 90. c) reprezint lipsa de obiect a normei juridice. b) atunci când sfera cazurilor la care se refer norma juridic este mai restrâns decât rezult din formularea ei. În func ie de structura sistemului tiin elor se pot distinge tiin e despre: a) economie. b) interpretarea gramatical . societate i om. interpretarea expansiv i interpretarea restrictiv . c) atunci când sfera cazurilor la care se refer norma juridic corespunde cu modul de formulare. d) teritoriul. Rezultatele interpret rii normelor juridice pot fi: a) interpretarea ad literam. b) reprezint momentul ajungerii la termen. b) teritoriul i popula ia. Elementele constitutive ale statului sunt: a) Parlamentul. industrie i agricultur . d) interpretarea oficial i interpretarea neoficial . d) atunci când la sfera cazurilor la care se refer norma juridic mai trebuie ad ugate altele prin ordonan de urgen . 89. c) legile generale ale existen ei i dezvolt rii societ ii i formele istorice de organizare social . societate i gândire. Interpretarea este restrictiv atunci când sfera cazurilor la care se refer norma juridic : a) este mai larg decât rezult din formularea ei. 95. c) natur . formele istorice de organizare social i modalit ile specifice de manifestare a diverselor componente ale realit ii social-umane. b) legile generale ale existen ei i dezvolt rii societ ii. 97.

Forma de stat exprim : . b) trebuie s aib aceea i for juridic . d) este o form suplinitoare a izvoarelor dreptului.b) corespunde cu modul de formulare. b) este o form principal a izvoarelor dreptului. c) din momentul adopt rii ei. Drepturile organelor de stat fa de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia b) obliga ii ale acestora fa de stat c) corelativele atribu iilor cu care au fost investite d) manifestarea principiului suveranit ii de stat 107. Dispozi iile de con inut formeaz : a) elementul de identificare al actului normativ b) obiectul i scopul actului normativ c) con inutul propriu-zis al actului normativ d) latura aplicativ a actului normativ 101. Pentru a abroga un act normativ. c) este o form complementar a izvoarelor dreptului. Principiile dreptului se clasific în: a) principii fundamentale i principii specifice fiec rei ramur de drept. libertatea reprezint : a) posibilitatea unei persoane de a ac iona dup propria dorin . c) trebuie s aib o for juridic inferioar . noul act: a) trebuie s aib o for juridic cel pu in echivalent . c) principii fundamentale i principii generale. 99. În sens juridic. b) principii fundamentale i principii speciale. c) posibilitatea unei persoane de a ac iona dup propria dorin . 98. d) principii publice i principii private. Organele de stat îndeplinesc func ia: a) de asigurare a constrângerii statale. Actul normativ: a) este o form secundar a izvoarelor dreptului. taxelor i amenzilor pentru întregirea bugetului de stat 100. d) din momentul aducerii la cuno tin public . restabilirea ordinii de drept înc lcate i recuperarea prejudiciilor b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc c) de aducere la buna îndeplinire a execu iei bugetare d) de realizare a colect rii impozitelor. Norma juridic este activ : a) din momentul public rii ei.i asuma obliga ii. b) posibilitatea unei persoane de a. d) trebuie restrâns prin ordonan de urgen . b) din momentul intr rii în vigoare. d) posibilitatea unei persoane de a avea drepturi. 103. 106. Dup gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut i drept relativ b) drept pozitiv i drept negativ c) drept complet i drept incomplet d) drept real i drept de crean 105. 102. respectând legile. c) este mai restrâns decât rezult din formularea ei. 104. d) trebuie s fie o lege pentru modificarea Constitu iei.

c) sunt contracte de natur civil . b) are i o form oral . b) teoretice. Principiile dreptului sunt orientate de c tre: a) rela iile sociale. b) Constitu ie c) dreptul obiectiv. În cadrul sistemului tiin elor juridice se pot distinge trei categorii de tiin e: a) teoretice. c) istorice. 117. b) realit ii sociale. contemporane i speciale. 109. practice i complementare. d) con ine doar dispozi ii constitu ionale 110. d) sistemului tiin elor. d) sunt contracte de natur comercial . 108. 116. 114. c) modul de constituire al puterii de stat. b) drept civil i drept penal. b) modul de exercitare al puterii de stat. Competenta pentru realizarea codific rii revine: a) organului emitent b) organului executiv c) Guvernului d) organului legiuitor 115. accesorii i ajut toare. 111. Realitatea juridic este parte component a : a) cadrului normativ. c) statul. d) dreptul pozitiv. d) societatea comercial . c) drept general i drept special. d) drept constitu ional i drept de ramur . 112. d) principale. d) modul de formare a for ei publice. b) nu prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. c) poate fi suplinit prin cutum . Dreptul se împarte în: a) drept public i drept privat. c) Constitu iei. O categorie de contracte normative: a) prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. Dreptul public are întotdeauna ca subiect: a) persoana fizic . b) persoana juridic .a) modul de organizare al con inutului puterii de stat. istorice i de ramur . Actul normativ: a) are întotdeauna forma scris . Preambulul actului normativ reprezint : a) elementul de identificare al acestuia b) denumirea autorit ii emitente c) o succint introducere d) esen ialul actului normativ 113. Obliga ia juridic poate consta în: .

în principiu. c) istorice. accesorii i ajut toare. str inilor i apatrizilor.a) a pl ti b) a remunera c) a da d) a reîntoarce presta ia 118. b) unui teritoriu aleatoriu. În cadrul sistemului tiin elor juridice se pot distinge trei categorii de tiin e: a) teoretice. d) principala modalitate de realizare a voin ei societ ii. Dispozi iile generale cuprind: a) obiectul. istorice i de ramur . 122. Locul central în sistemul actelor normative îl ocup : a) Constitu ia b) Ordonan a c) Decretul d) Legea 127. asupra: a) oric rui teritoriu. 123. c) este mai restrâns decât rezult din formularea ei. Interpretarea este restrictiv atunci când sfera cazurilor la care se refer norma juridic : a) este mai larg decât rezult din formularea ei. sfera rela iilor sociale reglementate de actul normativ b) obiectul i scopul actului normativ c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ d) calificarea acului normativ 125. 121. Sistemul tiin elor se caracterizeaz printr-o structur : a) trihotomic b) dihotomic c) complex d) variat 124. c) asupra cet enilor statului i asupra str inilor. d) principale. Normele juridice ale unui stat ac ioneaz : a) doar asupra cet enilor statului. b) asupra cet enilor statului. scopul. b) teoretice. b) principala form de organizare politic a societ ii. c) principala form de conducere a societ ii. Statul reprezint : a) totalitatea institu iilor din administra ia public . b) legi c) norme juridice d) institu iile administrative 120. d) asupra str inilor i asupra apatrizilor. Dreptul î i întemeiaz eficacitatea i existen a pe: a) aparatul de stat. d) trebuie restrâns prin ordonan de urgen . c) unui teritoriu determinat. b) corespunde cu modul de formulare. contemporane i speciale. Norma juridic ac ioneaz . d) teritoriului statului care a adoptat-o. Dreptul î i întemeiaz eficacitatea i existen a pe: . practice i complementare. 126. 119.

d) principalele acte normative prin care se implementeaz politicile dreptului în societate. . taxelor i amenzilor pentru întregirea bugetului de stat 133. 129. c) este o form complementar a izvoarelor dreptului. Preambulul: a) con ine norme juridice b) poate con ine norme juridice c) va putea con ine norme juridice d) nu poate con ine norme juridice 132. restabilirea ordinii de drept înc lcate i recuperarea prejudiciilor b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc c) de aducere la buna îndeplinire a execu iei bugetare d) de realizare a colect rii impozitelor. 136. c) acele direc ii fundamentale ale ac iunii mecanismului juridic la îndeplinirea c rora particip întregul sistem al dreptului. b) este o form principal a izvoarelor dreptului. Actul normativ: a) este o form secundar a izvoarelor dreptului. b) legi c) norme juridice d) institu iile administrative 128. d) totalitatea mijloacelor de conducere a societ ii. Statul s-a constituit în momentul: a) adopt rii primelor norme juridice. accesorii i dependente b) drepturi care privesc existenta i integritatea persoanei. Structura de stat desemneaz : a) totalitatea institu iilor statului. 134. c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul. b) modul de organizare al con inutului puterii de stat.a) aparatul de stat. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: a) trebuie corelat cu un drept de crean b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului pasiv d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ 131. d) este o form suplinitoare a izvoarelor dreptului. Func iile dreptului reprezint : a) idei generale care stau la baza sistemului de drept dintr-o ar . Drepturile nepatrimoniale se divid în: a) drepturi principale. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza: a) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) trebuie cunoscut de c tre to i subiec ii d) trebuie publicat în Monitorul Oficial 130. identificarea persoanei i drepturi ce decurg din crea ie intelectual c) drepturi pure i simple i drepturi afectate de modalit i d) drepturi opozabile i drepturi inopozabile 135. b) acele direc ii fundamentale ale ac iunii mecanismului juridic la îndeplinirea c rora particip întregul sistem al dreptului i instan ele sociale special abilitate cu atribu ii în domeniul realiz rii dreptului. Organele de stat îndeplinesc func ia: a) de asigurare a constrângerii statale. b) destr m rii orânduirii comunei primitive.

b) abrogarea normei juridice. 142. Principiile dreptului sunt orientate de c tre: a) rela iile sociale. d) dreptul pozitiv. 141. c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul. Principalul izvor de drept este: a) Constitu ia b) Ordonan a . 146. b) Constitu ie c) dreptul obiectiv. c) interesul special. b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat în societate. c) al logicii informale. Dreptul pozitiv reprezint : a) totalitatea normelor juridice. d) stabilirea nivelului de dezvoltare al societ i. 140. Ansamblul drepturilor i obliga iilor pe care le are cet eanul formeaz : a) codul personal al persoanei b) dreptul subiectiv al persoanei c) rela ia persoanei cu statul d) statutul juridic al persoane 138. 143. Compara ia este o opera ie ce urm re te: a) clasificarea institu iilor juridice de drept. 144. b) normele juridice atemporale. d) totalitatea normelor juridice prev zute în Constitu ie 139. d) totalitatea mijloacelor de conducere a societ ii. 137. d) form rii con tiin ei comune. d) normele juridice penale. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: a) interesul public. c) încetarea temeiului normei juridice. c) constatarea unor elemente identice sau divergente între dou sau mai multe fenomene. c) normele juridice interpretative. b) interesul privat. c) totalitatea normelor juridice de drept public. b) al logicii formale. Structura de stat desemneaz : a) totalitatea institu iilor statului. d) completarea normei juridice cu alt norm juridic . Desuetudinea este: a) modificarea normei juridice prin alt norm juridic . Excep iile de la principiul neultraactivit ii sunt: a) normele juridice temporare. d) al interpret rii gramaticale. 145. Analogia este un procedeu: a) al interpret rii constructive. b) modul de organizare al con inutului puterii de stat. d) interesul general. b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate.c) apari iei erei medievale. învechire.

Preambulul: a) con ine norme juridice b) poate con ine norme juridice c) va putea con ine norme juridice d) nu poate con ine norme juridice 155. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza: a) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) trebuie cunoscut de c tre to i subiec ii d) trebuie publicat în Monitorul Oficial 153. 148. 151. O categorie de contracte normative: a) prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. 156. Preambulul: a) se confund cu formula introductiv b) succede formula introductiv c) precede formula introductiv d) nu poate lipsi 152. În cadrul sistemului tiin elor juridice se pot distinge trei categorii de tiin e: a) teoretice.c) Legea d) Decretul 147. societate i gândire. Care norm juridic penal retroactiveaz : a) niciuna b) norma penal mai favorabil . scopul. istorice i de ramur . b) teoretice. Dispozi iile de con inut formeaz : a) elementul de identificare al actului normativ . d) principale. contemporane i speciale. Dispozi iile generale cuprind: a) obiectul. b) un atribut specific rasei umane. sfera rela iilor sociale reglementate de actul normativ b) obiectul i scopul actului normativ c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ d) calificarea acului normativ 150. d) toate trei r spunsurile sunt corecte 149. b) nu prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. c) sunt contracte de natur civil . practice i complementare. c) istorice. d) numai cea superioar ca for . d) sunt contracte de natur comercial . accesorii i ajut toare. c) un ansamblu sistematic despre natur . c) toate normele penale. Drepturile organelor de stat fata de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia b) obliga ii ale acestora fa de stat c) corelativele atribu iilor cu care au fost investite d) manifestarea principiului suveranit ii de stat 154. tiin a este: a) un ansamblu abstract de cuno tin e despre societate.

158. d) raportul juridic cu element de constrângere. Excep iile de la principiul intr rii în vigoare a normelor juridice este: a) când hot r te Camera Deputa ilor. 166. Con inutul raportului juridic reprezint : a) conduita p r ilor b) posibilitatea de a avea drepturi i obliga ii c) drepturile i obliga iile p r ilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele 165. c) sunt contracte de natur civil . d) toate cele trei r spunsuri sunt corecte. b) nu prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate.b) obiectul i scopul actului normativ c) con inutul propriu-zis al actului normativ d) latura aplicativ a actului normativ 157. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real i drept de crean b) drept real i drept ireal c) drept real i drept abstract d) drept oneros i drept gratuit 161. O categorie de contracte normative: a) prive te nemijlocit drepturile i obliga iile unor subiecte determinate. Actele normative mai pot cuprinde: . 164. Sunt func ii ale dreptului: a) func ia de conservare. societate i om. Excep ie de la principiul teritorialit ii este: a) raportul juridic cu element civil. b) raportul juridic cu element de intraneitate. ap rare i garantare a valorilor fundamentale ale societ ii. b) când hot r te Senatul. 163. Statul reprezint : a) totalitatea institu iilor din administra ia public . d) natur . În materia dreptului civil r spunderea juridic are dou forme: a) r spunderea civil delictual si r spunderea civil contractual b) vinov ia i culpa c) r spunderea civil direct i r spunderea civil indirect d) r spunderea civil absolut i r spunderea civil relativ 160. c) principala form de conducere a societ ii. d) când se poate deduce o astfel de dat ulterioar . c) raportul juridic cu element de extraneitate. b) principala form de organizare politic a societ ii. c) când se prevede expres în con inutul normei juridice. d) principala modalitate de realizare a voin ei societ ii. societate i gândire. industrie i agricultur . b) func ia de conducere a societ ii. c) natur . 162. c) func ia normativ . b) societate i cultur . d) sunt contracte de natur comercial . 159. În func ie de structura sistemului tiin elor se pot distinge tiin e despre: a) economie.

Justi ia reprezint : a) totalitatea instan elor de judecat . b) legile generale ale existen ei i dezvolt rii societ ii. b) modul de exercitare al puterii de stat. b) drept pozitiv i drept negativ. d) starea ideal a societ ii realizabil prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a satisfacerii drepturilor i intereselor lor legitime. c) starea ideal a societ ii realizabil prin asigurarea pentru fiecare individ în parte i pentru to i împreun a satisfacerii drepturilor i intereselor lor legitime. Contractul normativ: a) este izvor de drept. d) poate fi izvor de drept. 169. 172. Dispozi iile finale i tranzitorii cuprind: a) sanc iunile actului normativ b) prevederi în leg tur cu punerea în aplicare. 173. c) va fi izvor de drept. c) modul de constituire al puterii de stat. În limba român . Reglement rile trebuie: a) adoptate doar de c tre Parlament. Forma de guvern mânt reprezint : a) modul de organizare al con inutului puterii de stat. c) legile generale ale existen ei i dezvolt rii societ ii i formele istorice de organizare social . i rela ii cu reglement ri . b) adoptate cu respectarea competen ei organului emitent. b) nu este izvor de drept. 170. intrarea în vigoare preexistente c) prevederi referitoare la cvorumul necesar adopt rii actului normativ d) articole considerate principiile actului normativ 175. 168. d) legile generale ale existen ei i dezvolt rii societ ii i modalit ile specifice de manifestare a diverselor componente ale realit ii social-umane. c) ra ionamentul Äper a contrario´. b) ra ionamentul Äad absurdum´. Dup gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut i drept relativ b) drept pozitiv i drept negativ c) drept complet i drept incomplet d) drept real i drept de crean 171. Obiectul de cercetare al tiin elor despre societate îl constituie: a) actele normative dup care se ghideaz mersul societ ii. Ra ionament logic este: a) ra ionamentul Äsine qua non´. d) r spunsurile b i c. no iunea de Ädrept´ comport o dubl accep ie: a) drept obiectiv i drept subiectiv.a) note b) articole c) anexe d) teste de evaluare 167. formele istorice de organizare social i modalit ile specifice de manifestare a diverselor componente ale realit ii social-umane. c) drept public i drept privat. d) drept civil i drept penal. d) modul de formare a for ei publice. 174. b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc.

asupra: a) oric rui teritoriu. c) normele juridice interpretative. dispozi ii de con inut. d) norma juridic norma juridic superioar ca for . 177. Obiectul reglement rii juridice are în vedere: a) rela iile sociale ce cad sub inciden a normelor juridice. c) nimeni nu poate invoca necunoa terea legii ca scuz . dispozi ii finale. b) norma juridic anterioar . b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii. 181. 176. . Formele ale r spunderii juridice por fi: a) r spunderea civil b) r spunderea penal c) r spunderea administrativ d) toate cele trei r spunsuri sunt corecte 183. dispozi ii. b) unui teritoriu aleatoriu. d) rela iile sociale ce cad sub inciden a normelor juridice de drept civil. d) adoptate cu respectarea competen ei personale. d) teritoriului statului care a adoptat-o. c) norma juridic cu caracter interpretativ. Dup corela ia dintre ele distingem: a) drepturi dependente i drepturi independente b) drepturi absolute i drepturi relative c) drepturi totale i drepturi par iale d) drepturi principale i drepturi accesorii 184. c) unui teritoriu determinat. b) normele juridice atemporale. d) când se poate deduce o astfel de dat ulterioar . preambulul i forma introductiv . dispozi ii. în principiu. P r ile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul. 178. ipoteza i dispozi iile b) titlul. Norma juridic ac ioneaz . dispozi ii de con inut i dispozi ii finale c) titlul. Excep ie de la principiul neretroactivit ii este: a) norma juridic cu caracter relativ.c) adoptate doar de c tre Guvern. preambulul i forma introductiv . d) nimeni nu poate aplica legi. dispozi ii finale i sanc iuni d) titlul. d) normele juridice penale. principii generale. sanc iuni i norme metodologice 182. b) rela iile sociale ce cad sub inciden a normelor juridice de drept public. Excep iile de la principiul intr rii în vigoare a normelor juridice este: a) când hot r te Camera Deputa ilor. 180. Excep iile de la principiul neultraactivit ii sunt: a) normele juridice temporare. 179. preambulul i formula introductiv . ÄNemo censetur ignorare legem´ înseamn : a) nimeni nu poate adopta legi. c) când se prevede expres în con inutul normei juridice. b) când hot r te Senatul. c) rela iile sociale ce cad sub inciden a normelor juridice de drept privat. dispozi ii de con inut.

Actul normativ: a) con ine norme juridice. d) nu este ierarhizat. Con inutul raportului juridic reprezint : a) conduita p r ilor b) posibilitatea de a avea drepturi i obliga ii c) drepturile i obliga iile p r ilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele 192. Dac actul normativ cuprinde un singur articol. 191. înseamn : a) indivizii sunt egali din toate punctele de vedere. b) constitu ionale. libert i i obliga ii.185. b) indivizii au acelea i drepturi. de drept privat sau de drept interna ional. Înc lcarea prevederilor normelor de drept atrage: a) r spunderea penal b) r spunderea juridic civil c) r spunderea juridic a persoanei vinovate d) r spunderea juridic administrativ 190. c) totalitatea institu iilor statului. b) structura intern a dreptului dintr-un stat. Preambulul: a) se confunda cu formula introductiva b) succede formula introductiva c) precede formula introductiva d) nu poate lipsi 187. 188. acesta se va numi: a) articol unic . organice i ordinare. Sistemul dreptului reprezint : a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat. b) are i o form oral . c) scrise sau nescrise. 189. din punct de vedere juridic. d) indivizii au aceea i pozi ie social . 193. Egalitatea. în leg tur cu dreptul subiectului activ 186. În societatea primitiv puterea i autoritatea corespundeau: a) gin ii b) tribului c) for ei fizice d) b trânilor 194. d) normele juridice de drept public i de drept privat. c) este general i abstract. c) indivizii au acela i nivel de trai stabilit prin lege. Una dintre tr s turile esen iale ale dreptului subiectiv este: a) subiectul activ nu poate avea o conduit sau pretinde o conduit în leg tur cu dreptul s u b) subiectul activ poate pretinde o conduit sau poate avea el însu i o conduit în leg tur cu dreptul s u c) subiectul pasiv poate pretinde o conduit subiectului activ d) subiectul pasiv poate avea o conduit . incomplete i par iale. Legile pot fi: a) complete. d) de drept public. f r a fi sanc ionat.

d) con ine doar dispozi ii constitu ionale.b) articol singular c) articol solidar d) articol unilateral 195. Elementul structural de baz al actului normativ este: a) capitolul b) sec iunea c) alineatul d) articolul 203. c) poate fi suplinit prin cutum . Actul normativ: a) are întotdeauna forma scris . 199. b) are i o form oral . d) reprezint retroactivitatea expres a normei juridice. vinov ia i s nu existe o cauza care înl tur r spunderea juridic b) fapta ilicit c) vinov ia i fapta ilicit d) fapta ilicit . b) reprezint momentul ajungerii la termen. Încorporarea poate fi: a) legal sau ilegal b) total sau par ial c) de drept public sau de drept privat d) oficial sau neoficial 204. c) actului normativ juridic. c) reprezint lipsa de obiect a normei juridice. rezultatul faptei ilicite. d) dreptului public. Dreptul exercit un rol important în conducerea societ ii prin intermediul: a) Constitu iei b) legilor organice. 202. 197. Popula ia se raporteaz la stat prin: . Condi iile r spunderii juridice sunt: a) fapta ilicit . Ie irea din vigoare a normei juridice: a) reprezint momentul din care activitatea normei înceteaz . Formula introductiv : a) const într-o succinta introducere b) const într-o prezentare a factorilor ce au determinat adoptarea normei juridice c) con ine denumirea autorit ii emitente i decizia de a emite sau adopta actul normativ respectiv d) const în enumerarea cazurilor în care se aplica prezenta norm juridic 198. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care: a) capitolele se grupeaz în acte normative b) alineatele se grupeaz în articole c) actele normative se grupeaz în colec ii sau culegeri d) legile se grupeaz în legi organice sau legi ordinare 200. leg tura de cauzalitate. Dreptul patrimonial este acel drept al c rui con inut: a) poate fi exprimat b) nu poate fi exprimat c) poate fi exprimat în bani d) poate fi exprimat verbal 201. leg tura de cauzalitate i vinov ia 196.

c) modificarea normei juridice. Dup gradul de certitudine conferit titularilor distingem: a) drepturi certe i drepturi incerte b) drepturi sigure i drepturi nesigure c) drepturi pure i simple i drepturi afectate de modalit i d) drepturi concludente i drepturi neconcludente 1 b 2 b 3 b 4 d 5 a 6 c 7 c 8 b 9 a 10 a 11 a 12 b 13 c 14 b 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 a a a c b b b d b b a d 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 c b a d d a a a a a a b 35 a 36 d 57 b 58 c . d) ajut toare. Abrogarea este: a) încetarea temeiului normei juridice. atunci când legea este incomplet sau imprecis . c) aceasta se clasific în ex nunc i ex tunc. b) intrarea în vigoare a normei juridice. În strâns leg tur cu tiin ele juridice se afl un grup de discipline: a) accesorii b) de interes public. d) de la data de 1 a urm toarei luni de la adoptarea lor. d) încetarea ac iunii normei juridice ca urmare a intr rii în vigoare a unei norme juridice noi. 210. Normele juridice intr în vigoare: a) din momentul aducerii la cuno tin public . 207. se recurge la norme juridice asem n toare. d) se prevede posibilitatea îndrept rii unor lacune legislative dar doar cu respectarea unor condi ii specifice. de regul . se recurge la norme juridice asem n toare sau la principiile generale ale dreptului. 208. 209. b) pentru solu ionarea unei cauze concrete. c) calitative. Una dintre tr s turile esen iale ale dreptului subiectiv este: a) este de natura contractual b) este o posibilitate recunoscut subiectului activ c) este o posibilitate recunoscut subiectului pasiv d) este o component a dreptului obliga ional 206. c) din momentul adopt rii lor în Parlament. Prin analogie: a) pentru solu ionarea unei cauze concrete.a) teritoriu b) for a public c) puterea de stat d) cet enie 205. atunci când legea nu exist . b) din momentul public rii în Monitorul Oficial.

15 c 16 a 17 d 18 b 19 c 20 c 21 d 22 c 67 c 68 a 69 b 70 c 71 c 72 a 73 b 74 c 75 b 76 a 77 b 78 a 79 c 80 b 81 a 82 c 83 d 84 d 85 b 86 b 87 a 88 b 89 a 90 a 91 c 92 c 93 a 94 a 151 c 152 b 153 b 154 d 155 b 156 c 157 b 158 c 159 a 160 a 161 d 162 c 163 c 164 c 165 b 166 c 167 d 168 c 169 a 37 a 38 d 39 d 40 d 41 a 42 a 43 b 44 b 95 c 96 d 97 c 98 b 99 a 100 c 101 b 102 a 103 c 104 a 105 a 106 b 107 a 108 a 109 a 110 a 111 b 112 c 113 a 114 d 115 c 116 b 117 c 118 b 119 a 120 a 121 d 122 b 171 a 172 b 173 b 174 b 175 b 176 c 177 c 178 c 179 a 180 d 181 b 182 d 183 d 184 a 185 b 186 c 187 b 188 b 189 c 59 a 60 a 61 d 62 b 63 b 64 c 65 c 66 c 123 a 124 a 125 c 126 d 127 a 128 c 129 b 130 d 131 d 132 a 133 b 134 b 135 b 136 b 137 b 138 b 139 c 140 c 141 c 142 a 143 b 144 a 145 a 146 a 147 b 148 c 149 a 150 a 191 c 192 a 193 c 194 a 195 a 196 a 197 c 198 a 199 c 200 c 201 c 202 d 203 d 204 c 205 b 206 b 207 b 208 d 209 a .

170 a 190 b 210 a .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful