You are on page 1of 13

Anul şcolar 2009 – 2010

CHIMIE
clasa a X-a Frecvenţă Redusă Semestrul al II - lea
prof. Bucaciuc Camelia

de exemplu CH2=CH-COOH (acrilic). I. de exemplu HCOOH (formic).Acizii carboxilici Acizii carboxilici sunt combinaŃii organice ale căror molecule conŃin una sau cîteva grupe carboxil -COOH R legate de radicalul de hidrocarbură. 1. După natura radicalului deosebim: -acizi saturaŃi. Pentru denumirea acizilor se utilizează nomenclatura raŃională şi sistematică. În conformitate cu nomenclatura sistematică denumirile acizilor se formează de la denumirea hidrocarburilor corespunzătoare cu sufixul -oic. -acizi aromatici. precedată de cuvîntul "acid". -acizi nesaturaŃi. CLASIFICARE. de exemplu CH3CH2COOH (propanoic). IZOMERIE. De exemplu: HCOOH acid metanoic (formic) CH3COOH acid etanoic (acetic) CH3CH2COOH acid propanoic (propionic) II. de exemplu C6H5COOH (benzoic). -acizi dibazici. de exemplu HOOC-COOH (oxalic). FuncŃie de numărul grupelor carboxil în moleculă deosebim: -acizi monobazici. METODE DE PREPARARE Acizii saturaŃi pot fi obŃinuŃi prin următoarele procedee: . 2. NOMENCLATURĂ.

Prin hidroliza esterilor: esterul etilcapronic acidul capronic . Oxidarea alcoolilor: (KMnO4.H2SO4) R-CH2OH + 2 [O] --------- doi acizi carboxilici R-COOH + H2O 4.1. ObŃinerea industrială a acidului formic: (2000C.) CO + NaOH --------HCOONa + HCl HCOONa HCOOH + NaCl 5. 15atm. reacŃia "oglinzii de argint"): CH3-CH2-CH=O + Ag2O CH3-CH2-COOH + 2Ag 2. In laborator aceşti acizi pot fi obŃinuŃi ca şi cei anorganici şi anume din sărurile lor: (t0C) CH3-CH2-COONa + H2SO4 CH3-CH2-COOH + Na2SO4 propionat de Na 6. Oxidarea aldehidelor (de exemplu. Oxidarea alcanilor (pe cale industrială): 2R-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + 11O2 6H2O 2R-COOH + 2CH3-COOH + 4CO2 + alcan superior 3.

ReacŃia cu metalele active: 2CH3COOH + Mg (CH3COO)2Mg + H2 3. CH3CH2COO.+ H3O+ . ReacŃia de esterificare. ProprietăŃi comune cu proprietăŃile acizilor anorganici: 1. Acidul formic e un acid organic tare. pentru compuşii organici: 6. 2. PROPRIETĂłI CHIMICE A. ReacŃia cu oxizii bazici: 2CH3CH2COOH + Li2O 2CH3CH2COOLi + H2O 5. în urma reacŃiei cu sărurile: Na2CO3 + 2CH3COOH 2CH3COONa + CO2 + H2O B. Substituirea acizilor mai slabi şi a celor volatili.III.+ H3O+ CH3CH2COOH + H2O ion carboxilat Acizii organici sunt acizi slabi. Acizii se supun ionizării în soluŃie apoasă prin eliberarea protonilor proveniŃi de la grupa funcŃională -COOH: R-COOH+ H2O R-COO. echilibrul e deplasat mult spre stînga. ReacŃia cu hidroxizii: CH3CH2COOH + NaOH CH3CH2COONa + H2O propionat de Na 4. ProprietăŃi specifice. decurge în mediu de acid mineral: . tăria acizilor organici scade odată cu creşterea catenei.

CLASIFICAREA. Astfel.alcooli primari R-CH2-OH. alcooli secundari - alcooli terŃiari . putem deosebi: . NOMENCLATURA.O Derivatii hidroxilici -Alcoolii Alcoolii sunt compuşi organici în moleculele cărora se conŃine una sau cîteva grupe hidroxil (-OH). Varietatea lor poate proveni: a) De la poziŃia grupei hidroxil în catena hidrocarburii. IZOMERIA Alcoolii pot fi extrem de variaŃi. I.

PoziŃia grupei hidroxil în catena hidrocarburii se indică prin cifre: CH3-CH2-OH CH3OH etanol. etc).2 etandiol. .dialcooli (HO-CH2-CH2-OH 1.alcooli nesaturaŃi (CH2=CH-CH2-OH. 2-butanol Pentru alcooli sunt caracteristice următoarele tipuri de izomerie: . etc). polialcooli 1. etc).b) În functie de natura radicalului hidrocarburii putem deosebi: alcooli saturaŃi (CH3-CH2-CH2-OH.monoalcooli (CH3-OH metanol. metanol. etc).2. CH3-CH2OH etanol.3 propantriol După nomenclatura sistematică denumirea alcoolilor se formează de la denumirea hidrocarburii cu adăugarea sufixului (ol). - alcooli aromatici c) În functie de numărul de grupe hidroxil putem deosebi: . .

În polialcooli şi după poziŃia reciprocă a grupelor hidroxil: 1. La hidratarea hidrocarburilor nesaturate (alchenelor).2-butandiol 1. Prin ramificarea catenei hidrocarburii: 3.3-butandiol 1. II. La hidroliza derivaŃilor halogenaŃi: a) cu apă la temperaturi înalte şi presiune: CH2-CH2-CH2-Cl + H2O CH3-CH2-CH2-OH + HCl b) cu soluŃii apoase alcaline (NaOH.4-butandiol. Ca(OH)2 ): 2. METODE DE PREPARARE Alcoolii pot fi obŃinuŃi prin mai multe metode: 1.1. După poziŃia grupei funcŃionale hidroxil (HO-) în catena hidrocarburii: 2. . KOH.

creste si valoarea punctului de fierbere. este nevoie de o cantitate de energie termica mai mare. Solubilitatea in apa a alcoolilor inferiori se datoreaza formarii de legaturi de hidrogen cu moleculele de apa. In stare gazoasa. si in consecinta. PROPRIETĂłILE FIZICE In comparatie cu alti compusi organici cu acelasi numar de atomi de C. din cauza legaturile de hidrogen. Cresterea spectaculoasa a punctelor de fierbere ale poliolilor comparativ cu ale monoalcoolilor corespunzatori. punctele de fierbere sunt mai mari. Odata cu cresterea numarului de grupari – OH. si numarul legaturilor de hidrogen este mai mare. Legaturile exista doar intre moleculele din lichide. alcoolii au puncte de fierbere mai mari. etilenglicolul si glicerina sunt substante vascoase. Legatura de hidrogen este o atractie electrostatica ce se manifesta intre atomul de oxigen dintr-o molecula de alcool si atomul de hidrogen alcoolic dintro alta molecula de alcool. IV. În prezenŃa acizilor . moleculele nu-s asociate. PROPRIETĂłILE CHIMICE . Pentru a distruge aceste legaturi. determina cresterea vascozitatii. ReacŃia decurge după regula lui Marcovnicov: (H2SO4) CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH (H2SO4) CH3-CH=CH2 + H2O CH3-CHOH-CH3 3. Din acest motiv. Cu cat numarul grupelor –OH creste.hidroliza esterilor: III.Această reacŃie decurge în prezenŃa catalizatorilor sau în prezenŃa acidului sulfuric concentrat.

t0C CH3-CH2-OH CH2=CH2 + H2O 3. ReacŃia cu metalele alcaline. . Alcoolii sunt oxidaŃi de oxigenul din aer în prezenŃa catalizatorilor. Metalele alcaline reacŃionează energic cu alcoolii. ReacŃia de oxidare. iar în cazul alcoolilor secundari cetone: (t0C) a) CH3-CH2-OH + (O) CH3-CH=O + H2O aldehida acetică b) 2(CH3)2CH-OH + O2 2-propanol 2(CH3)2C=O + 2H2O dimetilcetonă 4. În cazul alcoolilor primari se obŃin aldehide.Pentru monoalcoolii saturaŃi sunt caracteristice următoarele reacŃii: 1. Se formează un ester şi o moleculă de apă. ReacŃia de deshidratare are loc la încălzirea alcoolilor cu acid sulfuric concentrat: H2SO4. formînd alcoolaŃi: 2CH3-CH2-CH2-OH + 2Na 2CH3-CH2-CH2-ONa + H2 propanolat de sodiu 2. ReacŃia de deshidratare. ReacŃia de esterificare ReacŃia are loc între un alcool şi un acid carboxilic.

De fapt reprezintă nişte trigliceride. Claficarea grăsimilor poate fi făcută după diferite criterii: 1. După provenienŃă. NOMENCLATURA. După rolul fiziologic. care se întîlnesc în grăsimi: C15H31COOH C17H35COOH C17H33COOH acid palmitic (saturat) acid stearic acid oleic (saturat) (nesaturat. Denumirea lor se formează după denumirea radicalului (radicalilor) acizilor graşi din această grăsime. grăsimele pot fi: vegetale sau animale. Mai jos sunt formulele chimice ale unor acizi graşi. CLASIFICAREA. grăsimele pot fi: solide. lichide 3. După consistenŃă. 2.GRĂSIMI (gliceride) DefiniŃie: Grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaŃi sau nesaturaŃi. cu următoarea formulă generală: unde R. semisolide. grăsimele pot fi: de depozit (de rezervă) şi de constituŃie. R' şi R" sunt resturi de acizi graşi I. Grăsimele sunt nişte esteri ai glicerinei cu acizii carboxilici. o legătură dublă) .

care conŃine radicali de numai un acid gras se numeşte:tripalmitină. trioleină .Grăsimea. iar grăsimea din lapte (untul) se obŃine prin agitarea sau centrifugarea laptelui. . De exemplu. Mai jos sunt formulele chimice ale două grăsimi heterogene: II. Grăsimile animale se izolează prin topirea Ńesuturilor în care sunt conŃinute (de exemplu osînza de porc). Sinteza unei grăsimi în celule decurge ca o reacŃie de esterificare. care conŃin radicali ai diferitor acizi graşi se numesc după tipul şi succesiunea radicalilor de acid în molecula grăsimei: oleopalmitostearină. de exemplu cu benzină. şi mai bine. oleostearooleină. trioleina va avea următoarea formulă chimică: Grăsimile. tristearină. METODELE DE PREPARARE Grăsimile vegetale din seminŃe (floarea soarelui. etc. prin extragere cu solvenŃi. ricin. bumbac) sau din fructele cărnoase (măsline) se obŃin prin presare sau.

dar pot totuşi suporta un număr destul de redus de transformări chimice caracteristice esterilor 1. PROPRIETĂłILE CHIMICE Trigliceridele acizilor saturaŃi din punct de vedere chimic sunt inerte. În industrie în calitate de agent de saponificare se utilizează soda (carbonatul de sodiu) : 2. În prezenŃa bazelor se formează sărurile acizilor graşi.III. Hidrogenarea catalitică a legăturilor duble din resturile de acid a grăsimilor lichide (procedee industriale de fabricare a margarinei): . Pe acest fapt este bazat procedeul industrial de obŃinere a săpunului. sub acŃiunea vaporilor de apă decurge saponificarea (hidroliza) grăsimilor cu formarea acizilor graşi şi glicerinei: Saponificarea trigliceridelor se accelerează esenŃial în prezenŃa acizilor şi bazelor. Astfel.

glicerinotrioleat glicerinotristearat SAPUNURI Sapunurile sunt sarurile acizilor grasi.Na+. cum ar fi apa si uleiul. carboxilat parte hidrofoba R – COO – Na+ parte hidrofila Lungimea radicalului hidrocarbonat reprezinta partea hidrofoba si este variabila. anionii se orienteaza cu partea hidrofoba spre faza nemiscibila cu apa( de exemplu grasimea) si cu partea hidrofila spre faza apoasa. . Sapunurile sunt substante ionice care contin un anion carboxilat si un cation metalic:Na+. Sapunul creaza o emulsie intre doua lichide nemiscibile. K+. In timpul procesului. Al3+. spunem ca sapunul actioneaza ca agent de emulsionare. Sapunurile se utilizeaza in special ca agenti de spalare. radical R – COO. respectiv.