Anul şcolar 2009 – 2010

CHIMIE
clasa a X-a Frecvenţă Redusă Semestrul al II - lea
prof. Bucaciuc Camelia

NOMENCLATURĂ. CLASIFICARE. de exemplu CH3CH2COOH (propanoic).Acizii carboxilici Acizii carboxilici sunt combinaŃii organice ale căror molecule conŃin una sau cîteva grupe carboxil -COOH R legate de radicalul de hidrocarbură. Pentru denumirea acizilor se utilizează nomenclatura raŃională şi sistematică. METODE DE PREPARARE Acizii saturaŃi pot fi obŃinuŃi prin următoarele procedee: . -acizi nesaturaŃi. de exemplu CH2=CH-COOH (acrilic). -acizi aromatici. de exemplu C6H5COOH (benzoic). În conformitate cu nomenclatura sistematică denumirile acizilor se formează de la denumirea hidrocarburilor corespunzătoare cu sufixul -oic. 2. de exemplu HOOC-COOH (oxalic). I. de exemplu HCOOH (formic). 1. De exemplu: HCOOH acid metanoic (formic) CH3COOH acid etanoic (acetic) CH3CH2COOH acid propanoic (propionic) II. FuncŃie de numărul grupelor carboxil în moleculă deosebim: -acizi monobazici. precedată de cuvîntul "acid". -acizi dibazici. După natura radicalului deosebim: -acizi saturaŃi. IZOMERIE.

Oxidarea alcanilor (pe cale industrială): 2R-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 + 11O2 6H2O 2R-COOH + 2CH3-COOH + 4CO2 + alcan superior 3. Prin hidroliza esterilor: esterul etilcapronic acidul capronic . Oxidarea alcoolilor: (KMnO4. In laborator aceşti acizi pot fi obŃinuŃi ca şi cei anorganici şi anume din sărurile lor: (t0C) CH3-CH2-COONa + H2SO4 CH3-CH2-COOH + Na2SO4 propionat de Na 6. ObŃinerea industrială a acidului formic: (2000C. reacŃia "oglinzii de argint"): CH3-CH2-CH=O + Ag2O CH3-CH2-COOH + 2Ag 2.1. 15atm.) CO + NaOH --------HCOONa + HCl HCOONa HCOOH + NaCl 5. Oxidarea aldehidelor (de exemplu.H2SO4) R-CH2OH + 2 [O] --------- doi acizi carboxilici R-COOH + H2O 4.

2. pentru compuşii organici: 6. ProprietăŃi specifice.III. PROPRIETĂłI CHIMICE A.+ H3O+ . CH3CH2COO. Acizii se supun ionizării în soluŃie apoasă prin eliberarea protonilor proveniŃi de la grupa funcŃională -COOH: R-COOH+ H2O R-COO. în urma reacŃiei cu sărurile: Na2CO3 + 2CH3COOH 2CH3COONa + CO2 + H2O B. Substituirea acizilor mai slabi şi a celor volatili. ReacŃia cu oxizii bazici: 2CH3CH2COOH + Li2O 2CH3CH2COOLi + H2O 5. tăria acizilor organici scade odată cu creşterea catenei.+ H3O+ CH3CH2COOH + H2O ion carboxilat Acizii organici sunt acizi slabi. echilibrul e deplasat mult spre stînga. decurge în mediu de acid mineral: . ReacŃia cu metalele active: 2CH3COOH + Mg (CH3COO)2Mg + H2 3. ProprietăŃi comune cu proprietăŃile acizilor anorganici: 1. ReacŃia de esterificare. ReacŃia cu hidroxizii: CH3CH2COOH + NaOH CH3CH2COONa + H2O propionat de Na 4. Acidul formic e un acid organic tare.

CLASIFICAREA. Astfel. Varietatea lor poate proveni: a) De la poziŃia grupei hidroxil în catena hidrocarburii. NOMENCLATURA.alcooli primari R-CH2-OH. putem deosebi: . I. alcooli secundari - alcooli terŃiari .O Derivatii hidroxilici -Alcoolii Alcoolii sunt compuşi organici în moleculele cărora se conŃine una sau cîteva grupe hidroxil (-OH). IZOMERIA Alcoolii pot fi extrem de variaŃi.

PoziŃia grupei hidroxil în catena hidrocarburii se indică prin cifre: CH3-CH2-OH CH3OH etanol.alcooli nesaturaŃi (CH2=CH-CH2-OH.3 propantriol După nomenclatura sistematică denumirea alcoolilor se formează de la denumirea hidrocarburii cu adăugarea sufixului (ol).b) În functie de natura radicalului hidrocarburii putem deosebi: alcooli saturaŃi (CH3-CH2-CH2-OH. - alcooli aromatici c) În functie de numărul de grupe hidroxil putem deosebi: . etc). . metanol. etc).monoalcooli (CH3-OH metanol. polialcooli 1. .2. etc).dialcooli (HO-CH2-CH2-OH 1. etc). 2-butanol Pentru alcooli sunt caracteristice următoarele tipuri de izomerie: .2 etandiol. CH3-CH2OH etanol.

La hidratarea hidrocarburilor nesaturate (alchenelor).3-butandiol 1. La hidroliza derivaŃilor halogenaŃi: a) cu apă la temperaturi înalte şi presiune: CH2-CH2-CH2-Cl + H2O CH3-CH2-CH2-OH + HCl b) cu soluŃii apoase alcaline (NaOH.4-butandiol. II. Ca(OH)2 ): 2.1. După poziŃia grupei funcŃionale hidroxil (HO-) în catena hidrocarburii: 2. . Prin ramificarea catenei hidrocarburii: 3. METODE DE PREPARARE Alcoolii pot fi obŃinuŃi prin mai multe metode: 1. În polialcooli şi după poziŃia reciprocă a grupelor hidroxil: 1.2-butandiol 1. KOH.

Pentru a distruge aceste legaturi. În prezenŃa acizilor . Cresterea spectaculoasa a punctelor de fierbere ale poliolilor comparativ cu ale monoalcoolilor corespunzatori. si numarul legaturilor de hidrogen este mai mare. din cauza legaturile de hidrogen. PROPRIETĂłILE CHIMICE . Cu cat numarul grupelor –OH creste. determina cresterea vascozitatii. este nevoie de o cantitate de energie termica mai mare. Legaturile exista doar intre moleculele din lichide. Legatura de hidrogen este o atractie electrostatica ce se manifesta intre atomul de oxigen dintr-o molecula de alcool si atomul de hidrogen alcoolic dintro alta molecula de alcool. Din acest motiv. creste si valoarea punctului de fierbere. punctele de fierbere sunt mai mari.hidroliza esterilor: III. si in consecinta. In stare gazoasa. etilenglicolul si glicerina sunt substante vascoase. PROPRIETĂłILE FIZICE In comparatie cu alti compusi organici cu acelasi numar de atomi de C. Solubilitatea in apa a alcoolilor inferiori se datoreaza formarii de legaturi de hidrogen cu moleculele de apa. moleculele nu-s asociate. ReacŃia decurge după regula lui Marcovnicov: (H2SO4) CH2=CH2 + H2O CH3-CH2-OH (H2SO4) CH3-CH=CH2 + H2O CH3-CHOH-CH3 3. IV.Această reacŃie decurge în prezenŃa catalizatorilor sau în prezenŃa acidului sulfuric concentrat. alcoolii au puncte de fierbere mai mari. Odata cu cresterea numarului de grupari – OH.

Pentru monoalcoolii saturaŃi sunt caracteristice următoarele reacŃii: 1. ReacŃia de oxidare. În cazul alcoolilor primari se obŃin aldehide. Alcoolii sunt oxidaŃi de oxigenul din aer în prezenŃa catalizatorilor. t0C CH3-CH2-OH CH2=CH2 + H2O 3. ReacŃia de deshidratare are loc la încălzirea alcoolilor cu acid sulfuric concentrat: H2SO4. ReacŃia cu metalele alcaline. ReacŃia de esterificare ReacŃia are loc între un alcool şi un acid carboxilic. iar în cazul alcoolilor secundari cetone: (t0C) a) CH3-CH2-OH + (O) CH3-CH=O + H2O aldehida acetică b) 2(CH3)2CH-OH + O2 2-propanol 2(CH3)2C=O + 2H2O dimetilcetonă 4. . ReacŃia de deshidratare. Metalele alcaline reacŃionează energic cu alcoolii. formînd alcoolaŃi: 2CH3-CH2-CH2-OH + 2Na 2CH3-CH2-CH2-ONa + H2 propanolat de sodiu 2. Se formează un ester şi o moleculă de apă.

GRĂSIMI (gliceride) DefiniŃie: Grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaŃi sau nesaturaŃi. care se întîlnesc în grăsimi: C15H31COOH C17H35COOH C17H33COOH acid palmitic (saturat) acid stearic acid oleic (saturat) (nesaturat. grăsimele pot fi: solide. Claficarea grăsimilor poate fi făcută după diferite criterii: 1. NOMENCLATURA. o legătură dublă) . Mai jos sunt formulele chimice ale unor acizi graşi. grăsimele pot fi: de depozit (de rezervă) şi de constituŃie. Grăsimele sunt nişte esteri ai glicerinei cu acizii carboxilici. De fapt reprezintă nişte trigliceride. Denumirea lor se formează după denumirea radicalului (radicalilor) acizilor graşi din această grăsime. R' şi R" sunt resturi de acizi graşi I. CLASIFICAREA. lichide 3. După consistenŃă. grăsimele pot fi: vegetale sau animale. semisolide. După provenienŃă. După rolul fiziologic. 2. cu următoarea formulă generală: unde R.

care conŃin radicali ai diferitor acizi graşi se numesc după tipul şi succesiunea radicalilor de acid în molecula grăsimei: oleopalmitostearină. etc. .Grăsimea. de exemplu cu benzină. Mai jos sunt formulele chimice ale două grăsimi heterogene: II. tristearină. care conŃine radicali de numai un acid gras se numeşte:tripalmitină. trioleină . Grăsimile animale se izolează prin topirea Ńesuturilor în care sunt conŃinute (de exemplu osînza de porc). ricin. METODELE DE PREPARARE Grăsimile vegetale din seminŃe (floarea soarelui. bumbac) sau din fructele cărnoase (măsline) se obŃin prin presare sau. iar grăsimea din lapte (untul) se obŃine prin agitarea sau centrifugarea laptelui. oleostearooleină. Sinteza unei grăsimi în celule decurge ca o reacŃie de esterificare. şi mai bine. trioleina va avea următoarea formulă chimică: Grăsimile. De exemplu. prin extragere cu solvenŃi.

PROPRIETĂłILE CHIMICE Trigliceridele acizilor saturaŃi din punct de vedere chimic sunt inerte. sub acŃiunea vaporilor de apă decurge saponificarea (hidroliza) grăsimilor cu formarea acizilor graşi şi glicerinei: Saponificarea trigliceridelor se accelerează esenŃial în prezenŃa acizilor şi bazelor. Pe acest fapt este bazat procedeul industrial de obŃinere a săpunului. Hidrogenarea catalitică a legăturilor duble din resturile de acid a grăsimilor lichide (procedee industriale de fabricare a margarinei): . dar pot totuşi suporta un număr destul de redus de transformări chimice caracteristice esterilor 1. În industrie în calitate de agent de saponificare se utilizează soda (carbonatul de sodiu) : 2. Astfel.III. În prezenŃa bazelor se formează sărurile acizilor graşi.

spunem ca sapunul actioneaza ca agent de emulsionare. Al3+. Sapunurile sunt substante ionice care contin un anion carboxilat si un cation metalic:Na+. Sapunul creaza o emulsie intre doua lichide nemiscibile. K+. .Na+. respectiv. cum ar fi apa si uleiul. radical R – COO. anionii se orienteaza cu partea hidrofoba spre faza nemiscibila cu apa( de exemplu grasimea) si cu partea hidrofila spre faza apoasa. In timpul procesului. Sapunurile se utilizeaza in special ca agenti de spalare. carboxilat parte hidrofoba R – COO – Na+ parte hidrofila Lungimea radicalului hidrocarbonat reprezinta partea hidrofoba si este variabila.glicerinotrioleat glicerinotristearat SAPUNURI Sapunurile sunt sarurile acizilor grasi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful