Molecula zilei - Vitamina D

ISTORIC In secolul al XVII-lea apar primele descrieri stiintifice ale rahitismului, boala determinata de carenta de vitamina D (1645, Dr. Daniel Whistler, respectiv 1650, Profesor Francis Glisson), insa primele descoperiri privind cauza acestui deficit apar abia la inceputul secolului al XXlea. Intre 1919 si 1920, medicul britanic Sir Edward Mellanby a efectuat o serie de experimente si a observat ca dieta fara grasimi administrata unor caini care nu au beneficiat de expunere solara determina aparitia rahitismului, concluzionand ca un nutrient alimentar sta la baza acestei boli. Adaosul unei grasimi de tipul ulei din ficat de peste (cod) a determinat vindecarea rahitismului, ceea ce l-a indreptatit pe Sir Mellanby sa numeasca aceasta substanta vitamina antirahitica. Dr. E. V McCallum, continuand cercetarile proprii asupra a ceea ce numim astazi vitamina A , descopera in mod firesc faptul ca uleiul din ficat de peste, tratat prin incalzire si oxigenat nu mai vindeca orbirea de noapte (boala cauzata de carenta de vitamina A), insa isi pastreaza proprietatea de a vindeca rahitismul. In publicatiile sale din 1922, McCallum denumeste acest nutrient considerat miraculos vitamina D, avand in vedere ca, pe langa cercetarile sale privind vitamina A, si vitaminele B si C tocmai fusesera descoperite. Incepand cu 1923, se desfasoara concomitent o serie de cercetari, observandu-se importanta expunerii la ultraviolete a alimentatiei (care dobandeste astfel proprietati curative antirahitice) si producerea unei substante asemanatoare cu vitamina D in organismul uman cand tegumentul este expus luminii solare sau ultravioletelor. La sfarsitul anilor 1920, chimistul german Adolf Windaus descopera structura chimica a 3 forme ale vitaminei D, pe care le numeroteaza de la 1 la 3, primind pentru descoperirea sa, in anul 1928, premiul Nobel pentru chimie. Vitaminele D1si D2 au fost obtinute din plantele expuse ultravioletelor (ergocalciferol), in timp ce vitamina D3 a fost sintetizata pe baza substantei existente in pielea expusa la ultraviolete (colecalciferol). Descoperirea lui a permis sintetizarea vitaminei D la scara larga, inlaturand costurile si neplacerile cauzate de expunerea la ultraviolete a mancarii (modificarea gustului si chiar distrugerea mancarii). Vitamina D este singura vitamina a carei formula biologic activa este un hormon, de-a lungul timpului iscandu-se o serie de controverse privind incadrarea ei.
• •

Este esentiala in mentinerea sanatatii oaselor si dintilor, regland absorbtia si utilizarea calciului si fosforului in organism Asista sistemul imun, contribuind la producerea monocitelor (grup de celule albe care lupta impotriva infectiilor) si are un efect imunoreglator (avand si functie imunosupresiva, si imunostimulatoare) Contribuie la cresterea si dezvoltarea normala a organismului, regland utilizarea calciului la nivelul celulelor

SURSE NATURALE Exista 5 forme de vitamina D, numerotate de la 1 la 5, insa cele mai active forme sunt vitamina D2 si vitamina D3. Prima dintre ele se gaseste la nivelul plantelor, in timp ce vitamina D3 se sintetizeaza la nivelul organismului uman. Foarte putine surse naturale contin o cantitate semnificativa de vitamina D. Cele mai bogate in

mai exact galbenusurile sunt o sursa de vitamina D. Sinteza vitaminei D prin expunerea la ultraviolete depinde de anotimp. in special la indivizii cu piele inchisa la culoare care traiesc la latitudini . colestaza hepatica. a poluarii si a factorilor de protectie solara aplicati tegumentar. prezenta norilor. latitudine.°peste 30 Sindromul de malabsorbtie intestinala – la pacienti cu fibroza chistica. Ouale. insa in vederea prevenirii cancerelor cutanate si a arsurilor solare. traumatisme majore In cazul carentei de vitamina D. Cu cat factorul de protectie solara aplicat la nivel cutanat este mai mare (FPS peste 8). capacitatea de sinteza a vitaminei D la nivel cutanat o data cu expunerea la soare scade. tipar. productia de hormon hiperparatiroidian al glandelor paratiroidiene creste. la fel si capacitatea rinichiului de converti forma inactiva de vitamina D in forma activa.vitamina D sunt uleiurile din ficat de peste (de exemplu o lingura de ulei de cod contine 1360 UI vitamina D). bratelor sau picioarelor permite sinteza unei cantitati adecvate de vitamina D. Varsta – o data cu inaintarea in varsta. DACA LIPSESTE Factorii de risc pentru carenta de vitamina D sunt urmatorii: • • • • • • • • • Lipsa expunerii la soare – este cel mai comun factor al carentei de vitamina D Alimentatia exclusiv la san a copiilor. insa cercetari recente sugereaza ca forme mai putin severe ale carentei de vitamina D sunt destul de comune si cresc riscul de osteoporoza si . Dupa acesta expunere initiala se recomanda aplicarea unei factor de protectie solara ( FPS 15). interventii chirurgicale ample. spatelui. apoi pestii precum somon. ton. cu atat sinteza de vitamina D este blocata.scade biodisponibiliatea vitaminei D in organism. in special a celor peste 9 luni – lipsa unui supliment de vitamina D si asocierea lipsei de expunere solara si pielea inchisa la culoare duc la dezvoltarea carentei de l). boala celiaca Boli inflamatorii intestinale – boala Crohn sau persoane care au suferit interventii chirurgicale cu rezectie intestinala Obezitatea ./vitamina D. Simultan. astfel incat necesarul de calciu este asigurat prin mobilizarea lui de la nivelul oaselor. fiind prepoderent depozitata la nivelul tesutului adipos si mai greu eliberata de la acest nivel Pacienti cu hiperparatiroidism (hiperfunctia glandelor paratiroidine) secundar (ca in cazul pacientilor dializati) sau primar sau hipoparatiroidism (deficit secretor al glandelor paratiroidiene) Boli cronice severe. insuficienta pancreatica. asigurarea acestei protectii se impune.15 minute de doua ori pe saptamana a fetei. macrou. sardine. substanta care confera pigmentatia cutanata actioneaza ca un blocant al ultravioletelor. Razele ultraviolete determina sinteza vitaminei D la nivel tegumentar. Cu cat cantitatea de melanina este mai mare. De-a lungul timpului s-a considerat ca deficitul sever de vitamina D are consecinte doar asupra sanatatii oaselor. Laptele matern contine vitamina D in cantitati reduse (25 UI Copii nascuti prematur sunt la risc pentru dezvoltarea carentei de vitamina D si calciu. Expunerea la soare asigura organismului necesarul de vitamina D. Se considera ca o expunere de 10 . cu anotimpuri reci. In special batranii institutionalizati au un risc crescut de a dezvolta carenta de vitamina D Hiperpigmentatie cutanata (Pielea inchisa la culoare) – melanina. insa cantitatea de vitamina D este relativ scazuta (20 UI/ou). cu atat sinteza vitaminei D la nivel cutanat este mai intarziata. momentul zilei. Soarele este poate cea mai importanta sursa de vitamina D pentru organismul uman. absorbtia de calciu nu poate fi crescuta suficient pentru a satisface nevoile organismului. arsuri severe.

DOZA ZILNICA Consiliile stiintifice au ajuns la concluzia ca nu sunt date suficiente in literatura de specialitate pentru a stabili o doza zilnica necesara. schizofrenia. durerea cronica si boli ale dintilor (peridontoza). necesar si suficient pentru mentinerea sanatatii oaselor si metabolismului normal al calciului la persoanele sanatoase. boli afective bipolare. 1 mcg = 40 UI vitamina D NECESARUL ZILNIC DE VITAMINA D Perioada de viata Copii Varsta 0 – 13 ani Doza zilnica 5 mcg (200 UI) 5 mcg (200 UI) 5 mcg (200 UI) 10 mcg (400 UI) 15 mcg (600 UI) 5 mcg (200 UI) 5 mcg (200 UI) Adolescenti 14 – 18 ani Adulti Adulti Adulti Sarcina Alaptat 19 – 50 ani 51 – 70 ani Peste 71 de ani Orice varsta Orice varsta . Necesarul zilnic de vitamina D se exprima in unitati internationale/zi (UI/zi) sau in micrograme/zi (mcg/zi). Acesta reprezinta aportul zilnic de vitamina D. cum ar fi hipertensiunea arteriala. scleroza multipla.alte probleme de sanatate. depresia. cancerul. in schimb au determinat necesarul zilnic de vitamina D. tuberculoza. boli autoimune.

sintetizata de plante Vitamina K2 – menachinona. S-a observat ca dieta saraca in colesterol administrata unor pui timp de mai multe saptamani determina hemoragii. IX. sintetizata in organismul uman de bacteriile florei intestinale . proteinei Z (amplifica actiunea trombinei). toate proteinele implicate in procesele mai sus-mentionate nu pot deveni active din punct de vedere biologic.ro ISTORIC Vitamina K a fost descoperita intamplator de catre un cercetator danez. in timp ce suplimentarea dietei cu colesterol purificat nu aduce nici un beneficiu. fiind implicata in sinteza factorilor de coagulare II. in urma unor cercetari din 1920 privind rolul colesterolului in dieta. de unde si denumirea din limba germana de Vitamina K (Koagulationvitamin). S-a ajuns la concluzia ca in dieta trebuie sa mai fie prezent un factor. iar 1943 Dam si Doisy au primit premiul Nobel pentru descoperirea lor. Henrik Dam. Structura chimica a fost descoperita mai tarziu de catre Edward Adelbert Doisy. SURSE NATURALE Exista doua forme ale vitaminei K: • • Vitamina K1 – filochinona (sau fitochinona). prezenta sa fiind necesara sintezei unei proteine implicate in acest proces (Gas6) In absenta vitaminei K. proteinelor S si C (anticoagulante) Implicata in procesul de mineralizare osoasa (reactiile de mineralizare in care substanta secretata de celulele osoase este implicata.iordan@emedonline. VII. necesita la un moment dat prezenta vitaminei K) Se presupune ca ar fi implicata si in procesul de crestere celulara. acesta o data extras fiind denumit vitamina coagularii. CE FACE • • • Indispensabila functionarii normale a coagularii. X. Cercetarile au fost prezentate intr-o revista germana. Ana-Maria Iordan Cercetator anamaria.VITAMINA K Ultima actualizare: 01 : 05 : 2007 Autor: Dr. osteocalcina.

D si E). La adultii sanatosi. in cereale. pentru absorbtia sa fiind necesara prezenta bilei si grasimilor la nivelul intestinului. colita ulcerativa. La nou nascuti si la copii hraniti exclusiv cu lapte matern. Vitamina K2 se gaseste in galbenusul de ou. patrunjel. boala Chron. Vitamina K nu traverseaza placenta. avand in vedere sinteza naturala. conopida. broccoli. ca in exemplele urmatoare. Vitamina K este una dintre cele 4 vitamine liposolubile (alaturi de vitaminele A. iar laptele uman este sarac in vitamina K Ficatul nou-nascutilor este imatur (pentru ca ciclul vitaminei K sa fie functional) Colonul unui nou-nascut este steril in primele zile de viata In acest caz. in fructe precum kiwi si avocado.6 luni si adultii sanatosi. in diferite uleiuri vegetale (masline. in ficatul animal si unele maioneze. in majoritatea branzeturilor fermentate. soia). vitamina K este deficitara din mai multe motive: • • • Fiind liposolubila. varza. intoleranta la gluteni. diareea cronica – boli care asociaza malabsorbtia grasimilor Boli hepatice Obstructii biliare Infectii intestinale (candidoze post-administrari prelungite de antibiotice) Simptome: . Vitamina K2 este o alta forma activa a vitaminei K. insa se poate dezvolta deficit de vitamina K: • • • • Boala celiaca. deficitul de vitamina K apare rar deoarece: • • • Vitamina K este destul de larg raspandita in natura Vitamina K este stocata in organism in ciclul vitaminei K (chiar daca in cantitati foarte mici) Flora intestinala normala sintetizeaza vitamina K2 In cazul unor boli asociate. sintetizata de bacteriile intestinale intr-un mediu acid. in soia. DACA LIPSESTE Deficitul de vitamina K apare rar la copii peste 3 . in special la nou-nascutii prematur poate apare boala hemoragica prin deficit de vitamina K.Vitamina K1 se gaseste in plante verzi ca spanacul. salata. in laptele de vaca.

Exista o serie de controverse in ceea ce priveste administrarea vitaminei K injectabil. nu sunt cunoscute cazuri de supradozare de vitamina K. . unul dintre antioxidantii naturali ai organismului): icter. ca urmare a nedemonstrarii acestei legaturi cauzale. doza zilnica este urmatoarea: Doza zilnica in micrograme pe zi Varsta Barbati Femei Sugari 0 – 6 luni 2 2 Copii 7 – 12 luni 2. nazale Sange in urina. greata si prurit.5 Copii 1 . din anul 2003 Asociatia Pediatrica Americana a recomandat continuarea administrarii vitaminei K la nou nascuti. Insa pentru forma sintetica a vitaminei K (Vitamina K3. menadiona) s-au descris o serie de reactii toxice determinate de supradozare (prin interferarea cu glutationul.• • • • Tendinta de a face vanatai usor Sangerari gingivale.3 ani 30 30 Copii 4 – 8 ani 55 55 Copii 9 – 13 ani 60 60 Adolescenti 14 – 18 ani 75 75 Adulti Peste 19 ani 120 90 Sarcina Sub 18 ani 75 Sarcina Peste 18 ani 90 Alaptat Sub 18 ani 75 Alaptat Peste 18 ani 90 SUPRADOZARE Chiar daca reactiile alergice sunt posibile. cei mai multi autori recomanda o doza zilnica de 120 mcg/zi pentru un barbat adult si 90 mcg/zi pentru femeia adulta. Simptomele includ eritem (roseata) cutanat. formele active K1 si K2. Defalcata pe grupe de varsta. In urma unor studii recente. insa nu s-a evidentiat nici o legatura intre administrarea vitaminei K la nou nascuti si aparitia leucemiei in copilarie.5 2. avand in vedere riscul potential letal al bolii hemoragice a nou nascutului prin deficit de vitamina K. in scaun Sangerari menstruale prelungite si abundente Observatie: la noi nascuti se pot dezvolta hematoame intracraniene ce pot pune viata in pericol. In plus. in mod profilactic la nou nascuti. La inceputul anilor 1990 s-a lansat ipoteza unei asocieri intre aceasta administrare si dezvoltarea leucemiei la copii sau a altor forme de cancer la copii. DOZA ZILNICA Desi exista o serie de controverse in acest sens. insuficienta hepatica si afectare cerebrala la nou nascuti. anemie hemolitica la copii.

cercetatorii au descoperit si continua cercetarile asupra unui potential efect anticancerigen al vitaminei K. . De aceea.SUPLIMENTE Suplimentele de vitamina K se administreaza in special in cazul osteoporozei. Asocierea de vitamina K si vitamina C ar fi eficienta in combaterea simptomatologiei din primul trimestru de sarcina (greturi matinale). determinand diminuarea absorbtiei acesteia de catre organism sau diminuarea sintezei bacteriene: • • • • • • Administrarea de medicamente anticonvulsivante (acid valproic) in special la femeile insarcinate Administrarea de salicilati Administrarea de colestiramina (medicament care scade nivelul colesterolului sanguin). inhiband efectul anticoagulant al acestora. fluorochinolone. fara a exista insa studii concludente in acest domeniu. De curand. in particular al vitaminei K3 in cancerul ovarian. daca luati suplimente de vitamina K si sunteti pe tratament anticoagulant.cefalosporine. macrolide ATENTIE O dieta bogata in vitamina K sau administrarea suplimentelor de vitamina K interfera cu medicamentele anticoagulante. aminoglicozide. consultati medicul. uleiuri minerale Administarea de anticoagulante Administrarea unor doze foarte mari de vitamina A si E Administrarea unor doze mari de antibiotice cu spectru larg . INTERACTIUNI O serie de medicamente pot interfera cu metabolismul vitaminei K. o serie de studii epidemiologice demonstrand eficienta acestora.

Vitamina E a fost izolata abia in 1936. in timp ce adaosul de salata verde proaspata sau germeni de grau la dieta semipurificata a determinat aparitia unor pui sanatosi.VITAMINA E Ultima actualizare: 16 : 05 : 2007 Autor: Dr. in salata verde si in germenii de grau exista un nutrient care nu era prezent si in dieta semi-purificata. Harmann a observat ca nutrientii antioxidanti precum vitamina C si E pot neutraliza radicalii liberi. In anul 1956 Dr. Harmann lanseaza teoria radicalilor liberi (radicalii liberi sunt produsi de metabolism celular) care stau la baza procesului de imbatrinire. Abia in 1958 toti cei 8 compusi chimici care alcatuiesc familia denumita generic vitamina E sunt descoperiti. E Fernholz descopera structura chimica a tocoferolului. Herbert McLean Evans si Katherine Scott Bishop. repararea ADN-ului si procesul de respiratie celulara Observatie: Radicalii liber lezeaza foarte usor grasimile. iar in 1924 numele i-a fost schimbat in vitamina E (tocoferolul. anatomisti si fiziopatologi la Universitatea din Berkley au descoperit vitamina E. Membrana celulara este constituita din grasimi si este foarte vulnerabila la actiunea oxidativa radicalilor liberi. In mod evident. Evans si colaboratorii.iordan@emedonline. in timp ce in 1938 Dr. Vitamina E are un . din grecescul toco – nastere). Efectuarea unor cercetari folosind o dieta semipurificata administrata unor sobolani a determinat observarea urmatorului aspect: femelele sobolan pot ramane gestante. Joaca un rol important in functionarea adecvata a sistemului imun. care sintetizeaza vitamina E. lezandu-i. protejand tesuturile si grasimile din organism de actiunile radicalilor liberi. dar fetusii mor in uter. tot de catre Dr. Paul Karrer. Ana-Maria Iordan Cercetator anamaria. CE FACE • • Vitamina E este un puternic antioxidant. Teoria lui Harmann este simpla si eleganta: acesti radicali liberi reactioneaza cu ADN-ul si alti constituenti celulari. Dr. Cercetarile sunt continuate de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie. Acest nutrient a fost denumit Factorul X . Radicalii liberi sunt incriminati in aparitia bolilor cardiovasculare si cancerului.ro ISTORIC In anul 1922 Dr.

notati in cadrul fiecarei subgrupe cu literele grecesti alfa. porumb. lipoproteinele cu densitate joasa (LDL). spanac). beta. cu oxidarea si distrugerea hematiilor. nucile. Cele mai bogate surse sunt uleiurile vegetale. Manifestarile deficitului de vitamina E sunt: . DACA LIPSESTE Persoanele sanatoase care au o dieta redusa in vitamina E nu dezvolta un deficit simptomatic de vitamina E. de exemplu abetalipoproteinemia (boala genetica rara care afecteaza metabolismul lipidic si care se soldeaza cu malabsorbtia lipidelor la nivel intestinal) Lipsa vitaminei E determina fragilitate membranara la nivelul hematiilor(celulele rosii ale sangelui). D si K) care grupeaza 8 compusi chimici: 4 tocoferoli si 4 tocotrienoli. semintele de floarea soarelui. boli hepatice. proportia lui in organism fiind de altfel mult mai mare decat a celorlalti compusi si considerandu-se astfel forma cea mai activa a vitaminei E. S-a constatat ca aceste molecule pot fi oxidate de catre radicalii liberi. insuficienta pancreatica. Dintre acestea. soia.4 mg/ 100 g. Exista 3 situatii specifice in care poate apare carenta de vitamina E: • • • Persoanele cu malabsorbtie intestinala a grasimilor: boala Chron.8 mg vitamina E/100 g fata de uleiul de masline cu 12 mg/100 g sau uleiul din germeni de grau 215. mai ales uleiul de soia. Alte molecule protejate de vitamina E sunt lipoproteinele..rol cheie in interceptarea acestor radicali liberi si impiedicarea unui intreg lant de reactii distructive pentru grasimi. gama si delta. LDL-ul oxidat fiind unul dintre factorii mentionati in aparitia bolilor cardiovasculare. germenii de grau. Comparativ. fibroza chistica. uleiul de floarea soarelui contine 55. Sursele naturale ale vitaminei E sunt: uleiurile vegetale (de floarea soarelui. Initial suplimentele de vitamina E contineau extracte din germenii de grau. Acesti compusi se gasesc in diferite proportii atat in natura. insa astazi marea majoritate a suplimentelor naturale sunt extrase din uleiurile vegetale. masline). alunele. iar alfa-tocoferolul a fost cel mai intens studiat. cat si organismul uman. persoane care au suferit interventii chirurgicale cu excizii intestinale Nou nascutii cu greutate mica la nastere (greutate sub 1500 g) Persoanele cu boli ale metabolismului lipidic. migdalele. SURSE NATURALE Vitamina E este o vitamina liposolubila (alaturi de vitamina A. substante care transporta grasimile prin fluxul sanguin. legumele cu frunze verzi (broccoli. Carenta de zinc poate determina la randul ei un nivel scazut de vitamina E. transporta colesterolul de la ficat in restul organismului.

5 UI) 6 mg (9 UI) 7 mg (10. Majoritatea recomandarilor se refera la alfa-tocoferol. DOZA ZILNICA Ultimele recomandari in domeniu au la baza preventia carentei de vitamina E. fie in unitati internationale (UI) pe zi.5 UI) SUPRADOZARE Vitamina E este in general bine tolerata. inca nu . iritabilitate Tulburari de concentrare. Cercetatorii sunt de parere ca este destul de greu ca o persoana sa consume mai mult de 15 mg/zi de vitamina E. Totusi. afectarea musculara (miopatie) si tulburari de vedere cu degenerescenta retiniana (retinitis pigmentosa). doar pe baza aportului alimentar.5 UI) 15 mg (22.5 UI) 15 mg (22. Necesarul se exprima fie in mg/zi.• • • • • • Tulburari neurologice la nivelul mainilor si picioarelor (durere.5 UI) 11 mg (16.5 UI) 15 mg (22. 1 mg de alfa-tocoferol = 1.49 UI DOZA ZILNICA RECOMANDATA DE VITAMINA E Perioada de viata Sugari Copii Copii Copii Copii Adolescenti Adulti Sarcina Alaptat Varsta 0-6 luni 7-12 luni 1-3 ani 4-8 ani 9-13 ani 14-18 ani Peste 19 ani Fara specificatie Fara specificatie mg/z (UI/zi) 4 mg (6 Ui) 5 mg (7. fara a creste si aportul zilnic necesar de lipide. afectarea sensibilitatii nervoase (neuropatie periferica). anestezie). oboseala Infectii mai frecvente Ca urmare a malabsorbtiei grasimilor. parestezii sau intepaturi. Din acest motiv. pacientii care dezvolta retinitis pigmentosa. pacientii prezinta scaune grasoase si diaree cronica Carenta severa de vitamina E poate duce la afectarea echilibrului si a coordonarii (ataxie).5 UI) 19 mg (28. ataxie sau neuropatie periferica fara o o cauza clara trebuie investigati pentru carenta de vitamina E. ca urmare a unei transmiteri defectuoase a impulsului nervos Paloare tegumentara secundara anemiei Tulburari de vedere. iar cazurile de supradozare sunt rare.

dureri abdominale. Aceasta valoare ar fi cea mai mare doza tolerata de adulti care sa nu determine hemoragii In cazul supradozarii cu vitamina E. de exemplu dimineata suplimentul cu fier si seara suplimentul cu vitamina E. In ceea ce priveste cataracta si boala Parkinson. Absorbtia lor are loc mult mai usor cand aceste suplimente se administreaza la masa. SUPLIMENTE Suplimentele de vitamina E sunt disponibile sub doua forme: naturale si sintetice. Efectele secundare ale produselor topice (lotiuni. insa studiile controlate. medicamentele care sechestreaza bila (colestiramina) pot determina scaderea absorbtiei intestinale a vitaminei E. nu toate formele prezentand acelasi rol. aplicand produsul pe o portiune redusa ca dimensiune si asteptand 24 de ore. iritatie). Dozele mari de vitamina A. Alcoolul si uleiurile minerale scad absorbtia vitaminei E. studiile obsrvatioanle au aratat ca exista o asociere intre suplimentarea dietei cu vitamina E si incidenta scazuta a cancerelor de prostata si san. insa studiile mai ample nu au descoperit o asociere directa. De aceea se recomanda efectuarea unui test de stabilire a sensibilitatii cutanate. dureri de cap. Studii recente indica faptul ca alfatocoferolul nu ar avea nici un rol in inhibarea proliferarii celuleor neoplazice prostatice. creme pe baza de vitamina E) pot fi de natura alergica (roseata tegumentara. Insa se pare ca acesta lipsa a rezultatelor directe ar putea fi explicata de studierea doar anumitor forme de vitamina E (in speta alfatocoferolul). In mod asemanator. studiile observationale au aratat ca exista o asociere intre suplimentarea dietei cu vitamina E si rata scazuta a bolilor cardiace. Pacientii cu anemie feripriva (prin carenta de fier) aflati pe tratament cu suplimente de fier trebuie sfatuiti sa spatieze administrarea acestor suplimente la diferite momente ale zilei. ATENTIE Pacientii cu anemie feripriva. Totusi. cresterea tensiunii arteriale. diaree. in schimb gama-tocoferolul si delta-tocoferolul au rol anti-cancerigen. uleiuri. asa cum indica studiile observationale. INTERACTIUNI In cazul pacientilor aflati pe tratament anticoagulant sau anticonvulsivant se recomanda consultarea medicului pentru inceperea unei suplimentari cu vitamina E deoarece vitamina E poate afecta eficacitatea medicamentelor. nu exista inca rezultate certe care sa demonstreze existenta unei asocieri clare intre suplimentarea dietei cu vitamina E si profilaxia acestor boli. oboseala. si anume 1000 mg/zi. S-a stabilit o limita superioara a aportului de alfa-tocoferol. Un alt studiu observational arata ca vitamina E combinata cu vitamina C a determinat o intarziere a debutului bolii Alzheimer cu 64 – 78 %. Supradozarea cu vitamina E poate determina scaderea nivelului hormonilor tiroidieni plasmatici. intrucat suplimentele cu fier distrug vitamian E. sangerari. hipertensiune si disfunctii tiroidiene trebuie sa consulte medicul . O serie de studii preliminare au sugerat ca vitamina E ar putea preveni sau intarzia instalarea bolilor cardiace coronariene. In cazul in care apar semne si simptome alergice. trebuie consultat medicul pentru stabilirea altei conduite terapeutice. pe populatii largi nu au demonstrat acest aspect. Marea majoritate a acestor suplimente contin alfa-tocoferol. Si in acest caz cercetatorii iau in considerare alte forme de tocoferol si nu alfa-tocoferolul.exista suficiente date in literatura de specialitate asupra toxicitatii si efectelor secundare ale administrarii indelungate de suplimente de vitamina E. manifestarile care apar sunt: greata.

Keratomalacia Beriberi Ariboflavinoză Pelagra Paresteziază 25. boală Supradoză mediu (M. Vitaminele umane Pentru oameni există 13 vitamine.1mg 12mg 1. împărțite în două grupe.inainte de administrarea unor suplimente cu vitamina E. Numele vitaminei Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B3 Vitamina B5 Vitamina B6 Vitamina B7 Denumire chimică Necesarul minim zilnic Solubilitate Deficiență.1930)[2] Grăsimi Apă Apă Apă Apă Apă Apă Orbire de noapte.1 mg 30 µg Retinol Tiamină Riboflavină Niacină Acid pantotenic Piridoxină Biotină . deoarece vitamina E poate avea un impact negativ asupra acestor afectiuni. D. cele patru solubile în grăsimi (A.500 mg 400 mg 620μg 1mg 1.000 ui 2. E și K) și cele nouă solubile în apă (opt vitamine B și vitamina C).

000 µg - 320 μg 2 µg 75 mg 2 µg pentru toate vitaminele D 12 mg 75 µg Lamisterol.000 IU - .Vitamina B9 Vitamina B12 Vitamina C Vitamina D1-D4 Vitamina E Vitamina K Acid folic Cianocobalamină Acid ascorbic Apă Apă Apă * Anemie Scorbut 1. Calciferol. Ergocalciferol. 7dehidrositosterol Tocoferol Naftoquinonă Grăsimi Grăsimi Rahitism 50.000 IU - 50. Grăsimi Dihidrotachisterol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful