You are on page 1of 38

CURS 1

25.02.2011

Protectia drepturilor copilului – curs 1 Materiale necesare: Legea 272/2004 Conventia ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului Conventia din 2003 asupra relatiilor personale dintre parinti si copii – ratificata de Roamania prin Legea 87/2007 Codul familiei Noul Cod Civil Bibliografie -Corneliu Barsan – CEDO -Emese Florian – Protectia drepturilor copilului -I.Filipescu – Tratat de dreptul familiei -Milena Tomescu – Dreptul familiei. Protectia copilului Editura All Beck 2005 -Hotararile CEDO impotriva Romaniei in materia protectiei drepturilor copilului Examen 1 subiect teoretic + spete (se puncteaza argumentarea) 2 puncte prezenta la seminar 1 punct referat In prezent trebuie depasita conceptia de a considera copilul “obiect al protectiei” ci el trebuie vazut ca o persoana cu drepturi si obligatii echivalente cu cele ale adultului dar mai are si alte drepturi specifice. Conventia ONU din 1989 reprezinta actul de nastere al Protectiei drepturilor copilului. Protectia drepturilor copilului este efectul schimbarii conceptiei cu privire la drepturile omului. Potrivit acestei conceptii moderne copilul e titular al drepturilor fundamentale ale omului in aceeasi masura ca adultul dar acesta nu are gradul de maturitate necesar pentru a

participa la viata juridica pe pozitie de egalitate cu majorul . Totusi aceasta nu trebuie sa determine excluderea sa din viata juridica ci sprijinirea si asistarea lui pentru exercitarea drepturilor fundamentale care ii apartin in raport cu maturitatea si gradul lui de discernamant. Conceptia traditionala potrivit careia copiii trebuie supusi protectiei exercitata de reprezentantii lor legali a fost abandonata la nivel international prin adoptarea Conventiei ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului. Drepturile din Conventia ONU care tin de relatiile de familie garantate de art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. La nivel national a fost adoptata Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Din chiar titlul acestei reglementari rezulta ca aceasta are doua obiective:
-

garantarea drepturilor copilului crearea cadrului necesar pentru asigurarea exercitarii acestora Schimbarea de conceptie cu privire la drepturile copilului porneste de la fundamentul

-

exprimat in Conventia ONU din 1989 care prevede ca fiinta umana trebuie sa fie pregatita pentru a deveni titulara activa a drepturilor sale fundamentale, participanta activa la viata sociala si juridica inca de la cea mai frageda varsta. In ceea ce priveste drepturile copilului in Preambulul Conventiei ONU se pune un accent deosebit pe dreptul la relatiile de familie, familia fiind mediul natural care asigura cel mai bine protectia drepturilor copilului. Izvoare Acte internationale in materia drepturilor omului la care Romania este parte Conventia ONU din 1989 ratificata prin Legea 18/1990 Conventia Euroepana a Drepturilor Omului Constitutia Romaniei Legea 272/2004 – reglementarea cadru privind protectia si promovarea drepturilor copilului Codul familie/Noul Cod Civil Alte dispozitii din legi speciale Alte Conventii decat cele in materia drepturilor omului dar relevante in aceasta materie Actele UE direct aplicabile in materie (exp: Regulamente UE in materie de divort si incredintare de minori)

-

Carta fundamentala a UE consacra expres drepturile copilului in art. 24

Raportul dintre Legea 272/2004 si Codul familie/Noul Cod Civil Legea 272/2004 este considerata un adevarat cod in materia drepturilor copilului. Dispozitiile acestei legi trebuie analizate de la caz la caz in raport cu dispozitiile din Codul familiei (nu se poate da un raspuns general cu privire la intrebarea care dintre Legea 272/2004 sau Codul familie reprezinta legea generala si care legea speciala). Legea 272/2004 a dorit sa transpuna dispozitiile Conventiei din 1989 astfel ca isi fundamenteaza puterea dispozitiilor nu pe puterea sa de lege ci pe Conventia in materia drepturilor omului care are prioritate.

04.0 3.2011

Curs 2- Protectia drepturilor copilului

Conventia ONU din 1989 si Legea 272/2004 -“ beneficiaza de protectie copilul de la nastere pana la dobandirea majoratului” art 4 Legea 272/2004. Dispozitia este in acord cu art. 1 Conventia ONU. Prin copil se intelege orice fiinta umana cu varsta mai mica de 18 ani, daca printr-o alta lege nu se prevede contrariul. (limita majoratului sub aceasta varsta). Formarea initiala in privinta drepturilor copilului e obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem (Legea 271/2004). CEDO + dr comparat- in privinta avortului considera ca dreptul hotararii apartine in exclusivitate mamei. Daca sotia intrerupe sarcina fara acordul sotului este sanctionata juridic- motiv de divort, nu un drept al sotului asupra deciziei femeii de a dispune de propriul corp. Conventia dr. copilului si promovarea drepturilor acestuia- conditii mai favorabile sau acces gratuit la servicii medicale (discriminare pozitiva), transport etc.

drepturile copiiilor institutionalizati. drepturile parintilor la relatii de familie cu copiii lor. educationala. participarea la viata colectiva. obligatiile autoritatilor. Curtea a facut numeroase nuante . Curtea lasand statelor o larga marja de apreciere in ceea ce priveste interesul superior al copilului. interesele copiilor vor prevala. Foarte importanta este precizare din hotararea Amanalatroaiei contra Romaniei in care se precizeaza ca interesul superior al copilului nu poate fi considerat intotdeauna un argument pentru limitarea dreptului cu privire la relatiile de familie.’’ Acest principiu este generaliazt(marele merit al Conv ONU). de instantele judecatoresti. . astfel incat numai un comportament deosebit de nedemn care sa puna in pericol viata si dezvoltarea . raportat la alte drepturi fundamentale ca . copilul lipsit de ocrotire parinteasca etc. intreprinse de institutiile de asistenta sociala publice/ private. Pana la adoptarea Conventiei ONU. instante. Legea 272/2004 – DOMENIU DE APLICARE: Principiile PDC – art 6 lg 272/2004 1.Prin casatorie. autoritatile administrative/organelle legislative. In baza art. principiul nu se va aplica in toate domeniile. precum asistenta medicala. Aplicarea principiului NU trebuie realizata astfel incat sa se anuleze alte drepturi ale copilului sau ale altor persoane (parinti. In mod traditional. principiul interesului superior al copilului afirmat in legea 272 se aplica in prezent in cadrul oricarei decizii referitoare la copila emise de autoritati. in principiu) astfel cum rezulta acestea din actele internationale din material dreptului omului la care Romania e parte si legislatia romana. in conceptia CEDO(Curtii).in toate actiunile care privesc copii. =>Se aplica si la alte domenii decat in cel traditional al dreptului familiei. interesul superior al copilului este recunoscut ca un motiv care poate fundamenta decizia de separare a copilului de parintele sau. 3 Conventia ONU. dar marele progres realizat de 272/2004 pe plan juridic.Interesul superior al copilului. este correct/moral sa isi piarda aceste drepturi? -Decizie CEDO in acest sens. in dreptul roman. in lipsa unei prevederi exprese. inainte de 18 ani. sub acest aspect. traducand art 3 alin 1 din Conv ONU din ’89. Totusi.-reprezinta fundamentul oricarei masuri in legatura cu minorul. persone private. de exemplu. Trebuie pastrat un just echilibru intre acestea.

prin care mama si prietenul ei actual solicitand raspuns din partea altor cupluri sau grupuri la participarea pentru “jocuri si distractii”. reprezentand un argument pentru separarea parintelui de copilul sau prin incredintarea minorului unei alte persone. Principiul produce si efecte oizontale. principiul interesului superior al copilului ridica mari dificultati in aprecierea sa. in baza intelegerii sotilor. avand in vedere nu numai efectele pe termen scurt. Tatal locuieste impreuna cu parintii sai. (obligatii positive ale statului) Desi usor de afirmat teoretic si de necontestat. La divort. In prezent. Interesul superior al copilului nu trebuie aplicat in mod abstract si teoretic. ci si efectele pe termen lung. acest comportament nu este in interesul superior al copilului. intr-un fel trebuie analizat interesul superior al copilului in situatia incredintarii sale la divort unuia dintre parinti si altfel trebuie analizat in material instituirii sau incredintarii catre un tert in ce priveste decaderea. Tatal introduce actiunea de reincredintare pe motiv ca. 9 ani. de la caz la caz. In cererea sa . care presupune multe deplasari. tatal sustine ca in conditiile in care materialul descoperit de el nu arata decat dorinta mamei de a se exprima sexual. la un anunt public in revista respectiva. respectiv statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru garantarea lui. A gasit si raspunsul. Speta Sotii s-au casatorit (17-18 ani). dar in toate situatiile trebuie aplicat in concret. a gasit pe noptiera din dormitorul mamei un exemplar dintr-o revista care. la 3000 de km de domiciliul copiilor. Evaluarea psihiatrica a copiilor a concluzionat ca sunt bine dezvoltati psihic si emotional si nu sunt afectati de viata sexuala a mamei. nu numai in ceea ce priveste relatiile cu autoritatile. apreciind procesul decizional in totalitatea sa (inclusiv in ceea ce priveste ascultarea copilului) si pornind de la particularitatea domeniului in care se aplica si a deciziei care trebuie luate. in urma unei vizite la domiciliul mamei si copiilor. profesia: cantaret si dansator. De exemplu. ci si cu subiecte de drept privat. copii au 6. . unele continand si foto. Din ascultarea copiilor a rezultat ca acestia nu au cunoscut despre materialele incriminate si nu au fost sau sunt implicate in viata sexuala a mamei.copilului. dar ca a facut-o doar pt amuzament. copii au fost incredintati mamei. Din casatorie au rezultat 2 copii. intr-o opinie. Din probele administrate in dosar reiese ca mama a recunoscut ca a dat anuntul. ci pornind de la situatia particulara a deciziei cu privire la acel anuimit copil. e considerate dubioasa.

Trebuie avut in vedere si interesul pe termen lung. singurul rol al judecatorului este de a analiza interesul superior al copilului si nu de a-si exprima opinia despre viata privata a uneia dintre parti ceea ce nu inseamna ca aceasta ar fi fost solutia daca problema s-ar fi pus cu ocazia incredintarii.Curs 3 In ceea ce priveste principiile prevazute in NCciv. Motivarea e importanta.Aceasta e gresita e deoarece se fundamenteaza pe o apreciere a judecatorului cu privire la inclinatiile sexuale si viata privata a mamei.Prima instanta admite actiunea tatalui pe considerentul ca mama are un comportament sexual si viata sexuala neadecvata. ci se aplica doar in ce priveste relatiile de familie. acestea nu au aplicatie generala.2011 Protectia drepturilor copilului. Art 6 lg 272/2004 si Cartea a II-a Titlul I din NCciv contin principiile ce privesc respectarea si garantarea drepturilor copilului. interesul copiilor e sa ramana la mama. nici tatal nu avea vreo situatie “prea roz”. Curtea Supremaa trimis spre rejudecare hotararea I instante ca pe o apreciere a judecatii cu privire la inclinatiile sexuale ale mamei. In speta. Ce va hotari instanta suprema? Principiul interesului superior al copilului trebuie analizat de la caz la caz. Exp: incredintarea copilului de varsta frageda mamei pe motiv ca e mai apropiata de copil e discrimantorie.nu e caz de reincredintare. 1) Pp interesului superior al copilului . in cazul respective. care poate . Ce conteaza este interesul superior al copilului. tatal fiind mai mult plecat. e sa fie incredintat tatalui. NU trebuie sa fie discriminator si sa se intemeieze pe interesul superior al copilului. In speta. alternative fiind ca ei sa fie crescuti mai degraba de bunici. 11. ei nefiind afectati de viata intima a acesteia. 03.

2) Art 6 lit d) prevede primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului. In ambele formulari. O alta consecinta a acestui pp e faptul ca autoritatile au un rol subsidiar in ceea ce priveste pe copil in raport cu parintii. . O alta situatie in care se pune problema separarii copilului de parintii sai este data de incredinatarea copilului nascut din afara casatoriei (unuia dintre parinti). Precizari cu privire la acest rol a facut Curtea Europeana a Drepturilor Omului in aplicarea art 8 din CEDO. in aceasta materie dr fundamental si obligatia de a creste pe copil apartine parintilor. nuantari esentiale si evolutive cu privire la aceasta problema in conditiile in care art 8 alin 1 din Conv garanteaza dreptul la relatiile de familie inclusiv intre parinti si copii (ceea ce presupune in primul rand dr de a se bucura impreuna de viata de familie. dintre care cea din NCciv e mai adecvata. Dpdv al tehnicii legislative NCciv face din nou un pas inainte deoarece in art 262 al 1 copilul nu poate fi separat de parintii sai fara incuviintarea acestora cu exceptia cazurilor prevazute de lege. iar in dreptul comparat notiunea folosita este cea de institutionalizare a copilului). Desi alin 3 si 4 prevad dispozitii cu privire la raportul dintre autoritatile centrale si locale (important dpdv al rolului autoritatilor locale). de a nu separa copilul de parinti in mod abuziv) b) obligatii pozitive – face referire art 5 al 3 care arata ca autoritatile administratiei publice (toate autoritatile) au obligatia de a sprijini parintii in realizarea drepturilor lor. ele tb interpretate raportat la dispozitiile alin 2 care pune pe primul plan raspunderea parintilor pentru cresterea copilului. In concluzie. pp traduce in principal dispozitiile art 9 alin 1 din Conv ONU din 1989 potrivit careia statele parti vor veghea ca niciun copil sa nu fie separate de parintii sai impotriva vointei acestora. in sens de drept. Rolul autoritatii e subsidiar. Expresia acestui pp se regaseste si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care a facut precizari.) Pp se aplica dupa cum rezulta si din art 9 din Conv ONU din 1989. Indatorirea parintilor (raspunderea) nu tb inteleasa numai in sens de obligatie ci si in primul rand. in principal in cazul institutionalizarii copilului( in dreptul roman in principal masura plasamentului. Acest pp e reiterat si de NCciv in art 261 care prevede ca parintii sunt cei care au in primul rand indatorirea de crestere si educarea a copiilor lor minori. Autoritatile au 2 categorii de obligatii: a) obligatii negative (obl de a nu interveni. Solutia rezulta si din dispozitiile art 5 al 24 din lg 272/2004. exceptand situatia in care o astfel de separare este in interesul superior al copilului.

Esential in ceea ce priveste protectia si garantarea drepturilor copilului e ca si in aceasta materie autoritatile au si obligatii pozitive. copiii cu handicap. discriminarea pozitiva a permisa (chiar incurajata) in ceea ce priveste pe copii si in special in ceea ce priveste pe copiii aflati in situatii speciale. art 46 alin 3 din lg 272/2004 se refera la discriminarea pozitiva sau la masurile pozitive care tb sa determine nediscriminarea copilului cu handicap.asista drepturile copilului. 18. prin crearea cadrului necesar (legislativ. 112. acestea nu sunt absolute. etc. In concret. In ceaa ce priveste pe copil.Protectia drepturilor copilului Art 6 din Legea 272/2004 Principiul celeritatii(art 6 lit j)in luarea unei decizii cu privire la copil . Termenii ‘’promoveaza’’ si ‘’garanteaza’’ folositi de art 5 arata tocmai ca statul tb sa ia masuri active pt a ajuta pe parinti si copii in garantarea drepturilor lor. de politici) autoritatile au obligatia de a promova. 107. 3) Egalitatea sanselor si nediscriminarea Continutul acestui pp este dat in cuprinsul lg 272/2004 in principal de art 7 si aplicarea lui in ceea ce priveste drepturile copilului reprezinta in realitate o aplicare particulara a principiului general al nediscriminarii si al egalitatii de sanse. care datorita situatiei sale concrete este sau se afla in pericol sa fie discriminat sau sa nu aiba aceleasi sanse cu ceilalti copii.201 1 Curs 4. Dr la nediscriminare e prevazut si de Conv ONU din 1989 si de art 14 din CEDO. ele tb analizate de la caz la caz in raport cu domeniul in care se aplica dar cu siguranta autoritatile implicate au obligatia de a colabora si de a lua masurile necesare pt garantarea relatiilor de familie dintre parinti si copiii lor. SIDA. masurile care sa asigure nediscriminarea au caracter complex. De ex. Ca regula generala. copii care datorita apartenentei entice sau sociale sau a situatiei materiale se afla in situatii care pot genera discriminarea. lg 272/2004 prevede sarcini exprese in sarcina autoritatilor. De ex. in acest sens de ex art 103. executional.Din jurisprudenta Curtii Europene a Dr Omului rezulta ca clasificarea in obligatii negative si pozitive e greu de facut in materia relatiilor dintre parinti si copii iar in ce priveste obligatiile pozitive. De ex.03.

Noul Cod civil.alin 3 si alin 4. Procedurile legate de exercitarea autoritatii parintesti.conformitatea masurilor autoritatilor nationale cu dispozitiile art 8 din conventie.In speta de mai sus.termenele de judecata nu pot fi aplicate la toate relatiile de familie.2 zile’’.autoritatile trebuie sa actioneze cu rapiditate in scopul evitarii oricaror intarziei inutile care sunt contrare interesului superior al copilului. intalnim dispozitii asemanatoare legii 272 in ceea ce priveste relatiile de familie in general.Fundam.s-a precizat ca intr-o cauza care implica relatii de familie intre copii si parinti.Desi art 125 se refera numai la cauzele privind stabilirea masurilor de protectie sociala.motiv pentru care relatiile de familie au fost atat de grav afectate incat practic inceteaza.in ceea ce priveste procedura judicara. Ignaccolo Zenite-art 108 C. deoarece trecerea timpului poate avea consecinte ireprobabile asupra relatiilor de familie.ca reglementare generala.imobilizata la pat I se ia copilul si darea acestuia in plasament.familiei era suficient . Speta:se iau masuri de plasare in regim de urgent datorita neglijentei minorului ce doreste transferul acestuia in plasament permanent intre timp se intorce tatal caruia i se respinge actiune pentru lipsa calitate procesuala(nu a fost parte la I etapa a procesului) Mama-bolnava psihic. Exemple din practica cu privire la nerespectarea principiului celeritatii: -dreptul la vizita al celuilat sot -executarea hotararilor judecatoresti de incredintare a copilului In aplicarea acestui principiu.art 126’’in ziua in care au luat final dezbaterile/c. Principiul celeritatii se aplica pana la executarea hotararii si intr-o decizie luata de autoritati.se apreciaza si in functie de celeritatea acesteia.in ceea ce priveste principiul celeritatii.o decizie cu privire la copil trebuie luata cu rapiditate deoarece intarzierile pot afecta interesul superior al copilului. justitia pentru minori are o natura specifica.Un copil despartit de parinte atata timp exista riscul ca acesta sa se intraineze foarte mult de parinte. dispozitiile art 125 trebuie interpretate raportate la art 6(principiul celeritatii) si in cazuri privind relatiile de familie si in virtutea art 8 Cedo.Astfel in jurisprudenta sa.Potrivit principiului celeritatii.Curtea critica aceasta masura.De altfel.art 125 din legea 272/2004 prevede masuri special.inclusive de executarea acesteia necesita urgent. general al acestui principiu consta in fragilitatea si nevoia de ingrijirea copilului datorita dependentei sale de adulti.Dupa nasterea celui de al treilea copil.Romania a fost condamnata pentru ca procedurile au fost intarziate.Principiul aplicabil in toate domeniile prezinta o importanta deosebita si a determinat precizari specific realizate inclusive de CEDO in material relatiilor de familie. inclusiv in speta Ignaccolo vs Zenite.m. Art 125 (1)’’regim de urgenta’’.Deci.nu numai in ceea ce priveste masurile specific de ocrotire.

ci in toate domeniile( ex: in raport cu asistentul maternal la care va fi plasat/alti reprezentanti/functionary ai institutiilor de ocrotire).marea camera a hotarat ca s-ar ajunge prea departe daca s-ar considera ca ascultarea .i.Presupune dreptul ca acesta sa-si exprime opinia cu privire la problema care-l priveste in fata autoritatilor.spre exemplu). in conformitate cu art 23 si 24 din legea 272/2004.Garantarea acestui drept este rezultatul Conventie ONU 1989 potrivit careia copilul este subiect active al dreptului sau.de lege lata.ci la toate problemele de familie si care il privesc pe copil.Aceasta trebuie sa aiba posibilitatea sa fie informat cu privire la opinia copilului pentru a putea hotari.-este ridicat la rang de principiu ce se aplica tuturor raporturilor de familie.Legea 272/2004-exista dispozitii special cu privire la acest principiu+in reglementarile specifice dreptului familiei.aplicandu se nu numai la divort.C. In ceea ce priveste obligativitatea ascultarii copilului in ceea ce priveste relatiile de familie. Concretizarea acestor dispozitii se realizeaza.Caurmare a ratificarii Conventiei se pune problema aplicarii directe a drepturilor copilului de a fi ascultat si ca urmare a adptarii legii 272/2004.Conventia ONU-art 12 si 13.Dreptul copilului de a fi ascultat nu se confunda cu conditia consimtamantului copilului la anumite acte(copil de 10 ani la adoptie.autoritatea parental.inclusiv de la problemele care in mod traditional se considera ca acesta nu se putea implica:educatia. Copilul nu poate fi sanctionat pentru ca si-a exprimat opinia.civ.a.Existenta unui copil capabil de discernamant care isi exprima opinia cu privire la aceasta problema care il priveste.procedura administrative care-l priveste.Aceasta nu inseamna posibilitatea copilului de a hotari in aceleasi conditii ca un adult.art 42 din Codul Familiei prevede expres obligatia instantei de a asculta copilul la divort.dreptul copilului de a fi ascultat e generalizat. Opinia copilului nu inseamna consimtamant si autoritatea nu are obligatia sa ia decizia in conformitate cu opinia copilului.Principiul ascultarii opiniei copilului si interpretarea corelata(art 6 lit h)si luarea in considerare a acesteia tinand cont de varsta+grupa de maturitate.VII.alegerea relatiilor pana la extinderea dreptului de a-si exprima opinia in fata judecatorului.Cedo(marea camera) a hotarat ca obligatia autoritatii de a asculta pe copil nu trebuie interpretata in mod absolute.ci numai dreptul de a fi implicat in aceasta procedura. ca autor sa aiba posibilitatea sa ia decizia tinand cont de opinia copilului. Presupune(potrivit legii 272) 1). ci raportat la circumstantele cauzei si problemei de fapt.Potrivit Noului Cod civilprincipiul este reluat I art 264. Cu privire la dispozitiile din Codul Familiei. Dup ace prima camera a sanctionat Germania ca nu a ascultat copilul cu privire la incredintare. 2)O concretizare speciala a drepturilor copilului de a-si exprima liber opinia asupra existentei problemei care-l priveste(dreptul de a fi ascultat)-art 24 alin 2+urm garanteaza drepturile procedural specifice copilului.

3)opiniile copilului trebuie luate in considerare in raport cu varsta si gradul de maturitate deoarece acestia sunt usor de influentat.in conditiile in care.asigurarea de mijloace finaciare necesare pentru suportul actiunilor cu privire la minor.De asemenea dobandirea identitatii din punct de vedere juridic prezita consecinte de ordin social .decizia judecatorului de a nu asculta copilul.Cel mai in masura sa aprecieze trebuie sa ramana judecatorul dar dreptul copilului de a fi ascultat si obligativitatea judecatorului de a-l asculta nu trebuie absolutizata.ar fi obligatorie.in primul rand in mod direct. Ceea ce este esential este ca minorul sa poata aduce la cunostinta autoritatilor opinia sa.organizarea de spatii adecvate.)Dreptul la identitate Prin identitatea persoanei fizice se intelege individualizarea acesteia in raporturile jurdidice deci determinante in viata sa juridica.a fost corecta.dar notiunea de identitate a peroanei este extrem de complexa si prezinta nu numai consecinte din punct de vedere al dreptului civil ci din punct de vedere al tuturor ramurilor de drept deoarece in lipsa identitatii copilul sau persoasa nu exista din punct de vedere juridic. CURS 5 si 6 – nu le am sau nu s-au predat CURS 7 1.alt specialist(in cazul copilului cu handicap)/reprezentantul legal(procedure in care exista contrarietate de interese).folosind cel mai adecvat mod de comunicare.pot sa nu aiba capacitate de a-si exprima vointa reala intr-un anume mediu.De asemenea.inclusive a judecatorului.ceea ce nu e in interesul superior al copilului. dintr-un raport psihologic efectuat de un specialist a carui competent n-a fost pusa in discutie la momentul judecatii a rezultat ca ascultarea copilului cu privire la incredintare ar fi daunat dezvoltarii ulterioare al acestuia deoarece copilul avea perceptia ca opinia sa ar fi hotarat in ceea ce priveste despartirea parintilor sai si relatiilor cu acestia. in functie de situatia sa concreta. Copilul are dreptul de a fi ascultat. Garantarea efectiva a drepturilor copilului de a fi implicat in procedure administrative si judecatoresti ca de exemplu pregatirea speciala a personalului implicat in decizie.copilul poate fi ascultat si printr-o persoana de specialitate anume desemnata(psiholog).La speta in cauza.

persoanelor care au luat parte la nastere.deoarece familia este elemental natural in care se poate realize cresterea copilului deopotriva parintii au dreptul la relatii de familie cu copii lor(vezi comentariile la principiul afirmat in art 6 lit d din L 272/2004 primordialitatea respectarii dreptului relatiilor de familie). religioasa. rude sau vecini.i.Art 11 din lege spune ca trebuie sa faca orice autoritate.copilul are dreptul de a mentine relatii personale cu parintii de familie.religioasa si lingvistica e prevazuta ca si criteriu in luarea masurilor de peotectie.unitatea sanitara va sesiza organul de politie in 24 h.Dinolo de notiunea foarte complaxa de identitate. Daca L 272/2004 completeaza L 119/1996 stabileste in sarcina autoritatilor obligatii pozitive cu privire la inregistrarea nasterii (ca moment al dobandirii identitatii din punct de vedere juridic a.Cercul persoanelor cu care copilul are dreptul la relatii de familie este insufficient determinat in jurisprudenta .dreptul la identitate presupune dreptul de a fi inregistrat dupa nastere si are de la acesata data la un nume. dar dispozitiile Legii 119/1996 au mai degraba caracterul unor drepturi si nu al unor obligatii.Daca copilul este parasit. Intocmirea certificatului de nastere-art 19-obligatia parintilor.La 272/2004 tine cont de dreptul copilului la pastrarea identitatii atunci cand continuitatea si stabilirea in cresterea si educatia acestuia tinand cont de originea sa etnica. crescut si educat de acestia.Este garantat si de art 8 din Conventia europeana a drepturilor omului. dreptul de a dobandi o cetatenioe si daca este posibil de a-si cunoaste parintii. L 272/2004 pune un accent deosebit pe inregistrarea copilului imediat dupa anstere si prevede in aplicarea Conventiei ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului obligatii pozitive ale autoritatilor in ceea ce priveste aceasta materie.ca de exemplu identitatea culturala. sa nu se ajunga la situatia ca un copil ca nu fie inregistrat imediat dupa nastere neavand astfel acces la viata juridica.Art 14.Nu poate fi mimitat decat in conditionare cu art 8 alin 2. 2)Dreptul la relatii de familie-art 8 Cedo Copilul are dreptul la relatii de familie. in conformitate cu cerintele stabilite in corpul de conventionalitate respective in jurisprudenta Cedo. Potrivit Conventie ONU. etc.lipsa accesului la educatie si asistenta medicala precum si al oricaror alte modalitati de protectie. Dreptul la identitate presupunde si dreptul la pastrarea identitatii precum si anumite aspecte specifice.determinand de exemplu discriminare.Art 8-12 inregistrarea copilului. Sediul materiei privind inregistrarea nasterii se gaseste in L 119/1996 cu privire la actele de stare civila. nationala.medicului.

In sensul jurisprudentei Cedo prin dreptul la relatii de familie intre parinti si copii se intelege dreptul de a fi impreuna si de a se bucura de viata de familie. Concluzie:Exista un drept fundamental la relatii de familie dintre parinti si copii garantat expres de Conv.Exista dreptul la relatii de familie si intre copil si familia largita. in acest sens trebuie interpretat dreptul copilului de a nu fi despartit de parintii sai(art 33 din L 272 si art 30 alin 1 din L 272. ca urmare acestia nu pot fi separate impotriva vointei acestora. continut al dreptului la relatii de familie este acela ca parintii au dreptul sa creasca copilul. masuse.Europeana a drepturilor omului art 8. -parinti si copii nascuti din casatorie. Copilul se bucura de relatii de familie si cu alti membri de familie.vezi cursul Prof. . Relatii de familie: -parinti si copii. unchi. dar Curtea Europeana nu a mers mai departe de bunici. dreptul la relatii de familie dintre parinti si copii ia forma dreptului la relatii personale. surori. la fel si in cazul tatalui. dar si intre parinti si copilul din afara casatoriei. -in cazul familiei de fapt adica de cei care o perioada de timp formand o familie de fapt. dreptul la relatii personale prezinta specte specifice si ca o reglementare specifica in L 272 in situati ain care copilul este despartit/separate de parinti/parintele sau. Princ.respective luarea unor masuri special de protective sau al unor incalcari de fapt care duc la separare si cu unul dintre parinti-in special in cazul neacordarii dreptului la relatii personale dupa divort si indirect in cazul neexeutarii hotararilor de incredintare la divort. -in ceea ce o priveste pe mama.Art 33 din L 272 transpune dispozitiile conventiei ONU in ceea ce priveste separarea parintilor de copii lor.dreptul la relatii de familie-vezi speta Marx-rezulta chiar din momentul nasterii.dar in principal prin dreptul la relatii personale. situatia din material divortului(cand parintii se separa sunt asimilati si in jurisprudenta Cedo si in jurisprudenta noastra situatiei copilului din afara casatoriei).Cedo si in doctrina si este posibila definirea acestui cerc prin enumerarea categoriilor de personae(vezi cursul C. cu exceptia cazurilor prevazute de lege sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.Birsan).In principal cu adevarat. frati. dar institutia in care acestia nu sunt separate nu se pun problem privind exercitarea dreptului la relatii personale ca urmare. care nu poate fi limitate decant in conditiile restrictive ale aceluiasi art 8 alin 2.Tomescu.

-este greu de supravegheata aplicarea. In concret dreptul cu privire la relatiile de familie este analizat in principal in ceea ce priveste efectele divortului si luarea masurilor special de protective fata de copil care implica separarea acestuia de ei. dar nu numai cu parintii si dreptul copilului de a nu fi separate de parinti deoarece in concret problemele privind exercitiul dreptului la relatii personale se pune in situatia in care copilul este separate de parinti/parintele sau. rudele precum si cu alte personae fata de care a dezvoltat legaturi de atasament.Legea 272/2004 acorda o atentie speciala problemei executarii relatiilor personale in situatia in care parintii locuiesc in state diferite.In 2007 Romania a ratificat Conventia din 2003 cu privire la relatiile personale cu privire la copil si o parte din dispozitiile acestei conventii(cele care sunt susceptibile de aplicare directa se aplica cu prioritate fata de dreptul intern). Formele pe care le imbraca relatiile personale dintre parinti si copii sunt prevazute de art 15 din L 272/2004. religie.Dreptul la relatii personale Art 14’’copilul are dreptul de a mentine relatii personale ci contacte directe cu parintii.Legea 272/2004 reglementeaza expres numai dreptul la relatii personale. autoritatile au un contact direct asupra celor int. din punct de vedere juridic.Dreptul la relatii de familie nu este egal cu dreptul la relatii personale.Dreptul la relatii de familie are component mult mai largi.Curtea Europeana a drepturilor omului precizand ca relatiile personale sunt de esenta relatiilor de familie dintre parinti si copii si ca in limitele premise ingradirilor dreptului garantat de art 8 trebuie tinut cont de faptul ca intreruperea sau limitarea relatiilor personale poate limita insasi pierderea dreptului la relatii de familie.In principal. sediul materiei il reprezinta Conventia de la Haga din 1980 privind aspectele civile ale rapirii internatioanale de copii si reglementarile Ue direct aplicabile in dreptul intern care fac referire nu numai la executarea hotararilor de incredintare ci si la exercitarea dreptului la relatii personale(dreptul la vizita). .Vor fi analizate la materiile respective.In ceea ce priveste marja de apreciere aceasta este mult mai larga in ceea ce priveste dreptul la relatii de familie decat in ceea ce priveste recunoasterea dreptului la relatii personale.deci la relatii personale. 3).Indinderea aprecierii depinde de notarea dreptului garantat de importanta dreptului pentru persoana care il invaca.Principala component a dreptului la relatiile de familie dintre parinti si copii este dreptul de a fi impreuna. cultura.Aplicarea in concret a art 8 este influentata de traditie.’’ In aprecierea aplicarii art 8 din Conv europeana a dr omului trebuie precizat ca ‘’ statele beneficiaza de o larga marja de apreciere’’(Birsan). de natura masurii si de situatia concreta de aceea trebuie mentinut un just echilibru intre toate interesele in prezenta.

dreptul la relatii de familie si dreptul la relatii personale. dreptul la identitate.Curtea Europeana este cea mai exigent in ceea ce priveste intalnirile directe care pot fi restranse numai in conditii exceptionale numai daca aceasta este in interesul superior al copilului(nu pot fi limitate inltalnirile directe-inlocuirea prin telefon sau altceva)-lit D E F. Copilul este informat asupra drepturilor sale . Cu privire la relatii personale a prevazut ca se inlocuieste dreptul la vizita cu dreptul la relatii personale.Conv. Poate fi limitat dreptul la relatii personale doar daca e in interesul superior al copilului. In trecut. .dreptul la identitate. 26).Protectia Drepturilor copilului Drepturile copilului: .04.2011 Curs 8. dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale. Europ. dreptul de asociere (art.dreptul la joaca.22). B si C) . Relatiile personale intre copii si parinti reprezinta baza relatiilor de familie. precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. libertatea de exprimare (art 23). 15. 24). dreptul de a fi ascultat (art. . Legea 271/2004 prevede urmatoarele drepturi: dreptul la imagine (art. - .In ceea ce priveste formele care le imbraca dreptul la relatii personale trebuie pus un accent special pe cele care presupun in concret intalnirile directe dintre parinti si copii(lit. in sens larg (art 27). A.dreptul la relatii personale era numit dreptul la vizita si in acest sens sunt si actele in materie si jurisprudenta romana si deciziile mai vechi ale CEDO.

din afara casatoriei/ adoptie. drepturile parintesti nu sunt drepturi propriu-zise decat in raport cu tertii si cu autoritatile. indiferent daca copiii sunt din casatorie. dispozitiile vor fi corelate! Principiile autoritatii parintesti sunt: Egalitatea parintilor .“Mediul familial si ingrijirea alternativa” se refera la doua situatii: 1) Autoritatea parinteasca. si Legea 272/2004. Legea 272/2004 se refera numai la obligatiile parintesti. A Dr. Sediul: C. Omului. de exemplu. Parintii exercita drepturile numai in interesul superior al copilului. astfel incat. D.Sectiunea a II-a Legea 272/2004. marja de apreciere a statului in ceea ce priveste incredintarea la divort sau chiar plasament( luare unor masuri de ocrotire care implica separarea copiilor de parintii sai ca urmare a neindeplinirilor drepturilor si obligatiilor parintesti. dreptul de a creste copilul art.. exista posibilitatea limitarii autoritatii parintesti in situatia in care aceasta contravene interesului superior al copilului. 2) Situatia limitarii autoritatii parintesti in familie (o ingerinta in relatiile de familie). Drepturile parintesti:  Patrimoniale( Legea 272/2004 nu se ocupa de aceste)  Nepatrimoniale/personale: 1. Fam. Fam. In realitate . Fam.p. In raport cu copii trebuie intelese ca o obligatie.v. nu exista o concordanta intre cele doua. decat in cazul limitarii drepturilor la relatii personale ulterioare acestor decizii) C. interesul superior al copilului este temei de limitare a dreptului. 8 (2) Conv. respectiv la drepturile copilului (art. in acest moment. foloseste notiunea de drepturi parintesti. au fos modificate implicit de Legea 272/2004. .d. Eur. cu precizare ca.101 (1) Legea 272/2004. insa totdeauna limitarea trebuie sa tina cont de natura si imprejurarea fiecarei cauze si de drepturile si interesele in discutie.32 ) Notiunea de autoritate parinteasca trebuie inteleasa ca o corelare de drepturi si indatoriri. iar anumite dispozitii ale C. al art. Dupa intrarea in vigoare a Noului Cod Civil.

. Problema ingerintelor in dreptul de a creste copilul coincide in mare masura cu dreptul la relatii de familie intre parinti si copii. C. din punct de vedere juridic. Alte drepturi ale copilului sunt nereglementate in N.Fam. 4.dreptul de a stabili locuinta copilului. 3. in raporturile dintre parinti si copii nici nu s-au pus probleme cu privire la schimbarea invataturii. numai in situatia in care copilul este separate de parintii sai sau de unul dintre acestia. De altfel. sentimente. El se exercita prin trai comun. (divort. . C.dreptul de a indruma copilul in ceea ce priveste religia. 42 (2) –pentru motive temeinice. Civ: 2. Instanta va respinge cererea daca este contrara interesului superior al copilului. Civ: . dreptul de a educa copiii etc. pin posibilitatea de a impartasi emotii.). cat si in N.) 5. drepturile parintilor de a creste copilul nu poate fi ingradit prin separarea acestora de parinti sau de unul dintre ei decat daca acest lucru este in interesul superior al copilului. copii pot fi incredintati unor rude sau altor personae cu consimtamantul acestora sau unor institutii de ocrotire ( tinerea cu drept). Fam. masuri de protectie speciale) Neintelegerile dintre parinti cu privire la exercitatea drepturilor si indatoririlor lor se rezolva de instanta de judecata (Legea 272/2004 a modificat implicit C. sunt. Ca drept fundamental al relatiilor de familie. Toate celelalte drepturi ale parintilor prevazute atat in C. de a transmite educatii. pana acum. in realitate. in practica.. 103 C. Dreptul parintilor de a consimti la casatoria copilului lor.dreptul la educatia copilului. C. in realitate. 487 N. concretizari ale dreptului sinteza intitulat dreptul de a creste copilul. prin ingrijirea efectiva. . Fam.art. un drept sinteza. Art. Este . Dreptul de a consimti la adoptia copilului. Dreptul de a cere inapoi copilul de la orice persoana care il tine fara drept (art. Civ. traditii etc. Singurul drept care a ridicat probleme in practica este acela de a cere inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept. Dreptul de a intretine relatii personale cu copilul care se pune in discutie.

de a lua toate masurile. a Dr. statele beneficiaza de o marja de apreciere in ceea ce priveste executarea acestor hotarari. C. in analizarea cauzei s-a tinut cont de neexecutarea hotararii de inapoiere a copilului de la bunicii sai care. • Copilul este f. inapoierea copilului. are un copil mic din noua casatorie. In concret. il tineau fara drept. acestia au conditii f.? ca obligatiile autoritatilor nu sunt absolute. inclusive in speta Inaccolo…. copilul era tinut fara drept de catre bunicii materni. bune de crestere si educare. desi interesul superior al copilului e un motiv de limitare a dreptului la relatii de familie. a vandut apartamentul detinut in timpul primei casatorii si a existat si un episod de violenta impotriva minorului. • Copilul are note f. bine integrat d. Numai un comportament deosebit de nedemn al parintelui poate determina separarea acestuia de copilul sau. alin 3ascultarea copilului este obligatorie. Curtea a precizat ca . In niciun caz nu se pune problema executarii cu brutalitate a unor asemenea hotarari.inapoierea copilului. la momentul respective. 8 Conv. Ca principiu. ocupat la serviciu.d. Numai faptul ca minorul se bucura de un mediu mai bun de crestere nu reprezinta un temei sufficient. 103.p. bune la scoala.Amalanachioiei contr Romaniei (nr. in temeiul art. Tinerea fara drept/ incredintarea catre alte personae decat parintii a facut precizari specifice.Este vorba de obligatii. In aceste conditii. 425. –art. dreptul la relatii de familie dintre parinti si copii.putut fi niciodata executat deoarece bunicii s-au impotrivit. Initial s-a pronuntat o ordonanta presedintiala prin care s-a dispus.v social si psihic. deoarece interventia brutala contavine interesului superior al copilului.Solutiile sunt mentinute de N. pentru incalcarea dreptului la viata de familie dintre parinti si copii. in primul rand. eforturile pentru executarea hotararii. Omului care garanteaza . dar in diferite cazuri din jurisprudenta Curtii au fost considerate ca ADECVATE masuri ca: . acesta nu trebuie inteles in contradictoriu cu dreptul la relatii de familie. Curtea a condamnat statul pentru incalcarea art. CEDO. insa acest lucru n.Civ. Curtea a stabilit ca regula generala. Au urmat alte proceduri finalizate dupa trecerea timpului cu incredintarea minorului bunicilor pe urmatoarele considerente: • • Dorinta copilului. in sine. a executarii hotararii cu privire la minor.1) In speta. inclusive positive. fiind separate de tatal sau dupa decesul mamei. • Tatal este f. retinand ca episodul de violenta nu a fost suficient de bine probat. Potrivit anchetei sociale. In aceasta materie. Eur. de a depune toate diligentele.

Totusi. daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi. a masurilor de prevedere a separarii copilului de parintii sai prevazut de Legea 272/2004. temporar sau definitiv. in conditiile legii. temporar sau definitiv. prin asemanare. prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit. in vederea protejarii intereselor sale. Dimpotriva. au fost considerate ca NEADECVATE:  amendarea persoanei care se ocupa. Tanarul care a dobandit .  consiliere psihologica/ familiala. Curtea a considerat ca si in aceasta materie exista cadrul legal necesar prin aplicarea. pe toata durata continuarii studiilor. ----Material trimis de dna. de ocrotirea părinţilor săi Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor.  luarea in considerare a dorintei copilului. terapie familiala. Tomescu----- Protecţia specială a copilului lipsit. Faptul ca in lipsa executarii ordonantei de inapoiere a copilului autoritatea nu a luat niciun fel de masuri positive pentru a mentine relatiile personale dintre parinte si copil. in stuatia in care copilul este tinut fara drept. aceasta reprezinta o importanta deosebit de puternica pentru ca produce efecte ireversibile asupra relatiilor de familie.  alte masuri coercitive. de ocrotirea parintilor sai sau care. Obligatia de exercitare nu e absoluta.  organizarea de intalniri de catre cei implicati. exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu.  implicarea reprezentantilor serviciilor sociale. nu poate fi lasat in grija acestora. protectia speciala se acorda. Copilul beneficiaza de protectia speciala pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu. Pasivitatea autoritatii in luarea oricaror masuri a facut ca in final relatiile de familie dintre tata si copil sa se raceasca. La cererea tanarului. trebuie luata in considerare si posibilitatea aplicarii unor sanctiuni. dar fara a se depasi varsta de 26 de ani.

pe o perioada de pana la 2 ani. trece peste refuzul acestuia de a-si exprima consimtamantul la masura DGASPC are obligatia de a intocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul DGASPC . Acesta se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu normele metodologice elaborate si aprobate de ANPDC. pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale. în cel mai scurt timp posibil. în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent. fiind confruntat cu riscul excluderii sociale. prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie specială a copilului. In cazul in care se face dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta iar acesta le-a refuzat ori pierdut din motive imputabile lui. de protectie speciala. prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile. Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza planului individualizat de protectie. beneficiaza. in scopul facilitarii integrarii sale sociale. Planul individualizat de protecţie este documentul prin care se realizează planificarea serviciilor. masurile de protectie se stabilesc numai de catre instanta judecatoreasca care in situatii temeinic motivate. in mod succesiv.capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de protectie speciala dar care nu isi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii in propria familie. poate propusa. Masurile de protectie speciala a copilului care a implinit varsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. la cerere. In situatia in care copilul refuza sa isi dea consimtamantul.

pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai. numai in cazul in care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa. b) servicii de tip familial. La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate reintegrarii copilului in familie sau.a dispus plasamentul in regim de urgenta. plasamentului copilului in familia extinsa. Este exceptată situaţia pentru care a fost instituită tutela. daca aceasta nu este posibila. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei largite care au putut fi identificati. . Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential. in conditiile prezentei legi. Serviciile de protectie speciala sunt organizate conform art. c) servicii de tip rezidential. b) plasamentul in regim de urgenta. c) supravegherea specializata. de parintii sai. la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie. Masurile de protectie speciala a copilului sunt: a) plasamentul. temporar sau definitiv. Conform acestui act normativ. 108-110 din Legea nr. precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului separat. 272/2004. se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii: a) servicii de zi.

sunt considerate servicii de tip rezidential. de parintii sai. Licenţa de funcţionare pentru se eliberează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati. prin compartimentul său de specialitate. centrele maternale. temporar sau definitiv. Serviciile de tip rezidential sunt acele servicii prin care se asigura protectia. cresterea si ingrijirea copilului separat. de parintii sai. 1440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de famila sa. Totuşi. Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidential centrele de plasament si centrele de primire a copilului in regim de urgenta. atorităţile publice şi organismele private acreditate în condiţiile legii. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. . au obligaţia de a solicita licenţierea serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa. care activează în domeniul protecţiei drepturilor copilului. ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului. la domiciliul unei persoane fizice sau familii. Înfiinţarea şi organizarea acestor servicii se poate realiza numai în baza acestei licenţe. temporar sau definitiv. precum şi a serviciilor destinate protecţiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi.Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura. ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului. În conformitate cu dispoziţiile HG nr. cresterea si ingrijirea copilului separat.

Obiectivele planului se stabilesc cu 1 Ca excepţie. protecţia specială se acordă. pe o perioadă de până la 2 ani. la cerere. 272/2004. nu poate fi lăsat în grija acestora. dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie. în mod succesiv. temporar sau definitiv. exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. . dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani. de ocrotirea părinţilor săi. 51 alin. Copilul beneficiază de protecţia specială prevăzută de Legea nr. plasamentului copilului în familia extinsă. fiind confruntat cu riscul excluderii sociale. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi. în vederea protejării intereselor sale. pe toată durata continuării studiilor. În cazul în care se face dovada că tânărului i s-au oferit un loc de muncă şi/sau locuinţă. 2 şi 3 din Legea nr. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială. de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care. beneficiază. 272/2004 până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. potrivit art. La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecţie se acordă prioritate reintegrării copilului în familie sau. în scopul facilitării integrării sale sociale. temporar sau definitiv. dacă aceasta nu este posibilă. Protecţia specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor.1 Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc şi se aplică în baza planului individualizat de protecţie. prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit. în condiţiile legii. de protecţie specială. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a întocmi planul individualizat de protecţie imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă. la cererea tânărului. iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui. aceste prevederi nu mai sunt aplicabile.Protecţia specială a copilului lipsit.

care părăsesc sistemul de protecţie a copilului. a copilului abuzat.consultarea obligatorie a părinţilor şi a membrilor familiei lărgite care au putut fi identificaţi. la un asistent maternal sau la o altă persoană sau familie. c)plasamentul în familia substitutivă. Planul individualizat de protecţie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial. ancheta socială) sau instrumente specifice adaptate nevoilor individuale ale copilului. d)educaţional. Se recomandă ca. după caz: a)reintegrarea în familie. în situaţiile specifice. Instrumentele utilizate pot fi cu aplicabilitate generală (de exemplu. în condiţiile prezentei legi. care presupun o intervenţie interinstituţională (de exemplu. Evaluarea detaliată a situaţiei copilului în context sociofamilial şi cultural presupune. aspecte de ordin: a)social. evaluarea copilului cu dizabilităţi. neglijat şi exploatat) să se utilizeze câte un set de instrumente agreat de toate instituţiile partenere şi avizat de directorul general al DGASPC. . b)integrarea în familia extinsă. b)psihologic. e)juridic. în funcţie de nevoile şi de particularităţile copilului. numai în cazul în care nu a putut fi instituită tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsă. d)integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani. Planul individualizat de protecţie poate avea drept finalitate. c)medical.

serviciile şi intervenţiile cuprinse în planul individualizat de protecţie se adresează atât copilului. Planul individualizat de protecţie este dezvoltat în programe de intervenţie specifică pentru următoarele aspecte: a)nevoile de sănătate şi promovare a sănătăţii. b)nevoile de îngrijire. f)nevoile de socializare. cu părinţii. mediu şi lung. sau ocazionate de anumite proceduri ori evenimente. durata aferentă activităţilor. cât şi familiei/reprezentantului legal şi persoanelor importante pentru copil. c)nevoile fizice şi emoţionale. familia lărgită. inclusiv de securitate şi promovare a bunăstării. inclusiv modalităţile de menţinere a legăturilor. prietenii şi alte persoane importante sau apropiate faţă de copil. activităţile corespunzătoare acestor obiective. Prestaţiile. după caz. serviciilor şi intervenţiilor cuprinse în planul individualizat de protecţie se face în baza unui contract încheiat de managerul de caz cu familia/reprezentantul legal al copilului. inclusiv de rutină.e)adopţia internă. Programele de intervenţie specifică trebuie să conţină obiective pe termen scurt. care pot fi periodice. d)nevoile educaţionale şi urmărirea obţinerii de rezultate şcolare corespunzătoare potenţialului de dezvoltare a copilului. . personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate. furnizarea prestaţiilor. În situaţia măsurilor de protecţie specială dispuse de comisia pentru protecţia copilului. precum şi modalităţile de monitorizare şi evaluare/reevaluare a acestor programe. e)nevoile de petrecere a timpului liber.

necunoscuţi. d) copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare. în condiţiile legii. măsurile de protecţie se stabilesc numai de către instanţa judecătorească. În situaţia în care copilul refuză să îşi dea consimţământul. religia. în vederea protejării intereselor sale. Situaţiile în care pot fi dispuse măsurile de protecţie specială Potrivit Legii nr.Planul individualizat de protecţie şi programele de intervenţie specifică aferente acestuia ţin cont de vârsta. b) copilul care. în situaţii temeinic motivate. tipul de dizabilitate şi/sau gradul de handicap al copilului şi de orice alte elemente relevante pentru situaţia copilului. puşi sub interdicţie. c) copilul abuzat sau neglijat. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi. cultura. potenţialul de dezvoltare. poate trece peste refuzul acestuia de a-şi exprima consimţământul faţă de măsura propusă. pot fi dispuse măsuri de protecţie specială faţă de următoarele categorii de copii: a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora. etnia. Părinţii. decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti. când nu a putut fi instituită tutela. care. precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în instanţă măsurile de protecţie specială instituite de prezenta lege. Măsurile de protecţie specială a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimţământul acestuia. e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. 272/2004. sexul. personalitatea. . beneficiind de asistenţă juridică gratuită.

b) un asistent maternal. la: a) o persoană sau familie. 272/2004. A. .plasamentul.Copilul faţă de care a fost luată o măsură de protecţie specială are dreptul de a menţine relaţii cu alte persoane. Categoriile de măsuri de protecţie specială Potrivit Legii nr. morale sau sociale. asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire. categoriile de măsuri speciale sunt: Măsurile de protecţie specială a copilului sunt: . după caz. . c) un serviciu de tip rezidenţial Persoana sau familia care primeşte un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România şi să fie evaluată de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului cu privire la garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament. domiciliul copilului se află. spirituale. la persoana.supravegherea specializată. . Plasamentul Plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială. care poate fi dispusă. Pe toată durata plasamentului.plasamentul în regim de urgenţă. dacă acestea nu au o influenţă negativă asupra dezvoltării sale fizice. mentale. după caz. familia. având caracter temporar. în condiţiile prezentei legi.

la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Ca excepţie. în situaţia în care există acordul părinţilor. b) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. Măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa judecătorească. în vederea protejării intereselor sale. Competenţa în ceea ce priveşte stabilirea măsurii plasamentului Măsura plasamentului se stabileşte de către comisia pentru protecţia copilului. La stabilirea măsurii de plasament se va urmări: a) plasarea copilului. în situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora. se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial al copilului mai mic de 2 ani. plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis. la familia extinsă sau la familia substitutivă. b) menţinerea fraţilor împreună.Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsă sau substitutivă. cu prioritate. c) facilitarea exercitării de către părinţi a dreptului de a vizita copilul şi de a menţine legătura cu acesta. pentru următoarele categorii de copii: a) copilul care. pentru următoarele categorii de copii: . cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate.

pentru instituirea acestei măsuri. al unuia dintre părinţi. B. îndeplinite de către preşedintele consiliului judeţean. Plasamentul în regim de urgenţă se poate dispune la: a) o persoană sau familie. Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti. când nu a putut fi instituită tutela. b) un asistent maternal. în vederea protejării intereselor sale. cu caracter temporar. după caz. dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. precum şi cei cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a consimţi la adopţia copilului lor. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora şi copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti. Drepturile şi obligaţiile părinteşti în situaţia copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela şi pentru care instanţa a dispus măsura plasamentului sunt exercitate şi. . care se stabileşte în situaţia copilului abuzat sau neglijat. b) copilul abuzat sau neglijat şi copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare. c) copilul care. Plasamentul în regim de urgenţă Plasamentul copilului în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială. respectiv. necunoscuţi. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi. Efectele dispunerii măsurii plasamentului Drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil se menţin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecţia copilului. precum şi în situaţia copilului găsit sau a celui abandonat în unităţi sanitare. respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti. dacă nu există acordul părinţilor sau. puşi sub interdicţie.a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi.

Competenţa în ceea ce priveşte dispunerea măsurii plasamentului în regim de urgenţă Măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care se găseşte copilul găsit sau cel abandonat de către mamă în unităţi sanitare ori copilul abuzat sau neglijat. Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă. iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate şi. pe calea ordonanţei preşedinţiale. în situaţia în care nu se întâmpină opoziţie din partea reprezentanţilor persoanelor juridice. la cererea direcţiei generale de asistenţă . drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate şi. până când instanţa judecătorească va decide cu privire la menţinerea sau la înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. respectiv. Măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către instanţa judecătorească. domiciliul copilului se află. familia. Pe perioada suspendării. cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializat. precum şi a persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia copilului respectiv. asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire. Efectele dispunerii măsurii plasamentului în regim de urgenţă Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor părinteşti. se poate dispune plasamentul de urgenţă într-un serviciu de tip rezidenţial al copilului mai mic de 2 ani. sunt îndeplinite de către persoana. respectiv. familia. sunt îndeplinite de către preşedintele consiliului judeţean. după caz. Ca excepţie. respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti. plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis. în situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave.c) un serviciu de tip rezidenţial Persoana sau familia care primeşte un copil în plasament de urgenţă trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi atunci când primeşte un copil în plasament. Plasamentul în regim de urgenţă al copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsă sau substitutivă. asistentul maternal sau de către şeful serviciului de tip rezidenţial care a primit copilul în plasament în regim de urgenţă. la persoana.

iar aceştia stabilesc că există motive temeinice care să susţină existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copil. . datorată abuzului şi neglijării. după caz. În situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. atunci când acest acord lipseşte. după caz. decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti. 272/2004 faţă de copilul care a săvârşit o faptă penală şi care nu răspunde penal. instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. În dispunerea uneia dintre aceste măsuri. Supravegherea specializată Măsura de supraveghere specializată se dispune în condiţiile Legii nr. se va lua măsura plasamentului sau a supravegherii specializate. aceasta se va pronunţa cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului.socială şi protecţia copilului. precum şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. În situaţia în care plasamentul în regim de urgenţă este dispus de către instanţa judecătorească. va ţine seama de: a) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei. instanţa judecătorească. în situaţia în care persoanele fizice sau reprezentanţii persoanelor juridice care au în îngrijire sau asigură protecţia unui copil refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se va pronunţa. cu privire la menţinerea plasamentului în regim de urgenţă sau la înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului. ori. Comisia pentru Protecţia Copilului. Instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. la propunerea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei unitate administrativ-teritorială se află copilul. C. aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 48 de ore de la data la care a dispus această măsură. atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal al copilului.

după caz. sub condiţia respectării de către acesta a unor obligaţii. precum şi îndeplinirea de către copil a obligaţiilor prevăzute mai sus (art. 81 din Legea nr. săvârşită de copilul care nu răspunde penal. iar. Măsura supravegherii specializate constă în menţinerea copilului în familia sa. 272/2004).b) gradul de pericol social al faptei. în lipsa acestui acord. 81 alin. poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea substitutivă. consiliere sau psihoterapie. În cazul în care menţinerea în familie nu este posibilă sau atunci când copilul nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite prin măsura supravegherii specializate. 272/2004 săvârşeşte în continuare fapte penale. e) orice alte elemente de natură a caracteriza situaţia copilului. În cazul în care fapta prevăzută de legea penală. 81 alin. instanţa judecătorească. 272/2004). În cazul în care există acordul părinţilor sau al reprezentantului legal. prezintă un grad ridicat de pericol social sau copilul pentru care s-au stabilit măsurile prevăzute la art. c) urmarea unor tratamente medicale. cum ar fi: a) frecventarea cursurilor şcolare. comisia pentru . 2 din Legea nr. b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi. c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul. d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane. comisia pentru protecţia copilului ori. 1 din Legea nr. măsura supravegherii specializate se dispune de către comisia pentru protecţia copilului. d) riscul săvârşirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legea penală. de către instanţa judecătorească (art.

cât şi celor care au deja organizate astfel de servicii. după caz. plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat.protecţia copilului sau. Pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal. pentru a-i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. instanţa judecătorească dispune. Licenţa de funcţionare se eliberează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. 873/2004 . Of. vor fi asigurate servicii specializate. 2 Publicată în M. Înfiinţarea şi organizarea serviciilor destinate protecţiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi Au dreptul de a organiza. nr. 1440 din 2 septembrie 2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa. înfiinţa şi dezvolta servicii destinate protecţiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi numai autorităţile publice sau organizaţiile private acreditate în condiţiile legii şi licenţiate în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.2 Obligaţia de a solicita acordarea licenţei de funcţionare revine atât autorităţilor publice sau organismelor private acreditate care doresc înfiinţarea unui serviciu de protecţie specială. pe perioadă determinată.

g) dovada titlului cu care este deţinut imobilul afectat respectivului serviciu. în situaţia în care acesta aparţine unui organism privat. b) acordarea licenţei de funcţionare. f) angajament al organelor de conducere ale persoanei juridice care organizează serviciul de a notifica Autorităţii orice modificare intervenită în îndeplinirea condiţiilor de acordare a licenţei provizorii sau în ceea ce priveşte actele iniţiale depuse cu ocazia acordării licenţei. Licenţa provizorie are o durată de valabilitate de 12 luni de la data eliberării sale. . datele de identificare ale acestuia şi argumentarea necesităţii înfiinţării serviciului. care conferă dreptul autorităţilor publice sau organismelor private acreditate de a asigura funcţionarea efectivă a serviciilor pentru care au obţinut licenţa. în condiţiile legii. d) strategia judeţeană în domeniul protecţiei drepturilor copilului. autorităţile publice sau organismele private acreditate au obligaţia de a formula o cerere în acest sens şi de a anexa următoarele documente: a) un raport care cuprinde descrierea succintă a serviciului. b) dovada acreditării în condiţiile legii. c) hotărârea autorităţii publice sau a organului de conducere al organismului privat acreditat. prin care se decide înfiinţarea serviciului pentru care se solicită licenţa provizorie. precum şi dreptul de funcţionare a acestuia. În vederea obţinerii licenţei provizorii. consiliul local pe a cărui rază administrativ-teritorială urmează a fi înfiinţat serviciul. după caz. e) convenţia de colaborare dintre organismul privat acreditat şi consiliul judeţean ori. Licenţa de funcţionare are o durată de valabilitate de 36 de luni de la data eliberării sale. pentru organismele private. care conferă autorităţilor publice sau organismelor private acreditate dreptul de a înfiinţa un serviciu de protecţie specială.Procedura de licenţiere cuprinde două etape: a) acordarea licenţei provizorii.

d) strategia judeţeană în domeniul protecţiei drepturilor copilului. . precum şi în standardul minim obligatoriu pentru serviciul respectiv. b) sunt respectate prevederile legale referitoare la înfiinţarea. e) convenţia de colaborare dintre organismul privat acreditat şi consiliul judeţean ori. pentru organismele private. autorităţile publice sau organismele private acreditate au obligaţia de a formula o cerere în acest sens. şi de a anexa următoarele documente: a) un raport de autoevaluare care cuprinde datele de identificare a serviciului şi prezentarea modalităţilor concrete de punere în practică a cerinţelor şi normelor cuprinse în regulamentulcadru de organizare şi funcţionare. cu 90 de zile înaintea expirării licenţei provizorii. după caz. prin care se atestă organizarea şi funcţionarea serviciului pentru care se solicită licenţa de funcţionare.Pentru obţinerea licenţei provizorii. b) dovada acreditării în condiţiile legii. organizarea şi funcţionarea tipului de serviciu pentru care se solicită licenţa provizorie. f) cazierele judiciare ale personalului angajat în cadrul serviciului sau ale altor categorii de persoane care prin natura activităţii desfăşurate intră în contact cu beneficiarii serviciului respectiv. autorităţile locale sau organismele private acreditate care înfiinţează un serviciu destinat protecţiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi trebuie să facă dovada îndeplinirii următoarelor condiţii: a) serviciul pentru care se solicită licenţa provizorie se încadrează în obiectivele strategiei naţionale şi judeţene în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi răspunde nevoilor comunităţii locale unde serviciul urmează să funcţioneze. c) hotărârea autorităţii publice sau a organului de conducere al organismului privat acreditat. în situaţia în care acesta aparţine unui organism privat. consiliul local pe a cărui rază administrativ-teritorială este înfiinţat serviciul. În vederea obţinerii licenţei de funcţionare.

care asigură funcţionarea unui serviciu de prevenire a separării copilului de familia sa ori a unui serviciu destinat protecţiei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. . Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului poate decide retragerea. b) este respectată structura-cadru de organizare şi funcţionare şi. i) angajament al organelor de conducere ale persoanei juridice care organizează serviciul de a notifica Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului orice modificare intervenită în îndeplinirea condiţiilor de licenţiere sau în ceea ce priveşte actele iniţiale depuse cu ocazia acordării licenţei. c) spaţiul destinat desfăşurării activităţii serviciului pentru care se solicită licenţierea este proprietatea sau în administrarea unităţii administrativ-teritoriale locale respective sau a organismului privat acreditat ori este deţinut cu titlu de folosinţă pentru o perioadă de cel puţin 3 ani. în condiţiile legii. precum şi nevoilor comunităţii locale unde serviciul funcţionează. f) privind asumarea obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii informaţiilor referitoare la beneficiari. respectiv.g) declaraţie pe propria răspundere a persoanelor prevăzute la lit. după caz. a licenţei de funcţionare a serviciului pentru care a fost acordată. actul care atestă dreptul de folosinţă asupra imobilului respectiv. trebuie să facă dovada îndeplinirii următoarelor condiţii: a) serviciul pentru care se solicită licenţierea continuă să răspundă strategiei naţionale şi judeţene în domeniul protecţiei drepturilor copilului. h) titlul de proprietate asupra imobilului în care funcţionează serviciul sau. anularea sau suspendarea. autorităţile locale sau organismele private acreditate. standardele minime obligatorii stabilite de lege pentru serviciul respectiv. în următoarele situaţii: a)serviciul încetează să întrunească cerinţele şi condiţiile impuse de prevederile prezentei hotărâri la acordarea licenţei. Pentru obţinerea licenţei de funcţionare. la care au acces.

În îndeplinirea acestei obligaţii. organismul privat autorizat are obligaţia de a urmări modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecţie specială. recomandărilor formulate pentru remedierea abaterilor constatate ca urmare a activităţii de inspecţie sau control. pe baza acestui raport. de asemenea. de ia domiciliul sau. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau. organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor. după caz. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau. după caz. precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu . în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti. după caz. spirituale. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau. a încetării măsurii. trimestrial sau ori de câte ori apare o situaţie care impune acest lucru. instanţa judecătorească. Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială. precum şi copilul. mentale. după caz. organismul privat autorizat întocmeşte. serviciul public de asistenţă socială. trebuie verificate trimestrial de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. În cazul în care aceste împrejurări prevăzute s-au modificat. după caz. în vederea modificării sau. de la reşedinţa părinţilor au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului. după caz. La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa. în termenul acordat. Acest drept îl au.b)autoritatea publică sau organismul privat acreditat căruia îi aparţine serviciul nu dă curs. morale sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit. se constată necesitatea modificării sau. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau. instanţa judecătorească. dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească. persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale. În situaţia în care. dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii. rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltării fizice. precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. a încetării măsurii. după caz. părinţii sau alt reprezentant legal al copilului.

În acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 3 luni.privire la copil. .