Cibria ia pn psã u u rtific le etru ã ri, n csa p teþ iº aão luae ra ee re ro cie i dpstu i csto

despre

PASARI
Revistã pentru protecþia pãsãrilor editatã de SOCIETATEA ORNITOLOGICÃ ROMÂNÃ

NUMÃRUL 1 / 2004

Vânãtoarea ºi protecþia mediului Modificarea climei pune în pericol avifauna Europei Mãslinul dobrogean

S.CCILA .L,spc liza înp lu ra ale n luvãp zin u mdl u icînRo âiad cibri a ia pn psã n csa p teþ i ºi aão lu AV S.R eia tã re c re mu i re tã n oe n mn e u u rtific le etru ã ri, ee re ro cie dpstu i
ae ra : csto în live zi g di rãin pdri ãu pp ie ein re vo re lie Aão rile e cst fele fe psib te d au ã ºînlou încre o d iile a ra su t mi pþ p ln eCibrilesu t reliza d le nd: dpstu d ae l o rã o ilita a e cibri i cri a cn iþ n tu le n a u in rie ic. u u n a te in m e ste r ja u lm sa â lcm crpn ae fra sin mstecn e aã pltin a ºsu t tra te u re pn a zista timla te prii mim0 e n S n idn e a rmc scrbrile a ra lou d u ã a le eii: i n ta c u lit etru re în p in me in 5 d ai. u t etic c fo ãu o u n tu le cite e rmtore spc p igi iþ o c cn ri ioãito gu rari g nu ragri p su re ri c te in ze p h to rivige ri p lic itu i mrle ie mscri e . u a tc Ae a aaã u legd c d ra u cpc r fã sã btã ciela în lþ e e ,5 mrieta sp su ,su -ve cste se gþ sase aã iret e mrile oaiilo rã se a în u , o ã imd 3 4 o n te re d d st.

SOCIETATEA ORNITOLOGICÃ ROMÂNÃ ESTE PARTENERUL BIRDLIFE INTERNATIONAL ÎN ROMÂNIA

ACVILA

435600 Tg. Lãpuº, Þibleºului 83 Maramureº - România Mobil: 0744/298-145

Preþ: 30.000 lei

Dc o rta ostrã re tã te spn D cn c þ e : aã fe n a p zin in re etru vs., o tatai-n la

S.C ACVILA S.R.L

ALEGE PÃSÃRILE

ALEGE NATURA

ALEGE-ÞI VIITORUL

: 021 . unde prin colaborare cu populaþia localã sun t protejate pãsãrile ºi habitatele acestora ºi culm inând cu participarea la e l a b o r a r e a º i i m p l e m e n t a r e a c o n ve n þ i i l o r internaþionale. Eratã la Alcedo nr.Birou Tulcea: 820161 Tulcea.. scrisoare). PÃSÃRILE DIN ROMÂNIA ŠI EUROPA .5 m ilioane de m em bri ºi p est e 8 m ilioan e d e su sþ in ãt or i. Pãsãrile din România ºi Europa. 12-13 Szabó D. dedicatã difuzãrii cunoºtinþelor despre pãsãri ºi ocrotirii lor. alianþã form atã din peste 10 0 de organizaþii naþionale care lucreazã la nivel local.o specie rarã din flora României Vânãtoarea ºi protecþia mediului Parteneriatul ºcoalã . Zoltán.09.Societatea Ornitologicã Românã Modificarea climei pune în pericol avifauna Europei Textul fiecãrei specii include: tipurile de habitate populate.000 25.000 lei 65.500 lei/cuv. tel.06.000. gratuit. iar cele care depãºesc 20 de cuvinte se taxeazã astfel: 2..000 lei 65. situaþia speciei în România.VIZITATORII ZBURÃTORI. Determinator ilustrat. Gabriela Doroºencu.000 lei Revista PASARI . Tarife publicitate Format Coperta 4 Coperta 3 1 paginã 1/2 paginã 1/4 paginã 1/8 paginã 1/16 paginã Dimensiuni (mm) 195 x 270 195 x 270 195 x 270 195 x 132 270 x 95 195 x 66 132 x 95 95 x 66 42. a III-a.000. Îndrumãtor de protecþia pãsãrilor.1/ROL Banca Comercialã Românã. Se distribuie bianual. Viorel Arghiuº. Mátis Attila.Szabó D. 323+324.5 x 66 Tarif 5. 120 pag. Zoltán.Sã salvãm împreunã acvila de câmp CARTI lei lei lei lei lei i 300. tel.000 25. Ed. Mãrãºti nr. a II-a.1 . pen tr u a vota can didaþii n o m i n a l i za þ i î n s t r u c t u r i l e d e c o n d u c e r e internaþionale. Ed.000 lei Tarife anunþuri Anunþurile text sunt gratuite în limita a 20 de cuvinte. Crymhylde Galoº. vârste ºi anotimpuri.ro . 5 . Sã cunoaºtem pãsãrile. numai membrilor SOR.000 lei 500. 3: Szabó D. Se poate achiziøiona direct de la Societatea Ornitologicã Românã sau prin comandã (e-mail.000 lei .000 lei 50.000 lei 30. 19: copertã1: foto mare .2004 (data poºtei) însoþite de o copie a chitanþei care atestã efectuarea plãþii în contul nr: 2511. scrisoare).G5. copertã 2: Kósa Ferenc.Birou Bucureºti: Bd. Zoltán. O istorie a nomenclaturii zoologice.fond color Anunþurile pentru numãrul 2 al revistei trebuie expediate pânã la data de 10.publicaþie periodicã a Societãþii Ornitologice Române. 1992. Zoltán. Str. strigãtele ºi cântecele emise. caracteristicile speciei: coloritul penajului pe sexe.Birou Cluj: 400336 Cluj-Napoca. Kósa Ferenc./Fax: 0240 .000 lei Imagine copertã: Stârc cenuºiu (Ardea cinerea). Partener al cuprins 2 7 14 19 24 © Andu Doroºencu Materialele se pot achiziøiona direct de la sediul SOR Cluj sau prin comandã (e-mail. 48 pag. 84 pag. Atlasul provizoriu al pãsãrilor clocitoare din România. Adrese: .000 25.000 lei 3. 1999. Rãzvan Cuncic. 4: Szabó D. pag.000 25. cu planºe color.000 25.Munþii Mãcinului MATERIALE PUBLICATE DE SOR editorial (valabil pânã la 1.515438 e-mail: petrescu_alcedo@sor. Reprezentând peste 2. zonele lacurilor de acumulare.000 lei 350. 1999. Cãtuneanu. Dobrogea Mãslinul dobrogean . Pãsãrile migratoare din Europa ºi Africa MEGAPOSTER .© Beat Rüegger COD 0101 0102 0103 0104 0105 0106 0109 DENUMIRE PREÞ În acest an. 113 specii.000 lei lei lei lei despre PASARI NUMÃRUL 1 / 2004 despre 0301 0302 0303 Carte poºtalã “Gâsca cu gât roºu” Insignã SOR. dar ºi pentu a aproba prioritãþile urm ãtorilor 4 ani. Societatea Ornitologicã Românã (SOR) Societatea pentru studiul ºi protecþia pãsãrilor ºi a mediului înconjurãtor. Zoltán. 1999. a II-a. Sike Tamás. metal alb Insignã SOR.000.000 20.000 lei 4.8662. Traducere dupã ultima ediþie a ghidului Hamlyn.000 lei Stârc pitic 0201 0203 0205 0206 POSTERE 10. 2002. Dima 49/2 Tel. Szabó D. Bir d Life International desfãºoarã o paletã largã de activitãþi pornind de la cele la nivel local. Gâsca cu gât roºu Pãsãri dispãrute din fauna României MEGAPOSTER . 2000. Dicþionar poliglot al speciilor de pãsãri din România. Anikó Mitruly. Sucursala Cluj-Napoca. ap. de Cãtãlin P Rang. Etimologia numelor ºtiinþifice ale pãsãrilor din fauna României. 2002. 0110 0111 0113 .500 lei/cuv.Determinator ilustrat Primul ghid care cuprinde toate speciile de pãsãri din România ºi Europa peste 530 specii de pãsãri în imagini color peste 465 hãrþi de rãspândire BirdLife INTERNATIONAL în România. pag. particularitãþi de comportament. Johanna Walie Müller. metal galben ALTE MATERIALE 5. 61. pânã la înfiinþarea Centralei Ornitologice Române ºi fazele acesteia de dezvoltare în perioada 1939 -1970. plata facându-se la poštã în momentul ridicãrii coletului.Kósa Ferenc. Gãrii 11 bl. plata efectuându-se la poštã.Kósa Ferenc. Tel. Studiul dinamicii unor comunitãþi de pãsãri din bazinul mijlociu al râului Siret. informaþii despre cuibãrit ºi migraþie. 128 pag. 59 pag. 320 pag. Conferinþa Mondialã a Partenerilor BirdLife se organizeazã din 4 în 4 ani pentru a evalua activitatea desfãºuratã în perioada an terioarã. . Preø: 300. incluzând. îngroºat 10.000 lei 200. pag. Conferinþa Mondialã a Partenerilor BirdLife International.ro . color Istoricul cercetãrilor efectuate pe teritoriul României asupra migraþiei pãsãrilor prin metoda inelãrilor. Bucureºti. Gh. 2001.000 20. la începutul lui m artie s-a desfãºurat la Durban în Africa de Sud. Avifauna cuaternarã a Europei. Articolele publicate în aceastã revistã nu exprimã neaparat punctul de vedere al SOR.438086 e-mail: office@sor./Fax: 0264 . RSPB. 116 pag. Str. foto mici . 152 pag. sector 1 011464.: 0264-595096) ISSN 1584-3432 SPONSOR: The Royal Society for the Protection of Birds (Marea Britanie) Dobrogea . de Ion I.000 lei 10. 3.500. 1999.000 lei 1. Petre Teodor.000 20. Eugen Petrescu.2004) . pp. 250 pag. Ed. cam. Anastasia Moga. 50 pag.2240157 La acest numãr au contribuit: Dan Hulea. BirdLife International. Foto: Beat Rüegger Design & tipar: TRIMPRESS (tel.000 lei 20.2 Tel. naþional ºi internaþional pentru conservarea pãsãrilor ºi m ediului. Dan Ionescu.

1211 specii de pãsãri sunt ameninþate cu dispariþia (12 % din numãrul total. Conferinþa Mondialã a Partenerilor BirdLife se organizeazã din 4 în 4 ani pentru a evalua activitatea desfãºuratã în perioada anterioarã. Dr.Biroul Cluj: 400336 Cluj-Napoca. gratuit. BirdLife promoveazã activitatea de recreere prin observarea pãsãrilor (birdwatching). pentru a vota candidaþii nominalizaþi în structurile de conducere internaþionale dar ºi pentu a aproba prioritãþile urmãtorilor 4 ani.© Beat Rüegger editorial În acest an la începutul lui martie s-a desfãºurat la Durban în Africa de Sud. Str. Mãrãºti nr. cam. deteriorãrii habitatelor ºi a celorlalte influenþe negative induse de populaþia umanã. foto mici . SOR ca partener al BirdLife International în România lucreazã la nivel local prin intermediul sucursalelor ºi al grupurilor ºcolare. Pãsãrile sunt rãspândite peste tot în lume. În prezent. 011464.ro .G5. 3 . 5 . Dima 49/2 Tel. pag.Kósa Ferenc. iar la nivel naþional prin personal angajat care deserveºte nevoile sucursalelor. RSPB. ap.o convieþuire durabilã Membri SOR Johanna Walie Müller ºi Rãzvan Cuncic ne spun câteva cuvinte despre limicolele din Vlãdeni ªtiri BirdLife Pãsãrile sãlbatice din zonele agricole sunt în declin SPONSOR: The Royal Society for the Protection of Birds (Marea Britanie) © Andreas Schulze 1 . 4 . Szabó D.2 Tel./Fax: 0264-438086 e-mail: office@sor. coordoneazã programele de conservare a pãsãrilor sãlbatice ºi colaboreazã cu autoritãþile centrale. Adrese: . ecoturismul ºi stimuleazã interesul populaþiei pentru valorile naturale ale fiecãrei regiuni.1: foto mare . Foto: Beat Rüegger Design & tipar: TRIMPRESS (tel. BirdLife promoveazã o abordare echilibratã între nevoile agriculturii ºi pãstrarea biodiversitãþii. BirdLife International desfãºoarã o paletã largã de activitãþi pornind de la activitãþi desfãºurate la nivel local. Dintre acestea.Birou Bucureºti: Bd. Conferinþa Mondialã a Partenerilor BirdLife International. sector 1. Zoltán. naþional ºi internaþional pentru conservarea mediului. pag. Societatea Ornitologicã Românã (S.Lovászi Péter. pag. alianþã formatã din peste 100 de organizaþii naþionale care lucreazã la nivel local. BirdLife International Eratã la Alcedo nr. Partener al cuprins 2 8 19 14 24 © Daniel Petrescu BirdLife INTERNATIONAL în România. Dan Hulea despre PASARI NUMÃRUL 1 / 2004 despre S SOCIETATEA ORNITOLOGICà ROMÃNà OR Revista PASARI . 12-13 Lovászi Péter Imagine copertã: Stârc cenuºiu (Ardea cinerea). pag. din centrul celor mai aglomerate metropole pânã în cele mai izolate regiuni. Mátis Attila. Dan Ionescu.ro .O. Bucureºti. Tel. Sike Tamas. 2 Kósa Ferenc Interior. Deºi previziunile referitoare la pãstrarea biodiversitãþii planetei sunt puþin încurajatoare din cauza modificãrilor climaterice.Biroul Tulcea: 8800 Tulcea.R.publicaþie periodicã a Societãþii Ornitologice Române. Anastasia Moga.: 021-2240157 La acest numãr au contribuit: Dan Hulea. Zoltán pag.Szabó D.000 km depãrtare Recensãmântul pãsãrilor de apã Cum vor fi salvate strigile? Sã mai învãþãm ceva despre pãsãri Cuibãritul sfrânciocilor Acþiuni Tabãra anulalã din Delta Dunãrii Medieºenii ºi natura ./Fax: 0240-515438 e-mail: petrescu_alcedo@sor. 19: Copertã.) Societatea pentru studiul ºi protecþia pãsãrilor ºi a mediului înconjurãtor. o multitudine de habitate naturale au fost modificate sau chiar au dispãrut.Kósa Ferenc. Gabriela Doroºencu. 323+324.R. adicã 1 din 8). pp.Lovászi Péter. Reprezentând peste 2. numai membrilor S.: 0264-595096) ISSN 1584-3432 Dobrogea Mãslinul dobrogean o specie rarã din flora României Parteneriatul ºcoalã Societatea Ornitologicã Românã Vânãtoarea ºi protecþia mediului Modificarea climei pune în pericol avifauna Europei Împreunã pentru pãsãri Al VI-lea Recensãmânt Internaþional al Berzei Albe Programul de monitorizare a speciilor clocitoare 5 10 15 16 20 23 Lopãtar ªtiri SOR Lopãtarii inelaþi în Deltã migreazã la 4. Kósa Ferenc. Ca urmare a expansiunii ºi intensificãrii agriculturii. Turismul este ramura economicã care în prezent are peste tot în lume o ratã mare de creºtere. Viorel Arghiuº. Gh. unde prin colaborare cu populaþia localã sunt protejate pãsãrile ºi habitatele acestora ºi culminând prin participarea la elaborarea ºi implementarea convenþiilor internaþionale. Str. Petre Teodor. BirdLife considerã totuºi realizabil un viitor în care oamenii ºi celelalte vieþuitoare pot coexista în armonie. 179 de specii sunt ameninþate cu dispariþia în viitorul imediat. Aniko Mitruly. 61. Johanna Müller. Eugen Petrescu. se distribuie bianual.5 milioane de membri ºi peste 8 milioane de susþinãtori. O analizã a datelor provenite din 18 þãri europene aratã cã abundenþa a 23 de specii cuibãritoare în zonele agricole a scãzut semnificativ începând cu 1965. Gãrii 11 bl. dedicatã difuzãrii cunoºtinþelor despre pãsãri ºi ocrotirii lor.O.

Chiar peisajul. Dobrogea e cea mai secetoasã regiune a þãrii. Hagieni. pe dealurile Cinel/Consul de Iris sp. marãcinarul negru. cu o ultimã zvâcnire în zonele acoperite de grinduri marine. fluierari. Totuºi. urcând spre podiºuri. care la o privire superficialã poate pãrea monoton. Parcul National Munþii Mãcinului ºi în alte locuri în care documentaþia necesarã declarãrii e gata. sfrânciocul cu frunte neagrã. la Dumbrãveni. oricine se poate convinge cã prezenþa pãsãrilor e evidentã. Nu credem sã existe în Europa multe locuri ca Dobrogea. raþelor sãlbatice ºi chiar a pelicanilor te face sã crezi cã eºti în Deltã.© Beat Rüegger © Daniel Petrescu Dobrogea. Poate cã ar fi nimerit sã amintim de varietatea insectelor. probabil ultima stepã autenticã din Europa. ghionoaia surã. pietrarul comun ºi rãsãritean. ºorecari mari. loc fascinant prin care Orientul se infiltreazã insidios în Europa. cu fâlfâiri de coame de cai ºi legãnãri de ierburi. peste 400 sunt ameninþate cu dispariþia pe plan naþional ºi 17 pe plan mondial. în tufãriºuri ºi pãduri . chiar dacã pot fi specii extrem de rare (neveninoase) ca balaurul sau specii ca vipera cu corn sau vipera de stepã (veninoase). fie pe alocuri. mai ales dupã ce ai trecut podul de la Hârºova în Dobrogea. iar ceva mai spre nord un lac mare . Sute de specii de pãsãri De pildã. becaþine. E vorba în special de acei vizitatori needucaþi ºi de unii dintre ciobanii din zonã. Pe colinele de lângã munte. sitari de mal. aproape peste tot. sorecari comuni. capîntortura.piþigoiul de livadã. Varietatea habitatelor pe un perimetru relativ restrâns face posibilã observarea unui mare numãr de specii de pãsãri. sfrânciocul roºiatic. ploieri. în zona stâncãriilor. cu dune de nisip pierdute printre mlaºtini ºi sfârºind lângã Marea Neagrã. cu coline sterpe ºi pietroase. ciocãnitoarea neagrã sau ciocãnitoarea cu spate alb. mierle de piatrã. Din pãcate. din cauza politicii silvice de tãiere în ras a tuturor copacilor bãtrâni din exploatãrile forestiere ºi. O soartã tristã au ºi ºopârlele. ereþi ºi ºoimi. ce uimise odinioarã botaniºtii. Deºi. Peste toate aceste locuri zboarã rãpitoare . chiar sfrânciocul cu cap roºu.Jijila unde abundenþa stârcilor. O prezenþã aparte. Paeonia officinalis Fugaci de þãrm în perioada cuibãritului. Marea Neagrã. Din „înalt ordin regal" în anul 1927. Cãlãtorind cu autobuzul de la Bucureºti la Tulcea. transformaþi în adevãraþi „bonzai"de supra-pãºunatul turmelor de capre ºi vite. din cauza pãdurilor insuficiente în sud. cãlifari ºi de limicole. codroºul de munte ºi de grãdinã. ºerpari. cu dealurile aride de loess pline de râpe. iar în pãduri ciocãnitoarea de stejar. peste tot. Mii de specii de plante © Beat Rüegger Iris pseudacorus Raþe suliþar © Daniel Petrescu Munþii Mãcinului Prigorie imagine publicatã prin bunãvoinþa IBIS TOURS Dacã mai reamintim ºi cã prin Dobrogea trece unul dintre cele mai importante culoare de migraþie din Europa. locurile bune de cuibãrit sunt rare. prea mulþi ºi odihniþi la minte ºi la trup. din cauza prezenþei umane agresive. încã n-am spus destul. înaintând domol spre silvo-stepã ºi stepã. semnalatã de noi aici în ultimii zece ani. nu în micã mãsurã. iar puþinele pâraie ºi „râuri" ce o traverseazã pot fi sãrite cu piciorul. printre care unele foarte rare ca guºterul vãrgat. Cheile Dobrogei (o uimitoare vale printre albe dealuri formate de coralii strãvechii Mãri Sarmatice). culici. Unele þestoase dobrogene pot fi fericite dacã scapã doar cu carapacea spartã de toporiºca sau de pietrele celor dornici sã le testeze rezistenþa ºi nu ajung direct în portbagajele turiºtilor ca obiect de comerþ ilegal în þarã sau strãinãtate. lângã Horia a fost declaratã prima „Rezer vaþie a naturii din România". caprimulgi ºi o mulþime de presuri de grãdinã ºi de presuri sure. Reptile ºi insecte rare Tristeþea constã în faptul cã din lipsa unui control sistematic aceste rezervaþii „pe hârtie" au devenit doar locuri de ieºit la iarbã verde. pentru cã Dobrogea este ºi un adevãrat paradis al plantelor. iar în nord. ca ºi când imaginarul lor colectiv ºi o nãvalnicã memorie atavicã a locurilor de origine au putut face sã rãsarã aici pierduta ºi fascinanta Asie. iar pe alocuri. este deosebit. ªerpii n-au parte de nici o milã. a dispãrut © Daniel Petrescu © Daniel Petrescu ºi te înfioarã acolo doar zbuciumul chinuit al unor arbori ºi arbuºti piperniciþi. pare zãmislit ca-ntr-o magie din visele nostalgice ale tãtarilor rãmaºi uitaþi aici de sute de ani în câteva sate de stepã. ca sã se piardã apoi spre marile lagune. ciocîntorºi ºi piciorongi. feluriþi fugaci. care din plictisealã ºi din exces de vitalitate mioriticã distrug cuiburile sau deranjeazã pãsãrile 3 . Pe lacurile cu apã dulce nu lipseºte aproape nici o specie din cele care fac farmecul Deltei. e uliul cu picioare scurte. la plajele cu nisip fin ale unui cordon litoral lung de aproape 200 de km. lagune. acoperiþi fie cu pãduri de tip balcanic. nicãieri în România nu poþi vedea o aºa varietate de habitate ºi de specii ca aici. dintre care fluturii ºi libelulele ce se gãsesc aici în numãr mare atrag interesul multor turiºti. în pereþii cãrora ºi-au sãpat cuibul sute de colonii de prigorii ºi de lãstuni de mal.acvile þipãtoare mici. cu pãduri având un aspect mediteranean. dealuri ºi munþi stâncoºi (cei mai vechi din România). Dintre miile de specii ale florei României aici pot fi întâlnite peste trei Adonis vernalis sferturi. dintre care. de zgomotoase ºi vandalice serbãri câmpeneºti în urma cãrora se pot vedea gunoaiele ºi masacrarea reptilelor protejate în care e celebrã Dobrogea. egretelor. pentru cã în viziunea popularã sunt cu toþii periculoºi ºi sunt uciºi fãrã cruþare. © Paul Sterry 2 © Daniel Petrescu © Daniel Petrescu DOBROGEA imediat lângã el altul cu apã dulce plin de vegetaþie. Bãlþile luxuriante amintind Delta se învecineazã cu stepa foarte uscatã unde miºunã popândãii pândiþi de rãpitoare. În zona stâncãriilor pot fi observaþi pietrari negri. asemãnãtor lagunelor de la Sinoie. dar care nu atacã omul decât dacã sunt deranjate (accidente semnalate extrem de rar). care sã concentreze atât de variate ºi contrastante tipuri de habitate ºi specii ale florei ºi faunei. cã ea oferã totodatã un minunat prilej de odihnã ºi un bogat loc în resurse de hrãnire pentru multe din pãsãrile nordice. la poalele munþilor stâncoºi ºi atât de „fierbinþi" ai Mãcinului se aflã trei lacuri: unul mai mic cu apã salmastrã. care atât primãvara cât ºi toamna petrec aici perioade destul de lungi pentru a-ºi reface forþele în marea lor migraþie. În prezent existã rezervaþii la Canaraua Fetii (în sud). nagâþi. înconjuratã de ape Dunãre. Azi la Cinel/Consul o mare parte din flora rarã. pornind de la Dunãrea mãrginitã de o salbã de bãlþi ºi lacuri nãpãdite de nuferi ºi stuf. în principal. cu munþii stâncoºi asemãnãtori celor din þãrile din jurul Mediteranei ºi chiar cu pãduri având un farmec aparte. prundãraºi. cu stepele ei adulmecate de vânturi. Primãvara ºi toamna lacul salmastru e plin de raþe. trebuie sã-ºi demonstreze în faþa unui public inert capacitatea de a-ºi abandona coada în mâna elevilor sau adulþilor ce îºi reamintesc cã au învãþat în ºcoala primarã despre acest lucru. acvile mici. În zona de stepã din vecinãtate cuibãresc pasãrea ogorului.

Acesta se va efectua de preferinþã în luna iulie când puii sunt deja mari. Cum se efectueazã recensãmântul? Pentru a putea fi prelucrate. mirificã . În iulie. creste ale acoperiºurilor. O sugestie pentru „birdwatchers": gâºtele sãlbatice care ierneazã în numãr mare în Dobrogea deseori au o predilecþie parcã pentru zonele din preajma acestor gorgane. bisericã. Dobrogea poate sã ofere mari ºi plãcute surprize atât amatorilor cât ºi specialiºtilor. stoluri de berze observate în timpul migraþiei etc. Credem cã încã existã suficiente „pete albe" pe harta ornitrologicã a Dobrogei care aºteaptã sã fie studiate ºi Sã fim atenþi cu toþii ca nu cumva prin intrarea puternicã a Dobrogei în circuitul turistic naþional ºi european.: Satu Nou). la iniþiativa profesorului Ernst Schüz. barzã solitarã d. de gârliþe mari. cu ardoarea nostalgiei lor. trebuie notate urmãtoarele informaþii: 1. eficient ºi fãrã o politicã educativã clarã. ªi dacã nu tãtarii. Cuiburile de berze din România sunt construite cel mai frecvent pe urmãtoarele tipuri de suporturi: stâlpi electrici. Urme ale paleoliticului. Cu ocazia acestui eveniment SOR organizeazã din nou recensãmântul naþional al berzei albe.deja atât de ameninþatã de presiunea umanã. Cu ocazia recensãmântului din România din 1994.IWSC) În 2004 va avea loc cel de-al VI-lea Recensãmânt Internaþional al Berzei Albe. biserici etc.000 de perechi de berze albe. s-a elaborat o metodologie unitarã privind modul de efectuare al recensãmântului. 1974. ale vechilor sciþi ºi geþi.ubbcluj. ºure/grajduri. numãrul sau în lipsa acestora. de partidele de pescuit ºi de meniurile cu peºte oferite de Delta Dunãrii nu mai au. 4. La al VI-lea recensãmânt internaþional din 2004-2005 ºi-au anunþat participarea pânã în prezent 39 de þãri din Europa. puii mari pot fi deosebiþi de adulþi prin coloritul negricios al ciocului ºi prin picioarele maronii. iar primavara ºi toamna peste 200 de specii de pãsãri. Chestionarul poate fi descãrcat ºi de pe internet accesând oricare dintre urmãtoarele pagini: http://hasdeu. 1984 ºi 1994-1995.). Ieºire din Pãdurea Babadag © Daniel Petrescu 4 © Kósa Ferenc NUMÃRUL 1 / 2004 Barza albã 5 . Locul cuibului: localitatea. ale coloniilor greceºti de la malul mãrii. vã rugãm sã indicaþi ºi comuna la care aparþin. recensãmintele internaþionale se organizeazã la intervale de 10 ani ºi încearcã sã cuprindã toate þãrile din aria de rãspândire a speciei.627 perechi de berze din 778 localitãþi. care a militat pentru protecþia berzelor ºi a coordonat de-a lungul mai multor ani recensãmintele din þarã. Dobrogea este un þinut interesant în toate anotimpurile. © Daniel Petrescu Cheile Dobrogei AL VI-LEA RECENSÃMÂNT INTERNAÞIONAL AL BERZEI ALBE (International White Stork Census . Callatis ºi Histria. chiar ºi iarna poþi veni sã vezi impresionante cârduri de gâscã cu gât roºu. au modelat aici. pot fi indicate câteva repere din apropierea cuibului (de ex. Mai rar se gãsesc cuiburi ºi pe alte suporturi (ruine. în anul 1934. hornuri. Dobrogea „musteºte" de istorie. datele sosirii ºi plecãrii berzelor din localitate. În cazul satelor.: lângã ºcoalã.ro/~kosa. inventariate. Dacã aveþi un aparat foto digital puteþi fotografia cuibul observat ºi sã ne trimiteþi poza prin e-mail.). stâlpi electrici cu suport metalic pentru cuib (la ora actualã existã aproximativ 1000 cuiburi de acest gen în Transilvania). O zonã idealã pentru urmãrirea pãsãrilor Pentru cei doritori sã vadã pãsãri. iar pentru acei „birdwatchers" ce þin cont de listele cu numãrul speciilor ºi au un ochi antrenat ºi atent. În cazul unui cuib de barzã. de multe ori. nu numai la Tomis. a unui sistem de protecþie real. www. sunt de fapt gorgane. va rãmâne doar visul unei „imposibile întoarceri". fãrã asigurarea în prealabil. Suportul cuibului: se noteazã suportul pe care a fost construit cuibul. au urmat cele din 1958. pereche cu pui b. numele ºi adresa observatorului Puteþi solicita un chestionar conceput sub formã de tabel. atraºi doar de plajele însorite ale Mãrii celei Mari. Începând cu 1974. piramide de pãmânt la baza cãrora sunt îngropaþi regi ºi conducãtori militari ai sciþilor.ÎMPREUNà PENTRU PÃSÃRI Nenumãrate vestigii istorice Turiºti. sã ne trezim prea târziu ºi sã vedem cum din Dobrogea autenticã. Gradul de ocupare al cuibului: se noteazã dacã cuibul este ocupat de: a. dintre care ºi România. coordonat de domnul dr. când s-au numãrat în jur de 166. în orice parte a ei. cazuri de cuiburi distruse ºi berze moarte.com/sbrassai (la cea de-a doua adresã puteþi gãsi informaþii suplimentare despre berze ºi imagini ale acestora). De altfel.ro. la îndemnul Comisiei Monumentelor Naturii de pe lângã Academia Românã. cum poetizam la începutul articolului. ale epocii fierului. deoarece pot exista mai multe localitãþi cu aceeaºi denumire într-un singur judeþ (de ex. în care pot fi trecute datele mai multor cuiburi trimiþând un email la adresa kosa@hasdeu. Mulþi trecând prin zona de stepã nu ºtiu cã atâtea din colinele ce se vãd în zare ºi par aºa de natural integrate peisajului. 5. le putem spune cã iarna în Dobrogea continentalã ºi în Delta Dunãrii pot fi vãzute pânã la o sutã de specii. pierdutele stepe ºi coline ale Mongoliei natale. Ultimul recensãmânt a avut loc în 1994-1995.strada. al fortãreþelor romane ºi bizantine se împletesc cu acelea ale bazilicilor paleo-creºtine ºi cu vestigii mai noi ale dominaþiei turceºti ºi chiar cu o fortãreaþã cãzãceascã. pereche fãrã pui c. Africa ºi Asia. provenind din 871 de localitãþi. s-au obþinut datele de cuibãrire de la 1. Puteþi sã ne trimiteþi ºi alte observaþii legate de berze: vechimea cuibului. Pe aceastã cale lansãm un cãlduros apel tuturor iubitorilor de pãsãri sã participe la cea de-a VI ediþie a recensãmântului (2004-2005). Numãrul puilor: în cazul cuiburilor ocupate de perechi cu pui se noteazã ºi numãrul puilor. România a participat prima datã oficial la aceste recensãminte în anul 1974. Primul recensãmânt internaþional a fost organizat acum 70 de ani. Mai târziu. La adulþi atât ciocul cât ºi picioarele au o culoare roºie intensã. ai barbarilor. iar în 1995 numãrul perechilor recenzate a ajuns la 1. Data observaþiei. 2. copaci. judeþul ºi amplasarea exactã a cuibului . cuib gol/ pãrãsit 3. Coordonatorul naþional a fost mult regretatul profesor Werner Klemm. dispensar etc. mai mult ca sigur cã au ales sã se opreascã ºi sã nu mai plece din Dobrogea pentru cã au redescoperit aici atât de mult din þara imposibilei lor întoarceri. Dacã dispuneþi de un aparat GPS puteþi sã determinaþi ºi sã ne trimiteþi coordonatele geografice ale cuibului. Peter Weber.geocities. cetãþeni ai coloniilor greceºti ºi hani ai tãtarilor. centralizate ºi comparate datele provenite din þãrile participante. decât un ochi adormit pentru vestigiile istorice care te întâmpinã pretutindeni.ubbcluj.920.

Jujubul este un arbust cu înãlþimea cuprinsã între 1-4 m. Specia a fost declaratã dispãrutã din flora þãrii În preocupãrile cercului de dendrologie-silviculturãornitologie am inclus localizarea jujubului pe baza consemnãrilor din literatura de specialitate ºi spre surprinderea noastrã. de 6 ori calciu ºi de 2 ori iod. este organizatã. prin extinderea neraþionalã a suprafeþelor agricole ºi a carierelor. de exemplu. Programul se adreseazã tuturor ºi are ca obiectiv evaluarea populaþiilor cuibãritoare a zece specii comune: Sfrânciocul cu frunte neagrã (Lanius minor). care cresc în zigzag. Dima nr. cu prilejul unei expediþii în judeþul Tulcea.. 49/2 3400 Cluj Napoca Tel/Fax: 0264-438086.2004: 3 ieºire) Etapa III. Kósa Ferenc © Gabriela Doroºencu organismului.06. ocrotite prin lege: clopoþelul Munþilor Mãcinului. iar materialul sãditor decorativ este replantat în sectoare. Attila ºi Mátis Attila SOCIETATEA ORNITOLOGICA ROMÂNà Str.2004 20. într-o fâºie îngustã de circa 25-30 m în zona limitrofã lacului. Din acest motiv.2004 . care coordoneazã ºi în 2004-2005 recensãmântul internaþional al berzei albe. Cine poate participa? Programul se adreseazã tuturor! Cum vom lucra? În anul 2004 programul se va desfãºura pe trei etape: o primã etapã de pregãtire. este în declin în majoritatea þãrilor. poate fi urmãritã evoluþia ºi cauzele dinamicii speciilor. fiind afectatã de schimbãrile apãrute în urma exploatãrii terenurilor agricole. cu scoarþa brun roºcatã. Etapa I . termofilã. Arbustul înfloreºte în luna iunie. Fiind o specie est-mediteraneanã este xerofitã. vã invitãm sã faceþi cunoºtinþã cu flora ºi fauna singurei grãdini botanice ºcolare din þarã! Una dintre instituþiile simbol ale oraºului Tulcea. am selectat doar trei specii pentru monitorizare. Gh.04.2004: 2 ieºire ) verificarea datelor obþinute la prima ieºire (25. . În luna octombrie se va organiza un workshop unde se vor discuta toate întrebãrile legate de desfãºurarea programului. Presura surã (Miliaria calandra) 1 1 Voluntarii care pot recunoaºte ºi alte specii sunt rugaþi sã le consemneze prezenþa. Aceste specii au fost selectate din mai multe motive. însã de douã ori mai mare. nu am întâlnit aceastã specie rarã.ro sau pe adresa Societãþii Ornitologice Române Dupã centralizarea datelor primite. migdalul pitic. încadrat în familia Rhamnaceae . Florile sunt galbene. 400006 Cluj e-mail: kosa@hasdeu. plãcut mirositoare. Specia se recunoaºte uºor dupã ramurile tinere. laleaua pestriþã.attila@sor. La noi în þarã. pe malul vestic al Lacului Razim. Ferenc Kósa Universitatea Babeº-Bolyai Facultatea de Biologie ºi Geologie str. Datele centralizate în România vor fi trimise la MichaelOtto-Institut im NABU din Bergenhusen (Germania). Dacã aþi citit istoria mãslinului dobrogean.20. 5-7. rezultatelor programului sperãm sã identificãm zonele de interes special pentru sfrînciocul cu frunte neagrã ºi cele unde este necesarã intervenþia omului pentru a fi salvat.Ieºiri pe teren Vor fi trei ieºiri pe teren pentru: localizarea pieþelor de probã selectate de coordonatori ºi cartarea habitatelor principale din zonã (20.25. ca ºi grãdinile botanice universitare. aduse din grãdinile botanice ale României. Fructul este o drupã cãrãmizie roºiaticã. Se va construi o bazã de date. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A SPECIILOR CLOCITOARE Începând cu anul 2001 Societatea Ornitologicã Românã deruleazã un program de monitorizare a pãsãrilor cuibãritoare din România cu sprijinul Societãþii Regale pentru Protecþia Pãsãrilor (RSPB) din Marea Britanie.ro www. cu ghimpi ascuþiþi ºi foarte deºi. Aici se vor centraliza datele primite din cele 39 de þãri. 0742-063079 matis. mãslinul dobrogean este foarte rar ºi este consemnat doar în câteva zone din Dobrogea ºi anume: în împrejurimile Hârºovei. În sezonul rece . este citat de cãtre specialiºti sub denumirea de Ziziphus jujuba Mill. iar analizele se vor face pânã la sfârºitul lunii decembrie. un loc de seamã îl ocupã speciile dobrogene rare.Centralizarea datelor ºi analize Datele se vor centraliza pânã la 31. sunt rugaþi sã ne contacteze în timp util. Grangurul (Oriolus oriolus) Sfrânciocul mare (Lanius excubitor). mãslinul dobrogean. în pãdurea Hagieni ºi în zona Jurilovca la Capul Doloºman. frunzele alungite. Faþã de mere.06.ro © Doroºencu Serã Grãdina Botanicã a Elevilor Tulcea 6 NUMÃRUL 1 / 2004 7 . Programul se doreºte a fi unul permanent. . În solariile ºi rãsadniþele grãdinii botanice elevii sunt antrenaþi la lucrãri specifice de înmulþire a speciilor decorative prin butaºi . de lungã duratã ºi cu o implicare cât mai mare din partea voluntarilor. în zone de stepã ºi silvostepã.08. talpa leului. Sfrânciocul roºiatic (Lanius collurio) Mãrãcinarul mare (Saxicola rubetra). Primul a fost necesitatea evaluãrii efectivelor cuibãritoare la sfrânciocul cu frunte neagrã în declin pe toatã aria de rãspândire. afiºe cu speciile care urmeazã sã fie monitorizate. Aceastã identificare a mãslinului dobrogean în stare spontanã a avut loc abia în vara anului 1988 . este Grãdina Botanicã a Elevilor. Cu ajutorul Sfrâncioc cu frunte neagrã © Andreas Schulze Pentru detalii vã rugãm sã-i contactaþi pe coordonatorii programului: Sándor D. Dupã îndelungi cãutãri am descoperit douã pâlcuri cu 625 de exemplare. care a ajuns sã constituie un centru de culturã ºi educaþie ecologicã a tinerilor.2004 . adaptatã la soluri scheletice. Mãslinul dobrogean provine din Orientul apropiat ºi a fost cultivat la început pentru fructele sale gustoase. fructele de mãslin dobrogean conþin de 8 ori mai mult fosfor.2004: 1 ieºire) evaluarea speciilor pe pieþe de probã (20. mãrgeluºa. În acest an numãrul lor a crescut la zece. pânã la data de 31 august 2004. între rezervaþia Capul Doloºman ºi comuna Jurilovca. Fructele ajung la maturitate fiziologicã în luna octombrie ºi persistã dupã cãderea frunzelor.sor.2004. comestibilã. a doua etapã de activitãþi de teren.05. Totodatã. Ciocârlia de pãdure (Lullula arborea) Codobatura galbenã (Motacilla flava). cu rãdãcini lemnoase ºi puternic ramificate. spinul lui Cristos. urmate de etapa de evaluare ºi analize de date. cunoscut în Orient sub numele de jujub. aºezate în mãnunchiuri scurte. precum ºi lista participanþilor la recensãmânt. care conþin numeroase substanþe utile © Gabriela Doroºencu Mãslin dobrogean De ce avem nevoie de acþiuni de monitorizare a speciilor de pãsãri ? Programele de monitorizare a avifaunei sunt esenþiale în derularea activitãþilor de conservare ºi protecþie a pãsãrilor. distrusã probabil de cãtre om. oval-eliptice. cei care vor sã ni se alãture. Rezultatele se vor trimite la fiecare participant. dinþate ºi lucioase. cu stânci calcaroase.07.ÎMPREUNà PENTRU PÃSÃRI Vã rugãm sã expediaþi datele de cuibãrire spre centralizare prin poºtã sau e-mail. Datele obþinute ne pot ajuta sã evaluãm efectivele populaþiilor clocitoare. formularele necesare ºi hãrþile zonelor de recensãmânt. pe tipul cinci. Mãslinul dobrogean Mãslinul dobrogean. Aceasta se întinde pe o suprafaþã de 4 ha. elevii îºi desfãºoarã activitatãþile practictice în sera grãdinii. finap sau corn turcesc. ordinul Rhamnales. Cliniciilor nr. subordonatã Inspectoratului ªcolar Judeþean. Întru-cât primul an a fost o etapã pregãtiroare. sâmbovina de Caucaz. Mãrãcinarul negru (Saxicola torquata) Pietrarul sur (Oenanthe oenanthe). Participanþii vor primi broºuri de metodologie. pe 14 sectoare de interes didactic ºi are peste 1000 de specii de plante. coordonatorului IWSC pentru România: Dr. Etapa II.ubbcluj. acestea vor fi publicate pânã la sfârºitul lunii septembrie pe paginile de web susmenþionate sub forma unei hãrþi de rãspândire ºi a unui tabel cumulativ al numãrului perechilor recenzate din fiecare judeþ. Pe lângã speciile exotice.Pregãtirea În cadrul etapei de pregãtire se vor selecta hãrþile zonelor care urmeazã sã fie monitorizate în funcþie de participanþi ºi habitatele speciilor. de 4 ori mai mult cobalt. sã identificãm factorii periclitanþi pentru specii ºi sã luãm mãsurile necesare de protecþie a acestora.05. a cãrei populaþie europeanã cuibãreºte în proporþie de 60-80% în România. Specia. asemãnãtoare coarnei.

Aurel Doroºencu Plante polenizate de pãsãri Billbergia sp. pãsãri sau chiar specii de lilieci împiedice pãtrunderea polenului. gãureºte depozitul de nectar. iar noaptea intrã într-un fel de hibernare. în 8 familii au apãrut specii de pãsãri cu caracteristici morfologice similare (orificii nazale construite astfel încât sã © Gerald Urquhar © Donato Seidel Aceasta este o adevãratã ºcoalã a naturii în naturã în care copiii au ºansa: sã planteze cel puþin un arbore. piept sau spate. gama variatã a ferigilor din Munþii Mãcinului ºi altele. .) Florile polenizate de pãsãri sunt fãrã miros. Salvia. De aceea. Aceastã metodã este folositã mai des de pãsãrile din familiile Zosteropidae (Africa) ºi Coerebidae (Mexic. Bifurcatã la vârf. iar ciocãnitoarea pestriþã mare (Dendrocopos major) Diglossa pumbea (Coerebidae) extrage nectar cu limba din florile de Kniphofia uvaria. aceasta transportã pachetele de polen care se lipesc de ea. În Australia. sã vadã în realitate plantele ºi pãsãrile despre care învaþã. Acesta este primul caz în care polenizarea este realizatã cu ajutorul limbii pãsãrii. hrãnitori ºi bazine de apã pentru pãsãri ºi sã vadã utilitatea acestor lucruri. datoritã plantelor cu flori care se pot poleniza numai în acest fel (Aquilegia). iar pentru pãsãri obþinerea hranei este mult mai dificilã. student la Universitatea Cape Town în acea perioadã. prin evoluþie adaptativã convergentã. iar pentru creºterea atractivitãþii sunt colorate în combinaþii de roºu-albnegr u. accesul la nectar fãcându-se pe o singurã cale. liana greceascã. de aceea florile ornitofile au petale. o plantã din Africa de Sud aparþinând familiei Asclepiadaceae. Aloe. petalele bobocului se desfac sub forma unei explozii. Pãsãrile au vederea dezvoltatã pe spectrul roºu. Clianthus etc. În fiecare primãvarã devreme elevii construiesc cuiburi artificiale pe care le amplaseazã în grãdinã. Toate aceste familii au avut evoluþia lor proprie. rezultat al diversitãþii speciilor vegetale . sepale. brânduºa aurie. produc mult nectar cu o valoare nutritivã mare. ci ºi-au dezvoltat o limbã specialã. s-au descoperit douã specii de pãsãri hrânindu-se ocazional cu nectar. scaiul vânãt de nisip. Erythrina crista-galli c a e r u l e u s ) polenizeazã florile de Fritillaria imperialis. Erythina. elmentele reproductive (anterele © Samak Khodkaew Zosterops palprebrosa (Zosteropidae) © Daniel Petrescu Gabriela Doroºencu. Brazilia) care au un cioc special adaptat la furt: partea superiorã are un cârlig cu care sprijinã floarea. © Steve Nanz frasinul pufos. polenul este transportat pe frunte. Una dintre speciile familiei. Metabolismul speciilor de colibri este special: toatã ziua se hrãnesc. importantã premisã a hrãnirii oaspeþilor de iarnã ºi a speciilor cuibãritoare care necesitã ºi locuri optime de instalare a cuiburilor. © Steve Nanz Heliconia sp. Grevillea. Madagascar. împrãºtiind polen pe corpul pãsãrii. Piþigoiul albastru (Parus Speciile de colibri (Trochilidae) ºi-au dezvoltat capacitatea de a plana în faþa sursei de nectar. acestea au nevoie de agenþi polenizatori: insecte. elevii instaleazã în grãdina botanicã numeroase hrãnitori pentru pãsãri. Descoperirea a fost o noutate pentru botaniºti. Sterlitzia. al cãrei vãrf are forma unei pensule cu care adunã nectar ºi polen din flori de Grevillea. iar cu cea inferioarã. guºã. Când pasãrea introduce ciocul în floare. toate grupate în 460 de familii. Scutellaria. inflorescenþe de Poinsettia.© Daniel Petrescu © Daniel Petrescu © Daniel Petrescu © Daniel Petrescu poate fi radialã. membrii genului Trichoglossus (Australia ºi Polinezia) nu consumã seminþe sau nuci ca restul speciilor. nectarivori. ruscuþa de primãvarã. Ciocul pãsãriilor este curbat. © Aoki Sigenobu © Delbert Wiens Pãsãri nectarivore Phaethornis striigularis (Trochildae) Clianthus formosus Peraxilla tetrapetala © Steve Nanz Acum câþiva ani. de asemenea curbate. bujorul de stepã. Relaþia specialã cu plantele ornitofile demonstreazã complexitatea ecosistemelor în care interdependenþa speciilor este foarte mare. antere sau bracteole colorate în nuanþele acestuia. În schimb. Anton Pauw. Simetria inflorescenþelor sau florilor Calypte anna (Trochilidae) © Robert M. Pãsãrile se hrãnesc cu nectarul produs de flori ºi involuntar transportã polenul de la o floare la alta. Samoa ºi Hawai trãiesc pãsãri din familia Meliphagide (consumatoare de miere). a descoperit cã Microloma sagittatum. când ninsorile sunt abundente. Mátis Attila 8 NUMÃRUL 1 / 2004 Aquilegia formosa 9 Campylopterus hemileucurus (Trochilidae) © Steve Nanz În clasa Aves. © Mario Piaggio Grãdina botanicã reprezintã pentru pãsãri un mozaic de niºe ecologice. În cazul celorlalte pãsãri. Ambele specii de plante sunt cultivate în grãdini pentru florile mari de culoarea focului. unele specii au evoluat de la consumul de insecte spre o dietã exclusivã de nectar. având în vedere cã celelalte plante din familie sunt polenizate de insecte. Iarna. Lobelia. mai scurtã ºi ascuþitã. Anthornis melanura (Noua Zelandã) are o relaþie specialã cu speciile de Peraxilla un soi de vâsc. cioc subþire. oranj-verde. Pentru fertilizare ºi formare de fructe. pãsãrile având acces la polen din toate direcþiile (flori de Eucalyptus. sã construiascã cuiburi artificiale. bujorul românesc. Din familia papagalilor (Psittaciformes). Protea) sau bilateralã. protejarea lor este absolut esenþialã. Bilbergia. deoarece majoritatea lor au un simþ olfactiv rudimentar. Cuibãresc în Africa. ghiocelul dobrogean. volbura de nisip. În Europa. limbã adaptatã la colectarea de lichid). Dispariþia unei specii de pãsãri polenizatoare poate duce la dispariþia unei plante sau viceversa. În celelate familii. Heliconia. Unele specii de colibri furã ocazional nectar prin gãurirea lateralã a florilor sau a pintenilor florali. ºi stigmatul) sunt orientate astfel încât sã intre în contact cu corpul pãsãrii (flori de Penstemon. este polenizatã de o pasãre numitã Nectarinia chalybea. Noua Zelandã. asigurându-se în acest fel polenizarea plantei. Anizoganthos. reuºind astfel sã pãtrundã cu uºurinþã în florile tubulare. Nectariniidae este o altã familie de pãsãri care se hrãnesc cu nectar. Elementele florale sunt rigide pentru a rezista forþei de greutate exercitatã de pasãre în timpul colectãrii polenului. Africa de Sud. Passiflora. În ultimul caz. Barnard Plante ornitofile Existã 250 000 de specii de plante care produc seminþe închise în fructe. sudul Chinei ºi Australia.

unde metoda este practicatã de mult. Astfel de lãzi au fost livrate ºi unei întreprinderi sãtmãrene de prelucrare a cerealelor. cea mai mare parte a populaþiei actuale trãieºte în localitãþi.000 KM DEPÃRTARE! Societatea Ornitologicã Românã. Actualmente. la Dorolþ. Este prima oarã când lopãtarii inelaþi în România au fost revãzuþi în Spania ºi Oman. interiorul podului sau. apã. înãlþimile minime de 4 m. A existat un caz. finanþat de SOR. locurile întunecoase. Acest program. Deºi unele turle nu le oferã condiþii favorabile pentru cuibãrit. înmulþirea jderilor în aºezãrile omeneºti.814 km! Acest numãr l-a depãºit pe cel al lopãtarilor regãsiþi. Viorel Ciubotã. Spania. În raportul Recensãmântului Pãsãrilor de Apã (IWC) pentru perioada 1997-1999. Astfel. aratã cã 80 % din cuiburile artificiale sunt ocupate de strigi. orientatã tuturor conteazã! SOR va susþine programul în continuare ºi va depune eforturi pentru a-l dezvolta la spre exteriorul clãdirii. Ultima recapturare a avut loc în data de Lopãtar Cel din Oman a parcurs o distanþã de 3. coordonat de International Spoonbill Working Group. Dr. ajutând la urcarea ºi instalarea cuibului î n t u r n . precum ºi sfatul bisericesc. în colaborare cu Muzeul Judeþean Satu Mare. globale. Receptivitatea sãtmãrenilor la © El ek es Pé /GyB A t er Elekes Péter/GyBA © Sike © Tamás Pui de strigã primul cuib artificial. Una din cele mai importante populaþii clocitoare se aflã în Câmpia Someºului ºi este monitorizatã de mai mulþi ani. Mátis Attila © Andreas Schulze societate. Recensãmântul Pãsãrilor de Apã (IWC) este un program de monitoring (evaluare a efectivelor de pãsãri) pe termen lung. în cazul bisericilor. informaþiile cãreia au fost centralizate în IWC Database (baza de date a Recensãmântului Pãsãrilor de Apã). când s-au recapturat doar 4 exemplare din 1180 Lopãtar marcate cu inele de metal. când un gospodar m-a contactat personal ºi m-a rugat sã amplasãm un cuib în gospodãria lui. intensificarea folosirii chimicalelor în agriculturã º. Principalele criterii în alegera locurilor de cuibãrit sunt: deranjul redus. Anastasia Moga RECENSÃMÂNTUL PÃSÃRILOR DE APà INTERNATIONAL WATERBIRD CENSUS (IWC) Termenul pãsãri de apã este folosit pentru desemnarea unui grup eterogen de pãsãri strâns legate de habitatele acvatice. în colaborare cu Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare Delta Dunãrii ºi Corpul de Pazã ºi Control al Administraþiei Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii (ARBDD) a efectuat în perioada 16 iunie . Cuiburile au forma unor lãzi concepute astfel încât sã le ofere condiþii optime pentru cuibãrit. Societeta Ornitologicã Românã. este prima activitate de protecþie a naturii la care a participat muzeul sãtmãrean. Menþionãm importanþa sprijinului ARBDD care a avut un rol determinant în desfãºurarea marcãrilor ºi sperãm cã aceastã acþiune se va repeta cu succes ºi în anul 2004. 5) analiza datelor privind modificãrile distribuþiei populaþiilor în funcþie de condiþiile de mediu ºi de presiunea antropicã. iniþiativa de salvare a strigilor a fost exemplarã. 4) s u s þ i n e r e a o b i e c t i ve l o r c o nve n þ i i l o r internaþionale privind conservarea biodiversitãþii globale. Cuiburile au fost amplasate în diferite localitãþi ale Cuiburi artificiale pentru strigã LOPÃTARII DIN ROMÂNIA MIGREAZà LA 4. limiteazã accesul strigilor în nivel naþional. Israel (3 pãsãri).© Beat Rüegger ªTIRI SOR CUM VOR FI SALVATE STRIGILE? Striga s-a adaptat de-a lungul secolelor la clima mereu schimbãtoare ºi la modificãrile habitatului sãu. Sike © Tamás judeþului Satu Mare.a.). Domnul preot. iar pentru 1999 atra. în turlele acestora (unde sunt instalaþii automate pentru clopot). S-a realizat o bazã de date pentru fiecare an. 3) crearea unei baze de date care sã reflecte starea actualã a zonelor umede. a spirjinit iniþiativa Societãþii Ornitologice Române. Din cauza insuficienþei observaþiilor sau a lipsei unui recensãmânt amãnunþit. a fost foarte cooperant în încercarea de a readuce strigile în locaº. inelaþi în România între 1946-2002. Rezultatele acestui proiect ne oferã o imagine mai bunã asupra teritoriilor de iernare a populaþiei cuibãritoare de lopãtari din Delta Dunãrii. Primarul comunei. disponibil sã se implice pe viitor în cât mai multe proiecte asemãnãtoare. a reuºit sã supravieþuiascã în condiþiile amplificãrii procesului de antropizare. Datoritã capacitãþii ridicate de adaptare. Inaugurarea oficialã a programului a avut loc pe 10 februarie 2004. Este un grup foarte bine studiat prin programe de monitoring internaþional. Programul constã în amplasarea de cuiburi artificiale pentru a mãri numãrul locurilor de reproducere a strigilor. organizat de Wetlands International începând cu 1967 ºi se desfãºoarã anual în perioada 10-20 ianuarie în 47 de þãri. Experienþele din strãinãtate. Pãsãrile de apã apar în aglomerãri impresionante ºi sunt indicatori ai stãrii ecosistemelor. un mare iubitor al naturii. Eficienþa marcãrilor cu inele color este foarte mare datoritã uºurinþei de a le observa ºi citi de la distanþã. În România. au demarat un program de reabilitare a strigii pe teritoriul judeþului. Numãrul ºi distribuþia pãsãrilor in perioada iernãrii sunt sintetizate în rapoarte anuale. unde. dat fiind cã tezaurul natural reprezintã o valoare importantã pentru întreaga reproducere. însã dupã renovarea acoperiºului au dispãrut. Acþiunea s-a desfãºurat în cadrul programului internaþional de marcare a lopãtarilor. 2) identificarea prioritãþilor pentru acþiuni de conservare ºi cercetare. România aparþinând la grupul þãrilor riverane Mãrii Negre. a început derularea programului. situaþia speciei nu este pe deplin cunoscutã în România. România a furnizat pentru anii 1997 ºi 1998 date despre Anatidae ºi Fulica atra. Mihály Ghãman a dat un exemplu de atitudine ecologicã. numãrul perechilor clocitoare este estimat la circa 500. din cauza apariþiei simultane a unui numãr de factori periclitanþi (lipsa locurilor de cuibãrit. despre toate speciile de pãsãri de apã. exceptând limicolele. unde rozãtoarele (hrana de bazã a strigilor) produc pagube însemnate. rãspândite în mare parte în Dobrogea ºi câmpiile din vestul þãrii. În bisericã au © Beat Rüegger 7 martie 2004 în Turcia.3 iulie 2003 marcãri cu inele color din plastic la lopãtarii de pe insulele lacului Sinoe (în rezervaþie). aceastã populaþie este în continuã descreºtere. Directorul muzeului. strigile cuibãresc aproape exclusiv în turlele bisericilor. care ºi-a dat acordul în unanimitate la amplasarea acestuia. un cuib amplasat în acestea ar putea fi un nou loc de Sike Tamás 10 NUMÃRUL 1 / 2004 11 . S-au efectuat observaþii în 259 zone de cãtre 188 participanþi ºi au fost evaluate efectivele la 86 specii de pãsãri de baltã. Dupã confecþionarea a 30 de cuiburi artificiale în atelierul muzeului. Au fost regãsite 7 exemplare în strãinãtate: Ucraina. În perioada 2000-2004 recensãmântul a fost organizat de Societatea Ornitologicã Românã cu sprijinul mai multor voluntari. Þãrile care furnizeazã informaþii despre efecivele de pãsãri sunt grupate pe regiuni. de aceea sprijinul Strigã O singurã deschidere a cuibului. iar bazele de date create sunt folosite pentru urmãtoarele obiective: 1) identificarea zonelor umede de importanþã internaþionalã ºi estimarea populaþiilor la efectivele de pãsãri de apã. În estul Europei. Oman. în turla bisericii reformate s-a amplasat cuibãrit strigi ºi mai devreme. Protejarea lor nu poate fi realizatã fãrã cooperarea oamenilor.

Pasãrea ºi-a revenit în timp foarte scurt. spre sfârºitul urmãtoarei luni. Coreea. s-au trezit cu o raþã mandarin în mjlocul curþii. care. a început. Cluj). foto: Attila Sándor În dimineaþa zilei de 10 februarie. jud. de aceea a fost luat în îngrijire de echipa SOR. © SOR RAÞA MANDARIN . i-au fost gãsiþi vechii stãpâni. ataºându-se mult de noii prieteni. consolatoare: rãþoiul urma sã se întoarcã la partenera sa. foto: Sebastian Bugariu © SOR © SOR Ziua de lucru a Departamentului de Conservare SOR Cluj. Cufundarul suferise o uºoarã contuzie. Pasãrea cuibãreºte în nordul Europei. dar Gestul domnilor Ferenþi este un exemplu de urmat ºi mult apreciat de toþi iubitorii naturii. Japonia ºi estul Siberiei. aºa cã au dus-o la un cabinet veterinar unde i-a fost curãþatã ºi cusutã rana. care le aduc mulþumiri. Despãrþirea a fost grea pentru noile gazde. Era de fapt un rãþoi. a fost eliberatã lângã lacul Gilãu. cu un telefon primit din partea unui pescar care a prins în cârligul undiþei o pasãre foarte frumoasã (Lacul Suatu. Peste douã zile. Cluj. noile gazde ale frumoasei rãþuºte. unde aveau amenajat un bazin special ºi condiþii necesare pentru a se simþi într-un mediu cât mai natural. Era vorba despre un cufundar polar (Gavia arctica). CUFUNDAR POLAR © SOR Raþa mandarin (Aix galericulata) trãieºte în sãlbãticie în China. din prea multã curiozitate se rãtãcise. jud. sunt mari iubitori de animale. când ºi-a revenind în totalitate. Din fericire. În Europa se regãsesc doar în Anglia unde. la noi fiind întâlnitã doar în migraþie ºi perioada de iarnã. în 21 octombrie. pierzându-ºi stãpânul ºi alegându-se cu o ranã gravã în zona cefei. evadate din grãdini zoologice sau de la crescãtori au format populaþii sãlbatice. © SOR © SOR © SOR.© SOR. domnii Liana ºi ªtefan Ferenþi din Cluj-Napoca. Într-o zi.

Dr. Deºi aceastã lege a þinut cont de convenþiile internaþionale ºi directivele privind conservarea faunei sãlbatice ºi a mediului ei de viaþã. instituþii guvernamentale ºi altele. Vânãtorii ar trebui sã fie cei mai interesaþi de ocrotirea animalelor Desigur. ele fiind o sursã epuizabilã. în spaþiile cu mãrãciniºuri multe ºi dese alcãtuite din pãducel. apãrând o „lãcomie". cunoscutã ca braconaj. Sfrânciocul cu frunte neagrã (Lanius minor) Oaspete de varã. rar atingând 2-2. Vânãtorii trebuie sã posede cunoºtinþe vaste în recunoaºterea animalelor O altã problemã deosebit de importantã este obþinerea. sfrânciocii îºi fac adesea rezerve de hranã înfigându-ºi prada suplimentarã (insecte mari ºi. cazuri de sute sau mii de pãsãri (mai ales ciocârlii). Sfrânciocul mare (Lanius excubitor) se aseamãnã destul de mult cu ruda sa mai micã Lanius minor. modificatã ºi îmbunãtãþitã ulterior. cât ºi lângã trunchiul copacilor. care pot vâna legal foarte uºor ocolind legea. din punct de vedere zoologic. Cuibãreºte la înãlþimi de peste 2 m. instituþii de cercetare. În acest spirit. atât la noi cât ºi în strãinãtate. Sfrânciocul roºiatic depune. în livezi etc.vezi poza). în timp ce înãuntru existã o cãptuºealã moale ºi cãlduroasã alcãtuitã din pene. pazã împotriva braconajului etc. maronii. Ponta este formatã din 5-6 ouã. asemãnãtoare la colorit cu cele © Arghiuº Viorel identificate cuiburi ºi la înãlþimi de peste 15 m. însã. pãsãri mici sau ºoricei) în spini. cu poziþii sociale înalte. conduc spre realizarea unor similitudini între sfrâncioci ºi pãsãrile rãpitoare. a cãror culoare variazã mult: pe un fond alb cenuºiu sau alb-portocaliu predominã petele gri. Au fost descoperite cuiburi ºi în livezi cu copaci bãtrâni (în comuna Fãrcaºa. chiar. mai existã unele neclaritãþi ºi diverse probleme pe care le ridicã anumite articole ºi paragrafe.cãi rutiere. ordinului Passeriforme. 3 dintre ele având o pontã formatã din 7 ouã (vezi poza)! Verificând periodic aceste cuiburi. în mod normal. stufãriº. raþe ºi gâºte vânate ºi aranjate în grãmezi sau înºirate pe suprafeþe mari.103/1996. Foarte slab perceputã în realitate este ideea „vânãtorului ocrotitor al naturii". ca ºi la noi în þarã. a fost unul favorabil © Arghiuº Viorel Pontã sfrâncioc mare Dacã sesizaþi cazuri de braconaj sunaþi la : Garda de Mediu Asociaþia Judeþeanã a Vânãtorilor ºi Pescarilor Agenþia de Protecþie a Mediului Poliþie Gâºte cu gât roºu omorâte în Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii de coþofanã (fondul alb-verzui sau alb-albãstrui este pãtat în culori gri-mãslinii). Dan Traian Ionescu Pontã sfrâncioc cu frunte neagrã interiorul este cãptuºit cu fire fine de ierburi uscate ºi/sau verzi. din vânãtoare se câºtigã uneori destul de mult. este una dintre cele mai rare specii de pãsãri din Eurasia. La exterior este alcãtuit din crenguþe ºi ierburi uscate. Maramureº. Extinderea largã în România a acestui tip de peisaj face ca peste jumãtate dintre perechile cuibãritoare din Europa sã se stabileascã aici. se pot scrie cãrþi. porumbar ºi mãceº. Numai pe dealurile din proximitatea localitãþii Ocna Mureº au fost localizate peste 30 de cuiburi. corecte ºi sã punã accent pe recunoaºterea speciilor de animale ºi pe alte aspecte practice. prin prisma condiþiilor meteorologice. pe copaci relativ izolaþi (ex. cu substrat predominant psamitic. Þara noastrã reprezintã un refugiu pentru majoritatea pãsãrilor din aceastã familie. Câtã vreme sezonul de vânãtoare este închis nici nu se gândeºte la soarta acelui animal pe care mâine îl va vâna. la înãlþimi care depãºesc 3 m. o formã de învãþãmânt superior de scurtã duratã. îndeosebi. Situaþiile mai rare sunt cele în care specia cuibãreºte în tufiºurile din spaþiile defriºate montane sau în luminiºurile pãdurilor. iar © Arghiuº Viorel Exercitarea activitãþii de vânãtoare în þara noastrã este reglementatã prin legea nr.5 m. dar numai o parte a vânãtorilor participã la aceste activitãþi.animalele. Cuibul este relativ voluminos. iar practica în teren se face cu seriozitate maximã. Cuibul este construit de obicei începând cu a doua jumãtate a lunii mai. unul pro vânãtoare ºi altul contra. Cel mai frecvent cuibãreºte în regiunile colinare cu altitudini mai ridicate (podiºuri înalte ºi dealuri subcarpatice). Partea externã a cuibului este. Unii vânãtori nu au limitã în privinþa numãrului animalelor împuºcate. precum Austria ºi Germania. lânã ºi pãr. porumbeii etc. Anul 2003. biologia ºi comportamentul lor. din ierburi uscate fine. observându-se un numãr ridicat de cuiburi ºi de ouã în fiecare dintre acestea. M-am întrebat adesea. Arghiuº Corina 14 NUMÃRUL 1 / 2004 15 . Nu în ultimul rând. Credem cã. Astfel. Este protejatã prin lege. deseori. dintre care cele mai importante sunt: ciocul încovoiat la vârf. frumos mirositoare. percepþia vânãtorii este foarte diferitã. în perioada 1990-2002). sunt adesea prezentate de massmedia. cu pereþii groºi. faptul cã numai în circa 50% dintre cazuri puii au apucat sã zboare. a unei zone umede (lac. cuibul este alcãtuit. precum ºi în tufiºuri înalte (lângã Cheile Turzii. manualele dupã care studiazã vânãtorii în devenire sunt foarte complexe. Cea mai mare densitate se înregistreazã în regiunile colinare ºi în cele de câmpie. toate esenþiale în gospodãrirea fondurilor de vânãtoare. gâºtele. în anii 2002 ºi 2003).5-1 m). atât lateral pe crengi. Sã nu se înþeleagã greºit. cum ar fi raþele. descoperindu-se cuiburi cu ponta proaspãt depusã ºi în luna iunie. ar trebui ca fiecare vânãtor sã realizeze cã în primul rând el are datoria sã facã ceva concret pentru a ocroti ºi îngriji animalele care se vâneazã. coada relativ lungã. cu un subarboret puþin dezvoltat) din zonele de câmpie ºi dealuri joase. Sfrânciocul roºiatic (Lanius collurio) este specia de sfrâncioc cu cel mai mare numãr de exemplare ºi care are cea mai mare rãspândire. Puþin dupã douã sãptãmâni de clocire. În regiunile mai înalte. 2002 . Mai frecvent cuiburile sunt construite pe crengi laterale de dimensiuni mai mari. Câþi vânãtori ºi gestionari ai fondurilor de vânãtoare se preocupã efectiv de habitatul acestor animale. copaci care mãrginesc structuri longitudinale . De aceea se cautã soluþii optime pentru a gestiona cât mai bine fauna sãlbaticã ºi mediul natural la care fãrã îndoialã au datoria sã participe toþi vânãtorii. plãcere de a ucide sau de a trage în „þinte miºcãtoare" . un fond de vânãtoare sub toate aspectele lui. Existã douã curente puternice. la care România este parte semnatarã. prea uºor. Habitatul preferat de sfrânciocul cu frunte neagrã este cel agricol (pãºuni ºi terenuri arabile presãrate cu pâlcuri rare de copaci. Cuibul este construit la înãlþimi destul de mici (0. mai ales din cauza necesitãþii optimizãrii acesteia cu legile vânãtorii din þãrile Uniunii Europene. În mod cert. mai frecvent în a doua/a treia decadã a lunii mai. picioarele cu gheare ascuþite etc. Ei ar trebui sã fie preocupaþi. s-a înfiinþat în urmã cu mai mulþi ani Colegiul Cinegetic. pãrerile fiind împãrþite. au fost identificate cuiburi în plantaþii mici de plop (în sudul oraºului Ocna Mureº. la 210 m altitudine. În þãri dezvoltate. concentrate uneori într-un cerc care înconjoarã oul spre capãtul bont. În spaþiile joase de ºes din sud. Vânãtoarea ilegalã pune în pericol fauna þãrii Despre vânãtoarea ilegalã.vezi poza). gestionarii fondurilor de vânãtoare contribuie din plin la îngrijirea animalelor (prin hrãnire în timpul iernii. Cuibãritul începe destul de târziu. În plantaþia de plop de la Ocna Mureº au fost Sfrâncioc roºiatic © SOR © Andreas Schulze Pontã sfrâncioc roºiatic cuibãritului acestei specii. Arghiuº Viorel. © Andreas Schulze Vânãtoarea ºi protecþia mediului © SOR Sã mai învãþãm ceva despre pãsãri Sfrâncioc cu frunte neagrã Oaspete de iarnã în Dobrogea. câþi vânãtori s-au implicat concret în protejarea unei specii de animal. aceastã specie cuibãreºte relativ târziu. în aliniamentele de arbori care mãrginesc drumurile (la limita dintre judeþele Cluj ºi Alba. În perioada de creºtere a puilor. ºi lânã. îºi fac apariþia puii. a permiselor de vânãtoare: dreptul unui om de a vâna ºi de a face parte dintr-o organizaþie vânãtoreascã (asociaþie de vânãtoare). 5-6 ouã. inclusiv pentru speciile mai „puþin importante" din punct de vedere vânãtoresc. s-a constatat. avem nevoie de specialiºti în domeniul cinegeticii care sã ºtie gospodãri. vânãtoarea ºi capturarea ei fiind interzisã. În lume. se formeazã pseudo-colonii în pãdurile rare de salcâm. acestea având o culoare a cojii asemãnãtoare celor sfrânciocului mare (cu excepþia fondului verzui-albãstrui). Sunt de pãrere cã oricare vânãtor este obligat sã cunoascã foarte bine numeroase aspecte privind recunoaºterea speciilor de animale în naturã.practicat în scop de consum (mai ales în mediul rural). parcã din vremuri apuse demult. Majoritatea trãsãturilor menþionate.) sau pãduri unde trãiesc ºi specii de interes vânãtoresc? De cele mai multe ori deschiderea sezonului de vânãtoare reprezintã ºi începerea activitãþilor în naturã a vânãtorului. Asistãm din pãcate în zilele noastre la o evoluþie deosebit de gravã a braconajului . sau de oameni înstãriþi.). dacã vrem sã avem în continuare o faunã sãlbaticã. Acelaºi lucru este necesar sã se întâmple ºi în România. mãcar parþial aceste nevoi au fost rezolvate cu ajutorul generaþiilor de absolvenþi ai colegiului. canale). deosebindu-se de acesta îndeosebi prin mãrime ºi lipsa benzii de culoare închisã de la nivelul frunþii. Caracterul unitar al acestei grupe de pãsãri derivã din câteva caracteristici. dar ºi obligaþi sã protejeze ºi sã îmbunãtãþeascã condiþiile de viaþã ale animalelor din mediul natural. de deal ºi podiº. sub toate aspectele. situate în interiorul arcului carpatic. De aici ºi interesul menþinerii acestei activitãþi de cãtre breasla vânãtorilor. rotunjit în plan. capul destul de mare în comparaþie cu corpul. aceastã sintagmã nu prea se regãseºte decât pe hârtie.Gâsca cu gât roºu (Branta ruficollis) CUIBÃRITUL SFRÂNCIOCILOR Laniidele (sfrânciocii) sunt incluse. ca urmare a conservãrii (voite sau nu) pe mari suprafeþe a habitatului specific acestora. în cadrul Facultãþii de Silviculturã din Braºov. aceasta nu poate fi vânãtoare.? Dacã vrem ca în viitor sã pãstrãm ce avem ºi chiar sã înmulþim unele specii avem datoria sã ne preocupe ºi habitatele acestora. fiind întâlnitã în toate regiunile istoricogeografice ale României. Relativ uºor de reperat. Se descoperã frecvent cuiburi în tufiºuri spinoase situate la liziera pãdurilor. Cu toate acestea. Legea va fi în mod cert revizuitã ºi în viitor. Examenele de intrare în rândul vânãtorilor trebuie sã fie foarte exigente. deosebitã în lume ºi o naturã cu numeroase locuri virgine. în 2003 . mulþi dintre ei profesând în domeniul cinegetic. ornatã cu plante verzi. heleºteu etc. Numãrul ouãlor este în general de 5-6 (rar 4). precum ºi unele aspecte referitoare la comportament. Sezonul de cuibãrit începe cu circa o lunã înaintea celorlalte douã specii (mai frecvent în prima jumãtate a lunii aprilie). Practic. pe baze ºtiinþifice ºi practice.

ro Medieºenii ºi natura . fapt nu prea des întâlnit la noi. Mihaela Buhum. 3 n du ©A r Do e oº nc u Pentru mulþi dintre noi. Mestecãneanu Adrian de la Muzeul din Piteºti. visând cu obstinaþie la "noua evadare" din August 2004. când apele erau neobiºnuit de mari pentru luna august. Pe lângã monitorizarea avifaunei din zonã. anul acesta apele au fost extrem de scãzute. Pentru august 2003 s-a anunþat un numãr record de participanþi din toate colþurile þãrii . d-nelor profesoare Gabriela Doroºencu. Tabãra a avut un pronunþat caracter ecologic cu accent pe activitãþi practice. s-au adunat din apropierea satului Caraorman. ereþi. Ioan Cuza din Iaºi. conducerii ARBDD. au fost observaþi într-o dimineaþã peste 150 de prundãraºi de nãmol într-o arie destul de restrânsã. era timpul glumelor. Avem exemplul celor de la Exploratorii care din simpli curioºi. deoarece numãrul de elevi ºi studenþi era mare printre participanþi.94 de iubitori ai naturii. © Andu Doroºencu Spre deosebire de anul trecut. taberele SOR sunt niºte minunate prilejuri de a ne "reîncãrca bateriile" pentru lungile perioade cât vom sta captivi în oraºe. organizaþiei Service Civil International Romania. iar pentru cei mai tineri toate acestea îmbinate cu jocuri pe teme ecologice ºi concursuri. Muzeul Municipal. pãsãrile se aflau în numãr mare în apropierea locului selectat pentru instalarea taberei Lacul Furtuna. Proiectul a vut drept scop: conºtientizarea locuitorilor asupra necesitãþii dezvoltãrii unor relaþii durabile între mediul natural ºi urban îmbogãþirea cunoºtinþelor locuitorilor municipiului despre mediu ºi naturã atragerea populaþiei în aplicarea unor conduite ecologice. Editarea unor materiale publicitare (2 pliante. Agenþiilor de turism HONEYGUIDE ºi IBIS TOURS. n du ©A u afiºe. Pentru detaliile privind condiþiile de participare vã rugãm sã contactaþi: Biroul SOR Tulcea 8800 Tulcea.o convieþuire durabilã Între 15 septembrie 2003 ºi 15 ianuarie 2004 la Mediaº s-a derulat proiectul „Pro Natura Mediensis" / Medieºenii ºi natura o convieþuire durabilã. raþe. Am avut la dispoziþie. mai multe ambarcaþiuni ºi motoare cu care am putut desfãºura activitãþile susmenþionate. Baltag Emanuel. vizitatã deja de peste 60 de grupe de preºcolari ºi clase de elevi. Cu toate acestea. pentru cã migraþia lor începuse. 2. Gãrii 11 bl. au devenit în doar câþiva ani atât de dedicaþi iubitori ºi cunoascãtori ai pãsãrilor. printre care ºi colectarea selectivã a deºeurilor în vederea reciclãrii. la început. Pentru atingerea scopului s-au formulat obiectivele majore ale proiectului: Sã cunoaºtem vieþuitoarele din jurul nostru ºi Ne dorim un oraº curat. la Vadu-Sinoie au fost foarte multe pãsãri. ºi în acest an. Focul de tabarã ºi excursiile cu ºalupa În Delta Dunãrii s-au organizat excursii cu ºalupa pusã la dispozitie de IBIS TOURS ºi cu bãrcile cu motor. S-a acordat importanþã ºi cunoaºterii biodiversitãþii în general. diferitelor premieri. bilanþurilor. ro Do ºe nc Pentru desfãºurarea cu success a taberei. Proiectul a fost iniþiat de Sucursala SOR Mediaº ºi a fost realizat în parteneriat cu Primãria. le aducem mulþumiri: fundaþiei REC. completãri de fiºe ecologice. Maliuc ºi Vadu în sute de saci. Aici au fost montate 11 16 NUMÃRUL 1 / 2004 17 © Andu Doroºencu . Avem convingerea cã participanþii la aceste tabere chiar daca nu vor deveni toti ornitologi. marturii ale felului în care au ajuns ei sã iubeascã pãsãrile ºi sã se implice în actiuni de protecþie a naturii. Aici aveau loc mici serbari.TABÃRA SOR DIN DELTA DUNÃRII © Andu Doroºencu ACTIUNI . Zilnic se fãceau observaþii sistematice în teren pentru cunoaºterea habitatelor ºi pentru sesizarea eventualelor presiuni antropice asupra acestora (urmate de completarea de fise ecologice). S-a amenajat traseul eco-educativ „Pãdurea" într-o zonã tradiþionalã de agrement. Sara Bocãneanu. elevilor ºi studenþilor Alina Zamirca. ªi în acest an. cântecelor.30 August. ne adunam în faþa focului. centrul de Voluntariat ºi Liceul „Stephan Ludwig Roth" din localitate. Searã de searã.G5. baazte pe: ºtiinþã ºi popularizare. zonele Furtuna. S-au achiziþionat trei colecþii de animale preparate ºi naturalizate: 9000 de fluturi. educaþie. Doroºencu Andu. © Andu Doroºencu În 2004 tabãra se va organiza în perioada 20 . La ora bilanþului se pot consemna urmãtoarele rezultate: 1. d-lor Costin Ion ºi Viorel Pocora de la Universitatea Al. dar ºi al unor scurte autoprezentari ale participantilor. promovare ºi aplicare. pe toatã durata taberei. La Sinoie. limicole. 3. dar au fost acolo ºi observatori mai experimentaþi care au observat 149 de specii. Sucursalei SOR Tulcea Falco Cherrug ºi tuturor participanþilor. peste o tonã de deseuri din plastic care au fost scoase din Delta cu un bac motor pus la dispozitie de Administraþia Rrezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii. pe lânga barca SOR. nu numai studierii pãsãrilor. 250 coleoptere ºi 110 pãsãri ºi prezentarea lor într-o expoziþie. Florin Stavarache. Matrona Petrescu. deprinderea tehnicilor de inelare precum ºi de extragere a pãsãrilor din plase. în special dlui Guvernator Virgil Munteanu. Achimfiev Constantin. programul taberei a fost d e s t u l d e b i n e a d a pt a t p e n t r u perfecþionarea cunoºtinþelor despre pãsãri ºi despre habitate: lucru la plase. participarea la determinarea exactã a pãsãrilor prinse. Ghiolmez Petre. În ciuda secetei. unde era un peisaj încântãtor./Fax: 0240-515438 e-mail: petrescu_alcedo@sor. legate de obiectivele majore ale proiectului ºi 8 ilustrate cu pãsãri). au devenit sau sunt în curs de a deveni niºte generosi promotori ai ideilor de protejare a pãsãrilor ºi a habitatelor lor. Str.Falco Cherrug au cuprins 118 specii. Listele de pãsãri ale elevilor de la sucursala SOR . aºa cã am putut face observaþii interesante la egrete ºi starci. Cristian Sandu. Mariana Cuzic.2 Tel. ap. d-nelor Moreanu Silvia.

Acest lucru ne-a dat certitudinea cã facem o muncã eficientã care trebuie continuatã. pentru cã este absolut necesar sã introducem copiii într-un sistem ordonat de studiu.IALOMIÞA În 1998. În cadrul lansãrii festive a rezultatelor proiectului sa prezentat în avanpremierã mondialã un film documentar: „Observaþii în natura Transilvaniei" Dorim sã mulþumim ºi pe aceastã cale celor peste 200 de colaboratori (membri SOR. punând toatã pasiunea ºi priceperea pentru bunul mers al alegerii. 4. Conform acestuia.în valoare totalã de 9000 USD a fost acordatã de US Agency for International Development. Rezultatele noastre au fost notabile. preocupãri legate de studierea naturii. în cadrul „Caravanei afiºelor". câte o activitate de cerc. Dr. responsabilitatea populaþiei la protejarea mediului urban ºi natural. RASP Word Learning Program. reuºind în 2002 sã ocupãm locul I la nivel judeþean (la Concursul de proiecte de mediu) ºi sã reprezentãm judeþul ºi SOR-ul. Din punct de vedere instructiv-educativ. ªcoala nr. iar la ºcoala M. aptitudinile pentru cercetarea stiintificã ºi creativitatea. În momentul de faþã. apei ºi solului. iar când am vazut interesul copiilor faþã de studiul a tot ceea ce este viu (sub altã formã decât lecþia de biologie). Evenimentul a fost mediatizat în cadrul a 6 emisiuni 5. am constituit sucursala SOR „CYGNUS" . În 1993 am organizat. îºi dezvoltã gândirea. 1 Þãndãrei Petre Teodor (coordonator cerc ornitologie.ACTIUNI . contribuind astfel la informarea ºi formarea copiilor în ideea protejãrii naturii si a mediului. Petre Carolina Marinela (coordonator optional ornitologie. încercãm sã oferim doar un exemplu de activitate cu copii (în cadrul SOR. naþional ºi local. Toate activitãþile desfãºurate de noi au fãcut parte din programe derulate la nivel european: Rândunica. Astfel. generaþiile tinere obþin informaþii despre: · Protecþia speciilor(o specie poate fi ocrotitã doar în mediul sãu natural) · Soluþii alternative de exploatare/valorificare a resurselor naturale. Împreunã cu 35 de profesori din toatã þara (toþi membri SOR). unde am ocupat locul II cu cupã. De ce Ornitologie? Pentru cã: am fost ºi suntem membri SOR. 3 tv ºi în 5 articole apãrute în presa localã ºi regionalã. 6. dupã care au fost prezentate diferitor instituþii de învãþãmânt. 40 de planºe ºi 4 panouri informative care prezintã elementele caracteristice de florã ºi faunã a zonei. European Birdwath). pentru cã astfel avem posibilitatea de a participa la proiecte ºi programe de lucru în naturã ºi despre naturã. Realizarea de cãtre elevi a 40 de postere în cadrul campaniei de sensibilizare ºi conºtientizare a populaþiei despre acþiunile individuale pentru menþinerea curãþeniei în mediul urban ºi natural.. fiecare la ºcoala unde lucram. · Menþinerea puritatii aerului. Împreunã cu APM Ialomiþa am propus spre desemnare cîteva zone umede drept Arii de Importanþã Avifaunisticã. etica drumeþiei ºi normele de comportament ecologic în naturã ºi importanþa pãdurii. cunoaºtere ºi protejare a naturii salbatice fãrã de care ne va fi foarte greu sã existãm. ºcoli. a putut sã ne ofere sprijin material ºi relaþional omogenizându-ne activitatea la nivel naþional. · Legatura om-naturã. Environmental Law Institute. iar la faza pe þarã am obþinut locul I ºi medalia de aur la gimnaziu. prin Ordin de Ministru s-a stabilit noul Plan cadru de învãþãmânt. angajaþi ai instituþiilor partenere) care prin munca ºi devotamentul lor au finalizat ºi au asigurat succesul proiectului în beneficiul medieºenilor ºi a naturii înconjurãtoare. pentru cã SOR este organizaþia care se ocupã cu studiul ºi protecþia pãsãrilor. 7. Am devenit membrii acesteia. când am aflat de Societatea Ornitologicã Româna (cu totul ºi cu totul întâmplãtor). îºi dezvoltã metode ºi tehnici de colectare ºi interpretare a datelor. la ºcoala nr. voluntari. elevi. Nu dorim sã ne erijãm în atotcunoscãtori ai domeniului. Spaþiul nu ne permite sã prezentam toate categoriile de avantaje pe care le prezintã aceastã ofertã educaþionalã (doritorilor le putem transmite documentaþia). Kogalniceanu funcþiona un Cerc de Ornitologie. Ko g a l n i c e a nu º i coordonator Sucursala SOR “ cuiburi artificiale. am depus documentaþia necesarã pentru luarea unora în custodie. la etapa pe þarã. de utilizare ºi exersare a limbilor strãine (SOR este partenerul BirdLife International în România organizaþie care reuneºte ONG-uri de protecþie a pãsãrilor ºi mediului din peste 100 de þãri). În 2003 am repetat rezultatul la acest concurs la faza judeþeanã. Finanþarea . fãrã de care acest proiect nu s-ar fi putut realiza. S-au organizat 7 acþiuni de informare pentru grãdiniþe. · Soluþii pentr u depozitarea reziduurilor (valorificarea ºi reciclarea acestora). Considerãm aceastã colaborare o formula interesantã prin care se imbinã în mod perfect utilul cu placutul. pentru cã SOR. ª c o a l a M . care ne pot deschide noi perspective.2 din Þãndãrei se studia opþional ornitologia. Mulþumim ºi pe aceastã cale pentru suportul financiar acordat. Recensãmântul pãsãrilor de apã. Din punct de vedere ºtiinþific. însã este necesar sã amintim cã am introdus activitatea ornitologicã cu copii în circuitul judeþean ºi naþional al unor concursuri de mediu. am ajuns la concluzia cã este bine sã realizãm o programã de opþional ornitologie. Anikó Mitruly 18 NUMÃRUL 1 / 2004 19 . Acestea au fãcut parte din expoziþie expoziþie. un mod de a vedea ºi realiza (cu contribuþii educative serioase) lucruri utile. PARTENERIATUL ªCOALà SOR Totul a inceput in 1991. ornitologia a obþinut statut de disciplinã opþionalã. asociaþii de locatari despre contribuþia ºi radio. Fundaþia pentru Parteneriat ºi Centrul Naþional pentru Dezvoltare Durabilã.). Recensãmântul berzei albe. Crex. aceºtia îºi formeazã o pasiune.