COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ALBA

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR - JUDEŢUL ALBA -

ALBA IULIA 2011

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEŢULUI ALBA

PREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREFECT AL JUDEŢULUI ALBA

VICEPREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEŢEAN ALBA

CORNEL ŞTEFAN BARDAN

ION DUMITREL

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- JUDEłUL ALBA INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „UNIREA” AL JUDEŢULUI ALBA INSPECTOR ŞEF Colonel DOREL SOFICA

ALBA IULIA 2011

CUPRINS
CONŢINUT Prezentarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1 – Definiţie, scop, obiective Secţiunea a 2-a – Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief 1.1 Suprafaţă, vecinătăţi 1.2 Forme de relief, specificităţi, influenţe 1.3 Caracteristici pedologice ale solului Secţiunea a 2-a - Caracteristici climatice 2.1. Regimul climatic, specificităţi, influenţe 2.2. Regimul precipitaţiilor 2.3. Temperaturi 2.4. Fenomene meteorologice extreme Secţiunea a 3-a - Reţeaua hidrografică 3.1. Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate 3.2. Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare 3.3. Caracteristicile pedologice 3.4. Lacuri, iazuri 3.5. Acumulări piscicole 3.6. Amenajări hidrotehnice Secţiunea a 4-a Populaţia 4.1 Numărul populaţiei 4.2 Structura demografică 4.3 Mişcarea naturală 4.4 Densitatea / concentrarea populaţiei pe zone - aglomerări Secţiunea a 5-a - Căile de transport 5.1. Căi de transport rutiere 5.2. Căi de transport feroviare 5.3. Căi de transport aeriene 5.4. Reţele de conducte magistrale 5.4.1. Reţele de conducte magistrale de gaz 5.4.2. Reţele de conducte magistrale apă Secţiunea a 6-a - Dezvoltare economică 6.1. Zonele industrializate / ramuri 6.2. Depozite / rezervoare, capacităţi de stocare 6.3. Exploatări miniere, petroliere, gaze 6.4. Fondul funciar 6.5. Creşterea animalelor 6.6. Turism / capacităţi de primire turistică 6.7. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei 6.8. Resurse naturale PAG. 4 10 10 10 10 13 13 15 15 15 16 18 19 19 19 20 22 23 23 25 26 27 28 28 31 31 35 38 38 39 39 50 51 51 51 52 66 66 68 71 72 73 74 75 76

1

Secţiunea a 7-a - Infrastructuri locale 7.1. Instituţii publice – judeţene, locale, cultură, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, etc 7.2. Reţele de utilităţi – apă, canalizare, electrice, gaze, reţele termoficare, telefonie fixă, telefonie mobilă, comunicaţii, radio - tv 7.3. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă Secţiunea a 8-a Specific regional – vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale 1.1. Fenomene meteorologice periculoase 1.1.1. Inundaţii 1.1.2. Furtuni (vânt puternic, precipitaţii masive, căderi grindină) 1.1.3. Tornade 1.1.4. Secetă 1.1.5. Îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei) 1.2. Incendii de pădure (incendii la fondul forestier, vegetaţie uscată, culturi de cereale păioase) 1.3. Avalanşe 1.3.1. Avalanşe de zăpadă 1.3.2. Avalanşe de pietre, grohotiş 1.4. Fenomene distructive de origine geologică 1.4.1. Cutremure 1.4.2. Alunecări de teren Secţiunea a 2-a Analiza riscurilor tehnologice 2.1. Riscuri industriale 2.2. Riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase 2.2.1. Transport rutier 2.2.2. Transport feroviar 2.2.3. Transport aerian 2.2.4. Transport prin reţele magistrale 2.2.5. Riscuri nucleare 2.2.6. Riscuri de poluare a apelor 2.2.7. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări 2.2.8. Eşecul utilităţilor publice 2.2.9. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos 2.2.10. Muniţie neexplodată Secţiunea a 3-a – Analiza riscurilor biologice 3.1. – Epidemii 3.2. – Epizootii Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut 7.1. Zone de risc urbane 7.2. Zone de risc periurbane 7.3. Zone de risc rurale CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie Secţiunea a 5-a. Instruirea Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare 2

76 76 92 106 107 109 109 109 109 186 187 187 193 198 201 201 201 202 202 202 206 206 229 229 232 233 233 238 238 247 248 271 272 277 277 278 280 286 289 290 290 297 302 313 313 315 319 320 370 370

CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR CAPITOLUL VII - ANEXE
1. lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială 2. atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de Analiza şi Acoperire a Riscurilor 3. componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, a responsabilităţilor şi misiunilor; 4. componenţa comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă 5. componenţa grupurilor de suport tehnic la nivel CJSU 6. riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale; 7. măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri; 8. sisteme existente de preavertizare / avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării; 9. date cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă (seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.); 10. planuri şi proceduri de intervenţie; 11. schema fluxului informaţional-decizional; 12. locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora; 13. planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice specifice; 14. rapoarte lunare de informare şi analiză către prefect; 15. situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.; 16. reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

377 410 411
411 422 437 442 444 448 449 452 456 456 457 468 474 474 474 475

3

PREZENTARE PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL JUDEŢULUI ALBA
Prin „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” s-a propus stabilirea scopurilor, obiectivelor şi răspunderilor autorităţilor şi factorilor în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Alba. Planul cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective din perspectiva structurilor cu atribuţii în acest sens la nivel judeţean. Scopurile „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”, sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. La baza întocmirii „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” a stat Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, Schema cu riscurile teritoriale întocmită la nivelul judeţului Alba, precum şi acte normative de referinţă menţionate la capitolul I. Obiectivele „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”, sunt: • asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; • amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; • stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; • alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Prezentul plan este organizat pe şase capitole, fiecare capitol fiind organizat pe secţiuni, iar în cadrul acestora puncte şi subpuncte. Structurarea pe capitole a „Planului de Analiză şi acoperire a riscurilor – la nivelul judeţului Alba” este următoarea: o Capitolul I - dispoziţii generale o Capitolul II - caracteristicile unităţii administrativ teritoriale o Capitolul III - analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă o Capitolul IV - acoperirea riscurilor o Capitolul V - resurse umane, materiale şi financiare o Capitolul VI - logistica acţiunilor o Capitolul VII - anexe Capitolul I - dispoziţii generale este structurat pe două secţiuni. În prima secţiune sunt tratate probleme referitoare la definirea planului de analiză şi acoperire a riscurilor, scopurile şi obiectivele acestuia. Secţiunea a doua are în cuprins trei subpuncte prin care sunt abordate problemele referitoare la actele normative de referinţă, structurile organizatorice de la nivel judeţean implicate în analiza şi acoperirea riscurilor şi responsabilităţi ale acestora din acest punct de vedere. Actele normative incluse abordează în mod direct problematica situaţiilor de urgenţă dar şi problematici specifice instituţiilor / structurilor cu atribuţii în acest domeniu. Punctele 2 şi 3 din această secţiune sunt detaliate prin prisma Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă ca element de bază, la nivel judeţean, al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 4

Capitolul II - caracteristicile unităţii administrativ teritoriale este structurat pe opt secţiuni prin intermediul cărora s-a urmărit prezentarea elementelor definitorii ale judeţului Alba şi care au incidenţă în dezvoltarea următoarelor capitole ale planului. Secţiunile componente ale capitolului sunt: o Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief o Secţiunea a 2-a - Caracteristici climatice o Secţiunea a 3-a - Reţeaua hidrografică o Secţiunea a 4-a Populaţia o Secţiunea a 5-a - Căile de transport o Secţiunea a 6-a - Dezvoltare economică o Secţiunea a 7-a - Infrastructuri locale o Secţiunea a 8-a Specific regional – vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief, tratează probleme referitoare la suprafaţa, vecinătăţile, formele de relief, specificităţile şi influenţele existente şi elemente legate de caracteristicile pedologice ale solului. În cuprinsul secţiunii a 2-a "Caracteristici climatice" s-au făcut referiri cu privire la regimul climatic, specificităţi ale acestuia, influenţe, regimul precipitaţiilor ( cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice), temperaturi (lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice), fenomene meteorologice extreme ( furtuni, tornade). Secţiunea a 3-a "Reţea hidrografică" cuprinde referiri cu privire la cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate - vârfuri istorice, bazinele hidrografice, lacurile de acumulare (suprafeţe, volume ale acestora), caracteristicile pedologice, lacurile şi iazurile din judeţ (suprafeţe, adâncimi), acumulări piscicole (suprafeţe, localizare), amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin prisma datelor caracteristice ala acestora). În cuprinsul secţiunii a 4-a "Populaţie" s-au abordat probleme referitoare la numărul populaţiei, structura demografică, mişcarea naturală, densitatea/concentrarea populaţiei pe zone aglomerări.Datele sunt cele rezultate după ultimul recensământ desfăşurat la nivel naţional, în conformitate cu cerinţele stipulate în „Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor”. Pentru datele care au impus folosirea datelor statistice întocmite pînă la data ultimului recensămînt naţional sau după acesta, s-au folosit şi astfel de date, acestea fiind puse la dispoziţie de Direcţia de statistică a judeţului Alba. Secţiunea a 5-a "Căi de transport" tratează problematica referitoare la căile de transport existente în judeţ. Datele folosite au rol lămuritor asupra principalelor căi de comunicaţie existente privitor la localizarea acestora, desfăşurarea şi principalele caracteristici. Elementele prezentate, specifice judeţului sunt căile de transport rutiere (drumuri europene / naţionale, drumuri judeţene, rute de transport pentru materiale periculoase cu precizări la starea acestora), căile de transport feroviare (desfăşurare, caracteristici), căile de transport aeriene, reţele de conducte magistrale. La nivel judeţean nu sunt căi de transport subterane – metrou, căile navigabile – porturi. Secţiunea a 6-a "Dezvoltare economică" face referiri cu privire la zonele industrializate/ramuri, depozite/rezervoare, capacităţi de stocare, exploatările miniere, fondul funciar - terenuri agricole, suprafeţe împădurite, creşterea animalelor, turism/capacităţi de primire turistică, apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei, resurse naturale. În cuprinsul secţiunii a 7-a "Infrastructuri locale" sunt prezentate elementele de identificare referitor la instituţii publice din judeţ precum şi date privitoare la reţelele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, locurile de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă - tabere de sinistraţi. Secţiunea a 8-a "Specific regional/local" abordează influenţele prezente (din judeţele vecine) asupra principalelor elemente de analiză şi acoperire a riscurilor şi care pot afecta zona de competenţă. În acest sens în cuprinsul secţiunii sunt tratate aspecte din punct de vedere climatic, hidrologic, al formelor de relief, al comunicaţiilor rutiere, al comunicaţiilor feroviare, al comunicaţiilor aeriene, al fondului forestier, al protecţiei mediului, sanitar veterinar, al asigurării cu energie electrică, gaze naturale şi apă. Capitolul III - analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă este structurat pe şase secţiuni, la elaborarea acestora ţinându-se seama de principalele tipuri de riscuri definite de legislaţia în vigoare. Secţiunile capitolului III, sunt: 5

Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale Secţiunea a 2-a Analiza riscurilor tehnologice Secţiunea a 3-a – Analiza riscurilor biologice Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut Analiza riscurilor cuprinse are la bază „Schema cu riscurile teritoriale la nivelul judeţului Alba” şi permite cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza s-a realizat pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie - studii, prognoze, etc., fiind avute în vedere: riscurile naturale, riscurile tehnologice, riscurile biologice, riscurile de incendiu, riscurile sociale, alte tipuri de riscuri. Secţiunea 1 "Analiza riscurilor naturale" cuprinde referiri cu privire la: o fenomenele meteorologice periculoase – unde au fost analizate zonele unde s-au produs astfel de fenomene, precum şi posibilitatea apariţiei acestora în noi locuri; o inundaţii, unde am analizat dacă inundaţiile sunt previzibile şi cu cât timp înainte, efectele dinamice şi dacă necesită evacuarea persoanelor, starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice, inventarierea construcţiilor realizate în zone inundabile, existenţa unor măsuri de protecţie suplimentare; o furtuni, tornade, secetă, îngheţ cu date referitoare la previzibilitatea fenomenelor, cu cât timp înainte, localităţile/terenurile/obiectivele care pot fi afectate şi dacă este necesară evacuarea persoanelor; o incendii de pădure, abordându-se probleme referitoare la posibilitatea producerii incendiilor de această natură, perioadele şi frecvenţa acestora, suprafeţele împădurite care pot fi afectate; o avalanşe - se analizează posibilitatea producerii acestora, perioadele şi frecvenţa lor, localităţi şi amenajări care pot fi afectate; o fenomene distructive de origine geologică: cutremure şi alunecări de teren. Cutremure avându-se în vedere: macro- şi microzonarea seismică a teritoriului naţional, caracteristicile fondului construit. Alunecările de teren - prin analizarea locurilor cunoscute în care se produc astfel de fenomene pe teritoriul judeţului, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora, suprafeţele de teren şi construcţiile care pot fi afectate. În secţiunea a 2-a "Analiza riscurilor tehnologice" s-au abordat probleme cu privire la: o riscurile industriale, analizîndu-se activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, tipurile de substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie; o riscurile de transport şi depozitare de produse periculoase, analizîndu-se posibilele accidente care se pot produce pe reţeaua rutieră, feroviară pentru transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora. Referitor la transport rutier s-a ţinut cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora, numărul de accidente pe kilometru şi pe an. Referitor la transportul feroviar s-a ţinut cont de reţeaua feroviară existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compune şi destinaţia, numărul de evenimente produse şi frecvenţa acestora; o transportul aerian analizat prin prisma posibilităţii producerii unor evenimente avînd în vedere faptul că pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri dar judeţul este tranzitat de rute de zbor; o transportul prin reţele magistrale, analizîndu-se riscurile în funcţie de magistralelor de transport existente (gaze, apă); o riscurile nucleare analizate avînd învedere amplasarea unor astfel de obiective la nivel naţional, pe teritoriul judeţului neexistînd astfel de obiective; o riscurile de poluare a apelor unde s-au inventariat locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora, zonele care ar putea fi afectate; o o o o o o o 6

o prăbuşirile de construcţii, instalaţii sau amenajări cu referiri la construcţiile, instalaţiile şi alte amenajări aflate în stare avansată de degradare şi la care există riscul de prăbuşire; o eşecul utilităţilor publice, analizat prin inventarierea şi analiza sistemelor, instalaţiilor şi echipamentele a căror scoatere din funcţiune poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică şi termică pentru o zonă extinsă din cadrul localităţii/judeţului; o căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos; o muniţia neexplodată prin analizarea existenţei fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniţie neexplodată, utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică executate. Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" cuprinde referiri la inventarierea şi analizarea surselor potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcţii, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii şi poluările accidentale. În secţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" abordează probleme de analiză şi diferenţiere a riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă, evidenţele existente pe localităţi, operatori economici, instalaţii publice etc., fond construit, vegetaţie sau vehicule. Secţiunea a 5-a "Analiza riscurilor sociale" cuprinde analiza riscurilor sociale în funcţie de evidenţele existente privind adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenţă mare de public şi mişcările sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă. În secţiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri" sunt referiri la descarcerări, asistenţă medicală şi transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale, întocmite pe baza statisticilor, a intervenţiilor cele mai des desfăşurate. Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut, analizează riscurile pe zone geografice raportat la concentraţia a riscurilor de aceeaşi natură, legate de infrastructuri şi construcţii Elementele avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut au fost: zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii, clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, instalaţiile tehnologice, alte elemente, cum sunt: zonele inundabile, zonele predispuse alunecărilor/prăbuşirilor de teren etc. Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale, sunt stabilite 3 clasificări ale zonelor de risc: zone de risc urbane, zone de risc periurbane, zone de risc rurale. La baza stabilirii acestor zone s-a avut în vedere datele rezultate şi prezentate în secţiunile anterioare, în cadrul fiecărei zone problemele fiind abordate în raport de tipurile de riscuri. Capitolul IV - acoperirea riscurilor este structurat pe şase secţiuni cuprinzînd elemente de concepţie a desfăşurării acţiunilor de protecţie intervenţie, etape, faze şi circuitul informaţional decizional. Secţiunile capitolului sunt: o Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie o Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor o Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor o Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie o Secţiunea a 5-a. Instruirea o Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie cuprinde referiri la desfăşurarea acţiunilor de protecţie intervenţie, principiile acţiunilor de intervenţie, repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă şi evitarea manifestării riscurilor. Acţiunile de protecţie - intervenţie la nivel judeţean se desfăşoară pe principiul gradualităţii în funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei şi în concordanţă cu principăiile managementului integrat. În cadrul secţiunii a 2-a sunt stipulate elementele referitoare la etapele de realizare a acţiunilor de către serviciile de urgenţă profesioniste, serviciile voluntare / private pentru situaţii de urgenţă şi instituţiile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă. Etapele pentru fiecare structură sunt stabilite în raport cu atribuţiile şi specificul fiecăreia. Elementele principale ale etapelor se referă la alertare, informarea asupra situaţiei create, deplasarea la locul evenimentului, intrarea în 7

stabilirea cauzei producerii evenimentului. abordează principalele elemente privind instruirea personalului şi structurilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă. localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. populaţiei sau bunurilor periclitate o Acordarea asistenţei medicale de urgenţă o Prevenirea îmbolnăvirilor în masă o Localizarea şi stingerea incendiilor o Neutralizarea efectelor materialelor periculoase o Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. stocării şi prelucrării datelor specifice.se stabilesc principalele activităţi specifice desfăşurate. efectelor negative produse. Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică. a numărului de evnimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum şi de specificul structurii cu atribuţii în monitorizarea / gestionarea situaţiilor de urgenţă. fazele acţiunilor de urgenţă se diferenţiază pentru serviciile de urgenţă profesioniste şi alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă. evoluţiei acesteia. Acţiunile de protecţie-intervenţie . persoanelor evacuate şi altor resurse o Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative. înregistrării. 8 . de la nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. În funcţie de locul. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare abordează elementele referitoare la sistemul informaţional decizional. Secţiunea a 4-a. Principalele activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin constau în: o Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. notificării. instalaţiile şi amenajările afectate o Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate o Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate o Asigurarea energiei pentru iluminat. detectării. natura. alarmării. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă Secţiunea a 5-a. Instruirea. salvarea persoanelor o Evacuarea persoanelor. înştiinţarea şi avertizarea o Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor o Comunicaţii şi informatică o Căutarea.acţiune. îndeplinirea sarcinilor / activităţilor / misiunilor specifice. descarcerarea. Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe baza activităţilor stabilite pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor. manevra de forţe. Secţiunea a 6-a. În secţiunea a 3-a a capitolului IV sunt stabilite fazele acţiunilor de urgenţă raportându-se la specificul structurii sau instituţiei în cauză. fluxuri informaţional operative. analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. fluxul informaţional între structuri şi fluxuri informaţional decizionale specifice (raportate la tipurile de risc existente pe teritoriul judeţului). amploarea şi de evoluţia evenimentului. precum şi a efectelor negative ale acestora o Informarea. încălzire şi alte utilităţi o Efectuarea depoluării şi decontaminării o Menţinerea şi restabilirea ordinii publice o Logistica intervenţiei o Reabilitarea zonei afectate o Acordarea de ajutoare de primă necesitate. măsurării.

în bugetele proprii. elemente referitoare la stabilirea fondurilor necesare pentru asigurarea resurselor umane. componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă. atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor. de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora. sisteme existente de preavertizare / avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării. măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor. instituţiile publice. organizarea şi stabilirea forţelor şi mijloacelor de intervenţie. situaţia resurselor. tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente.Capitolul V . referiri la planurile şi procedurile de intervenţie. Capitolul VI . societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu. materiale şi financiare. tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă.logistica acţiunilor cuprinde referiri la sistemul forţelor. materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. alte documente referitoare la analiza şi acoperirea riscurilor o o 9 .resurse umane. Consiliul Judeţean Alba şi consiliile locale prevăd anual. Anexele cuprind puncte referitoare la : o o o o o o o o o o o lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor. modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior. Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă sunt în conformitate cu prevederile din planurile de apărare specifice elaborate. conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. schema fluxului informaţional-decizional. materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale. Capitolul VII . În acest capitol sunt prezentate elementele referitoare la resursele umane şi materiale existente şi planificate în domeniul situaţiilor de urgenţă. locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora. pe tipuri de riscuri. riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă. Anexe. reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.Dispoziţii finale. fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane. de autorităţile. potrivit legii.

10 . Scopurile „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”. sunt: • asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă. republicată. o Hotărârea Guvernului României 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. obiectivele şi răspunderile autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Alba şi cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. o Hotărârea Guvernului României nr. 554 din 22 iulie 2008. • amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc. o Hotărârea Guvernului României 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Obiectivele „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor”. o Legea nr. Acte normative de referinţă o Constituţia României.M. conform schemei cu riscurile teritoriale. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 547 din 09 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de protecţie civilă. SCOP.I. o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. adecvat fiecărui tip de risc identificat. de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă.1. acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. modificată şi completată prin Legea de revizuire 429 din 23 octombrie 2003. OBIECTIVE Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE SECŢIUNEA 1 – DEFINIŢIE. SECŢIUNEA A 2-A – RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR 2. republicată în Monitorul Oficial nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. o Hotărârea Guvernului nr. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. • stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative.A.06.nr. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele. stabileşte scopurile. cu modificările şi completările ulterioare. o Hotărârea Guvernului nr. o Hotărârea Guvernului României 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică. 132 din 29 ianuarie 2007. reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor. prin evitarea manifestării acestora. sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător. o Legea nr. 547 / 09. • alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă.2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de protecţie civilă. măsurile. 2288 din 9 decembrie 2004. o O. atribuţiile. funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale o Hotărârea Guvernului 642/13. instituţiilor publice şi operatorilor economici în funcţie de tipurile de riscuri specifice. nr.07.I. pregătirea.o Hotărârea Guvernului României 1492/2004 privind principiile de organizare.I. 19. o O.M. 886/2005 care aprobă „Normele tehnice privind sistemul naţional integrat de înştiinţare.I. o Legea nr. o O.A.G.2006 (MMGA.09. MAI) al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice. o OMAI nr. asigurare a activităţilor de evacuare a persoanelor. 684/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind planificarea. 470 / 1149 / 06.A.Legea apelor. nr. 1995 / 1160 / 18. o OMAI nr.I. 1259 / 10. prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă. 1184 / 06.107 din 25.M. o Ordinul comun Nr.02. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. în situaţii de conflict armat. o Ordinul comun nr.2006 (MCTI / MAI) al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. o O.U.R. modificată şi completată cu O. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. o H.2006 (MMGA. o O. o Ordinul comun nr. MAI) al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii şi a Manualului primarului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii.A.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare.01.11. o OMAI nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea. 1352 / 23. o OMAI nr. nr.. o Ordinul comun nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.G. 1494 / 07.04. avertizare. bunurilor.2006 (MCTI / MAI) al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi alunecări de teren.1996 .01.3 din data de 05. o OMAI nr. avertizare şi alarmare a populaţiei”. nr.2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare. o Legea nr.09.06. desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ teritoriale.11. 823 / 1427 / 15. 1134/13. o Hotărârea Guvernului 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat. 638/420 din 12 mai 2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor respectiv Ministerul Mediului şi Gospoodăririi Apelor entru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.12..12. nr.1240 / 1178 / 05. 30. documentelor şi materialelor care conţin informaţii clasificate.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. 11. organizarea.M. fenomene meteorologice periculoase. 195/2005 privind protecţia mediului.02.M. nr. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor. funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.A.08. o Ordinul comun nr. validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice.2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă. 11 .2010. o Legea nr.01. 02.

247/1235/631/1130 din 10 iulie 2007 privind aprobarea Planului de măsuri vizând realizarea acţiunilor de cooperare între prefecţi şi primari.U.A nr.A.Lege privind autorizarea lucrărilor de construcţii o O.M.2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. o Ordinul M. privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.G. privind Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă. privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.G.G. pentru atenuarea efectelor temperaturilor ridicate asupra populaţiei. 498/2001. publicat în M. 94 din 31 ianuarie 2004. 374/2009 H. o HGR 273/1994. o Legea 138 din 27 aprilie 2004 – Legea Îmbunătăţirilor Funciare.G. a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar . nr.Of.Regulament privind urmărirea comportării în exploatare.o Ordinul M. Familiei şi Egalităţii de Şanse. 1299 din 23 decembrie 2005. O. şi autorităţile de sănătate publică.nr. 520/1318 din 29 mai 2006 al M. respectiv ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. cu modificările şi completările ulterioare. o Ordinul comun nr. Legea nr. O.A. o Ordinul M.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi. nr. o HG 1309 din 19 august 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare cu completările şi modificările ulterioare.11.766/1997. o Ordinul nr.A. 738 din 14 iulie 2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia. nr. o Ordinul comun al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Legea nr. Ministerul Sănătăţii Publice.550 din 29.A. 1475 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Nr. 42/2004.10/1995. 42 din 29 ianuarie 2004. Legea nr.M nr.R.P.50/1991 cu modificările ulterioare . 675/2002.nr. o Legea nr.A nr. modificată şi completată cu H. nr. nr.I.P. nr.M.180/2008. 1303/2007.1094 din 13 octombrie 2005. nr.I. respectiv.G. Ministerul Muncii. a accidentelor majore produse. H.Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora modificat cu H.G. pentru aprobarea O.G.A. modificată şi completată cu Legea nr. privind organizarea activităţii veterinare. 238/2007.P. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase. o Legea nr. 130/2006.27/2009. 123/2008.G. 551 din 08 august 2006 şi M.622/2004 şi H.G. o Ordinul comun al M. o Legea nr. o H. 1415/2009.A.U.M.G.G. privind organizarea activităţii veterinare.G. 940/2006 şi H.A şi M.invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure.G. în calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă. 12 . o HGR nr. o Ordinul M. 1/2008.Lege privind calitatea în construcţii modificată cu HG.G. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor modificat cu H. Legea nr. 73/2009. nr.D.G.G. o Legea nr. 215 din 27 mai 2004. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.M. 587/2002 şi Legea 123/2007.

3. Structuri organizatorice implicate o Instituţia Prefectului Judeţul Alba o Consiliul Judeţean Alba o Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al judeţului Alba o Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba o Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba o Garnizoana Militară Alba o Sistemul de Gospodărire al Apelor Alba o Inspectoratul de Stat în Construcţii Alba o Filiala de Cruce Roşie Alba o Direcţia de Sănătate Publică Alba o Secţia Drumuri Naţionale Alba o S. F.E.C. prin Inspectoratul General.C.A.Centrul de Telecomunicaţii Alba o Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba o Garda Naţională de Mediu .On.Sistemul Zonal Alba o Sistemul Naţional de Îmbunătăţiri Funciare – Sucursala ALBA o SC Hidroelectrica SA .T.T. 13 .A.1.3. Componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu. Alba o Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Alba . Electrica Transilvania Sud S. Sucursala Alba o S.F.sector Alba o Sectia L9 C.E.R. Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional o Ocoalele Silvice Private din judeţ 2.D. componenţa grupurilor de suport tehnic la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă precum şi atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivel judeţean sunt prezentate la capitolul 7 – anexe. ALBA o REGIONALA TRANS GAZ ARAD – SECTOR ALBA o Serviciul de Ambulanţă Judeţean Alba o Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Alba o Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Pentru întocmirea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor la nivelul judeţului Alba au fost furnizate date şi informaţii şi de către următoarele instituţii: o Direcţia Regională de Statistică Alba o Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba o Direcţia Judeţeană Pentru Cultura. Drumuri şi Poduri Locale S. Gaz România S. Responsabilităţile organismelor: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii: a) informează Comitetul Naţional.C. Sucursala Alba o Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba o Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba o Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba o Romtelecom. privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora. APA MARE C. E.Sucursala Hidrocentrale Sebeş o S. Alba o Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba o S.F. din prezentul plan.A.Comisariatul Judeţean Alba o Serviciul Teritorial pentru Probleme Speciale Alba o Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi de Vânătoare Alba o Direcţia Silvică Alba o Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba o Autoritatea Rutieră Română .A. 2.2.Agenţia Alba o Regionala Trans Gaz Arad .C.

societatea civilă . i) gestionează documentele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. centrul operaţional îndeplineşte următoarele atribuţii: a) asigură convocarea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii de zi. f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele atribuţii: a) informează prin centrul operaţional judeţean. pe care o / îl reprezintă sau din care provine. d) execută redactarea hotărârilor adoptate. h) urmăreşte realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora. Atribuţiile cu caracter de specificitate (pentru o anumită situaţie de urgenţă) ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. 14 . f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate. starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă. respectiv al municipiului Bucureşti. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. j) asigură legătura între Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. cu acordul ministrului administraţiei şi internelor. a ordinelor şi a regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă. operatorului economic. instituţiei publice. operatorii economici.b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale. g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă ale comitetului judeţean. k) îndeplinesc şi alte sarcini stabilite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi preşedintele acestuia. materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. Pe linie de secretariat. b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. c) declară.ONG-ul. d) analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane. c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor. reprezentanţii societăţii civile . sunt în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. autorităţile administraţiei publice. f) întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate. persoanele juridice. Pentru îndeplinirea atribuţiunilor centrul operaţional poate consulta specialişti şi din alte domenii de activitate. e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate.ONG-uri. stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor. Atribuţiile persoanelor din compunerea Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi a celor din cadrul grupurilor de suport tehnic se completează cu legislaţia în vigoare referitor la atribuţiile specifice funcţiei îndeplinite în cadrul autorităţii administraţiei publice. Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se asigură prin centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al judeţului Alba. cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă. precum şi a proiectelor de ordine sau dispoziţii. instituţiile publice. c) declară. cu acordul prefectului. e) asigură multiplicarea documentelor emise de comitetul judeţean privind activitatea preventivă şi de intervenţie şi difuzarea lor la autorităţile interesate . pe care le prezintă spre aprobare. d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane. b) primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi le prezintă preşedintelui şi membrilor comitetului. stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor. materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă. e) informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate.

în sud-vest cu judeţul Hunedoara şi judeţul Arad şi în nord-vest cu judeţul Bihor. Cetatea de Baltă ) Mureş Hunedoara Bubeşti (com. ceea ce reprezintă 2.1 Suprafaţă. în sud cu judeţul Vâlcea.AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF 1. judeţul Alba intră în componenţa Regiunii de Dezvoltare Centru. Harghita şi Mureş. Administrativ judeţul este mărginit de judeţul Cluj în partea de nord. Coordonatele punctelor extreme ale judeţului Alba.vestică a ţării. vecinătăţi. în sud-est cu judeţul Sibiu. Şugag) 23032 ‘ 45024’ Vâlcea Sud Hunedoara Crăciunelu de Sus Sibiu 24015’ 46010’ Est (com. 15 . Covasna. ocupând o suprafaţă de 6242 km2.CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE SECŢIUNEA 1 . Sibiu.Arieşeni ) 22037’ 46030’ Vest Bihor Arad Alături de judeţele Braşov. în nord-est cu judeţul Mureş. organism care îşi are sediul în municipiul Alba Iulia. Horea) 22047’ 46035’ Nord Bihor Sibiu Tărtarău ( com.6 % din suprafaţa ţării. sunt următoarele : Punct Judeţul cu care Longitudinea Latitudinea Punct extrem cardinal se invecinează estică nordică Cluj Pătruşeşti (com. Judeţul Alba este situat în partea central .

Zlatna. De la Alba Iulia şi până la Şibot. După formarea şi extinderea marilor unităţi tectonice de relief din România acestea au intrat sub influenţa agenţilor modificatori externi: apă. Sebeş şi 7 oraşe – Abrud. ea se 16 . Ocna Mureş.Structura administrativă a judeţului Alba cuprinde un număr de 11 localităţi urbane (4 municipii – Alba Iulia. Cîmpeni. Teiuş). Privit în ansamblu relieful judeţului Alba. iar zonele depresionare inclusiv luncile râurilor 28 %. specificităţi. despărţite de zona depresionară reprezentată de Culoarul Mureşului.Turda şi are orientare în direcţia NNE-SSV. În cuprinsul judeţului Alba. piemonturi şi depresiuni. climă. 67 de comune şi 656 de sate. Munţii Şureanu (Carpaţii Meridionali) şi Podişul Transilvaniei. se găsesc părţi din trei mari unităţi de relief şi anume: Munţii Apuseni. Aiud. vegetaţie. Zona depresionară axată pe Mureş. apare destul de variat fiind alcătuit din munţi. este cunoscută sub numele de depresiunea Alba Iulia . Baia de Arieş. Munţii ocupă cca 52 % din suprafaţa sa. zona de podiş şi dealuri 20 %.2 Forme de relief. până la formele actuale. care le-au sculptat şi modelat prin eroziune. Blaj. podişuri. Cugir. influenţe. ce se prelungeşte spre est pe Valea Secaşului. Organizarea administrativă a teritoriului şi evoluţia numărului unităţilor administrativ teritoriale în perioada 1990 – 2010: Tipul unităţii administrativ teritoriale Municipii Oraşe Comune Sate Anii 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007 2008 2009 2010 1 9 67 658 3 7 66 657 4 7 65 656 4 7 65 656 4 7 65 656 4 7 65 656 4 7 66 656 4 7 67 656 4 7 67 656 4 7 67 656 4 7 67 656 4 7 67 656 1.

cu altitudini cuprinse între 600 m şi peste 1000 m. conuri de dejecţie.una superioară . În această masă muntoasă mişcările din neozoic au avut drept consecinţă formarea unor depresiuni (Depresiunea Cîmpeni . respectiv treapta submontană . Unitatea muntoasă din sudul judeţului face parte din Carpaţii Meridionali. este foarte restrânsă şi cuprinde doar terminaţiile nordice ale Munţilor Şureanului şi Cindrel. deseori pe Arieş au un efect catastrofal. mc. unde defileul Mureşului separă pe întreaga lui lungime elemente diferite: la nord formaţiunile alpine ale Munţilor Apuseni. la sud formaţiunile prealpine cu relief monoton de platforme de eroziune şi culmi omogene. Tranşa de viitură. depuneri de depozite deluviale. se poate spune că din punct de vedere morfologic teritoriul cercetat se remarcă prin marea varietate a formelor de relief reprezentate prin: Zona montană.Abrud.la peste 1500 m altitudine. Almaşu Mare. Zlatna de pe Ampoi. Între acestea amintim depresiunea Cîmpeni .Cîrligatele . 5. Contactul dintre depresiuni şi zonele montane.formată în cuaternar .prelungeşte cu o altă zonă depresionară de origine tectonică Culoarul Orăştie. Reţeaua hidrografică . Se remarcă două suprafeţe de nivelare: . Principalele altitudini muntoase din judeţ Alba sunt: Nr. având importanţă şi pentru atenuarea viiturilor care. cum ar fi Cîmpeniul şi Abrudul.800 m altitudine) denumită şi "platforma Ţării Moţilor". 8. Munţii Apuseni formează în partea de vest a ţării o zonă compactă care închide la vest Depresiunea Transilvaniei.Fărcaşa . la care se mai adaugă 30 mil..Bistra) unde. Masivul muntos se caracterizează printr-o lipsă a abrupturilor şi a denivelărilor pronunţate între cele trei suprafeţe de eroziune. Limita cea mai pregnantă a acestora este cea sudică. gradul ridicat de compartimentare şi fragmentare a reliefului. Întregalde pe valea Gălzii. se disting două trepte de relief: treapta montană . Zona submontană (depresionară) caracterizată prin interfluvii largi care coboară spre valea Arieşului.între 550 . Trascău şi altele. Lunca Mureşului fiind o zonă des inundabilă. 7. lui Petru Curcubăta Muntele Mare Tărtărău Dealu Comanului Poieniţa Dâmbău Detunata Denumirea masivului muntos Şurianu Bihor Muntele Mare Cibinului Sebeşului Munţii Metaliferi Trascău Munţii Metaliferi 17 Altitudinea (m ) 2130 1849 1826 1772 1619 1437 1369 1258 . În Munţii Apuseni se găsesc o seamă de zone depresionare de origine tectonică care reduc din masivitate masivele montane. din această zonă face parte şi Depresiunea Cîmpeni .1000 m. încât treapta inferioară este situată deasupra depresiunilor marginale. cu relief de culmi domoale străpunse de aparate vulcanice şi mase de calcare ceea ce introduce în relief o anumită dinamică. de pe Arieş. Trăsăturile geografice ale acestei unităţi sunt imprimate de varietatea înălţimilor.una inferioară (700 . asociate cu acumulări piemontane provocate de conurile de dejecţie ale apelor ce coboară de pe versanţii acestora. Denumirea vârfului Vf. 6. s-a amenajat la Mihoieşti un lac de acumulare cu un volum brut de 17 mil. de asemenea. 2. de morfologia diversificată.Bistra. Deci. 4. aşezările umane sunt relativ reduse cu puţine excepţii.a creat noi forme de relief: zone de luncă şi de terasă. se remarcă marea varietate a formelor de relief cu altitudini cuprinse între 550 m şi peste 1000 m. . crt 1. ca substrat petrografic.mc. Relieful coboară lin de la peste 2000 m la sub 900 m. Ca unitate montană nordică judeţul Alba cuprinde sectoare neuniforme ca întindere din orogenul Munţilor Apuseni Centrali şi Sudici. Pentru asigurarea necesarului de apă la unele localităţi din această zonă. 3. se realizează prin platforme structurale. zonă mai denumită şi "platforma Ţării Moţilor".peste 1000 m altitudine. Din punct de vedere morfologic.

1. 10. alunecări de teren. apa.923 ha • Rendzine – 14. sunt mai mult sau mai puţin degradate prin fenomene de eroziune de suprafaţă sau adâncime. soluri gleice. humisilicatice.Zona formaţiunilor sedimentare cuaternare reprezentate prin: conuri de dejecţie acumulări de depozite sedimentare cu stratificaţie încrucişată depuse pe cursurile inferioare ale văilor. Din punct de vedere agropedologic.196 ha • Aluviosoluri – 35. dupa gradul de fertilitate sunt: • Cernoziomuri – 21. în general pe cursurile de apă importante (în special pe malul stâng al râului Arieş dar şi a altor afluenţi importanţi ai acestuia).470 ha • Regosoluri – 34. agricol o reprezinta preluvosolurile. etc.777 ha. climatic.40. Toate tipurile de sol reprezentative din zonă. relieful. fiind următoarele: Nr. litosoluri. 5. Diferenţa până la 330. Zona de luncă a principalelor râuri care străbat judeţul cuprinde soluri slab evoluate respectiv soluri aluviale tipice. o zone de terasă evidenţiate. antecuaternare fiind erodate iar materialul rezultat transportat şi depus pe pante sub formă de depozite fine (argiloase . 6. solurile judeţului Alba. luvisoluri albice. depozitele mai vechi. Altitudinile la care sunt situate municipiile şi oraşele sunt cuprinse între 235 m (Municipiul Alba Iulia) şi 589 m (Oraş Abrud). exces de umiditate. 9.111 ha • Litosoluri. tasări. tipurile de sol reprezentative sunt cernoziomurile tipice. o zone de luncă . aceste zone s-au format prin acţiunea factorilor exogeni. soluri brune argiloiluviale. erodisoluri. soluri brune acide. timpul).prăfoase). tasărilor. 7. 8.23. ori soluri slab evoluate. se explică prin variabilitatea spaţială şi cea temporală a factorilor pedogenetici naturali (factorul litologic. 4.565 ha • Soluri neproductive . • Soluri brune – 63. În zona colinară din judeţul Alba (Podişul Târnavelor şi Podişul Secaşelor).individualizate pregnant de-a lungul râului Arieş şi a văilor mai importante. protosoluri aluviale. Degradarea solurilor din zonă este datorată atât fenomenelor de eroziune.771 ha. 11. argiloiluviale. la confluenţa cu râurile importante (în special râul Arieş).În zona montană (Munţii Şureanu şi Munţii Apuseni) predomină solurile brune luvice. gleiosolurile. terenuri acide. erodosolurile. biologic.3 Caracteristici pedologice ale solului Formarea şi evoluţia numeroaselor categorii de soluri care se regăsesc pe teritoriul judeţului Alba. Denumirea localităţii Alba Iulia Aiud Blaj Sebeş Câmpeni Cugir Ocna Mureş Abrud Zlatna Baia de Arieş Teiuş Tipul localităţii Municipiu Municipiu Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Altitudinea medie ( m ) 235 250 250 255 550 311 250 589 410 550 240 1. Principalele tipuri de sol din judeţul Alba sunt : .692 ha. 18 . o zone de depuneri deluviale care fac legătura între teritoriile mai joase (luncă şi terasă) cu dealurile învecinate. gleizate sau molice. alunecări. regosoluri. 2 3. soluri brune argiloiluviale şi eumezobazice. terenuri acide cât şi surpărilor. crt. etc.

Şona – 705 ha. precum exploatarea neraţională a pădurilor fără reîmpădurirea suprafeţelor defrişate. cu un maxim vara şi un minim în anotimpul rece al anului. iar costurile sunt foarte mari. o serie de topoclimate cu caracteristici proprii.CARACTERISTICI CLIMATICE 2. temperatura medie a aerului scade la valori de cca. influenţe Clima judeţului Alba poate fi caracterizată ca fiind o climă temperat . Solul. circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile suprafeţei active). 2. vegetaţia. Jidvei – 1241 ha.continentală.1800 m.087 ha . cu altitudini de 1600 . 19 . Unirea – 1351 ha. orientarea şi expunerea versanţilor.5°C în Culoarul Mureşului (9.care generează şi influenţează permanent aceste forme ale circulaţiei aerului în straturile inferioare ale atmosferei). solul. Sunt afectate de aceste fenomene de degradare suprafeţe considerabile. valori extreme înregistrate – vîrfuri istorice Temperatura medie a aerului scade în funcţie de altitudine de la cca. 9. Unirea – 515 ha. Sona – 1869 ha. Cele mai afectate zone ale judetului de eroziune în adâncime sunt: Zlatna – 1271 ha.Eroziuni sub influenta apelor pe 114. în schimb Culoarul Mureşului favorizează circulaţia aerului dinspre sud sau dinspre nord în funcţie de condiţiile sinoptice. Suprafaţa activă eterogenă (diverse forme de relief cu altitudini diferite. constituie o barieră climatică în deplasarea pe orizontală a maselor de aer. Degradarea solului.1. Temperaturi – lunare şi anuale. Valea Lunga – 607 ha. Valea Lunga – 1342 ha. în schimb. iar în Munţii Şureanu la peste 2000 m aceasta ajunge chiar sub 0°C. iar zone cu soluri erodate sub influenţa apelor sunt: Zlatna – 1995 ha. îşi poate doar regenera fertilitatea şi deci potenţialul productiv dacă este utilizat cu anumite precauţii pentru a nu-l deteriora. valori medii.533 ha. aplicarea unei agrotehnici necorespunzătoare pe terenurile arabile sau păşunatul neraţional. iar la altitudini de 1200 m în zona montană temperatura medie a aerului coboară la valori de 5 la 6°C (5. specificităţi. 2°C. refacerea lui durează mulţi ani. cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de şes şi de podiş şi moderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunile montane.4°C la Sebeş). la care se adaugă influenţele circulaţiei polare ori tropicale. solul se deosebeşte esenţial de resursele de apă şi aer care se pot reânnoi relativ uşor. Munţii Apuseni şi Munţii Şureanu în vestul şi respectiv sudul judeţului. de circulaţia generală a atmosferei iar pe de altă parte de structura suprafeţei.alunecări pe 32. Regimul climatic.5°C la Roşia Montană). în zona montană la peste 1500 m. . în funcţie de poziţia şi de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni şi anticicloni . Aceste particularităţi sunt determinate pe de o parte. 9. dar dacă este distrus într-un mod sau altul. Regimul radiativ de care beneficiază teritoriul judeţului Alba (situat pe paralela 46°N) poate fi apreciat ca moderat şi cu unele diferenţieri altitudinale după cum urmează : în timp ce în zona colinară a judeţului se înregistrează valori medii anuale ale radiaţiei solare globale de peste 120 kcal/cmp. pe fondul general al climatului. la valori de cca. cauze care potenţează fenomenele de degradare amintite.Ca resursă naturală. reţeaua hidrografică. având în vedere interdependenţa factorilor genetici ai climei (radiaţia solară. valorile scad sub 110 kcal/cmp.6°C la Cîmpeni). favorizează colmatarea albiilor minore. În zona montană înaltã.) introduc. Sebeş – 503 ha.2°C la Blaj) şi la valori de 7 la 8°C în depresiunile intramontane (7. Prin poziţia sa geografică judeţul Alba se află sub influenţa preponderentă a circulaţiei vestice.112 ha .744 ha. SECŢIUNEA A 2-A . astfel: . etc. 9°C sau chiar sub această valoare în zona colinară a judeţului (9.8°C la Alba Iulia . prin procesele de eroziune (de suprafaţă şi de adâncime).2.eroziuni în adâncime pe 18.inundatii pe 28. În toate zonele procesele de degradare sunt favorizate de activitatea antropică.

Tmin. Celsius. iar toamna mai mult de 15 %.0 24.5 89. constatăm cã ele cresc de la 450 .3 30. astfel că pe culmile montane înalte acestea se produc cu o întârziere progresivă.12 628. maxima absolută şi minima absolută la staţiile meteorologice din judeţ.3 92.9 715 20.60 l/mp/lună în cele înalte. se remarcă la nivelul judeţului o repartizare diferenţiată în funcţie de criteriul altitudinal dar şi în funcţie de influenţele circulaţiei generale. În ceea ce priveşte cantităţile lunare şi multianuale de precipitaţii.7 41.1 103 116 137 101 101 85. temperaturile medii sunt cuprinse între cca. Regimul precipitaţiilor (cantităţi lunare şi anuale.2 79. valori ANUL Data Data °C °C °C maxime l/mp 2007 11.5 117 127 107 87.0 15. În iulie.iulie se înregistrează maximul pluviometric (cca.1 125 1134 61.6 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media I .7 25.5 58. care au condus la depăşirea ITU 80 (indicele temperatură – umezeală).12 585. primăvara întârzie din ce în ce mai mult pe măsură ce creşte altitudinea . 2007) s-au înregistrat perioade de timp cu 1-3 zile consecutive când s-au înregistrat nopţi tropicale (temperaturi minime nocturne mai mari de +20 gr.7 62.13.8 83.8 75.6 24. Celsius) şi cu valori maxime diurne de 32 la 35 de gr.1 115 92.4 78.0 19. fiind cuprinse între -10°C în zonele înalte şi -3°C la -4°C în podiş şi în zonele depresionare.1 115 1172 33.3 48. aerul rece şi ceţos se acumuleazã pe văi şi în depresiuni (unde temperaturile minime absolute pot să scadă până la valori de -30 la -35°C).3 73. maximele absolute ajungând până la valori de 37 la 40°C.550 l/mp în zona de podiş şi Culoarul Mureşului. 2003.0 43.3 92.6 17.7 80. după cum urmează : Precipitaţii Tmedie Tmax.5 68.6 34. relativ frecvent înregistrându-se inversiuni de temperaturã.4 98.8 34.21°C în zonele mai joase.07 -11.3.16.7 12.1 83. 2000.4 24.5 86.6 55. chiar peste 100 l/mp/24 ore. 85 l/mp/lunã în zona colinarã şi peste 100l/mp/lună în zona montanã). 15 % din cantitatea anuală. valori medii.06 2010 10. în anotimpul cald al anului (1987.5 36. 2. cantităţile măsurând în medie 20 .9 68.0 642.9 36. iar izolat şi în câteva cazuri. valori extreme înregistrate – vîrfuri istorice) Analizând cantităţile anuale de precipitaţii.5 22.5 45.6 46. iar minimul pluviometric se înregistreazã în luna februarie.0 59.7 82.6 < date culese de la staţiile pluvio din judeţ > Cantităţile maxime căzute în 24 ore au depăşit deseori 50 l/mp. mai putem aminti faptul că în zona colinară a judeţului Alba.2 57. Urmărind repartiţia pe anotimpuri a precipitaţiilor se observã că iarna cad cca.12 484.În tabelul de mai jos sunt redate valorile extreme ale temperaturii aerului. iar toamna este mai prelungă aceasta datorându-se faptului că atât procesele de răcire cât şi cele de încălzire încep de jos în sus .1 34. la peste 1000 .9 24. 30 %. In lunile mai . primăvara cca. În ianuarie temperaturile medii variazã în acelaşi sens.4 21.08 -15.XII 63. sau mai mari.08 < date culese de la staţiile meteorologice din judeţ > Datorită ponderii destul de ridicate a reliefului montan pe teritoriul judeţului .3 39.9 78. în ultimul timp constatându-se chiar o creştere a frecvenţei acestor ploi cu caracter torenţial. 10°C la munte şi 19 .5 -18.3 40.5 18.30 l/mp/lună în zonele de podiş şi culoar şi 45 . Adeseori iarna. Aceste date sunt prezentate în tabelul următor: POSTUL PLUVIO Arieşeni Avram Iancu Cîmpeni Alba Iulia Blaj PRECIPITAŢII MEDII LUNARE ŞI MULTIANUALE HABS 900 753 591 246 334 I 82.8 2008 10.1 50.9 2009 11. vara aproape 40 %.4 68. în funcţie de altitudine.0 03.9 92. 20 . Privitor la temperatura aerului.1100 l/mp în zona de munte.08 -15.4 529.2 23.3 16.2 42.7 40.01 663.

în iarna anului 1984-1985.2005 19.07. Pe teritoriul judeţului Alba s-au înregistrat perioade de timp în care temperaturile negative au persistat un lung şir de zile consecutive.5 l/mp 24.6 l/mp 24. Cîmpeni 73. Roşia Montană 65.2005 18. Staţia meteo / Precipitaţii maxime Data înregistrării crt. de 19 zile consecutive (între 11 februarie – 1 martie 1985) cu valori medii cuprinse între -4 la -15 grade Celsius. La fel de important ca şi valoarea temperaturii minime absolute.12.06.2001 14. s-au format poduri de gheaţă de mari grosimi pe toată lăţimea albiilor minore (la Alba Iulia pe râul Mureş grosimea podului de gheaţă a fost de 40-50 cm. Ponorel 62.12.1975 11. că în zona colinară a judeţului.2010 Un alt aspect privitor la clima judeţului Alba îl reprezintă fenomenele de iarnă dintre care menţionăm căderile abundente de zăpadă şi îngheţurile. alimentări cu apă. Ocna Mureş 70. 1978 6. Arieşeni 103. Berghin 90. Datorită temperaturilor negative înregistrate în aceste două perioade de timp. În anotimpul rece al anului precipitaţiile sub formă de zăpadă se produc în medie într-un număr de 20 .06.1994 13.4 l/mp 18.2010.23 cm la Alba Iulia .3 l/mp 24.1995 8. un număr de 21 zile consecutive (între 2 – 22 ianuarie 1985).07.40 cm la Cîmpeni .8 l/mp 01.04.30 zile în podiş şi 50 .17 februarie .3 l/mp 24.3 l/mp 21.60 zile la munte.1998 2. 150-200 l/mp/24 ore (având în vedere nivelurile maxime ale apelor. Blaj 84. În tabelul următor sunt redate cantităţile maxime de precipitaţii măsurate în 24 de ore la staţiile meteo şi posturile pluvio din judeţ.La Ocna Mureş. Topirea gheţurilor s-a produs lent. au căzut precipitaţii care au măsurat cca.06.06.1975 15.07. energie termică. Aceste fenomene au condus la mari greutăţi în alimentarea cu gaze naturale.3 l/mp sept.9 l/mp 16. iar prin moartea reproducătorilor s-a redus drastic şi puietul. după cum urmează : Nr. • iarna anului 2002 .1988 5. Avram Iancu 116. Fărău 65.0 l/mp 22. Îngheţul. Căderile masive de zăpadă în 24 de ore s-a înregistrat : • iarna anului 1997 .1998 3. transporturi.1998 4.06.07. Alba Iulia 74.1979 10. în zona satului Uioara de Jos (zonă nesupravegheată hidro-meteorologic) în data de 22.06.06. etc. Amintim astfel faptul.4 l/mp 30.2001 12.0 l/mp 08. Baia de Arieş 80. au fost înregistrate temperaturi negative cuprinse în medie între -5 la -22 °C. Ca urmare a acestui fapt s-a produs mortalitate piscicolă masivă. au determinat închiderea temporară a unor operatori economici energofagi. râurile mici practic au îngheţat total. datorită lipsei oxigenării apei.04. este şi regimul îngheţului.1 l/mp 16. Sebeş 61. fără alte evenimente. şcoli.06. este cel mai important fenomen climatic de iarnă şi este definit prin coborârea temperaturii aerului şi a solului sub 0 grade Celsius.0 l/mp 22.1979 9. Câlnic 71. urmată de o a doua perioadă de timp cu temperaturi scăzute. pagubele produse şi declaratiile martorilor).).1988 17.07. Abrud 63.12. şi depăşirea temporară a IR (indicele de răcire).3 l/mp 18.1995 16.7 l/mp 08.000 m altitudine în jurul datei de 01 octombrie. 21 .18 decembrie . Jidvei 70.2 l/mp 22. în condiţiile unei inversiuni termice prelungite.06. Poşaga 76. Primul îngheţ se produce în regiunea montană la cca 1. Dobra 73. Ighiu 51. Postul pluvio în 24 de ore 1. iar pe râurile mari de pe teritoriul judeţului. Roşia de Secaş 69.0 l/mp 24.1 l/mp 18.1995 7.

care a traversat judeţul pe direcţia sud-west – nord-est şi care a afectat localităţile Sebeş. au produs doborâturi de vânt în fondul forestier. mai consemnăm faptul că la nivelul judeţului Alba s-au înregistrat de-a lungul timpului şi fenomene extreme aşa cum sunt furtunile. la nivelul judeţului. cu diferenţierile spaţiale şi temporale specifice. o constituie viteza la rafala maximă. umezeala şi temperatura aerului. Mihalţ. Lopadea Nouă. Viteza medie a vântului este cuprinsă între 1. iar în zonele montane chiar 30 m/s. cămine culturale. peste 24.Umezeala relativã a aerului înregistreazã valori medii anuale cuprinse între 76 . material aluvionar depus pe carosabilul drumurilor ca urmare a scurgerilor de pe versanţi. Sebeş. Cîlnic.2000 ore pe an. rezerva de apă din sol. Cugir. Cenade.4. între 3. Apariţia secetei este condiţionată de absenţa precipitaţiilor. evapotranspiraţia.5 m/s în zona de podiş şi între 5.estică. şcoli. Blaj şi Şona. care în zonele colinare ale judeţului depăşeşte 20 m/s. Rădeşti. Valea Lungă.est (11. Alba Iulia. unde au fost avariate 2051 de locuinţe şi anexe gospodăreşti. Sîncel. O trăsătură aparte a climei judeţului Alba. cinematograf) şi 12 clădiri ale unor agenţi economici. descărcări electrice şi grindină.82 % raportat la scara întregului judeţ. care determină mai întâi declanşarea fenomenului de uscăciune. Miraslău. însoţite sau nu de averse de ploaie.5 %). Fenomene meteorologice extreme – furtuni. viteza vântului.1 % în zonele mai adăpostite ale culoarului Mureşului (Staţia meteorologică Alba Iulia) şi până la 67. reţele electrice. Meteş. Săliştea. etc) şi care se poate produce în oricare anotimp al anului. Galda de Jos. Direct dependentã de circulaţia generală a atmosferei.vest (19. etc. Totodată. grindină şi inundaţii locale). prezent pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi spre Culoarul Mureşului a cărui manifestare se reflectă în regimul tuturor elementelor climatice.7 şi 6. Potrivit evidenţelor statistice. reţelele electrice şi telefonice.5 m/s în zona montană. Ighiu. O altă caracteristică a vântului. cald şi uscat. Tot sud . muzee.9 zecimi. 2. o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn. a fost aceea din intervalul 23 – 27 iunie 1996. De asemenea.2 % în Depresiunea intramontană a Ţării Moţilor (Staţia meteorologică Cîmpeni).4. Cea mai mare furtună sub aspectul pagubelor (vânt puternic.0%) şi cel de nord . etc.5 .2. Aceste furtuni au afectat învelitorile unor construcţii. zonele afectate de furtuni sau vînturi puternice cu aspect de vijelie sunt pe teritoriul administrativ al localităţilor Alba Iulia. Teiuş.5 . cu formarea de vârtejuri care au antrenat în aer praf sau alte obiecte uşoare de pe sol. caracterizate prin vânt puternic cu schimbarea bruscă a direcţiei. Stremţ. Până în prezent nu au fost înregistrate tornade pe teritoriul judeţului Alba deşi la nivel naţional au fost înregistrate astfel de fenomene. Frecvenţa calmului atmosferic prezintă variaţii foarte largi de la 18. Ciugud.0 . nebulozitatea influenţează la rândul ei regimul tuturor elementelor climatice şi prezintă valori medii multianuale care se situeazã între 5. cât şi în zona de podiş a judeţului. caracteristicile şi particularităţile suprafeţei active. Zlatna. Aiud. Crăciunelu de Jos. iar ulterior 22 . Roşia de Secaş. fenomene orajoase. tornade Vântul prezintă direcţii şi viteze ce diferă în funcţie de particularităţile circulaţiei generale ale atmosferei şi ale suprafeţei active (punându-se în evidenţă şi de această dată rolul de baraj orografic al Munţilor Apuseni şi al Munţilor Şureanu). Astfel în lungul Culoarului Mureşului predomină vântul de sud . vânt local.vestică este direcţia predominantă atât la nivelul crestelor din Munţii Apuseni.3 % în zona montană (Staţia meteorologică de culme Roşia Montană) la 52. Pianu. Berghin.5 m/s în zona Culoarului Mureşului. grădiniţe.000 ha terenuri agricole (cu un procent mediu de distrugere de 61 %). Seceta este unul dintre fenomenele climatice cele mai complexe (la care concură mai mulţi factori : precipitaţiile atmosferice. urmată în ordinea frecvenţei de direcţia nord . fenomenele orajoase au produs incendierea unor locuinţe sau anexe gospodăreşti pe teritoriul judeţului Alba. Ponor. Strâns legat de nebulozitate este un alt element meteorologic şi anume durata de strălucire a soarelui care pentru teritoriul judeţului Alba înregistreazã sume cuprinse între 1700 . 35 de clădiri ale unor instituţii publice (sedii primării. Blaj. Cricău. Crăciunelu de Jos. Şpring. Berghin. Ohaba.7. însoţit de precipitaţii sub formă de aversă. În acest contex nu poate fi exclusă apariţia unor astfel de fenomene şi pe teritoriul judeţului. Aiud. 19 autovehicule. ca şi de cele ale suprafeţei active.

care raportată la suprafaţa judeţului de 6242 km2. Panta medie ‰ Bazinul hidrografic Supraf. Alba km2. durata maximă a secetelor şi periodicitatea secetelor sunt parametrii la fel de importanţi pentru anlizarea secetelor şi efectelor lor.7-1.5 km/km2 în zona superioară a bazinului hidrografic al Arieşului. care colectează întreaga reţea hidrografică de pe teritoriul judeţului pe o lungime de 140 km. Configuraţia reţelei hidrografice pentru majoritatea cursurilor de apă din judeţ este de tip rectangular.51 1. Cursurile de apă. Şi mai important.22 1. stadiul de dezvoltare a vegetaţiei. În aceste condiţii pot apărea situaţii în care nu toţi utilizatorii de apă pot folosi cantităţile necesare. rezerva de apă se reduce până la coeficientul de ofilire (când plantele se ofilesc şi mor). debite normale. Caracteristicile hidrografice ale celor mai importante cursuri de apă de pe teritoriul judeţului Alba sunt prezentate în tabelul de mai jos : Date privind cursul de apă Nr. Seceta meteorologică induce seceta hidrologică. Intensitatea fenomenelor de uscăciune şi secetă se pun în evidenţă prin determinarea indicelui de ariditate şi a deficitului de apă din sol.89 1. Perioada de uscăciune este considerată acea perioadă timp de cel puţin 5 zile consecutive în care nu a plouat deloc.1. 2000. 3. 2.persistenţa acestuia generează seceta. 2. 5.3 km/km2 în zona colinară şi mai uscată din Podişul Târnavelor. creşteri înregistrate – vîrfuri istorice Reţeaua hidrografică codificată aferentă judeţului Alba are o lungime totală de 2456 km. precum şi a celor subterane. variaţia factorilor climatici.REŢEAUA HIDROGRAFICĂ 3.45 6231 1678 616 547 1054 358 648 957 535 530 834 1007 Scurgerea apei este direct influenţată de caracteristicile fizico-geografice (relief.74 1. Ponderea cea mai mare a scurgerii se realizează în lunile de primăvară şi începutul verii. este intervalul secetos (perioada de secetă propriu-zisă plus perioada cu precipitaţii deficitare).394 km/km2. Cursul de apă Mureş Arieş Târnava Mare Târnava Mică Sebeş Cugir Lungime în jud. conduce spre o densitate medie de 0. sudul Moldovei sau Dobrogea în anii 1987.Alba km. Principalele caracteristici ale scurgerii sunt determinate de variaţiile altitudinale.0-1. Principalii afluenţi ai Mureşului de pe teritoriul judeţului Alba sunt: Arieşul. 2007. Datorită diversităţii formelor de relief (zonă montană şi colinară) acest parametru prezintă valori de la sub 0. în care trebuie analizate perioadele în care deficitul în precipitaţii a persistat timp îndelungat care se poate întinde pe durata mai multor ani. aferentă jud. cauzate de precipitaţii mixte (lichide şi din topirea zăpezii) respectiv din precipitaţiile lichide de la începutul verii (luna VI şi luna VII) când se realizează 30 . crt. Judeţul Aba fiind situat în interiorul arcului carpatic beneficiază de un climat mai moderat cu influenţe oceanice şi prin urmare nu a fost afectat de secete la fel de severe ca cele din Oltenia. 1.40 % (uneori chiar 50 %) din volumul 23 .43 20 26 Coef. iar perioada de secetă este acea perioadă de minim 10 zile consecutive fără precipitaţii. Câmpia Română. Târnavele (rezultat din unirea Târnavei Mici cu Târnava Mare).de sinuoz. Frecvenţa perioadelor de secetă. 6.2 1. fiind necesară impunerea de restricţii temporare în utilizarea apei anumitor consumatori. Din momentul în care seceta a cuprins şi solul. SECŢIUNEA A 3-A . caracterizată prin diminuarea resurselor de apă din râuri. 140 113 40 51 96 67 Pe bazin 2 7 5 5 20 26 În judeţ 0. în ansamblu. Altitudine medie bazin m. 2003. Principalul curs de apă care tranzitează judeţul. anotimpuale şi de factorii azonali. râul Sebeş şi râul Cugir. până la valori de aproape 0.69 1. este râul Mureş. iar apoi afectează şi solul. există un risc crescut de contaminare ori impurificare a resurselor de apă.0 7 1. De asemenea. etc). Ambele fenomene (uscăciunea şi seceta) se produc mai întâi în aer. 4.

1975 18.05. la 5 .06.1975 11. Secaşul Mic Colibi 0. care s-au situat în jurul probabilităţilor anuale de depăşire de 1 % (de exemplu : r. Nr. La începutul toamnei.05.2005 9.3 inundaţii pe an. Caracteristicile viiturilor şi amploarea lor variază în timp şi spaţiu.scurgerii medii anuale. ca efect al precipitaţiilor mai mari cantitativ.0 2.07. Târnave Mihalţ 28.8 215 83.1975 8.8 245 143 2. Cea mai importantă fază de regim hidrologic prin ponderea efectelor distructive ale apelor este scurgerea maximă. Cluj 26.07. ist.5 330 244 1.07. Mureş în anul 1970.30 % din volumul scurgerii medii anuale ca urmare a topirii mai timpurii a zăpezilor şi gheţurilor).9 1100 950 3. Vara ca rezultat a creşterii evapotranspiraţiei şi a scăderii precipitaţiilor apare o epuizare a apelor subterane din stratul freatic.07.5 400 56. rezervele subterane nefiind refăcute se înregistrează valori mici ale scurgerii (luna IX. fiind legată de factorii climatici şi de caracteristicile bazinelor hidrografice (mărimea suprafeţei şi altitudinea medie).noiembrie şi preponderent topirea zăpezilor în sezonul rece. deşi evaporaţia începe să scadă şi încep ploile de toamnă. Râurile mici din zona de podiş a judeţului (afluenţii de stânga ai Mureşului.07. fiind legată de durata în ore (zile) a viiturilor. Galda Benic 1. Arieşul Mare Scărişoara 5.03.5 185 116 14.5 470 189 8.2 285 114 9. crt. afluenţii Târnavelor. Cugir Cugir 5. caracterizată prin debite şi volume maxime. r.1975 17. În tabelul de mai jos se regăsesc şi valorile debitului mediu multianual pe principalele râuri din judeţ.03.03. Râul Staţia hidrometrică Q mediu Q 1% mc/s 24 . Aiud Aiud 0.0 1360 1350 4. Mureş Acmariu 119 2660 1716 21.jud.1981 5. Arieş Cîmpeni 13.6 260 275 12. În funcţie de ploile de toamnă care pot fi de lungă durată se pot înregistra creşteri ale scurgerii. Sebeş. Arieş în anii 1981 şi 1995. Ca efect al ploilor torenţiale pot apărea şi viituri de vară care ating valori mari ale debitelor.1981 7.1999 Analizând datele observăm că în ultimii 30 ani s-au produs frecvente inundaţii de mare amploare.1979 16.1975 12.5 660 268 19. sau din suprapunerea celor două fenomene în perioada de iarnă . Arieş Turda . Târnave în 1975. În decursul ultimilor ani cele mai mari debite maxime înregistrate pe principalele râuri din judeţul Alba se regăsesc în tabelul de mai jos: Debite maxime istorice Q max.primăvară. Ampoi Bărăbanţ 4.9 685 860 12.1998 4. 8001100 l/mp/an.2 22. fenomen reflectat prin apariţia apelor mici de vară (luna VIII şi luna IX). exemplificând prin zona superioară a râurilor Arieş. Principalul indice al resurselor de apă din râuri este dat de scurgerea medie.1979 15.8 190 90 12. Secaşul Mare şi afluenţii săi) înregistrează valori mari ale scurgerii şi în perioada de iarnă (20 . Mureş Alba Iulia 108 2600 2450 15.06.1970 2.1970 3.07.1981 6. Târnava Mică Blaj 12. Ampoi Zlatna 1. Arieş Baia de Arieş 19. r. Târnava Mare Blaj 15.Sântimbru.07. Viiturile care se produc pe teritoriul judeţului sunt generate de ploi în intervalul mai .6 zile pe râul Mureş şi chiar 9-11 zile în punctul de confluenţă al Mureşului cu Târnavele din zona Mihalţ . etc. durata acestora fiind variabilă de la 12-15 ore pe cursurile mici de apă. Sebeş Petreşti 10.07.1998 14.06. apărând viiturile de toamnă care se pot prelungi până în luna XII.6 19.1998 13. Frecvenţa medie de producere a inundaţiilor pe teritoriul judeţului Alba este de 2 . Secaşul Mare Cunţa 0.3 195 77.06. multianual Data mc/s mc/s 1.3 490 735 12.07. Mureş Ocna Mureş 74 1850 1580 14. luna X). acesta fiind deosebit de util în dimensionarea planurilor de gospodărire a apelor.1975 10.07.1975 19. îndeosebi pe râurile mici şi pe torenţi. Cugir şi altele. Geoagiu Teiuş 1.2 954 851 3.). În zona montană scurgerea este mai bogată.

Harghita.). Râul Geoagiu. Aceste cursuri împânzesc teritoriul studiat şi sunt tributare atât râului Mureş cât şi afluenţilor principali ai acestora.est. Târnave). pârâul Sălcioara. Valea Mare. Gurghiu . 25 .principal afluent pe dreapta al râului Mureş. Panta medie de scurgere este redusă favorizând în acest fel erodarea malurilor. Astfel în zona montană predomină bolovanii de dimensiuni mari (5-50 cm) intercalaţi cu pietrişuri grosiere. Râul Cugir format din cei doi afluenţi care confluează în zona oraşului Cugir (pârâul Cugir şi Râul Mic) izvorăşte tot din Carpaţii Meridionali şi are aceeaşi direcţie aproximativă. Valea Bistrei. debitul său fiind reglat prin amenajările hidrotehnice executate pe cursul inferior şi mijlociu al acestuia. ambele străbat acelaşi podiş despădurit. fundul albiilor este preponderent format din pietrişuri grosiere cu dimensiuni variate (1-5 cm). pârâul Poşaga. Mureş la cca 15 km vest în zona localităţii Mihalţ. Valea Sohodol. Oteşti. Are un bazin hidrografic asimetric. sud-nord. apar depunerile de mâl. care pe cursul superior se mai numeşte şi Valea Mogoşului – are un curs meandrat. Se varsă în Mureş în zona municipiului Aiud. Pe dreapta amintim ca afluenţi: Valea Trâmpoiele.5-2 cm). majoritatea afluenţilor săi fiind pe partea stângă (Valea Morilor. volume Râul Mureş: Întreaga reţea hidrografică din teritoriul judeţului Alba este tributară râului Mureş care curge cu o direcţie generală NE . Pârâul Galda care-şi are izvorul de sub Negrileasa Mogoşului. Datorită caracterului său tumultos. este cursul de apă care drenează reţeaua hidrografică din partea nordică şi nord-vestică a judeţului.SV prin mijlocul unor lunci care ating lăţimi mari. Se varsă în râul Mureş aval de localitatea Oarda de Jos. Bazinele hidrografice. văi cu caracter mai mult torenţial. apoi pe cursul mediu şi inferior direcţia NV – SE se varsă în r. Se varsă în Mureş în zona Teiuş . Valea Zlatnei.În funcţie de substratul litologic al reliefului pe care-l străbat. după care îşi schimbă cursul pe direcţia aproximativă vest – est. Spre zona de podiş şi de confluenţă (zona de luncă). sau mai fine (0. Râul Ampoi . La rândul său acesta are o serie întreagă de afluenţi atât pe stânga cât şi pe dreapta sa: râul Abrud.2. Valea Caselor. Primeşte ca afluenţi mai importanţi pârâul Cetii şi pârâul Găldiţa. Mureş la nord de Alba Iulia. Cele două Tîrnave au caractere comune: sunt originare din acelaşi masiv vulcanic.îşi adună apele din Munţii Trascău şi metaliferi şi se varsă în r. cu o direcţie de scurgere în amonte aproximativ vest . formarea de meandre şi de plaje. Primeşte la rândul său o serie de afluenţi (p. Valea Feneş. Valea Mică. râurile prezintă variate elemente ale naturii patului albiei. Valea lui Paul. 3. Acest râu se formează prin unirea Arieşului Mic cu Arieşul Mare. la ploi torenţiale şi topirea zăpezilor dând naştere la viituri mari şi implicit la eroziuni de maluri şi inundaţii. etc. pârâul Geogel. în zonele malurilor unde viteza apei este foarte mică. Panta medie redusă favorizează şi inundarea unor suprafeţe mari de teren din zonele de luncă în perioadele de inundaţii. Cursurile de apă cu caracter semipermanent (torenţial). etc. p. etc). Valea Petrei. ori chiar din nisipuri fine. Mureş în zona comunei Sîntimbru. Pe unele porţiuni ale albiilor râurilor mari îndeosebi (Mureş.pe stânga. Valea Buciumanilor. cu numeroase schimbări de direcţie.are un curs cu direcţia aproximativă sud – nord. mai ales în perioadele cu ploi masive sau de topire a zăpezilor are o capacitate mare de transport a aluviunilor grosiere şi de eroziune a malurilor.0 km. lacurile de acumulare – suprafeţe.Coşlariu. Principalii afluenţi pe stânga ai râului Mureş: Râul Tîrnava format din cele două râuri principale ale regiunii: Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică care confluează la cca 1 km aval de municipiul Blaj şi se varsă în r. Căseşti. Principalii afluenţi pe dreapta sunt: Râul Arieş . valea Barnii. Ele sunt determinate de morfologia şi structura geologică a zonei şi sunt active. Pârâul Aiud (Aiudel) – are un caracter torenţial şi formează chei înguste în partea superioară a cursului iar pe cursul inferior ajunge la un oarecare echilibru lărgindu-şi valea până la 1. Direcţia de scurgere este NV – SE pe tronsonul cuprins între izvoare şi localitatea Pătrângeni. cu văi asimetrice având versante repezi pe dreapta şi moderate . în general în perioada ploilor masive sau a topirii zăpezilor. cu aceeaşi structură geologică. Râul Sebeş .2.5 . Au un caracter torenţial (în special râul Mic).

1 Râul Mare Cugir şi 1 pe Râul Arieş. b.5-2 cm).92 mâl Petreşti Sebeş Cugir ( Râul Mare) Arieş (Mihoeşti) 0. 26 . Pe unele porţiuni ale albiilor râurilor mari îndeosebi (Mureş. Principalele caracteristici ale lacurilor de acumulare din judeţ sunt conform tabelului de mai jos: Denumirea lacului Suprafaţa (km 2) Adâncime (m) Volum la NNR (mil. Desecare gravitaţională S = 7056 ha. Combaterea eroziunii solului S = 39830 ha. sau mai fine (0.9984 km2 iar volumul de apă este de 169. suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare.) Amplasare Felul barajului arocamente cu mască de beton armat beton armat cu dublă curbură beton armat baraj stăvilar beton armat beton Natura fundului mâl Natura malului roci metamorfice roci metamorfice roci metamorfice aluvionar Oaşa Sebeş 4.0 1. în acord cu interesele proprietarilor de terenuri şi cu documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. Desecare prin pompare S = 650 ha.85 mâl roci metamorfice roci metamorfice Mihoeşti 0. Raportat în procente. râurile prezintă variate elemente ale naturii patului albiei.73 12. natura fundului acestora este mâl iar natura malurilor este roci metamorfice cu excepţia lacului Petreşti la care este aluvionar. De remarcat că în zonele neîmpădurite sau fără vegetaţie sunt în formare o serie de râpe (vâlcele sau ravene) care dau naştere la spălări de sol vegetal şi eroziuni ale sedimentelor.5 0.20 Tău Sebeş 0. fundul albiilor este preponderent format din pietrişuri grosiere cu dimensiuni variate (1-5 cm). referitor la lacurile de acumulare.mc. d. Spre zona de podiş şi de confluenţă (zona de luncă). Pe teritoriul judeţului Alba sunt 6 lacuri de acumulare.0 6. c. Târnave). amplasarea acestora fiind: 4 pe Râul Sebeş. Aşa cum se observă în tabelul de la punctul 3.3. silvice. hidroenergetice.35 30 3.Au o mare capacitate de transport formând acumulări de depozite grosiere la confluenţa cu râurile importante (conuri de dejecţie). în zonele malurilor unde viteza apei este foarte mică.6 89. Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor. mc.87 mil. Caracteristicile pedologice În funcţie de substratul litologic al reliefului pe care-l străbat.0 21.0 136.99845 169. sunt următoarele: a.2.68 % din suprafaţa ocupată la nivelul judeţului iar volumul de apă reprezintă 95.25 anrocamente mâl TOTAL 8.30 mâl Obrejii de Căpâlna Sebeş 0. acumulările de pe Valea Sebeşului reprezintă 79.35 mâl Cugir (Canciu) 0. apar depunerile de mâl.09845 6.81 70. În judeţul Alba. ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului. Astfel în zona montană predomină bolovanii de dimensiuni mari (5-50 cm) intercalaţi cu pietrişuri grosiere.87 3.41 12. ori chiar din nisipuri fine.82%. Irigaţii S = 2422 ha. Suprafaţa totală a lacurilor de acumulare din judeţ este de 8.

întreţinerea şi reparaţiile infrastructurii temporare şi permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea şi degradarea solului. b. 3 . braţ părăsit. În momentul de faţă amenajările de irigaţii sunt scoase din utilitate publică şi se află în conservare. 12 . d. Acestea cuprind o reţea de drenaj. 2 C. structuri şi pompe care pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafaţă de teren definită şi a transporta acea apă la unul sau mai multe puncte specifice şi care cuprinde terenul. Amenajările de desecare gravitaţională. corectarea torenţilor. necesare pentru a exploata.proprietate privată. Principala reţea hidro ce alimentează lacurile şi iazurile sunt apele de suprafaţă. acestea cuprinzând o reţea hidraulic distinctă de structuri. c.în administarerea consiliilor locale. MURES AJVPS ALBA AJVPS ALBA CL CIUGUD CM ALBA IULIA CL HOPARTA PARTICULAR SAT Supraf luciu apa niv mediu (ha) 5 2 2 1 0. Denumirea lacului Amplasament Suprafaţa (km 2) Adâncime (m) Volum la NNR (m. construcţii hidrotehnice. a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii pe o suprafaţă de teren definită şi care cuprinde terenul. 2 – agenţi economici.c. Târnavelor (mal drept şi mal stâng) şi la Ocna Mureş. sunt amplasate la Gura Arieşului – Inoc.R şi 3 . Cetatea de Baltă şi Şpring – Vingard. Şard – Ighiu. 3. în stare activă şi asigură condiţii de viaţă eutotrofe. cuprinzând lucrările pentru protecţia solului. întreţine şi repara sistemul. clădirile.0053 0. în zonele Aiud – Rădeşti – Lunca Mureş şi Alba Iulia – Vinţu de Jos. a întreţine şi a repara sistemul. Sebeş – Săsciori şi cuprind formarea. lacurile şi iazurile sunt glaciare. echipamentul fix sau mobil. După tipul de baraj şi geneza acestora.A.1 0 5 27 . Măgina – Aiud. adâncimi Pe teritoriul judeţului Alba sunt 32 de lacuri şi iazuri. cu evacuarea apei gravitaţional într-un emisar.0 3. de baraj natural prin alunecare. Alba Iulia. conducte care pot fi folosite pentru a preleva şi / sau a transporta apa.0579 9. pompe. Amenajările de irigaţii sunt amplasate în lunca râului Mureş. echipamentul. Amenajările cuprind o reţea hidraulic distinctă de conducte. structurarea şi lucrările solului. iazuri – suprafeţe. precum şi construcţia. dintre acestea 6 sunt în administrarea Direcţiei Apelor Mureş. Sebeş –Cunţa. canale deschise secundare.A.4. Teiuş. Cergău – Mănărade. canale.N. 4 . Lacurile şi iazurile sunt cu apă dulce.a. Aiud. drumurile de acces şi infrastructura aferentă. drumurile de acces şi infrastructura aferentă necesară pentru a exploata.Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”. clădirile. Amenajările de desecare prin pompare. canale.8 - 225000 16000 241000 natural natural - mâl mâl - aluvionar aluvionar - TOTAL Alte acumulări de apă (baltă / tău) pe teritoriul judeţului Alba Nume obiectiv BALTA RADESTI TAU PANADE BALTA CHERETEU BALTA LIMBA BALTA TAUSOR BALTA TURDAS (SECATA) TAUL MARE Nume Localitate RADESTI PANADE BLAJ CIUGUD ALBA IULIA HOPARTA BIIA Obs D. Lacuri. Amenajările de combaterea eroziunii solului sunt situate în bazinele hidrografice ale râurilor Secaşul Mic.0526 0.Asociaţia Judeţeană a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi. Secaşul Mic. regularizarea scurgerii apelor pe versanţi. zona Partoş – Pâclişa. amenajări silvice de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului. carstic şi de eroziune. principale. Vinerea – Cugir. sunt amplasate în vecinătatea municipiului Alba Iulia.) Felul barajului Natura fundului Natura malului Iezer Şurianu Ighiu Cugir 0. construirea conform conturului.

1 Râul Ampoi.A. 6.6 2. Bioterra SRL Doştat 65.Unirea ambele maluri la Unirea Indiguire R.018 0 27 2 15 0 1 1 1 4 1 0 0 OARDA OARDA BAGAU GABUD COPAND COPAND NOSLAC NOSLAC SONA SONA SONA SANCEL SANMICLAUS RAZBOIENI UNIREA 3. MADO CL LOPADEA NOUA PROPRIETATA PRIVATA D.37 28 2.) Probabilitate de depăşire Anul punerii în funcţiune 1. crt.A.A.Mureş mal stâng la Cisteiul de Mureş Dig de remuu R. 6 Tîrnava. acestea având un volum total de 3.04 ha.1 1.6. alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor În administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba sunt executate 21 de lucrări 8 construcţii) de îndiguire.08 milioane mc apă şi sunt în administrarea agenţilor economici.5 4.) Ac. Piscicolă Doştat Boz SC.) Înălţime (m.5. 5.6 9. totalul acestora fiind de 89.5-6. Acumulări piscicole – suprafeţe Principalele acumulări piscicole din judeţ sunt situate pe Valea Daia.5 2% 5% 10% 1% 1% 1% 1976 1984 1976 1980 1984 1984 .Mureş mal stâng la Ocna Mureş Indiguire R. Din totalul lucrărilor executate 10 sunt pe Râul Mureş.(BRAT MORT) BALTA CAPTALANI BALTA NOSLAC (SECATĂ) TAUL LUI VICA TAUL LUI GHIARMAZAU TAUL LUI BUTZI BALTA TARNAVA SEACA BALTA TARNAVA SEACA BALTA RAZBOIENI GARA (SECATA) BALTA UNIREA GARA (SECATA) Nume Localitate BIIA BLAJ RADESTI BLAJ OCNA MUREŞ SANCEL SANCEL SANMICLAUS Obs PRIMARIA ŞONA PRIMARIA ŞONA PRIMARIA RADESTI PRIMARIA BLAJ PRIMĂRIA OCNA MUREŞ CNAR ROMSILVA CNAR SC AGRA SC. Amenajări hidrotehnice – diguri. Suprafaţă totală a acestor acumulări este de 175.8 3.Mureş mal stâng la Drâmbar Indiguire R.3 3.4 4.3 2. Regularizare şi îndiguire R.Nume obiectiv TAUL LUNG TAUL TILHARILOR BALTA RADESTI BALTA BLAJ LAC OCNA MUREŞ BALTA TIRNAVA SEACA BALTA SINCEL BALTA TIRNAVA SEACA BALTA OARDA LUNCA OARDA LAC TAUL FARA FUND BALTA GABUD (SECATA) BALTA COPAND CL 7 AB. 4. Principalele caracteristici ale lucrărilor de îndiguire în administrarea S. Piscicolă Daia Daia SC. Delta Plus SRL Sebeş 109.Alba conform tabelului de mai jos: Nr.Mureş mal stâng la Ciugud Indiguire R.51 km. MURES D. Acumulări piscicole pe teritoriul judeţului Alba: Denumirea Suprafaţa Cursul de apă Deţinătorul acumulării (ha. MURES D. 3. MURES D.A. AJVPS ALBA AJVPS ALBA Supraf luciu apa niv mediu (ha) 4 1 1 2 31 4 2 1 1 1 0.4 2.0 2.5 3. baraje.54 Ac. 1 Arieş şi 3 remuu.A.G.Mureş ambele maluri la Alba Iulia 1. Denumirea construcţiei Lungime (km. MURES CL NOSLAC PRIMARIA SONA PRIMARIA SONA PRIMARIA SONA D. 2.

Rădeşti C. 2.) Înălţime (m.5 1. crt.83 8.5-5. 20 .L. 5. Denumire curs apă Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Mureş Date caracteristice Lungime dig (km) Pe malul stâng Pe malul drept Nr.9 2. 4.8 0 29 0.L. Oarda ambele maluri la Oarda Dig de remuu r.L. 10 . 12 .7 1.0 2.1 12.9 4.5 2. 8. crt.Târnave la Mihalţ Indiguire R.) Probabilitate de depăşire Anul punerii în funcţiune 7. 15 . 21 . 14 .5 2. pe teritoriul judeţului.51 2.Mureş mal stâng la Mereteu Indiguire R.2 89. 19 . Denumirea construcţiei Lungime (km. Teiuş C.29 1.7 2. 8.77 2.3 0 3.23 km.9 0 0 0 1. Denumirea lucrării Dig Ocna Mureş Dig Aiud Dig Leorinţ Dig Beldiu Dig Sântimbru Dig Totoi Dig Vinţu de Jos Dig Vinţ Localităţi aflate în zona inundabilă Denumire localitate Ocna Mures Aiud Leorint Beldiu SîntimbruTotoi Totoi sat Vintu de Jos Vintu de Deţinător S. 1. 9.0-6.8 2. 6.2 1.9 3.Nr.5 1% 1% 1% 5% 10% 10% 10% 5% 2% 5% 10% 10% 10% 10% 5% 1973 1984 1984 1977 1985 1975 1975 1981 1982 1978 1989 1989 1989 1989 1996 În administraraea terţilor.8 0.Ampoi ambele maluri la Alba Iulia – Bărăbanţ Dig de remuu pr.5 2. Indiguire R.0 2.96 6.0-6. 11 .Mureş mal stâng la Şibot Indiguire R. 18 .Târnava Mare ambele maluri la Blaj Indiguire R.5 2.72 2.0 2.5 2.5 3.6 2.Mureş mal drept la Blandiana – Câmpul de Sus Indiguire R.5 2.L. lungimea digurilor de pământ totalizează 28.L. Sîntimbru C.5 2.Mureş mal drept la Blandiana – Câmpul de Jos Indiguire R. din totalul de 13 lucrări de îndiguire. Vintu Tip dig dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt 0 0 1.Târnava Mică mal drept la Jidvei (amonte) Indiguire R. 16 .53 .Târnava Mică mal stâng la Cetatea de Baltă Indiguire R. Vintu de Jos C. 7. Arieş la Lunca Arieşului TOTAL 10.C.0 2.Mureş ambele maluri la Vinţu de Jos Indiguire R. 3. Sebeş ambele maluri la Oarda Indiguire R.5 2. 17 .Târnava Mică mal drept la Şona Indiguire R.1 0 0.6 4.L.07 2. 13 . 11 sunt în administrarea consiliilor locale iar 2 la operatorilor economici ce desfăşoară activităţi în zonă. Bega UPSOM IMA Aiud C. Sîntimbru C.Târnava Mică mal stâng la Jidvei (aval) Indiguire R.

Blandiana C.2 0 1. astfel: Oaşa:1979. Amenajarea Obrejii de Căpâlna este situată pe valea râului Sebeş. Denumirea lucrării Câmpu Goblii aval Denumire curs apă Date caracteristice Lungime dig (km) Pe malul stâng Pe malul drept Localităţi aflate în zona inundabilă Denumire localitate JosCâmpu Goblii aval Blandiana Blandiana Blandiana Săliştea Mănărade Mănărade Spătac Deţinător de Jos C. Blandiana C. Petreşti: 1983. Cugir: 2003. 12.50 795 411 296 Hbaraj (m) 91 48 78 46 22 Lcor (m) 300 120 176 145 27 VNNR (mil. Tău:1984.L. la 18 km amonte de comuna Şugag.L. VNmax – volumul la nivelul maxim. 75 km sud de oraşul Sebeş Alba pe valea râului Sebeş. crt. Salistea C.985 21.46 1.1 2. VNNR – volumul la NNR. Blaj C. Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi. Lcor – lungimea coronamentului. Blaj Tip dig 9. Blaj C.9 0 0 17. Amenajarea Petreşti este situată la aproximativ 1 km aval de podul de cale ferată Petreşti – Sebeş. în amonte de satul Căpâlna – comuna Săsciori.3 3. Amenajarea Tău este situată în aval de confluenţa râului Sebeş cu pârâul Bistra. 15.L. Dig Blandiana Dig Blandiana Dig Blandiana Dig Saliste Dig Manarade Dig Mănărade Dig Spătac TOTAL Mureş Mureş Mureş Mureş Tarnava Mare Tarnava Mare Tarnava Mare 0 0 0 3.35 VNmax (mil m3) 147. Accesul în zonă se realizează prin calea ferată Bucureşti – Sebeş Alba sau drumul naţional DN 67C.L.2 0.Nr.5 12. Amenajarea Cugir se situează în partea mediană a munţilor Sebeş pe râul Cugirul Mare în aval de confluenţa pârâului Boşorogul cu râul Cugir. Accesul în zonă se realizează prin calea ferată Bucureşti – Sebeş Alba sau drumul naţional DN 67C. m3) 136. 10. Blandiana C.615 1. Accesul în zonă se realizează prin calea ferată Bucureşti – Sebeş Alba sau drumul naţional DN 67C.79 4. 14.68 Baraj Tip Oaşa Cugir Tău Obrejii beton în arc de Căpâlna stăvilar Petreşti Anrocamente cu mască de beton armat beton în arc beton în arc 793 410.L. 30 . 11.770 23.5 1.03 dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt dig pamânt Amenajarea Oaşa este situată la cca.L.6 0 1.L.8 3. 13. Datele caracteristice ale barajelor sunt prezentate în tabelul de mai jos: NNR (mdM) 1255 1007 790 409 294 Nivel maxim (mdM) 1257 Cotă Coronament talveg baraj (mdM) (mdM) 1170 971 734 383 284 1259 1013.Hbaraj . Obrejii de Căpâlna: 1986.1 0.înălţimea barajului peste talvegul albiei râului.60 295 NOTĂ: .92 1.

172 locuitori de la 413. conform datelor furnizate de către direcţia de statistică Alba populaţia de pe teritoriul judeţului Alba a scăzut cu 9613 locuitori de la 382. Oaşa Sebeş 187 1570 22. municipii.01 0. Urmărind ritmurile medii anuale de creştere a populaţiei la nivelul întregii ţări comparativ cu cele din judeţul Alba.5% la nivelul judeţului Alba) s-au datorat în special scăderii natalităţii.00 410. oraşe. Valorile mari ale descreşterii (.2 Oaşa Cugir Tău Obrejii de Căpâlna Petreşti Clasele de importanţă ale acumulărilor (conform proiect): Clasa de importanţă a barajelor. (kmp) (mdM) 1.0 5.60 296.1 0.0 NOTĂ: . Qv-debitul de verificare SECŢIUNEA A 4-A POPULAŢIA 4.1 2 1% p% 0.F .0 4.6 ori mai mare decât media la nivelul ţării.suprafaţa bazinului de recepţie.8÷296. Tău Sebeş 401 1495 41. Petreşti Sebeş 662 1290 72.20 mal drept : 295. comune) datele cu privire la populaţie se referă la populaţia stabilă. Cugir Cugirul Mare 92 1535 14. excepţie făcând perioada 1948-1956. creşterii mortalităţii dar şi fenomenului migrator.1% +∆Q 420 510 760 613 790 Nivelul maxim (mdMB) la care se evacuează Qv 1257. Nivelurile caracteristice ale acumulărilor şi barajelor din judeţ: Nivel Nivel minim Coronament NNR Acumularea maxim în exploatare baraj (mdM) (mdM) (mdM) (mdM) 1255 1007 790 409 294 1257 793 410 295 1210 760 403 285. precum şi nivelul maxim la care se evacuează debitul de verificare.9.altitudinea medie a bazinului de recepţie.7% la nivelul ţării şi –7.747 locuitori în anul 2002.Date morfometrice în amplasamentul acumulărilor şi debitele medii multianuale lichide: Nr.5+∆Q 0. F Hm Acumularea Râul L (km) crt.134 locuitori în anul 2010. Numărului populaţiei judeţului Alba între ultimele două recensăminte efectuate în anii 1992 şi 2002.1 Numărul populaţiei .0 2. La nivelul unităţilor teritoriale (judeţ.747 locuitori în anul 2002 la 373. 31 .00 1013.50 795.919 locuitori în anul 1992 la 382.00 Coronament diguri (mdM)) mal stâng : 296. Obrejii de Căpâlna Sebeş 619 1335 59. observăm la nivelul judeţului valori mult mai mici.48 795 409 294 Legendă: Qc-debitul de calcul. debitele de dimensionare şi verificare din proiectul de execuţie.70 1011.5 3. sunt următoarele: Clasa de importanţă II II I III II Qc m3/s) ( 295 285 550 376 457 Qv 3 (m /s ) Baraj Oaşa Cugir Tău Obrejii de Căpâlna Petreşti p% 1 1 0. a scăzut cu 31.50 1259. când valoarea indicatorului în judeţul Alba a fost de 1. Hm . În perioada dintre recensământul populaţiei din 2002 şi data de 1 iulie 2010.1 0.

1 7.2 41.6 7.0 7.2 2.2 2.1 61.0 5.7 55.5 17.0 Aiud* 5.8 7.0 2.6 1.3 52.5 1. LA 1 IULIE (stabilă) Date absolute . Baia de Arieş este oraş din anul 1998.municipii În procente faţă de total -%2004 2005 2006 2007 100.2 7.7 2008 100.8 Rural *-municipii .1 7.2 1.1 2.8 1.1 7.1 2.7 Sebeş* 1. .6 1.persoanele care la data de 1 iulie 2010.Date furnizate de direcţia de statistică Alba.6 5.0 Teiuş 2.1 7.1 4.0 2.6 Alba Iulia* 7.5 7.1 4.9 4.0 18.1 Câmpeni 7.7 .0 4.3 2.0 2.0 17.numărul populaţiei 2004 2005 2006 2007 2008 2009 373755 68161 26130 20761 29540 5805 4326 7764 26020 15119 7414 8204 Total judeţ. Vârsta este exprimată în ani împliniţi (de exemplu.0 100.0 17.6 Abrud 1.2 1.0 41. Populaţia stabilă a unei localităţi nu cuprinde persoanele care la data de 1 iulie 2010 aveau reşedinţa temporară în alte localităţi.2 2.0 2.2 2.3 44.7 Total judeţ 100.0 2.1 4. aveau domiciliul permanent.6 7. o persoană având vârsta de 24 ani şi 11 luni este considerată ca având vârsta de 24 ani).0 2.5 1.6 5.2 Zlatna 42.0 42.0 5.1 Cugir 4.4 17.0 5. 382971 379189 378614 376086 373928 din care: 66537 66402 66747 66842 66846 Alba Iulia* 27121 26667 26595 26367 26111 Aiud* 21439 21068 21156 20910 20766 Blaj* 28871 28887 29055 29225 29301 Sebeş* 6067 5961 5909 5865 5809 Abrud (1 4740 4631 4589 4490 4402 Baia de Arieş 8242 8029 8022 7903 7805 Câmpeni 27408 26975 26949 26561 26216 Cugir 15729 15505 15399 15268 15206 Ocna Mureş 7469 7441 7446 7364 7384 Teiuş (1 8646 8510 8450 8335 8313 Zlatna (1 Teiuş este oraş din anul 1994.2 Baia de Arieş 2.9 47.8 1.0 2. aveau reşedinţa temporară.6 7.2 41. * .9 1.0 100.1 6.3 Populaţia pe medii ( urban – rural ) Numărul locuitorilor DATA Total Urban Rural 1 iulie 1970 391686 149114 242572 1 iulie 1980 416697 197189 219508 1 iulie 1990 424258 234708 189550 32 În % faţă de total Urban Rural 38.Populaţia stabilă a unei localităţi la 1 iulie 2010 cuprinde: .9 7.1 Ocna Mureş 2.2 41.6 1.1 7.0 17.6 Blaj* 7. POPULAŢIA PE LOCALITĂŢI URBANE. 2009 100.persoanele care la data de 1 iulie 2010.0 2.6 7.

3 41.2 41.1 58.0 58.7 58.1 41.km2 6.8 58.2 58.2 57.0 42.DATA 1 iulie 1995 1 iulie 1996 1 iulie 1997 1 iulie 1998 1 iulie 1999 1 iulie 2000 1 iulie 2001 1 iulie 2002 1 iulie 2003 1 iulie 2004 1 iulie 2005 1 iulie 2006 1 iulie 2007 1 iulie 2008 1 iulie 2009 Numărul locuitorilor Total Urban Rural 406234 234030 172204 403494 232278 171216 402097 231942 170155 400563 235684 164699 397713 234074 163639 395941 232829 163112 394959 232431 162528 385880 223365 162515 385514 224036 161478 382971 222269 160702 379189 220076 159113 378614 220317 158297 376086 219130 156956 373928 218159 155769 373755 219244 154511 În % faţă de total Urban Rural 57.1 58.3 PRINCIPALII INDICATORI AI ÎMPĂRŢIRII ADMINISTRATIVE A JUDEŢULUI LA DATA DE 01.9 41.3 41.134 219150 68450 25995 20753 29586 5738 4300 7733 25910 15063 7458 8164 153984 2152 1357 1806 1677 2155 4933 1065 2369 1593 1774 954 Densitatea populaţiei (loc/kmp) 60 159 658 182 210 255 179 54 89 75 222 166 32 32 40 15 55 17 29 42 14 58 19 39 22 33 .242 1374 104 143 99 116 32 80 87 346 68 45 254 4868 54 93 33 97 75 118 78 41 86 45 44 Numărul populaţiei 373.9 41.01.9 58.9 42.7 41.1 58.7 42.8 41.8 41.4 57.6 42.4 57.6 42.0 42.0 58.7 58.2010 LOCALITATEA Total judeţ I Municipii si oraşe Alba Iulia Aiud Blaj Sebeş Abrud Baia de Arieş Câmpeni Cugir Ocna Mureş Teiuş Zlatna II Comune Albac Almaşu Mare Arieşeni Avram Iancu Berghin Bistra Blandiana Bucerdea Grânoasă Bucium Câlnic Cenade Suprafaţa .3 58.

LOCALITATEA Cergău Ceru Băcăinţi Cetatea de Baltă Ciugud Ciuruleasa Crăciunelu de Jos Cricău Cut Daia Română Doştat Fărău Galda de Jos Gârbova Gârda de Sus Hopârta Horea Ighiu Intregalde Jidvei Livezile Lopadea Nouă Lunca Mureşului Lupşa Meteş Mihalt Miraslău Mogoş Noşlac Ocoliş Ohaba Pianu Poiana Vadului Ponor Poşaga Rădeşti Râmeţ Râmetea Roşia de Secaş Roşia Montană Sălciua Săliştea Sâncel Sântimbru Suprafaţa .km2 48 49 65 44 56 26 51 30 42 40 82 102 59 83 61 60 128 83 105 66 94 31 103 142 65 67 81 48 86 41 115 69 62 136 30 79 57 52 42 75 60 51 44 Numărul populaţiei 1564 294 3036 2817 1194 2177 2190 1272 3098 992 1575 4567 2131 1714 1188 2213 6567 690 5263 1315 2852 2504 3559 2924 3429 2196 869 1808 679 756 3469 1177 520 1215 1311 564 1066 1584 3032 1629 2299 2607 2981 Densitatea populaţiei (loc/kmp) 33 6 47 64 21 84 43 42 74 25 19 45 36 21 19 37 51 8 50 20 30 81 35 21 53 33 11 38 8 18 30 17 8 9 44 7 19 30 72 22 38 51 68 34 .

8%).5%). Între localităţile cu populaţie tânără (cu pondere însemnată a grupei de vârstă 0-14 ani) sunt: Săsciori (24. Dintre comune.1%. Râmeţ (38. Ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste este scăzută în general în municipii şi oraşe (cea mai scăzută a fost 11.4%. Mogoş (38%).3%). în vârstă de muncă (15-59 ani) reprezintă 67.3%.4%). iar a populaţiei vârstnice de 60 ani şi peste de 15.2%).8%).5%) are peste 60 de ani. Din municipii şi oraşe ponderea cea mai scăzută se înregistrează la Aiud (14.5%).2%). În mediul rural există mai mulţi copii sub 14 ani (proporţia fiind de 18.2%) şi doar 56. Fărău 46.3%). în mediul urban ponderea copiilor în vârstă de sub 14 ani este 17 %.2%).7%). în cea mai mare parte caracterizate printr-o populaţie îmbătrânită. Cenade (23. Livezile (37. Roşia de Secaş (34. Ighiu 60. Dintre oraşe cei mai mulţi copii.5%. Pe medii de locuit situaţia se prezintă diferit.1%) precum şi persoanele vârstnice de peste 60 ani (25. apropriată de cea din mediul urban ( Şugag 63.3%). Ocoliş 47.4%) dar şi unele în care această grupă de vârstă are o pondere foarte mică în populaţia totală (Ohaba 36.1% în populaţia totală). Cugir (68. Poate fi amintită astfel.7%. 62.7% populaţia în vârstă de 15-59 ani şi 19.5%). Există comune unde populaţia de 15-59 ani are o pondere ridicată.km2 121 94 42 65 106 91 69 253 100 32 75 61 85 Numărul populaţiei 5973 1670 2476 1842 4463 2412 2583 2913 5186 1468 3118 1770 5388 Densitatea populaţiei (loc/kmp) 49 18 59 28 42 27 37 12 52 46 42 29 63 4. Fărău (37.3% din populaţia judeţului ). Doştat (22.5%).0%.4% (cele două grupe reprezentau împreună 32. Persoanele adulte.5%). Populaţia de peste 60 de ani reprezenta peste o treime din populaţia totală în comunele: Ponor (41. Bistra 61.2 Structura demografică. unde mai mult de jumătate din populaţie (53.9%).8% din populaţie.4%).8%).3%) şi Săsciori (18.9%). Ponor 45.6%).2% din cea care locuieşte în mediul rural. Avram Iancu (34. sub 20% se înregistrează doar în Şugag (15. raportaţi la populaţia totală. Roşia Montană. Berghin (34. Vinţu de Jos 61.4%. Gârbova (22.6% din populaţia oraşelor. Jidvei (23.4% din populaţia totală).5% din populaţia judeţului o reprezintă copii în vârstă de până la 14 ani. Ohaba (10. ponderea lor fiind mai mare în oraşele mai dezvoltate din punct de vedere economic : Alba Iulia (72. se află în Baia de Arieş (20. Ceru Băcăinţi (11.5%). Crăciunel de Jos 60. Hopârta (35.8% populaţia de 60 ani şi peste (deci copiii în vârstă de sub 14 ani şi populaţia vârstnică de peste 60 ani reprezintă împreună 37. 60.2%). Livezile (10. Grupa 0-14 ani este slab reprezentată în populaţia comunelor Râmeţ (9. Ocoliş (39. Analizând structura populaţiei stabile pe grupele mari de vârstă. Roşia de Secaş 46.1%. rezultă că 17. 35 . comuna Ohaba. Daia Română 60.2%).4%).7%).1%).4%. Rimetea (11.8% în municipiul Alba Iulia). Bistra (18.7%.LOCALITATEA Săsciori Scărişoara Şibot Sohodol Şona Şpring Stremţ Şugag Unirea Vadu Moţilor Valea Lungă Vidra Vinţu de Jos Suprafaţa .8%). Jidvei (17.2%). Localităţile cu puţini copii sunt. cele două categorii formând împreună 43. Horea (22. Astfel. Aiud (70.

LA 1 IULIE (stabilă) -numărGrupa de 2004 2005 2006 2007 2008 2009 vârstă (ani) 382971 379189 378614 376086 373928 373755 TOTAL Total 189213 187343 187011 185740 184544 184466 M 193758 191846 191603 190346 189384 189289 F 17657 17275 17525 17520 17551 17628 0-4 Total 9132 8979 9139 9053 9055 9086 M 8525 8296 8386 8467 8496 8542 F 19380 19372 18935 18575 17945 17550 5-9 Total 10096 10058 9816 9642 9243 9067 M 9284 9314 9119 8933 8702 8483 F 23703 21547 20829 19937 19593 19276 10-14 Total 12213 11140 10828 10397 10248 10059 M 11490 10407 10001 9540 9345 9217 F 30373 29771 29032 26781 24852 23217 15-19 Total 15530 15271 14839 13726 12897 12142 M 14843 14500 14193 13055 11955 11075 F 28700 27171 26948 27302 27691 28789 20-24 Total 14736 13988 13859 14132 14296 14918 M 13964 13183 13089 13170 13395 13871 F 30262 30015 30189 29578 28601 27911 25-29 Total 15655 15633 15769 15392 14792 14408 M 14607 14382 14420 14186 13809 13503 F 29484 29356 29203 29135 29498 29602 30-34 Total 15184 15093 14988 15038 15252 15287 M 14300 14263 14215 14097 14246 14315 F 27534 29174 30534 31550 29530 28979 35-39 Total 14054 14887 15550 16038 15098 14904 M 13480 14287 14984 15512 14432 14075 F 24703 23853 23123 22947 25447 27087 40-44 Total M F Total M F Total M F Total M F Total M F Total M F Total M F 12448 12255 28731 14440 14291 26583 13247 13336 21071 10284 10787 17959 8392 9567 19204 8674 10530 16084 6878 9206 12001 11852 27545 13840 13705 27454 13676 13778 22186 10809 11377 17220 8045 9175 19159 8681 10478 16005 6797 9208 11714 11409 26814 13471 13343 27678 13656 14022 23229 11322 11907 17554 8246 9308 18185 8196 9989 16052 6847 9205 11707 11240 25685 12846 12839 28133 13914 14219 23796 11614 12182 17941 8371 9570 17720 8026 9694 16137 6849 9288 12965 12482 24767 12346 12421 28026 13850 14176 24746 12042 12704 18724 8823 9901 16842 7555 9287 16215 6921 9294 13785 13302 24072 11989 12083 27840 13776 14064 25317 12316 13001 19616 9256 10360 16198 7220 8978 16374 6972 9402 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 36 .POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE.

în şase din comunele judeţului (Arieşeni. Fărău (25. Cetatea 37 .1%).3%) şi a scăzut cea maghiară ( cu 0.9%).6%) şi germană (cu 0. Şona (26. Ciuruleasa. Grupa de vârstă (ani) 2006 Ambele sexe Din care feminin 2007 Ambele sexe Din care feminin 2008 Ambele sexe Din care feminin 2009 Ambele sexe Din care feminin TOTAL 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 şi peste 158297 7604 8781 9357 11373 10111 11413 11744 11788 8621 9167 9481 9296 8360 9200 8870 7139 4328 1664 78348 3657 4204 4509 5398 4743 5146 5477 5366 3740 4127 4719 4807 4406 5067 5088 4214 2610 1070 156956 7341 8686 9163 10776 10312 11032 11486 12238 8793 8953 9597 9222 8297 8906 8789 7033 4463 1869 77585 3560 4168 4370 5078 4820 5028 5264 5642 3829 4029 4671 4743 4383 4901 5037 4166 2710 1186 155769 7191 8380 9029 10294 10480 10615 11436 11650 9717 8835 9585 9369 8493 8411 8701 6993 4543 2047 77063 3483 4049 4327 4793 4942 4870 5237 5399 4250 4001 4622 4810 4451 4627 5005 4156 2772 1269 15451 17 7038 8016 8934 9697 10810 10265 11259 11590 10317 8659 9613 9314 8609 8012 8651 6919 4563 2245 76415 3402 3885 4256 4506 5042 4740 5130 5398 4587 3882 4560 4755 4530 4420 4976 4140 2796 1410 Studiind structura etnică a populaţiei judeţului la ultimele două recensăminte se poate afirma că judeţul Alba este un judeţ cu o populaţie predominant de etnie română (90. Râmeţ.9%). altele 40 având o populaţia română în proporţie de peste 95%. Populaţia de etnie maghiară avea ponderi însemnate în localităţile : Rîmetea ( 87. Privind în profil teritorial. Vadul Moţilor) populaţia era exclusiv de etnie română. maghiară.5%). Miraslău (26. a crescut uşor ponderea populaţia române (cu 0. de remarcat că populaţia română. cât şi la recensământul din 1992.9% din populaţia judeţului.1% în 1992).2%).3%). Rădeşti (20. Gârda de Sus.Grupa de vârstă (ani) 75-79 2004 Total M F Total M F Total M F 12033 4837 7196 7079 2571 4508 2431 842 1589 2005 12090 4836 7254 7276 2672 4604 2720 937 1783 2006 12289 4917 7372 7479 2862 4617 3016 992 2024 2007 12262 4919 7343 7654 2917 4737 3433 1159 2274 2008 12362 4927 7435 7772 2928 4844 3766 1306 2460 2009 12419 4966 7453 7818 2911 4907 4062 1404 2658 80 -84 85 şi peste Populaţia pe grupe de vârstă din mediul rural.4% în 2002 şi 90. Între cele două recensăminte.3%). Lopadea Nouă (53. germană şi cea rromă formau împreună 99. Poiana Vadului. atât la ultimul recensământ.

se constată că. A treia etnie din punct de vedere al numărului era cea rromă. locuitori.2 % în mediu rural. În ceea ce priveşte densitatea teritorială a populaţiei.0%).5%). Daia Română.9%). astfel la Râmetea 76. Rîmeţ. mai există populaţie de religie catolică (10. ajungînd la 658 loc.7 % pe total judeţ şi –1.2%).9% reformată. / kmp.2%). Religia reformată era declarată de 53% din populaţia stabilă în comuna Lopadea. Vidra (-19. Aiud (16. pe întreaga perioadă analizată. Ciugud.4% unitariană. Se poate observa de asemenea. Ponor (între 6 şi 9 loc / kmp). La Aiud structura după religie a populaţiei arăta astfel : 75.3 Mişcarea naturală. II.1 % penticostală.7%).7%). în restul de 63 localităţi fiind sesizate scăderi semnificative. Ponor (. Cricău (+4.3% din totalul populaţiei judeţului ) fiind distribuită mai ales în oraşe (Sebeş: 1. Râmeţ (-22.8%).3%).0%). La nivelul oraşelor numărul de locuitori pe kmp variază de la 32 loc / kmp (Zlatna) la 222 loc / kmp (Ocna Mureş) depăşind media municipiilor Aiud şi Blaj.1. Unirea (12. a scăzut populaţia comunelor Mogoş (–27. valorile cele mai mari înregistrîndu-se la comunele: Roşia Montană. având o pondere însemnată în comunele : Cetatea de Baltă (26. Sântimbru (3.2 ori ( doar 67.2%). Poşaga. bine reprezentate religia catolică (19.7 ori.7% la populaţia judeţului dar limba rromă e vorbită doar de 1% din populaţia judeţului. Creşteri semnificative s-au înregistrat doar în comunele Doştat (+5. Vinţu de Jos (între 60 şi 92 loc / kmp).9%) şi cea reformată (4. Alba Iulia : 0. Sîntimbru. pe lângă religia ortodoxă majoritară (71. la nivelul ţării nivelul mediu al indicatorului a crescut de 1. Populaţia de origine germană reprezenta la recensământul din 2002 doar 40. Noşlac (19. se constată că doar în 13 din cele 76 oraşe şi comune ale judeţului populaţia a înregistrat o uşoară creştere numerică.8% ortodoxă.4 Densitatea / concentrarea populaţiei pe zone – aglomerări.5%. Între ultimele două recensăminte populaţia României a scăzut cu 1.4 %). Urmărind evoluţia numărului populaţiei stabile a judeţului Alba între ultimele două recensăminte în profil teritorial.4%). Ciugud (+ 3. înregistrând un ritm mediu anual de –0.172 locuitori cu un ritm mediu anual de – 0.5 %). Jidvei (14. În cazul judeţului Alba populaţia stabilă a scăzut cu 31. fenomen mai pregnant în zona montană. Sâncel (8.2%) o pondere însemnată o are populaţia reformată (23. Şugag şi Ceru Băcăinţi (-23.2% din populaţie la recensământ era de religie unitariană. Crăciunelu de Jos. etc. 16.0%).6%).4% în Şona. Ocna Mureş (10. Blaj (9.6%). 7.2 % catolică.6%). Din punct de vedere al limbii materne structura populaţiei reproduce aproape identic ponderea din punct de vedere al etniei excepţie făcând populaţia rromă care contribuie cu 3.2%). Crăciunelu de Jos (16. la recensământul din 2002. Zonele cele mai aglomerate de pe teritoriul judeţului se regăsesc la nivelul municipiilor.4%) şi reformată (în proporţie de 9.5 % din populaţia oraşului. Densitatea / concentrarea populaţiei pe zone este redată în tabelul cu principalii indicatori ai împărţirii administrative a judeţului de la cap. Astfel. din cele 667 localităţi (11 oraşe +656 sate). La Blaj erau.4 % din numărul ei de la recensământul din 1992 (şi 0. Privind în profil teritorial. 38 .1%).3%).3 % din populaţia oraşului). La Ocna Mureş pe lângă populaţia ortodoxă majoritară (76.1%).0%). La nivel de comune nu se depăşeşte numărul de 100 loc / kmp. Ohaba (-20. Livezile (-22.1 mil. La Fărău pe lângă populaţia majoritară ortodoxă (64.3%).1%). 4.8%). excepţie făcând Municipiul Alba Iulia ce depăşeşte această valoare. 1. Unirea (13. iar în judeţ de 1. Scărişoara (12.6%).8% din total ).de Baltă (19. la nivelul ţării). 4. 25% în Miraslău. Lunca Mureşului. că în comunele ( şi satele) unde predomină populaţia de altă etnie decât cea română şi apartenenţa religioasă a majorităţii e alta decât la religia ortodoxă.21.4%). 11.3%). Almaşu Mare (-21. în 273 populaţia era exclusiv de religie ortodoxă. La polul opus se află comunele Ceru Băcăinţi.4% din valoarea indicatorului mediu. Întregalde (-19. peste 200 de locuitori / kmp.

35% sunt drumuri balastate iar 29% sunt drumuri de pământ. astfel: Direcţia E -V -pe DN 75 legătură între Turda şi Arieşeni -pe DN 14 B. Orăştie Direcţia N . Sibiu .Arieşeni .227 39 .Abrud .Aiud .Limită jud. Datele privind categoria drumurilor naţionale.limită jud. în anumite sectoare creîndu-se în perioadele de vârf dificultăţi în trafic.S -pe DN 1. Drumurile judeţene şi comunale totalizează 2221 km. dacă nu stopat. Drumurile naţionale ce străbat judeţul asigură legăturile cu judeţele învecinate. Căi de transport rutiere Judeţul Alba este străbătut de 2671 km de drumuri publice. destul de mult temperat.80 5.Albac .limită jud.Sebeş Lancrăm – Municipiul Alba Iulia Municipiul Alba Iulia – Limita Jud.Blaj . Sibiu 350 + 000 370 + 000 385 + 160 0 + 000 58+550 329 + 000 0 + 000 26 + 300 362 + 800 375 + 930 433+000 7 + 800 79+900 352 + 525 22 + 400 39 + 527 12.Valea Lungă .DN 75 (Câmpeni) DN 75 . Şugag Huedin . SECŢIUNEA A 5-A .84 7. Vâlcea .CĂILE DE TRANSPORT 5. Alba Iulia.Sebeş (DN 1) DN 74 . Sebeş. Sibiu DN 67C .Teiuş .Limită jud.Sebeş . DN 1 legătură între Arieşeni.Şugag . Cluj DN 1R – Limita Jud. drumului (km + m) (km + m) DRUMURI NAŢIONALE 1 2 3 4 DN 1 DN 1R DN 7 DN 14B Limită jud.Valea Lungă .35 23.SE -pe DN 75. desfăşurarea în teritoriu a acestora fiind: DN 1 .Limită jud. Din totalul drumurilor existente. Sibiu . În acest context se poate aprecia că traficul este aglomerat. Cîmpeni.Limită jud. DN 1.Limită jud. Alba Iulia.Unirea . din care 513 km drumuri modernizate şi 476 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.Oaşa . DN 1R legătură între Turda. Cluj Intersecţia drumurilor naţionale creează legături spre punctele extreme ale judeţului şi cu judeţele limitrofe.89 47. din care 122 km modernizate şi 444 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Zlatna. accesul către acestea fiind completat cu drumuri săteşti.Sebeş .Meteş .00 22.831 21. trecînd prin principalele municipii şi oraşe. Albac Direcţia NV . Denumirea Traseul drumului origine destinaţie reală (km) crt.Blaj . desfăşurarea fizică a drumurilor este cu o singură bandă de circulaţie pe sens. Sibiu Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile rutiere de la drumurile naţionale către majoritatea localităţilor din judeţ. Bihor .Alba Iulia .Ciuruleasa .La nivelul ţării fenomenul de depopulare a satelor în perioada dintre ultimele două recensăminte a fost.Zlatna . DN 67C. DN 7 legătură între Sibiu.Limită jud. Blaj. Abrud. Cu excepţia unor sectoare de drum pe DN 1(între localităţile Sebeş şi limita cu judeţul Sibiu). din care 321 km modernizate şi 32 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.Limită jud. Blaj -pe DN 1. Cluj Centură ocolire Municipiu Alba Iulia Limita Jud.Câmpeni . 36% sunt drumuri asfaltate.Limită jud. în timp ce în judeţul Alba el este tot mai intens.Sălciua de Jos . Aiud. Cluj – Matişesti – Horea . Sibiu .Alba Iulia (DN 1) DN 74A – Abrud (DN 74) . DN 74. Hunedoara .Albac DN 7 . desfăşurarea şi lungimea acestora conform tabelului: Poziţia kilometrică Lungimea Nr. DN 74 A. Sebeş. Drumurile naţionale totalizează 450 km.Limită jud. judeţene şi comunale. Cluj – Albac Sebeş . Hunedoara Ţeiuş(DN 1) .1. DN 74 legătură între Copşa Mică.40 13. Sebeş. Hunedoara DN 14B – Ţeiuş (DN 1) .

Secăşel .Galtiu .N.Vurpăr .Hăpria .107D(Uioara de Sus).526 29.Sâncel Lunca Târnavei .Vinţu de Jos . Sibiu Ighiu (DJ 107 H) .107D Limita Jud.87 11.300 16.Straja .J.C.Ciuruleasa .Abrud .Veza .200 10.Vama Seacă .Cergăul Mare .Oaşa .75) 0 + 000 0 + 000 47 + 865 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 0 + 000 13 + 200 10 + 190 52 + 165 16 + 675 32 + 000 21 + 526 29 + 929 16 + 300 78 + 000 29 + 925 22 + 000 23 + 593 31 + 320 22 + 375 9 + 860 16 + 775 18 + 210 76 + 540 13.DN 75 (Câmpeni) Limită jud.Negrileşti .Câmpu Goblii Dealu Ferului .Berghin Colibi .Drâmbari .Mureş Coşlariu Nou.Ocna Mureş .Alba Iulia (DN 1) Abrud(DN 74) . Bihor .Lopadea Nouă Hopârta .Războieni Cetate .J.Ciumbrud .Ciugudu de Sus limită jud.000 21.Zlatna Meteş .Nr.757 DRUMURI JUDEŢENE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DJ 103 G DJ 105 M DJ 106 E DJ 106 F DJ 106 H DJ 106 I DJ 106 K DJ 106 L DJ 107 Inoc (DN 1) . Mureş Alba iulia .540 12 DJ 107 C 13 DJ 107 D 14 15 DJ 107 E DJ 107 F 16 DJ 107 G 17 DJ 107 H 18 DJ 107 I 19 DJ 107 K 20 DJ 107 M 21 DJ 107 U 22 DJ 107 V 23 DJ 108 0 + 000 42 + 000 0 + 000 0 + 000 58 + 550 37 + 500 67 + 000 13 + 280 15 + 000 79 + 900 37.107H)-Mesentea-Galda de Jos de Jos de Sus-Măgura-Poiana GaldeiModoleşti-Întregalde-Ivăniş-GhioncaniD.Coşlariu .Ghirbom DJ 107 (Berghin) Sebeş (Dn 1) .Dobra .Daia Română .Şugag DN 1(Camping Cut) .Secăşel . Sibiu DJ 107 (Teleac) .limită jud.320 22.Reciu .Limită jud. Cluj DN 1 . Cluj-Râmetea-Colţeşti-Vălişoara-Poiana Aiudului-Aiuul de Sus(D.limită jud.Gara Şard Ighiu(DN 74) Aiud (D.860 16.limită jud.Mereteu . MS Aiud(DN 1) . Hunedoara .Colibi Roşia de Secaş limită jud.107A-Băcăinţi-Ceru Băcăinţi-Dumbrăviţa-CucutaBolovăneşti-Valea Mare-Bulbuc(D.350 40 .60) D.Şeuşa .limită jud.Galda de Jos de Jos de Jos.CJ D.Draşov .J.500 25.675 32.J.J.Vingard .Arieşeni .Şona .107I(Bârleşti) Limita Jud.Cetatea de Baltă .Ciugud Dumbrava .Ohaba .Noşlac-Căptălan-CopandStâna de Mureş.DJ 107 Şpring .Mihalţ . Sibiu .Ciugudu de Jos .Pârăul lui Mihai .Blandiana .Blaj .74(Cerbu) Galda de Jos de Jos de Jos (D.limită jud. Cluj origine (km + m) 67 + 400 29 + 000 0 + 000 29 + 000 destinaţie (km + m) 142 + 620 99 + 870 11 + 329 135 + 000 Lungimea reală (km) 75.Oiejdea .Vama Seacă(DJ 107 D) Unirea II(DN 1) .Sărăcşeu .J.Şugag .329 106.DN 7 Unirea II(DN 1) . Vâlcea .Teleac .210 76.Roşia de Secaş Alba Iulia (DN 1) .Şard.22 70.00 LUNGIMEA TOTALĂ A REŢELEI DE DRUMURI NAŢIONALE 417. Denumirea crt.Sântimbru .000 10 DJ 107 A 11 DJ 107 B 29.775 18. drumului 5 6 7 8 DN 67C DN 74 DN 74A DN 75 Poziţia kilometrică Traseul drumului Limită jud.Câmpeni Sălciua de Jos .375 9.Oarda .000 23.Gârbova limită jud.593 31. Hunedoara DN 1 .Lunca Mureşului .Albac .Jidvei .J.Sebeş (DN 1) Limită jud.000 21.Întregalde (DJ 107 K) DN 1 .929 16.Sântămărie .300 78.Cunţa .Ighiel .N.Ungurei .000 13.Băgău .Câlnic . Cluj-Mătişeşti-Horea-Albac(D.1)-Aiudul de Sus-Râmeţi-brădeşti-GeogelMăcăreşti-Bârleşti CĂTUN-Cojocani-Valea BarniBârleşti-Mogoş-Valea Albă-Ciciuleşti-Bucium-IzbitaCojeşeni-Bucium Sat-D.Fărău Şilea .Găbud.107-Alecuş-D.925 22.Ighiu Limită jud.CricăuIghiu.Şpring .107I) D.190 4.280 15.N.

Limita jud.Turdaş Fărău (DJ 107 D) .Cugir .000 53.Muntele Găina .Zlatna (DN 74) DN 7 (Tărtăria) .Mătăcina Inuri .Cabana Prislop .Nr.415 25.350 6.393 17.760 12.Cioara de Sus Lunca Mureşului .Boz .Vărtăneşti .300 4.Şpălnaca Şpălnaca (DC 4) .Doştat .112 0+000 0+000 11+612 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 30+500 0+000 0+000 7+700 0+000 29+100 15+900 61+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 40+600 13+000 12+400 14+962 30+750 21+350 6+700 75+950 24+393 48+128 12+148 12+000 33+100 7+320 50+100 19+900 69+000 19+415 25+000 3+500 8+000 53+760 12+900 2+000 3+000 4+000 63+900 29 DJ 670 C 30 DJ 704 31 DJ 704 A 32 33 DJ 705 DJ 705 B 34 DJ 705 C 35 DJ 705 D 36 37 DJ 705 E DJ 705 F 38 DJ 705 G 39 DJ 709 K 40 DJ 742 41 DJ 750 42 DJ 750 A 43 DJ 750 B 44 DJ 750 C 45 DJ 750 D 46 DJ 750 E 47 DJ 750 F 48 DJ 750 G 49 DJ 762 50 DJ 762 A 0 + 000 22 + 000 LUNGIMEA TOTALĂ A REŢELEI DE DRUMURI JUDEŢENE DRUMURI COMUNALE 1 2 3 4 5 6 7 DC 1 DC 2 DC 3 DC 4 DC 5 DC 6 DC 7 Baia de Arieş .Cenade .400 7.Vidrişoara .Valea Mănăstirii Geoagiu de Sus .Teiuş (DN 1) Arieşeni (dn 75) . Sibiu Limita jud.Tărtăria .Gheţar Gura Sohodol (DN 75) .Limita jud.350 30.Burzoneşti .000 4.Iacobeşti . Hunedoara .Vîrtop DN 75 .Cugir (DJ 704) Limita jud Hunedoara . Denumirea crt.Crăciunelu de Sus .Tătîrlaua .Almaşu de Mijloc .000 19.Poiana Vadului Sălciua de Sus (DN 75) .DN 75 DN 75 .000 8.Rîmeţ .Cib .Limita jud Hunedoara DN7 .300 22.Cisteiu de Mureş .Cabana Şureanu .Valea Maciului .Burzeşti .Poşaga de Jos DN 75 .Sohodol Vadu Moţilor (DN 75) .Cîlnic DN 7 (Şibot) .DN 67 C (Sebeşel) Limita jud.Ordîncuşa .Lunca de Jos .Leorincţ Meşcreac .Tăuni .DJ 704 Gura Roşiei (DN 74 A) .Capu Dealului .Gura Arieşului Micoşlaca .Dumbrava .Sibişeni (DJ 704 A) .Ignăţeşti Balmoşeşti Roşia Montană Gîrda de Sus (DN 75) .000 4.limită jud.Săliştea .000 25.840 3.Vinţu de Jos (DN 7) .Răchita .Mihoeşti (DN 75) DJ 762 .000 23.Vurpăr (DJ 107 A) DJ 107 A (Vinţu de Jos) .465 5. Arad origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 13.Prigoana Valea Mare .240 6.Valea Vinţului .Vidra .Valea în Jos .Almaşu Mare .Valea Largă .000 3.Ocna Mureş DJ 107 D .000 1057. Sibiu .630 41 .Silivaş DJ 107 D (Vama Secă) .Releu de televiziune Limita jud.Stremţ .Buciniş .Gura Podu Mureş (DN 14 B) Săsciori (DN 67 C) .Rădeşti . Hunedoara .Zărieş .Pianu de Jos .DN 67 C DN 7 (Sebeş) . drumului 24 DJ 141 C 25 DJ 141 D 26 DJ142 B 27 DJ 142 K 28 DJ 142 L Poziţia kilometrică Traseul drumului DN 14 B (Lunca) .Glod Nădăştia .Pianu de Sus .530 2.Heria 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 3+000 5+240 6+300 4+530 2+465 5+840 3+630 3.950 24. Sibiu DJ 106 I (Draşov) .700 75.(DJ 142 B) .Peţelca .000 12.Vinerea .Stei .Ponor .Dealu Caselor .148 12.400 3.Făget .000 3.320 21.Săliştea Deal Limita jud Hunedoara .000 5.Cheile Cibului .Mărteşti .Sat vacanţă .Strungari .Almaşu Mare .Căpud .Şureanu .Valea Lungă (DN 14 B) Ciumbrud (DJ 107 E) .500 8.Dealu Crişului .Sîncrai .Cugir (DJ 704) Limita jud Hunedoara .900 2.Cetatea de Baltă Cetatea de Baltă .628 12.Arieşeni .Ocoliş Limita jud Hunedoara .750 21.

Veseuş DC 29 DN 14 B .000 0.500 5.150 2.500 3.Remetea .Răcătău DN 74 (Izvoru Ampoiului) .150 2.600 2.Odverem .Glogoveţ DC 31 DN 14 B .Ocnişoara DC 14 DJ 107 E (Lopadea Nouă) .000 12.Deal DC 46 DN 1 (Halta Cut) .Vulcan DC 12 C Lopadea Nouă (DJ 107 E) .Şoimuş DC 12 Limita jud Hunedoara .Gîmbaş .Lupu DC 37 Mihalţ (DJ 107 B) .000 4.Dumitra DC 40 Hăpria (DJ 107) .510 2.Beldiu DC 17 Teiuş (DN 1) .450 7.200 5.Gura Mihalţ DC 11A Meşcreac (DJ 142 L) .Căpud (DJ 142 L) DC 19 Crăciunelu de Jos (DN 14 B) .Căpîlna de Jos .500 5.Viezuri .600 4.Deal DC 49 Gîrbova (DJ 106 F) .000 4.Obreja DC 39 Hăpria (DJ 107) .Purcăreţi DC 52 DN 7 .950 2.000 6.Spătac DC 35 DJ 107 (Cergău Mare) .Sînbenedic DC 8 DJ 107 D .Londroman DC 33 Veza (DJ 107) .000 5.850 5.DJ 107 .Tiur DC 34 Mînărade .000 1. drumului 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 Poziţia kilometrică Traseul drumului origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 2.Lunca Ampoiţei .Ciuguzel DC 15 DJ 107 E (Hopîrta) .150 5.Pătrîngeni . Denumirea crt.Lunca 42 .Izvoarele .710 8.000 4.După Deal .730 14.400 2.Pleşi .Cergău Mic DC 36 DJ 107 (Cergău Mare) .000 3.831 2.200 6.Petrisat DC 21 Sîncel (DJ 107) .Blandiana DC 55 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 7+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 2+510 2+710 8+500 5+832 11+000 7+500 5+000 5+500 2+500 2+500 2+000 5+600 2+150 2+250 1+500 3+200 6+000 12+200 5+400 2+510 5+150 5+000 1+000 4+000 4+000 1+300 2+400 2+500 3+600 4+450 7+960 7+831 2+460 9+150 2+850 5+000 6+700 21+000 4+000 3+540 3+150 5+180 5+000 10+950 2+990 2+730 14+000 DC 57 DC 60 DC 62 DC 63 DC 66 DC 67 DC 68 DN 7 (Halta Balomiru de Cîmp) .250 1.180 5.Păgida .DJ 142 K DC 27 DJ 107 .Ampoiţa .Aiud (DN1) Cistei (DN 14 B) .Trîmpoiele DN 74 (Suseni) .300 2.460 9.500 3.Medveş DC 9 DC 10 Ciumbrud (DJ 107D) .Ceru Băcăinţi (DJ 107 U) DJ 107 I .500 2.Ciugud (DJ 107 C) DC 43 DJ 107 C .Asinip DC 16 DN 1 (Teiuş) .Cărari DC 51 Strungari (DJ 704 A) .Alecuş (DJ 107 V) DC 24 DJ 107 (Halta Bălcaciu)-Bălcaciu-Valea Lungă (DJ 142K) DC 25 Sînmiclăuş (DJ 107 V) .Cărpiniş DC 50 Săsciori (DN 67 C) .510 5.Răhău .Loman .000 DJ 107 D .Bucerdea Grînoasă DC 20 Blaj (DJ 107) .Cut DC 47 Cîlnic (DJ 106 F) .700 21.Biia DC 23 Şona (DJ 107) .Beţa DC 13 DC 13 .000 5.540 3.Nr.400 2.960 7.Oarda DC 44 DN 1 (Halta Răhău) .500 2.500 2.Sînmiclăuş (DJ 107 V) DC 28 DJ 107 .000 10.Cheia Blandiana (DJ 107 A) .Pănade .Iclod DC 22 DJ 107 (Lunca Tîrnavei) .Feisa .990 2.Biia .Balomiru de Cîmp Acmariu Bulbuc (DJ 107 U) .150 5.Henig .Halta Feisa .832 11.Berghin (DJ 107) DC 41 Alba Iulia (DN 1) .Valea Sasului DC 26 Jidvei (DJ 107) .000 1.Valea Mică DN 74 .Curpeni .

000 2.150 3.500 6.580 23.Poiana Narciselor Lupuleşti (DJ 107 I) .000 2.Piatra Craivei Limita jud.600 8.Popeşti de Sus .000 3. drumului 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 DC 68 A DC 70 DC 72 DC 72 A DC 73 DC 74 DC 75 DC 76 DC 77 DC 79 DC 80 DC 81 DC 82 DC 83 DC 85 DC 86 DC 87 DC 88 DC 90 DC 91 DC 93 DC 94 DC 95 DC 96 DC 97 DC 98 DC 99 DC 100 DC 101 DC 102 DC 103 DC 104 DC 106 DC 107 DC 108 DC 109 DC 110 DC 112 DC 113 DC 114 DC 115 DC 116 DC 117 DC 118 Poziţia kilometrică Traseul drumului Meteşului Limita jud.Benic (DJ 107 K) Ţifra (DN 1) .Necrileşti (DJ 106 H) DJ 107 H (Cricău) .250 6.000 7.Avram Iancu .300 4.000 8.000 6.Tîrsa Poiana Vadului (DJ 750 B) .Băleşti .Deonceşti .Certege Bistra (DN 75) Ciuldeşti .Măhăceni Drum forestier .Tibru DN 1 (Gara Bărăbanţ) .Stînişoara Sohodol (DJ 750 A) .800 5.000 6.000 3.Cetea .Miraslău .Dealu Geoagiului Ilieşti origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 8.Poiana DJ 762 .Poieni .500 3.Gheduleşti DN 74 (Ciuruleasa) -Soharu Bucium(DJ 107 I)-Valea Şesii-Jurculeşti-MuntariRoşia Montană DC 99 (Lupşa-Muşca) 43 .000 4.000 7.Gîrbova de Sus DJ 107 M (Vălişoara) .Lopadea Veche .Izvoarele DN 1(Miraslău) .DN 74 (Miceşti) Stremţ (DJ 750 C) .750 4.000 11.000 3.Nr.500 6.935 5.Geomal DC 77 .000 21.Lăzeşti .Rachiş DN 1 .000 2+270 0+000 0+000 2+900 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 10+270 21+800 6+640 7+200 4+750 4+955 6+580 23+622 7+250 8+000 1+600 8+250 6+000 3+500 3+000 4+800 3+000 6+000 9+500 6+400 6+000 7+000 12+000 7+000 8+800 5+200 7+000 3+935 5+150 3+000 8+000 7+000 11+000 2+000 2+500 4+000 4+000 3+000 3+000 3+000 6+500 6+000 7+000 2+000 Stremţ (DJ 750 C) . Sibiu .Costeşti .Negrileasa .250 8.500 4.000 8.Gîrbova (DJ 106F) Cricău (DJ 107 H) .Reicani .622 7.400 6.955 6.Ţelna .Lunca Mureşului (DJ 107 F) Ighiu (DJ 107 H) .000 7.000 12. Denumirea crt. Cluj .Gheţar Scărişoara Cîmpeni (DN 75) .Petelei Burzeşti (DJ 750 B) .000 4.000 2.Gîrboviţa .Gîrbova de Jos .Cicău DN 1 (Decea) .000 7.Tecşeşti .640 4.Băzeşti .Dumbrava DN 1 .DC 133 (Faţa) Ursoaia .Poiana DN 75-Muşca-Lazuri Lupşa (DN 75)-Hădădău-Pârâul Cărbunari-ŞasaGeamăna Dealul Geoagiului (DC 76)-Modoleşti (DJ 107K) Sântimbru (DJ 107B)-Totoi-DJ 107 (Teleac) Gârbova de Jos (DC 79)-Geomal DJ 107 I-Valea Inzelului-Valea Făgetului Brădesşti (DJ 107 I) -Valea Poienii-Dumeşti-Sălciua de Jos (DN 75) Geogel (DJ 107 I)-Ponor (DJ 750 C) DJ 107 A-Stăuini DC 66-Pirita DJ 108(Albac)-Bărăşti Hopârta (DJ 107E)-Turdaş (DC 6) Silivaş-Hopârta (DJ 107E) DN 74 (DC 66)-Dealu Roatei DN 75-Potionci DN 74-Buninginea.Ormeniş DN 1 .Craiva .Leheşti .Durăşti .200 7.800 3.800 6.000 9.Stremţ .000 3.000 3.000 1.

000 3.000 15.000 3.Bucuru DJ 107 I-(Gura Hornei)-Butna-Corna-Floreşti DJ 107 I-Valea Uzei Sălciua de Jos (DN 75)-Subpiatră Arieşeni (DN75)-Faţa Cristesei-Cobleş Izvoarele(DN75)-Dobreşti-Gârda Seacă-Pleşti-Gheţari DN 75 (Scărişoara)-Faţa Lăzeşti Dealul Ordâncuşii-Sfoartea DN 75-Runc-Negeşti-Negeşti DN 75-Stiuleşti-Lespezea Poiana Vadului (DJ 750B)-Făgetu de Sus-DuduieniPăsteşti DN 75-Dealu Frumos DN 75-Bodeşti Poaiana-Leheşti-Furduieşti-Bazeşti (DC-90) DN75(Bonceşti)-Valea Bistrei-Dealul Capsei DN 74 A(Câmpeni)-Poduri Bistra (DN 75)-Cudriceşti-Dâbureni Bistra(DN 75)-Dealul Muntelui-Ţărăneşti-TrişoreştiLogoceşti Bistra(DN 75)-Creţeşti-Vârşii Mici-Vârşii Mari Roşia Montană-Ţarina DJ 742(Bălmoşeşti)-Gârda-Bărbuleşti DN 74 A (Cărpiniş)-Vârtop-DC 147 DJ 107I (Bucium Sat)-Valea Abruzei-Bisericani DJ 107I-Ciuculeşti Mogoş (DC 124)-Cristeşti-Bogdăneşti DJ 107I (Valea Bamii)-Bărbeşti Cojocani (DJ 107I)-Boceşti-Bogdăneşti-Buteşti DJ 107 I(Mogoş)-Valea Ţupilor-Valea Mlacii Mogoş(DC 124)-Poenile Mogoş DN 74-Ciuruleasa-Bidigeşti-Bodreşti DN 74 (Ciuruleasa)-DC 156-Bidigeşti DN 74-Bogleşti Buninginea (DC 115)-Morăreşti DN 74-Boteşti DN 74-Vulcan Gârda de Sus (DN 75)-Biharia Drum Forestier-Ocoale Bârleşti Cătun (DJ 107 I)-Onceşti origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 12.Nr.000 10.000 9.000 3.000 2.000 8.000 3.000 3.000 3.000 5.000 3.000 2.500 2.000 3.000 5.500 2.000 6.000 7. drumului 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 DC 119 DC 120 DC 121 DC 122 DC 123 DC 124 DC 125 DC 126 DC 127 DC 128 DC 130 DC 131 DC 132 DC 133 DC 134 DC 135 DC 136 DC 137 DC 138 DC 139 DC 140 DC 141 DC 142 DC 143 DC 144 DC 145 DC 146 DC 147 DC 148 DC 149 DC 150 DC 151 DC 152 DC 153 DC 154 DC 155 DC 156 DC 157 DC 158 DC 159 DC 160 DC 161 DC 162 DC 163 DC 164 Poziţia kilometrică Traseul drumului DJ 108 (Horea)-Trifeşti-Petroasa DN 75 (Albac)-Sohodol-Costeşti Sohodol(DJ 750A)-Lumineşti-Joldişeşti-Valea VerdeMedreşti Horea(DJ108)-Preluca-Pătruşeşti Vidra(DJ762)-Dosu Luncii-Hărăşti-Poieni-BăiHoanca-Bordeştii Poieni Mogoş(DJ 107I)-Mămăligani-Valea Geogeşti DJ 108-Mănceşti-Fericet Drum forestier .000 4.000 9.000 5.000 4.000 12.000 9.000 2.000 3.000 6.000 8.000 2.000 2.000 5.000 3.000 4.000 11.000 2.000 3. Denumirea crt.000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 12+000 12+000 13+000 9+000 10+000 9+000 2+000 4+000 3+000 2+000 5+000 15+000 3+000 3+000 2+000 10+000 4+000 8+000 3+000 3+000 3+000 5+000 3+000 6+000 11+000 7+000 5+000 4+000 9+000 8+000 2+000 3+000 3+000 5+000 3+000 2+000 6+000 2+500 2+000 3+000 4+000 2+000 5+000 3+500 2+000 44 .000 3.000 4.000 5.000 13.000 2.000 10.

100 7.000 6.000 2.000 6.000 8. Denumirea crt.000 4.000 2.000 3.000 5.000 4.000 2.000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 0+000 2+000 1+000 2+000 1+000 3+000 8+000 5+000 4+000 35+000 4+000 4+500 3+500 12+000 2+000 14+500 6+500 5+000 10+000 3+000 4+000 8+000 8+000 5+000 2+000 2+000 2+000 6+000 6+000 6+000 3+000 3+500 13+100 7+000 3+000 6+000 10+000 2+500 12+000 10+500 5+000 9+400 5+000 7+000 5+000 3+000 2+000 45 .000 2.000 8.500 13.000 1.000 6.000 3.000 4.000 4.000 3.000 3.000 14.500 5.000 6.000 1.000 5.000 2.000 10.Nr.000 3.Hoancă Nemeşi (DJ 762)-Dosul Luncii DJ 762-Segaj-Modoleşti-Jefleşti Goieşti (DJ 762)-Dealu Goieşti-Haiduceşti Oideşti(DJ 762)-Haiduceşti Vârtăneşti(DJ 762)-Urdeşti Lunca Veseşti(DN 762)-Culdeşti-Runc-Ponorel(DJ 762) Valea Morii-Vâlcănesa Bobăreşti-Piuleţeşti-Pitărceşti Turdaş (DC 110)-Şpălnaca (DC 4) DJ 107H-Bucerdea Vinoasă DJ 108-Budăieşti-Dealu Lamasoi Rogoz(DN 75)-După Pleşe DJ 108-Ruseşti DN 75-Pleşeşti DJ 108-Cioneşti-Valea Lomasoi DN 75-Galbena-Valea Galbenă DN 75-Costeşti-Horea(DJ 108) Blaj(DJ 107)-Fliteşti-Deleni Obârşie Horea(DJ 108)-Buteşti-Giurgiuţ-Zânzeşti Berghin(DJ 107)-Ohaba-Măgherat Şesuri-Almaşu Mare-Cătun Lazuri DJ 705-Plai-Cib Brădet-Brădet DC 156-Valea Tăului DC 156-Valea Budeşiţei origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 2. drumului 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 163 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 DC 165 DC 166 DC 167 DC 168 DC 169 DC 170 DC 171 DC 172 DC 173 DC 174 DC 175 DC 176 DC 177 DC 178 DC 179 DC 180 DC 181 DC 182 DC 183 DC 184 DC 185 DC 186 DC 187 DC 188 DC 189 DC 190 DC 191 DC 192 DC 193 DC 194 DC 195 DC 196 DC 197 DC 198 DC 199 DC 200 DC 201 DC 202 DC 203 DC 204 DC 205 DC 206 DC 207 DC 208 DC 209 DC 210 Poziţia kilometrică Traseul drumului Mămăligani(DC 124)-Valea Bârluţeşti Mămăligani(DC 124)-Valea Coceşti DN 175 (Mihoieşti)-Bobăreşti Vidra(DJ762)-Dealu Goieşti Jefleşti-Goieşti Strungari (DJ 704A)-Tonea Pianu de Sus (DJ 704A)-Teren de Golf Metereu (DJ 107A).000 8.000 3.000 2.500 5.500 12.000 9.000 7.Valea Globii Feneş(DN 74).000 2.000 5.Poiana Narciselor-NegrileasaLupuleşti(DJ 107I) Boteşti (DN 74)-Dobrot Zlatna-Dumbrava DN74-Ruşi Zlatna-Vâltori-Runc Almaşu Mare-Haneş Necrileşti (DJ 106H)-Sfârcea Dostat (DJ 141D)-Şpring(DJ 106L) Strungari-Valea Leii-Mănastirea Cioara Gârda Seacă-Pleşti DN 67C-Valea Beiului Ocoliş (DC 89)-Runc-Lunca Largă Ponorel (DJ 762)-Valea Morii-Pleşcuţa.400 5.000 10.000 10.500 3.500 12.000 35.500 6.

Blajlim.jud. drumului 190 191 192 193 194 195 196 197 Poziţia kilometrică Traseul drumului origine (km + m) destinaţie (km + m) Lungimea reală (km) 4.632 Zlatna Zlatna Zlatna ZlatnaPatranjeni Patranjeni M M B M B B R M M M M M M 370+000 375+930 385+160 412+000 412+000 433+000 58+550 79+900 329+000 352+000 0+000 22+400 26+300 39+527 29+000 69+353 69+353 69+581 69+581 70+488 70+488 70+883 70+883 73+325 73+325 73+957 DN1R 21.84 385+160-412+000 26.nu avem 1.000 8.jud.SBmun.00 329+000-352+000 23.353 0.442 0.80 350+000-362+800 12.2 Drumuri expres .jud.84 21.Cluj Lim Jud ClujAlbac mun.228 0.000 6.00 0+000-22+400 22.1 Autostrazi .93 26.Sebesmun.000 5.Aiud mun.442 0.000 1130.jud. drumului.000 12.907 0.40 DN14B 13.jud.353 69+353-69+581 69+581-70+488 70+488-70+883 70+883-73+325 73+325-73+957 46 . HD Teiusmun.400 DN14B 22.290 Ciuruleasa(DC 156)-Borzeşti 0+000 4+000 DC 211 Gârde(DN 75)-Poiu-Runcuri 0+000 6+000 DC 212 DN 75-Nămuş 0+000 4+000 DC 213 Şugag(DN 67C)-Bârsana 0+000 15+000 DC 214 DN 67C-Arţi 0+000 12+000 DC 215 DN 67C-Mărtinie 0+000 3+000 DC 216 Tău Bistra-Curmătura 0+000 8+000 DC 217 Vinerea(DJ 704)-Săliştea(DJ 705E) 0+000 5+000 DC 218 LUNGIMEA TOTALĂ A REŢELEI DE DRUMURI COMUNALE Situaţia privind tipul îmbrăcăminţii.Nr.HDZlatna 0.227 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 40.228 0.907 0.Sebeslim.Aiudlim.35 mun.395 2.Albamun. ale sectorului de si lungime drum de la km la km totala in km De la km La km 1.Sebes B 351+140 351+600 351+600 353+200 353+200 353+500 353+500 354+000 354+000 362+800 DN1 DN1 DN1 5.000 3.nu avem 1. ciment Pamant Categoria si Poziţii kilometrice nr.93 370+000-375+930 5.00 58+550-79+900 21.000 4.Alba mun. conform tabelului: Lungimea sectoarelor pe tipuri de imbracaminti (km) Lungimea sectorului de drum avand (km): Localităti Starea de Doua benzi de între care este circulatie viabilicuprins tate a sectorul de drumului drum De la La km km Trei benzi de circulatie Asfalt tip beton Beton.Blaj mun.000 15. starea de viabilitate şi numărul benzilor de circulaţie pe drumurile naţionale. Denumirea crt.227 26+300-39+527 13.80 lim.395 2.6 29+000-69+353 40.00 412+000-433+000 21.3 Drumuri nationale europene (E) 350+000 351+140 350+120 351+140 DN1 12.SB lim.35 DN7 23.

Lungimea sectoarelor pe tipuri de imbracaminti (km) Lungimea sectorului de drum avand (km): Localităti Doua benzi de Starea de între care este circulatie viabilicuprins tate a sectorul de drumului drum De la La km km PatranjeniPoiana Ampoiului Poiana Ampoiuluimun.8 6.2 2.10 7. Sibiu Cilnic Rahau Oarda Oarda Alba Iulia Alba Iulia Alba Iulia BP / B BP / B BP / B BP / B BA / B BP / B BA / B BP / B 1 1 1 1 2 2 2 1 8.Sebes DN67C 20. vale.Alba AbrudCampeni lim.890 M B M M M M B M M M R M B B B B B 73+957 85+980 85+980 99+870 0+000 11+329 29+000 63+460 63+460 76+450 76+450 78+550 78+550 85+015 85+015 100+000 100+000 135+000 67+400 99+315 99+315 99+767 99+767 104+160 104+160 124+803 124+803 125+860 125+860 127+091 127+091 128+874 128+874 142+620 DN74 13.00 21.0 6.jud. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa de gime Parte mi (m) de totala caro .15 195.0 10. drumului.00 7.8 10. Pozitia km 1. PODURI DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 352+110 353+371 358+938 373+569 375+254 375+688 375+769 385+949 scurgere Valea Calnic Paraul Caselor Raul Sebes brat Raul Sebes Raul Mures Raul Mures Paraul Iovului Mierc.465 78+550-85+015 14.25 14.1 29+000-63+460 34.000 31.643 104+160-124+803 20.783 DN67C 13.50 61.746 128+874-142+620 13. me (m) Deschideri Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.452 99+315-99+767 4.VL31.92 Oasa 0.231 1.00 7.9 B B B B B M R B E E I E I E E E DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA 47 .90 8.4 10.4 3.100 6. Suprastruct.1 2. ciment Pamant Categoria si Poziţii kilometrice nr.46 12.80 7.00 42.023 73+957-85+980 12.80 7.HDAlbac AlbacCampeni Campeni CampeniBistra Bistra-Muncel Trei benzi de circulatie Asfalt tip beton Beton.0 4.1 9.VL lim.00 14.057 124+803-125+860 1.460 63+460-76+450 76+450-78+550 2.80 62.985 85+015-100+000 14.452 4.80 7.89 DN74A 11.057 Martinie MartinieCapalna MartinieCapalna Capalnamun.329 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN67C DN67C DN67C 34.15 171.2 10.1 8.329 13.9 2./ Infrastruct.5 9.231 125+860-127+091 1. ale sectorului de drum de la km la si lungime totala in km km De la km La km DN74 12.643 DN67C DN67C DN67C 1.jud.20 11.70 19.00 7.00 75.Totala peste viabilit incarLungi.746 Situaţia privind lucrările de artă ( poduri.jud.92 67+400-99+315 0.(m) etiaj ate care sabila Nr.2 3.023 85+980-99+870 0+000-11+329 11.20 30.465 12.393 Oasa-Tau Oasa-Tau Tau-Martinie 1. viaducte) existente pe drumurile naţionale din judeţ conform tabelului: Daca se poate trece prin vad Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.393 99+767-104+160 Muncellim.70 28.95 10.10 40.0 9.783 127+091-128+874 1.985 35 100+000-135+000 35.0 10.990 6.

0 11.00 43.00 18.2 9.00 51.0 5.37 BP / B BA / B compoz / BA BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / BA 2 Bucium Cerbu BP / B BP / Bucium Cerbu ZIDP BA / Izv Ampoiul ZIDP Izv Ampoiul Zlatna Zlatna Fenes Presaca Metes Ampoita Sard Abrud Gura Rosiei Cimpeni Vintu de jos Sibiseni Salistea Balomir Sibot Tartarau Tartarau Tartarau Oasa Oasa BP / B BP / B BP / B BP / B BA / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BA / ZIDP BA / ZIDB BA / B BA / B BA / B DN 67C 74+704 DN67C DN67C DN67C DN67C 75+489 76+288 82+007 82+899 LEMET / 1 ZIDP BA / 1 ZIDP LEMET / 1 ZIDP 8.80 40.50 9.00 13.0 10.00 28.0 12.00 8.00 8.0 11.00 18.50 7.50 19.00 64.00 8.3 2.0 6.00 12.50 6.00 95.30 98.00 8.00 9.0 2.5 2.00 8.00 7.0 4.Daca se poate trece prin vad Pozitia km Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.00 7.00 12.0 2.00 14.00 8.30 8.00 18.00 54.50 8.00 8.(m) etiaj ate care sabila Nr.00 12.40 15.10 8.00 10.1 12.0 10.0 3.0 9.00 18.00 9.00 37.00 22.30 99.00 33.00 12.1 10.0 2.2 10.0 10.00 8.2 3.00 8.00 8.0 5.00 27.2 9.0 1.0 4.00 8.0 11.50 8.0 2.8 8.30 11.2 3.00 18.4 5.0 11.0 11.00 17.0 11.0 11.00 20.00 8.00 16.00 10.00 28. Suprastruct. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa gime Parte mi (m) de de totala caro .00 12.00 8.00 9.4 10.0 11.80 49.00 37.00 9.00 24.90 8.00 8.0 8.80 7.8 B B B B M B B B B B B B B B B B B B B B B B B M B B B B B B B B B B B B B B B M R B B B B E E E E E E E I E E E E E E E E E E E E E E E I E E E E I E E E E E E E E E E E II I II E E DA DA DA DA NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU NU DA NU NU DA NU NU DA NU NU DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU DA DA DA NU NU NU DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU DA DA NU NU NU NU NU NU 1 1 1 3 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 3 1 1 3 1 3 1 1 3 15.00 14.0 2.00 18.0 3.0 2.0 4.20 10.60 25 8.00 47.60 7.0 11.20 8.10 41.5 10.0 10.00 20.5 5.0 11.00 30.00 12.0 10.4 10.0 4.1 4.00 12.00 10.90 7.00 8.9 9.35 2.0 10.70 7.4 10.0 4.0 10.00 93./ Infrastruct.00 10.20 7.90 4. me (m) Deschideri DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN1 DN14B DN14B DN14B DN14B DN14B DN14B DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74 DN74A DN74A DN74A DN7 DN7 DN7 DN7 DN7 391+500 392+307 397+429 403+426 409+625 416+305 422+743 425+221 5+100 10+950 22+290 32+518 35+200 37+819 30+182 30+886 34+802 35+403 37+442 38+134 41+934 43+034 43+549 55+017 59+100 69+699 70+925 76+865 79+646 87+237 94+548 98+363 0+602 3+835 10+500 335+031 335+237 342+759 344+019 348+357 Valea Galzii Valea Galda Valea Geoagiu Valea Girbova Valea Aiudului Valea Miraslau Paraul Ciugudiu Valea Letunului Raul Mures Parau Dunarita Raul Tirnava Mica Valea Glogovat Valea Lunga Valea Lodroman Valea Catinii Valea Catinii Paraul Ciuruleasa Paraul Cernita Valea Soharului Valea Ciuruleasa Paraul Abrudel Paraul Abrudel Paraul Abrudel Raul Ampoi Valea Ruzi Valea Morilor Valea Rudelor Valea Fenes Valea Presacii Valea Metesului Valea Ampoitei Valea Ampoiului Paraul Abrudel Paraul Foies Raul Aries DC 53 Valea Pianu Scurgere Paraul Ciorii Raul Cugir Valea Tartarau Valea Tartarau Valea Sebes Lac Oasa POD Oiejdea Oiejdea Teius Girbova Aiud Miraslau Inoc Unirea Mihalt Cristei Blaj Valea Lunga Lunca Lunca Buninginea Buninginea Ciuruleasa Ciuruleasa Abrud Abrud Abrud 1 1 MET / B 1 BP / B 1 BP / B 1 BA / ZIDP BP / B BP / B 6.00 19.00 25.Totala peste viabilit incarLungi.00 8.50 12.50 32.00 24.8 7.10 8.00 8.00 8.0 10.00 14.00 8.0 2.80 15.20 30.30 32.0 11. vale.50 8.50 14.30 21.0 2.0 0.00 41.60 14.00 43.00 7.0 3.0 2.8 1.3 6.0 4.0 10.6 9.0 4.80 93.40 7.00 7.90 23.4 1.3 10.0 5.0 11.5 3.0 10.0 3.20 BP / B BP / B 3 3 48 Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.0 3.00 8.1 12. .5 2.00 8.00 48.0 11.0 2.00 18.0 2.00 79.00 28.8 1.40 7.0 2.0 183.50 10.00 19 12.00 19.80 26.00 12.4 3.2 6.0 10.00 22.00 8.00 16.1 9.2 10.00 12.90 165.0 11.

60 20.60 17.2 2.30 7.30 7.90 30.45 8.10 7.30 16.00 58.70 33.0 10.3 3.0 9.9 9.2 4.4 9.9 2.6 2.20 33.30 90.20 7.54 11.80 54.70 31.30 8.60 13.8 9.50 8.6 10.5 9 6 6 6 6 6 6 6 11.30 7.10 11.90 68.80 8.40 7.5 7 10 4.7 2.8 11.3 10.70 7.70 8.80 7.6 10.9 9.8 5.00 21.2 4.6 2.1 9.2 3.4 11.40 8.6 3.2 5.6 9.00 16.5 7 10 4.2 7.90 33.3 2.3 9.8 10.80 6.90 15.20 32. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa gime Parte mi (m) de de totala caro .60 25.7 3.00 34.Totala peste viabilit incarLungi.3 2.2 9.8 7.40 0.3 11.80 8.55 7.9 9.60 4.00 37.3 2.3 3.5 9 4.40 8.40 43.2 3.30 48.3 9.8 10.30 7.50 42.0 10.60 28.0 10.60 41.2 4.3 2.4 13.9 9.8 9.3 1.30 16. vale.60 13.40 33.20 47.40 47.9 3.80 44.40 8.30 16.30 7.8 3.2 2.4 10./ Infrastruct.00 37.80 20.6 4.30 11.60 8.00 26.6 9.5 3.30 11.00 7.Daca se poate trece prin vad Pozitia km Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.00 7.00 7.90 8.9 9.70 24.60 32.60 17.80 7.(m) etiaj ate care sabila Nr.3 9.80 36.40 26.5 1.3 2.5 4.20 62.9 1.00 7.7 9.00 12.60 8.00 33.8 9.1 4.30 106.10 9.80 BP / B 49 Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.80 41.10 8.95 8.10 7.40 33.60 33.10 40.00 48.60 18.5 1.4 10.00 7.60 39.9 B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B M M M M M M M B B B B B B B B B B B B B B B E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E E II II II II II II II E E E E E E E E E E E E E I E DA NU DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA NU NU DA NU DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU DA DA DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU 34.00 7.50 13.10 8.1 1.4 9.60 24.20 7.70 43.5 4.8 9.30 24.40 7.00 9.80 34.2 4.80 9.3 9.60 9.0 4.80 30.40 34.7 9.5 9.20 8.30 13.60 15.8 11.90 22.00 7.2 3.60 25.00 51.60 17.60 19.9 1.00 41.00 43.8 3.10 20.20 8.1 3.8 8.0 4.2 6. me (m) Deschideri DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN67C DN1R DN1R DN1R DN1R DN1R DN1R DN1R DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 83+748 86+220 88+911 89+661 91+094 91+701 91+864 99+450 99+887 102+237 103+794 103+980 106+391 110+157 110+744 113+300 118+577 121+728 122+254 125+881 127+640 128+314 128+461 128+739 129+144 136+728 139+182 69+813 69+930 71+666 72+761 73+139 75+137 79+331 31+020 31+300 32+005 32+400 32+920 33+180 34+037 34+965 37+620 45+210 50+410 50+780 59+960 60+330 66+336 Descarcare Deversor Valea Sebesului Valea Ciban Valea Sebes Valea Prigoanei Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Scurgere Descarcare PARAU Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Valea Sebes Paraul Grosasti Raul Sebes Valea Nedei Descarcare Lac Capalna VALE Valea Sebes Valea Sebes Raul Sebes Valea Sebes Valea Bulz Vale Vale Vale Valea Arada Valea Albac Valea Albac Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Aries Raul Cobles Paraul Girda Raul Aries Raul Aries Valea Arazii Raul Aries Raul Aries Oasa Oasa Oasa Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Tau Sugag Sugag Sugag Sugag Sugag Sugag Nedeiu Capalna Capalna Capalna Capalna Capalna Laz Sebesel Horea Horea Horea Horea Horea Horea Albac Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Arieseni Girda Scarisoara Scarisoara Albac Albac Vadu Motilor BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BA/B BA/B BA/B BA/B BA/B BA/B BA/B BA / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BA / BA 1 2 1 2 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 3 1 1 1 1 3 2 24.4 3.00 39.4 1.4 2. Suprastruct.8 1.2 4.00 27. .7 1.30 14.1 3.80 17.30 16.3 10.30 38.6 6 6 6 6 6 6 6 9.6 10.80 53.8 2.

Linii de cale ferată în exploatare aflate pe teritoriul judeţului. halte.00 9. triaje. Pe teritoriul judeţului în zona Munţilor Apuseni şi a Munţilor Şureanu nu există reţea de cale ferată. astfel: Linie Linie Lungime MAGISTRALA Electrificată simplă dublă (km) 69 Miercurea Băi – Simeria 200 Miercurea Băi – Vinţu de Jos 25 * Vinţu de Jos _ Simeria * * 44 200A Vinţu de Jos .50 9. acestea nefiind prezente la nivelul localităţilor rurale. tuneluri Administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice se realizează la nivel naţional prin compania naţională CFR S.8 10.9 18. 5.30 12.2 3. Braşov.8 10. accesul se poate realiza doar pe traseele rutiere existente.4 9.20 9.30 12. VIADUCTE DN67C 79+194 DN67C 82+647 DN67C 85+226 DN67C 103+070 TOTAL: ./ Infrastruct.40 211.00 7. Suprastruct. Datorită lipsei căilor de comunicaţie feroviare din zona montană.1 1. Hunedoara.30 30. cale de comunicatie) Lun Inalti Starea Clasa gime Parte mi (m) de de totala caro .20 7.5 123.9 10. Variantele ocolitoare (legături unidirecţionale) se regăsesc în parte la nivelul municipiilor şi oraşelor (Alba Iulia. Căi de transport feroviare – staţii. în principal pe DN 1.Cugir * 12 210 Alba Iulia . pentru asigurarea legăturilor spre principalele direcţii din ţară: Cluj Napoca.90 37. Vîlcea.00 8.72 7. gări.20 7.00 8.80 9.0 3.7 11.lungime (m) = 4208.40 8.9 B B B B B B B B B B B B B B B E E E E E E E E E E E E E E E NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU NU DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA NU DA DA 2.(m) etiaj ate care sabila Nr. .8 10.60 28.00 8.nr de poduri = 117 .60 8.90 11. Abrud).00 8.40 10.00 9.80 20.Războieni * * 67 206 Şibot . Desfăşurarea fizică a drumurilor existente în judeţ nu a impus executarea de tuneluri.00 6. me (m) Deschideri DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 DN75 70+600 78+200 81+439 83+250 83+495 86+090 95+965 103+680 117+590 124+090 130+620 IZVOR VALE Valea Bistrei Valea Bistrei Valea Mare Valea Dobrei Valea Lupsei Valea Caselor scurgere Valea Posaga Valea Ocolis Valea Curpat Lac Oasa Lac Oasa Valea Miraj Campeni Campeni Bistra Bistra Bistra Bistra V Lupsei Lupsa Salciua Lunca Aries Ocolis Curpat Oasa Oasa Tau BP / B BP / B BA / B BP / B BP / B BA / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B BP / B 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 4 4 7 3 11. Reţeaua căilor ferate din judeţ se desfăşoară în principal în zonele de şes şi podiş unde este relativ bine reprezentată.30 30.Totala peste viabilit incarLungi.30 12.30 10.4 3. acesta realizându-se prin intermediul CFR Marfă şi CFR Călători. Total 306 km. Zlatna. Sibiu.Jidvei * 18 TOTAL 107 140 140 306 50 Daca se poate ocoli Denumirea si numarul drumului pe care se afla Latimi (m) Material constr.84 Rutele de transport pentru materiale periculoase pe teritoriul judeţului se desfăşoară pe drumurile naţionale din judeţ.4 0.1 3.80 41. DN 14B.5 132.9 9.20 7.90 20.82 7.A.5 10.2 3.9 11.8 9.50 20.Zlatna * 42 307 Blaj .00 8.7 10.Daca se poate trece prin vad Pozitia km Denumirea obstacolului (curs Amplasa-ment apa.10 43.6 10.8 9.2. La această dată nu se poate vorbi la nivelul localităţilor de o reţea ocolitoare a localităţilor de tip inelar.80 9.30 50.4 2. Serviciul principal oferit de companie este transportul trenurilor operatorilor feroviari de marfă şi călători.2 10.2 220. vale.0 12.30 11.60 27. DN 7.Teiuş * * 29 300 Valea Lungă – Teiuş .6 11. Rm.8 1.2 2.30 13.7 2.80 120.2 10.00 120. Reţeaua de rute ocolitoare / variante pentru localităţi este slab dezvoltată.

Coşlariu. • Şibot. formele de relief şi dezvoltarea din ultima perioadă asigură premise pentru dezvoltarea căilor de transport aeriene în judeţ. Şibot. Meteş. Văleni Meteş hc. Zlatna . Cunţa continuare spre Sibiu. Poziţia judeţului.legătură între Alba Iulia. Coşlariu. Cugir (Simbolul prescurtărilor: Hm – haltă de mişcare afiliată unei staţii CFR. Valea Lungă.Teiuş – Alba Iulia – Vinţu de Jos . Aiud.1. Sebeş Glod hc. h – haltă deschisă traficului de călători fără vînzare de bilete) Principalele staţii CFR existente în judeţ din care asigură direcţionarea spre diferite rute sunt Teiuş. are în componenţă un număr de 9 regionale. Iaşi şi Târgu Mureş. Jidvei. Simeria. De asemenea judeţul poate fi tranzitat. Miceşti. conform normelor în domeniu de aeronave militare şi civile altele decît cele ale companiei naţionale de transport aerian.SV Desfăşurarea liniilor de cale ferată între staţii şi halte.o electrificate 140 km o linii cu ecartament normal cu o cale 107 km o linii cu ecartament normal cu două căi 140 km. • Vinţu de Jos. Tărtăria hc. Alba Iulia. o Limita cu judeţul Cluj – Războieni – Ocna Mureş – Miraslău – Aiud.3. Pe teritoriul judeţului se regăsesc două sectoare respectiv sectorul Alba Iulia şi sectorul Tîrnăveni. Blandiana Hm. Satu Mare. Baia Mare. Sebeş. Cluj Napoca. Timişoara. Tăuţ Ampoi hc. hc – haltă afiliată deschisă pentru traficul de călători. Decea hc. Vinerea.4. o Alba Iulia – Meteş – Zlatna. Copşa Mică . Pănade hc. Alba Iulia.. fiecare dintre acestea desfăşurîndu-şi activitatea pe teritoriul mai multor judeţe. Gîrbova. Craiova. 5. Aiud. Tîrnăveni . 5. amplasarea acesteia în teritoriu având următoarele direcţii: Direcţia E -V . o Crăciunelu de Jos – Ciugud – Vinţu de Jos – Limita cu judeţul Hunedoara. Unirea.legătură între Sibiu. Teiuş. Căi de transport aeriene – aeroporturi. Direcţia NE . Miraslău hc. Reţele de conducte magistrale de gaz Transportul gazelor naturale prin conducte magistrale pe teritoriul judeţului se realizează de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S. Şona Hm. Ampoi hc. Bălcaciu. aerocluburi Judeţul Alba este tranzitat de rute ce asigură comunicaţiile aeriene între principalele aeroporturi din ţară: Bucureşti. Reţeaua de conducte magistrale ce asigură alimentarea cu gaze naturale se desfăşoară pe traseele: o Limita cu judeţul Sibiu – Jidvei – Şona – Blaj – Crăciunelu de Jos. Cugir h. Prisaca hc. Vinţu de Jos. Bărăbanţ. Valea Lungă continuarea spre Copşa Mică.A.legătură între Cluj Napoca. 51 . Orăştie . Sîntimbru hc. Cetatea de Baltă.legătură între Teiuş. Cut hc. Balomiru de Cîmp. Cîmpu Libertăţii.4. • Cîmpu Libertăţii. pe teritoriul judeţului cuprinde: • De la Simeria – Şibot.legătură între Blaj. Zlatna. Unirea hc. Regionalele au în componenţă mai multe sectoare (formaţii operative de lucru) şi staţii de comprimare a gazelor. Lancrăm. Jidvei.Limita cu judeţul Hunedoara. Teiuş. Vinţu de Jos. Vinţu de Jos. Oradea. Pătrînjeni. Ocna Mureş. Sebeş Alba. Constanţa. Şard Ighiu Hm. Mînărade hc. Alba Iulia. Cetatea de Baltă Hm continuarea spre Praid. Sîntimbru. Podu Mureş. Sucursala de transport gaze naturale. • Alba Iulia. Sîncel hc. Feneş. Războieni cu legături spre Cîmpia Turzii respectiv Luduş. Blaj. • Coşlariu. Răhău hc. P. Reţeaua căilor ferate ce străbat judeţul asigură comunicaţia spre principalele noduri feroviare din ţară. Reţele de conducte magistrale 5. Sibiu.

1.E. Priza este sub radierul galeriei de fugă şi are două sorburi. S.Front de captare prin puţuri-Pâclişa.Galerie forţată U. O conductă Dn 800 mm conduce apa brută captată spre oraşul Sebeş şi Fabrica de hârtie Petreşti. Sistemul de captare apă brută din lacul Petreşti şi staţia de pompare apă brută – descrise anterior – sunt în rezervă. cu o 52 . Staţia de pompare apă brută Petreşti alimentează staţia de tratare Petreşti. Sistemul zonal de alimentare cu apă a judeţului Alba – Sursa Râul Sebeş.H. La nivel judeţean în zona Munţilor Apuseni nu este dezvoltată reţeaua de transport a gazelor naturale prin conducte magistrale.E. Până la ieşirea din zona lacului sunt două conducte Dn 1200 mm care subtraversează digul de pe malul drept al lacului. constă în: Captarea apei din sursele: • Lacul Petreşti – în corpul barajului şi pe galeria de fugă U. conducta de aducţiune a apei brute este în proprietatea beneficiarilor.E. Sisteme de captare a apei din lacul Petreşti.6 l/s . .în conservare .E.Lacul Petreşti – în corpul barajului şi pe galeria de fugă U.E.Front de captare prin puţuri -Bărăbanţ. Amplasamentul frontului de captare este aval de localitatea Bărăbanţ. • Front de captare prin puţuri – Pâclişa. Săsciori . • Front de captare prin drenuri – Bărăbanţ.2. Sistemul de captare a apei din galeria de fugă forţată a U. Captarea principală este amplasată în corpul barajului amenajării Petreşti şi este compusă dintr-o cameră de priză cu trei compartimente din care apa este preluată prin trei conducte Dn 1000 mm. 5.în conservare -dezafectat – apa nu corespunde calităţii de apă potabilă. Săsciori la debuşare în lacul Petreşti. Săsciori. există o singură conductă Dn 1200 mm care trece pe sub risberma barajului şi apoi se intersectează cu una din conductele Dn 1000 mm care alimentează staţia de pompare apă brută Petreşti. 28 ha.H.E. Săsciori.4.638.H.E. Săsciori . Staţia de pompare apă brută este echipată cu 3 pompe BRATEŞ ( 2 pompe active + 1 rezervă). Săsciori asigură alimentarea celor două staţii de tratare a apei prin cădere liberă. În continuare sunt două conducte Dn 1200 mm care alimentează prin cădere liberă: . H=17 mCA. APA CTTA SA Alba Iulia administratorul prizei. direct din conducta forţată a U. Reţele de conducte magistrale de apă.H.2. 950 2000 60 40 40 16.staţia de tratare Petreşti prin racordarea la conducta de refulare a staţiei de pompare apă brută.H. printr-un racord Dn 1200 mm prevăzut cu vană de închidere. .4.C. Captarea este amplasată în galeria de acces la camera vanelor. pe malul stâng. 5.E.H. cu caracteristicile: Q=175 l/s. care deţin propriile staţii de tratare a apei. Frontul de captare se întinde pe o suprafaţă de cca.228 = 527.Front de captare prin drenuri-Bărăbanţ. Captarea secundară este amplasată în canalul de fugă al U.H. Capacităţile sistemelor de captare sunt: Capacităţi Capacităţi în funcţiune Captarea Proiectate (mc/an) (l/s) an 2004 .H.staţia de tratare Săsciori . Săsciori • Galerie forţată U. Trecerea lor în rezervă se datorează faptului că cerinţa de apă în sistemul zonal a scăzut.Conductele magistrale prin care se realizează vehicularea gazelor naturale au diametre între 6 şi 48 de ţoli iar presiunea de până la 52 bar. În continuare. Săsciori • Front de captare prin puţuri – Bărăbanţ. Front de captare prin puţuri – Bărăbanţ – rezervă. iar captarea din galeria forţată a U. Două conducte Dn 1000 mm alimentează staţia de pompare apă brută Petreşti pe malul stâng al lacului.

STAŢIA DE ECHIPAMENT POMPARE staţia de pompare pentru 3 pompe tip 12 NDS ( 2 active + 1 rezervă) 53 .C. Caracteristicile pompelor sunt:Q=20 mc/h. cu o lungime de 1200 m. Sebeş . Front de captare prin drenuri – Bărăbanţ – rezervă. Sebeş – Sebeş IV – aval loc. apa captată prin intermediul acestora este colectată într-un puţ colector din beton din care este pompată în rezervoarele de stocare ale oraşului Alba Iulia şi către S. Frontul de captare prin drenuri se întinde pe o suprafaţă de 26 ha şi are o lungime de cca. Transportul apei potabilă către oraşele: Alba Iulia. H=50 mCA) La ora actuală nu se captează apa din această sursă. deoarece în două puţuri apa nu corespunde calităţii de apă potabilă. 2. Practic apa este captată din 18 puţuri. Săsciori necodificat – afluent al r. Sebeşel necodificat (viroagă) – pe ramificaţia spre staţia de tratare Săsciori Valea Răchita – pe ramificaţia spre staţia de tratare Petreşti Tipul traversării aeriană – cu pilă pe malul drept şi masiv solid pe malul stâng. Sebeş – Sebeş II – loc. Săsciori către staţiile de tratare apă Petreşti şi Săsciori. Sebeş – Sebeş III – zona podului Răsturnata r. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat. H=50 mCA) .loc. P=10 kW.E. 2 Dn 1200 mm aeriană .H.. Frontul de captare este compus din 7 puţuri: două săpate şi cinci forate. Frontul de captare este compus din 20 de puţuri forate cu H=12 m. Pentru captarea apei au fost executate 28 de puţuri de control cu o adâncime de 5 m.A. Teiuş şi Ocna Mureş şi alţi consumatori aflaţi pe traseul de aducţiune se face gravitaţional. SATURN S. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe masive solide. Amplasamentul frontului este aval de oraşul Alba Iulia pe malul drept al r. Săsciori r. Zona de regim sever este delimitată prin împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată pe stâlpi de beton.pompa nr. Aiud. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat. cu H=12 m. Zona de regim sever este delimitată prin împrejmuire cu gard cu sârmă ghimpată pe stâlpi de beton. Sebeşel r. 10. Staţia de pompare este echipată cu şase pompe.pompa nr. Aducţiunea de apă brută din captarea – canalul forţat al U. 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat. n=3000 rot/min.5 ha. 2 Dn 1200 mm aeriană . 2 tip Lotru 100 ( Q=90 mc/h. 2800 m. Zona de regim sever este delimitată prin împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată pe stâlpi de beton. În incinta zonei cu regim sever sunt amplasate pe lângă puţurile de control şi puţul colector al drenului şi staţia de pompare. H=62 mCA. Staţia de pompare Galda. 3 tip Lotru 100 ( Q=180 mc/h. 1 tip Lotru 125 ( Q=180 mc/h. Sebeş – Sebeş III/I – amonte loc. Este posibilă repunerea în funcţiune în cazul solicitării de apă industrială în zonă.lungime de 2400 m. trebuie pusă în funcţiune doar în condiţiile creşterii consumului de apă potabilă în sistem şi implicit funcţionarea la capacitate a staţiei de tratare Petreşti. Alba Iulia. Aducţiunea apei brute. Frontul de captare se întinde pe o suprafaţă de cca. H=50 mCA) . 1 Dn 1200 mm aeriană . ( 2 conducte Dn 1200 mm) traversează următoarele cursuri de apă: Curs de apă traversat r.pompa nr. Blaj. Apa este captată cu ajutorul pompelor din staţia de pompare şi au următoarele caracteristici: . deoarece aceasta nu corespunde calităţii de apă potabilă. Sebeş – Sebeş I – aval de colonie r. Front de captare prin puţuri – Pâclişa – dezafectat. Mureş. 1 Dn 1200 mm Transportul apei potabile: 1. echipate cu instalaţii hidraulice de captare a apei. de pe sistemul de transport al apei potabile (aflate în rezervă).

supratraversare .supratraversare la confluenţa T-va Mare cu T-va Mică. . . .1 Dn 800 mm . Mureş. Târnava. . . .rezervă grup de pompe Aiud: 3 pompe 8 NDS ( 2 active + 1 rezervă) Q=340 mc/h. .1 Dn 600 mm.supratraversare. Sebeş.L=1. tebliere.oţel şi tuburi PREMO. . L=17. . .oţel. Ampoi. . Aiudelului. portale şi susţineri cu cable - .supratraversare. . H=90 mCA.subtraversare. Oiejdea.braţ r. Gârbova. .4 km . P=160 kW.supratraversare 2 Dn 800 mm.V.pr.supratraversare pe pod . L=3. Ramificaţie Alba Iulia staţia de pompare Galda Staţia de pompare Galda – rezervoare Blaj (din tratarea Petreşti/Săsciori) staţia de pompare Galda – rezervoare Aiud (din tratarea Petreşti/Săsciori) Staţia de pompare Galda – rezervoare Teiuş (din tratarea Petreşti/Săsciori) . . .r. Giuagiului.V.r.oţel şi tuburi PREMO.V. Galdei.supratraversare. L=17.5 km. . L=17. n=1500 rot/min grup de pompe Teiuş: 3 pompe Lotru ( 2 active + 1 rezervă) Q=120 mc/h. n=3000 rot/min staţia de pompare Ocna Mureş – rezervă staţia de pompare pentru intervenţii Petreşti 4 electropompe (3 active + 1 rezervă).1 Dn 600 mm.2 km . n=1500 rot/min ECHIPAMENT staţia de pompare Galda – rezervă grup de pompe Blaj: 3 pompe 8 NDS ( 2 active + 1 rezervă) Q=550 mc/h.supratraversare. din 3 deschideri de 95 m.pr.2 km .supratraversare.H=40 mCA în curs de echipare – dă posibilitatea tratării apei din lacul Petreşti în staţia de tratare Săsciori. pentru conducte format . Mureş. .1 Dn 600 mm.V. . Q=140 mc/h.75 km . Galda . . L=23.r.STAŢIA DE POMPARE zona de sus a oraşului Alba Iulia . .1 Dn 300 mm.5 km . .supratraversare. Sebeş. H=90 mCA.oţel şi tuburi azbociment 54 .oţel şi tuburi PREMO. -1 Dn 800 mm. . . .supratraversare.oţel şi tuburi PREMO. L=17.V.5 km.supratraversare la Mihalţ.oţel şi tuburi PREMO . . . P=132 kW.r. P=18 kW. .canale de irigaţii TRAVERSARE cursul de apă tipul traversării . .supratraversare. Reţeaua de transport a apei potabile se prezintă astfel: TRONSON staţia de tratare Petreşti – ramificaţia spre rezervoarele din zona de jos Alba Iulia Alimentare rezervoare de la ramificaţie – zona de jos Alba Iulia ( din tratarea Petreşti) Alimentare rezervoare zona de sus Alba Iulia ( din tratarea Petreşti / Săsciori) CARACTERISTICI -2 Dn 1000 mm.r.5 km.1 Dn 800 mm. Dunăriţa. . H=45 mCA.L=1.

V. .Aducţiunea generală a sistemului actual se prezintă astfel: a) Tronsonul de la Staţia de tratare Petreşti până la ramificaţia spre rezervoarele municipiului Alba Iulia. Conducta de la ramificaţia din aducţiunea generală a sistemului zona Dn 1000 mm. Aducţiunea generală de apă potabilă a sistemului zonal actual .Subtraversare DN 1 ocolire Alba Iulia. .r.V.1 Dn 600-800 mm. . Aiud..Subtraversare aeriană pe sub podul CF liniile Coşlariu – Arad la km 419 ÷ 458. 55 . Sebeş .supratraversare. tabliere.supratraversare. Lucrările speciale pe conductă sunt: . Mureş.Subtraversare DN 1 Sibiu – Alba Iulia în tub de protecţie din beton armat.5 km .1 Dn 400-600 mm. Materialul conductei – tuburi de beton PREMO şi ţevi de oţel.r.1 Dn 1200 mm.supratraversare. drum realizat ulterior montării conductei aceasta rămânând sub acest drum.56 km .supratraversare. principală de L=17. . . L=19.V. Teiuş. Ampoi.5 km. .Traversare aeriană râu Sebeş cu 2 Dn 1000 mm. Diametrul conductei Dn 1000 mm : L = 17.4 km . . .Subtraversare braţ râu Sebeş. .estacada în lungul batalului UPSOM. . .supratraversare. alimentare rezervoare L=2.V. .Subtraversare CF Sibiu – Deva la km 77 + 360 în galerie dreptunghiulară din beton armat. portale şi susţineri cu cable – 2 Dn 1000 mm. .5 km Alba Iulia zona de jos . .Tronsonul s-a probat la 7 at. b) Conductele de alimentare a municipiului Alba Iulia.Subtraversare DN 7 Sibiu – Deva în tub de protecţie din beton armat. Ramificaţie – . 16 at.Traversare aeriană râu Mureş pe un pod special pentru conducte format din 3 deschideri de cca.oţel şi tuburi PREMO . . .supratraversări.subtraversare.1 Dn 400 mm.oţel şi tuburi PREMO . Staţia de pompare Ocna Mureş – rezervoare Ocna Mureş Staţia de tratare Săsciori – ramificaţie rezervoare zona de jos Alba Iulia .r.. . .oţel şi tuburi Teiuş – Blaj .supratraversare. Lucrările principale pe conductă sunt : . Armeniş. L=19. 95 m. Giugudului.văi şi pâraie necodificate.Intersecţia spre rezervoare Aiud – staţia de pompare Ocna Mureş . Lopedea. . şi Ocna Mureş sunt în exploatarea filialelor locale. Miraslău.Cămine speciale cu instalaţii de sectorizare pe tronsoane. Blaj.Ocna PREMO Mureş Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile în oraşele Alba Iulia. 10 at. rezervoare şi repompare. L=2. spre gospodăria de apă zona de jos Diametrul conductei Dn 800 mm.oţel şi tuburi PREMO .1 Dn 1200 mm.2 km . . pe o construcţie specială. de golire a tronsoanelor şi de aerisire a conductei. . Materialul conductei : tuburi de beton PREMO şi ţevi de oţel. alimentare: Aiud – .oţel şi tuburi din staţia de tratare PREMO Săsciori Ramificaţie rezervoare – înţepare în conducta .

subtraversare DJ 107 G Sântimbru.traversare V. etc.subtraversări de accese la diverse unităţi industriale.traversare aeriană V. Materialul : ţevi de oţel. aerisiri. . . .Teiuş.traversare aeriană V. 56 .cămin de vane ( sectorizare ). .subtraversare CF Teiuş – Alba Iulia la km 411 + 600 în tub de protecţie din beton armat.cămine de sectorizare ( vane ) goliri. . şi 10 at. . şi 10 at. . la rezervoarele oraşului Teiuş Diametrul conductei Dn 300 mm. .subtraversare DN 14 B – Blaj .75 km.Subtraversare pasaj DN 1 ( la balta Tăuşor) tot aeriană.subtraversare DN 1 – Beldir km 399+885. Materialul : ţevi de oţel şi tuburi de azbociment. L = 17. tuburi de beton PREMO. .Subtraversare drum Alba Iulia – Pâclişa. . masive.traversare aeriană V.subtraversare DN 1 – km 408+020. Materialul – ţevi de oţel. Lucrările principale pe conductă sunt: .traversare aeriană pârâu Gârbova . Tronsonul este probat la 16 at. f) Tronson ( conductă ) de la Staţia de pompare Galda.Cămine de vane ( sectorizare ).subtraversare DN 1 – km 405+070. .Subtraversare linii CF zona Coşlariu linii Teiuş – Vinţu de Jos km 402 – 604.traversare aeriană râu Ampoi cu Dn 800 mm pe o construcţie specială. .5 km.subtraversare CF Blaj – Teiuş km 392+541.traversare aeriană pârâul Galda. . goliri şi aerisiri.traversare aeriană Târnava la confluenţa Târnava Mică cu Târnava Mare.subtraversare drum Blaj .subtraversare CF Blaj – Târnăveni km 0+412. . Aiudelului. aerisiri. .traversare râu Sebeş la Mihalţ.subtraversare DN 1 – km 408+849. . .subtraversare drum spre Teleag.subtraversare drum spre Ciugud.traversare aeriană V. masive. L = 23. . Lucrările principale pe conductă sunt: . .Târnăveni. Tronsonul a fost probat la 12 at.5 km. . Lucrările principale pe conductă sunt: . goliri.subtraversare DJ 107 H. . Oiejdea. . . Dunăriţa. şi 10 at. goliri. . Materialul : ţevi de oţel şi tuburi de beton PREMO. la intrarea în Alba Iulia. L = 17. etc. . aerisiri. . Tronsonul s-a probat la 16 at.. masive. înglobat şi el în masiv de beton armat. c) Tronsonul ( Aducţiune generală ) de la Alba Iulia la staţia de pompare Galda Diametrul conductei Dn 800 mm. Giuagiului.subtraversare CF Blaj – Teiuş km 389+390. e) Tronson ( Aducţiune generală ) Staţie de pompare Galda până la rezervoarele oraşului Aiud Diametrul conductei Dn 600 mm. . . . d) Tronson ( Aducţiune generală ): Staţie de pompare Galda până la rezervoarele oraşului Blaj Diametrul conductei Dn 600 mm.subtraversare CF Blaj – Teiuş km 378+310. L = 3390 m. Galdei. Tronsonul a fost probat la 12 at.cămin de vane ( sectorizare ).

3 pompe având : Q = 120-140 mc/h. . . Cota axului pompelor = 255. c.traversare văi. goliri.1000 – 1050 l/s pentru staţia de tratare Săsciori . . Diametrul conductei Dn 400 mm şi unele porţiuni cu Dn 600 mm . . Lopadea. Este realizată în galeria de acces la camera vanelor. n = 2930 rot/min.subtraversare DN 1 la km 422+730.traversare râu Mureş. Urmează un sistem de doi robineţi ( vane ) speciale Dn 1200 mm acţionate hidraulice care în funcţie de viteza maximă a apei în conducta. n = 1500 rot/min. 1 electropompă 8 NDS având: Q = 550 mc/h. H = 42-40 m H2O. H = 90 mCA. H = 45 mCA.E. Armeniş. Prima porţiune este 1 Dn 1200 mm oţel montată în galeria de acces la captare (priza) pe postamente fixaţi pe pardoseala trotuarului. în aval.traversare V. ce presupune o avarie. .traversare V. direct din conducta forţată a U. Materialul conductei : ţevi de oţel Lucrări principale pe conductă: . H = 90 mCA. L = 2400 m. N = 160 kW. Este echipată cu : . blochează prin închidere automată golirea apei din galeria forţată.0 – 3. pâraie. n = 1500 rot/min.tronsonul a fost probat la 10 at.H.subtraversare CF Teiuş – Războieni km 428+010. Lucrările principale la conductă sunt: . Materialul conductei : tuburi din PREMO şi ţevi de oţel c. . Conducta de refulare de la Staţia de pompare Ocna Mureş la rezervorul 1 x 1000 mc Diametrul conductei Dn 400 mm. Giugudului. n = 1500 rot/min.1000 l/s – pentru staţia de tratare actuală Petreşti. În perspectivă această priză ( captare ) va asigura 3. Spre Teiuş 2+1 electropompe Lotru având: Q = 120 mc/h. P = 22 kW. N = 132 kW. printr-un racord Dn 1200 mm. L = 19.33 m.traversări aeriene de văi şi canale de irigaţie. Mirăslău. H = 90 mCA.E. . Spre Aiud + Ocna Mureş având: 1 electropompă 8 NDS având: Q = 350 mc/h.subtraversare DN 1 în tub de protecţie Dn 500 mm. N = 18. b. ventilări. la aducţiunea de apă brută. Captarea de apă brută din galeria forţată a U. h) Staţia de pompare Galda – în rezervă Asigură pompare apei direct din aducţiunea generală astfel: a. Săsciori. . g) Tronson ( Aducţiune ) la intersecţia spre rezervoarele oraşului Aiud la Staţia de pompare Ocna Mureş a.estacada pe versanţii dealurilor pe malul drept al râului Mureş. Aducţiunea de apă brută. La staţia de pompare Galda există şi o instalaţie de clorare şi o instalaţie de măsurare a debitului pe fiecare aducţiune. 57 . După racord este un robinet ( vană ) tip fluture Dn 1200 mm. În această etapă se vor capta următoarele debite: . Săsciori. cu acţionare manuală pentru închiderea la nevoie a aducţiunii de apă brută.5 kW. . Spre Blaj cu: 2+1 electropompe 8 NDS având: Q = 340 mc/h. b. . Etapa a doua.cămine de sectorizare. N = 132 kW. Staţia de pompare la Ocna Mureş – rezervă Este pe malul drept al râului Mureş la intrarea în Ocna Mureş.traversare V.2 km.estacada în lungul batalului CPS Ocna Mureş şi CF.subtraversare V.H. .Lucrările principale pe conductă sunt: .5 mc/s fără alte modificări.

pe malul stâng a râului Sebeş. Răchita. 58 . între râu şi DN 67 C. Imediat înaintea traversării Sebeş III este un cămin cu 2 vane de sectorizare şi golire în râul Sebeş. cu masive la capete. în caseta din beton armat şi traversarea unei văi afluent al râului Sebeş. Pe cele 2 conducte ale traversării sunt 2 ventile de aerisire – dezaerisire tip DAD 3 – Dn 150 mm – pn 16 at.o subtraversare CF specială în tunel ( galerie ) de conducte. în punctele înalte.cămin de golire CG – în V. . până la coborârea în colonia Săsciori a Hidroconstrucţiei Sebeş. cu traversarea aeriană a iazului ramificat din râul Sebeş unde este un nou masiv solid. Traversarea este pe pile de beton armat cu masive de beton la capete. În amontele traversării este căminul CG 3 – pentru golire în râul Sebeş. până în apropierea Primăriei comunei Săsciori. în zona pieţii de alimente din Săsciori. Amonte de subtraversarea DN 67 C este un cămin din care traseul se ramifică cu o conductă de apă brută 1 Dn 1200 mm spre staţia de tratare Săsciori şi 1 Dn 1200 mm spre Staţia de pompare de intervenţie respectiv spre staţia de tratare Petreşti. În continuare conductele 2 DN 1200 mm sunt montate pe estacada. Răchita pe care are un ventil de aerisire – dezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm – pn 16 at. Traversarea Sebeş IV este pe pile de beton armat cu masive la capete. unde este o nouă traversare Sebeş IV spre malul stâng al joagărului.un cămin cu instalaţii de protecţie a staţiei actuale de pompare de apă brută din lacul Petreşti. iar în aval căminul CG 4. Traversarea este pe pereţi din beton şi masive la capete. pe versantul muntelui şi cu masive solide de susţinere. este aeriană cu o pilă pe malul drept şi un solid pe malul stâng. Traseul în continuare este pe zona localităţii Sebeşel până la subtraversare DN 67C. sunt montate pe postamente din beton. care permite golirea conductelor amonte până la captare. dar acoperite şi cu taluz periat cu bolovani spre luciul apei. La limita aval a coloniei fiecare conductă are câte un cămin de golire. viroaga amenajată. . Urmează din nou o trecere aeriană a râului Sebeş II spre malul drept cu 2 Dn 1200 mm pe masive solide. După Pescărie traseul continuă pe malul drept al râului Sebeş – zona podului Răsturnata până la traversare Sebeş III spre malul stâng. Conducta spre staţia de pompe intervenţie are: . care permite golirea de pe estacadă şi aceste traversări în râul Sebeş.un cămin de protecţie a instalaţiilor şi pompelor staţiei de intervenţie.o subtraversare de drum spre localitatea Răchita în tub de protecţie Dn 1400 mm din beton armat.În continuare sunt 2 conducte Dn 1200 mm montate pe parapete. În continuare conductele au traseul pe malul drept al râului Sebeş până în aval de Sebeşel. Traversarea Sebeş III este pe pile de beton armat. pentru staţia de tratare Petreşti. În continuare conductele sunt îngropate în pământ în zona pieţii. Conducta spre staţia de tratare Săsciori traversează o viroagă la limita secţiei de tratare. Pe conductele traversării sunt 2 ventile aerisire – dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm – pn 16 at. până la căminul special la intrarea în camera de amestec.cămine de ventil – de aerisire – dezaerisire 2 buc.o traversare aeriană a V. . Între traversarea Sebeş II şi casetă este un cămin de golire CG 2. Traversarea râului Sebeş I este în aval de colonie. Prin colonie cele 2 conducte Dn 1200 mm. Pe trecerea peste vale conductele au ventile de aerisire – dezaerisire tip DAD 6 – DN 150 mm – pn 16 at. o subtraversare a unui drum al comunei. . . spre malul drept. Subtraversarea DN 67 C este cu 2 Dn 1200 mm oţel în tuburi de beton armat Dn 1400 mm pentru protecţie. Pe traversarea Sebeş IV conductele 2 Dn 1200 mm au ventile de aerisire – dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm. . unde este o nouă traversare Sebeş III/1. zona stadionului şi zona târgului din Săsciori până la Pescăria comunei. În continuare conductele au traseul pe malul stâng al râului Sebeş până în amonte de Sebeşel. În zona Pescăriei cele două conducte sunt montate în taluzul lacului. pn 16 at.un cămin cu instalaţii de reglare debit şi rupere presiune şi protecţie. .

masive speciale de ancoraj din beton simplu şi armat. judeţene şi naţionale.. cu 3 deschideri de 97 cm fiecare.traversare aeriană la nivelul terenului pe pasajul DN 1 de la intrarea în Alba Iulia unde are şi un ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm.. Conductele aeriene de pe aducţiunea de apă brută sunt protejate anticorosiv la exterior şi vopsite.cămine cu ventil aerisire-dezaerisire (2 buc. Şi 25 at.traversare aeriană râu Mureş. . pn = 25 at. . . .cămine de golire (6 buc. . cu susţinerea pe postamenţi cu ventil DAD 6 – Dn 150 mm.. ventile de aerisire-dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm < pn 25 at. . cu portale de pile. Lancrăm. Conducta montată în pământ este protejată anticorosiv la exterior cu o izolaţie din bitum.560 km. Aducţiunea generală de apă potabilă a sistemului zonal a) Tronson: Staţie de tratare Săsciori până la ramificaţia spre rezervoarele municipiului Alba Iulia Conducta de aducţiune are Dn 1200 mm ţeavă din oţel.subtraversarea drum spre Răchita în tub de protecţie din beton armat. . unde se leagă la cele 2 conducte de refulare ale pompelor actuale Dn 800 + Dn 600 mm. Conducta are suplimentar 3 puncte de alimentare.subtraversarea DN 1 – ocolire Alba Iulia în tuburi de protecţie. inserţie. Este din ţevi de oţel L = 2665 m. . .traversare V. Principalele lucrări aferente conducte sunt: .subtraversare DN 1 Sibiu – Alba Iulia în tuburi de protecţie de beton armat. pe pile din beton armat. Răchita. Oarda de Jos. . b) Conducta de legătură la rezervoarele zonei de sus a municipiului Alba Iulia Este o ramificaţie din aducţiunea generală Dn 1200 mm până la gospodăria zonei de jos a municipiului Alba Iulia. în fiecare deschidere câte unu. .)... pe un pod special de conducte. Conducta de diametrul Dn 800 mm pe prima parte şi Dn 600 mm în majoritate. iar aerian cu izolaţie termică.subtraversare drum Oarda de Jos în tuburi de protecţie din beton armat. pn 25 at. .. 3 goliri câte una în fiecare deschidere. . . Alba Iulia. Pe traversare conducta are ventil de aerisire-dezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm. Pe pantele mari la conducta îngropată sunt prevăzuţi parapete.subtraversare CF Sibiu – Deva în tunel – galerie – din beton armat.subtraversare DN 7 – Sibiu – Deva în tuburi de protecţie din beton armat. cu masive de ancoraj la capete. Principalele lucrări aferente acestui tronson de aducţiune: .traversare peste colectorul general de canalizare al municipiului Alba Iulia..subtraversare braţ râu Sebeş. .subtraversare drum acces la staţia de tratare Petreşti.parapete pe versantul muntelui contra spălării pământului de pe conducta de apele de şiroire. pn 16 at. pe postamente din beton. care împiedică spălarea pământului de apele de şiroire.).). . Sebeşel.traversare aeriană râu Sebeş. L = 19.cămine de sectorizare (10 buc. . 59 . 16 at. etc. pe postamente şi masive din beton. pn = 25 at.conducta de legătură spre staţia Petreşti. Traseul străbate terenuri agricole aferene localităţilor: Săsciori. Traseul este în general în lungul unor drumuri comunale.subtraversare CF Alba Iulia – Vinţu de Jos în tunel (galerie) de conducte la balta Tăuşor.traversare viroaga din zona staţiei de tratare Săsciori. cu tabliere susţinute de cabluri. Conducta pe trosoane a fost probată la 10 at. pn 25 at. Pe conductă este un ventil de aerisiredezaerisire tip DAD 6 – Dn 150 mm.. robinete de sectorizare Dn 1000 mm. bandă PVC. zona Sebeşel.căminul de reglare generală CG – imediat aval de drumul de mai sus. . .subtraversare CF specială în tunel – galerie de conducte din beton armat. . Petreşti. oraşul Sebeş.

. Principalele lucrări aferente acestui traseu de conductă sunt: . .cămin măsurare debit. În prezent sunt puse în funcţiune 35. .). este din ţevi de oţel L = 17. . pn = 25 at. . .Staţia de pompare Galda – în execuţie Conducta de aducţiune are Dn 1200 mm. Conducta a fost prevăzută a fi probată la 25 at.subtraversare drum Ciugud în masiv de beton.Subtraversare acces la ISCIP cu tuburi de protecţie din beton armat Dn 1400 mm.Cămine de sectorizare (10 buc. . iar pe ultima parte Dn 800 mm. .75 km. pe stâlpi cu masive adiacente şi cu ventil de aerisiredezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm.Subtraversare CF Coşlariu – Arad la km 411+641 în tunel (galerie) de conducte din beton armat.Traversare aeriană V.Cămine de golire ( 11 buc. Conducta montată în pământ este protejată anticorosiv cu bitum.C. Sântimbru. iar pe traversări şi cu izolaţie termică. .traversarea unei văi la fabrica de porţelan.Cămine ventil ( 8 buc. . . .Traversare râu Ampoi pe pile. pn = 25 at. .). c) Tronson : Alba Iulia .cămine de golire (2 buc.Subtraversare acces la S.. inserţie şi bandă PVC. unde s-au prevăzut măsurile de protecţie.. . pn = 25 at.parapeţi pe versanţi pentru împidicarea spălării pământului nde pe conducta de ape de şiroire. inserţie şi bandă PVC.500 ml.Instalaţii de legătură la conductele spre Blaj şi Aiud în zona staţiei de pompare Galda. 60 - . în pământ.conducta este protejată anticorosiv la exterior. . pn = 25 at.Subtraversare pârâul Gălzii şi canal în masive de beton.). . Avicola în tuburi de protecţie Dn 1400 mm din beton armat.subtraversare drum Pâclişa în tuburi de protecţie din beton armat. .).cămine desectorizare (4 buc.Subtraversare drum ferma SUIMPROD în masiv de beton.Subtraversare DJ 107 H Coşlariu cu Dn 800 mm montat în tuburi de protecţie Dn 1200 mm din beton armat.. la Gopodăria zonei de jos.Traversare aeriană V.subtraversare drum acces la staţia de epurare a oraşului Alba Iulia în tub de protecţie şi masiv de beton. cu bitum..racordare la conductele existente. .).traversare pe postamenţi pe sub pasajul liniei CF a fabricii Porţelanul Alba Iulia – cu ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – DN 150 mm.conducta are zona dificilă sanitar în lungul colectorului de canalizare. Oiejdea.conducta a fost probată la 25 at.subtraversare drum DJ Teleac în tuburi de protecţie Dn 1400 mm. . iar pe zonele aeriene şi cu izolaţie termică. . Oiejdea.Traversarea zonei fabricii de cărămidă Sântimbru. cu tuburi de protecţie Dn 1400 mm din beton armat în zona drumurilor.Subtraversare DJ 107 C Sântimbru în tuburi de protecţie Dn 1400 mm din beton armat. .Subtraversare DN 1 – ocolire Alba Iulia la km 3+528 şi 4+469 în tuburi de protecţie Dn 1400 mm. . Galda şi este în general paralelă cu linia CF Alba Iulia – Teiuş până la km 411+600 şi apoi cu DN 1 până la Galda şi cu DJ 107 H până la staţia de pompare Galda. . Gălzii pe stâlpi şi masive adiacente şi cu ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – Dn 150 mm.. Traseul străbate terenuri agricole aferente loclalităţilor: Alba Iulia.000 ml din aducţiunea generală. . . unde conducta are ventil de aerisire-dezaerisire DAD 6 – DN 150 mm. . şi 14 at. . . continuându-se lucrările la tronsonul Oiejdea – Galda L = 2.subtraversare drum DJ 107 Berghin în tuburi de protecţie Dn 1400 mm. .

cotă 407. cota 464. 15 l/s în total. Lungimea totală a conductei de transport apă potabilă este de 1. Prelevarea apei se realizează cu o captare cu prag de fund şi priză de vară pe coronament având în culeea captării deznisipatorul. şi punctul de joncţiune. jud.8 l/s pentru alimentarea cu apă potabilă a oraşului Zlatna şi 2.4.3 km şi este formată din ţeavă oţel Dn 600 mm.4 km şi este formată din ţeavă de oţel Dn 600 mm. În culeea mal stâng face corp comun cu barajul deznisipatorul. Curgerea apei pe conducta de aducţiune realizându-se gravitaţional. pârâul Vâltori şi râul Ampoi.în apropriere D. Populaţia deservită de sursele de apă Feneş şi Vâltori este de 2781 persoane . Denumire : Staţia de tratare – pompare apă industrială – Izvorul Ampoiului Staţia de tratare Zlatna 2. pe versantul vestic al dealului Măgura Zlatna. An punere în folosinţă 1989. din care 12.2. An punere în folosinţă 1989 Conductă aducţiune apă brută – asigură transportul apei brute de la punctul de joncţiune. Camera de încărcare a conductei preia apa din deznisipator şi o dirijează pe conducta de aducţiune Dn 600 . Conductă de aducţiune Feneş – asigură transportul apei între priza Feneş. Alba Oraşul Zlatna. an punere în folosinţă 1989 Se află amplasată la cota 520. în dreptul km 69. are o lungime de 5. şi punctul de joncţiune. Amplasament : Zlatna 3. Fiecare sursă este prevăzută pentru un debit de 330 l/s. astfel presiunea de serviciu în reţeaua de distribuţie este asigurată. Este prevăzută cu robineţi de aerisire.75. care asigură reţinerea particulelor mai mari de 20 mm. unde se distribuie într-o conductă Dn 200 care face alimentarea generală a oraşului Zlatna. Staţia de tratare –.N.2. Prelevarea apei se realizează prin captare cu prag de fund şi priză pe coronament. Transportul apei potabile se realizează gravitaţional. An punere în folosinţă 1989 . cotă 520. Conducta de apă potabilă Dn 400 este amplasată pe traseul comun al conductelor de apă brută. cotă 486. Camera de încărcare a conductei preia apa din deznisipator şi o dirijează pe conducta de aducţiune Dn 600. urmărind mai apoi traseul vechi al albiei râului Ampoi până la confluenţa râului Ampoi cu pârâul Valea morilor.74 Alba Iulia – Abrud. în dreptul stadionului oraşului. golire şi secţionare conform configuraţiei terenului precum şi a necesităţilor tehnologice. De la acest punct conducta Dn 400 continuă traseul până în dreptul S.5.este amplasată la cota 464. Pârâul Vâltori Descriere generală.8 km amonte de localitatea Feneş.2 l/s apă pentru nevoile tehnologice ale staţiei.55 iar oraşul Zlatna este amplasat pe o platformă la cota 410. golire şi secţionare conform configuraţiei terenului precum şi a necesităţilor tehnologice. Curgerea apei pe conducta de aducţiune realizându-se gravitaţional. Este prevăzută cu robineţi de aerisire. pe malul stâng al pârâului Feneş la 1. Cursul de apă : Pârâul Feneş. An punere în folosinţă 1989 Conductă aducţiune Vâltori – asigură transportul apei între captarea Vâltori.A. pârâul Vâltori 61 . în prezent. are o lungime de 1 km şi este formată din ţeavă de oţel Dn 600 mm.2 km. Acesta este format din două camere de deznisipare (funcţionare alternantă). jud. Captare pârâu Feneş – debit maxim 330 l /s. canalizare şi apă industrială până la DN 74. an punere în folosinţă 1989 Se află amplasată la cota 483. Acesta este format din două camere de deznisipare (cu funcţionare alternantă) şi asigură reţinerea particulelor cu diametrul mai mare de 20 mm. Denumire : Staţia de tratare apă Zlatna 2. Bazin hidrografic : Ampoi 4. cota 407. nefiind necesară amplasarea unui sistem de pompare a apei potabile deoarece cota de plecare din staţia de tratare este 456. are o lungime de 15. Ampelum S. Curs de apă : râul Ampoi pârâul Feneş. în satul Vâltori la cca.C. şi staţia de tratare. Sursele de apă sunt: pârâul Feneş. Transportul apei potabile. Producerea apei potabile şi industriale zona Zlatna Producţia apei potabile 1. Captare pârâu Vâltori – debit maxim 330 l /s.din care se folosesc. Amplasament : localitatea Izvorul Ampoiului. Staţia de tratare este amplasată în oraşul Zlatna. Producerea apei industriale la Staţia de tratare pompare apă industrială Zlatna 1. Alba 3. cotă 407. 130 m aval de biserică pe malul stâng al pârâului Vâltori.

Captarea apei din râul Ampoi – debit maxim 330 l /s. pe o lungime totală de 5758 m. Apa de producţie proprie este asigurată din două surse de profunzime construite după cum urmează: .Zlatna. pe malul stâng al râului Ampoi . între Aiudul de Sus şi comuna Livezile.sursa II este compusă din 6 puţuri forate (unul nu funcţionează). Lungimea conductei 1 apă industrială este de 1. Apa potabilă asigurată din sursa proprie se obţine din pânza freatică a pârâului Aiudel. Lungimea drenului este de 205 m având 5 puţuri de vizitare şi unul de colectare asigurând un debit de 18 – 20 l/s. Puţurile au adâncime de 10 m. transversal pe acesta la o adâncime între 8 – 10 metri.5 km şi este formată din tronsoane de ţeavă oţel 609. Are o lungime de 2. Transportul apei potabile Sistemul de transport a apei potabile cuprinde: 62 . iar 20 l/s pierderi. Conducta 1 apă industrială face legătura între Staţia de tratare şi intrarea pe platforma industrială de unde se distribuie în reţele de incintă şi tehnologice. La nivelul anului 1990 cantitatea de apă industrială estimată a fi necesară era de 260 l/s. Uzina nouă de cupru.Descriere generală. Conducta 2 apă industrială face legătura între Staţia de tratare şi capătul platformei industriale unde se distribuie în reţele de incintă şi tehnologice. De asemenea pentru protejarea zonei captării împotriva inundaţiilor pe ambele maluri s-au executat diguri de apărare semicirculare cu o distanţă minimă între cele două diguri de 27 m la coronament şi 16 m la piciorul taluzului. Transportul apei pe conductă se realizează gravitaţional.4. 5. este formată din tronsoane de ţeavă oţel 609.6 *7. aerisire şi golire funcţie de nevoile tehnologice şi configuraţia terenului. . asigură alimentarea cu apă industrială a platformei industriale doar în caz de avarie a conductei 1.92 mm sudată elicoidal. asigurând un debit de 10 – 12 l/s. prin tronsoane alternante de tub PREMO DN 400 în lungime totală de 4100 m şi tronsoane din ţeavă oţel sudată elicoidal 419 * 8 mm în lungime totală de 1658 m. Sistemul de alimentare cu apă industrială a fost destinat alimentării platformei industriale a oraşului Zlatna. 40 l/s pentru EM. Puţurile au un diametru de 2 m şi adâncime de 10 m fiind prevăzute cu barbacane de pe o înălţime de 6 m. 130 l/s.1 . diametrul de 2 m şi sunt prevăzute cu barbacane pe o înălţime de 4 m.prin două conducte Dn 600. Transportul apei industriale Staţie de tratare Zlatna – platforma industrială Zlatna – pleacă din căminul de vane amplasat între cele două rezervoare de apă industrială la nivelul radierului acestora . La nivelul anului 2004 în urma lichidării firmelor industriale din zonă necesarul de apă industrială a scăzut aproape în întregime rămânând la aproape 1 l/s. cotă 462. Este prevăzută cu sisteme de secţionare. legate între ele cu o conductă de Ø 300 mm şi o lungime de 230 m.cotă plecare 463. Transportul apei industriale Staţie tratare Izvorul Ampoiului – platforma industrială Zlatna – se realizează gravitaţional. cantitate distribuită astfel: 70 l/s pentru IMMN-Zlatna. de la 6 – 8 km de centrul municipiului Aiud. Denumire: Sursa de apă Măgina – Livezile – staţia de pompare 2. Transportul apei industriale a.6 *7. Această sursă a fost extinsă cu încă trei puţuri de captare unite printr-o conductă de Ø 300 mm şi lungă de 250 m asigurând un debit proiectat de 10 l/s.2.92 mm sudată elicoidal. Sursa se apă Măgina – Livezile asigură o parte din necesarul de apă al municipiului Aiud restul fiind asigurat de sistemul microregional de alimentare cu apă al judeţului Alba. Cursul de apă: Valea Aiudului Descrierea generală. la intrarea în localitatea Izvorul Ampoiului .3. cu tuburi de beton cu barbacane având diametrul de Ø 500 mm aşezat în pânza freatică a pârâului Aiudel. Staţia de pompare Măgina este amplasată pe cursul inferior al pârâului Aiudel. b. Transportul apei pe conductă se realizează gravitaţional. în aproprierea DN 74 Zlatna –Abrud. Această cantitate se asigură în întregime de la staţia de tratare apă industrială aferentă captării Izvorul Ampoiului. Bazinul hidrografic: Mureş 4. Producerea apei potabile sistemul public – Municipiul Aiud 1.la sursa I captarea apei s-a executat în sistem cu dren orizontal.5 km. Amplasament: Măgina – Livezile 3. În zona captărilor s-a executat regularizarea şi îndiguirea contra inundaţiilor pe o lungime de 300 m din care 200 m în amonte şi 100 m în aval de dren. între cota 462 şi cota 410.

1. Debitul de apă intrat în rezervor este de cca. (conf.Mic 63 . îngropate în pământ şi amplasate pe dealul de deasupra parcului municipal Aiud. alimentează rezervoarele de 2 x 1000 mc. 7. Pe această conductă magistrală este furnizată apa din sistemul microregional al judeţului Alba.4. Rezervoarele 2 x 2500 mc + 200 mc.Mare .000 mc/lună de la Apele Române. Acel rezervor este construit din beton. Conducta de alimentare de Ø 600 mm alimentează rezervoarele 2 x 2500 mc. Mare 2. Conducta de aducţiune Ø 250 mm prin cădere liberă are o lungime de 7750 m.5 la 1.1%. Deversorul barajului este la cota 386.95) şi permite evacuarea apelor cu frecvenţa 1% si 0. 2. 7 – rezervoare 2 x 2500 mc + 200 mc.apele de suprafaţă colectate în bazinul râului amintit. 3. Capacitatea uzinei este de 411 l/s din care 26 l/s consum tehnologic (conform proiect). 5 – conductă de alimentare rezervoare Ø 600 mm .4. Rezervoarele de 2 x 2500 mc sunt din beton de formă circulară şi amplasate suprateran pe acelaşi aliniament cu rezervoarele de 2 x 1000 mc la distanţă de cca. 30. la cca 5. Bazin hidrografic: Râul Cugir 4. Denumire: Uzina apă . Producerea apei potabile pentru alimentarea cu apă a oraşului Cugir se realizează în două staţii de tratare apă.Mic (loc numit la "Podul Rosu" folosind ca sursă de apă brută .Mare amplasată în extravilanul oraşului Cugir. 3 – conductă de aducţiune Ø 250 mm prin cădere liberă. 5. 6 – rezervoare 2 x 1000 mc. Debitul de apă intrat în rezervoare este măsurat cu un debitmetru Dn 300 cu turbină inserată tip DIT având Qn 600 mc/h. 4. Denumire: Uzina apă . Mare 1.8 Km în amonte de confluenţa cu R.1 – staţia de pompare Măgina – Livezile.60 m înalţime de talvegul Râului Mare Cugir (care are cota de 382.proiect).Mic 1. Personalul monitorizează în mod continuu debitele de apă intrate în rezervoare. cu lungimea 5850 m e realizată din tuburi de azbociment.42 mc/sec. 80. Pentru alimentarea cartierului de locuinţe Gheorghe Doja din rezervoarele 2 x 2500 mc se pompează apă în rezervorul de 200 mc amplasat la o cotă superioară acestora printr-o conductă de polietilenă de Ø 150 mm. Barajul este executat cu două prize şi anume: cu priza pe creasta barajului (sistemul tirolez) şi cu priza de mal. care functionează în timpul iernii. În caz de necesitate sursa de apă asigură apă pentru o perioadă limitată pentru funcţionarea a celei de-a doua pompe în paralel. 4 – conductă de alimentare rezervoare Ø 600 mm. este de formă circulară şi amplasat suprateran. 6. Staţia de pompare amplasată pe sursa de apă Măgina – Livezile funcţionează 24 de ore din 24 de ore cu câte una din pompele prezentate mai sus. Rezervoarele 2 x 1000 mc sunt din beton de formă circulară. microregional al judeţului Alba. Uzina de apă R. Cursul de apă: Râul Mare Descriere generală. din tuburi de azbociment se întâlneşte cu conducta de Ø 250 mm prin pompare în centrul municipiului Aiud. Alimentarea lor se face cu conductă de oţel Ø 600 mm pe care este montat un contor apă rece cu ultrasunete SONOCAL tip DANFOSS Dn 250 mm cu Q max 1000 mc/h pe conducta de alimentare din sistemul. 2 – conductă de aducţiune Ø 250 mm prin pompare.R. Conducta de aducţiune Ø 250 mm prin pompare.000 mc/lună de la APA CTTA SA Alba.R.2. Amplasament: R. 5. este din oţel şi această conductă magistrală furnizează apă din sistemul microregional al judeţului Alba. Zona rezervoarelor este împrejmuită cu gard şi marcată cu tăbliţe indicatoare „Zonă de protecţie sanitară”. Producerea apei potabile în staţia de tratare R. 500 m în amonte faţă de acestea. Conducta de alimentare de Ø 600 mm alimentează rezervoarele 2 x 1000 mc şi este din oţel. N-E de acesta. Barajul de priză este un baraj de greutate din beton simplu încastrat în malul stâng şi în malul drept este încastrat în drumul forestier modernizat. după cum urmează: Producerea apei potabile în staţia de tratare R.8 Km amonte de Cugir 3.5. Debitul maxim captat este de 0.

pe o lungime de 4000 m. primul consumator fiind oraşul Câmpeni. Acumularea de apă Mihoieşti este un lac artificial rezultat din construirea barajului de greutate pe râul Arieş în amonte de oraşul Câmpeni. Modul de captare este gravitaţional apa fiind adusă printr-o conductă metalică ramforsată în beton Ø 1000 mm de la barajul din beton la castelul de echilibru şi uzina de apă.2. Traseul conductei urmăreşte malul drept al râului Arieş. Capacitatea uzinei este de 80 l/s. imediat după confluenţa râurilor Arieşul Mare şi Arieşul Mic.Mic. Aducţiunea de apă brută asigură transportul gravitaţional al apei de la captare până la staţia de tratare. urmând malul stâng al râului Arieş pe o lungime de 10800 m. Bazin hidrografic: Mureş 4. Conducta coboară de la rezervor fiind executată din oţel Dn 600 mm. Traseul 64 . Transportul apei la bazinele de înmagazinare se face prin două conducte din fontă Dn 200 si oţel Dn 300. subtraversând firul văii pe malul stâng în apropierea staţiei de tratare. 5. Staţia de tratare se află în incinta UMC II (la circa 3 km de lacul de acumulare) având o suprafaţă de 3000 mp şi are următoarele componente: Transportul apei • Transportul apei din staţia de tratare R.Mare. Ea are o lungime de cca. pe valea râului Arieş.000 mc. cu rolul de a opri depunerile ce apar în timp. Denumire: Staţia de tratare – pompare apă potabilă Mihoieşti 2. Cursul de apă: Râul Arieş Descriere generală. Urmăreşte malul stâng al râului Abrudel pe o lungime de 1900 m după care supratraversează rămânând pe malul drept până în rezervorul gospodăriei de apă. Amplasament: UM Cugir II 3. Din această conductă se alimentează locuitorii din Bistra. Aducţiunea către SP Gârde este executată din ţeavă de oţel Dn 400 mm. 1.8 km şi a fost executată din oţel Dn 600 mm. Cursul de apa: Râul Mic Descriere generala. lângă baraj. Aducţiunea de apă brută. fiind executată din oţel. în cadrul Uzinei Mecanice Cugir şi foloseşte ca sursă de apă brută apele de suprafaţă colectate în bazinul Râului Mic. Pe acest traseu sunt două supratraversări prevăzute cu dispozitive de aerisire continuă a conductei. Aducţiune apă către consumatori care pleacă din rezervor către consumatori. Pe acest tronson se distribuie apă oraşului Câmpeni.cotă maximă retenţie 397.5.5 m NMB . Baraj R.2. este acumularea Mihoieşti realizată amonte de oraşul Câmpeni. Captarea propriu-zisă se face printr-un deversor lateral.Cîmpeni 1. Cealaltă ramură care urcă pe valea Abrudelului către gospodăria de apă Gura Roşie. Conducta de aducţiune este realizată din ţeavă de oţel având Dn 600 mm şi o lungime de 1900 m. Producerea apei potabile . Sistemul de alimentare cu apă din acumularea Mihoieşti.4. • Transportul apei din staţia de tratare R.cotă terasament 398 m NMB . În apropierea podului peste Arieş de la ieşirea din Câmpeni. Staţia de tratare Mihoieşti este amplasată în imediata apropiere a oraşului Câmpeni. Transportul apei la bazinele de înmagazinare se face printr-o conductă Dn 600 din tuburi PREMO şi oţel şi o conductă Dn 300 din oţel. Sursa de apă aferentă sistemului. Lungimea conductei este de 5 Km. aducţiunea se bifurcă împărţindu-se în două tronsoane de conductă care transportă apa către SP Gârde. lungimea totală fiind de 6500 m. iar în capătul de la barajul de la Gârde.cotă minimă exploatare 398 NMB . pe str. Uzina de apă R Mic este amplasată în intravilanul oraşului Cugir. Pe acest tronson este prevăzută o supratraversare a râului Arieş. are Dn 400 mm. respectiv către gospodăria de apă Gura Roşie.Mic.înălţime baraj 9 m Volumul lacului de acumulare este de cca 100. pe un teren aproximativ plan. Amplasament: Câmpeni – Mihoieşti 3. există o înţepătură a unei conducte Dn 100 mm către Muşca. Bazin hidrografic: Râul Cugir 4.R. prevăzut şi cu un deznisipator.Mic Barajul se află pe Râul Mic la cca 6 km amonte de confluenţa celor două râuri şi este un baraj de greutate din beton având urmatoarele caracteristici: . situat în zona de luncă a râului.

Barajul de captare Hărmăneasa.339 locuitori . primul consumator fiind oraşul Câmpeni. Captarea apei se face din barajul construit în acest scop.7 l/s – 20 l/s.Mihoieşti Sursa Vulcan este constituită din captarea a două izvoare din masivul Vulcan debitul fiind între 10 mc/h – 75 mc/h.conductei urmăreşte malul drept al râului Arieş supratraversând firul văii pe malul stâng în apropierea staţiei de tratare.7. Barajul de captare este prevăzut cu priză de iarnă este construit din beton şi beton armat . pe o lungime de cca. Hărmănesei şi Ţarina 3. Denumire : Staţia de tratare apă Buninginea 2. Datorită perioadelor secetoase debitul pârâului Cerniţa scade considerabil ajungând la circa 2 l/s. respectiv 15 l/s. precum şi lucrări de amenajare a malurilor pârâului Hărmăneasa. Alimentarea cu apă a oraşului Abrud se face din trei surse şi anume: • Sursa de suprafaţă Buninginea • Captare izvoare sursa Vulcan • Sursa de suprafaţă Cîmpeni . Staţia de tratare a apei Buninginea se află în comuna Ciuruleasa la o distanţă de 12 km de oraşul Abrud. de la ieşirea din Câmpeni. Capacitatea maximă de tratare a staţiei Buninginea este de 55 mc/h. Barajul de captare Ţarina. 65 . Gârde este executată din oţel cu Dn 400 mm. 1.2.5 km amonte de localitatea Baia de Arieş. Gârde. Aducţiunea către S. Întreaga localitate este aşezată pe malul drept al râului Arieş. fiind executată din oţel şi urmăreşte malul stâng al Abrudelului pe o lungime de cca. Gura Roşie. Denumire : Staţiile de tratare Hărmăneasa şi Ţarina 2. respectiv către S. pe şoseaua Turda-Câmpeni la o distanţă de 62 km.5 km. Cursul de apă : V. 6. 5.9 km după care subtraversează rămânând pe malul drept până în rezervorul gospodăriei de apă. Amplasament : V.8 km. 3.având o captare de fund sub forma de lamă deversată . filtrare şi clorinare. Populaţia deservită de sursele de apă Vulcan şi Buninginea este de 4500 de persoane dintrun total de 6200 de persoane cât are oraşul Abrud. Cealaltă ramură. 4. Localitatea Baia de Arieş este situată în bazinul mijlociu al râului Arieş. Cursul de apă : râul Cerniţa Descriere generală. funcţie de regimul precipitaţiilor. Este construit din beton . Populaţia totală a oraşului Baia de Arieş împreună cu satele aparţinătoare este de 5. fiind situat la cca. decantare.P. Aducţiunea de apă către consumatori pleacă din rezervor către consumatori. Conducta coboară de la rezervor fiind executată din oţel cu Dn 600 mm. Producerea apei potabile – Oraş Baia de Arieş 1.P. Capacitatea staţiei de tratare – 130 l/s. care urcă pe valea Abrudelului către Gospodăria de apă Gura Roşie.respectiv 24 km de localitatea Câmpeni. Localitatea este legată cu centrele Câmpeni şi Turda. respectiv 2. 5. Clorinarea apei se face în staţie utilizând un aparat de clorinare şi butelii de clor având capacitatea de 500 l şi 40 l. Conducta de aducţiune. lungimea totală fiind de cca.total populaţie branşată la reţelele de apă potabilă este de -2. Din această conductă se alimentează locuitorii din Bistra.amplasată la cca.6. În apropierea podului peste râul Arieş. Ciorii Descriere generală.4.localitatea are un număr de 50 agenţi economici branşaţi la reţelele de apă potabilă şi canalizare. aducţiunea se bifurcă împărţindu-se în 2 tronsoane de conducte care transportă apa către S. într-o regiune cu o altitudine de 500-1000 m. Amplasament : sat Buninginea.2.3 km. 10. Bazin hidrografic : Mureş 4. Producerea apei potabile – Oraş Abrud 1. comuna Ciuruleasa 3. Pentru o funcţionare cât mai normală a barajului în jurul lui s-a prevăzut împrejmuirea zonei de protecţie cu sârmă ghimpată pe stâlpi din beton.068 locuitori din care : . şi are o lungime de cca. are Dn 400 mm. Hărmănesei şi V. 300 m amonte de filtre.P.4. Sursa Buninginea este o sursă de suprafaţă şi tratarea apei se face pe 4 trepte prin coagulare.

Conducta de aducţiune Hărmăneasa. Conducta de aducţiune Staţie Ţarina. precum şi lucrări de amenajare a malurilor pârâului V. În vederea asigurării apei potabile zonei a II-a de presiune.5 km. Zonele industrializate / ramuri.949 . SECŢIUNEA A 6-A .majoritară privată Industria de energie si apă 1. Sunt în număr de trei sunt amplasate în avalul staţiei de tratare (capacitatea 2x100 mc.5 km. Baia de Arieş. Abrud chiar dacă în aceste localităţi au avut loc transformări semnificative privitor la reducerea / închiderea activităţii în anumite ramuri. • conducta de aducţiune Staţie Ţarina.1. în incinta staţiei de tratare Ţarina.574 .DEZVOLTARE ECONOMICĂ 6. nefolosit. dar şi Cugir. Cîmpeni. Blaj.majoritară de stat 2.majoritară privată 66 2007 7760 40 7720 1394 19 1375 18 11 7 637 4 633 2008 8408 54 8354 1415 33 1382 32 21 11 649 9 640 . Principalele zone industrializate la nivel judeţean sunt axate în principal în perimetrele municipiilor şi oraşelor Alba Iulia. Zlatna. forestier sau turistic.majoritară privată Industrii orientate în principal către producţia de bunuri intermediare (exclusiv energia. DE UNITĂŢI ACTIVE TOTAL JUDEŢ 1. o Societăţi comerciale 9195.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2 majoritară privată INDUSTRIE 1.Pentru o funcţionare cât mai normală a barajului în jurul lui s-a prevăzut împrejmuirea zonei de protecţie cu sârmă ghimpată pe stâlpi din beton. Numărul de unităţi active repartizate pe ramuri conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Alba la nivelul anilor 2007 -2008 este următoarea: NR. Ciorii. Zonele rurale sunt slab reprezentate în domeniul activităţilor industriale principala ocupaţie fiind în sectorul agricol.1x200 mc) de unde apa se distribuie gravitaţional prin reţele la consumatori. Asupra dezvoltării de noi zone industrializate îşi pun accentul şi unităţile de relief precum şi zonele împădurite. Sebeş. lângă rezervorul pentru înmagazinarea apei de spălare. Ocna Mureş. Transportul apei potabile. Teiuş. o Asociaţii familiale 6. Conducta de aducţiune de la staţia de tratare Hărmăneasa până în localitatea Baia de Arieş are diametrul Dn 100 mm şi lungimea de 2. Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Alba la nivelul judeţului Alba situaţia cu numărul agenţilor economici activi din judeţul Alba era următoarea: o Agenţi economici activi 15. apa şi industria de automobile) 1. • rezervoarele de înmagazinare. Aiud. Ciorii la staţia de tratare Ţarina are diametrul Dn 250 mm şi lungimea de 3. Rezervoarele de înmagazinare.majoritară de stat 2. Conducta de aducţiune de la captarea V. zona Ţarina. Sistemul de transport al apei potabile cuprinde: • conducta de aducţiune Hărmăneasa. a fost realizat un rezervor de 100 mc.

majoritară privată TRANZACŢII IMOBILIARE 1.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.COMERŢUL CU AMĂNUNTUL AL CARBURANŢILOR 1.majoritară de stat 2.majoritară privată Industria de bunuri şi echipamente 1.majoritară de stat 67 .majoritară privată COMERŢ CU AMĂNUNTUL.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.majoritară privată CONSTRUCŢII 5 5 137 4 133 119 119 219 219 259 259 805 3 802 614 3 611 63 1 62 150 2 148 294 294 707 707 1864 1864 597 1 1.majoritară privată SERVICII DE PIAŢĂ PRESTATE PENTRU POPULAŢIE 1.NR.majoritară privată Industrii agricole si alimentare (exclusiv producţia de morărit şi fabricarea produselor pentru animale) 1.majoritară privată POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII 1.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2. DE UNITĂŢI ACTIVE 2007 2008 11 11 139 3 139 117 117 217 217 250 250 1011 3 1008 720 5 715 64 1 63 151 2 149 314 314 727 727 1912 1912 776 1 Industria mijloacelor de transport rutier 1.majoritară privată COMERŢ CU RIDICATA 1.majoritară de stat 2.majoritară privată Industria bunurilor de consum de durată limitată (altele decât cele agricole şi alimentare) 1. REPARAŢII DE ARTICOLE PERSONALE ŞI GOSPODĂREŞTI 1.majoritară privată Industria de bunuri de consum de lungă durată (exclusiv industria de automobile) 1.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.majoritară de stat 2.majoritară privată TRANSPORTURI 1. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR.majoritară privată VÂNZAREA.

7 11.8 9.9 6.6 0. Horea. Depozite / rezervoare.1 5.1 0.8 12.4 8.2 12.7 5.2 2.4 7.3 4. utilizator (stat.5 11.6 23.3 4.3 1.5 11.4 6.6 1.2 5. asanare.7 0.3 3.5 12.9 2.9 0. ETC) 1.6 0.6 3.0 8.8 1.8 3.7 4.3 1.9 0.0 2. de unităţi active Cifra Nr. Denumire.0 50.5 0.4 4.4 100.majoritară privată PONDEREA RAMURILOR PRODUCTIEI MATERIALE ÎN TOTAL JUDEŢ 2007 Nr.5 9.1 11. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Siloz cereale Depozite produse alimentare şi industriale Depozit produse alimentare şi industriale Depozit legume fructe Adresa (amplasarea) Alba Iulia.0 55. 2BIS Proprietar.0 51.6 2. Produs/sarcina 33500to 450to 10 to 812 mp 68 .majoritară de stat 2.PISCICULTURĂ.3 1.0 57.0 49.9 0.1 3.depozite Aiud.0 16.2 100.2 5.9 100.1 4. mediu Cheltuieli cu al salariile salariaţilor 2008 Nr.3 100.6 3.4 2.9 4.6 2.4 3.1 24.1 7.4 10. DE UNITĂŢI ACTIVE 2. de unităţi active Cifra de afaceri Nr.majoritară privată ÎNCHIRIERI (LOCAŢIE) ŞI SERVICII FURNIZATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR.4 0. întreţinerea si repararea autovehiculelor Comerţ cu ridicata Comerţ cu amănuntul.0 10.1 4. salubrizare şi gestion.1 6.majoritară privată ALTE ACTIVITĂŢI (AGRICULTURĂ. particular) SC Agro City Center SRL Federalcoop Sc Becom Impex SRL SC Mib Prod Com SRL Capacitatea de depozit.0 8. Gării.1 5. Str.majoritară de stat 2.8 1.1 100.8 12.7 100.5 1.2 6.6 9.5 1. reparaţii de articole personale si gospodăreşti Servicii de piaţă prestate populaţiei Inchirieri (locaţie) şi servicii furnizate în principal întrepr. Cuza Vodă.5 7. deşeurilor 100.6 1.0 3.7 8.8 5. 2A Aiud .8 Alte activităţi 6.8 6. SALUBRIZAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR 2007 596 863 3 860 409 8 401 2008 775 1003 1 1002 281 8 273 1.0 49. mediu Cheltuieli al de cu salariile afaceri salariaţilor TOTAL JUDEŢ Industrie Construcţii Transporturi Poştă şi telecomunicaţii Tranzacţii imobiliare Vânzarea.2.0 100.NR.8 4. SILVICULTURĂ.6 7.5 11.9 3.3 9.3 1.8 0.0 18.13 Aiud.8 9.4 1. ASANAREA. capacităţi de stocare.

Clujului.89 Alba Iulia.499 to 0.Clujului. Republicii.V.bl.1 Alba Iulia .2 Blaj. papetărie Depozit produse industriale Depozit produse alimentare şi industriale Mărfuri industriale Depozit produse alimentare şi industriale Depozit produse laimentare şi industriale Depozit băuturi alcoolice şi răcoritoare Depozit produse metalice Depozit carburant Depozit produse alimentare Depozit produse alimentare Depozite produse alimentare şi industrilae Magazie cereale Cereale Magazii cereale Magazie piese şi materiale Adresa (amplasarea) Aiud. Gh.Revoluţiei.Denumire.Clujului.Horea SA SC Gabinat SRL SC Comat SA .6to/mp 2 to/mp. Alba Iulia. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Depozit materiale construcţii Depozit materiale de construcţii Depozite produse alimentare şi industriale Depozit de mărfuri Depozite .9 Alba Iulia. bl.Vînătorilor.379 Proprietar.46 Alba iulia. Mihail Kogălniceanu nr. Axente Sever. Principală. Transilvaniei.cafea Depozit produse industriale Depozit carburant Produse alimentare şi industriale Depozit carte.3 Alba Iulia. Bucureşti. C8.33 Alba Iulia.24 Zlatna.lînă.V. Ap. Maniu. Izvor.2 Cîlnic. Revoluţiei Cugir.53 Ocna Mureş.50 Alba Iulia.9 Alba Iulia. Produs/sarcina 20 to 2 to/mp 450 to 1 to/mp 0. Muncii. Clujului Alba Iulia. Olteniei.fructe Depozit ţigări.7 Blaj Blaj.1 Alba Iulia.Blaj SC Rivaly Ch SRL SC Simi SRL SC Ferometal SRL .106 Alba Iulia. nr. 88 Alba Iulia.Gării.3 Aiud. particular) Cluj SC Mon Blanc SRL AIUD SC Oancea SRL Federalcoop Alba SC Mado SRL SC Compil Bunea SA Alba Iulia SC SATEX SRL SC Ancău Company SRL SC BIER Trans SRL SC Transilvania Immobilien&Logistik SC Apro . 1 Decembrie 1918. SC Zuo RO WEST.72mp 20to 375to 100t 50to 98.MV 2-6 Alba Iulia. 1Decembrie 1918.5 t) 590t 100to 69 . Republicii. Biruinţei.3 Alba Iulia. 1292m 510to 75to 188. Morii. Gheorghe Doja.76 Sebeş. utilizator (stat. bl.50 Alba Iulia. Republicii.Alba Iulia SC Flash Marketing SRL SC Transilvania Import Export SRL SC Vinalcool SA SC SATEX SRL SC Peco SA SC VINERSAR SRL SC Libris SA SC Assalpo SA .5 Alba Iulia.103 ap.nr.Est Co SRL Capacitatea de depozit.2to/mp 4000to 20tone 1to/mp.6-8 Alba Iulia.Ferdinand I.42 Blaj. Călăraşi. I. Transilvaniei.Alba Iulia Federalcoop Alba SC Unirea SA SC Ardealul Com SA.Alecsandri.2b Blaj. Depozitelor.4 Sebeş.10 Alba Iulia.55mp 2to/mp 60to 2038to 106mp 27to 500t 10000T(1. 2640 mp 200mp 2to/mp 540to 2700t 18t 28.8 Cîmpeni.2 Sebeş. Moţilor. Clujului. piei Depozit produse industriale Depozit produse alimentare Depozit bere Depozit produse alimentare şi industriale Depozit materiale industriale Depozit materiale construcţii Depozit materiale Depozit mobilier Depozit legume.Ocna Mureş SC Peco SA SC Ama Impex SRL SC Bobo Com SRL Sebeş SC Montana Comerţ SA Zlatna SC Comcereal Aiud Unirea SA SC Comcereal Blaj SA SC P.Bariţiu.

35 Blaj Clujului nr. Călăraşi.Denumire. Vladimirescu nr.2 All Oil SRL All Oil SRL SC Euro Ştefan SRL SC Nydawa Oil SRL SC Euroil SC Euroil SC Cris Trans SRL Lukoil România SRL fost Romcan Alba Iulia Lukoil România SRL OMV Petrom Teiuş OMV Petrom Blaj (SC Geo Iulia SRL) SC Florea Grup SC Florea Grup SC Arieşul SA Lukoil România SRL . tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Magazii pentru cereale Magazii cereale Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Rezervoare carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Adresa (amplasarea) Sebeş.46 Aiud T. 25 Blaj Clujului FN SebeşLucian Blaga 102 Alba Iulia (Apulum Prest srl) Revoluţiei nr. utilizator (stat. 80A Proprietar.Cuza nr.Anca Virgil. Kogălniceanu nr. Produs/sarcina 15600t 9500t 80 to 11. 54 CîmpeniCalea Turzii FN Cîmpeni Moţilor nr.114 Alba Iulia AI. Ioan Raţiu nr. Ferdinand FN 70 OMV Petrom Marketing SRL OMV Petrom SA OMV Petrom SA Rompetrol Downstream SRL Lukoil România SRL Mol Petroleum SRL Lukoil România SRL OMV Petrom SA OMV Petrom SA–st.4t B 76. 91 Sebeş Drumul Sibiului 45 Sebeş Aug.109 CâmpeniValea Bistrei 1 Alba Iulia Blv. Lt.1 Aiud Transilvania nr.273 Abrud. 1 Cîmpeni Libertăţii 15 Clujului Km 384 Alba Iulia Republicii 37 (Rubi Oil SRL) Clujului nr.8 Alba Iulia Biruinţei nr. 157 M. 66 Teiuş Decebal nr.72a Unirea. Gării. particular) SC Comcereal SA Alba SC Comcereal Aiud Unirea SA SC BM Crişan SRL Abrud Capacitatea de depozit.78 Oarda de Jos Alba Iulia Blv. 79 Alba Iulia Ferdinand 83 Alba Iulia Dr. nr. Bena Nr. Ferdinand nr.5 t Mo 57 tB 57 t Mo 60t B 60 t Mo 15t B 90 t Mo 60t B 60t Mo 40t B 80t Mo 68t B 83t Mo 10t B 10t Mo 75t B 75t Mo 10t B 10t Mo 4t B 6t Mo 20t B 60t Mo 60t B 60t Mo 90t B 47t Mo 9t B 25t Mo 10t B 10t Mo 40t B 100t Mo 30t B 30t Mo 20t B 20t Mo 40t B 20t Mo 44t B 22t Mo 36t B 24t Mo 20t B 40t Mo 90t B 30t Mo Alba Iulia Calea Moţilor nr.

Doja FN Alba Iulia Moţilor 101 Zlatna P-ţa Unirii FN Lukoil România SRL Lukoil România SC Florea Grup Săntimbru Mol România PP SRL Mol România PP SRL Lukoil România SRL SC MP Petroleum Distribuţie SA Florea Grup SRL Transiviniş & Co SRL SC Benstar SRL Florea Grup SRL Florea Grup SRL SC Premium SRL Florea Grup SRL Capacitatea de depozit. Sîntimbru. Produs/sarcina 67t B 76t Mo 60t B 90t Mo 48t B 74t Mo 90t B 90t Mo 45t B 105t Mo 60t B 120t Mo 90t B 90t Mo 80t B 32t Mo 68t B 88t Mo 20t B 40t Mo 40t B 20t Mo 54t B 49t Mo 80t B 90t Mo 6t B 60t Mo 6. Exploatarea gazului metan se realizează în zona domului gazeifer Cetatea de Baltă. bentonită. Hg a zonei Munţilor Metaliferi şi Trascăului în perimetrul localităţilor menţionate mai sus.3. Subramura extracţiei materialelor de construcţii: .argile bentonitice şi bentonite la Ocna Mureş.17B Blaj 1 Gh. 71 . roci vulcanice. Războieni Cetate. 4 Alba Iulia Drumul Sibiului FN Sebeş Str.Roşia Montană ce include 4 oraşe (Zlatna. Roşia Montană. Cîmpeni. T.Denumire. Roşia Montană. Activitatea acestora în ultima perioadă a scăzut foarte mult ducând la închiderea de exploataţii şi obiective de prelucrare primară şi trecerea acestora în conservare. utilizator (stat. Ag. particular) Sebeş-Lancrăm DN1 Km 270+700 Aiud Str. Eminescu nr. Aug. Kogălniceanu nr. Bucium. Roşia Montană). pietrişuri.Vladimirescu nr. Bena FN Alba Iulia (Rubi Oil) Ferdinand 76 Alba IuliaBd. 2 Sebeş M.61 Oiejdea Clujului nr. Zn. Dezvoltarea acestei ramuri pe teritoriul judeţului a fost posibilă datorită resurselor de Cu. etc). Abrud. Baia de Arieş) şi 3 comune (Almaşu Mare. Roşia Poieni). Ciugud. Cetatea de Baltă. Gazul metan exploatat aprovizionează localităţi ale judeţului precum şi judeţul Hunedoara şi Banatul. 2 Ocna Mureş M. gaze. Pb. Ciugud). . La nivelul judeţului se poate vorbi de o „regiune minieră” corespunzător perimetrului localităţilor Zlatna . .argile pentru producţia de cărămizi. ţiglă (Blaj. Baia de Arieş.Baia de Arieş . Baia de Arieş. tipul şi destinaţia (felul materialelor depozitate) Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Staţie distribuţie carburant Adresa (amplasarea) Proprietar. Industria metalelor neferoase este una dintre cele mai vechi ramuri industriale ce datează din epoca dacă şi daco-romană.Exploatări miniere.axat pe extracţia minereurilor neferoase (în perimetrul Almaşu Mare. În raport de activitatea desfăşurată se pot diferenţia două tipuri de perimetre: . Industria extractivă şi producătoare de materiale de construcţii are la bază materii prime care se extrag în judeţ (calcar. 55 Săntimbru DN1 KM 387 Alba Iulia AI Cuza nr.axat pe prelucrarea primară în direcţia obţinerii de concentrate în staţiile de flotare (Zlatna. nisipuri.Horea nr. Roşia Poieni).

Foioase Suprafaţa împăduririi Volumul de lemn recoltat Amenajările de îmbunătăţiri funciare cuprind următoarele categorii de lucrări: .5 72. 35% păşuni.9 76.2 2007 206.66%. prin care se previn. Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor.lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări de teren. Procentual suprafaţa împădurită cu răşinoase este de 34% . Mii ha Mii ha Mii ha Mii ha Ha Mii mc 2004 206. prin care se asigură aprovizionarea controlată a solului şi plantelor cu cantităţile de apă necesare dezvoltării culturilor.1 202. acide.4.îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă de interes local.2 72..8 Fondul forestier-total Suprafaţa pădurilor .0 126.perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului. Statistica suprafeţelor agricole în perioada 2007-2010.9 2005 206.9 193 413. . în acord cu interesele proprietarilor de terenuri şi cu documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului.7 215 426.5 215 469.marmură la Sohodol. surse de apă şi emisari pentru scurgerea apei.amenajări pedoameliorative pe terenuri sărăturate.3 202. . sunt următoarele: a) Irigaţii S = 2422 ha.amenajări de irigaţii.vii şi pepiniere viticole 4161 4440 4512 4033 . .păşuni 116510 119616 119010 119489 . prin care se asigură protecţia împotriva inundaţiilor a terenurilor şi construcţiilor. .Răşinoase . este următoarea: 2007 2008 2009 2010 SUPRAFAŢA AGRICOLĂ – TOTAL 327878 328473 328453 328453 . . suprafeţele împădurite şi volumul de lemn recoltat sunt următoarele: U.4 130. Datele de evidenţă privind suprafeţele de fond forestier.2 1294 321. hidroenergetice.0 130.fâneţe 73782 71470 71855 71855 . Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultura Alba suprafaţa agricolă a judeţului se încadrează în general astfel: 40% teren arabil. pe terenuri poluate.amenajări de desecare şi drenaj. ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului. în vederea utilizării în bune condiţii a terenurilor.1 132.1 72.6 129.9 73.1 202. 6.7 116 355. silvice. care au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafaţa terenului şi din sol.se diminuează.3 250 397. Fondul funciar – terenuri agricole. suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare.arabil 132442 132093 132101 132101 . suprafeţe împădurite.M. 2% vii şi pepiniere viticole şi 1% livezi şi pepiniere pomicole.livezi şi pepiniere pomicole 983 853 837 964 Pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia de Statistică Alba se poate aprecia că valoarea fondului forestier la nivel de judeţ se încadrează aproximativ în aceleaşi valori acesta fiind raportat la recoltarea de material lemnos şi suprafeţele împădurite anual.35% iar a pădurilor de foioase este de 65% .5 2008 206.9 203.4 2006 206.calcarele (Poiana Aiudului) folosite ca fondanţi în industria produselor clorosodice şi la obţinerea varului.6 128. 72 . .8 202.3 70. sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. În judeţul Alba .5 2009 206. 22% fâneţe.9 201.

Bioterra S.FN SC Transavia SA Micesti. 5. Alba Iulia. Aiud. 1. principale.b) Desecare prin pompare S = 650 ha. 1. sunt amplasate la Gura Arieşului – Inoc. 3. ovinelor. 3.45 FERME . structuri şi pompe care pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafaţă de teren definită şi a transporta acea apă la unul sau mai multe puncte specifice şi care cuprinde terenul. 2. canale deschise secundare.Principala. Măgina – Aiud. d. construcţii hidrotehnice.str.Ferma 3. Creşterea animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei cuprinde creşterea bovinelor. Denumirea exploataţiei S. Sebeş – Cunţa. c. conducte care pot fi folosite pentru a preleva şi / sau a transporta apa. 6. 6. 2. întreţinerea şi reparaţiile infrastructurii temporare şi permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea şi degradarea solului. În momentul de faţă amenajările de irigaţii sunt scoase din utilitate publică şi se află în conservare. clădirile. cu evacuarea apei gravitaţional într-un emisar. Acestea cuprind o reţea de drenaj. 1. SC Agro Serv Com. Cetatea de Baltă şi Şpring – Vingard.Ferma nr. cuprinzând lucrările pentru protecţia solului. drumurile de acces şi infrastructura aferentă necesară pentru a exploata. nr. Amenajările de desecare prin pompare. echipamentul.Tudor Vladimirescu 94 Boz.Clujului.L. precum şi construcţia.R. Sectorul de creştere în ferme cuprinde creşterea păsărilor. Vinerea – Cugir. 1 Veza. L.5.. construirea conform conturului. Târnavelor (mal drept şi mal stâng) şi la Ocna Mureş. a întreţine şi a repara sistemul. Sebeş – Săsciori şi cuprind formarea. Teiuş. srl SC Sanda&Dorin SRL SA Avram Iancu Adresa FERME DE BOVINE Aiud.Agro-Lact S. a.L. acestea cuprinzând o reţea hidraulic distinctă de structuri.OVINE SC Ovinex Gligor srl Galda de Jos.425 FERME DE PASARI SC Avia Alba Iulia srl Santimbru.C. crt.Bioterra S. pompe. 73 . cabalinelor. Secaşul Mic.Campului. Situaţia exploataţiilor de animale din judeţ este următoarea: Nr.Sos. b. creşterea păsărilor dar şi a familiilor de albine.Ferma 2.11 SC Transavia SA Santimbru. drumurile de acces şi infrastructura aferentă.R. corectarea torenţilor.77 SC Transavia SA Oiejdea. Amenajările cuprind o reţea hidraulic distinctă de conducte.Borza.Al.C. structurarea şi lucrările solului.km.Calarasi. c) Desecare gravitaţională S = 7056 ha. FN SC EURO OV EXIM srl Spring. R.2 Boz Ferma nr.1 Sebes. sunt amplasate în vecinătatea municipiului Alba Iulia. Amenajările de combaterea eroziunii solului sunt situate în bazinele hidrografice ale râurilor Secaşul Mic. 4. 2.C. necesare pentru a exploata. În ultima perioadă de timp se observă o creştere a numărului de animale din ferme şi o scădere a celor crescute în gospodăriile populaţiei. Amenajările de irigaţii sunt amplasate în lunca râului Mureş. canale. una privitoare la creşterea în ferme specializate şi cealaltă privitoare la creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei. S. întreţine şi repara sistemul. clădirile. Creşterea animalelor Creşterea animalelor la nivelul judeţului cuprinde două componente. în zonele Aiud – Rădeşti – Lunca Mureş şi Alba Iulia – Vinţu de Jos. S. a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii pe o suprafaţă de teren definită şi care cuprinde terenul. Cergău – Mănărade. canale. Amenajările de desecare gravitaţională. Şard – Ighiu. creşterea ovinelor şi de puţin timp creşterea melcilor. 4. zona Partoş – Pâclişa.FN Petresti. creşterea bovinelor.strScarisoarei. d) Combaterea eroziunii solului S = 39830 ha. regularizarea scurgerii apelor pe versanţi. amenajări silvice de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii solului.Alba-Cluj.Ferma1. echipamentul fix sau mobil.

1 Unirea. castrul roman şi cariera romană de la Şard.1E Santimbru.457 preistorice. 1 Lunca Mures. 7.2008 este următoarea: Specia de animale Bovine Porcine Ovine şi caprine Păsări U. Bisericuţa Grecilor.Clujului.3 Gosp. Principala.273 Alba-Iulia. Judeţul Alba beneficiază de numeroase obiective de interes turistic. fortificaţia traco-dacică de la Teleac.Obiectivele turistice de interes deosebit de pe teritoriul oraşului Alba Iulia sunt: Catedrala Ortodoxă . 5.254 numismatică.FN Santimbru. munţi şi văi etc. 6.12. capete capete capete mii capete Sector privat 67111 75998 278518 3121. reunind în perimetrul său atât monumente istorice.nr.Fn Com. 15.000 etnografie şi 42. biserica 74 .C. construcţia este cea mai reprezentativă de acest tip din ţara noastră. Câmpu Libertăţii.413 Santimbru. fostul edificiu “Babilon“ a fost transformat în muzeu în anul 1968.M.6. Palatul Princiar construcţia datează de cinci secole şi se estimează că a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIV începutul secolului al XV-lea. 12. situaţia efectivelor de animale şi a producţiilor animaliere la 31.741 romane. 9. pentru a servi drept reşedinţă episcopală. biblioteca posedă în prezent colecţii valoroase de artă şi de carte veche. La Aiud principalele repere istorice sunt: Cetatea Aiudului. FN Câlnic.Ferma5.989 feudale. Muzeul Unirii .Morii.Ferma 7.Ferma 4.102 dacice. diverse manuscrise şi tipărituri româneşti de o incontestabilă valoare ştiinţifică.ridicată în două etape ( 1247-1291 şi 1320-1356 ) .1E Galda de Jos. crt.nr. 48. la Sebeş: Biserica Evanghelică.sat Sintamarie.înfiinţată din iniţiativa episcopului Batthyani Ignac în 1792. La Blaj : Castelul Mitropolitan. 98.6% la ovine-caprine şi 40.000 volume în biblioteca de specialitate ) Sala Unirii.1E Din datele furnizate de Direcţia Agricolă Alba. Colegiul Academic . Cetatea Sebeşului.573 istorie modernă.Avia Alba Iulia S. 13. 9.000 piese: 7. Alba Iulia se înscrie în rândul oraşelor cu puternice rezonanţe în istoria neamului românesc. 5.8 În cadrul sectorului privat. Obeliscul “ Horea . 99. precum şi elemente naturale aflate pe teritoriul său: rezervaţii.construit între anii 1851 .5% la bovine. 6.denumită şi “ Catedrala Încoronării “ sau a “Reîntregirii Neamului“. Muzeul de Ştiinţe Naturale.Ferma 6. chei.Cigas.nr.C.str. de arhitectură şi artă. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul – sunt alte cîteva repere turistice ale municipiului Alba Iulia.nr. Denumirea exploataţiei SC Transavia SA SC Transavia SA SC Transavia SA SC Transavia SA SC Solaris srl SC Solaris srl SC Albatros Gold SC Agrorot srl PF Belean Daniel SC Dragonul Câlnic srl S. Cloşca şi Crişan “ . Palatul “ Apor “. Transavia S.Blajului. 14.Fn Craciunelu de Jos. conacul de la Şard. lăcaşul este cel mai valoros monument arhitectural medieval din Transilvania.Nr.str. edificată după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania ( 1714 – 1738 ).Blajului. Adresa str. 16. Centrul istoric şi cultural. Muzeul de Istorie.str.Grindului. fermele familiale deţin cea mai mare pondere: 91.Cetatea de Balta. 8.1853 . Construcţia adăposteşte în sălile sale un patrimoniu însumând 165.Catolică . Turism / capacităţi de primire turistică. Catedrala Romano .nr. Casa Zapolya.7% la porcine.Blajului nr. Catedrala “Sfânta Treime“ . 17. Cetatea Alba Iulia bastionară de tip “ Vauban “.Garii. ale populaţiei 61408 75749 274655 1271. Paclisa.A.Slatina. 10.570 Unirea . Biblioteca “ Batthyaneum “ . 11. 10.Coasta Curata.str.str. str.str.str. 6.7% la păsări.

vânătoare şi vânat iar celelalte zone activităţi din industrie. transport. tranzacţii imobiliare şi servicii de piaţă prestate populaţiei. capacitatea şi activitatea de cazare turistică se prezintă astfel: Unităţi de cazare turistică.8. Resurse naturale. poştă şi telecomunicaţii. Judeţul are un potenţial ridicat de dezvoltare. În conformitate cu statistica întocmită pentru perioada 2004– 2009. în municipiul Sebeş s-a mărit numărul agenţilor economici în domeniul producerii mobilei iar în municipiul Alba Iulia s-a mărit numărul agenţilor economici cu profil de activitate articole de porţelan. Având în vedere faptul că activitatea în minerit şi metalurgie este în scădere. Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune ( exprimată în locuri –zile) reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. acesta fiind influenţat în mare măsură şi de relief. comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul respectiv creşteri în construcţii. omologare sau clasificare a unităţii de cazare turistică . În acceaşi măsură în principalele localităţi ale judeţului se poate constata a creştere a numărului agenţilor economici cu obiect de activitate în domeniul construcţiilor. . în municipiul Alba Iulia îşi desfăşoară activitatea o fabrică de cablaje. bazilica romanică de la Sântimbru. Capacităţile de primire a turiştilor s-au dezvoltat dar la un nivel scăzut în principal în zonele turistice montane de regulă pentru un număr mic de turişti iar la nivel hotelier în oraşele şi municipiile judeţului dar în aceeaşi măsură o parte a capacităţilor de cazare existente şi-au încetat activitatea.înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată . a turismului. Astfel. ruinele cetăţii Zebernic de la Vinţu de Jos – sunt doar câteva obiective turistice ale judeţului Alba. Zonele montane pot dezvolta activităţi în domeniul exploatării masei lemnoase. 6.fortificată de la Cricău.7. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei În ultima perioadă în judeţ şi-au făcut apariţia o serie de activităţi noi care să înlocuiască agenţii economici nerentabili. populaţia aptă de muncă a fost absorbită de alte sectoare de activitate printre care şi unele noi. Analizând statistica privitoare la ponderea ramurilor producţiei materiale se observă scăderi ale valorilor în industrie.număr Total 29 27 41 46 50 62 Hoteluri şi hosteluri 7 7 10 10 10 12 Hanuri şi moteluri 1 1 1 1 1 1 Cabane 1 1 1 1 3 3 Campinguri Vile turistice 1 1 3 3 3 3 Pensiuni turistice urbane 3 3 3 3 3 5 Pensiuni turistice rurale 11 11 20 25 27 35 Tabere de elevi şi preşcolari 5 3 3 3 3 3 CAPACITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ Total Hoteluri şi hosteluri Hanuri şi moteluri Cabane Vile turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Tabere de elevi şi preşcolari 1276 559 21 30 14 75 147 430 1179 523 21 30 14 83 168 340 1544 636 16 68 78 79 313 354 1830 763 16 68 74 94 461 354 . creşterea animalelor. Mănăstirea de la Râmeţ. 75 .locuri 1828 2137 753 814 16 16 55 55 86 86 94 148 520 714 304 304 6.

0258-819.860. Sântimbru.zincifere Ambru.Corabia • câmpul cu mineralizaţii aurifere Vâlcoi. Bratianu Nr. I. tel. Str. Bratianu Nr. mineralizaţii mai fiind depistate şi la Poşaga.C. Minereurile metalifere sunt slab reprezentate pe teritoriul judeţului Alba.000 ha. Al.000 de tone. etc.525 Inspectoratul Judetean de Politie Alba Iulia. tel. • câmpul cu mineralizaţii aurifere. Minereurile neferoase răspândite în Munţii Apuseni. 0258-811.1. 0258-811. Instituţii publice – judeţene. locale. 0258-810. Tăuni. unde rezervele sunt estimate la 200.24.Almaş. Ocna Mureş. 11.Resurse naturale neregenerabile Resursele energetice neregenerabile sunt concretizate prin gazul metan acumulat în domurile din perimetrul Cetatea de Baltă. 10 tel.112 Cod. învăţământ. Sălciua şi Baia de Arieş iar la Războieni. sulfuri polimetalice aurifere şi cuprifere Amara. Cel mai important zăcamânt nemetalifer este cel de sare gemă prezent în zona Ocna Mureş. Valea Tisa. cultură. Instituţii de reprezentare judeţeană sau zonală Instituţia Prefectului Judeţul Alba Str.179. Sălciua şi Runcu. Din categoria resuselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic pentru judeţul Alba sunt pădurile. fax 0258-819. Haneş Barza.683 Inspectoratul Judeţean în Constructii Alba Bulevardul Ferdinand I Nr.C. Resurse naturale regenerabile. Bărabanţ se găsesc zăcăminte de bentonită şi argilă comună. SECŢIUNEA A 7-A . Str. • câmpul cupro-molibdinifer Roşia Poieni.1.acumulările Oaşa şi Lacul Tău ce pun în mişcare turbinele hidrocentralelor de la Gâlceag (cu o putere instalată de 150MW) şi respectiv cea de la Şugag (cu aceeaşi putere instalată: 150MW).I. Zăcăminte de minereu de fier au fost exploatate la Rimetea-Colţeşti. fax 0258-811.382 Consiliul Judetean Alba Str.INFRASTRUCTURI LOCALE 7. • câmpul cu mineralizaţii aurifere Mormântul. Ciugud. I.497 Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba Alba Iulia. • câmpul cu mineralizaţii de fier şi mineralizaţii polimetalice aurifere Runculeţe. • câmpul cu mineralizaţii aurifere şi de sulfuri polimetalice aurifere Baba . după cum urmează: o Districtul metalogenetic Zlatna – Stănija cuprinde: • câmpul cinabrifer Izvorul Ampoiului.1.161 / fax 0258-810. care ocupă o suprafaţă de aproximativ 206. teluri şi sulfuri polimetalice aurifere Muncăceasca Vest Stănija. 1. 7. 0258-835. ocrotirea sănătăţii.318 / 0258-810. 1 Cod 510118. tel. Al.510065. Str I.861 Directia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Alba Iulia Str.342 / fax 0258-835. Cuza Nr. Frasin Conţu. o Districtul Roşia Montană – Bucium cuprinde: • câmpurile cu mineralizaţii aurifere Roşia Montană.I.C. • câmpul cu mineralizaţii aurifere. Cuza Nr.000. Alba-Iulia tel.254 Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Unirea" al judeţului Alba Alba Iulia.341 76 . 0258-812. 0258-806. Bratianu Nr.Boteş. precum şi resursele hidroenergetice aflate în exploatare în special pe Valea Sebeşului . Alba Iulia tel. Cuarţul (cu SiO2 98%) se găseşte la Ocna Mureş.411 / 0258-810.Motilor Nr. o Districtul Baia de Arieş cuprinde: • câmpul cu mineralizaţii de mispichel aurifer Afiniş • câmpul cu concentraţii de sulfuri plumbo. Babuia.I.1.

025 fax 0258-810. 811511. Str. Revolutiei Nr. Str.086 / fax 0258-810. 510128. Severus Nr. 7. nr.940. Lalelelor Nr. 510096. Str.470 / fax 0258-819. Nr. tel.014 Inspectoratul Teritorial Pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Alba Iulia. Str.246. 835245 fax 834600 Garda Financiara Sectia Alba Alba Iulia. 510217. Str.248 / fax 0258-813290 Directia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Alba Alba Iulia. 2500. 10. tel. 510217. 26. Frederic Mistral Nr. 10b.Bratianu 1. tel. Lalelelor. B-Dul Revolutiei 1989. Lalelelor Nr. 0258-817.336 Camera de Comerţ Industrie şi Agricultura Alba Str./fax 0258-811.262 Directia Generala a Finantelor Publice Alba Iulia. tel.511 Directia Judeţeană pentru Tineret Alba Alba Iulia. S. Ioan Ratiu. 7b Cod. Familie şi Solidaritate Socială Alba Alba Iulia. 0258-811. Nr. 0258/771322. 0258/813076 fax. 835243 . Dr. 0258834511 Direcţia Judeteană pentru Cultura şi Patrimoniu Cultural National Alba Iulia.0258 /834510 fax.906 Garda Nationala de Mediu. tef. tel. 0258-834. 23. tel. tel. Morii.. Str T. Str. 0258-818.915 / fax 0258-806.037 Directia Regională pentru Statistică Alba Iulia. 826410 Oficiul Judeţean pentru Protectia Consumatorilor Alba Iulia. Nr. 0258/810289 Judecatoria Aiud Str. tel.439 Agentia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba Iulia. 0258/863153 Judecătoria Cîmpeni Str. Cosbuc Nr. Alba Iulia. Cod. tel. 0258/811576. Str. 110 Cod. 9. str. 510129. Str. 3. tel.240 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba Alba Iulia. 510150.Directia Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranta Alimentelor Alba Iulia Str. 510103. 24. 0258-835. fax 811771 Directia pentru Dialog. fax 0258-817. 0258-810. 510077. 0258/810293. Str.170 / fax 0258-813. 811946 / 811946 Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iuliu Maniu Nr. 20. 61. Goga Nr. tel. Gabriel Bethlen Nr. tel.119 Centrul de Cultură .255 / fax 0258-817.531 / fax 0258-819. Regina Maria Nr. 0258-817. 0258-813. Titulescu Nr. Octavian Goga Nr. Str.083 Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba Iulia. 2 Cod. Ion Raţiu nr 34 tel. Str N. 7 Cod.002 Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba Iulia. Mistral Nr.I.663 Agentia de Protectie a Mediului Alba Iulia. 812736 fax 819846 Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba Iulia. tel. 59 Cod. Nr. tel. Meşteşugarilor.813 / fax 0258-812. 2. Alba Iulia. Calea Motilor Nr. tel. Augustin Bena” al judeţului Alba Alba Iulia. Primăverii Nr.C. 0258-811.235 Direcţia de Sănătate Publică Alba Iulia. tel. 0258/ 771920 77 . Str. F. Regina Maria nr. Str. 14. Tudor Vladimirescu Nr. Alba Iulia. 7a Cod.Comisariatul Judetean Alba Alba Iulia.472 Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Alba Alba Iulia. 510110.834 / fax 0258-830. 0258-813. Nr. 34 . Str. 0258-833. Regina Maria. 70 Cod.813510 fax 811184 Curtea de Apel Alba Iulia Str. 6.20. 0258/811772.575 / fax 0258-818.212 / fax 0258-813. 0258-813. O. 7b Cod. Alba-Iulia. Casa Judeteană de Pensii. Str. 9 Cod. 0258-813. 0358-818. 510217.510 / fax 0258-834. Vladimirescu Nr.591 / fax 0258-811. 7-9. tel. 0258-816. 0258-819. Bd. G. Str. nr.475 Tribunalul Alba P-ţa Iuliu Maniu.

cod 517220 Primaria Cetatea de Balta . Mihalt. cod. cod.Mogos. cod. cod 517261 Primaria Bucium .635.1.369. Garda de sus. 5.Vaii. nr. cod. cod. sat Arieseni. nr. nr. 461A.517445 Primaria Mihalţ . Berghin. str. Primaria Aiud. str. str.517480 Primaria Noslac . Daia Romana .1.cod. Almasu Mare. Cuza Nr. nr. Intregalde. Ceru Bacainti. 517206 Primaria . Lucian Blaga. Str. nr. cod 517280 Primaria Galda de Jos .209 7. cod 515500 Primaria Cenade . Calea Motilor. cod 517210 Primaria Cergau . I.cod. nr. Str.cod.517250 Primaria Craciunelul de Jos . cod.326.517310 Primaria Hoparta . Primaria Abrud. cod 517335 Primaria Horea .Piata Baii.515200 Primaria Albac.Closca.517260 Primaria Cricau. Cergaul Mare. Lupsa.517515 Primaria Ocna Mures . cod. com.3A.451.cod 517110 Primaria Bistra . 47.Principala.nr. cod. nr.43.59.Ciuruleasa. tel.19. nr. 6. Ighiu.515700 Primaria Ocoliş . nr.70. nr.126.517160 Primaria Bucerdea Grânoasă.152. sat Cocesti nr. nr. nr.nr. cod. nr.cod 517115 Primaria Blaj .Viilor.157.Principala. str. sat.16.15.Calea Turzii.Caragiale.9. Com.Iorga.5A. nr.90. cod 517385 Primaria Livezile .517360 Primaria Intregalde . nr. jud. cod. Piaţa 1848.70. 517340 Primaria Ighiu . nr. nr 5.517205 Primaria Cîmpeni . cod.517405 Primaria Lupsa . nr.372. nr. Axente Sever nr. cod 517005 Primaria Alba-Iulia . str. nr. nr. cod 510134 Primaria Almasu Mare .517235 Primaria Ciugud . Livezile.Principala. Str.Judecătoria Sebeş Str. str.Farau.517065 Primaria Baia de Aries .303. cod 515100. str. 58.198 / fax. nr.Principala.517470 Primaria Mogoş . nr.I.517390 Primaria Lopadea Noua . Str.517216 Primaria Ceru Bacainti . 0258-814. Metes. Nr.27.188. nr. nr. nr. str. Lopadea Noua.517240 Primaria Ciuruleasa .517165 Primaria Calnic . Dostat.Principala. nr. str. nr159.Principala. Principala. str. nr.517270 Primaria Dostat . cod. nr.nr.1. nr. Hoparta. Str.20. Lunca Muresului. Str.15. Bucerdea Grânoasă nr. cod 517275 Primaria Farau .361.Cuza Voda.cod.2.517265 Primaria Cugir . nr. 4 Cod.1. nr. cod. str.Alba . cod. Str. 0258/733146. cod.6 Martie.1. Avram Iancu.cod 515600 Primaria Cut . Piata Eroilor.1. Str.Valea Arazii.cod.250.3.517525 Primaria Ohaba .517365 Primaria Jidvei . Localitatea Blandiana. cod.Ocolis. P-ta Avram Iancu. 510193. nr.517305 Primaria Garda de Sus .cod 517040 Primaria Avram Iancu . cod. str.32.283. Al. cod.Principala.517465 Primaria Miraslau . 0258-816.135. cod.cod. cod. nr.cod 515300 Primaria Berghin . Instituţii de reprezentare locală. cod 517030 Primaria Arieseni . Daia Romana. cod. cod. cod.29. cod. Com.517410 Primaria Meteş . cod. str.L. 517395 Primaria Lunca Muresului . 0258/730976 Direcţia Judeţeană de Dezinsecţie şi Ecologizare Mediu Alba Alba Iulia. Cenade.N.2.1. nr.Cetatii.100. nr.169.514400 Primaria Blandiana . str.5517530 78 . nr.517285 Primaria Garbova . str. nr. Perilor. nr. 25. nr.

M. Alba Iulia.84.Piata Primariei. cod. Stremt.1. Com.517750 Primaria Sohodol . 0258/768001 Muzeul Municipal Sebeş. com. nr. 1. nr. fax 0258811. Alba Iulia. 5.2-4. 12 – 14. Str.2. nr. Rîmetea. Bethlen Gabor. Bethlen Gabor nr.517745 Primaria Sugag . cod. Str. Centru. Str.cod 517645 Primaria Saliştea .515800 Primaria Şibot str. M.153.Scarisoara. Lucian Blaga nr.517815 Primaria Vidra. 4.Mihai Eminescu. nr. Avram Iancu. nr. str.cod.517670 Primaria Sântimbru . Principala. Str.str. 0258/856181 Biblioteca Orăşenească Teiuş.Clujului. Str. Posaga de Jos. nr. nr.7.1. Str. nr.300. Blaj. N. cod 517022 Primaria Şona . Str. Mihai Viteazu.517775 Primaria Teiuş .62.517660 Primaria Scărisoara .517675 Primaria Săsciori . cod. nr. Viteazu nr. str. nr.Lucian Blaga. 0258/821692 79 . Radesti.94.458. cod. cod. str. 0258/861310 Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud. nr. nr. Instituţii de Cultură Muzeul Naţional al Unirii. nr. Str Piaţa Eroilor nr.12.1.517655 Primaria Sâncel .Poiana Vadului.517640 Primaria Rosia Montana . cod. Petru Pavel Aron nr. Str.515900 Primaria Unirea . 0258/815842 Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia. nr. Sugag. 1.517875 Primaria Zlatna. nr. Com. 880111 Biblioteca Naţională a României – Filiala Battyaneum. Decebal nr. Trandafirilor nr. cod. 811939 Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”. Bd. Lunga. str. cod. Parcul Avram Iancu.516100 7. cod 517581 Primaria Rădesti .Principala.443 Biblioteca Documentară „Timotei Cipariu” Blaj.Principala.517755 Primaria Şpring . 0258/769084 Colecţia Muzeală Rîmetea. Str.1. 0258/851101 Teatrul de Păpuşi Prichindel Alba Iulia. nr. 0258/735240 Colecţia Muzeală a Mănăstirii Rîmeţ. 2-4. cod. 0258/861748 Muzeul Memorial Casa Iancului. str. nr. 0258/861300 Biblioteca Municipală Şcoala Ardeleană”. 0258-811. cod. 7. cod.99.47.27.22. 3.Posaga.517825 Primaria Vintu de Jos . 517785 Primaria Vadul Motilor . Com. Ardealului nr.2. str. str. Principală nr.34. Roşia de Secaş. str.Primaria Pianu . Viteazu nr. tel.str. nr.Calea Motilor. Petru Pavel Aron nr. nr. 31. cod. 0258/710110 Muzeul Etnografic Lupşa. 517680 Primaria Sebeş . 7. cod. str. cod.70. 45. 0258-811.517545 Primaria Ponor Com. Spring. Lupşa.str. tel. nr. str. Principala. Vadul Motilor. Iorga nr. str.80.597. cod.853 Muzeul de Istorie Aiud.Drejman.517565 Primaria Poşaga Com.Ponor.Centru. str. Str. 0258/732939 Biblioteca Orăşenească Ocna Mureş.260.Blajului.517765 Primaria Stremt . tel. 40.cod. Sat Inceşti. Salciua. Str. Principală. Alba Iulia Str. Str. Com.str. Str. cod. 0258/711714 Biblioteca Municipală Liviu Rebreanu” Aiud.232. Pianu de Sus. Rimetea.517795 Primaria Valea Lunga . Valea Moţilor nr. Str. nr. Transilvaniei nr. cod. nr. 517537 Primaria Poiana Vadului.517456 Primaria Rosia de Secas .3.752 Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia. cod.1. cod. 24.328. 0258/780557 Biblioteca Orăşenească Cîmpeni.517640 Primaria Salciua . sat Scarisoara. nr. 0258/871110 Biblioteca Orăşenească Sava Albescu” Zlatna.184. 0258/711714 Biblioteca Orăşenească Abrud. nr. cod. sat. Andrei Mureşanu nr.Victoriei.517590 Primaria Rimetea .Principală. nr. cod. 31. cod. nr.205. 1. nr. 0258/786065 Muzeul de Istorie Blaj. nr 94.363. nr. Com. Rîmeţ.Centru. Piaţa Avram Iancu nr.517585 Primaria Rîmet .1. 0258-813.447. Transilvaniei nr. Str. nr.187. nr. Str.cod.str.Muresului. 0258/771775 Biblioteca Municipală Lucian Blaga” Sebeş. 1.

Bd.16 Casa de tip Familial Stremţ com. 0258/780550 Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” Aiud. 42 Serviciul de Ambulanţă a Judeţului Alba – Alba Iulia. 3 ap. Ana" Alba Iulia . nr. Andrei Muresanu. Principală nr. L sc. 5. 0258/856181 Casa de Cultură Teiuş. Bd. str. Dumbrăviţei nr. nr. str. Serviciul de Ambulanţă Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba – Alba Iulia.Casa de Cultură „Ion Buteanu” Abrud.N sc. Str.Caragiale nr. Mihai Viteazu nr. Str.Unirea.Şpring. Nicolae Bălcescu. str. Str. 7 Centrul de plasament de tip Familial "Sf.Spitalului nr. 12 Casa de tip Familial nr. 102 Centrul de îngrijire de zi Roşia de Secaş str. Piaţa Eroilor nr. Str. 63 Spitalul Orăşenesc Cugir – Cugir. sat Draşov nr.4. Str. 8. nr. nr. 310 Centrul de îngrijire de zi "Sf.2 Abrud. 0258/ 732939 Casa de Cultură Zlatna.1. Horea.6 Cîmpenii. str. 6 Spitalul Municipal Blaj . sat Sîncrai. Mitropolit I. Ecaterina Varga. str. Nicolae Iorga Centrul de îngrijire de zi Aiud. sat Vingard. Vancea Centrul de plasament nr. Str. Iorga nr. Instituţii medicale. str. str. Mitropolit I. Str. Şurianu. 15 Casa de tip Familial nr.5 et. Servicii publice Serviciu de zi centrul de îngrijire de zi "Sf. Ierarh Nicolae" Roşia de Secaş. Meşteşugarilor nr.Prooroc Ilie Tesviteanul" Aiud. Str.2 Abrud.Apostol Andrei" Vingard com.Aleea Plopului bl.Aleea Parcului bl. Teiuş. H1 et. Principală nr. str. str.7 Baia de Arieş P-ţa Băii bl.1 Centrul de plasament Blaj. Nicolae Grigorescu nr. 0258/771208 Casa de Cultură Cugir. nr. Vancea nr. Calea Moţilor. Republicii nr. Oarda de Jos. Str. Republicii 80 . str. nr.2 Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud – Aiud.adresa: Blaj. Garoafelor nr.L.Aiud. Str. 141 Casa de tip Familial "Sf. Transilvaniei nr. str. 25. Revoluţiei 1989. N. Decebal nr. Str. Mitropolit I. 23 Spitalul Orăşenesc Abrud – Abrud. 2 ap. Victoriei nr. Str. 0258/11020 Casa de Cultură Cîmpeni. Cîmpeni. 36.copilul cu dizabilităţi Sîncrai Aiud. Andrei Mureşanu nr. 42. Cugir. str. Mucenic Ciprian" Ocna Mureş. 13 Spitalul Municipal Aiud .64 Casa de tip Familial „Izvorul Tămăduirii” Oarda de Jos str. 1 et. 24 Centrul de plasament de tip Familial Mănărade Blaj. Zlatna ). 16 Spitalul Orăşenesc Cîmpeni – Cîmpeni. str.str.3 Abrud.Şpring. 1 Centrul de plasament de tip Familial "Buna Vestire" Almaşu Mare. Principală Centrul de îngrijire de zi "Sf. Blaj. nr. Valea Moţilor nr. D9 et. 12 Casa de tip Familial nr.Veronica" Dumbrava com. Aiud. 1. 7 Casa de tip Familial pt. Ierarh Nicolae" Valea Lungă Aşezămantul social"Sf. sat Dumbrava Casa de tip Familial „Adolescenţa” Alba Iulia. Str. 83 (are constituite staţii / substaţii în 10 puncte ale judeţului Alba : Alba Iulia. 0258/851101 7. 48 Casa de tip Familial „Speranţa Copiilor” Cugir . str. 50 Centrul de plasament de tip Familial "Sf. Lucian Blaga nr. 742 Centrul de plasament de tip Familial "Sf. Sebeş. 3 Aşezământul social "Sf.5 Aiud. Sergent Haţegan bl. de ocrotire a sănătăţii şi asistenţă socială Instituţii medicale. Republicii. Ocna Mureş. str. 0258/871217 Casa de Cultură Sebeş. nr.str.Unirii nr.33 Casa de tip Familial "Pro Familia" Teiuş str. Vasile cel Mare" Alba Iulia. 0258/751001 Casa de Cultură Ocna Mureş. I. str.Stremţ. 35. 0258/861703 Casa de Cultură Blaj. Abrud. 28 Casa de tip Familial în comunitate Blaj. 3 ap. sat Tîrsa nr. Primăverii nr.Principală nr. Mesteacănului nr. str. sat Stremţ Centrul de îngrijire de zi Valea Lungă str. 5 Spitalul Municipal Sebeş – Sebeş. Clujului nr. Bd. Vancea Casa de tip Familial nr. 58 Casa de tip Familial „Maria Mirabela” Draşov com.Nicolae" Tîrsa com. Avram Iancu. 4 ap. Unirii nr. 13 Casa de tip Familial nr. 3. 40. 3 bl. P1 Ap.

Tudor Vladimirescu Şcoală după şcoală com.Iosif" pt.Ogor Nou nr. 473 Servicii private Program de sprijin pentru familii şi persoane aflate în dificultate Blaj.ECONOMIC"D. str.Vasile Goldiş Centru de zi Cugir. sat Sîncrai. Horea nr. Peneş Curcanul nr. str. sat Silivaş. str. str.11 str.Octavian Goga nr.Principală NR.1. str. 18 Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale Blaj.adolescenţi Ciumbrud.Tudor Vladimirescu Nr. Mihai Viteazu Centrul de terapie ocupaţională Aiud. com. Horea Casa 2 Ocna Mureş.copii cu nevoi speciale Dumbrava com. copii si tineri cu handicap sever Alba Iulia.telefon 0258/835164 0258/811468 0258/816065 81 . Tudor Vladimirescu Centrul de zi "Sf. Energiei Centrul de zi servicii alternative Scărişoara Centrul de zi "Sf. Aleea Parcului Centrul de tranzit Alba Iulia. 376 Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică Alba iulia str.Martian" ALBA COL. 17 Căminul pentru Persoane Vârstnice Blaj str. Partizanilor nr.Unirea. 2 Căminul pentru Persoane Vârstnice Abrud str. Memorandum Casa creştină pentru copii săraci Petreşti. str.Unirea. str. str. str. cartier Ampoi 2.54 7. Denumirea unităţii COLEGIUL NATIONAL "HCC"ALBA COL. Griviţei Centru de zi pentru copii cu dizabilităţi Sebeş. Crişan Casa "Ararat" Alba Iulia. Ana" Alba Iulia.5. Mihai Viteazu Centrul de plasament Sîncrai.Alba Societatea de caritate "Uşa Speranţei "Tiur Blaj .10 bis Modul pentru copii cu dizabilităţi multiple Alba Iulia. sat Tiur. Andrei Mureşanu Centrul de tranzit Abrud . str. str. str. sat Dumbrava Servicii pt.Domsa" ALBA Mediu u u u Adresa B-dul 1 Decembrie 1918 nr.Unirea. Andrei Mureşanu Centrul de primire în regim de urgenţă Alba Iulia.Ciocârliei nr.Veronica" Dumbrava com. str.Principală Adăpostul temporar Cugir. 41 Casa 3 Ocna Mureş. Republicii Adapostul temporar "Casa din Munte"Strungari. George Coşbuc Casa 1 Ocna Mureş. str. sat Sîncrai.P. P-ţa 1848 nr. str. str. str. jud. Instituţii de învăţămînt Licee. str. str. Mihai Viteazu Centrul de recuperare în regim de zi Alba Iulia. str. str. Principală nr.Unirea. Cuza Vodă nr. sat Dumbrava Serviciul săptămânal Blaj. Sebeş. str. Filofteia" Silivaş. str. str.TEHNIC"A. Mihai Viteazu Centrul de recuperare în regim rezidenţial "Arnsberg" Alba Iulia. 180 Centru de zi Alba Iulia. Regele Carol nr. Tudor Vladimirescu Centrul de zi "Sf. 69 Centrul maternal „Speranţa” Alba Iulia. sat Sîncrai. str. 1 Centrul săptămânal pt. str. Mitropolit I. Andrei Mureşanu Serviciul pt. 9 Căminul pentru Persoane Vârstnice Gîrbova str. Ion Creangă nr. sat Dumbrava Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică Galda de Jos nr.Griviţei Căminul Steaua Speranţei Alba Iulia. grupuri scolare. str. Mucenic Ciprian" Ocna Mureş Centrul de zi "Sf. Lucian Blaga Centru de zi pentru copii din familiile aflate în dificultate Sebeş. Ampoiului Centrul de zi Sebeş Petreşti.Valea Lupului nr.Vasile Goldiş Centrul de zi Bunul Samaritean Ocna Mureş Fundaţia "Casa de tip familial Villa Kunterbunt Aiud. str.Centrul de plasament pt. Piaţa 1848 nr. str. Hopârta. Aiud. şcoli generale.dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă Dumbrava.458 Societatea Filantropică "Kristen Center" Aiud . str.copilul cu handicap Alba Iulia. str. 11 Căminul pentru Persoane Vârstnice Sebeş str. Vancea Centrul maternal "Sf. Lucian Blaga Centru de zi Zlatna. str. colegii.petreşti.11 str.

50 str.16 ALBA GPP NR.CLS.6 ALBA GPP NR.8 ALBA GPP NR.P-ta Unirii nr.Principala nr.Ampoiului nr.12 Alba GPP " Scufita Rosie" ALBA (7) GPN NR.Iancu" ALBA SC.I-VIII BARABANT SC.2 str.Stefan cel Mare nr.A9 str.Tudor Vladimirescu nr.5 str.MAJLATH GUSZTAV KAROLY"ALBA GPN ROMANO CATOLIC ALBA I CENTRUL SC.I-VIII MICESTI SC.23 si Militari nr.Eminescu" ALBA GPP NR. ORT.14 B str.Tribun Tudoran nr. "MITROPOLIT S.CLS.Carpenului nr.CLS.14 ALBA GPN BARABANT SC.I-VIII OARDA SC.11 str.3A str.T.Victoriei nr.Stefan cel Mare nr.Calarasi nr.11 str.PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA ALBA PALATUL COPIILOR ALBA CLUBUL ELEVILOR AIUD CLUBUL ELEVILOR SEBES SC POSTLICEALA SANITARA ALBA I.Tudor Vladimirescu nr.39 str.1 str.Calarasi nr.25 str.5 str.Margaretelor Bl.1 ALBA GPP NR.2 str.10 ALBA GPN " Dumbrava Minunata" ALBA (15) GPN MICESTI GPN NR.Agârbiceanu" ALBA SC.Goldis" ALBA SC.CLS.CLS.1 str.Livezii nr.V-le Goldis nr.Pop de Basesti nr.29 str.Tudor Vladimirescu nr.STEFAN " ALBA IULIA LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "GROF.18 str.2 str.11 ALBA GPN OARDA DE JOS GPN OARDA DE SUS Mediu u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r Adresa nr.Pacii nr.26 str.143 str.I-IV PÎCLISA LICEUL SPORTIV ALBA IULIA LICEUL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE ALBA S.Liliacului nr.I-VIII "M.TEHNIC"DORIN PAVEL" ALBA COLEGIUL TEHNIC " APULUM" ALBA-IULIA SC.I-VIII"V.Cosbuc nr.7 str.Vasile Goldis nr.I-VIII HAPRIA GPN HAPRIA GPN TELEAC GPN DRIMBAR SC.9 ALBA GPN PICLISA GPN PARTOS GPP NR.Alexandru cel Bun nr.Principala nr.Cabanei nr.133 str.2 str.Biruintei nr.cls.Ghe.I-VIII "A.4 str.36 Nr.CLS.2 ALBA GPN NR.G1 si Bl.11 A str.Decebal nr.Calarasi nr.Primaverii nr.Traian nr.I-VIII "I.2 str.41 str.telefon 0258/816938 0258/834102 0258/812473 0258/834890 0258/819869 0258/819383 0258/811750 0258/812836 0258/811737 0258/811548 0258/811610 0258/821875 0258/835093 830879 811820 0258/819968 0258/834395 GPP NR.10 A str.Lucian Blaga nr.33 0258/854113 82 .G.17 str.cls.I-VIII CIUGUD GPN CIUGUD SC.I-VIII BERGHIN GPN BERGHIN 0258/815596 0258/817807 0258/812004 0258/826076 0258/841383 0258/840388 str.Denumirea unităţii COL.7 str. Antonescu nr.Toporasilor nr.23 str.31 str.CLS.Moldovei nr. SC.127 str.39 str.27 str.V-le Goldis nr.Scarisoara nr.13 ALBA GPN NR.4 str.I-IV SEUSA GPN SEUSA SC.V-le Goldis nr.Maresal I.Principala nr.2 str.143 str.Biruintei nr.CLS.

I-VIII METES GPN " Ion Creanga"METES SC.I-IV TIBRU GPN TIBRU SC.CLS.CLS.Principala nr.CLS.CLS.CLS.I-IV SALISTEA DEAL GPN SALISTEA DEAL SC.CLS.CLS.Eminescu"IGHIU GPN IGHIU SC.CLS.CLS.CLS.I-IV TOTOI GPN TOTOI SC.I-VIII SARD GPN SARD SC.CLS.Scolii nr.I-VIII "Dionisie Popoviciu"TAUTI GPN TAUTI SC.I-IV VALEA VINTULUI GPN VALEA VINTULUI SC.I-VIII "DAVID PRODAN" SALISTEA GPN SALISTEA SC.I-VIII "Iuliu Maniu"VINTU DE JOS GPN VINTU DE JOS GPN MERETEU SC.I-IV SINTIMBRU FABRICA GPN SINTIMBRU FABRICA SC.I-VIII "I.CLS.I-IV PRESACA AMP.I-IV VURPAR GPN VURPAR Mediu r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa str.CLS.Principala 0258/849011 0258/849680 0258/849801 str.I-VIII BLANDIANA GPN BLANDIANA SC. GPN PRESACA AMPOIULUI SC.I-VIII IGHIEL GPN IGHIEL SC.I-IV COSLARIU GPN COSLARIU GPN GALTIU SC.CLS.CLS. GPN BUCERDEA VINOASA SC.CLS.telefon 0258/760708 0258/845105 str.2 0258/739118 83 .CLS.Blajului nr.I-VIII " M.I-IV GHIRBOM GPN GHIRBOM SC.190 str.CLS.CLS.I-IV TARTARIA GPN TARTARIA SC.Principala Nr.I-IV BUCERDEA V.CLS.CLS.CLS.CLS.Parcului nr.CLS.I-IV ACMARIU SC.David Prodan nr.CLS.I-VIII "Ioan Breazu" MIHALT GPN MIHALT SC.319 str.I-VIII " Decebal" CRICAU GPN CRICAU GPN CRAIVA SC.CLS.de Hunedoara"SINTIMBRU GPN SINTIMBRU SC.Denumirea unităţii SC.338 0258/718031 0258/762138 str.CLS.I-IV OBREJA GPN OBREJA SC.I-VIII TELNA GPN TELNA SC.102 0258/842103 str.CLS.I-VIII AMPOITA GPN AMPOITA SC.Principala 0258/718108 nr.I-IV MARGINENI SC.32 0258/844207 0258/844793 0258/843186 0258/844692 str.I-IV CISTEI GPN CISTEI SC.

I-IV CAPUD GPN "PRIETENIA"TEIUS (fuz. 1 TRIMPOIELE GPN TRIMPOIELE SC.CLS.I-IV CETEA GPN CETEA SC.I-IV GHIONCANI SC.I-VIII "Nicolae Dragan"GALDA DE JOS GPN GALDA DE JOS SC.CLS.78 0258/850115 str.Decebal nr.CLS.I-IV NR.1.CLS.I-VIII ALMASU MARE GPN ALMASU MARE SC.CLS.Principala nr.CLS.58 0258/861946 0258/861947 0258/861018 0258/866002 84 .CLS.14 str.CLS.10 Str.I-IV IZVORUL AMP.Bethlen Gabor nr.1 str.22 str.Denumirea unităţii GPN SIBISENI LICEUL TEORETIC TEIUS SC.Ecaterina Varga nr.V-le Lucaciu nr.Muresan nr.SC.42 str.I-IV DEALU GEOAGIULUI SC.Ion Creanga nr.I-VIII STREMT GPN STREMT SC.I-IV ALMASU DE MIJLOC GPN ALMASU DE MIJLOC SC.CLS.CLS.CLS.CLS.Gabor"AIUD GPN NR.CLS.I-IV CIB GPN CIB SC.Decebal nr.P-ta Unirii nr.CLS.I-VIII " Sava Albescu"FENES GPN FENES SC.V-le Lucaciu nr."Corneliu Medrea" ZLATNA SC.2 str.CLS.I-IV PATRINGENI GPN PATRINGENI SC.I-VIII INTREGALDE GPN INTREGALDE SC.CLS.CLS.97 0258/848123 0258/848218 str.CLS.I-IV VALEA MICA GPN VALEA MICA SC.CLS.4 AIUD COLEGIUL TEHNIC AIUD GSA "ALEXANDRU BORZA" CIUMBRUD GPN CIUMBRUD SC.I-IV ALMAŞ NR.2 COLEGIUL NATIONAL "T.telefon 0258/851157 0258/846123 0258/847002 str.28 str.I-VIII "Vasile Bologa"GEOAGIU DE SUS GPN GEOAGIU DE SUS GR.I-IV GLOD GPN GLOD SC.CLS.I-VIII "Avram Iancu"ZLATNA SC. SC.I-IV PIRITA GPN PIRITA SC.I-IV OIEJDEA GPN OIEJDEA SC.CLS.CLS.CLS.I-IV GEOMAL SC.A.nr.T.CLS.6 0258/855005 str.247 Nr.2) GPN CAPUD SC.4 0258/856521 0258/856509 0258/856753 0258/859132 nr.1 ZLATNA GPN NR.Principala nr.CLS.2 ZLATNA SC.Maiorescu" AIUD COLEGIUL NATIONAL "B.14 str.I-IV GALDA DE SUS GPN GALDA DE SUS SC.I-IV GALATI GPN GALATI GPN NR.Principala nr.I-VIII BENIC GPN BENIC SC.Vladimirescu nr.I-IV SINCRAI Mediu r u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r u u u u u u u Adresa str.CLS.

CLS.Principala nr.I-IV GIMBAS SC.CLS.Principala nr.Sg.I-IV UIOARA DE JOS GPN NR.Hategan str.CLS.CLS.17 str.95 str.I-IV COLTESTI GPN COLTESTI SC.CLS.Principala nr.124 0258/768009 nr.5) GPN NR 1 AIUD GPN GIMBAS GPN GIRBOVA DE JOS GPN NR.Sever" AIUD GPP NR.CLS.CLS.I-VIII CIUGUZEL GPN CIUGUZEL SC.I-IV GIRBOVA de JOS SC.35 str.4 str.Ghe.I-VIII PONOR GPN PONOR SC.7 AIUD GPN NR.MAIOR" OCNA MURES SC.CLS.2 AIUD GPN NR.I-VIII " Sebes Pal"RIMETEA GPN RIMETEA SC.I-VIII "LIVIU REBREANU" AIUD GPP " Primii Pasi" AIUD(nr.I-IV GIRBOVA DE SUS SC.Ghe.Lazar nr.9 str.60 0258/861585 0258/868122 0258/875200 nr.I-VIII LIVEZILE GPN LIVEZILE SC.83 0258/867520 0258/879305 str.Asachi nr.24 str.I-IV BETA GPN BETA SC.CLS.CLS.CLS.CLS.CLS.I-VIII HOPIRTA GPN HOPIRTA SC.Axente Sever str.Principala nr.I-VIII"O.CLS.1 0258/880015 0258/870559 85 .22 str.Cuza Voda nr.P-ta Unirii nr.Stefan cel Mare nr.CLS.I-IV MESCREAC GPN MESCREAC SC.I-IV DECEA GPN DECEA SC.8 str.I-VIII NR.Hulea" AIUD SC.I-IV SILIVAS GPN SILIVAS SC. 5 OC MURES Mediu u u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u Adresa str.Lazar nr.Vadului nr.Principala nr.Denumirea unităţii GPN SINCRAI SC.I-VIII MIRASLAU GPN MIRASLAU SC.21 Nr.I-VIII " Radu Demetriu"RADESTI GPN RADESTI SC.I-IV BAGAU GPN BAGAU SC.I-VIII RIMET LIC TEORETIC"P.CLS.20 str.CLS.21 str.101 0258/875032 0258/875219 str.Ciocirliei nr.CLS.CLS.CLS.CLS.I-IV LEORINT GPN LEORINT SC.21 str. 3 OC MURES GPN NR.I-VIII"A.Lazar nr.CLS. 6 AIUD SC.Baba Novac nr.22 0258/875730 str.telefon 0258/861427 0258/865564 0258/861727 str.186 nr.Ion Creanga nr.8 AIUD GPN MAGINA SC.CLS.Ghe.3 AIUD GPN NR.I-VIII LOPADEA NOUA GPN LOPADEA NOUA SC.2 OC MURES GPP OCNA MURES GPN NR.Ghe.CLS.I-IV GEOGEL SC.22 0258/879042 nr.1 OCNA MURES GPN NR.4 "PENITENCIAR" AIUD SC.CLS.

S.9 str.2 UNIREA COLEGIUL NATIONAL "I.CLS.CLS.Republicii nr.I-VIII FARAU GPN FARAU SC.I-VIII RAZBOIENI GPN RAZBOIENI-CETATE SC.Garii nr.V.72 str.I-VIII"Toma Cocisiu" BLAJ SC." ST.CLS.I-VIII "I.I-IV PETRISAT GPN NR.I-IV HERIA GPN HERIA SC.CLS.S.Principala nr.Brazilor nr.Micu Moldovan" BLAJ SC.CLS.213 0258/711831 0258/713591 86 .7 UIOARA DE JOS GS CHIMIE INDUSTRIALA OCNA MURES SC.I-IV MEDVES GPN MEDVES SC.Scolii nr.CLS.Scolii nr.6 UIOARA DE SUS SC.CLS.24/A 0258/878134 str.CLS.69 0258/876108 str.2 str.Suciu nr.CLS.CLS.telefon 0258/870807 0258/871141 0258/879615 str.CLS.25 str.I-IV STINA DE MURES GPN STINA DE MURES GPN GABUD SC.392 str.Scolii nr.CLS.48 str.I-IV SILEA GPN SILEA SC.I-VIII " Simion Lazar" LUNCA MURESULUI SC.AG. 1 BLAJ GPN NR.9 str.81 Nr.MURES SC.I-VIII " Ghe. GPN CISTEIU DE MURES SC.I-VIII "S.I-VIII NOSLAC GPN NOSLAC SC.CLS.I-IV CIUGUDU DE JOS GPN CIUGUDU DE JOS SC. TEOLOGIC GRECO-CATOLIC "VASILE CEL MARE" BLAJ GR.Blaga"OC.Dr.CLS.CLAIN" BLAJ G.I-IV GURA ARIESULUI GPN LUNCA MURESULUI GPN GURA ARIES SC.CLS.CLS.I-VIII CISTEIU DE M.1 0258/889109 nr.1 0258/871503 0258/877111 0258/867113 str.Simion Barnutiu nr.Scolii nr.Barnutiu"Blaj Mediu u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u Adresa str.I-IV MICOSLACA GPN MICOSLACA SC.I-VIII "Avram Iancu" UNIREA GPN NR.P-ta 1848 nr.CLS.2 BLAJ GPN MANARADE GPP NR.1 str.I-IV MAHACENI SC.Colonia peste Mures nr. 3 BLAJ GPN IZVOARELE BLAJ GPN TIUR SC.Denumirea unităţii GPN NR.Scolii nr.SCOLAR "T.CLS.I-IV SINBENEDIC GPN SINBENEDIC SC.CLS.CLS.CLS.CLS.M.I-VIII"L.CLS.Cipariu"BLAJ C.144 str. BLAJ SC.S.Zorilor nr.Pacii nr.MANCIULEA" BLAJ LIC.Maier" UNIREA GPN NR.1 UNIREA SC.3 0258/876231 0258/711208 0258/710655 0258/713630 0258/710427 0258/711933 str.I-IV DUMBRAVA GPN DUMBRAVA SC.I-VIII UIOARA DE SUS GPN NR.

CLS.255 str.50 Nr. SC.CLS.66 nr.I-VIII CRACIUNELU DE JOS GPN CRACIUNELU DE JOS SC.I-VIII " Ion Pop Reteganul"SINCEL GPN SINCEL SC.Eminescu nr.CLS.1848 0258/881585 0258/886114 0258/881063 0258/731217 0258/731220 87 .CLS.CLS.49 str.Principala nr.CLS.CLS.I-VIII SINMICLAUS GPP SINMICLAUS SC.CLS.M.I-VIII ROSIA DE SECAS GPN ROSIA DE SECAS SC.Agarbiceanu" CENADE GPN CENADE SC.CLS.I-VIII " I.I-IV "T.CLS.56 str.CLS.I-IV ICLOD GPN ICLOD SC.I-IV LUNCA TIRNAVEI GPN LUNCA TIRNAVEI SC.telefon 0258/717149 0258/711405 0258/789008 0258/719125 str.CLS.19 0258/881124 0258/881901 str.CLS.53 str.Sever" MANARADE SC.Calugareni nr.282 0258/883526 0258/883221 0258/765715 str.22 0258/884106 0258/884026 str.CLS. GPN LUNCA GPN LODROMAN GRUP SCOLAR INDUSTRIAL JIDVEI GPP JIDVEI SC.18 str.I-VIII " Aron Cotrus"CERGAU MARE GPN CERGAU MARE SC.Denumirea unităţii SC.I-VIII "Stefan cel Mare" CETATEA DE BALTĂ GPN CETATEA DE BALTA SC.191 str.I-IV LUNCA SC.I-IV CAPILNA DE JOS GPN CAPILNA DE JOS SC.Postei nr.CLS.CLS.BLAGA" SEBES LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SEBES Mediu u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u Adresa str.Scolii nr.I-VIII BIIA GPN BIIA SC.I-VIII BALCACIU GPP BALCACIU SC.I-VIII"I.I-VIII VESEUS GPN VESEUS SC.Cipariu"PANADE GPN PANADE SC.I-IV GLOGOVET GPN VALEA L.Pacii nr.Scolii nr.I-VIII "A.CLS.CLS.102 0258/882501 0258/888126 str.Victoriei nr.Scolii nr.I-VIII SONA GPN SONA SC.6 Martie nr.NAT.1 str.I-VIII TATIRLAUA GPN TATIRLAUA COL.CLS.I-IV CERGAU MIC GPN CERGAU MIC SC.CLS.27 0258/885151 str.CLS."L. GPN BUCERDEA GRINOASA SC.I-VIII "Petru Pavel Aron" BLAJ SC.Bianu" VALEA L.I-IV LUPU SC.Perilor nr.CLS.I-VIII "Ioan Maiorescu"BUCERDEA GRIN.CLS.CLS.I-IV UNGUREI GPN UNGUREI SC.23 August nr.CLS.I-IV TAU GPN TAU SC.CLS.I-IV FEISA GPN FEISA SC.principala nr.CLS.

I-VIII "M.CLS.CLS.I-IV CARPINIS SC.Kogalniceanu nr.I-VIII GARBOVA SC.Scolii nr.I-VIII PIANU DE SUS GPN PIANU DE SUS SC.114 str.44 0258/741215 88 .CLS.I-VIII DAIA ROMANA GPN DAIA ROMANA SC.Bena" PIANU DE JOS GPN PIANU DE JOS SC.4 SEBES GPN NR.I-VIII "A.CLS.CLS.Principala nr.1 SEBES SC. 2 SEBES SC.79 0258/748114 0258/854507 str.M.CLS.I-IV LAZ GPN LAZ SC.CLS.CLS.I-VIII SASCIORI GPN SASCIORI SC.I-VIII "S.CLS.I-IV RECIU GPN GIRBOVA GPN CARPINIS GPN RECIU SC.Scolii nr.Principala str.CLS.7 SEBES GPN NR.CLS.Libertatii nr.649 nr.CLS.8 SEBES SC.2 str.2 SEBES GPN NR.M.Scolii nr.Denumirea unităţii GPN NR.CLS.I-IV SEBESEL GPN SEBESEL SC.CLS.CLS.Principala nr.226 str.Veche nr.121 str.CLS.CLS.I-VIII LOMAN GPN LOMAN SC.1 str.I-IV PURCARETI GPN PURCARETI SC.172 0258/761113 761708 0258/761335 str.telefon 0258/731010 0258/731923 0258/731922 0258/735867 0258/731506 0258/732871 0258/730436 0258/743112 0258/887232 0258/747116 str.I-VIII " Septimiu Albini"CUT GPN CUT SC.I-VIII "Lucian Blaga"LANCRAM GPN LANCRAM SC.6 SEBES GRUP SCOLAR INDUSTRIAL SEBES SC.I-VIII STRUNGARI GPN STRUNGARI SC.CLS.65 str.I-VIII DOSTAT GPN DOSTAT SC.I-VIII CILNIC SC.I-VIII RAHAU GPP NR.CLS.Principala nr.I-IV PLESI Mediu u u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa str.3 str.I-VIII OHABA GPN OHABA SC.Viteazu nr.3 SEBES GPN RAHAU SC.Stefan cel Mare nr.235 0258/745256 0258/763183 0258/764601 str.Dorin Pavel nr.1 Nr.CLS.Principala nr.380 0258/741213 0258/741359 str.CLS.CLS.I-IV BOZ GPN BOZ SC.CLS.CLS.I-IV CAPILNA GPN CAPILNA SC. KOGALNICEANU" SEBES GPP NR.Carpinisanu" SEBES GPP NR.I-IV DEAL GPN CILNIC GPN DEAL SC.CLS.I-VIII NR.CLS.I-VIII PETRESTI GPN PETRESTI GPP PETRESTI SC.

6) SC.I-VIII CUNTA GPN CUNTA SC.CLS.CLS.CLS.CLS.Ghe.1 A 0258/782166 89 .151 0258/760115 str.I-VIII NR.Lazarescu"CUGIR SC.12 0258/780623 0258/780791 0258/784103 0258/780004 str.CLS.Principala nr.CLS.I-IV BUCIUM POIENI GPN POIENI SC.CLS.CLS.Denumirea unităţii SC.CLS.CLS.333 A Nr.2 ABRUD SC.9 str.157 0258/751306 0258/751028 0258/752287 str.CLS.CLS.Victoriei nr.I-VIII " Iosif Sarbu"SIBOT GPN SIBOT SC.telefon 0258/741007 0258/765125 766012 0258/764224 nr.I-IV MUGESTI SC.I-IV MARTINIE GPN MARTINIE SC.13 str.Iancu.16 str.Centru nr.178-180 0258/751091 0258/751075 0258/751727 0258/759103 0258/760001 str.15 str.I-IV BACAINTI SC.18 str.2 CUGIR SC.Pervain" CUGIR SC.I-VIII SUGAG GPN SUGAG SC.I-VIII NR.I-IV BUCIUM CERBU GPN BUCIUM CERBU SC.CLS.I-IV TONEA SC.P.I-VIII "I.CLS.I-IV TAU BISTRA COLEGIUL NATIONAL D.I-IV ARTI SC.Principala nr.3 str.SC.230 0258/746105 str.2 CUGIR GPP " Prichindel' CUGIR (nr.5 CUGIR SC.CLS.CLS. CUGIR COLEGIUL TEHNIC"I.CLS.I-VIII VINGARD GPN VINGARD SC.3-5 si Republicii nr.4) SC.CLS.Mihu"VINEREA GPN VINEREA SC.I-IV BIRZANA 1 GPN DOBRA SC.CLS.I-VIII CIURULEASA Mediu r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r u u u u r r r r r r r r r Adresa str.CLS.I-VIII RACHITA GPN RACHITA SC.21 Decembrie 1989 nr.I-IV DRASOV GPN DRASOV SC.D.I-IV BALOMIR GPN BALOMIR SC.I-VIII SPRING GPN SPRING SC.Agirbiceanu"BUCIUM SASA GPN BUCIUM SASA SC.CLS.Asachi nr.1 CUGIR GPN NR.I-IV CERU BACAINTI GPN CERU BACAINTI SC.I-VIII "SINGIDAVA" CUGIR GPN " Voinicel" CUGIR (nr.Sahia nr.I-VIII"A.CLS.1 ABRUD GPN NR.CLS.3 CUGIR GPN NR.Closca nr.CLS.Doinei nr.HCC ABRUD SC.CLS.CLS.Victoriei nr.Principala nr.Republicii nr.I-VIII "I.Principala nr.29 str.CLS.I-IV BUCURU GPP NR 3 CUGIR GPN NR.I-IV BUCIUM SAT GPN BUCIUM SAT SC. A.CLS." ABRUD GPP NR.I-VIII "I.I-IV SARACSAU GR.CLS.

I-IV DEALU LAMASOAIA SC.I-IV POTIONCI SC.Izvoarelor nr.Oituz nr.CLS.CLS.Denumirea unităţii GPN CIURULEASA SC. NATIONAL "A.I-IV CIULDESTI GPN CIULDESTI SC.SC.I-VIII TIRSA GPN TIRSA SC.CLS.5 0258/777109 0258/779066 0258/786063 0258/786158 str.I-IV COBLES SC. IANCU GPN AV IANCU GPN INCESTI SC.Iancu".CLS.I-IV ROGOZ GPN ROGOZ SC CLS.I-IV ROSIA M.I-IV COSTESTI SC.CLS.CLS.CLS.I-VIII "Closca"CARPINIS GPN CARPINIS SC.CLS.SC.29 0258/771232 0258/771544 0258/771560 str.CLS.CLS.I-IV GURA ROSIEI GPN GURA ROSIEI SC.DE TURISM ARIESENI GPN ARIESENI GPN BUBESTI SC.Petru Pavel Aron nr.Balint"ROSIA MONTANA GPN ROSIA MONTANA SC.I-IV BUNINGINEA GPN BUNINGINEA SC.CLS.CLS.CLS.CLS.I-VIII CIMPENI SC.CLS.I-VIII "N.I-IV VALEA BISTREI GPN VALEA BISTRII GPN 2 CIMPENI GPP CIMPENI GPN 1 CIMPENI GR.CLS.I-IV DUPA PLESE GR.I-VIII AV.I-VIII "S.CLS.Ganea" BISTRA GPN BISTRA SC.CLS.CLS.CLS.I-IV VIRSI GPN VIRSI SC.I-IV DEALU CAPSEI GPN DEALU CAPSEI SC.I-IV CIONESTI 1 GPN CIONESTI SC.I-IV FLORESTI SC.I-IV SOHODOL DE ALBAC SC.CLS.I-VIII MOGOS GPN MOGOS SC.CLS.2 str.6 0258/773106 90 .I-IV MIHOIESTI GPN MIHOIESTI SC.Motilor nr.I-IV CERTEGE GPN CERTEGE SC.CLS. CIMPENI GS Forestier CIMPENI SC.CLS.I-IV VIRTOP COL.CLS.Closca nr.3 str. GURA MINEI GPN GURA MINEI SC.AGROMONTAN"TARA MOTILOR" ALBAC GPN ALBAC-CENTRU SC.I-IV BALESTI Mediu r r r r r r r r r r r r r r u u u u u u u u u u u u u u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa Nr.CLS.telefon 0258/855528 0258/783113 0258/771664 str.

CLS.L.Centru nr.CLS.CLS.Chirila" BAIA DE ARIES SC.22 Decembrie nr.CLS.telefon 0258/773021 str.I-IV SFOARTEA SC.I-IV PATRUSESTI GPN PATRUSESTI SC.CLS.CLS.CLS.I-IV D FRUMOS SC.CLS.CLS.CLS.CLS.I-IV GIURGIUT SC.I-VIII VADU MOTILOR GPN V MOTILOR SC.I-IV PASTESTI SC.I-VIII " Horea"HOREA GPN HOREA SC.I-VIII GIRDE GPN GIRDE SC.I-IV COSTESTI GPN COSTESTI SC.CLS.CLS.I-IV FATA LAZESTI SC.CLS.I-IV VIRTANESTI GPN VIRTANESTI GR.CLS.I-IV OCOALE SC.I-IV MORCANESTI SC.CLS.I-VIII PONOREL GPN PONOREL SC.I-IV BRAZESTI SC.I-IV VALEA MORII SC.I-IV SARTAS GPN BAIA DE ARIES Mediu r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r r u u u u Adresa Nr.I-IV DEONCESTI SC.I-IV TRIFESTI GPN TRIFESTI SC.Principala nr.I-VIII POIANA VADULUI GPN POIANA VADULUI SC."DR.Lunca Bisericii str.CLS.CLS.SC.I-IV SUCESTI SC.CLS.CLS.Centru nr.I-VIII LAZESTI GPN LAZESTI SC.I-IV BOBARASTI SC.CLS.N.CLS.I-VIII GHETAR GPN GHETAR SC.CLS.CLS.I-VIII " E.Ursu nr.I-VIII SCARISOARA GPN SCARISOARA SC.I-VIII VIDRA GPN VIDRA SC.2 0258/785016 0258/786583 0258/786538 str.I-IV PELES SC.V.I-IV FERICET SC.CLS.41 0258/775001 91 .CLS.50 A 0258/778123 0258/778166 str.CLS.I-VIII MATISESTI GPN MATISESTI SC.22 0258/767005 0258/767009 0258/785654 str.I-IV FAGETUL DE SUS GPN FAGETUL DE SUS SC.CLS.CLS.Racovita"GIRDA DE SUS GPN GIRDA DE SUS SC.CLS.CLS.I-IV LUMINESTI SC.CLS.CLS.194 0258/777529 0258/778588 0258/787226 str.I-IV RUNC SC.CLS.CLS.I-IV NEGESTI SC.CLS.Denumirea unităţii GPN BALESTI SC.I-IV PRELUCA SC.I-VIII SOHODOL GPN SOHODOL SC.I-IV DEALU GOIESTI SC.CLS.

reţele stradale care sunt inelare şi ramificate şi branşamente la consumatori casnici. Amplasarea rezervoarelor este în intravilanul municipiului Alba Iulia şi ocupă o suprafaţă totală de 30. 92 .I-IV MANASTIRE SC.str.CLS.CLS. GPP .CLS. Lalelelor – rezervoarele ce alimentează zona de jos a oraşului .CLS.CLS.I-IV HADARAU GPN HADARAU SC. împărţit pe doua zone de presiune: Zona oraş de jos. au diametre cuprinse între 600 si 800 mm si au o lungime de 9.Petru Span"LUPSA GPN LUPSA SC.CLS.I-VIII POSAGA DE JOS GPN POSAGA DE JOS SC.Denumirea unităţii GPN BRAZESTI GPN CIOARA GPN MUNCEL GPN SARTAS SC.CLS. asigurarea rezervei de apă în caz de incendiu şi de a asigura o rezervă de apă în cazul opririi furnizării apei pe cele doua aducţiuni.I-IV SALCIUA DE JOS GPN SALCIUA DE JOS Mediu u u u u r r r r r r r r r r r r r r r r r r r Adresa Nr. într-o stare bună. datorate reviziilor sau în cazul apariţiei unor defecţiuni. 7. Distribuţia apei potabile. Biruinţei – rezervoarele ce alimentează cartierul Oarda Rezervoarele se află. Acestea au rolul de a compensa variaţiile de debit. gaze.1. canalizare. unde presiunea este de 5 atm Magistralele sunt executate din tuburi de beton precomprimat PREMO. agenţi economici şi instituţii publice. din punct de vedere tehnic. telefonie mobilă.5 km. Reţele de utilităţi – apă.000 mp. electrice. Apa potabilă este distribuită în municipiul Alba Iulia prin intermediul a 9 rezervoare.I-IV POSAGA DE SUS SC . unde presiunea este de 3 atm Zona oraş de sus. Sistemul de distribuţie a apei potabile din municipiul Alba Iulia este alcătuit din: magistrale.I-VIII " Simion Pantea"SALCIUA GPN SALCIUA DE SUS SC. datorită exploatării corespunzătoare precum şi datorită reviziilor curente efectuate.CLS.2.2. telefonie fixă.CLS. 7.Principala 0258/769107 0258/769271 0258/776416 0258/776025 0258/788603 Notă: GPN – Grădiniţa cu program normal.000 mc c) Cartier Oarda 2 buc x 100 mc Toate rezervoarele sunt realizate din beton. Sistemul de distribuţie este de tip inelar.CLS. Reţele de apă 7. N.telefon str.2. astfel: . sunt semiîngropate şi au fost puse în funcţiune între 1967 şi 1975.str.I-IV VALEA LUPSII GPN VALEA LUPSII SC.000 mc 1 buc x 5.str. Grigorescu – rezervoarele ce alimentează zona de sus a oraşului .000 mc 2 buc x 1. ce fac legătura între rezervoare şi reţelele stradale.I-VIII " Dr. I-IV SEGAGEA SC.000 mc 1 buc x 100 mc b) Zona de sus a oraşului 1 buc x 10.1.I-VIII MUSCA GPN MUSCA SC.Grădiniţa cu program prelungit. reţele termoficare.1.I-VIII OCOLIS GPN OCOLIS SC. Structura rezervoarelor este următoarea: a) Zona de jos a oraşului 2 buc x 5.CLS.

Sursa de apă : de suprafaţă sistemul zonal Sebeş-Alba Iulia-Teiuş-Aiud-Ocna Mureş care are un debit de 100 l/s.000 mc (2 buc. diametrele sunt cuprinse între 80 si 400 mm.2 km cu diametre între 80 si 300 mm Azbociment 11. 1. Goga.2.10% se află într-o stare foarte bună. circa 70% din totalul populaţiei oraşului. restul folosind surse alternative: fântâni.oţel 80 % . O. .000 mp. amintite mai sus. Aducţiunea: Dn 300 mm din azbociment şi o lungime de 5000 m.000 mc/lună Număr total abonaţi 1649. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de sus. Reţele de distribuţie: 24. De aici apa este distribuită în reţelele stradale. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de jos. Toate rezervoarele sunt realizate din beton. din care : . starea conductelor ( magistrale.Oraşul Teiuş deţine un sistem centralizat de alimentare cu apă. cămine de secţionare prevăzute cu vane de linie şi cămine de golire prevăzute cu robineţi de golire. stradale.Reţelele stradale au o lungime de 170 km.8 km cu diametre între 80 si 300 mm Fontă 5 km cu diametru 80 mm Branşamentele sunt executate din oţel si polietilenă. Toate reţelele sunt pozate îngropat.40% se află într-o stare acceptabilă. Pe reţelele stradale există hidranţi de incendiu subterani şi supraterani având diametre între 65 si 100 mm. din care : 2 x 500 mc. sunt semiîngropate şi au fost puse în funcţiune între 1967 şi 1975.1. există o serie de construcţii anexe cum ar fi: cămine de aerisire prevăzute cu robineţi de aerisire acţionaţi manual. Pentru Oraşul de Jos. asigurarea rezervei de apă în caz de incendiu şi de a asigura o rezervă de apă în cazul opririi furnizării apei pe cele doua aducţiuni. Amplasarea rezervoarelor este în intravilanul municipiului Alba Iulia şi ocupă o suprafaţă totală de 30.50% se află într-o stare bună.str. O reţea magistrală ( 600 mm ) face legătura între rezervoare si căminul CW2 aflat la intersecţia B-dul Încoronării cu str. din care : 93 . datorită exploatării corespunzătoare precum şi datorită reviziilor curente efectuate. Grigorescu – rezervoarele ce alimentează zona de sus a oraşului . Lalelelor – rezervoarele ce alimentează zona de jos a oraşului . respective 40-100 mm la agenţii economici şi instituţii publice.str. Diametrele acestora sunt de 25-30 mm la consumatorii casnici ( individuali si colectivi ). datorate reviziilor sau în cazul apariţiei unor defecţiuni.000 mc şi 15. Apa potabilă este distribuită în municipiul Alba Iulia prin intermediul a 9 rezervoare. Jderului. Înmagazinare total : 1000 mc. distribuţia este realizată cu apa din rezervoarele de 5. Acestea au rolul de a compensa variaţiile de debit.2. Biruinţei – rezervoarele ce alimentează cartierul Oarda Rezervoarele se află. branşamente ) se prezintă astfel: . într-o stare bună. astfel: . iar structura lor este următoarea: Oţel 150 km cu diametre între 80 si 400 mm Polietilenă 3. Atât pe reţelele magistrale cat şi pe cele stradale. Distribuţia apei potabile în Oraşul Teiuş.5 km. fiind recent înlocuite. menţinerea acestora în funcţiune.str.000 mc.).000 mc si 100 mc. 7. astfel: Pentru oraşul de sus. Din punct de vedere tehnic. N. Secţia Teiuş a filialei Alba Iulia deserveşte un număr de 4777 locuitori.azbociment 20 % Consum mediu lunar: 26. prevăzută cu staţie de pompare. menţinerea acestora în funcţiune presupunând intervenţii dese . De aici apa este distribuită în reţelele stradale. Alimentarea cu apă a consumatorilor din municipiul Alba Iulia se face gravitaţional prin intermediul celor 9 rezervoare. amplasat la intersectia B-dul Transilvaniei şi str. Două reţele magistrale ( 600 mm si 800 mm ) fac legătura între aceste rezervoare şi căminul CW1. etc. distributia este realizată cu apa din rezervoarele de 10. din punct de vedere tehnic. pus în funcţiune 1988. presupunând doar activităţi de mentenanţă.

Reţelele principale au legătură în magistrale şi alimentează cartierele de locuinţe împreună cu agenţii economici aferenţi în sistem inelar. Branşamentele blocurilor şi a unei mari părţi din locuinţele individuale sunt contorizate. Reţele principale care sunt inelare şi ramificate.2. precum şi consumatorii stradali în sistem inelar sau ramificat. Lungimea reţelelor de distribuţie este de 53 km din care azbociment 36.27 km şi polietilenă 0. Distribuţia apei potabile în Municipiul Aiud Sistemul de alimentare cu apă potabilă al municipiului este alcătuit din: 1. 2.conducte de oţel cu Ø 50 – 100 mm.- populaţie:1589 instituţii şi agenţi economici: 60 7. conducte de polietilenă cu diametrele cuprinse între 25 – 63 mm.Magistralele sunt executate din conducte de azbociment cu diametre între 250 – 350 mm şi din fontă ductilă cu Ø 500 mm în lungime de 500 m. marcate prin plăcuţe fixate pe repere fixe în apropierea hidranţilor. Conductele magistrale sunt echipate cu cămine de secţionare şi golire.2.Reţele de serviciu sunt executate din conducte de oţel.1. Sistemul de alimentare cu apa potabilă a oraşului Zlatna este alcătuit din: • Magistrală care face legătura între staţia de tratare şi reţele stradale. • Branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici. Reţelele sunt echipate cu cămine de vane şi golire în punctele de ramificaţie nodurile principale pe fiecare ramificaţie. oţel 16. 7. Magistrale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale.76 km. Alimentarea consumatorilor de apă potabilă în municipiul Aiud se face gravitaţional în cele trei grupuri de rezervoare. Sistemul de distribuţie a apei potabile din Oraşul Ocna Mureş este alcătuit din: magistrale.33 km. din care: oţel 8. agenţi economici şi instituţii publice. Reţelele sunt echipate cu cămine de vane şi golire în punctele de ramificaţie. .4 km. Lungimea reţelelor de distribuţie: 9.74 km Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Zlatna se face gravitaţional. 3. Pe traseele conductelor s-au prevăzut vane de secţionare şi golire în punctele joase. .Reţelele principale sunt executate din: .5 km.conducte de azbociment cu Ø 100 – 150 mm. ce fac legătura între rezervoare si reţelele stradale. 94 .1.conducte PEHD cu diametre cuprinse între 63 – 125 mm. • Reţele principale care sunt ramificate. Reţelele de apă sunt echipate cu hidranţi de incendiu cu diametre între 65 – 100 mm. 4. . • azbociment cu diametre cuprinse între 100-150 mm . Traversările peste văi se fac aeriene. Magistrală este executată din oţel cu diametrul de 200 mm. .Branşamentele sunt executate din ţeavă de plumb Ø 25 mm. Branşamente la consumatorii casnici şi agenţi economici.5. polietilenă şi azbociment cu diametre cuprinse între 63 – 100 mm. reţele stradale care sunt inelare şi ramificate şi branşamente la consumatori casnici.4.1. . Reţele de serviciu. Reţelele de apă sunt echipate cu hidranţi de incendiu Dn 65 mm marcate prin plăcuţe fixate în apropierea hidranţilor. Distribuţia apei potabile în Oraşul Zlatna. Branşamentele agenţilor economici sunt contorizate integral în căminele de la limita de proprietate. Pe reţelele principale sau evitat racordarea consumatorilor.3. 7.2. azbociment 0. ţeavă de oţel Ø ¾ “ – 4 “. pe console prinse de partea mecanică a podurilor. Reţelele principale sunt executate din : • conducte de oţel cu diametre cuprinse între 150-50 mm . .

Necesarul total de apă (mediu nominal) este de 10600 mc/zi . respectiv zona pod nou. Iorga.Magistralele sunt executate din conducte de oţel şi au diametrele cuprinse între 100 şi 400 mm.zilnic minim 8000 mc. 95 .cantitatea anuală de apă intrată în Blaj este de cca.7 km cu diametre între 90 şi 200 mm Azbociment 26.580 mii mc . 7% . .6. Diametrele acestora sunt de 25-30 mm la consumatorii casnici ( individuali si colectivi ). Consumul de apă rece şi de apă caldă se calculează atât în regim pauşal cât şi prin contorizare . direct din reţeaua de distribuţie.2. iar structura lor este următoarea: Oţel 9. respectiv 93 l/s . În ceea ce priveşte apa caldă produsă în centralele termice aceasta este contorizată la ieşirea din centrale . Mureşianu.5 km iar lungimea străzilor este de cca. astfel: Pentru cartierul Uioara de Sus şi satul Uioara din rezervoarele amplasate în Uioara de Sus de capacitate 2 x 750 mc şi 2 x 400 mc.1. Alimentarea cu apă a consumatorilor din oraşul Ocna Mureş se face gravitaţional prin intermediul celor 3 rezervoare. respective 40-100 mm la agenţii economici şi instituţii publice. pe str. În paralel cu reţelele de distribuţie există conducte. diametrele sunt cuprinse între 90 si 200 mm.zilnic mediu 9800 mc. Din rezervorul amplasat în Uioara de Jos coboară o conductă cu Dn 400 mm până la intersecţia străzii Haşdeu cu strada Memorandului. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie este de 76. şi sub formă de apă caldă menajeră şi agent termic pentru încălzire prin intermediul centralelor termice de cvartal . . 40 km . Din rezervoarele situate în Uioara de Sus pleacă o conductă cu Dn 200 mm până în centrul de distribuţie situat în intersecţia străzii M. la capete ramificată. 3. presiunea fiind dată de Sistemul zonal Sebeşel – Galda – Aiud – Ocna Mureş. Cele 5 rezervoare. . Eminescu cu N. şi una cu Dn 300 mm pe str. respectiv 113 l/s . Transportul apei potabile din sursa Sebeş se face printr-o aducţiune din tuburi Premo şi oţel (pe unele porţiuni) având Dn 600 mm. Din acest nod apa se distribuie spre zona de blocuri a oraşului printr-o conductă cu Dn 150 mm şi spre cartierul din zona podului nou printr-o conductă de OL cu Dn 200 mm. pe care sunt racordate branşamentele consumatorilor . de regulă cu Dn100 mm. Stejarului şi care apoi se ramifică pe străzi . Distribuţia apei potabile este de tip inelar. 7. iar pentru zona de centru din rezervorul 1000 mc din cartierul Ciunga (Uioara de Jos). În prezent pompele acestei staţii sunt în conservare. Alimentarea cu apă potabilă (din surse de suprafaţă)Municipiul Blaj Sursa de alimentare cu apă potabilă a municipiului Blaj este sistemul zonal râul Sebeş . Alimentarea cu apă se face în regim permanent (365 zile/an) cu un program zilnic de 24 ore.3 km cu diametre între 100 şi 200 mm Polietilenă 4.zilnic maxim 10300 mc. Volumele şi debitele de apă înregistrate la intrarea în oraşul Blaj sunt : . Din acest nod apa este distribuită printr-o conductă de azbociment Dn 200 mm către zona de locuinţe individuale a oraşului. şi se realizează prin artere de distribuţie care pornesc de la rezervoare printr-o conductă cu Dn 500 mm.9 km cu diametre între 100-125 mm Branşamentele sunt executate din oţel si polietilenă. Reţelele principale alimentează consumatorii oraşului precum şi agenţii economici în sistem inelar. respectiv 119 l/s .1 km cu diametre între 100 şi 200 mm Fonta 0. respectiv 4 amplasate în Uioara de Sus şi unul amplasat în Uioara de Jos sunt alimentate prin intermediul unei staţii de pompare situată la intrarea în oraş. Apa potabilă este folosită pentru alimentarea populaţiei şi a agenţilor economici sub formă de apă rece pentru consum alimentar. A. Reţelele stradale au o lungime de 41 km. Agenţii economici au în proporţie de 80% montate contoare pentru apa rece în timp ce la populaţie acest lucru este realizat doar în proporţie de cca. cu excepţia perioadelor de restricţii sau a unor defecţiuni la sistemul de aducţiune .

2 buc.prin pompare din conducta de Dn 600 prin conducta Dn 300 Distribuţia apei Cugir.1 rezervor de 5000 mc . Zona A de presiune cuprinde reţelele de distribuţie aflate pe străzile din cartierele: Scăunel.2.conducte din oţel cu diametre cuprinse între 100 şi 400 mm.A. Distribuţia apei potabile în Oraşul Cîmpeni Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Câmpeni este alcătuit din: .zilnic mediu: 800 mc 9 l/s .1.Mic şi UMC II fiind alimentate cu apă din bazinele din dealul Scăunel. 96 . Reţelele principale sunt executate din: . este de 10600 mc/zi .gravitaţional şi / sau prin pompare – prin conducta de transport Dn 600 .3000 mc .Bazine de înmagazinare Cetate .Bazine de înmagazinare Vii .7. rezervoare : 1000 mc/rezervor .Bazin de înmagazinare Scăunel . Micro VII. 50 m între ele şi la 20 m de gardul ce împrejmuieşte perimetru în zona de Sud .branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici. polietilenă de înaltă densitate. Aducţiunea este executată din conductă de oţel cu diametre cuprinse între 600 şi 400 mm. Captarea apei tehnologice se face prin 7 puţuri săpate.Cerinţa totală de apă.2 buc. azbociment. pe două zone de presiune: zona A şi zona B.1 rezervor de 6000 mc TOTAL 11000 mc Volum rezervă de incendiu .1.zilnic maxim : 1200 mc 14 l/s . Alimentarea cu apă a rezervoarelor se face astfel: . Bergengier Interbrew S.Bazine Cetate . oţel.reţele principale care sunt inelare 70 % şi ramificate 30 %. Cindeni.anual : 292 mii mc . dispuse liniar. rezervoare : 500 mc/rezervor TOTAL 3000 mc Total capacitate de înmagazinare: 19000 mc Total volum de incendiu: 9000 mc.aducţiunea care face legătura între rezervor şi reţelele stradale. Distribuirea apei potabile şi înmagazinarea apei în Oraşul Cugir Apa produsă în cele două staţii de tratare este depozitată şi înmagazinată în 3 baterii de rezervoare: . R.) alimentarea cu apă facându-se din bazinele Vii şi Cetate. . în zona de sud a perimetrului de protecţie la o distanţă de cca. Volumele de apă industrială prelevată sunt : .Bazine Vii . Distribuţia apei de la rezervoarele de înmagazinare la consumatori se face prin intermediul unui sistem de reţele de distribuţie de tip inelar.2.prin pompare şi / sau gravitational – prin conducta de transport Dn 250 şi Dn 300 / Dn 600. medie necesară. .rezervoare: 2500 mc/rezervor TOTAL 5000 mc Volum rezervă de incendiu .8.C. UMC I etc. 24 h/zi). . Dn 300 .2 buc. Zona B de presiune cuprinde reţelele de distribuţie din restul oraşului (cartierele Micro IV. Alimentarea cu apă tehnologică (din surse subterane) Blaj Alimentarea cu apă tehnologică se face din sursa subterană prin intermediul puţurilor amplasate în zona fabricii de bere S. 7. . 7. Nu se recirculează apa intern întrucât aceasta este folosită în circuit deschis în scopuri potabile .Bazine Scăunel . Lungimea totala a reţelelor de distribuţie apă în oraşul Cugir este de 31 km fiind executată din: fontă. Alimentarea cu apă a oraşului Cugir este o activitate permanentă (365 zile/ an. PREMO.6000 mc .

Distribuţia apei potabile în Oraşul Baia de Arieş.2. Din rezervor pleacă o conductă de oţel cu diametru de 600 mm. Gârde respectiv către gospodăria de apă Gura Roşie. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Baia de Arieş este alcătuit din: Reţele principale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale care sunt inelare şi ramificate.5 km.3 km.2. din care: oţel 15 km.2. fontă 0. polietilenă cu diametre de 100 şi 300 mm. azbociment 1 km. 97 . În municipiul Alba Iulia reţelele de canalizare s-au realizat progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe din oraş. polietilenă 1.conducte din oţel cu diametre între Dn 250-100 mm . 7. Lungimea reţelelor de distribuţie 17. PVC si KGM cu diametre cuprinse între 200-400 m .6km: oţel 13. 3. Branşamentele sunt executate din oţel şi polietilenă cu diametre cuprinse între 20-63 mm. Reţelele de canalizare rezolvă în proporţie de 80% preluarea apelor uzate menajere şi meteorice de la toţi consumatorii amplasaţi pe aceste străzi şi sunt realizate din tuburi de beton.2 km Sistemul de alimentare cu apă se supune periodic unor revizii şi reparaţii curente.1.9. Branşamentele sunt executate din oţel cu diametre între 20-63 mm. Reţelele de apă sunt echipate cu hidranţi de incendiu Dn 80 mm marcate prin plăcuţe fixate în apropierea hidranţilor. Reţele de canalizare 7.P. Gârde este executată din ţeavă de oţel Dn 400 mm – 8. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Abrud este alcătuit din: Magistrale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale Reţele principale care sunt inelare şi ramificate Reţele de serviciu Branşamente la consumatorii casnici şi agenţii economici Magistralele sunt executate din conducte de oţel cuprinse între 100mm-300mm Reţelele principale sunt executate din oţel cu diametre între 100mm-160mm şi polietilenă cu D 90mm-110mm. Pe acest tronson se distribuie apă oraşului Câmpeni. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi meteorice din municipiul Alba Iulia este un sistem centralizat unitar şi este realizat prin: 1. Aducţiunea către S.2. aducţiunea se bifurcă în două tronsoane de conductă care transportă apa către S.1.8 km şi tub PREMO – 2 km. Branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici.1.8 km polietilenă 1.5 km. colectoare principale. reţele de canalizare. cu lungime de 4. În apropierea podului peste râul Arieş de la ieşirea din oraşul Câmpeni. 6 km şi au o vechime de peste 25 de ani. fiind prevăzute să se înlocuiască prin programul SAMTID.2. fiind necesară înlocuirea acestora în proporţie de 80%. 2.P. colectoare secundare. Alimentarea consumatorilor cu apă potabilă în oraşul Câmpeni se face gravitaţional din rezervorul „Muncel” – 2500 m3. Reţelele principale sunt executate din: .2. Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Baia de Arieş se face gravitaţional din cele trei rezervoare de înmagazinare Ţarina. 7. Din această conductă se alimentează localitatea Bistra.azbociment cu diametre de 100 mm.azbociment cu diametrul de Dn 250 mm Reţelele de distribuţie în localitate a apei potabile sunt de cca. - • • • • • 7. Lungimea reţelelor de distribuţie este de 15.10.6km.

colectează apele din zona centrala (Oraşul de Jos) şi zona aferentă străzii Calea Moţilor şi cartier Tolstoi. Q= 250-300 l/s. Q= 200-500 l/s .H=15 m . Apele pompate sunt dirijate spre canalul deschis care duce la staţia de epurare Colectoarele secundare de canalizare sunt amplasate pe principalele străzi ale municipiului rezolvând preluarea apelor uzate din reţelele stradale şi de la imobilele existente pe aceste străzi.H= 8m şi funcţionează numai când apele meteorice au debite mari şi nu pot fi preluate de prima electropompă.000 mc: .3 electropompe ACV 350. Q= 6.R. zona sportivă şi zona preuzinală. Toate reţelele de canalizare în colectoarele secundare de pe raza municipiului Alba Iulia sunt preluate de patru colectoare principale. zona industrială.2 l/s. transportând apele gravitational până în emisar (râul Mures).h=7. c) Colectorul principal “D”.5 l/s si H= 7. Apele sunt pompate la o înălţime corespunzătoare dirijării spre canalul colector din strada Republicii. are secţiune ovoidă de 1950 mm x 1400 mm din beton şi colectează apele uzate menajere şi meteorice din Oraşul de Sus (zona Cetate) b) Colectorul principal”B” are secţiune trapezoidală de 900 mm x 1200 mm din beton şi colectează apele uzate menajere şi meteorice din zona Cetate. ansamblurile de locuinţe din cartierele Ampoi I.) şi are o capacitate de 5. Colectoare principale.F.1 este amplasat la capătul străzii Olteniei având o capacitate de 12.5m şi funcţionează în cascadă când apele menajere şi meteorice au debite mari. Staţia este echipată cu : . a) Staţia de pompare este construită pe traseul reţelei de canalizare de pe strada Primăverii şi este o construcţie de tip îngropat executată din beton armat similar cu un cămin. . .una este de tip CP3057 FLYGT.H= 15m Apele colectate şi pompate de staţia amintită mai sus sunt dirijate în canalul colector general al oraşului cu secţiunea tip clopot 3200 mm x 2290mm. b) Staţia de pompare construită pe traseul reţelei de canalizare de pe strada Viilor este de acelaşi tip ca şi prima.2 electropompe ACV 250. a) Colectorul principal “A”. Q= 350-500 l/s . H=6m când funcţionează în regim normal. Acestea sunt realizate din tuburi de beton cu diametre cuprinse între 400-800 mm. Traian cu B-dul 1 Decembrie. 98 . problema rezolvându-se prin execuţia a două staţii de pompare. II. Colectorul “ D” deversează în colectorul principal “C” în zona gării(benzinăria Shell) d) Colectorul principal “C” cu secţiunea tip clopot de 2400 mm x 1500 mm colectează apele uzate menajere îi meteorice din Oraşul de Sus.5m şi funcţionează când apele menajere au un debit minim. având diametrul interior de 3m şi o adâncime de 6 m. fiind dotată cu 3 pompe submersibile: .una este de tip FLYGT tip 3068 cu un debit Qmax=10. H=8-12 m . care face joncţiunea cu colectoarele “A” şi “B” din oraşul de sus.2 electropompe FLYCT NP 3300-181 LT .000 mc Datorită cotei joase a canalizării oraşului de jos (colectorul principal “C”).bazinul de retenţie nr. Q=71 l/s.2 este amplasat in zona staţie de carburanţi Shell (zona Gării C. Pe traseul acestui colector sunt amplasate două bazine de retenţie (compensare) realizate din beton armat astfel: .2.bazinul de retenţie nr. III si Bărăbanţ. continuând cu o sectiune clopot de 2400 mm x 1520 mm. Staţia este dotată cu 2 electropompe submersibile: . Staţia de pompare este precedată de o cameră cu deznisipator şi un grătar mecanic.celelalte 2 pompe sunt de tip NP 3153 F. Colectoarele “A” si “B” se unesc în zona intersectiei str.Există situaţii ( Oraşul de Jos) când radierul reţelei de canalizare este sub nivelul cotei de intrare în colectorul în care deversează. pentru evacuarea apelor uzate menajere şi meteorice este construită o staţie de pompare amplasată la capătul din aval al bazinului de retenţie nr.cealaltă de tip FLYGT tip 3127 LT cu un debit Qmax = 42 l/s.

În cazul în care cotele râului Mureş sunt ridicate evacuarea apelor uzate se face prin pompare cu agregate termice de pompare tip AP 12 de către altă unitate (Secţia de Gospodărire a Apelor Alba).B. decantoare Inhoff. până la linia CF uzinală a S.75x2m.populaţia racordată la canalul public 47549 loc. La trecerea pe sub digul de apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Alba Iulia. motocompresor şi ifron.lungimea străzilor cu reţele de canal 90 km . trotuare.2. iar altele sunt dirijate direct în emisar (râul Mureş).8 m. apele uzate colectate fiind descărcate în staţia de epurare a fabricii de zahăr. 500 mm. Apele pluviale se scurg superficial şi prin intermediul şanţurilor deschise spre pârâul Valea Geoagiului. Alba Iulia. apele uzate sunt dirijate o parte în staţia de epurare.D şi C).4 km canalizare pluvială şi 3. polietilenă sau tuburi PREMO declasate cu diametre cuprinse între Dn 200-500 mm. pentru intervenţii care necesită săpături. 170 l/s. staţie pompare nămol. Lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 2.grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 70 % . cu diametre cuprinse între 200.staţia de epurare mecanica cu capacitate de 170 l /s . utilaje care se află în parcul auto al unităţii. hm=1. Sistemul de canalizare în Oraşul Teiuş Populatia oraşului Teiuş este 7.2.m=1/1m. Datorită situaţiei existente în anul 1998 a fost elaborat proiectul nr.6 km.A. . pe unele porţiuni separativ iar pe alte porţiuni unitar. Reţeaua de canalizare este compusă din tuburi de beton având diametrele cuprinse între 300 mm-500 mm şi cămine de vizitare executate din beton şi din 99 . Colectorul final Dn 500 descarcă apele menajere în staţia de epurare a fabricii de zahăr. Se compune din: decantor radial. deznisipator orizontal.grad de deservire a populaţiei cu serviciul de canalizare 70 % Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil. O exploatare necorespunzătoare a reţelei de canalizare a condus la colmatări ale canalelor reducând capacitatea de transport a acestora. Grad de acoperire de 10 %. 7.3. 5. iar cele din depresiunile locale băltesc până la infiltrarea în sol sau se evaporă. S-a propus realizarea unui sistem de canalizare separativ în lungime de 25 km canalizare menajeră. paturi de uscare nămol. există o subtraversare echipată cu 4 stăvilare care închid accesul apelor râului Mureş (la cota de inundaţii) în canalul colector general şi inundarea incintei îndiguite a municipiului. laborator chimic şi vestiar. 300. Sistemul de epurare a apelor uzate menajere Alba Iulia. apoi cu un canal deschis de formă trapezoidală parţial pereeat pe radier cu elementele constructive de b=2m . În prezent oraşul Teiuş dispune de o reţea restrânsă de canalizare menajeră ce deserveşte blocurile de locuinţe amplasate în zona centrală şi parţial gaspodăriile amplasate pe traseul colectoarelor. Sistemul de canalizare a apelor uzate menajere şi meteorice este dotat cu o autospecială tip Woma pentru desfundarea şi spălarea reţelelor de canalizare. spaţii verzi. apele uzate deversând în şanţurile deschise ale drumurilor publice poluând mediul înconjurător.768/1998 “Staţie de epurare şi reţea de canalizare oraş Teiuş” . Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi parţial uzate în Oraşul Zlatna Reţeaua de colectare a apelor uzate menajere este realizată în sistem mixt. colectorul general se continuă cu o secţiune casetată 2x1. având ca emisar râul Mureş.4 km de rigole. din beton. dotarea constă în buldoexcavator tractor cu remorca. Pe evacuarea apelor uzate nu există mijloace de măsurare. Apulum S. Reţeaua de canalizare acoperă toată trama stradală fiind prevăzut cu tuburi de beton simplu cu mufă.469 din care sunt racordaţi la reţeaua de canalizare 683.lungime reţea de canalizare 150 km .5 – 1. Statistic sistemul de canalizare se prezintă astfel: . 7.2. Actuala soluţie de epurare are numai treapta mecanică de epurare cu o capacitate de cca. zone agricole. Este situată în bazinul hidrografic Mureş la confluenta râului Mureş cu râul Ampoi.2.C.După unirea celor patru colectoare (A.2.

cămine pentru schimbarea direcţiei de curgere. La reţeaua de canalizare s-au folosit conducte din următoarele materiale: beton (circular şi ovoidal).decantor primar INHOFF. . cămine de racord.aerotancuri monobloc. 3. Sistemul de epurare al apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. Pe traseul sistemului de canalizare sunt executate cămine pentru schimbarea direcţiei de curgere.grad de deservire a populaţiei 50. Statistic sistemul de canalizare se prezintă astfel: . 100 . deversarea apelor uzate făcându-se în râul Ampoi. În municipiul Aiud punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare s-a realizat progresiv odată cu extinderea cartierului de locuinţe din oraş.cămin cu stavilă.500 locuitori.52 km lungimea străzilor cu reţele de canal 6. . Reţeaua de canalizare.4.2.populaţie racordată la canalizare 13. . dar majoritatea conductelor au diametrul de 250 mm. . Este o staţie cu două trepte de epurare mecanică şi biologică.7 %.zidărie de cărămidă amplasate la distanţe de 50-100 m. Reţeaua de canalizare este amplasată în carosabil.platformă uscare nămol. Sistemul de epurare a apelor uzate menajere în Oraşul Zlatna. Staţia de epurare a municipiului Aiud este situată în bazinul hidrografic Mureş în aval de municipiul Aiud.7 %. Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil.grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 50. Treapta mecanică se compune din: . Statistic. sistemul de canalizare se prezintă astfel: lungime reţea de canalizare. Reţeaua de canalizare subtraversează pârâul Aiudel de două ori calea ferată.lungime reţea de canalizare 27. executându-se cămine de rupere de pantă pentru a respecta vitezele de curgere normale ale apelor uzate. . Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Municipiul Aiud.25 km.staţie de epurare mecanică cu o capacitate de 65 l/s (se lucrează la extindere de până la 165 l/s). Configuraţia terenului pe care s-au construit clădirile din oraşul Zlatna a permis construirea reţelei de canalizare cu panta naturala spre punctul de deversare. trotuare. spatii verzi.staţie de pompare nămol. . . drept urmare s-a procedat la dublarea reţelei de canalizare montându-se tuburi cu diametre cuprinse între 300 – 500 mm din PVC. iar pe traseele rectilinii din 50 ÷ 100 m cămine de vizitare.lungimea străzilor cu reţele de canal de 27 km. PVC. Treapta biologică se compune din: .deznisipator. . Diametrul maxim al conductelor din reţeaua de canalizare este de 600 – 800 mm. Oraşul Zlatna nu dispune de staţie de epurare a apelor uzate. PE.staţia de pompare. spaţii verzi.2. . Sistemul de colectare a apelor uzate menajere din municipiul Aiud este realizat în sistem divizor.9 l/s. iar pe traseele rectilinii la distanţe cuprinse între 50 – 80 m cămine de vizitare. . . Reţeaua de canalizare transportă un debit mediu de 5.grătar. cămine de rupere de pantă. Configuraţia terenului în municipiul Aiud a permis construcţia de reţele de canalizare cu pantă naturală spre staţia de epurare. cămine de racord. trotuare.separator de grăsimi. .72 km grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 15 % populaţia racordată la canalul public 1850 locuitori grad de deservire a populaţiei cu serviciu de canalizare 42 % . Pe traseul sistemului de c analizare sunt executate cămine de rupere de pantă. 7. Oraşul nu are staţie de epurare.

În cadrul staţiei de epurare există un laborator ce efectuează analizele la probele prelevate şi un atelier mecanic pentru reparaţii curente.stabilizatorul de nămol şi concentratorul de nămol. spaţii verzi.Qmax = 41 l/s .anual (în 1997) 811295 mc . Lungimea totală a străzilor care au conducte de canalizare este de cca. staţie de preparare nămol (care în situaţia creşterii nivelului râului Târnava Mare peste cota normală. este alcătuită din cămin de distribuţie. trotuare. • lungimea străzilor cu reţele de canal 12. Evacuarea apelor uzate menajere şi a apelor pluviale în Municipiul Blaj.iunie. Volumul total.zilnic maxim 2400 mc . situată în zona de vest a localităţii . Colectarea apelor uzate este realizată în sistem unitar.Qmin = 22 l/s . • populaţia racordată la canal 7.5. Diferenţa mare dintre valorile debitelor de apă captate şi cele ale apelor uzate evacuate se explică prin faptul că actuala staţie de epurare este cu mult depăşită . Valorile debitelor înregistrate sunt : . • grad de deservire a populaţiei cu serviciul de canalizare 70%. existentă la staţia de epurare. .6 m) . calculată pentru un debit evacuat de 190 l/s. amplasat la intrarea în staţia de epurare . iar lungimea totală simplă a conductelor de canalizare este de cca.6 km. 7. 13 km . ale anului . Prin finalizarea lucrărilor de execuţie a noii staţii de epurare. de pe raza oraşului Blaj sunt transportate prin intermediul reţelei de canalizare. evacuat este : .2. Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil. În oraşul Ocna Mureş reţeaua de canalizare s-a realizat în anul 1960 şi progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe. Evacuarea apelor uzate se face în regim permanent.. Configuraţia terenului a permis construirea reţelei cu pantă naturală către staţia de epurare. 101 . formată în general din tuburi de beton Dn 200 mm. are rolul de a evacua apele uzate epurate) şi platforma pentru uscarea nămolului (formată din 3 compartimente de 6 x 34 m şi înălţime de 0. 10 km.debit orar maxim 110 mc/h . . grătare. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Oraşul Ocna Mureş. cantităţile cele mai mari înregistrându-se în perioada martie .2. . . • grad de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 70%. În prezent debitele de apă evacuate prin staţia de epurare existentă se măsoară cu ajutorul unui debitmetru cu mira. 7. .6. spre staţia de epurare a apelor uzate. • PVC.2. Apele uzate menajere şi apele pluviale. Statistic.2. Reţeaua de canalizare este realizată din: • tuburi de beton. de ape uzate.649 locuitori. Instalaţia de epurare a apelor uzate. sistemul de canalizare se prezintă astfel: • lungime reţea de canalizare – 18 km. diferenţele dintre captare şi evacuare se vor reduce foarte mult. • tuburi gresie ceramică.zilnic mediu 2223 mc . • ovoid. • staţie de epurare cu o capacitate de 100 l/s.Qmed = 34 l/s . două decantoare IMHOFF 2 x 2500 persoane. Sistemul de canalizare a apelor menajere este dotat cu o autospecială tip vidanjeză pentru desfundare şi spălarea reţelelor. Colectarea apelor menajere se realizează printr-o reţea de canalizare ce se racordează la două canale colectoare magistrale care conduc apele uzate în staţia de epurare orăşenească. Staţia de epurare existentă a fost proiectată pentru o capacitate totala de 21 l/s şi în prezent este depăşită tehnologic .

7. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi parţial menajere şi parţial uzate industrial în oraşul Baia de Arieş.fiind condusă în râul Cugir. Reţeaua de colectoare principale cuprinde 4 colectoare principale şi un colector general. Staţia de epurare se compune din: . iar de aici în Râul Cugir acesta fiind emisarul apelor epurate.2. 2.2.În aval de aceasta se află în construcţie o staţie nouă de epurare a apelor în două trepte (una mecanică şi una biologică) care a fost proiectată pentru un debit de 190 l/s . dintre care 51 blocuri de locuinţe.4 km lungimea străzii ceea ce reprezintă cca. corespunzătoare unui canal deschis.reţele de canalizare stradale .colectoare secundare .2. Epurarea apelor în Oraşul Cugir.intrare în dezinisipator . Oraşul Cugir dispune de o reţea de canalizare realizată în sistem divizor (ape menajere şi ape pluviale).staţie pompe nămol . Colectarea apelor menajere se face printr-o reţea de canalizare cu o lungime 10.2. 7. Sistemul de canalizare al Oraşului Câmpeni.7. 163 l/sec debit maxim zilnic. 7. În zona cantonului CFR reţeaua de canalizare subtraversează calea ferată şi pârâul Gugului. L= 500 m .bazine de aerare .colectoare principale .2. Intervenţiile pe sistemul de colectare a apelor uzate se face manual sau cu autospeciala tip WOMA.1 km dintr-un total de 17. Sistemul de canalizare din oraşul Cugir se compune din: .staţia de epurare Reţele de canalizare stradale şi colectoare secundare preiau apele uzate menajere de la consumatori (populatie şi agenti economici) şi le deversează în colectoarele principale.bazine mineralizare .2.grătar .9. 102 . 58%.grup de exploatare şi laborator Apa uzată după ce este epurată este evacuată în colectorul principal . Canalizarea apelor uzate menajere se caracterizează prin preluarea acestora de la populaţie. Aceasta are două trepte: mecanică şi biologică având o capacitate proiectată de 176 l/sec debit maxim orar. În oraşul Baia de Arieş punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare s-a realizat progresiv odată cu extinderea construcţiilor de blocuri de locuinţe în oraş. Locurile de prelevare a probelor sunt: .3 km.tub beton Dn 600 .platformă uscare nămol . Populaţia racordată la canalizare este de 3100 locuitori. canalul colector fiind din tuburi de azbociment de Dn 500 mm.deznisipator . Aceste reţele sunt executate din tuburi de beton cu diametrul cuprins între Dn 200 şi Dn 300. Staţia de epurare a oraşului Cugir este amplasată pe malul stâng al râului Cugir la aproximativ 650 m în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Gugului.colectorul general . Apa uzată care intră în staţie este masurată pe baza unei chei hidrometrice. agenţii economici şi instituţiile publice din oraş şi conducerea lor la staţia de epurare. Aceste colectoare conduc (gravitaţional) apele uzate spre staţia de epurare.canal general de colectare a apelor epurate.decantor radial .canal colector de aducţiune . un număr de 536 case particulare şi un număr de 151 agenţi economici.8. Colectarea apelor menajere se face printr-o reţea de canalizare în sistem unitar executată din tuburi de azbociment cu o lungime totală de cca. Sistemul de canalizare în Oraşul Cugir.

Configuraţia terenului pe care s-au construit cartierele cu blocuri de locuinţe a permis construirea reţelei de canalizare cu panta naturală spre staţia de epurare. sistemul de canalizare se prezintă astfel: .376 locuitori . 7.3.Statistic. crt amplasare în SEN MW MVA 1. CET STRATUSMOB Blaj 4 Alimentarea cu energhie electrică a consumatorilor din judeţul Alba se face din sistemul energetic naţional (SEN).2. spatii verzi. 3.35 2x2.3 km . 110 KV Sebeş. executându-se numeroase cămine de rupere de pantă pentru a respecta vitezele de curgere normale a apelor uzate. 220 KV Şugag-Alba Iulia 2x75 2x90 CHE ŞUGAG Şugag 2.4 110 KV Sebeş-Petreşti CHE PETRESTI Petreşti 5. 2x2. Reţeaua de canalizare este amplasată pe carosabil.gradul de deservire a populaţiei cu serviciul de canalizare 27% Staţia de epurare este dezafectată şi nefuncţională fiind proiectată şi executată greşit din punct de vedere tehnic. CET UPSOM Ocna Mureş 14 6. Pe reţeaua de canalizare există o subtraversare de ape pentru valea Ciorii. Statia 110/20/6 kV Barabant Statia 110/6 kV Turnatorie Statia 110/20 kV Teius Statia 110/20 kV Sebes Statia 110/20/6 kV Cugir Statia 110/6 kV Petresti Statia 110/20 kV Aiud Statia 110/20/6 kV Ocna Mures Statia 110/20/6 kV Blaj 110/20/6 110/6 110/20 110/20 110/20/6 110/6 110/20 110/20/6 110/20/6 110/6 110/20 110/20 110/20 110/20 103 60 50 41 45 50 32 56 50 20 20 35 41 45 32 811220 812242 851254 731444 751725 743830 862084 870922 711729 712885 856548 771837 771900 769131 SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba SDFEE Alba 10. 5. cămine pentru schimbarea direcţiei de curgere. 2. prin staţiile de transformare alimentate prin liniile de transport de 220KV şi de distribuţie de 110 KV conform cu situaţia prezentată în următoarele tabele.staţia de epurare mencanică nefuncţională . 7.5+0.populaţia racordată la canal public 1. 8. Reţele electrice Pe teritoriul judeţului Alba situaţia surselor de energie electrică este următoarea: Putere Putere Loc Linii prin care debitează Nr Denumirea instalata transf. Statia 110/20 kV Lupsa . Nr. trotuare. Statia 110/20 kV Gura Rosiei 13. Statia 110/6 kV Tauni 11. 9. Tensiune P Telefon Gestiune STATIA crt KV/KV MVA 1. 2x75 2x90 220 KV Gâlceag-Alba Iulia CHE GICEAG Gilceag 3. 4. Statia 110/20 kV Zlatna 12. 6.lungime reţea de canalizare 2. Pe traseul sistemului de canalizare sunt executate cămine de rupere de pantă. cămine de racord iar pe trasee din 20-50 m cămine de vizitare. Statia 110/20 kV Cimpeni 14.2+0.Săsciori 2x22 2x25 CHE SĂSCIORI Săsciori 4.

Cugir 20.3 6. Statia 110/20/6 kV Baia de Aries 16.IMA 35.Micăsasa 2 Micăsasa .5 9 Alba Iulia .M.1 35. Statia 110/20 kV MDF Sebes 23.Blaj 10.4 17 Câmpia Turzii – Aiud . Statia 110/20/6 kV Gilceag 21. Statia 110/27 kV CFR Sibot 22.5 9.0 10.4 34.7 16 Alba Iulia – Teiuş .9 11 Alba Iulia . crt STATIA Tensiune KV/KV 110/20/6 220/110/20 110/6 110/6 110/6 110/20/6 110/27 110/20 110/27 110/35/6 P MVA 20 425 80 32 50 32 32 50 32 100 Telefon 775014 816602 780711 812242 812242 812242 812242 801199 812242 861046 Gestiune SDFEE Alba TRANSELECTRICA S.5KV Pe teritoriul judeţului nu există nici o staţie de 400 KV.5 17.5 6 Sebeş .7 14 Orlat .Alba Iulia • Şugag .Tăuni 1.5 1.Săsciori 13.Petreşti 9.Petreşti 10. Statia 110/6 kV Cupru Zlatna 20.9 2.1 18 Aiud .4 12 Sebeş .Aiud.Bărăbanţ 40.Gâlceag 32.Bărăbanţ 4.7 5. Statia 110/35/6 kV IMA Aiud Observaţie: Tensiunile din staţiile Teiuş CFR şi Şibot CFR sunt de 110 /27.Sebeş 17.5 21 Preparare . Denumire LEA 110 KV Simplu circuit (km).Preparare 30.4 8 Sebeş – Alba Iulia 18. Statia 220/110/20 kV Alba Iulia 17.3 20 Zlatna . ABRUD AMPELUM HIDRO SEBES CFR MDF Sebeş CFR IMA Aiud 15.6 4 Blaj .4 4.5 19 Racord Ocna Mureş 6.Alba Iulia Lungimile liniilor de distribuţie de 110 KV simplu şi dublu circuit sunt prezentate în tabelul următor: Lungime (km) Lungime Nr. .7 32.8 km.IMA 1.7 13.4 10.Zlatna 36.5 13 Sebeş .Lupşa 5.dublu Total crt.6 10 Alba Iulia . Statia 110/6 kV Preparare 18.5 Târnăveni .6 5 Bărăbanţ . Statia 110/27 kV CFR Teius 24. Statia 110/6 kV Cariera 19.0 15 Săsciori .5 17.Aiud 34.Nr.6 36.0 40.1 1.8 7 Cugir .Lupşa 17.1 3 Tăuni .Şibot 10.8 20. acestea fiind: • Iernut –Cluj • Cluj.5 30.Alba Iulia • Mintia –Alba Iulia • Gâlceag . ABRUD S.8 17.5 18.DC 1 17.7 22 Cîmpeni .Alba Iulia Mecanica 2.M.8 104 .SC circuit . Liniile de transport de 220KV care traversează teritoriul judeţului însumează 132.

în perioada 2006.6 km.2 3. a locuinţelor se realitează în sistem de cvartal (CT de bloc).A.4 kv . transmisii de date si servicii de televiziune) utilizează.0 208.Cupru Sebeş .6 Lungime (km). În total în jud. Distribuţia pe joasă tensiune se realizează prin reţele aeriene în lungime totală de 3393.SC 15. medii si modalitati diferite de transmitere a semnalelor electrice.c.CPL TOTAL Lungime (km) Simplu circuit . 23 24 25 26 27 28 Denumire LEA 110 KV Lupşa – Baia de Arieş Brad – Gura Roşiei Gura Roşiei .0 1.2 3.0 4. Prin staţiile de reglare – măsurare (SRM) se reduce presiunea şi se distribuie consumatorilor. din care 2089.2. gazele naturale fiind primite de la Regionala Trans Gaz Arad. alimentarea cu energie termică pentru încălzire şi a. Referitor la scăderea volumului de gaze naturale distribuite trebuie menţionat faptul că o influenţă mare a avut şi contorizarea individuală a tuturor consumatorilor şi în special a consumatorilor casnici. în general în localităţile urbane.2 km pe stâlpi de lemn şi prin reţele în cablu subteran în lungime de 459. Reţele de telefonie Romtelecom – în calitate de operator si furnizor de servicii de telecomunicatii fixe (servicii de voce.Câmpeni Preparare .9 199. a crescut numărului de localităţi cu reţea de distribuţie a gazelor naturale precum şi a lungimii reţelei de distribuţie dar în acelaşi timp a scăzut volumul de gaze naturale distribuite. pentru asigurarea comunicatiilor.6.6 8. 7. Reţeaua si volumul gazelor naturale distribuite în judeţ în perioada 2006. E-On Gaz România S. 7.3600 km lini de 0.5.2.6 8.4 Total 8. Alimentarea cu energie termică pentru încălzire şi necesităţi tehnologice în domeniul industrial şi prestări de servicii se face prin centrale termice proprii în funcţie de necesităţi la parametri ceruţi. 2006 2007 2008 2009 Localităţi în care se distribuie 105 105 105 105 gaze naturale Lungimea simplă a conductelor 1197 1207 1224 1303 de distribuţie a gazelor (km) Volumul gazelor naturale 214632 287911 285051 240848 distribuite (mii mc) din care: pentru uz caznic 87483 85025 97181 82726 Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizează de către S. 7.4. din staţiile de transformare la consumatori se realizează prin reţele de 20 KV.2100 km lini de 20 kv .2009. Alba sunt cca.2.C. În zonele geografice accesibile 105 . şi în sistem individual (centrale termice proprii). Reţele de termoficare La nivelul judeţului nu mai există reţea de termoficare.7 km.0 407. aeriene pe stâlpi de beton între localităţi şi în localităţile rurale.5 Distribuţia energiei electrice.1451 posturi de transformare. Reţele de gaze naturale Din datele furnizate de către S.m.0 15.DC 8. Alimentarea cu căldură a locuinţelor individuale se face prin încălzire locală în sobe sau printr-o instalaţie de încălzire având o microcentrală termică.6 1. crt.2009. precum şi în zonele periferice ale localităţilor urbane şi prin cablu subteran. .C. E-oN Gaz Distribuţie.0 4.4 km pe stâlpi de beton şi 1304.Carieră Zlatna .Nr.dublu circuit .

Alba Iulia – Sebeş – Orăştie . bunurilor materiale şi dispunerea lor în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie şi supravieţuire. Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Cîmpeni .cabluri de fibră optică şi cablu interurban. forţele şi mijloacele necesare. a populaţiei. 3.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă stabilesc zonele din şi în care se planifica (execută) evacuarea. în care este ferită de efectele distrugătoare ale acestora. localităţile judeţului sunt afectate parţial. Raioanele de dispunere a taberelor de sinistraţi se stabilesc din timp de normalitate. când populaţia este alarmată şi se deplasează. În taberele de sinistraţi vor asigura condiţii de cazare. 6. 8. Blaj – Jidvei – cabluri de fibră optică şi cablu interurban de cupru. Alba Iulia – Aiud – Unirea – Turda . 7. o evacuarea planificată şi organizată – conform planurilor de evacuare. mijloace de comunicaţii. de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. şi sunt avizate de serviciul de urgenţă profesionist fiind aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Alba. cu aplicarea normelor profilactice de igienă individuală şi colectivă. care conţin localităţile/zonele din şi în care se executa evacuarea. 1. a instituţiilor publice. astfel 106 . Indiferent de tipurile de riscuri.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru. 7. fiind amplasate subteran în lungul drumurilor de acces spre aceste localităţi. Sebeş – Sibiu . 2. Taberele de sinistraţi se vor organiza înaintea. Acţiunea de evacuare se poate realiza în următoarele modalităţi şi situaţii : o autoevacuarea – în cazul producerii unor situaţii de urgenţă cu efecte rapide. asistenţă medicală. aprovizionare cu alimente de bază şi apă potabilă. reţeaua GSM – VODAFONE şi reţeaua ZAPP.cabluri de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru. o evacuarea populaţiei sinistrate – în cazul în care unele categorii de persoane au fost izolate ori sunt afectate de unele situaţii de urgenţă şi nu mai pot reveni în localităţile sau locuinţele proprii o perioadă de timp. Telefonia mobilă în judeţ este reprezentată prin reţelele de telefonie mobilă GSM – ORANGE şi reţeaua COSMOTE care au cea mai dezvoltata suprafata de acoperire în judet. populaţia şi bunurile materiale care se evacuează. Comparativ cu alte judeţe din ţară gradul de acoperire este influenţat de relieful montan care nu permite un semnal corespunzător în toate perimetrele. La stabilirea locului de amplasare a taberei. în planurile de evacuare pentru situaţii de urgenţă. Principalele reţele de telecomunicaţii sunt cele care fac legătura între următoarele localităţi. Cîmpeni – Albac – cabluri de fibră optică. hrănire. Alba Iulia – Sîntimbru – Blaj – Mediaş .3. în mod organizat. religioasă şi veterinară.cabluri de fibră optică. psihologică. avându-se în vedere parametrii specifici ce caracterizează evoluţia şi amploarea consecinţelor acestora şi constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au în vedere ca acesta să se situeze în afara ariei afectate sau potenţial a fi afectată de dezastre. precum şi condiţii pentru desfăşurarea altor activităţi necesare. Echipamentele de telecomunicatii din cadrul judeţului Alba sunt interconectate între ele. 5. când capacităţile de cazare prevăzute în planurile de evacuare pentru primirea populaţiei. spre anumite locuri de refugiu dinainte stabilite. supravegherea. în mod organizat. în baza planurilor proprii. animalelor. comunicatiile fiind asigurate cu prin intermediul undelor radio. a bunurilor materiale şi a animalelor sunt insuficiente sau au fost afectate de dezastre. în timpul sau după manifestarea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Cîmpeni – Baia de Arieş . operatorilor economici. 4. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de sinistraţi Acţiunile de evacuare se organizează în funcţie de tipurile de risc existente la nivelul judeţului.suportul fizic utilizat ca mediu de transmisie preponderent pentru comunicatii este cel format din cabluri de telecomunicatii de cupru sau fibră optică iar în zonele geografice greu accesibile este utilizat ca suport eterul. operarea şi administrarea acestora fiind asigurata de la distanţă din centrul de management Regional cât şi cel Naţional.

apare destul de variat fiind alcătuit din munţi. despărţite de zona depresionară reprezentată de Culoarul Mureşului. În cuprinsul judeţului Alba. având în vedere interdependenţa factorilor genetici ai climei (radiaţia solară. în nord-est cu judeţul Mureş. ambele Târnave şi Arieşul) îşi au izvoarele ori tranzitează suprafeţele altor judeţe situate în amonte. la propunerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Prin poziţia sa geografică judeţul Alba se află sub influenţa preponderentă a circulaţiei vestice. în funcţie de poziţia şi de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni şi anticicloni . cu un interval de timp suficient de mare pentru avertizarea factorilor locali şi luarea măsurilor de intrevenţie operativă. INFLUENŢE. SECŢIUNEA A 8-A SPECIFIC REGIONAL – VECINĂTĂŢI. Raportat la poziţia geografică. ori unde de poluare care se pot forma în amonte de judeţul Alba. de circulaţia generală a atmosferei iar pe de altă parte de structura suprafeţei. Munţii Şureanu (Carpaţii Meridionali) şi Podişul Transilvaniei. în sud-est cu judeţul Sibiu. veterinară şi de ordine publică prevăzute în planurile de evacuare. posibilele unde de viitură. zona de podiş şi dealuri 20 %. şi care prin propagarea înspre aval pot afecta şi teritoriul judeţului nostru. Informarea cetăţenilor se realizează prin transmiterea la posturile locale de radio şi de televiziune sau prin alte mijloace aflate la dispoziţie. Clima judeţului Alba poate fi caracterizată ca fiind o climă temperat .încât să se asigure protecţia populaţiei. Privit în ansamblu relieful judeţului Alba. Din punct de vedere al formelor de relief. Mureş). Astfel apreciem zona Alba Iulia – Sebeş ca fiind punctul nodal al acestei răscruci diferenţiind: o Coridorul de acces rutier spre şi dinspre zona Banatului cu acces spre şi dinspre partea nordică a Ardealului. respectiv dacă acesta afectează una sau mai multe localităţi de pe raza judeţului Alba. acesta informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba în vederea transmiterii dispoziţiilor către structurile cu atribuţii de asigurare logistică. Din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere. Decizia de instalare a taberei pentru sinistraţi este luată de primarul unităţii administrativteritoriale sau de prefect. determină ca supravegherea evoluţiei fenomenelor hidrometeorologice să fie organizată la nivel bazinal (b. estul şi sudul ţării: Cluj Napoca – Aiud . la care se adaugă influenţele circulaţiei polare ori tropicale. medicală. Din punct de vedere hidrologic. În nord teritoriul judeţului Alba se mărgineşte cu judeţul Cluj. în sud cu judeţul Vâlcea. judeţul Alba poate fi considerat la răscrucea de drumuri ce asigură comunicaţiile spre principalele zone ale ţării. piemonturi şi depresiuni. Date fiind condiţiile naturale. podişuri. r. Braşov – Sibiu – Sebeş .care generează şi influenţează permanent aceste forme ale circulaţiei aerului în straturile inferioare ale atmosferei). Aceste particularităţi sunt determinate pe de o parte . o Coridorul de acces rutier spre şi dinspre zona de nord a Ardealului cu acces spre şi dinspre vestul şi estul ţării: 107 . Acest fapt.Alba Iulia – Sebeş – Şibot – Deva. ce se prelungeşte spre est pe Valea Secaşului. să fie monitorizate anticipat. Din punct de vedere climatic. Munţii ocupă cca 52 % din suprafaţa sa. astfel încât.continentală. a comunicatelor din partea comitetului judeţean / comitetele locale pentru situaţii de urgenţă de la municipii / oraşe / comune. RISCURI TRANSFRONTALIERE Judeţul Alba este situat în partea central . înainte de a uda şi teritoriul judeţului Alba.h. circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile suprafeţei active). în funcţie de amploarea dezastrului. cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de şes şi de podiş şi moderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunile montane. În cazul luării deciziei de către primarul unităţii administrativ-teritoriale. depozitarea în siguranţă a bunurilor materiale şi adăpostirea animalelor.vestică a ţării. la intervale scurte de timp. iar zonele depresionare inclusiv luncile râurilor 22 % .Şibot – Deva. în sud-vest cu judeţul Hunedoara şi judeţul Arad şi în nord-vest cu judeţul Bihor. se găsesc părţi din trei mari unităţi de relief şi anume : Munţii Apuseni. principalele cursuri de apă (Mureşul.

Sebeş . cobalt. Cîlnic. sud – vest. Judeţele limitrofe care prezinta risc major pentru apele de suprafaţă prin reducerea biodiversitatii naturale ale biocenozelor acvatice ( poluare permanenta cu metale grele. Crăciunelu de Jos. In cazul unui accident se pot deversa substanţe cu caracter eutrofizant în râul Mureş. Geografic. Din punct de vedere al comunicaţiilor aeriene. care implicit afectează şi judeţul Alba. judeţul Alba este amplast la răscruce de drumuri. DN 14B. Coridoarele menţionate se desfăşoară pe traseul drumurilor naţionale DN 1 ŞI DN 7. Sometra S. dacă situatia o impune. In cazul aparitiei unei situaţii de urgenţă la o statie de transformare de 110 kv. Densităţi mari a fondului forestier şi continuităţi între trupurile de pădure sunt în zonele de nord. căile de comunicaţie rutieră şi feroviară asigurând accesul / tranzitarea spre toate punctele cardinale. Braşov – Sibiu – Sebeş . Judetul Mures: . DET . asigurând astfel aceleaşi legături pentru principalele direcţii din ţară. Miraslău. pe teritoriul judeţului are o stare chimica proastă. Judeţele vecine în care se găsesc aeroporturi / aerodromuri sunt: Sibiu. Reţeaua căilor ferate. toxice prin acumulare îin biomasa şi biotop şi cu substante cu caracter eutrofizant – azot si fosfor) pentru judeţul Alba sunt: judeţul Mureş şi judeţul Sibiu. de regulă există un minim de 2 căi de alimentare cu electricitate şi o metodologie de eliminare a zonelor cu defect şi realimentarea consumatorilor. Amplasarea fermelor de creştere a păsărilor şi animalelor este prepoderent în zona centrală şi de est a judeţului (loc. nord – vest.râul Târnava Mică 43 km. Din punct de vedere al alimentării cu energie electrica din Sistemul Energetic Naţional. La nivel judeţean în zona Munţilor Apuseni nu este dezvoltată reţeaua de transport a gazelor naturale prin conducte magistrale.– Alba Iulia – Aiud – Cluj Napoca. plumb) de pe platforma industriala a oraşului Târnăveni. Pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri dar judeţul se învecinează cu judeţe pe teritoriul cărora sunt amplasate astfel de obiective şi care asigură comunicţii spre diferite direcţii.C. Din punct de vedere al asigurării cu energie electrică. ca de altfel şi a pădurilor de pe teritoriul judeţului. este prezenţa trupurilor de pădure în totalitate de răşinoase (brad.A. Cluj. Lunca Mureş. cadmiu. Mureş. DN 74. nord – vest. E-on Gaz România S. molid) sau amestec de răşinoase şi foioase. se dezvoltă aproximativ paralel cu reţeaua de comunicaţii rutiere a drumurilor naţionale DN 1. În cadrul reţelei de transport a gazelor naturale. nichel. Sistemul de alimentare cu apă cuprinzând în principal localităţile urbane. Din punct de vedere al protecţiei mediului. 108 .C. Din punct de vedere al comunicaţiilor feroviare. Săliştea) cu acces la căile de comunicaţie rutieră. DN 7. Sursele de alimentare cu apă sunt poziţionate pe teritoriul judeţului. Organizarea şi gestionarea Sistemului Energetic Naţional face ca în momentul în care apare o situaţie de avarie în cadrul teritoriului unui judeţ aceasta este controlată de: DEL -dispecer energetic local (DEL Alba în cazul judeţului Alba).Şibot – Deva. Din punct de vedere sanitar veterinar. Din punct de vedere al alimentării cu apă. cobalt. Cetatea de Baltă. de la Copşa Mică ce deverseaza permanent în râul Târnava Mare metale grele – cupru. plumb. Galda de Jos. Decea. sud şi sud – est.Şibot – Deva. aceasta staţie poate fi izolată. Pîclişa.est a judeţului. fiind poluat cu metale grele (crom.Braşov – Sibiu – Sebeş – Alba Iulia – Aiud – Cluj Napoca.riscul major îl prezinta combinatul de producere a îngraşămintelor chimice cu azot. . Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale. vest. sud –vest. Fondul forestier în mod fizic îşi găseşte continuitatea în partea de nord. alimentarea consumatorilor se face pe alte căi de alimentare de rezerva când acestea există.riscul major de poluare îl prezintă combinatul S. Judeţul Sibiu: . Din punct de vedere al fondului forestier. gaze naturale şi apă. Râmnicu Vîlcea – Sibiu . Alimentarea populaţiei se realizează prin S. Arad. Unirea. sud şi sud . Bihor. în judeţ sunt trei sectoare cu reţele magistrale de transport din cadrul Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S. o Coridorul de acces rutier spre şi dinspre partea de sud a ţării cu acces spre şi dinspre estul. O caracteristică a acestora. Sîntimbru.dispecer energetic teritorial (DET Cluj pentru judeţul Alba) şi DEN dispecerul energetic national. vestul şi sudul ţării: Râmnicu Vîlcea – Sibiu – Sebeş .A.A. Oiejdea. nefiind alimentări cu apă din exterior.

Cursurile de apă cu caracter permanent ce tranzitează judeţul sunt: Râul Mureş cu principalii săi afluenţi Râul Arieş (râu se formează prin unirea Arieşului Mic cu Arieşul Mare).Valea Papii . o gradul de umectare al solului. Oaşa. Mureş mal stâng la Cistei - . amenajare aflată în administrarea Sucursalei Hidrocentrale Sebeş. Găbud . cât şi din scurgerile de pe versanţi). datorită faptului că sunt localităţi de-a lungul cursului de apă. o capacitatea acumulărilor de apă. Mureş .Valea Ormeniş 109 .pr.r. nu există un baraj pe cursul principal al râului Mureş. Pârâul Galda.pr. o baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate. iar albia minoră a râului Sebeş nu poate transporta mai mult de cca.Valea Rea . Inundaţii Gradul de amenajare a bazinelor hidrografice de pe teritoriul judeţului Alba este relativ scăzut. 30 mc/s fără inundarea unor obiective (case. Unirea. care formează viituri.1.r. o zestrea de zăpadă şi de gheaţă. Pârâul Aiud (Aiudel). Tău.pr. terasamente.r. Mureş mal stâng la Ocna Mureş .Îndig. cu cele patru acumulări în cascadă (Ac.1. o obstacole în calea viiturilor (poduri. Sebeş nu poate utiliza golirile de fund la capacitatea maximă la niciunul din cele patru baraje. torenţiale sau de lungă durată. căi ferate etc. Fenomene meteorologice periculoase.r. Râul Tîrnava (format din cele două râuri principale ale regiunii: Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică).meteorologice deosebite. (Groapa) Feldioara . Râul Geoagiu. Obrejii de Căpâlna şi Ac.r. şi îndiguire pr. o albii ale cursurilor de apă neregularizate sau necurăţate. Un alt aspect din cadrul judeţului care merită a fi reliefat.210 se datorează revărsărilor naturale ale cursurilor de apă iar 306 se datorează scurgerilor de pe versanţi. Pe teritoriul judeţului au fost identificate 516 zone inundabile. Ac.Valea Căptălanului . podeţe. care impun condiţii speciale de exploatare (în ipoteza : lac plin şi debite afluente foarte mari ) S. r. Mureş . Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea inundaţiilor sunt: o precipitaţii abundente. şi îndig.pr. Râul Cugir (format din cei doi afluenţi pârâul Cugir şi Râul Mic ). corelată cu temperatura mediului.Valea Ocna Mureş . drumuri. Unirea . Mureş .Valea Dumbravei Localitatea Lunca Mureşului Noşlac Unirea Ocna Mureş Mirăslău Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - .). Măhăceni . 1. Râul Sebeş. În eventualiatea producerii unor fenomene hidro . Râul Ampoi. DN 67 C. ambele maluri la Unirea . precum şi situaţia existenţei lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. Din totalul zonelor inundabile . acest lucru datorîndu-se revărsărilor naturale ale cursurilor de apă precum şi din scurgerile de pe versanţi (torenţi). care să atenueze undele de viitură şi să regularizeze debitele pe sectorul aval.H. Arieş . r. terenuri. au fost proiectate şi executate la probabilităţi de depăşire de 10 %.pr.Reg.r. îl constituie Amenajarea hidroenergetică Sebeş. Ciugud . Ac. În tabelul de mai jos este redată Situaţia localităţilor afectate de inundaţii (atât din revărsări ale cursurilor de apă. Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi . Mureş .Valea Hajbodic . Ciunga . Mureş .pr.1. etc.Valea Ciuciului . Petreşti).).CAPITOLUL III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ SECŢIUNEA 1 – ANALIZA RISCURILOR NATURALE 1. iar multe dintre digurile existente.Reg.

r. Cobleş . Mirăslău (Cicău) . r.pr.Valea Steiului Vinţu de Jos .Valea Lazului . Mureş .Îndig. r.Îndig r. Rachiş . Mureş mal drept la Blandiana II Blandiana . Gîrbova .r. Galda . V. Mureş .Valea Stăuinilor .pr.Valea Bogdanului .r.Valea Archiş .Valea Sărăcsău .pr. Mureş .Valea Peţelcii . Mureş .Valea Frăgar . Mureş mal drept la Aiud .Îndig.Îndig.pr.Valea Băieşilor .Valea Broasca . Ordîncuşa Săliştea Şibot Arieşeni Gîrda de Sus - . r. r.r.Valea lui Stan . Mureş mal stâng la Drâmbar . Mureş .Îndig. Mureş mal stâng la Ciugud .Valea lui Mihai .Valea Feneşului .Valea Lăzeşti .Valea Oarda .r.r.Valea Tocanului .pr.Valea D. Valea Vinţului .Valea Vîlcea .Valea Şeuşii . r. Rîtu (Lopezii) .Valea Sârbului .r.r. r. Băcăinţi (Cerului) .Valea Lupului .Valea Trînceştilor . Dizdiţu . Gîrda Seacă .Valea Scorţăriţei . r. Cioara . Arieşul Mare - 110 .Valea Lupului .Valea Ticului .Valea Şibot . Mureş .Îndig. r.pr.pr.Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .r. Mureş mal stâng la Vinţu de Jos (aval conf. Şoimuş .Îndig.Torent Dealul Viilor . Tîrnave .Valea Dobra . Sebeş – SH Sebeş .r. Pârâul Cel Mare (Sălişte) .Valea Boca .Valea Dogarului .Îndig. Cugir . Mureş .pr.Valea Stearpă .pr.Valea Coşului .Valea Goblii .Valea Pietroasa . Mureş mal stâng la Şibot - .Valea Obîrşii . Mureş . Pianu -pr. Blandiana .Îndig. Mureş mal stâng la Vinţu de Jos . Mureş mal stâng la Totoi .Îndig.Valea Hidescu . Mureş şi afuenţii ambele maluri la Alba Iulia Ciugud . r.r.Potenţiale avarii sau accidente la barajele de pe r. Mureş mal stâng la Mereteu .pr.pr.Îndig.Valea Vălăjiei Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Aiud Rădeşti Teiuş Mihalţ Sîntimbru . Mureş .pr.r. Aiudu de Sus .r.Valea Ciugudului .Valea Popaselor .pr. Mureş . Ampoi .r. Cepelor . Mureş mal drept la Vinţu de Jos (continuare dig SGA) . Sebeş .Îndig r. Mureş . Târnave mal stâng la Mihalţ .r. Secaşul Mic .r.Îndig. Mureş mal stâng la Rădeşti .r. r.Îndig.r.pr. Geoagiu .r.r.pr. r. Pleşu .pr.pr. Stînişoara (Acmariu) .Valea Iop .r. Freman (Drejman) . r. Arieşul Mare .pr.Valea Crucii . Pianu) .Valea Sărădaş . Hăpria .pr.Valea Mişului . Lopadea . r.r.Îndig. Pîclişa (Stracila) . Mureş mal drept la Blandiana I .Valea Dumitrei Alba Iulia . şi reg.Valea Dobrească - Scărişoara . Arieşul Mare .Valea Lisca .r.Valea Botului . Mureş mal drept la Vinţu de Jos (Vurpăr) .Valea Glodului .

r. Valea Lupşii .pr.pr.r.Valea Henţa . Cerniţa .Valea Morii .pr.Valea Lipăii . Valea Şesii - Abrud Roşia Montană Bistra - - Lupşa - 111 .Valea Halcilor .Valea Cionii .pr.Valea Stâlnişoara .Valea Cioreştilor .pr.Valea Hetei . Cerniţa .Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .Valea Bisericii .r.pr.r. Albac .pr. Sohodol .pr. Dolii - Bucium .pr.r. Neagra .Valea Popeşti .pr.Valea Mică .Valea Băişesii . Valea Caselor . Dobra .Valea Căruţelor .Valea Boholt .Valea Peştelui .Valea Ficăreşti (Gyula) .Valea Nanului .Valea Vârtopului .pr. Valea Caselor . Arieş .pr.Valea Cionului . Bistra . Ciurulesei . Abrud .Valea Protăşeşti . Abrud . Valea Cerbului - Ciuruleasa . Ploştini . Albac . Abrud .Valea Lungă .Valea Drăgoieşti . Valea Mare .Valea Izbicioara .Valea Dida .pr.Valea Slatinii . Buninginea .Valea Utului . Arada . Arieşul Mare . Roşia Montană . Mihoeşti – r.Valea Teiului .Valea lui Gomboş .Valea Furiilor - - Vidra . Buciumanilor (Valea Alba) .Valea Vâlcea .Valea Şesii .Valea Lupilor . Neagra .Valea Oideşti .Valea Bării .ValeaŢoha .pr.pr.pr.Valea Dogăreşti . Abrud . Lămşoaia .Valea Găinaru .r.pr.Valea Brătinesei Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - Albac Vadul Moţilor Sohodol Cîmpeni Horea Poiana Vadului Avram Iancu .Valea Ştiurţ .Valea Petresei .Valea Bordeiului .r.pr.Valea Pitarca . Arieşul Mic .Valea Vinţei .Valea Abruzel .Valea Budeşiţei .pr. Arieş .pr. Valea Muşcanilor (Muşchii) . Arieş . Arieşul Mic .Valea Păltiniş (Patacului) .Ac.Valea Bozului . Arieş .pr.Valea Piatra Rară .Valea Poienii . Măgura .r.Valea Bădăii .pr.pr.Torentul Vâlcea .Valea Dobrisori . Arieşul Mare .pr.r.pr.r. Arieş .Valea Vidrişorii .r.Valea Scredoasa .r.

Valea Fordii . Şiloş .pr.Valea Şpălnaca .Valea Jimietului (Nimetului) .Valea Belioarei . Turdaş .Valea Seacă .Valea Cheile Runcului .Valea Pănteştilor .Valea Zapei (Zopeiului) .pr.Localitatea Baia de Arieş Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi . Lodroman .r.Valea Cărbunarilor . Sălciuţa .pr.Valea Silivaş .pr.Valea Tisei .Valea Văruşiu .Valea Heria . Craca . Valea Largă .Valea Băgăului .pr. Arieş .pr.pr.Valea Muşchiului .Valea Barnii .Părăul lui Indreş .pr.pr.pr.pr.Valea Davideştilor .pr.Valea Jimielului .pr.pr.Valea Cărămizilor .Valea Căseşti . Ocoliş .Valea Pociovaliştei .pr. Ursu .Valea Izvoarelor .pr.Îndiguire r.Valea Bocăii (Bochii) .Valea Hueşti .pr.Valea Sinbenedicului . Arieş mal drept la Lunca Arieşului Ocoliş Rimetea Livezile - - - Fărău .Valea Ciontasului .pr.Paraul Crisaibei .Valea lui Mateiaş .Valea Strîmbilor .Valea Rece .Valea Belioara . Bucurului - Rîmeţ Stremţ . Fărău (Somoghi) - Hopîrta .pr.r.r.Valea Săcărel (Secăşel) .r.Valea Sulăreşti . Inzelu . Hărmăneasa .Valea Oaşului .pr.Valea Făget .Valea Poienii .pr. Arieş .pr.pr.Valea Beţa .Valea Boului -.pr. Fărău (Somoghi) .Valea Fîneţii .Valea Tăului Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - Sălciua - Poşaga .pr. Geoagel (Cheia) .pr.Valea Vaivoda . Ocnişoara (Pănade) - Lopadea Nouă - Mogoş .Valea Cerbu .Valea Babei .pr. Arieş . Odverem . Jgheburoasa .Valea Ponor .pr.Valea Lucaciului . Rîtu (Hopîrta) .Valea Şilea .Valea Ciorii .Valea Seacă .Valea Şovar . Arieş .Valea Asinipului .r.pr.Valea Padurea Mare .Valea Muntelui . Tăuni - - Valea Lungă - 112 .pr. Geoagiu . Râtu . Tîrnava Mare . Inzel .pr. Sălciuţa . Poşaga .Valea Craia . Inceşti . Rachiş . Bedeleu .Valea Negrileasa .Valea Matrii . Geoagiu (Mogoş) - Ponor .Valea lui Vodă .Valea Cânechele .r.Valea Morilor . Rimetea . Aiudu de Sus . Geoagiu .

r.pr.Îndig.r.r. T-va Mica mal drept la Şona Jidvei Şona Sîncel .Valea Gorganului .pr.Valea Lupului . T-va Mare mal drept la Mănărade I .Valea Cimitirului (Dealul Roabeş) -Valea Gura Lupului (Dealul Parva) Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Blaj .Valea Silimanului .Valea Murgului .Valea lui Bărc (Barău) .Valea Griori Băltiri ape pluviale în zona gării Valea Lungă . Tîrnava Mică . r.Torent Mesentea - . Galda . r.pr.Valea Răchitei .r.Valea Zapodie .pr.r.pr.Torent Meledvechi .Valea Podului .r. T-va Mare mal stâng la Mănărade II . Spinoasa . T-va Mare şi afluenţii ambele maluri la Blaj – Tiur . T-va Mică mal drept la Jidvei II (amonte) .Valea Bulzului . Tiur .Îndig. r.pr. Craiva - 113 .Valea Rîtului . Valea Mare (Ohaba) - Bucerdea Grânoasă Roşia de Secaş - - Ohaba - Berghin . Tîrnava Mică .Valea Popilor . Valea Mare . Gîrbău .Valea Chisregi . Cetea - Cricău .pr.r.pr. Ungurei .pr.Valea Primăverii . Târnave . Găldiţa . Gîrdan . Secaşul Mic .Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .pr.Valea Potecilor .pr.pr. Tîrnave . Tîrnava Mică . Tîrnava Mică .Valea Purcăriei .Valea Dumbrăvii . Dunăriţa .pr. Cricău .Valea Bună . Spătac . Veseuş .Valea Porcarilor .Valea Râpău .Valea Hăţăgăneştilor .Valea Rîpău . Secaşul Mic . Tîrnava Mică .Îndig. T-va Mică mal stâng la Jidvei I (aval) .Valea Valezer .Valea Mică .Îndig şi reg.pr.Valea Şoimana .pr.pr.r.pr.Îndig.Îndig.Valea Vitelor . Tîrnava Mare .Valea Herţii .Valea Padina .r.pr.Valea Feisa . Balta (Boianului) . Valea lui Sînui . Grabăn (Bălcăci) .pr. Gâlcer . Corişului . R T-va Mare mal stâng la Spătac - - Cetatea de Baltă .Valea Măghieratului . Tibru . Galda . Bolânda . Veza .Valea Lungă .pr.pr.pr.Valea Chipului .Valea Dosului .pr.Valea Ghezuinii .Valea Seacă .Valea Groapa Popii .Valea Păduricii . Broaga Crăciunelu de Jos Cenade Cergău -Torentul: De la Pădure .Îndig.pr.Valea Ciungariului .Îndig. r. r.Valea Turzii .pr Şoimuş . r.pr.Valea Răzoare .pr.r.r. Corişului (Intrefânate) .pr. Cetea (Tecşeşti) - Întregalde - Galda de Jos .Valea Doştina .Valea Chisveghi .pr. Spătac (Cergăului) .pr.pr.Valea Tibrişorului .pr.Valea Tiopului . Bălcaciu .Valea Iclodului .Valea Cailor . Cenade .Valea Şipotului . Tătârlaua .pr. Heveş . T-va Mică mal stâng la Cetatea de Baltă .Valea Între Fîneţe .

Valea Iadului . Sebeş . Feneş - Meteş .r.Valea Cornului . Groseştilor .pr.Valea Satului .Valea Viilor .Valea lui Paul . Şpring .Valea Donii .pr.Valea Ciucurile .Valea Dosului .pr.Torent Râpa Roşie . Sebeş Săsciori .Valea Tole .Valea Bătăii .Valea lui Galeş .Valea Corbului .r.Valea Purcăreţi . Galaţi . Ampoi . Boz .Valea Zlatii .pr. Ighiu .pr. Ţelna .Valea Slatina .Torentul Tăul Bistra .pr.Valea Ischii (Meteşului) .Potenţiale avarii baraje r.Baraj Tău – r.Valea Vlădişor .Valea Cristianului .Valea Roşioara .potenţială avarie baraje cat.Valea Pietrei (Bojin) .Valea Ursului . Gîrbova .Valea Carpenilor .pr.pr.Valea Muşetoaia . Secaşul Mare - Gîrbova Doştat - - Şpring - Câlnic Cut - - 114 .Valea Groşilor . Sebeş .Valea Mică .Valea Mică / Zlatna .pr.Valea Bîrşii .pr. Bolînda .Valea Saduri .pr.Valea Lungă .Valea Tălpii .Valea Muncelului . Draşov .r. Albinei . Vingard . Secaşul Mare . Sebeş – SH Sebeş - Sebeş .pr.pr.Valea Doştat . Boz . Sebeş .r.pr.pr.pr. Ampoi .Valea Beiului .Valea Recii .r.Valea Bîrcului Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Zlatna . Ampoi .Valea Mare .Valea Varului .Valea Lihoii . Câlnic . Chipeşa .Valea Brădăţel . Bucerdea - Şugag . Secaşul Mare .Valea Roşu .pr.Potenţiale avarii sau accidente la barajele de pe r.Valea Stoicane .Valea Carpenilor .Potenţiale avarii sau accidente la barajele de pe r.Baraj Oaşa – r. Valea Mică .Valea Badii .Valea Gugurilor .pr.Valea Dobrot .Valea Gruiului .Valea Naibii . Ampoiţa - Ighiu . Mărtinie .pr.Valea Bobului .Valea Dosu Viilor .Valea Sfredelaşu . Trîmpoiele . D – SC Bioterra SRL .pr.pr.Valea Livezii . Vîltori .pr.Torenţi Podul lui Paul . Sebeş – SH Sebeş .Valea Dumbrăvii .Valea Coţa .Valea Albele .r. Răchita .pr.Valea lui Lal .Valea Rînelii .r.Valea Remetea .Valea Glodului .Localitatea Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .Valea Cetăţii . Dobra .

Valea Mireniu (Mirioanei) . Datele privind posturile hidrometrice.Valea Dealului . Pianu - Cugir .3 159 47.00 692.pr.Valea Hotarului .95 563.pr. “O” A P Ă R A R E HIDROMETRIC (Statie automata -* ref. Atenuat -*) Mures Mures Mures Aries Aries Neagra Aries Albac Aries Aries Abrud Abrud Ariesul Mic Ocolis Valea Mare Posaga OCNA MURES * ALBA IULIA ACMARIU * ARIESENI ALBAC VADU MOTILOR SCARISOARA * ALBAC CAMPENI * BAIA DE ARIEŞ ABRUD CAMPENI PONOREL OCOLIS BISTRA POSAGA MN MB MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN 250.Torent Mărăşeşti .1 130 82 240 375 68.21 540.13 203.r.pr. acestea sunt tratate în mod detaliat în cele ce urmează la prezentul subpunct. 3 pe râurile Tîrnave.80 426. MIRA CAZ CIZ CEZ 1% 2% 5% 10% 20% Q in reg.pr.4 122 90 61 63 68. Ca poziţionare geografică posibilităţi mai mari de apariţie a unor noi perimetre de producere a inundaţiilor sunt pe raza unităţilor administrativ teritoriale din zonele montane ale judeţului.Valea Măcui . Cib - Ceru Băcăinţi - Almaşu Mare - Posibilitatea apariţiei de noi zone inundabile. Apariţia de noi zone inundabile este în strînsă legătură cu factorii de risc determinanţi pentru producerea inundaţiilor (enumeraţi în preambulul acestui subpunct).Valea Bolovăneştilor . D – SC Delta Plus SRL . Referitor la elementele privitoare la baraje şi capacitatea acumulărilor de apă. Previzibilitatea inundaţiilor.Valea Babii Lucrări de apărare existente pe raza localităţii - Pianu . Almăşel .pr. Daia .Valea Arinoasa .Valea de Sebeş .pr. 6 pe râurile Arieş. Monitorizarea principalelor cursuri de apă din judeţ se realizează prin 31 de posturi hidrometrice din care 3 pe Râul Mureş.Valea Leii .2 98.Potenţiale avarii sau accidente la barajul Cugir .11 592. COTE DE DEBITE ASIGURATE POSTUL RÂU L Sist.SH Sebeş .pr.Valea Pienel . cotele de apărare şi debitele asigurate conform tabelului de mai jos. Băcăinţi . obstacolele în calea viiturilor.pr.56 542.Valea Buşchii .20 430 235 350 240 180 150 120 150 300 250 150 180 150 170 80 200 530 425 500 270 250 200 170 220 350 300 200 250 200 220 120 270 600 480 550 310 300 250 250 270 400 400 300 350 250 270 140 320 1850 2600 2660 144 430 127 260 195 490 685 185 290 215 145 150 185 1570 2054 2100 114 340 101 220 158 410 575 146 235 174 117 122 146 1170 1404 1436 77.57 214. zestrea de zăpadă şi gradul de umectare a solului.Valea Groşilor . 2 pe rîurile Secaş.9 232 68. dintre aceştia în principal pe albiile cursurilor de apă neregularizate sau necurăţate.7 165 110 320 455 100 164 121 82 85 100 940 962 984 53.Valea Dăii Cugir .38 588.00 580. Curpeni .Localitatea Daia Română Afectată de inundaţii : Din scurgeri Din revărsări de pe versanţi .3 75 57 142 199 42.5 115 .Valea Lisca . Cugir .Valea Viilor . Techereului (Brădet) .9 29.5 84 62 42 44 42.4 536 598 612 33.48 475.Râul Mic . Ardeu . 2 pe Râul Ampoi.82 601. 1 pe Râul Sebeş şi 14 pe alte cursuri de apă.94 751.Valea Dumbrăviţei .potenţială avarie baraje cat.12 499. cantităţile de precipitaţii înregistrate.75 585.

RÂU L Aiud Geoagiu Geoagiu Geoagiu T-va Mare T-va Mare T-va Mica Secas Galda Ampoi Ampoi Sebes Secas Pianul Cugir

POSTUL HIDROMETRIC (Statie automata -* Q in reg. Atenuat -*) AIUD MOGOS TEIUS V. MANASTIRII BLAJ MIHALT * BLAJ COLIBI BENIC ZLATNA BARABANT PETRESTI * CUNTA VINTU DE JOS CUGIR AVAL *

COTE DE Sist. “O” A P Ă R A R E ref. MIRA
CAZ MN Conv MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MN MB 247.05 756.85 232.68 493.00 241.65 226.50 239.95 258.92 299.91 401.78 230.15 268.67 267.74 196.95 309.00 250 150 250 200 170 250 320 300 80 250 250 180 300 250 150 300 200 350 275 250 375 450 425 100 300 350 250 450 350 200

DEBITE ASIGURATE 1%
190 90 215 170 954 1360 660 400 195 185 330 470 245 170 285

CIZ CEZ 350 250 400 325 325 450 500 500 125 350 450 300 500 400 250

2%
154 75 175 138 745 1085 555 324 158 147 280 371 198 138 231

5%
107 51 120 96 515 775 365 226 110 100 220 254 138 96 161

10%
80 38 90 71 353 545 235 168 82 68.4 180 174 103 71 120

20%
55 26 62 49 219 313 191 116 56 42.5 96 108 71 49 83

Datele privind timpii de propagare între staţiile hidrometrice din reţeaua de bază (judeţul Alba şi judeţele limitrofe) sunt în conformitate cu tabelul de mai jos: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. STAŢII HIDROMETRICE Glodeni- Luduş Luduş - Ocna Mureş Glodeni - Ocna Mureş Ocna Mureş - Alba Iulia Alba Iulia - Acmariu Acmariu - Gelmar Alba Iulia - Gelmar Gelmar - Brănişca Alba Iulia - Brănişca Turda - Ocna Mureş Mihalţ - Alba Iulia Petreşti - Acmariu Cunţa - Acmariu Bistra - Glodeni Aiud - Alba Iulia Teiuş - Alba Iulia Benic - Alba Iulia Zlatna - Bărăbanţ Bărăbanţ - Alba Iulia Colibi - Mihalţ Vinţu de Jos - Acmariu Cugir - Gelmar Scărişoara - Albac Albac- Câmpeni Scărişoara - Câmpeni Câmpeni- Baia de Arieş Baia de Arieş - Buru Buru - Turda Turda - Gligoreşti 116 TIMPII DE PROPAGARE (ore ) 26 – 28 7-8 31 – 34 19 - 22 7-8 5-6 12 – 14 10 - 12 21 -25 7–8 6–8 10 – 12 11 – 12 10 – 12 16 – 17 8–9 6–8 5–6 2–3 4–5 4–5 6–7 1–2 3–4 4–5 4-5 5-6 2-3 6–7

Nr. crt. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

STAŢII HIDROMETRICE Turda - Ocna Mureş Abrud /Abrud - Câmpeni /Abrud Câmpeni /Abrud - Baia de Arieş Valea Ierii- Iara Iara - Buru Petreşti- Turda Viişoara - Gligoreşti Viişoara - Ocna Mureş Ponorel - Câmpeni Bistra- Baia de Arieş Poşaga - Buru Ocoliş - Buru Vadu Moţilor - Câmpeni Albac / Albac - Câmpeni Sighişoara - Mediaş Mediaş - Blaj Blaj - Mihalţ Şeica Mare - Blaj Colibi - Mihalţ Mihalţ - Alba Iulia Bălăuşeri - Târnăveni Târnăveni - Blaj Blaj - Mihalţ

TIMPII DE PROPAGARE (ore ) 7-8 1-2 4–5 3–4 1–2 3–4 4–5 5–6 1–2 3–4 3–4 2–3 2–3 3–4 13 – 15 11 - 13 4-6 10 – 13 4–5 6-8 22 - 26 22 - 30 4-6

Tabel cu probabilitatile de depăşire la statiile hidrometrice din judeţul Alba PROBABILITATI DE DEPASIRE STATIA (DEBITE ASIGURATE) RÂUL COD HIDROMETRICA mc/s. Mira locala = L Staţie automată * 1% 2% 5% 10% 20% Mures 610 Ocna Mureş * 1850 1570 1170 940 536 Mures 612 Alba Iulia 2600 2100 1520 1230 754 Mures 613 Acmariu * 2680 2200 1610 1310 777 Aries 670 Arieseni Aries 672 Albac Neagra L 674 Vadu Motilor Aries 675 Scarisoara * 260 220 165 130 75 Albac L 676 Albac 195 158 110 82 57 Aries 677 Cîmpeni * 490 410 320 240 142 Aries 679 Baia de Aries 685 575 455 375 199 Abrud 683 Abrud 185 150 104 78 54 Abrud 684 Campeni 290 235 164 122 84 Ariesul Mic 685 Ponorel 215 174 121 90 62 Ocolis L 687 Ocoliş 145 117 82 61 42 Valea Mare L 690 Bistra 122 85 63 44 150 Posaga L 692 Posaga 185 158 110 82 56 Aiud L 703 Aiud 190 154 107 80 55 Geoagiu 704 Mogos 90 75 51 38 26 Geoagiu L 705 Teius 215 175 120 90 62 Geoagiu 707 Valea Manastirii 170 138 96 71 49 T-va Mare 718 Blaj 1035 828 560 360 300 117

PROBABILITATI DE DEPASIRE (DEBITE ASIGURATE) mc/s.

720 761 769 772 776 779 790 800 801 808

T-va Mare T-va Mica Secas Galda L Ampoi Ampoi L Sebes Secas Pianul Cugir

Mihalt * Blaj Colibi Benic Zlatna Bărăbanţ Petresti * Cunta Vintu de Jos Cugir Aval *

1190 660 400 195 330 540 245 170 285

950 555 324 158 280 460 198 138 231

645 365 226 110 220 340 138 96 161

410 235 168 82 180 270 103 71 120

345 191 116 56 96 157 71 49 83

Un alt aspect important care merită a fi reliefat, îl constituie Amenajarea hidroenergetică Sebeş, cu cele patru acumulări în cascadă (Ac. Oaşa, Ac. Tău, Ac. Obrejii de Căpâlna şi Ac. Petreşti), amenajare aflată în administrarea Sucursalei Hidrocentrale Sebeş. Acumulările au intrat în funcţiune în ani diferiţi: - Oaşa:1979 - Cugir: 2003 - Tău:1984 - Obrejii de Căpâlna: 1986 - Petreşti: 1983

118

Barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeş şi Cugir se pot avaria din diferite motive: la depăşirea capacităţii de evacuare a deversorului; la solicitări excepţionale: seisme explozii acţiuni deliberate pierderea stabilităţii barajului: alunecări răsturnare cauze privind durabilitatea construcţiei: acţiuni interne ale apei (infiltraţii şi eroziuni) dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici deteriorarea barajului sau a etanşărilor îmbătrânirea materialului de construcţie cauze privind funcţionalitatea construcţiei capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari infiltraţii totale legătura defectuoasă a barajului cu fundaţia; lipsa prognozei viiturilor; vane sau stavile deschise necorespunzător; necurăţarea lacului de plutitori; defectarea evacuatorilor; defectarea echipamentului hidromecanic; depăşirea debitelor de calcul; instabilitatea fundaţiei: alunecări de adâncime alunecări pe suprafaţa de fundaţie tasări deformaţii plastice infiltraţii prin fundaţie sau dig creşterea sarcinilor fisurarea ruperea betonului la eforturi de compresiune; acţiunea mecanică a valurilor, curenţilor şi a gheţii; fenomene de voalare; umplerea lacului în rate prea mari; explozii în bieful aval; alunecări de versanţi în lac; calitatea materialului folosit la construcţia digurilor; zăpoarele produc creşteri şi descreşteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienţi măriţi în corpul barajului. La barajele din materiale locale, accidentele au o pondere mai mare ca cedările. Cele mai frecvente accidente s-au produs la barajele cu înălţimi între 15 ÷ 30 m (37.7%), urmate de cele cu înălţimi de 30 ÷ 50 m (25.5%) şi 50 ÷ 100 m (9.4%). Frecvenţa accidentelor este relativ mai mare în primii 5 ani de exploatare. La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite şi cu contraforţi. Cedările şi accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilităţii şi nedurabilităţii construcţiei sau fundaţiei (80%), în timp ce defecţiunile de funcţionare reprezintă cauze cu frecvenţă redusă (14%). După Midlebroocks, care a studiat 210 baraje de pământ din SUA ce au suferit accidente, cauzele apariţiei acestora sunt: capacitatea insuficientă a descărcătorilor- 30% afuieri, sufozii- 23% 119

alunecări de taluzuri- 10% alte cauze- 37% NIVELURILE CARACTERISTICE ALE ACUMULĂRILOR ŞI BARAJELOR Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Acumularea Oaşa Cugir Tău Obrejii de Căpâlna Petreşti Nivel NNR maxim (mdM) (mdM) 1255 1257 1007 1008 790 793 409 294 410 295 Nivel minim în exploatare (mdM) 1210 983 760 403 285,50 Coronament baraj (mdM) 1259,00 1013,50 795,00 410,60 296,00 Coronament diguri (mdM)) mal stâng : 296,20 mal drept : 295,8÷296,2

Ipotezele luate în considerare la avarierea barajelor pe râurile studiate în prezentul studiu au fost următoarele: Nr. Locul Qavarie Acumularea Râul Mărimea breşei 3 crt. breşei (m /s) 100 % =200 m 114 629 1. Sebeş baraj Oaşa 50 % =145 m 60 566 100 % =130 m 74 049 2. Sebeş baraj Tău 50 %=65 m 44 955 100 %=80 m 13 648 Obrejii de 3. Sebeş baraj Căpâlna 50 %=40 m 8 286 B=50 m 2912 4. Sebeş dig Petreşti B=25 m 1 768 100 %=120 m 30 243 5. Cugir baraj Cugir 50 %=65 m 18 224 S-au efectuat calcule referitoare la nivelurile maxime ce pot apărea pe râurile Sebeş şi Cugir, în timpul viiturilor, în situaţia excepţională datorată avarierii parţiale sau totale a barajelor sau digurilor la acumulările: Oaşa, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petreşti şi Cugir. Date topografice Calculele de inundabilitate s-au efectuat pe râul Sebeş (sector baraj Oaşa baraj Petreşti), pe o lungime de aproximativ 64 km şi pe râul Cugir (aval de barajul Cugir), sector ce se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 43 km. Date hidrologice Debitele maxime pe baza cărora s-au stabilit clasele de importanţă, atât pentru barajele de pe râul Sebeş cât şi pentru cel de pe râul Cugir, au fost determinate de ISPH şi INMH. Debitele maxime proiect şi reactualizate, în regim natural şi atenuat, pentru acumulările din bazinele hidrografice Sebeş şi Cugir sunt următoarele: Nr. Acumulare F (km2) crt. 1. Oaşa 187 R P 2. 3. Tău Obrejii de Căpâlna 401 R 619 P Debite maxime P Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten. 10 170 68 140 21 240 153 215 260 190 120 Debite maxime pentru p% 5 2 1 0.5 0.1 210 260 295 335 445 84 102 118 138 191 205 375 455 645 34 96 129 170 290 360 415 475 630 179 220 254 286 372 305 540 645 895 315 400 465 530 705 225 285 336 380 502

0.01 630 287 915 283 880 504 1250 1000 700

R P 4. Petreşti 662 R P 5. Cugir 92 R

Nat. Aten. Nat. Aten Nat. Aten. Nat. Aten. Nat. Aten.

250 280 211 254 145 145 -

350 340 253 354 245 245 -

440 325 -

605 510 388 608 285 285 -

720 600 457 723 325 325 -

985 800 607 990 425 425 -

1365 1140 859 1370 -

DATE MORFOMETRICE ÎN AMPLASAMENTUL ACUMULĂRILOR ŞI DEBITELE MEDII MULTIANUALE LICHIDE Nr. Acumularea Râul F (kmp) Hm (mdM) crt. 1 Oaşa Sebeş 187 1570 2 Cugir Cugirul Mare 92 1535 3 Tău Sebeş 401 1495 4 Obrejii de Căpâlna Sebeş 619 1335 5 Petreşti Sebeş 662 1290 Notă : - F - suprafaţa bazinului de recepţie - Hm - altitudinea medie a bazinului de recepţie. L (km) 22,0 14,5 41,0 59,0 72,0

Ipoteze de avarie În calculele de specialitate s-a ţinut seama de: HG 638/420 din 30.05.2005 privind „Ordin pentru aprobarea Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale”. Tema cadru pentru proiectarea şi realizarea sistemelor de alarmă în aval de acumulările de apă (tema cadru reactualizată). Regia Apele Române1995. Conform HGR 638-420/30.05.2005, anexa nr. 1g, ipotezele de calcul luate în considerare sunt următoarele: - lac plin şi rupere 100%; - avarie medie 50%. Din tema cadru, pentru barajele de pământ sau anrocamente cu mască de beton sau asfalt, ipoteza de avarie este distrugerea a 50- 70 % din lăţime într-un interval de timp de 15 - 120 minute, funcţie de caracteristicile barajului. Conform aceleaşi teme cadru, barajele în arc se distrug practic instantaneu, pe 75 – 100% din secţiune. La digurile din materiale locale, ipoteza de avarie presupune distrugerea lor pe o lungime de 10500 m, în porţiunea înălţimii maxime. Pe baza analizei efectuate asupra legislaţiei din alte ţări (Italia, Franţa, SUA, etc), considerăm că sunt mai apropiate de realitate ipotezele de avarie care ţin seama de materialele de construcţie din care sunt construite barajele şi de faptul că, digurile acumulărilor sunt din materiale locale, având cota coronamentul mai coborâtă decât cea a coronamentului barajului, fiind astfel primele expuse avariilor. În studiu s-a considerat că ruperea de 100%, reprezintă ruperea maximă care poate apărea în secţiunea de calcul, funcţie de tipul barajului (de greutate, de anrocamente, de beton în arc, stăvilare, de pământ).

121

Praguri critice şi efecte dinamice la amenajările hidrotehnice. Pragurile critice de apărare împotriva inundaţiilor stipulate în Ordinul 638/420/2005, art. 29, aliniatul 2, punctul D, sunt: atenţie, alertă şi pericol. Pragul de atenţie se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată. Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare. Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei. Pragurile critice au fost determinate la proiectarea amenajărilor prin calcule de specialitate şi cu ajutorul urmăririi curente şi speciale. Pragurile critice ce pot apare datorită fenomenelor hidrometeorologice : Nr. Faza de Râul Acumularea Pragurile critice Mod de acţiune crt alarmă
Atenţie (A)

1.

Oaşa

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

2.

CugirCanciu

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

3.

Tău

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

4.

Obrejii de Căpâlna

Alertă (AL) Pericol (P) Atenţie (A)

5.

Petreşti

Alertă (AL) Pericol (P)

Nlac> NNR (1255 mdM), Qafluent > Qi = 40 m.c./s Nlac> 1255,5 mdM, Qafluent > Qc = 295 m.c/s Nlac>1256 mdM, Qafluent > Qv =420 m.c/s Nlac> NNR (1007 mdM), Qafluent > Qi = m.c./s Nlac> 1007,5 mdM, Qafluent > Qc = 289 m.c/s Nlac>1008 mdM, Qafluent > Qv =510 m.c/s Nlac> NNR (790 mdM), Qafluent > Qi = 55,60 m.c./s Nlac> 790,25 mdM, Qafluent > Qc = 590 m.c/s Nlac>791 mdM, Qafluent > Qv = 800 m.c/s Nlac> NNR (409 mdM), Qafluent > Qi = 54,40 m.c./s Nlac> 409,25 mdM, Qafluent > Qc = 376 m.c/s Nlac>410 mdM, Qafluent > Qv = 613 m.c/s Nlac> NNR (294 mdM), Qafluent > Qi = 52 m.c./s Nlac> 294,20 mdM, Qafluent > Qc = 450 m.c/s Nlac>295 mdM, Qafluent > Qv = 870 m.c/s

A: - se sporeşte frecvenţa de măsurare la AMC-uri; AL : - se informează proiectantul - se informează conducerea operativă, idem A. P: - se îndeplinesc măsurile stabilite de comisia pentru pragul de PERICOL

1. Amenajarea Oaşa. Praguri critice. Nr. PARAMETRII ATENŢIE crt. APARAT (A)
1. 2. Niveluri şi debite Măsurarea deplasărilor /Măsurători topogeodezice Observaţii vizuale Echipamente hidromecanice >NNR; >Qi= 40 m3/s (debitul instalat) Numai corelate cu restul măsurătorilor şi observaţiilor din întregul front de retenţie Apariţia oricărui fenomen care împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv. Apariţia de plutitori care nu pot fi evacuaţi;

Sebeş

Cugir

Sebeş

ALERTĂ (AL)
> 1 255 .50 >Q15=295 m3/s (debitul de calcul) Evoluţia fenomenelor menţionate în condiţii de solicitări exterioare constante Blocarea evacuatorilor de către plutitori;

PERICOL (P)
>1256.00 mdM; >Q0,1%=420 m3/s (debitul de verificare) Imposibilitatea stopării fenomenului Imposibiliatatea evacuăriii apei în caz

3. 4.

122

Nr. crt.

PARAMETRII APARAT

ATENŢIE (A)
Defecţiuni ale echipamentelor hidromecanice; Pod de gheaţă. Atingerea valorilor maxime din perioada de exploatarea pentru deversorul aval (35 l/s), deversorul stâng (68 l/s), pentru deversorul drept (52 l/s), necorelat cu nivelul şi precipitaţiile, dar confirmat de măsurătorile la tubaţiile SINCO, rocmetru, cleme şi bolţuri deformetrice. Atingerea valori maxime de tasare din exploatare (28 mm) necorelat cu nivelul, dar confirmat de măsurători de la clemele dilatometrice şi dispozitivele hidrometrice. Creşteri cu 1 m, faţă de nivelul maxim din toată perioada de exploatare, necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de obsrvaţiile vizuale ale zonei. Atingerea valorilor maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare (2,8 mm), necomfirmat de nivele, dar confirmat de subpresiune. Creşteri cu 1 m, faţă de nivelul maxim din toată perioada de exploatare, necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de obsrvaţiile vizuale ale zonei. Atingerea valori maxime din toată perioada de exploatare (235 mm), necorelat cu evoluţia nivelului şi corelat de debitele drenate, infiltrate, observaţiile vizuale şi măsurătorile topo.

ALERTĂ (AL)
Blocarea unei instalaţii de descărcare în timpul unei manevre sub sarcină.

PERICOL (P)
de viitură cu pericol iminent de deversare peste baraj.

5.

Infiltraţii/deversor tarat

Tendinţa de depăşire gradată a valorilor maxime din exploatare + idem Atenţie

Evoluţia rapidă a fenomenului cu antrenări de debite solide + idem alertă

6.

Tasarea terenului de fundare / rocmetru

Tendinţa de depăşire gradată a valori maxime din exploatare + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a valorilor maxime înregistrate până în prezent + idem atenţie Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + iedm Atenţie Tendinţa evidentă de depăşire a valorilor maxime din exploatare + idem Atenţie

7.

Nivelul piezometric în versanţi/foraje hidrogeologic

-

8.

Deplasările realtive măsurate pe trei direcţii / cleme dilatometrice,

-

9.

Nivel piezometric în galerie/ dispozitive hidrometrice

-

10.

Tasări pe masca de etanşare/înclinome-tru SINCO

Evoluţia rapidă a fenomenului + Alertă + apariţia de debite solide la drenaje şi deversoare

2. Amenajarea Tău. Praguri critice.
Nr. crt. 1. 2. PARAMETRII APARAT Niveluri şi debite Măsurarea deplasărilor verticale /Măsurători topogeodezice Observaţii vizuale ATENŢIE (A) >NNR = 790.00 mdM; >Qi= 55,60 m3/s (debitul instalat) Numai corelate cu restul măsurătorilor şi observaţiilor din întregul front de retenţie Apariţia oricărui fenomen care împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv. Apariţia de plutitori care nu pot fi evacuaţi; Defecţiuni ale echip. hidromecanice; Pod de gheaţă. Atingerea valorii maxime de tasare din exploatare ALERTĂ (AL) >NNR + 0,25 m >Q0,1%=590 m3/s (debitul de calcul) PERICOL (P) >NNR + 1 m; >Q0,01%=420 m3/s (debitul de verificare) -

3.

4.

Echipamente hidromecanice

Evoluţia fenomenelor Imposibilitatea menţionate în condiţii stopării fenomenului de solicitări exterioare constante Blocarea evacuatorilor Imposibilitatea de către plutitori; evacuării apei în caz Blocarea unei instalaţii de viitură cu de descărcare în timpul pericol iminent de unei manevre sub deversare peste baraj. sarcină. Tendinţa de depăşire gradată a valori maxime din exploatare + idem atenţie

5.

Tasarea terenului de fundare / rocmetru

- cota 782.00: R11=4 mm - cota 769.00: R32=1,3 mm - cota 752.00: R35=-4 mm - cota 731.50: R38=1,7 mm - cota 687.00: Rv11=-1 mm - cota 741.00: R315=2,5 mm

-

123

Nr. crt.

PARAMETRII APARAT
- cota 782.00:

ATENŢIE (A)
R118=-1 mm

ALERTĂ (AL)

PERICOL (P)

necorelat cu nivelul, dar confirmat de măsurători de la clemele dilatometrice şi dispozitivele hidrometrice. Nivelul piezometric în versanţi/foraje hidrogeologice Atingerea valorii maxime, necorelată cu evoluţia nivelurilor şi precipitaţiilor şi confirmate de debitele drenate Atingerea valorii maxime totale înregistrată în perioada de exploatare (35 l/min), necorelat cu nivelele şi temperatura, confirmat de celulele de presiune interstiţiale, bolţuri deformetrice, teledilatometre Atingerea valorii maxime totale înregistrată în perioada de exploatare (7 l/min), necorelat cu nivelele şi temperatura, confirmat de rocmetre, Atingerea valorii maxime măsurate în perioada de exploatare: - P6: spre aval = 6,2 mm (cota 781.00 mdM) şi spre versanţi = 5,4 mm (cota 781.00 mdM) - P11: spre aval = 11,5 mm (cota 769.00 mdM) şi spre versanţi = 3,4 mm (cota 769.00 mdM) - P14: spre aval = 9,4 mm (cota 791.00 mdM) şi spre versanţi = 5,2 mm (cota 791.00 mdM) Atingerea valorii maxime de deschidere înregistrată în perioada de exploatare pentru rostul central:
- cota 773 mdM: D110-11 am = 1,1 mm - cota 771 mdM: D210-11 am = 1,1 mm - cota 757 mdM: D210-11 av = 1,2 mm

6.

Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a valorilor maxime înregistrate până în prezent + idem Atenţie Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie

-

7.

Debite infiltrate şi drenate în galeria de drenaj / Deversor tarat

-

8.

Debit total drenat pe versanţi deasupra cotei 763.00 mdM

-

9.

Deplasări orizontale pe două direcţii ortogonale / pendule

Atingerea valorii de calcul + idem Atenţie

Accelerare rapidă a deplasărilor spre aval şi versanţi cu tendinţă evidentă de depăşire a valorilor de calcul + idem Atenţie

10.

Deschideri rosturi pe paramentul amonte / Teledilatometre (Discedimetre)

11.

Deschideri de rosturi pe paramentul aval / Bolţuri deformetrice

12.

Deformaţii în beton / Extensometre

13.

Temperatura în beton / Teletermetre

necorelat cu evoluţia nivelelor şi temperatura, dar confirmate de măsurătorile de la pendule, rocmetre, celule de presiune totale, debite drenate şi infiltrate Atingerea valorii maxime de deschidere înregistrată în perioada de exploatare pentru rostul central: - cota 742 mdM: P10-11=0,1 mm - cota 756 mdM: P10-11=0,1 mm - cota 770 mdM: P10-11=0,7 mm - cota 782 mdM: P10-11=3,4 mm necorelat cu evoluţia nivelelor şi temperatura, dar confirmate de măsurătorile de la pendule, rocmetre, celule de presiune totale, debite drente şi infiltrate Atingerea valorii maxime înregistrate în perioada de exploatare (536,4 µ/m), necorelată cu nivelele şi temperaturi, dar confirmată de măsurătorile de la pendule, celulele presiune totală, bolţuri deformetrice, rocmetre. Atingerea valorii maxime medii la nivelul unui câmp de teletermetre necorelat cu nivelele şi temperaturile, dar confirmat de evoluţia debitelor infiltrate pe

Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie

-

Tendinţa gradată de depăşire a nivelului maxim din toată perioada de exploatare + idem Atenţie

-

-

-

Tendinţă evidentă de depăşire gradată a valorii maxime din exploatare + idem Atenţie

-

124

40 m /s (debit instalat) Atingerea valorii maxime superioare şi inferioare rezultate din modelarea cu metoda EDF ALARMĂ (ALA) >410. Deplasări orizontale absolute pe direcţii orizontale PENDULE INVERSE Plot 3 Plot 7 necorelat cu evoluţia nivelelor în acumulare şi a temperaturilor. capsule de presiune totală. Plot 9 Debitul infiltrat FORAJE DE DRENAJ Depăşirea valorii maxime a debitului înregistrat în perioada de exploatare cu 2 l/min + idem ATENŢIE Idem AVERTIZARE + antrenare de debit solid 125 .0. drenaje Depăşirea valorilor maxime măsurate la coronament: amonte – aval : 6 mm mal drept – mal stâng: 3 mm necofirmat de evoluţia nivelului în lac şi temperatură. bolţuri deformetrice.5 mm. drenaje. teledilatometre şi observaţii vizuale Atingerea valorii maxime înregistrată în toată perioada de exploatare (8 kg/cm2). rocmetre Depăşirea măsurătorilor efectuate la coronament: amonte – aval : 8 mm mal drept – mal stâng: 2 mm necofirmat de evoluţia nivelului în lac şi temperatură. rocmetre şi de creşterea nivelului piezometric în drenajele care nu debitează Atingerea valorilor de calcul + idem ATENŢIE Accentuarea rapidă a deplasărilor spre aval şi mal drept cu tendinţă evidentă de depăşire a valorilor de calcul + idem AVERTIZARE 4. dar confirmat de măsurătorile la pendule. dar confirmată de măsurătorile de la pendule. extensometre. drenaje. debite drenate.Nr.0.00 mdM >Q0. necorelată cu nivelele şi temperaturile. rocmetre * (vezi nota) Atingerea valorilor maxime totale înregistrate în perioada de exploatare (maximul înregistrat pe versînt stâng = 6 l/min).1 mm / .00 mdM 1. capsule de presiune totală. celule de presiune interstiţială. Nivel şi debite 3 3 2.1. celule de presiune interstiţiale. ATENŢIE AVERTIZARE PARAMETRII APARAT crt (A) (Av) >409. celule de presiune interstiţială ALERTĂ (AL) PERICOL (P) Atingerea valorii de calcul Tendinţă de depăşire a valorii de calcul + idem atenţie 3.725 mm RK2 = + 0. Nr. dar confirmat de măsurătorile la bolţuri. Criterii de avertizare pentru amenajarea Obrejii de Căpâlna. crt.325 mm RK3 = +0. Deformaţii rocă ROCMETRE >Qi = 54.5%= 613 m3/s (debit de verificare) - RK1 = + 0. dar confirmat de măsurătorile la bolţuri deformetrice şi clinometrice. PARAMETRII APARAT 14.25 mdM >NNR = 409. Presiune pe talpa barajului / Celule de presiune totală ATENŢIE (A) paramentul aval. neconfirmat de evoluţia nivelelor din acumulare şi precipitaţii. capsule de presiune totală. celule de presiune totală. dar confirmat de măsurătorile la bolţuri.125 mm / . >Q2% = 376 m /s (debit calculat) Depăşirea valorii maxime superioare şi inferioare dată de atenţie pentru două măsurători consecutive + idem ATENŢIE 3. rocmetre.075 mm / .

Presiuni interstiţiale CELULE DE PRESIUNE INTERSTIŢIALĂ Tendinţa evidentă de depăşire a valorii de ATENŢIE rezultată din două măsurători consecutive + idem ATENŢIE 126 . bolţuri clinometrice şi deformetrice. rocmetre. pendule Atingerea valorii medii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare la nivelul coronamentului. pe direcţiile amonte – aval.64 m necorelat cu nivelul în acumulare şi precipitaţii. necorelat cu nivelul în acumulare şi temperatura. dar confirmat de măsurătorile la drenaje. dar confirmat de măsurătorile la drenaje.cc) mal stâng – mal drept: 3 (c.47 m FH6 = 7.00 mdM PLOT 9: amonte: 384.00 mdM aval: 386.10 mdM: 2 mm. Deplasări relative BOLŢURI DEFORMETRICE Deschideri de rost ce ating valoarea maximă înregistrată pe întreaga perioadă de exploatare pentru plotul central: cota 398.10 mdM: 2 mm cota 388. bolţuri deformetrice. Nivelul pânzei freatice FORAJE HIDROGEOLOGICE ATENŢIE (A) Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: mal drept: FH1 = 3. rocmetre şi capsule de presiune totală. bolţuri clinometrice.06 m FH7 = 4.4 m FH2 = 9.37 m mal stâng: FH5 = 1.cc) AVERTIZARE (Av) Creşterea cu 2 m peste valorile maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare + idem ATENŢIE ALARMĂ (ALA) 6.25 m FH4 = 1. Depăşirea valorii maxime înregistrate până în prezent cu 1 mm + idem ATENŢIE 8. celule de presiune interstiţială.cc) mal stâng – mal drept: 2. PARAMETRII APARAT crt 5.Nr.cc PLOT 9: amonte – aval: 2 (c.08 m FH8 = 3.00 mdM aval: 390. rocmetre şi capsule de presiune totală 7. bolţuri clinometrice. rocmetre Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: PLOT 3: amonte: 382.cc) necorelat cu nivelul şi temperatura.00 mdM aval: 389. Înclinări absolute BOLŢURI CLINOMETRICE PLOT 7: amonte – aval: 2 (c. dar confirmat de măsurătorile la drenaje.cc) mal stâng – mal drept: 2 (c. pendule. drenaje. mal stâng – mal drept PLOT 3: amonte – aval: 2 (c.5 (c.cc) Depăşirea valorii medii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare la nivelul coronamentului pe direcţia amonte – aval şi mal stâng – mal drept date de ATENŢIE cu 1 c. pendule.00 mdM necorelat cu nivelul în acumulare şi temperatura.5 m albie: FH3 = 4. dar confirmat măsurătorile la pendule.00 mdM PLOT 6: amonte: 409.

Numai corelat cu restul valorilor măsurate la punctele 2-9 (având în vedere caracterul redus al acestor măsurători) Apariţia oricărui fenomen menţionat la capitolul 6.00 kgf/cmp aval: -8. dar confirmat de măsurătorile la rocmetre. dar confirmat de măsurătorile la rocmetre Atingerea valorii de calcul + idem ATENŢIE Tendinţa evidentă de depăşire a valorii de atenţie + idem ATENŢIE 127 . Presiuni totale la contactul rocă beton CAPSULE DE PRESIUNE TOTALĂ ATENŢIE (A) Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: PLOT3: amonte: -10. neconfirmat de nivele şi temperatură. Echipamente hidromecanice Evoluţia fenomenelor menţionate la capitolul 6. confirmat de observaţiile vizuale. Deformaţii rocă ROCMETRE 15. dar confirmat de măsurătorile la extensometre şi capsule de presiune totală Atingerea valorii maxime de la PIF până în prezent: cuzinet amonte: -808.00 kgf/cmp aval: -8. celule de presiune interstiţială Atingerea valorii maxime medii din exploatare pentru un câmp . dar confirmat de măsurătorile la pendule.00 kgf/cmp PLOT7: amonte: -12.Nr. capsule de presiune totală Atingerea valorii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare: cuzinetul amonte: 5.2 dacă împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv Imposibilitatea manevrării pentru reglarea nivelului în acumulare AVERTIZARE (Av) Atingerea valorii de calcul +idem ATENŢIE ALARMĂ (ALA) Depăşirea valorii de calcul + idem AVERTIZARE 10. bolţuri clinometrice.5 mm / . Înclinarea bolţii centralei ÎNCLINOMETRE Atingerea valorii maxime înregistrate în toată perioada de exploatare: RK2 = + 1mm / -2 mm RK4 = + 0. PARAMETRII APARAT crt 9. Deformaţii specifice în boltă EXTENSOMETRE 16.00 µ/m necorelat cu temperatura.5 minute. rocmetre.00 kgf/cmp aval: -2.00 kgf/cmp.2 în condiţii de solicitări exterioare constante Imposibilitatea manevrării echipamentului hidromecanic de la evacuator în condiţii de aport de debit ridicat în acumulare Depăşirea valorii maxime dată de atenţie pentru două măsurători consecutive + ATENŢIE Imposibilitatea stopării fenomenului Imposibilitatea manevrării echipamentului hidromecanic de la evacuator cu nivelul ridicat la nivelul de gardă 14. neconfirmat de temperatură.00 µ/m cheia bolţii: -1241. neconfirmat de temperatură. drenaje.00 µ/m cuzinet aval: -276. neconfirmat de evoluţia temperaturii exterioare şi nivelelor. Temperatura în beton TELETERMETRE 11 ** 12.00 kgf/cmp PLOT9: amonte: -13. drenaje.2 mm.5 minute cuzinetul aval: 3. Măsurarea deplasărilor MĂSURĂTORI TOPOGEODEZICE Observaţii vizuale 13.

Depăşirea valorilor maxime înregistrate până în prezent cu 2 mm + idem atenţie - 128 . verticale observaţiilor Măsurători topogeodezice 2. Novelul pânzei freatice Foraje hidrogeologice Deplasările relative pe trei direcţii Cleme dilatometrice - - 8. PARAMETRII APARAT crt 17 Presiuni totale la contactul rocă . Observaţii vizuale Apariţia oricărui fenomen menţionat la cap. Blocarea unei instalaţii de descărcare în timpul unei manvre sub sarcină Pericol (P) - Imposibilitatea stopării fenomenului 3. AVERTIZARE (Av) ALARMĂ (ALA) * Pentru pendulul invers din plot 9 limitele de atenţie se vor stabili după remedierea situaţiei actuale (blocarea tubaţiei datorată unui obiect căzut accidental în foraj) pe baza evoluţiei rezultate din măsurători.Nr. Praguri critice Nr Atenţie Parametri / Aparat crt (A) Măsurarea deplasărilor Numai corelate cu restul măsurătorilor şi 1. 6.2. necorelat cu nivelul şi temperatura. necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de observaţiile vizuale ale zonei şi măsurătorile de debit în contracanal Creşteri de la o măsurătoare la alta de 1 m.92 mm).2 (din proiectul de urmărire specială) dacă împiedică buna funcţionare a obiectivului respectiv. dar confirmat de măsurătorile la FP. FH şi eventual de măsurătorile topo de nivelment şi observaţiile vizuale Tendinţa de depăşire a valorilor maxime din expolatare (1.beton CAPSULE DE PRESIUNE TOTALĂ ATENŢIE (A) Atingerea valorii maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare: cuzinetul amonte: -3 kgf/cmp (compresiune) cheia bolţii: -6. Pod de gheaţă 25. 6. Nivelul piezometric în umpluturi Foraje piezometrice - - 7. 4.00 l/s + idem atenţie 100. extensometre. Defecţiuni ale echipamentelor hidromecanice. Infiltraţii la DMD-pe contracanal Deversor tarat 50. Alertă (AL) Evoluţia fenomenelor menţionate la cap. confirmat de măsurătorile la rocmetre. ** Caracterul frecvenţei acestor măsurători (redus) obligă la corelarea cu informaţiile de la restul de AMC şi cu observaţiile vizuale neputând fixa strict criterii valorice.00 l/s + idem atenţie 5. Tasarea terenului de fundare Rocmetru Depăşirea cu 2 mm a valorii maxime din exploatare + idem atenţie - 6. Echipamente hidromecanice Imposibilitatea evacuării apei în caz de viitură cu pericol iminent de deversare peste baraj şi diguri 4. necorelat cu nivelul şi precipitaţiile. dar confirmat de măsurătorile la pendule. Amenajarea Petreşti. (din proiectul de urmărire specială) în condiţii de solicitări exterioare constante Blocarea evacuatorilor de către plutitori.5 kgf/cmp (compresiune) cuzinetul aval: -5 kgf/cmp (compresiune) . Apariţia de plutitori care nu pot fi evacuaţi.00 l/s.9 mm). necorelat cu evoluţia nivelelor şi precipitaţiilor şi confirmate de observaţiile vizuale ale zonei Atingerea valorilor maxime înregistrate pe întreaga perioadă de exploatare (0. AP şi bolţuri clinometrice Creşteri de la o măsurătoare la alta de 1 m.

dar confirmat de măsurătorile la rocmetre. dar confirmat de pendul. Tc=0. dar confirmat de subpresiuni.60mm). cleme.08. Amenajarea Cugir În conformitate cu STAS 11100-1/1997. barajul are gradul VI de seismicitate. Bolţuri clinometrice Tendinţa gradată de depăşire a valorilor maxime din exploatare + idem atenţie - ZONAREA SEISMICĂ A AMENAJĂRILOR Amenajarea Oaşa În conformitate cu STAS 11100-1/1993. pendul invers. pendul şi cleme Creşterea subpresiunilor măsurate cu 2 m peste valorile maxime măsurate. dar confirmat de subpresiuni. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „F” cu Ks = 0. DH şi CD Atingerea valorii maxime din perioada de exploatare necorelat cu evoluţia nivelului şi temperaturii.20 > Q1% =450 mc/s (debitul de calcul) Atingerea valorii limită medii convenţională de presiune pe roca de fundaţie 6. neconfirmat de nivelele din acumulare. Atingerea valorii maxime înregistrate în exploatare(6. IB=6 (MSK).5 – 7 daN/ cm2 + idem atenţie Înclinări pe două direcţii 14. rocmetru Atingerea valorilor maxime înregistrate în perioada de exploatare (0. 129 .7. Dispozitive hidrometrice (DH) Idem atenţie + atingerea valorilor de calcul Depăşirea diagramelor de calcul şi a coeficienţilor de siguranţă luaţi în calcul Deplasări orizontale pe 11. neconfirmat de nivele şi temperatură. Atingerea valorii maxime a coeficientului maxim de subpresiune atins pe întreaga perioadă de exploatare (0. pendul. rocmetre şi DH Alertă (AL) Pericol (P) 9. dar confirmat de măsurătorile la pendule. Celule de presiune totală AP > 294.84 l/min). > Q0. rocmetru şi AP.5 – 7 daN/cm2 + idem atenţie > 295 mdM. rocmetre şi AP > NNR. cleme. necorelat cu variaţia nivelelor şi a temperaturii. două direcţii Pendul invers Tendinţa gradată de depăşire a valorii maxime înregistrate de la PIF + idem atenţie Idem alertă + evoluţia rapidă a fenomenului în timp scurt 12. barajul are gradul VI de seismicitate. Debitul infiltrat Foraje de drenaj Depăşirea valorilor maxime înregistrate în perioada de exploatare cu 2 l/min + idem atenţie - Subpresiuni pe talpa de fundaţie 10. > Qi= 52 mc/s (debitul instalat) Atingerea valorii maxime din exploatare neconfirmat de evoluţia nivelelor şi temperaturilor. dar confirmat de debitele drenate. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „E” cu Ks = 0. debite drenate.Nr crt Parametri / Aparat Atenţie (A) neconfirmat de nivele şi temperaturi.70) Creşteri ale deplasărilor amonte – aval mai mari de 1 mm de la o citire la alta repetate în acelaşi sens la 5 măsurătorii consecutive. cleme.06. subpresiune.7. Niveluri şi debite Presiuni pe talpa de fundaţie 13.1% =870c/s (debitul de verificare) Depăşirea valorii limită medii de 6. Tc=0.

H. Abrud C.2 Roşia Montana/ IV.81. Roşia Montana Ci. 4. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „F” cu Ks = 0. Roşia Montana C C C D C D D D D SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND COMPORTAREA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice furnizează date permanente privind parametrii ce caracterizează comportarea construcţiilor. SITUAŢIA BARAJELOR DE CATEGORIA C şi D (lacurile cu folosinţă piscicolă. Roşia Montana C. Sebeş verifică măsurătorile primite şi efectuează prelucrarea primară.10.15.C. 2. Personalul laboratoarelor UCC din cadrul S. Urmărirea comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice se realizează prin măsurători la aparate şi dispozitive de măsură şi control. DELTA PLUS Sebeş SC CUGIREANA SA CUGIR S.2 Aries/ IV-1. mai noi. 1.1. barajul are gradul VI de seismicitate. Roşia Montana C. VALEA DAIA SEBEŞ „RÂUL MIC" Baraj priză GARDE Tăul Mare Tăul Brazi Tăul Cornii Tăul Ţarina Tăul Anghel Valea Daia / IV.L.4 S.1.4 Roşia Montana/ IV.15.C.06.1.C. baraj 1. când acest lucru nu mai este posibil sistemul oferă informaţii pentru luarea deciziei de aplicare a prevederilor planului de alarmare – avertizare. 8. barajul are gradul VI de seismicitate. 5.81 Roşia Montana/ IV.10.7 Râul Mic/ IV-1.7 Valea Daia / IV.L.Amenajarea Tău În conformitate cu STAS 11100-1/1993. formate ca efect al fenomenelor de fortificare şi de contracţie.81. Nr.108. Conform SR 11100/1-1993 este situat în zona de intensitate macroseismică I = 6 (MSK) Amenajarea Petreşti În conformitate cu STAS 11100-1/1993. încadrarea acestora în domeniul de variaţie prescrise de proiectant. 9.102. crt. DELTA PLUS Sebeş S. Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice asigură punerea în evidenţă cu anticipaţie a unor fenomene a căror evoluţie ar putea pune în pericol stabilitatea construcţiilor. Denumirea Cursul de apa Deţinătorul Catg. ca efect al mişcării disjunctive care au avut loc după ciclul metamorfic şi prezenţa unui sistem de fisuri şi dislocaţii de mică amplitudine.4 Roşia Montana/ IV. de agrement sau de interes local). iar în situaţii extreme.81.1. Cupru Min SA.1. 3. Amenajarea Obrejii de Căpâlna Tectonica amplasamentului se caracterizează prin prezenţa unor fracturi şi falii majore.L. IB=6 (MSK).10. IB=6 (MSK). Depistarea în fază incipientă a fenomenelor cu evoluţie defavorabilă pentru construcţii asigură posibilitatea aplicării măsurilor de oprire a evoluţiei periculoase a acestor fenomene. Roşia Montana C. 130 . interpretarea datelor şi întocmirea documentaţiilor de analiza comportării construcţiilor la obiectele la care a fost instituită urmărirea specială.81. Elementele sistemului informaţional pentru supravegherea construcţiilor sunt următoarele: a) Măsurătorile sunt efectuate de agenţii hidrotehnici la obiectele de construcţii din amenajarea râurilor Sebeş şi Cugirul Mare şi transmise la laboratorul UCC.81. Tc=0.4 Corna/IV.10. Tc=0.7. iar conform P 100/1992 se încadrează în zona seismică „E” cu Ks = 0.7. precum şi prin observaţii vizuale efectuate cu frecvenţa stabilită de proiectant.L. 7. precum şi ca efect al mişcărilor aplicative . 6.10.1.102.06. care pot pune în pericol localităţi la ape mari.

r. Mihoeşti – r. Târnave mal stâng la Mihalţ . Mureş mal stâng la Ciugud . Pianu) . Arieş . de terasam. bună bună bună Bună bună bună bună bună bună bună bună bună bună . Mureş mal drept la Vinţu de Jos . Mureş mal stâng la Ocna Mureş . Mureş mal stâng la Vinţu de Jos (aval conf.Îndig. r.Îndiguire r. Mureş mal stâng la Mereteu . starea tehnică a acestora. şi îndiguire pr. Arieş mal drept la Lunca Arieşului . r. T-va Mare şi afluenţii ambele maluri la Blaj – Tiur . r.Îndig. r. r. Mureş mal drept la Aiud .Îndig r. Mureş mal stâng la Rădeşti .Îndig.Îndig r.Îndig şi reg.Îndig. r. Mureş şi afuenţii ambele maluri la Alba Iulia . Mureş mal stâng la Drâmbar .Îndig. nep. r. r. r. Mureş mal stâng la Vinţu de Jos . Lucrările hidrotehnice existente în judeţul Alba.Reg. clasa de importanţă şi gradul de asigurare al acestora sunt conform tabelului: Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Localitatea Denumirea construcţiei . r.Îndig. ambele maluri la Unirea . r.Îndig. Mureş mal drept la Blandiana II .Îndig.lucrarea necesită fonduri pentru punere în siguranţă bună bună Anul PIF 1976 1971 1977 1979 Corespunde sau nu clasei de importanţă da da da da Deţinător SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia C L Aiud SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia CL Sântimbru SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba I SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia C L Vinţu de Jos C L Vinţu de Jos SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia C L Blaj Gradul de asigurare normat / real 10% / 10% 2% / 2% 5% / 5% 5% / 5% Unirea Ocna Mureş Aiud Rădeşti Mihalţ Sîntimbru Alba Iulia 1981 1977 1982 1984 1980 1984 1982 1977 1985 1982 1981 1983 1984 1974 nu da da da Da da Da da da da da da da da 10% / 5% / 5% 10% / 10% 1% / 1% 1% / 1% 1% / 1% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 10% / 10% 5% / 5% Ciugud Vinţu de Jos Blandiana Şibot .Îndig.Îndig.Îndig.Îndig.lucrarea necesită complet. Unirea. Mureş mal stâng la Şibot .Ac. r. V.Îndig.Starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice. Mureş mal stâng la Totoi .Reg. r. şi reg.Îndig. r. anul punerii în funcţiune. Mureş mal drept la Vinţu de Jos (continuare dig SGA) Starea tehnică şi funcţională bună bună bună bună . Mureş mal drept la Blandiana I . T-va Mare Cîmpeni 1989 nu - Poşaga Blaj 1996 1981 da Da 5% / 5% 2% / 2% 10% / 10% bună 1983 da 131 . Mureş mal stâng la Cistei .Îndig. r. şi îndig. r.

1% 0.Îndig.Îndig. r. CONF.Îndig.lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii . T-va Mica mal drept la Şona . grosimea la coronament este de 2.Baraj Tău – r. gosimea la baza în 132 . r. Sebeş .lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii .Îndig. Sebeş S. r.00 m .Îndig.00 m.H.Lucrări de apărare existente pe raza localităţii Localitatea Denumirea construcţiei mal drept la Mănărade I . NTLH-021 STAS 4273/83 Punctaj Categorie Baraj 75 A I Centrala 27 B II Priza Oaşa 15 C III Casa vanelor priză Oaşa 16 C III Galeria de aducţiune Oaşa + 17 C III debuşarea CHE Gâlceag Captarea Prigoana 9 C III Aducţiune Prigoana – Galerie 9 C III Oaşa Castel echilibru Gâlceag 16 C III Captarea Ruginosu 9 C III Captarea Marginea 9 C III Captarea Căşii 9 C III Captarea Hurdubeu 9 C III Captarea Muntelui 1 9 C III Captarea Muntelui 2 9 C III Aducţiunea Ruginosu .Baraj Oaşa – r.Oaşa 9 C III Barajul Cugir are o înăltime de 48.lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii . R T-va Mare mal stâng la Spătac Starea tehnică şi funcţională Anul PIF Corespunde sau nu clasei de importanţă Deţinător Gradul de asigurare normat / real 10% / 10% 10% / 10% 10 % / - bună bună . T-va Mică mal stâng la Jidvei I (aval) . NNR este situat la cota 1007.Îndig. Sebeş 1989 1989 nu nu SGA Alba Iulia SGA Alba Iulia 10 % / 10 % / - Jidvei 1989 nu Şona SGA Alba Iulia S. cota coronamentului este de 1013.1% /0. T-va Mică mal drept la Jidvei II (amonte) . T-va Mică mal stâng la Cetatea de Baltă .lucrarea necesită fonduri pentru reparaţii bună bună 1982 1983 1989 da da nu C L Blaj C L Blaj SGA Alba Iulia Cetatea de Baltă . Încadrarea construcţiilor în clase şi categorii de importanţă se prezintă în tabelul de mai jos: CATEGORIA DE CLASA DE IMPORTANŢĂ OBIECT IMPORTANŢĂ CONF.H. T-va Mare mal stâng la Mănărade II . exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. r.01% Şugag Barajul Oaşa realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru Amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Gâlceag. Sebeş 10 % / - 1987 1984 Da da 1% / 0.00 mdM. şi o producţie anuală de 260 GWh). r.50 mdM.

micacee) şi depozite acoperitoare (aluviuni şi deluvii). şi o producţie anuală de 260 GWh). În baza Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice – NTLH – 021.M. CB = indicele de stare al barajului Lacul de acumulare Petreşti .1%=510 mc/s. la aproximativ 1 Km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Gradul de asigurare la neinundabilitate.d. Barajul Obrejii de Căpâlna este un baraj de beton în arc cu dublă curbură şi are o înălţime constructivă de 42. lăţimea coronament: 4. Barajul deversor – de tip stăvilar din beton. având spre malul drept C. 167 /19. Încadrarea construcţiilor în clase şi categorii de importanţă. Barajul Cugir este de clasa a II a de importanţă.E. grosime etanşarea în profunzime: ecran din gel beton de 5. Conform STAS 4273 / 83 barajul şi centrala Petreşti se încadrează în clasa a II-a de importanţă. NTLH-021 Punctaj CB=76 RB= 0.00 ÷ 6.H. Cuveta lacului are roca de bază constituită dintr-un complex de roci metamorfice (gnaise feldspatice.se dezvoltă în albia râului Sebeş pe o distanţă de 1 Km aval de podul de cale-ferată Petreşti-Sebeş. Încadrarea construcţiilor în clase şi categorii de importanţă. barajul şi centrala Petreşti se încadrează în categoria de importanţă deosebită B care impune o urmărire specială a construcţiei (indicele de risc asociat barajului RB=0.80 – 296. înclinarea taluzelor: 1:2 (spre lac şi spre exterior) etanşarea corpului digului: pereu din dale de beton de 15 cm. Clasa de importanţă. exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată de 150 MW. publicată în Monitorul Oficial nr. Lacul este delimitat pe malul drept de un dig longitudinal iar pe malul stâng de un dig frontal de se închide în şoseaua DN 67. 296.secţiune maestră este 6. conform STAS 4273/1983. cu mască de beton amonte cota coronamentului: 295. Barajul Tău realizează lacul de acumulare şi regularizare a debitelor pentru Amenajarea hidroenergetică Sebeş – treapta Şugag. lungimea: 830 m 113 m. iar conform P 100/1992 se incadrează în zona seismica “F” cu Ks=0.04.Categoria de importanţă. STAS 4273/83 II III III III III III Centrală Notă: RB = indicele de risc asociat barajului.20 m. adâncime. Acumularea Obrejii de Căpâlna face parte din seria de amenajări de pe râul Sebeş. 133 .00 m.7.00 m.d. Diguri mal drept mal stâng tipul constructiv: din balast. Tc 0.M. barajele se împart în 4 categorii de importanţă: Conform Metodologiei mai sus amintite.70 m. Petreşti. Lacul Obreji de Căpâlna. lungimea desfaşurată a coronamentului este de 120. este amplasat către malul stâng al râului Sebeş. Conform STAS 4273/1983 uvrajele din clasa a II de importanta se dimensioneaza la debitul de calcul Q1%=285mc/s si se verifica la debitul Q0. Clasa de importanta. raza medie la coronament este de 63.20 m. Categoria de importanţă. Gradul de protectie antiseismica. situată la cota 296 mdM.00 m.419). amplasat în aval de confluenţa cu Nedeiul.2000. In conformitate cu STAS 11 100 – 1/ 1997 barajul are gradul VI de seismicitate. iar conform HGR 766/1997 se incadreaza în categoria B de importanta .08.00 m. conform tabelului : OBIECT Baraj Priza Obrejii de Căpâlna Casa vanelor priză Obrejii de Căpâlna Galeria de aducţiune Obrejii de Căpâlna – debuşare CHE Săsciori Castelul de echilibru Săsciori Derivaţia principală Obrejii de căpalna CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ CONF.472 15 16 17 16 17 Categorie B C C C C C CLASA DE IMPORTANŢĂ CONF.0 m.

60 Case .100 Case .15 km strazi .1 Camin cultural .0.2 ha pasune comunala Stîna de Mureş : . 530 cm Localitatea Cursul de apă Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Gura Ariesului : . Inventarierea construcţiilor şi a obiectivelor realizate în zone inundabile.0. . Mureş - - - - - - Noşlac 300 cm. . 400 cm F III. Găbud : . .r. gaz .r.25 km retele tel.35 case .15 km cond.3 km strazi .25 km cond. Găbud .20 case .1 ferma agricolă .130 ha pasune comunala Gura Ariesului : . .Zonele planificate a fi inundate controlat.157 ha teren agr. Mureş Mureşului 5-7 ore - . - 350 cm.m cm 500 cm 4-5 ore .0. .52 anexe gosp.0.25 km retele el.15 km retele el.0.pr. Noşlac : .12 ha teren agricol Lunca Mureşului : . - 500 cm.Valea Căptălanului . .magazin mixt .4 ha fanat Căptălan : .Valea Ciuciului - - - - - - 134 . 400 cm.3 ha pasune comunala Gura Ariesului : .15 anexe gosp. Arieş . F II.0. 5-7 ore - - 300 350 cm.1 statie balastiera .40 ha terenuri agr. 300 cm. viituri Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Timp propag.15 km retele tel.0. .0.282 ha teren agr.50 case .150 ha pasune comunala Lunca Mureşului : .Camin cultural .Valea Rea 300 cm.4 ha fanat Ciuci : .canton CFR .60 ha terenuri agr. În judeţul Alba nu există zone care să poată fi utilizate pentru inundare dirijată în situaţii deosebite. 530 cm.15 Case .Valea Socşoara . - 4-5 ore - - - . gaz .canton CFR . .r.4 ha fanat Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Lunca .

AF Cacovean . 350 cm.Scoala . F III.Moara .Muresan Doru .3 ha teren agricol . Măhăceni - - - - .SC Liviu Impex SRL Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Unirea 7-9 ore 6-8 ore - .Gara Unirea . Unirea - - - - .Agromec . Deţinătorul : SGA Alba - 10% / 10% Q 10% r. 4 cls.pr.3m.5 ha teren arabil - - 135 .Halta Unirea .r. 400 cm. şi îndiguire r.TV Cablu 2000 .Scoala elem. 300 cm. Ciugud - - - - Unirea – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: .3 buc.20 gospodarii . . mixt – Coop . Unirea ambele maluri la Unirea L = 2000 m.80 gospodarii .Reg. F II.15 ha teren arabil Ciugudul de Jos şi Ciugudul de Sus : .40 ha teren agricol .Sectia Drumuri . Poduri . 530 cm.25 km retele el. 300 cm.4 buc.Filip Viorel .18 ha terenuri agr. poduri .AF Gardus . H = 2.Mag. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Unirea I+Unirea II: .Comcereal . Unirea = 55 mc/s - - - Inoc : . Poduri .0. viituri Localitatea Cursul de apă .pr.4 buc.pr.Valea Dumbravei - - - - Dumbrava : .20 gospodarii .2 buc. Poduri . Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.Timp propag. 500 cm.Szakely Service SRL .1 pod .Spinis SRL . Măhăceni : .10 gospodarii .Moara Nicut .0.800 ha teren agr.27 gospodarii .5 km strazi . . .15 gospodarii .

.6 anexe gosp. F III. 500 cm. Mureş mal stâng la Ocna Mureş L = 1763 m.15 ha teren agr.Capacitate batal = 5.Valea Ocna Mureş - - - - Războieni Cetate : .r.Staţia pompe apă potabilă .Timp propag.poduri – 1 buc . Deţinătorul : SGA Alba .Grad de umplere = 85 % . Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.15 gospodării populaţie .75 m. 6-8 ore .107 ha teren agr. . H = 2. r. viituri Localitatea Cursul de apă .Reg. Mirăslău : . 300 cm.75 ha pasune şi teren agr.Grup şcolar de chimie . F II.H proiectat= 9.Secţia DPL Lucrări hidrotehnice de apărare existente .Natura materialului depozitat : reziduuri calcaroase .r.80 gospodării populaţie .9 mil. 500 cm. . . - - - - - - Ocna Mureş : .Suprafaţa batal = 74 ha .12 gospodării populaţie .Staţia CFR Războieni .Şantierul TCI Războieni .Batale rezidii calcar UPSOM .6 poduri + 20 podeţe - - . 300 cm. 350 cm.0 m.l pod şi 10 podeţe - - Ocna Mureş Batal de Urgenţă rezidii calcaroase Uzina de Produse Sodice Ocna Mures Batal Nr.Staţia pompe SALINA . Mureş = 1170 mc/s Cisteiu de Mureş : . H = 2. - Mirăslău . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Războieni Cetate : .3 străzi .6 m. (Groapa) Feldioara . .Staţia reglare gaz metan .H proiectat= 7.Suprafaţa batal = 18 ha .40 gospodării populaţie .mc .Îndig. - - 136 . .Stadionul SODA . r.20 ha teren agr. 530 cm.Balastiera “Pod Nou” .mc .20 gospodării populaţie .poduri – 2 buc .220 ha teren agr. .98 ha teren agr.6 case .Natura materialului depozitat : reziduuri calcaroase .Capacitate batal = 0. 400 cm.pr.30 ha pasune . 530 cm.Grad de umplere = 95 % - - - - - Ocna Mures : . Mureş 300 cm.10 ore 7-9 ore Decea : .215 ha teren agr.Valea Papii - - - - Cisteiu de Mureş : .10 gospodării populaţie .1 mil. Mureş = 1570 mc/s Ocna Mureş : 300 cm.Poduri – 4 buc 5% / 5% Q 5% r.5 + 6 rezidii calcaroase Uzina de Produse Sodice Ocna Mureş Ocna Mures : . . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Ocna Mureş 7-9 ore 2% / 2% Q 2% r.Staţie oxigen UPSOM . 8 .Valea Hajbodic - - - - Micoşlaca : . şi îndig. 400 cm.5 m.1 pod şi 10 podeţe - - . Mureş mal stâng la Cistei L = 3300 m. 350 cm.15 ha teren agr.

- Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Cicău : . H = 2.0.10 km drum com.0 km drum distrus .200 ha teren agr. Mirăslău (Cicău) Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. .2 poduri Rachiş : .2 km drum comunal .5 gospodării .2 ha teren agricol Ormeniş : .pr.4 case. Mureş - - - - - - - - - - - - 430 cm.15 km drum jud.5 gospodării . .3 poduri .3 ha teren agricol Lopadea Veche : .7 m. Mureş mal drept la Aiud L = 2300 m.1 km conducte gaz metan .r.20 anexe gosp.0. 4-6 ore Îndig. Aiud : .0.1 km reţele el.2 ha teren agricol Gâmbaş : .0.25 case .300 ha teren agr. viituri Localitatea Cursul de apă .20 anexe gosp. F II.10 ha teren agr. 530 cm. . .1 pod . Deţinătorul : CL Aiud 5% / 5% Q 5% r. F III. Aiudul de Sus .25 anexe gosp.300 ha teren agr. Aiud : . Lopadea . .20 case .Valea Obîrşii .4 gospodării .4 grădini . r.pr.r.Valea Ormeniş . Rachiş .20 gospodării .900 ha teren agr.Valea Lazului .0. .05 km retea gaz Lopadea Veche : .05 km retea telefonica .1 podeţ distrus Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Mirăslău - - .2 ha teren agricol Ciumbrud : .1 podet Mirăslău : . .0.Valea Iop .1 km străzi . . Rîtu (Lopezii) - - - - - - - - - - - - 137 .2 ha teren agricol Lopadea Veche : .84 gospodării .2.pr. 600 cm.pr. Mureş = 1210 mc/s Aiud . Ciumbrud : .20 case .Timp propag.4 anexe gosp. Sâncrai : .0. Lopadea Veche : .

Deţinătorul : SGA Alba 10% / 20% Q 10% r. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Gârbova de Sus : .5 km D. 600 cm. F II.4 gospodării . 8 .0.16 ha fânaţ Meşcreac : . 10 13 ore Teiuş . . - Rădeşti .10 anexe gosp.r.10 ore .Timp propag. H = 1. 250 cm. Şoimuş - - - - .3 ha păşune - - - - - - - 138 .1 gospodărie . .01 km drum jud. Pleşu . viituri Localitatea Cursul de apă . . 4 ore - Şoimuş : .40 case .pr.5 km D. Mureş mal stâng la Rădeşti L = 2381 m.3 ha teren agricol Rădeşti : . Mureş = 948 mc/s Q 20% r. Teiuş : .2 ha teren agricol Sâncrai : .20 ha păşune Beldiu : . F III. 10 12 ore cca. .0.Torent Dealul Viilor . Mureş = 544 mc/s . Geoagiu 150 cm.r.Valea D.2 gospodării .2 anexe gosp. Mureş . .40 anexe gosp.2 grădini Măgina : .C. Teiuş : -105 gospodării . Mureş - - - - - - 430 cm.2 gospodării .1 podeţ . .Valea Lupului .64 ha teren arabil Leorinţ : .2 grădini Gârbova de Jos : .Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi.5 case .Valea Bogdanului 430 cm.Valea Peţelcii 200 cm. 275 cm. 200 cm. .5 anexe gosp. Gîrbova Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.107 gospodarii .Valea Sărădaş .8 m.Îndig r. Aiud : .10 case .30 ha teren arabil . . .pr. 530 cm.68 ha teren agricol Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Aiud - - .r. 530 cm.200 ha teren agr.2 ha păşune Peţelca : .C.0. 325 cm.71 ha tern arabil .2 case .16 ha grădini Teiuş : . 600 cm.21 ha fâneţe Leorinţ : .2 km retele el.1 km CF -1000 ha teren agr.1 podeţ .

H = 1. H = 1. r.Valea Măticuţa . 430 cm.1.250 anexe gosp.0.Timp propag.370 ha teren agr.3 ha fânaţ Coşlariu : .S. 530 cm.1 balastieră nisip Mihalţ . Galda 80 cm. Deţinătorul : CL Sîntimbru . 5-7 ore 320 cm.1 punte pasarelă .2 ha teren agricol .Îndig.210 ha teren agr.260 ha teren agricol Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Mihalţ 14 – 16 ore 4–6 ore - Mihalţ .0. Deţinătorul : SGA Alba 5% / 5% Q 5% r.S. Târnave = 775 mc/s -r.1 pod peste Secaş . 100 cm. Deţinătorul : CL Sîntimbru 10 % / 10% Q 10% r. Cistei : . Mureş = 953 mc/s 10 % / 10% Q 10% r.165 locuinţe .5 km DJ . . Galtiu : .1 magazin alimentar . Mureş 170 cm.r. Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.Valea Vălăjiei .8 m. DMS SRL Mihalţ . 125 cm. Mureş mal stâng la Totoi L = 2200 m. 2 ore - - .1 gospodărie . Sîntimbru : .165 locuinţe .240 anexe gosp. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Mihalţ : .130 anexe gosp.Victoria . F III.C.240 anexe gosp.r.214 ha păşuni Sîntimbru : . 325 cm. Mihalţ : .80 locuinţe . Totoi : .5 m. .120 anexe gosp. 250 cm.5 km DJ . Mureş mal stâng la Totoi L = 2200 m. r. 5-7 ore .260 ha teren agr.475 ha teren agr. 600 cm.444 ha teren agr.8 m.361 ha teren agr. .5 km DJ . .2. 450 cm. Secaşul Mic . cca.Îndig.1 staţie de carburanţi .3 km DC . 500 cm.Valea Sărăţii .340 ha teren agr.conducte V1 şi V2 gaz .pr. Tîrnave Mihalţ : 320 cm.Îndig. 450 cm.55 gospodării pop. 250 cm.80 locuinţe .5 km DJ . Târnave mal stâng la Mihalţ L = 2555 m. 500 cm. F II. r.150 locuinţe . 170 cm.440 ha teren agr.1 balastieră nisip . .r.1 km drum . . 325 cm. 4–6 ore .0.4 ha fânaţ .25 gospodării populaţie .r. H = 2. . Mureş = 953 mc/s Sîntimbru .Valea Sărăţii - - - - - - 139 .1 balastieră pietriş (Zărieş) .C. . . viituri Localitatea Cursul de apă .5 ha fânaţ - - .8 ha teren . Mureş - - - - 430 cm 530 cm 600 cm 16-18 ore Obreja : .

150 case .3 m. r.4-6.Valea Largă .Îndig. pe sectorul încastrare amonte – pod DJ peste r.5 m.S.. Mado .5 km DJ . teren agr.144 case .S. Mureş = 2600 mc/s Q 1% r.. Ampoi.5 m. teren agr.2 ob.Şcoala gen Bărăbanţ .11 podeţe .3 poduri . . Deţinătorul : SGA Alba 1% / 1% Q 1% r.102 ha terenuri agr. Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: . H var. ambele maluri la Alba Iulia” (numai sectorul aferent r. 450 cm.5-5.2 km reţele el.69 ha terenuri agr. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . H var.C. Ampoi 250 cm.Valea 19 – 22 ore 1% / 1% Q 1% r. 530 cm.2585 case . Mureş şi afuenţii. 6–8 ore . Deţinătorul : SGA Alba 1% / 1% Q 1% r. şi reg. Agra . economice (balastiere) . Sebeş 180 cm. F II.r. .2 ha păşune Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate şi în zona dig–mal : . Oarda de Jos Lucrări hidrotehnice de apărare existente .0-6. 350 cm. Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: . = 2..1 km reţea telefon.Grădiniţa Oarda de Jos . H var.Timp propag. ambele maluri la Alba Iulia” (dig de remuu pe ambele maluri ale r.17. F III. Mureş şi afuenţii. = 2.1.1 m.1254 ha. 600 cm.Grup şcolar metalurgic . 430 cm.5 km drum .C.Grădiniţa Bărăbanţ . ambele maluri la Alba Iulia” (dig de remuu pe ambele maluri ale r. Sebeş) L = 2833. Mureş) L = 9379. Mureş = 2600 mc/s Q 1% r. r. r.Îndig..2 ha păşune .r. 3–4 ore .5 m.C. social-ec.S. şi reg. viituri Localitatea Cursul de apă Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. 300 cm.2. Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: . şi reg. . Ampoi înspre Teleac) L = 10837..Îndig. 250 cm.116 ha. Mureş 250 cm. Mureş = 2600 mc/s Alba Iulia Vălăjiei . Ampoi = 330 mc/s Alba Iulia . 300 cm. Mureş şi afuenţii.Valea Dumitre . Mova .Staţia de pompe Bărăbanţ .r. . = 4.1 m. 5-6 ore .Şcoala gen.52 ob.5 ha teren agricol . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sîntimbru ..1. Sebeş = 517 mc/s 140 . 375 cm.

hidrotehn. Deţinătorul : CL Vinţu de Jos . Mureş mal stâng la Vinţu de Jos L=4302 m.Îndig.Îndig. Mureş = 973 mc/s .H =2. F III.S. r. Pianu) L=1840 m. Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r. Mureş mal stâng la Vinţu de Jos (aval conf. H=1. Mureş = 2600 mc/s .3 km drum .2 ob. ambele maluri la Alba Iulia” (dig de remuu pe ambele maluri ale Văii Oarda) L = 719.Valea Şeuşii .S. r. Pianu - - - - .1 ha teren agricol .9 m.5 m.S.C.65 case . social-ec. r. H = 3. 600 cm.5 anexe gosp.4 km retele comunicatii .50 case .69 ha terenuri agr.4 m. . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală - 1% / 1% Q 1% r..Timp propag.H=1.r.1 constr. şi reg.4 ha teren agricol .5m.Îndig.3 ha păşune Pîclişa : .Îndig. r. 425 cm.2 ha grădini . V.Valea Ciugudului .0.9 m. . H var. 450 cm. Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r. .0m. r. . Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r.5 m.1 ha gradini Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor: . r. Mureş mal drept la Vinţu de Jos (continuare dig SGA) L=1530 m . 6–8 ore 3–4 ore Vinţu de Jos .Îndig. Pîclişa .H=2. teren agr. . Deţinătorul : SGA Alba . 19 – 22 ore . Mado . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate . 375 cm. Mureş = 2600 mc/s 1% / 1% Q 1% r. H = 4.5m.H=2. Deţinătorul : CL Vinţu de Jos 10% / 10% Q 10% r. - - 141 .0. r.22 ha.Pârâul Cel Mare . Mureş şi afuenţii.2 km retele electrice .8 m. .Îndig. Deţinătorul : SGA Alba 1% / 1% Q 1% r.C.pr.7 anexe gosp. Mureş = 2600 mc/s Ciugud 250 cm. Lucrări hidrotehnice de apărare existente . Deţinătorul : SGA Alba . Mureş 235 cm.r. Mureş mal stâng la Drâmbar L = 1441 m..C. Deţinătorul : SGA Alba . r.150 case . = 2. .2 ha teren agricol .0.Grădiniţa Oarda de Jos . viituri Localitatea Cursul de apă . Hăpria .12 ha. Deţinătorul : SGA Alba .pr. teren agr. Mureş mal drept la Vinţu de Jos L=4598 m. Mureş 430 cm.248 ha.1 km drum . 480 cm.Şcoala gen.1 ha teren agricol . Oarda de Jos .Valea Oarda Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Agra . Mova .5 m. F II.Torent Gruiu . 530 cm.Îndig. teren agr. Mureş = 973 mc/s 10% / 10% Q 10% r.0-6.Îndig. Mureş mal stâng la Ciugud L = 2611.r. Mureş mal stâng la Mereteu L=3747 m.

viituri Localitatea Cursul de apă . - 7-8 ore - .20 ha.5 ha. .2 ha teren .Valea Goblii .1 km DC .Valea Acmariu .Valea Lisca . teren agr. 480 cm.1 constr.pr. - 480 cm.1.Valea Botului .Valea Boca . teren agr .2 ha fânaţ .2 case . Freman .Valea Băieşilor . - 425 cm. terenuri agr.Valea Ticului .1 ha terenuri agr. .H=2.Îndig r.Valea Lupului . terenuri agr.11 case si anexe . Mureş = 980 mc/s Blandiana . Stînişoara .10 ha teren arabil .1 podeţ .3 km DJ .5 case . 235 cm.1 ha terenuri agr.824 ha.pr. . teren agr 142 .5 km drum forest.180 ha.5m. social-ec. . F III.0. Mureş mal drept la Blandiana II L=4961 m.70 case si anexe . .2 ha. . Mureş .0.1. Deţinătorul : SGA Alba . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Vinţu de Jos 7-8 ore 10% / 10% Q 10% r. .1 km retele electrice .1 ha păşune . hidrotehn.Valea Dogarului 235 cm. - - Săliştea .H=2. ..1 ob. Mureş = 980 mc/s 10% / 10% Q 10% r.1 ha.5 ha.0. . teren agr. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .Valea lui Mihai .terenuri agricole .0. terenuri agr.r.pr.5 ha fânaţ . .Valea Broasca .5 ha fânaţ .5 km drum comunal .Valea Stăuinilor .0.pr.Valea Pietroasa .Valea lui Nistor .Valea Hidescu .6 case si anexe . Mureş mal drept la Blandiana I L=1596 m.1 km drum forest.8 km DJ107A Lucrări hidrotehnice de apărare existente .5 km drum forest.Valea Crucii . teren agr .0.Valea lui Stan .10 ha.Valea Tocanu . .5 ha teren arabil .1 ha păşune .Îndig r. Blandiana .5 km drum forest.5 m.r.28 case .Valea Feneşului . teren agr . . Cioara . Mureş .1 km drum forest. .1 podeţ .1 ha fânaţ .Timp propag. F II.1 ha.17 case si anexe . 425 cm.1 km DC .Valea Glod Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.

1.1 km DC . în conformitate cu Planul de avertizare alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti - - - - Arieşeni .Timp propag. F III.5 case şi anexe .2.Valea Cristese .2 poduri . . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .6 case si anexe .2 case si anexe . - 1–2 ore - . Cobleş - - - - .r.Baraj Râul Mic – SC Cugireana SA - - - - .5 km DN75 . Mureş = 1436 mc/s . Hidrocentrale Sebeş .815 ha. .pr. - 200 cm.5 km retele electrice . Mureş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.2 podeţe . H=2.195 case si anexe .2 ha păşuni şi fâneţe . Soc. 235 cm. viituri Localitatea Cursul de apă .pr.1.10 ob.85 ha teren agricol .pr.2 ob. .Valea Ponoraşului - - - - .1 km retele electrice .2 km DJ .5 ha.4 ob.6.5 km retele gaz .Valea Archiş .17 case . Mureş mal stâng la Şibot L=6136m.2 poduri .20 ha teren agricol .3 case si anexe . terenuri agr. . social-ec.3.Valea Culdeşti . Cugir . teren agr. .Îndig.30 ha teren agricol Localitatea Şibot – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajelor de pe râul Cugir.1 ha păşuni si fâneţe . F II. .1 ha păşuni si fâneţe - - - - - - Arieşeni 143 .1 constr.6.Potenţial accident la barajele de pe râul Cugir .1 ha păşuni si fâneţe .Valea Steiului . Cepelor .1 km retele telefonie .4 case si anexe . Cerului Băcăinţi 150 cm. - 250 cm.r.7 m. r.5 km DC .4 punti pietonale .5 ha teren agr.1 ha păşuni si fâneţe .Valea Gojii .6 km retele telefonie Lucrări hidrotehnice de apărare existente .1 ha păşuni si fâneţe . Arieşul Mare - - - .15 case si anexe . 480 cm.Valea Vîrciorog . Deţinătorul : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Săliştea Şibot 9 – 11 ore 5% / 5% Q 5 % r. Ec.r.4.5 km DC .Baraj Cugir – Suc.păşuni si fâneţe .1 ha păşuni si fâneţe .Valea Sărăcsău . 425 cm.5 km strazi . hidrotehn.3. social-ec. .1.

310 cm.8 ha fâneţe .pr.Valea Starpă .1 ha păşuni . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . F III.80 ha pădure .22 case si anexe .2. 2-3 ore - - Albac . Gîrda Seacă .3 ha păşune . social-ec.Valea Dobreasca 240 cm.0 km DN 75 .8 ha pădure . Ordîncuşa . 270 cm. cca. 170 cm. Arieşul Mare 120 cm.1. Ec.0. .2 km DN 75 . viituri Localitatea Cursul de apă . .Valea Coşului .80 ha păşuni .00 ha fâneţe . .050 ha păşuni .r.Gheţar .70 ha pădure .40 ha pădure .0 ha fâneţe .1 km reţele el. .Valea Scoartăriţi . 270 cm.1 pod . 310 cm.0. 270 cm.Valea Vîlcea .7 case si anexe . 250 cm. Soc.5. 240 cm.17 case si anexe .0.0.r.1 case si anexe .2.Valea Popaselor .3 ha păşuni .Timp propag. Arieşul Mare .55 ha păşuni .r.1 ob.1 km retea electrica .45 ha păşuni .Valea Trînceştilor .5.10 ob.0.11 ha păşuni .2. 1 –2 ore 144 .pr.1 km DC . F II.5 km DC . Dizdiţu . 240 cm. Arieşul Mare Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.5 ha pădre Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Gîrda de Sus cca.6 ha păşuni .4 ha.26 case si anexe .3km retea apă .0. teren agr.Valea Lăzeşti .4. 310 cm.30 ha pădure .2. teren agr.4 km retea electrica .Valea Mişului .5 ha.0.2.2 km DC162 .2.3.1.3.57 case si anexe . 1 oră 1-2 ore - Scărişoara . .2 case si anexe .30 ha păşuni .5 km DN 75 .pr.5 ha fâneţe .5 km DJ Gârda de Sus .

00 ha pasuni .30 km DJ 108. .2.00 ha padure.2. .7 gospodarii.4 km retea energie electrica. .5 podete.2.5. 1 oră - - - .3 ob.1 pod .5 ha fanete.0.50 ha pasuni . 2 ore cca. - 310 cm. .5.4 km DJ 108. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . .pr. 250 cm.0.1 podet. .0. Arieşul Mare . .7 ha teren agr. F III. viituri Localitatea Cursul de apă .1. social-ec.00 ha gradini.28. . 300 cm. .1.Timp propag.5.pr.00 km drum comunal. 120 cm.14 case . . . .00 ha padure. .200 m DJ 108.00 ha pasuni . .00 ha fânete.9. . Lămşoaia - - - - - - . . . Neagra 240 cm.1.2 ha pădure .1.Valea Patacului - - - - - - Vadul Moţilor .0. .30 ha grădini.5 ha arabil . - 270 cm.7 gospodării. Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Albac - - .6 case si anexe . F II.1 podet.1. . . .00 ha arabil. .100 m DC.00 ha pădure.00 ha fanete. . .1.12 gospodarii. . . . . . 250 cm.00 ha păşuni.00 ha padure.00 ha păşuni.1 pod.0.0. . .00 ha fanete.0.28 gospodarii.3 km reţea electrică .pr.5 ha.2 gospodarii. .00 ha pasuni. . .00 ha fanete.2 km DJ 108 .r. - - 145 . .80 ha gradini.Valea Cionului - - - - - - .0.2.Valea Teiului - - - - - - . 170 cm. .3 podete. Albac Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.3. 180 cm.3 poduri. teren agr.200 m DJ 108. - 3-4 ore cca.10 ha gradini.3km retea alimentare cu apa.1.Valea Boholt - - - - - - . .00 ha paduri.1.2. . .00 ha fanete.1.

Arieş cca. păşuni. F II.198 anexe gosp.11 km reţele alim. (grădini. 150 cm. corespunzători etapei I.Lucrarea funcţionează actualmente ca acumulare nepermanentă şi necesită fonduri pentru punere în siguranţă şi aducere la parametrii proiectaţi. arabil) .1 ob. 1-2 ore Cîmpeni : .1 km reţele alim.1 km reţele tel. arabil) - - . 250 cm.Ac. 3 ore cca.6 ha Teren agricol (gradini) .tot.5 km reţele el.3 km drum forest. 250 cm.1 pod .2 km DC .3 km reţele tel. viituri Localitatea Cursul de apă .25 anexe gosp. soc. 1 oră - - - - Cîmpeni 120 cm. Valea Caselor - 200 cm. Mihoeşti –r. livezi. .130 anexe gosp. .r. .20 anexe gosp.4 km DC .11 km reţele el..0. .130 case . 300 cm. apă .5 km utilităţi .1 km reţele el. .1 km reţele alim. soc.25 mil.5 km DC .28 case . 250 cm.1 ob.10 podeţe şi punţi . 2 ore . Bistra - - - - Cîmpeni : . V. livezi.scoală .6 gospodării . 1 oră - 1% / Q 1%= 450 mc/s . . 3 ore 180 cm.8 poduri .pr. păşuni. 170 cm. cca. 250 cm. 300 cm. - cca.r. - 250 cm.1 km DN .. Abrud 150 cm. nep. ec.= 10.1 ha Teren agricol (gradini) Cîmpeni : .5 km DC .1 km DC .scoală .pr. 200 cm.scoli . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . livezi. arabil) . livezi.3.0. (grădini.2 sedii adm. . Arieş VNNR = 6. . Arieş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.r.6 ha terenuri agr. 120 cm.165 case . . .18 ha terenuri agr. apă . ec. . 170 cm.25 case . . .24 gospodarii .2 km străzi . apă .6 km utilităţi . (grădini. (grădini.1 ob.6 mil.18 km străzi . F III. – primărie.4 km reţele el. arabil) .3 ob.5 ha terenuri agr.22 podeţe .Timp propag.25 ha terenuri agr. mc.. Cîmpeni : .10 ob.1 ha păduri - - .5 km DN . păşuni. mc. soc.2 ha păduri Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sohodol .3 ha păduri - - 146 .3 km reţele tel. politie . păşuni. Deţinătorul : SGA Alba 150 cm. . . Sohodol .0. cca. 200 cm.pr. .13 km reţele tel.

2 km drum forestier . teren agr.3 km DJ . apă .20 case . . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Cîmpeni : .3 km DJ .0.5 km drum com.5 case si anexe .12 case si anexe .146 case si anexe .900 km DC . (grădini.150 km zid de sprijin .5 km reţele alim. F III. teren agr.5 ha.Valea Dealului - - - - Cîmpeni : .3 ob.pr.5 km străzi . Neagra - - - - - - . .0. Arieşul Mic . .Valea Peştelui - - - - .0.pr.0.1 pod . teren agr. . . arabil) - - Horea .2 ha păduri Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cîmpeni - - .5 km reţele el. Arada - - - - . social-ec. arabil) . păşuni.pr.0.29 case si anexe . teren agr.15 ha.Valea lui Gomboş - - - - .15 anexe gosp. viituri Localitatea Cursul de apă .0.16 case şi anexe .5 km străzi .6 podeţe .2 ha terenuri agr.2 ha terenuri agr. .0.r.00km drum forestier . Ploştini . .5 km reţele tel.0.2 ob. Măgura - - - - - - Avram Iancu .5 km zid de sprijin .6 km DC .6 case si anexe .2 km retele electrice . .2 ha.Valea Brătinesei Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.5 km reţele tel.1 km reţele el.2 ha. .3 km reţele electrice . apă .0.0.6 case si anrxe . teren agr.5 km reţele alim.5 km reţele alim.pr. (grădini.0.0.0.6 podeţe . . F II.10 case . livezi.2. .5 km retele electrice. .1pod .1 ha terenuri . social-ec.0.Timp propag. Albac - - - - . .teren agricol - - - - 147 .5 km zid de sprijin .15 case si anexe .3 km drum .10 anexe gosp. livezi. gaz .3 km DC .pr. . - - - - Poiana Vadului .1.2 poduri .1 ha pădure . păşuni.9 ha.

Valea Drăghiţii Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.2 poduri .7 case si anexe . . Dolii .pr.r.1 ha pădure .1 ha pădure .1 ha pădure .1 ha pădure .5 km drum com.0.16 case si anexe .05 km retele electrice.5 ha pădure .1 ha terenuri .2 km drum com.0.2 km retele electrice.1 pod (Rodu) .1 ha teren agr.0.0. social-ec.1 km drum vicinal .0.0.1 km drum com. .5 km retele electrice. .0.01 km drum com.Valea Morii .18 case si anexe . .Valea Prisăcii - - - - - - . .3 km drum com.0.0.4 case si anexe .1 ob.0.Valea Păltinişului - - - - - - Vidra .1 ha terenuri .14 case si anexe . viituri Localitatea Cursul de apă .Valea Utului - - - - - - . teren agr.0.2 km DC 117 Bucium .60 case si anexe .3 case si anexe .1 ha pădure . Buciumanilor . . . .Valea Ciorasa - - - - - - . .0.0.5 km drum com.1 ha terenuri .0.Valea Lungă . .1 ha terenuri . .Valea Vidrişorii - - - - - - .Valea Vulturului - - - - - - .2 case si anexe .pr.1 ha pădure .1 case si anexe .5 ha.1 km retele electrice.2 case .4 ob.r.1 ha terenuri . . .Valea Şesii - 148 .6 case si anexe . Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Avram Iancu - - . .1. .Valea Izbicioara . F II. F III.6 ha. .Valea Băişesii .Timp propag.Valea Călugăreşti - - - - - - .8 km retele electrice.6 km drum com.2 ha terenuri .1 km retele electrice. social-ec.0.1 ha terenuri .0. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . . .8 km drum com. . teren agr. .0.1 ha terenuri .4 case si anexe .1 ha terenuri .5 km DC149 . Abrud - - - - - - .0.5 km retele electrice.1 km retele electrice.15 km drum com.1 ha pădure .1 ha pădure . .0.25 km DJ107 I . Arieşul Mic .1. .Valea lui Bălan - - - - - - .16 case si anexe .6 km retele electrice.

Valea Olteanului . Buninginea . social-ec.pr.3 km retea electrica .1 km DC 115 .5 ha.3 km drum . .Timp propag.37 ha.Valea Poienii .1 ob. Ec . .Valea Negrilesii .10 case si anexe .2 km DC 87 . . .pr.pr.pr.0.0. teren agr.3 ha teren agricol .10 case si anexe .r. . Cerniţa Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.2 ha. .0.0.60 case si anexe . Ciurulesei . Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Bucium - - Ciuruleasa . teren agr.5 km DC 156 .5 ha.6 case si anexe .5 km drum .2 case si anexe .3 km DC 115 .62 case. - 200 cm.Valea Lupilor .1 ob.2 km retea electrica . .Valea Muntarului .3.Valea Piatra Rară .3 km retea electrica .4 case si anexe .0.5 case si anexe . - cca. teren agr.15 case si anexe . .0.2 case si anexe . F II.0. teren agr. teren agr.4 ha. teren agr.0. .0. .7 case si anexe .2 ha Gradini - - Abrud . Abrud .3 case si anexe .pr. teren agr.0.5 km retea electrica . - 300 cm.2 km drum vicinal .2 case si anexe . Cerniţa - - - - - - . terenuri acoperite de pasune + arabile . viituri Localitatea Cursul de apă . Abrud - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .16.3 km drum .1 km DC 159 .Valea Todeştilor .Valea Şturţ 150 cm.1 km drum vicinal .Valea Găinaru .5 ha terenuri din lunca.15 ha. Roşia Montană - - 149 .2 km DC 158 .6 ha. social-ec.8 km DC 156 .Valea Budeşiţei . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .6 km DN 74 .6 case si anexe .2 km drum .Valea Cioreştilor .Valea Căruţei .2 km DN 74 .0.0.0.Valea Bozului .Valea Vârtopului .1 km DN 74 .r.52 case si anexe . teren agr. 1 oră - - - Roşia Montană .20 case si anexe .2 ob. Soc. F III.4 ha.

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Valea Cornei - Valea Coasta Henţii
Iazul de decantare Valea Săliştei, CNCAF Minvest Deva, Filiala Rosia Montană

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 1 ha Gradini - 1,25 ha Fanete - 1 ha păşuni şi fâneţe

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 15,7 ha - H proiectat= 87 m. -Volum proiectat = 11,6 mil.mc -Grad de umplere = 60 %

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Roşia Montană

-

Filiala Rosia Montana a fost închisă. Iazul este în conservare, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă.

-

-

-

-

-

Bistra

- r. Arieş

300 cm. 150 cm.

350 cm. 200 cm. -

400 cm. 300 cm. -

cca. 1 oră cca. 1 oră -

- 85 case si anexe - 0,2 km DN 75 - 8 km drum sătesc - 86,5 ha. teren agr. - 42 case si anexe - 4 km DC 97 - 25 ha. teren agr. - 16 case si anexe - 1 ob. Soc. Ec - 1 km DC 213 - 8,8 ha. teren agr. - 2 ha teren agricol - 1 ha teren agricol - 2 ha fânaţ - 1 ha fânaţ - 0,5 km DC 97 - 1 ha fânaţ - 1 ha fânaţ - 2 ha fânaţ - 41ase - 1 ob. social-ec. - 84 ha teren agr. - 0,03 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,01 ha teren agricol - 0,02 ha teren agricol - 0,01 ha teren agricol

-

-

- pr. Valea Mare - pr. Dobra

-

-

-

Lupşa

- pr. Bistrişoara - Valea Lipăii - Valea Runcului - Valea Poienii - Valea Petresei - Valea Roşu - Valea Scredoasa - r. Arieş

300 cm. -

350 cm. -

400 cm. -

cca. 2 –3 ore -

-

-

- pr. Valea Muşcanilor - pr. Valea Caselor - pr. Valea Lupşii - pr. Valea Şesii - Valea Mică - Valea Vinţei - Valea Furiilor

-

-

150

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
-

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 26 ha - H proiectat= 65 m. -Volum proiectat = 5,4 mil.mc -Grad de umplere = 40 % - Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 50 ha - H proiectat = 85 m. -Volum proiectat = 11,3 mil.mc -Grad de umplere = 10 % - Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 255 ha - H proiectat= 100 m. -Volum proiectat = 66 mil.mc -Grad de umplere = 40 %

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Lupşa

Iazul de decantare Ştefanca I, SC Cuprumin SA Abrud

-

Iazul este în procedură de autorizare pentru funcţionarea în siguranţă.

Iazul de decantare Ştefanca II, SC Cuprumin SA Abrud

-

-

-

-

-

Iazul este în procedură de autorizare pentru funcţionarea în siguranţă.

Iazul de decantare Valea Şesei, SC Cuprumin SA Abrud - r. Arieş

-

-

-

-

-

Iazul este în procedură de autorizare pentru funcţionarea în siguranţă.

Baia de Arieş

300 cm.

350 cm.

400 cm.

4-5 ore

- pr. Hărmăneasa - pr.Valea Ciorii

-

-

-

-

- Valea Jimelului
- Iazul de decantare Brăzeşti, CNCAF Minvest Deva, Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş - Iazul de decantare Valea Cuţii, CNCAF Minvest Deva, Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş

-

-

-

-

- 28 case si anexe - 14 blocuri - 8 ob. social-ec. - 1,2km CFI - 12 km DN - 13 ha. teren agr. - 10 case si anexe - 4 km drum forestier - 5 ha teren agr. - 8 case si anexe - 2 ob. soc.- ec. - 3 km DC Cioara de Sus - 5 km drum forest. - 5 ha teren agricol - 8 case si anexe - 2 ob. soc.- ec. - 5 km drum forestier

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

- Natura materialului depozitat : steril flotat şi cianurat - Suprafaţa iazului = 10,7 ha - H proiectat= 19,3 m. -Volum proiectat = 3,47 mil.mc -Grad de umplere = 100% - Natura materialului depozitat : steril flotat şi cianurat - Suprafaţa iazului = 3,8 ha - H proiectat= 74 m. -Volum proiectat = 1,62 mil.mc -Grad de umplere = 97%

Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş a fost închisă. Iazul este în supraveghere specială, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă. Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş a fost închisă. Iazul este în supraveghere specială, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă.

151

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Iazul de decantare Valea Sartăşului, CNCAF Minvest Deva, Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
-

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- Natura materialului depozitat : steril flotat şi cianurat - Suprafaţa iazului = 6,0 ha - H proiectat= 78 m. -Volum proiectat = 2,86 mil.mc -Grad de umplere = 38 %

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Baia de Arieş

-

Filiala ,,Arieşmin” Baia de Arieş a fost închisă. Iazul este în supraveghere specială, în procedură de expertizare, pentru punere în siguranţă.

Sălciua

- r. Arieş

300 cm. 250 cm. 300 cm. 250 cm.

350 cm. 300 cm. 350 cm. 300 cm. -

400 cm. 400 cm. 400 cm. 400 cm. -

5-6 ore 1-2 ore 6-7 ore 2-3 ore -

- 6 case - 150 ha. teren agr.

-

-

- pr. Valea Largă - pr. Sălciuţa - Valea Matrii
- Valea Cărbunarilor

- 10 ha. teren agr, - 5 km DJ750C - 2 km DC130 - 15 ha. teren agr - 13 ha. teren agr - 10 km DJ750C - 5 km DC104 - 5 ha. teren agr - 2 km DC130 - 20 ha. teren agr, - 2 km DC130 - 5 ha. teren agr, - 5 km DN75 - 10 km DJ750C - 5 ha. teren agr - 15 case - 0,5 km DN75 - 20 ha. teren agr. - 0,5 km reţele el.
- 20 case - 1 ob. soc. -ec. - 5 ha. teren agr. - 0,4 km reţele el. - 2 case si anexe - 1 ha teren agricol - 1,5 km drum forest. - 1 ha teren agricol - 1 km drum forest. - 0,5 ha padure - 6 case si anexe - 1 ob. Soc. Ec. - 10 case - 2 ha. teren agr. - 2,5 km drum sătesc - 1,5 km drum forest. - 1 ha padure - 0,8 km drum forestier - 0,5 ha padure

- Îndiguire r. Arieş mal drept la Lunca Arieşului L = 2200m. H = 2,5m. Deţinător : SGA Alba

5% / 5% Q 5% r. Arieş = 552 mc/s -

Poşaga

- Valea Muşchiului - Valea Morilor - Valea Bocăii (Bochii) - Valea Pănteştilor - Valea Lucaciu - r. Arieş

- pr. Poşaga

-

-

- pr. Inceşti - pr. Ursu - pr. Sălciuţa - Valea Izvoarelor - Valea Belioara - Valea Cerbu
- Valea Jimietului (Nimetului)

-

-

-

-

-

-

152

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- r. Arieş

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. 300 cm. 250 cm. F II. 350 cm. 300 cm. F III. 400 cm. 400 cm. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 20 case si anexe - 1 ob. social-ec. - 4 km DN 75 - 4 km reţele el. - 4 km retele telefonie - 5 ha. teren agr. - 93 case si anexe - 3 ob. social-ec. - 4 km DJ - 5 km DC - 20 poduri si podeţ - 5 km reţele el. - 2 km retele telefonie - 5,5 ha. teren agr. - 3 km drum forest. - 2 poduri - 3 podeţe - 10 ha teren agr. - 8 case si anexe - 2 km drum forest - 3 poduri - 4 podeţe - 0,5 ha teren agricol -1,5 km drum forest. - 2 poduri - 4 podeţe - 1 km drum forest. - 2 poduri - 3 podeţe - 1,5 km drum forest. - 1 pod - 2 podeţe

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Ocoliş

7-8 ore

-

- pr. Ocoliş

-

3-4 ore -

-

-

- pr. Jgheburoasa (Tisa)

-

-

-

-

-

-

- pr. Craca

-

-

-

-

-

-

- Valea Pociovaliştei

-

-

-

-

-

-

- Valea Belioarei - Valea Boului

-

-

-

-

-

-

Rîmetea

- pr. Rîmetea - pr. Şiloş - pr. Izvoarele
- Valea Guştiagului

- 2 case si anexe - 5 ha păşune - 10ha fânaţ - 3 ha teren agr. - 10 ha teren agr. - 15 ha păşune - 17 case si anexe - 2 km DJ107M - 5 ha teren agricol - 265 case si anexe - 1 km DJ 107M - 44 ha terenuri agr.

- Valea Albă - Torent Remete - Torent Pleşoare + Urdaşului

153

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- r. Aiudu de Sus

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
Livezile : - 22 case - 20 anexe gospod. - 1 gradinta - 1 km DJ 107M - 4 podete - 0,2 km strazi - 4 ha teren agricol Poiana Aiudului : - 12 case, - 12 anexe gospod. - 2 km DJ 107M - 7 podete - 1,0 km strazi - 11 ha teren agricol Vălişoara : - 3,5 ha teren agricol, - 0,3 km DJ 107M Sat Izvoarele: - 4,3 ha teren agricol -2 poduri -6 anexe gosp. - 3 praguri de fund - 2 km drum vicinal Sat Vălişoara : - 3 ha teren agricol - 2 case vacanţă - 1 anexă gospod. - 1 podeţ Sat Poiana Aiud. : - 2 ha teren agricol - 3 anexe gospod. - 16 case, - 20 gospodarii - 5 ha teren agricol - 5 km drum forest - 1,5 ha teren agricol - 2 case - 4 anex gosp. - 3 km drum vicinal - 2 ha pădure - 2 km drum forest. - 1 pod - 2 ha pdure - 3 ha păsune - 1 km drum forest. - 2 km drum forest. - 0,5 km drum vicinal - 1 anexă gosp. - 7 case - sediul Poliţiei - subsol bloc locuinţe - 1 spatiu comercial - 0,5 km DJ 107M - 40 case si anexe - 180 ha teren - 5 ob. Soc. Ec. - 4 poduri

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Livezile

-

-

- pr. Bedeleu

-

-

-

-

-

-

- pr. Inzelu

-

-

-

-

-

-

- pr. Rachiş

-

-

-

-

-

-

- pr. Izvoarele - pr. Neau - Valea Drăgoi - Valea Pietriş - Valea Şcoalei - Valea Sîngeorz

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Fărău

- pr. Somoghi (Fărău)

-

-

-

-

-

-

154

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Valea lui Vodă - Valea Heria - Valea Zapei (Zopeiului) - Valea Fîneţii - Valea Stînei - Valea lui Mateiaş - pr. Şomoghi (Fărău) - pr. Turdaş - pr. Rîtu Hopîrta - Valea Silivaş - pr. (Pusta) Băgău - pr. Râtu - pr. Odverem - Valea Cărămizilor - Valea Babei - Valea Văruşiu - Valea Ocnişoarei - pr. Geoagiu (Mogoş) - Valea Oaşului - Valea Barnii - Valea Căseşti - Valea Strîmbilor - Valea Negrileasa - Valea Sulăreşti

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 2 case si anexe - 15 ha teren agricol - 1 podet - 3 case si anexe - 20 ha teren agr. - 2 poduri

Lucrări hidrotehnice de apărare existente

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Fărău

-

-

- 35 ha teren agr. - 1 pod - 25 ha teren agricol - 30 ha teren agricol - 8 ha. teren agr. - 3 ha fânaţ - 2 ha. teren agr. - 2 ha. teren agr. - 5 ha. teren agr. - 100 case - 2 km DC -13 ha. teren agr. - 5 case si anexe - 10 ha teren agr. - 3 ha teren agr. - 3 ha păşune - 3 ha păşune - 3 case si anexe - 5 ha teren agr. - 3 case - 2 km drum - 1 podeţ - 11 ha teren agr. - 1 ha pasune - 2 podete - 1 ha fâ\nat - 1 ha pasune - 1 ha pasune - 2 ha pasune - 1 ha teren arabil

-

Hopîrta

Lopadea Nouă

Mogoş

-

-

-

-

-

-

155

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- pr. Geoagel (Cheia)

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 19 case si anexe - 3,6 ha teren arabil - 10 ha fănaţ - 1,5 km reţea electrică - 5,5 km drum communal - 6 podeţe - 11 case si anexe - 1,5 km reţea electrică - 1,3 km drum com - 2 ha păşune - 1,2 ha arabil - 5,2 ha fănaţ - 16 case si anexe - 10 ha fănaţ - 3 ha teren arabil - 4 km reţea electrică - 2,5 km drum com. - 6 podeţe - 1 şcoală I-IV - 8 gospodării - 0,2 km drum vicinalPonor-Valea Rece - 4 ha Păşune - 5,6 ha.fînaţ - 2,1 ha teren arabil - 1,5 km reţea electrică - 6 gospodării - 1,5 km drum vicinal Ponor- Valea Bucurului - 2 ha.păşune - 1,5 ha teren arabil - 2,7 ha fînaţ - 0,2 ha pădure - 0,5 km reţea electrică - 5 gospdării - 0,4 km drum forestier - 20 m drum comunal - 0,4 km reţea electrică - 1 podeţ - 0,5 ha.teren arabil - 2 ha fînaţ - 0,3 ha păşune

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Ponor

-

-

- pr. Bucurului

-

-

-

-

-

-

- Valea Ponor

-

-

-

-

-

-

- Valea Rece

-

-

-

-

-

-

- Valea Muntelui

-

-

-

-

-

-

- Valea Davideştilor

-

-

-

-

-

-

- Valea Şovar

-

-

-

-

- 2 gospodării - 1 pod - 0,2 km drum judeţean - 0,05 km drum com. - 0,01 km reţea electrică - 1,2 ha.teren fînaţ - 0,01 ha teren arabil - 0,5 ha păşune - 0,5 ha pădure
- 7 gospodării - 2 anexe gosp. - 2 podeţe - 1,5 km drum vicinal - 50 m drum comun - 1,2 km reţea electrică - 2 ha.teren fînaţ - 1,2 ha teren arabil - 0,5 ha teren arabil - 0,5 ha pădure

-

-

- Valea Hueşti

-

-

-

-

-

-

156

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- Valea Fordii

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. F II. F III. -

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
- 9 gospodării - 50 m drum comun - 50 m drum vicinal - 1 podeţ - 1 km reţea electrică - 0,6 ha teren arabil - 2,5 ha teren fînaţ - 2 ha păşune

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
-

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Ponor

-

-

Rîmeţ

- pr. Geoagiu - pr. Inzelu

150 cm. -

200 cm. -

250 cm. -

6–7 ore -

- Valea Făgetului - Valea Steiului - Valea Poienii - pr. Geoagiu

-

-

-

-

Stremţ

150 cm. 200 cm.

200 cm. 275 cm. 400 cm. -

250 cm. 325 cm. 500 cm. -

8 – 10 ore cca. 2 -3 ore 7–9 ore -

- Valea Săcărel (Secăşel) - Valea Bîrlogului - Valea Gorniştii

280 cm. -

Valea Lungă

Valea Lungă

- r. Tîrnava Mare - pr. Lodroman - pr. Tăuni - pr. Bălcaciu - Valea Făget - Valea Cînichele - Valea Tăului - Valea Podului - Valea Zapodie - Valea Griori

- 136 gospodării - 5 km drum forestier - 18 ha terenuri agr. - 4 km reţele electrice - 34 gospodării - 0,5 km drum distrus -10 ha teren agricol - 2 podete - 2 gradini - 6 gospodării - 1 km retele electrice - 2 gospodării - 2 ha teren agricol - 9 gospodării - 2 grădini - 0,2 km drum comunal - 20 case - 10 ob. social-ec. - 2 km DJ 750C - 4 poduri - 8 podeţe - 2ha. teren agr. - 5 gospodării - 1 ha terenuri agricole -3 gospodării -1 ha terenuri agricole - 4 gospodării -1 ha terenuri agricole - 600 ha terenuri agr. - 20 de case - 140 ha terenuri agr. - 15 ha terenuri agr. - 20 ha terenuri agr. - 15 ha terenuri agr. - 12 ha terenuri agr. - 10 ha terenuri agr. - 5 ha terenuri agr. - 25 ha terenuri agr. - 7 ha terenuri agr.

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

157

Timp propag. viituri

Localitatea

Cursul de apă
- r. Tîrnava Mare

Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP
F I. 280 cm. F II. 400 cm. F III. 500 cm.

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii
Blaj – mal drept :
- 157 gospodarii - 10 obiective economice - Baraj + statie pompe - Drumuri judetene - SC MOVA SRL - SCV sere si depozite - Depozit REMAT - SC Loreley Trans SRL - Piata agroalimentara - Moara cereale - Depozit mat constructie - Statia de epurare - 1 pod rutier - 1 punte pietonala - 1,5 km strazi - 0,5 km drum DN 14 B - 6 ha pepiniera Ocol Silvic - 37,81 ha Padure Misca - 52 ha teren agricol - 4,916 km dig aparare - 1,5 km netede canalizare - 1,5 retele apa potabila - 1,5 km retele gaz

Lucrări hidrotehnice de apărare existente
- ,,Îndig. şi reg. r. Târnava Mare şi afluenţii, ambele maluri la Blaj” – et. I L = 12074 m. H var. = 2,5 m. Deţinător : SGA Alba - Îndig. r. Târnava Mare mal drept la Mănărade (I) L = 1900 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Mănărade (II) L = 1500 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Spătac (III) L = 1800 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj
- ,,Îndig. şi reg. r. Târnava Mare şi afluenţii, ambele maluri la Blaj” – et. I L = 12074 m. H var. = 2,5 m. Deţinător : SGA Alba - Îndig. r. Târnava Mare mal drept la Mănărade (I) L = 1900 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Mănărade (II) L = 1500 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj - Îndig. r. Târnava Mare mal stâng la Spătac (III) L = 1800 m. H = 1,7 m. Deţinător : CL Blaj

Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală

Blaj

11 – 13 ore

2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare = 745 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s
2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare = 745 mc/s

Blaj

- r. Tîrnava Mare

280 cm.

400 cm.

500 cm.

11 – 13 ore

Blaj – mal stâng :
- 607 gospodarii - 2 scoli generale - Obiective economice - Baza productie Primarie - SC Marcaiana SRL - Statie de pompe ape uzate - SC ACIM SRL - SC SIMOLACT SRL ( ferma animale) - 1 sala nunti - 1 stadion - 32 ha teren agricol - 5,0 km strazi - 5,0 km retele canalizare - 5,0 km retele apa potabila - 5,0 km retele gaz metan - retele electrice - 3,5 km dig

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

10% / 10% Q 10 % r. Târnava Mare = 353 mc/s

- r. Tîrnave

280 cm. 170 cm.

400 cm. 250 cm.

500 cm. 325 cm.

13 – 15 ore cca. 1 oră

- 300 ha teren agr. - 152 gospodarii - 2 obiective economice - SC APIS PROD SRL - Atelier reparatii - Moara cereale - 1 obiectiv social - Dispensar uman si veterinar - 8 ha gradini - 4,2 ha teren agricol - 2,5 km străzi şi drumuri

- ,,Îndig. şi reg. r. Târnava Mare şi afluenţii, ambele maluri la Blaj”– et.II (Tiur) L = 12074 m. H = 2,5 m. Deţinător : SGA Alba

2% / 2% Q 2 % r. Târnava Mare = 745 mc/s

- pr. Spătac

-

-

-

-

- 2 gospodarii - 2 podete rutiere - 60 ha teren agricol

-

-

158

r. Tiur. Târnava Mare) L = 12074 m. Tiur - - - - . Deţinător : SGA Alba .4 km Retele alimentare gaz . viituri Localitatea Cursul de apă . 300 cm.pr.1 pod CF .Valea Rîpău . Tîrnava Mică 250 cm.1 podet pietonal Lucrări hidrotehnice de apărare existente .10 ha teren agricol . : Arabil -300 ha Pasune -30 ha Teren agricol : -arabil-5 ha -finete-3 ha Teren agricol -arabil-2 ha -pasune-2 ha Teren agricol : Finete-20 ha Arabil-3 ha Podete. Târnava Mare = 745 mc/s .6. - 500 cm. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . 22 – 30 ore Crăciunelu ..2 obiective economice .4 Drumuri-10 km - - - - . ambele maluri la Blaj” (dig de remu pe ambele maluri ale pr. 400 cm. - 13 – 15 ore cca. şi reg. 400 cm.5 ha gradini . 250 cm.. 2 ore 24 – 32 ore cca. Şoimuş . F II.Valea Mare - - - 159 . r.moara de cereale .5 ha teren agricol .3 poduri rutiere .2 Obiective economice . 2 ore - . pe sectorul încastrare amonte – conf. Deţinător : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Blaj - 2% / 2% Q 2 % r.5 ha gradini 2% / 2% Q 2 % r.r. 250 cm. 400 cm.5 m. F III. Târnava Mare şi afluenţii. pe sectorul încastrare amonte – conf.4 km Strazi . şi reg. r.Îndig.5 retea apa potabila . 320 cm.Terenuri agr.fabrica de caramida . Târnava Mare şi afluenţii..pr.4 km Retele electrice . 300 cm.r. Veza Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. .5 m. Tîrnave de Jos 280 cm. H = 2. Târnava Mare = 745 mc/s .0.156 Case .pr. 325 cm.72 gospodarii . Veza.56 gospodarii .4 km Retele alimentare apa .0.Îndig.1.5 km retea gaz .Timp propag.1 Pod de lemn .57. Târnava Mare) L = 12074 m.22 gospodarii .122 Anexe gosp. 450 cm. 400 cm. 170 cm. H = 2. r.2 poduri rutiere . ambele maluri la Blaj” (dig de remuu pe ambele maluri ale pr.4 km Retele telefonie ..

pr. Pe perioada executării lucrărilor.1 ha. .5 km D.1 podeţ .Valea Potecilor .12 Case .teren agr.0.0 m.r.teren agr.teren agr.1 pod .C. H = 2.3 km strazi . Deţinător : SGA Alba 10% / Q 10 % r. viituri Localitatea Cursul de apă . .Îndig. Târnava Mică = 179 mc/s .2 ha. -188 ha teren agricol -37 hectare teren agricol -5 gospodarii Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cenade - - Cergău .0. . Corişului .3 ha Păşune . .90 ha grădini Gorgan : .2 anexe gosp.2 ha. .Valea Lupului .4 ha Terenuri agricole . .7 km drum vicinal .Valea Între Fîneţe .3 km drum vicinal .0. .Valea Şoimana . Balta (Boianului) .teren agr.Valea Silimanului .3 ha.0.Valea Bună . . .1 anexa gosp. F II.1.1 km strazi . .3 km drum vicinal . 400 cm. Gorganului (Cenade) Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.teren agr. F III.6 anexe gosp.0.pr.0.teren agr. Heveş . .Valea Între Fîneţe . r.4 ha.12 Anexe gosp. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Cenade : .teren agr.pr. Tătîrlaua - - - - - - -113 ha teren agricol -6 gospodarii -280 ml drum 160 .1 km. Tîrnava Mică - - - - - - - - - - - - Cergău Cetatea de Baltă 250 cm. .1 podet .pr. Târnava Mică mal stâng la Cetatea de Baltă L = 2500 m. Cergăului (Spătac) .pr. 300 cm. . funcţionarea construcţiei este suspendată.Timp propag.0.Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi. .2 ha.1 km drum vicinal .2 podeţe .1 ha.5 ha teren arabil .pr.Valea Răchitei .2 Anexe gosp.8 ha Păşune .82 gospodarii -1 buc -moara -462 ha teren agricol -400 ml drum judetean -300 ml străzi -700 ml retele electrice -700 ml retele telefonice -700 ml conducte gaze naturale -1800 ml cale ferata -1 imobil scoala -piata agroalim. 4–5 ore .Valea Purcăriei . DC .2 Case .5 ha Terenuri agricole .

r.Valea Ciungariului . F II. H = 2. -3Km Calea ferata.5 ha teren agricol -2 ha teren arabil -0. F III. 300 cm.Valea Dumbrăvii .extravilan) -42 gospodarii.7 ha fanat -0.5ha teren arabil - - 161 .Valea Chisregi . Târnava Mică = 186 mc/s Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi. Tîrnava Mică Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. 400 cm.r. H = 2.pr.Valea Groapa Popii - - - - -1 ha fanat -0. Târnava Mica mal stâng la Jidvei I (aval) L = 3295 m. -4km. Pe perioada executării lucrărilor. Deţinător : SGA Alba Jidvei . Târnava Mica mal drept la Jidvei II (amonte) L = 1900 m. viituri Localitatea Cursul de apă .Îndig. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Lucrări hidrotehnice de apărare existente Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cetatea de Baltă 7-8 ore -11 ha teren agricol (fanat extravilan) 10 % / Q 10 % r. funcţionarea construcţiei este suspendată.Timp propag. Deţinător : SGA Alba .pr. Veseuş . Pe perioada executării lucrărilor.0 m. Târnava Mică = 186 mc/s Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi.3 km DC25 -48 gospodarii. -12 ha teren agricol (fanat . . Spinoasa . Grabăn Bălcăci .pr. 250 cm. -1 piata agro-alim.Valea Şipotului . funcţionarea construcţiei este suspendat 10 % / Q 10 % r.Valea Rîtului .5 ha teren agricol -1. -5km DC. -6 km DC 29-Veseus -0.Îndig.DJ 107.Valea Feisa . r.0 m.

Tîrnava Mică Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. căi ferate.325 ha. 70 -ha.5 km. 200 -ha.145 ha. Reţele electrice . H = 2. Reţele telefon.82 case . 400 cm.Valea Vitelor .770 mc. viituri Localitatea Cursul de apă . D . Căi de comunic. Reţele electrice -1 km.2 km. Case 30 -nr. Piscicolă SC Vitis Augusta SRL Şona - - - - Terenuri agricole 15 ha 5 ha teren agr 5 ha teren agr Terenuri agricole 8 ha 5 ha teren agr Terenuri agricole 7 ha 5 ha teren agr terenuri agricole 50 ha - . F III.Timp propag.Valea Pietrelor .Valea Chisveghi .1 km. 107 căi ferate. 107 căi ferate. DJ.r. teren agr. (drumuri -. F II. Târnava Mică = 204 mc/s .Îndig. Blaj-Praid . Reţele de alimentare cu gaz . Terenuri agricole Biia : -nr. Sîncel . -în stare bună de funcţionare. Reţele electrice150 -ha. Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Sînmiclăuş : 5 km.Valea Rîpău . cat.8 km DJ l07 -25 ha terenuri agricole -2 ha terenuri agr. Utilităţi . Anexe gospod. Căi de comunic. Lunca Târnavei : 5 km. (drumuri 1-km. (drumuri -.Valea Vălezăului .Supraf.5 km. 150 -ha.5 km.Volum total 17. Deţinător : SGA Alba Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şona 12 14 ore Şona : 5 km.Construcţia necesită fonduri pentru executarea lucrărilor de reparatii şi aducere la parametrii proiectaţi.r.1 km. Terenuri agricole 10 % / Q 10 % r. -3 ha fineţe - - - - 162 .pr. Broaga . 250 cm. r. Terenuri agricole Lucrări hidrotehnice de apărare existente . Reţele telefon. Căi de comunic. Blaj-Praid . tot.Valea Strengoava . Blaj-Praid . Reţele telefon. Căi de comunic. Reţele electrice . 300 cm. Târnava Mica mal drept la Şona L = 4775 m.Valea lui Moise .5 km. Tîrnava Mică .pr. DJ. luciu de apă = 1.Valea Herţii 250 cm 300 cm 400 cm 15 17 ore - - - - - - - - . funcţionarea construcţiei este suspendată. (drumuri -. Terenuri agricole .30 ha fânaţ -41 gospodării -18 ha fineţe -20 ha teren arabil -0.Acm. . Pe perioada executării lucrărilor.0 m. . 30 5 km.Valea Feţei . Valea Mare .2 iazuri.

.7 km reţele el.2 poduri .Valea Padina .5 ha.15 case si anexe .Valea Mică .teren arabil -3 ha fineţe -30 de gradini -3 ha.8 km D. -1 ha fanat -2 ha pasune -2 ha pasune .Valea Dosului . teren agr. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -15 gospodarii -0. Secaşul Mic . -150 Ha Fânaţ -50 ha Fâneţe -5 ha Teren arabil -13 case si anexe -78 ha Teren agricol -3 ha Teren agricol -10 Anexe gosp -6 ha Teren agricol -4 Anexe gosp -4 ha Teren agricol -2 ha Teren agricol -2 ha Teren agricol -3 ha Teren agricol -2 haTeren agricol -10 ha Teren agricol -2 ha teren agr. Gîrdan .8 km Drum com.Valea Măghieratul ui .Valea Chipului .7. F II.5 km străzi -3 ha fineţe -3 ha.J.1 ob.pr. - - Ohaba Berghin - Întregalde 163 .Valea Turzii .pr. Ungurei . -20 Ha Teren arabil -200 Ha Fâneţe -15 ha teren arabil -0. Piscicolă AJVPS Blaj . Gîrbău .Valea Popilor . . viituri Localitatea Cursul de apă . Galda Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.1.Valea Iclodului .pr.Valea Păduricii .Am.Valea lui Barău .pr.r.3 km Drum com.3 km drum .Valea Seacă .Valea Mugului .Valea Largă . Valea lui Sînui .r.pr. Secaşul Mic .107 -25 ha teren arabil Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sîncel - - Roşia de Secaş - - - -31 gospodării -0. social-ec. Bolânda . F III.Valea Răzoare .Valea Ghezuinilor .Timp propag.pr.teren arabil -3 ha fineţe Sîncel : -30 gospodarii -0. Valea Mare (Ohaba) .Alba .pr.

65 fântâni. .5 km DJ107K .1 km drum de exploatare . . .3 podeţe.2 km DJ107K.0.0.2 gospodării.Valea Cailor .0.0.Torent Mesentea - - - - - - - - - - - - - - - - - - Cricău .Valea Hăţăgăneştil or - - - - - - Galda de Jos .0.1 casa si anexa . .0.6. Tibru - - - - - - 164 .2 ha teren agricol.5 tuburi podeţe . F III.0.2 km reţele electrice .30 case şi anexe gospodăreşti.2 ha fânaţ .Valea Bulzului .Valea Tibrişorului .1 km DJ107K .pr.pr.2 gospodării.0.2 km.Valea Tiopului - - - - - - .1 ha teren agricol . F II. .2 km drum de exploatare .5 km drum forestier .1 ha pădure .9 km retele el.0.403 ha teren agricol .0.Cimitirul ortodox .37 case si anexe .61 case şi anexe gospodăreşti. Gâlcer - - - - - - .0. .pr.2 km reţele electrice .2 km D J .pr.Valea Cheia Gălzii . .20 ha teren agricol Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Întregalde - - .0. .2 km DC . .1 ha pădure . .2 km D J . .pr.Valea Doştina .1 km DJ 107H .2 gospodării .42 ha teren agricol şi grădini . .Valea Porcarilor .5 ha teren agricol .0.1 km DJ107H .2.48 fântâni . Drum forest.1 km DJ107K .5 ha teren agr. Tecşeşti (Cetea) - - - - - - .2 ha pădure .0.5 km drum forest.3 km drum comunal.1 ha fânaţ -0. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . .2 podeţe. viituri Localitatea Cursul de apă .5 km DJ . .Valea Primăverii . .37 case si anexe .2 km reţele electrice .1 pod.0.5 km reţele electrice .0.75 ha terenuri agricole .5 km drum vicinal . .37 case si anexe . Galda (Cetea) - - - - - - .10 case si anexe .2 ha teren agricol. Găldiţa Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.3 gospodării .0.5 km DN1 .Timp propag.0.

2 biserici. Galaţi - - - - - - .1 Pod rutier peste Valea Trîmpoiele .8 km reţele de gaz . .18 buc. -Podeţ – 4 buc.Timp propag.60 ha teren agricol . Valea Mică - - - - - - .5 km -Pod rutier .3 km drum comunal. .5 ha -Podeţ acces locuinţă: 3 buc -Gospodării + anexe : 20 -DC 173 pe L=2. -Reţele utilităţi : electrice. Ampoi .conductă aducţiune apă brută Feneşasa .8 ha Teren agr. Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cricău - - .pr. telefonie -Strada Valea Mică: 1. Craiva - - - - - - Zlatna . . Gen.10 case si anexe gospodăreşti. -Podeţe – 8 buc.6 ha -Drum comunal DC 173 -Pod rutier – 6 buc. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .50 ha teren arabil .Drum comunal DC 66(108) . cl. Zlatna -Pod – 8 buc.Pirita).300 case şi anexe gospodăreşti. .120 gospodării . I-IV – Pătrîngeni .pr.pr.Şc. cl.Gen. Feneş - - - - - - 165 .5 Podeţe rutiere .10 buc. gaz metan.Sediul Primăriei.0.7 km DN 74 (între Budeni .18 ha teren agricol .18 buc podeţe .pr.6 buc. Poduri . .5 km drum forestier. -Cămin cultural sat -SC Vega Style SRL -Gospodării anexe : 35 -Teren agricol : 1.Şc.r. I-VII Izvoru Ampoiului . F II. .2 km reţele electrice – stilpi .pr. Vîltori - - - - - - .pr. Trîmpoiele - - - - - - . -Podeţ – 4 buc.5 km -Gospodării + anexe : 10 -Teren agricol: 0.priza de mal Izvoru Ampoiului .( beton) -Podeţe . F III. . . -Gospodării + anexe : 19 -DC 177 pe L= 1.pr.Cămin Cultural . Cricău Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.20 Gospodării + anexe . viituri Localitatea Cursul de apă .1 km -Pod rutier – 5 buc.0. . .

Torenţi Suseni - - - - - - 166 .3 ha -teren agricol : 0. electrice.Valea Slatina .Valea Donii . -Teren agricol – 2. electrice.Valea Groşilor .1 ha -Gospod + anexe : 20 -Drum comunal sat Suseni pe L=0.Valea Gruiului - - - - - - .5 km -6Gospod + anexe -Pod rutier .Valea Rînelii - - - - - - . telefonie -Poduri rutiere – 6 buc.Valea Iadului . telefonie Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Zlatna - - - - - - - - - - - - - - .Valea Roşioara Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.1 -Podeţ – 1 -Gospodării + anexe : 30 -DC 67 pe L = 1. Gruiului – rîu Ampoi -Reţele electrice / stîlpi Î.3 ha -Gospod.5 km -Pod şi podeţ – 6 buc. + anexe : 1 -Teren agricol : 0.Valea Zlatii .Timp propag.T.5 ha -Podeţ la DN 74 Confluenţa Pr. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -Gospod. 2 buc.2 ha -Gospodării + anexe : 12 -Pod rutier la DN 74 -Reţele : gaz metan -Gospodării + anexe : 2 -Teren agricol: 0. viituri Localitatea Cursul de apă . F II.Valea Mică / Zlatna - - - - - - - - - - - - - - - - - - .Valea lui Paul . -Gospod + anexe : 6 -Pod rutier peste DN 74 -Drum forestier L= 2 km -Teren agricol : 0.2 ha -Gospod +anexe : 6 -Teren agricol: 0. -Podeţe – 14 buc.3 ha -DC 174 2 km -Gospod.3 ha -Pod rutier peste DN74 -Drum forestier -Gospodării + anexe : 5 -Drum forestier : 2 km -Suprafaţă agricolă: 0.Valea Naibii . anexe : 8 -Teren agricol : 0. F III.Valea Cristianului . anexe : 6 -Teren agricol: 0.6 ha -Pod rutier – 1 buc -Gospod + anexe : 15 -Teren agricol : 0.Valea Dobrot . L=0.5ha -Cămin cultural sat -Gospodării + anexe : 6 -Teren agricol – 0. -Gospod + anexe : 35 -DC 67 pe L = 4.8 km -Reţele utilităţi: gaz metan.2 ha -Podeţe: 4 buc.Valea lui Lal .3 km -Reţele : gaz metan.

20 ha .pr.teren agricol – 15 ha . «Gura Ursului«. -2 gospodari. - - - - - .1 podet Lunca Ampoitei -0. II. în regim de supraveghere specială.Teren agricol 18 ha .3 ha . pod peste râul Ampoi în pct. Iazul este în conservare.15 km Linia CFR .15 km Drum forestier . Ampoi 250 cm. Iazul este în regim de supraveghere specială.0.70 ha -0. Ampoiţa . . - - Poiana Ampoiului : -1 buc. Meteş .Valea Corbului - - - - - - - - - - - - Meteş .Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 10.5 m. Măgura (Lunca Meteşului) .mc -Grad de umplere = 16. Filiala Zlatna Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. . viituri Localitatea Cursul de apă .pr.5 km DN 74. Valea Sfîrci Galaţi.pr.H proiectat= 43. pentru punere în siguranţă.teren agricol 18 ha.pasune. . LEA 20Kv Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Zlatna - - - - - - - .20 ha Pasune -0.mc -Grad de umplere = 100% Filiala Zlatna a fost închisă. -Pasune 0. F II. 350 cm. în procedură de expertizare. III. . 0.0. CNCAF Minvest SA Deva. .r. CNCAF Minvest SA Deva.0.3 gospodării. Valea Mică. -4 gospodarii . .1 km.Valea Ischii (Meteşului) 167 .Natura materialului depozitat : reziduuri preparare minereu Suprafaţa iazului = 5. -0. în procedură de expertizare.9 mil.Iazul de decantare nr.15 ha -Padure 0. Albinei . 300 cm.1 km DC .6 ha .Torenţi Podul lui Paul . -Volum proiectat = 1.3 km linia CFR .pod peste raul Ampoi .2 gospodarii.4 m.6 % Filiala Zlatna a fost închisă.H proiectat= 47.05 km DC -Pasune 0.10 ha teren agricol . Văleni : .15 ha Padure -0.2 km Linia CFR. -Volum proiectat = 1.Timp propag.Iazul de decantare nr.1 buc. DN 74. Filiala Zlatna .Valea Frasinului . pentru punere în siguranţă.15 ha . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -Reţele utilităţi : reţea medie presiune gaz metan. F III. 0. . . Tăuţi : -2 poduri peste raul Ampoi . 2–3 ore Presaca Ampoiului: -1 pod comunal peste raul Ampoi.50 ha padure . .0 mil. reţea de distribuţie joasă presiune.0.

Sebeş VNNR=21.1 % r. Sebeş = 420 mc/s 0. Sebeş = 550 mc/s . . -10 gospodarii.r. Bucerdea .2KM -DJ 0.Valea Ciucurile . Ţelna . Sebeş = 760 mc/s Şugag .3 ha teren agricol Baraj Oaşa.3KM -20 case -DC = 0.Valea Sfredelaşu .6 obiective econ.25 ob.Valea Corbului . Sebeş - - - 1–4 ore -Teren agricol=9ha -Păşune =12ha -Teren agricol=20ha -21 case si anexe -DC = 0. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -Padure 0.0 mil mc. 350 cm. mc.pr.DJ.70 km DN. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş Baraj Tău. Sebeş VNNR=136.3 mil.1 % r.370 case si anexe .01% .Q 0.15 ha -Pasune 0.Valea Mică . Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş 1% / 0. .r.100 case si anexe gospod. Ampoi .01 % r. 300 cm. viituri Localitatea Cursul de apă .Valea Bobu Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.DC .Valea Bîrşii .Valea Cornului . .1% .Valea Tălpii . Dobra - - - - - - 168 .4 km reţea de alimentare cu apă -4km reţea electrică .Q 0. .3 km reţea telef.Q 1 % r.pr. -5 ha teren -0.Valea Purcăreţi .4 km DJ 106e .Valea Ursului .pr. F III. Soc.115 km Drum forestier Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală 3–4 ore - - Ighiu .3 KM -Teren agricol=25ha -2 ha păşune -2 ha păşune -1 ha păşune -1 ha păşune -3 case -3 ha păşune -4 ha păşune -2 ha păşune -2 ha păşune .10 km reţea de alimentare cu apă -10 km reţele electrice -10 km reţele telefonice – 5 ha teren agricol .Valea Păstăii .Valea Gugurilor . 250 cm. Ighiu .15 ha -0.r.3 km DC. Ec. F II.pr.Q 0.Valea Pietrei (Bojin) .Timp propag.35 ha -Drum forestier 200 m -padure 0.Valea Badii .5 km -Teren agricol=17ha -13 case -DC = 0. Sebeş = 295 mc/s .15 ha -Drum vicinal 120 m -Drum forestier 200 m -Padure 0.r.1% / 0.

Sebeş = 420 mc/s 169 .pr.5 ha teren agricol .1% .Valea Stoicane - - - - - - . .Barajul Oaşa – r. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .5 km reţea electrică .0. Groseştilor Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.1 % r. .5 km stradă . Mărtinie - - - - - - .5 ha teren agricol .0.0.8 ha teren agricol . Hidrocentrale Sebeş - - - - Baraj Oaşa.0.10 anexe gospod.0.0. .5 km reţea electrică .Q 0.0.5 km reţea telef. Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Sebeş.1. viituri Localitatea Cursul de apă . Sebeş.Valea Lihoii - - - - - - .10 case . . F II. . Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş 1% / 0.pr. F III.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şugag - - .5 km reţea electrică .5 km reţea telef.Valea Bătăii - - - - - - .4 ha teren agricol .2 km reţea de alimentare cu apă .2 ha teren agricol .2 ha păduri .5 km reţea telef. .5 km reţea electrică . Sebeş = 295 mc/s .5 km stradă .15 case anexe gospod.5 km reţea de alimentare cu apă . .60 case anexe gospod.0.2 km reţea de alimentare cu apă .Timp propag.7 case anexe gospod.2 ha teren agricol .Torentul Tăul Bistra - - - - - - .5 km stradă .5 km reţea de alimentare cu apă .1 ha teren agricol .1 ha pădure Parţial localităţile situate pe cursul principal al r.5 case anexe gospod.0.2 km reţea telef. .0. .5 km reţea electrică .10 case anexe gospod.Q 1 % r.r.Valea Muşetoaia - - - - - - .0.0.10 case anexe gospod.0.5 km reţea de alimentare cu apă . . în conformitate cu Planul de avertizare .5 km reţea de alimentare cu apă .0.5 km reţea de alimentare cu apă .0.4 km DC . Sebeş VNNR=136. .2km reţea electrică . din administrarea Suc.5 km DN67c .2 km reţea telef. .0.0 mil mc.4 ha teren agricol .0.0.2km reţea electrică . .Valea Tole - - - - - - .20 case anexe gospod.0.4 km DC şi DF .

Sebeş VNNR=3. -4Case . teren agr.Baraj Tău– r.r. - 500 cm. Sebeş VNNR=21.pr.83 mil mc.Valea Râmeţi .1% / 0. mc. F II. Hidrocentrale Sebeş - 0.Valea Tonii .3 ha Teren agr. Hidrocentral e Sebeş .5 ha terenuri agricole BarajObrejii de Căpâlna .6 ha Teren agr. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş - Sebeş 300 cm. F III. Secaşul Mare . -15 Case .5 Case . în conformitate cu Planul de avertizare . - 3–5 ore - - - 170 . .6 ha Teren agr.01 % r.01% .3 mil. din administrarea Suc.Barajul Obrejii de Căpâlna râul Sebeş.Valea Varului . în conformitate cu Planul de avertizare alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti .Timp propag.4Case . Sebeş = 550 mc/s .345 ha terenuri agricole -0. viituri Localitatea Cursul de apă Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Sebeş. din administrare a Suc.Torent Rîpa Roşie .30 Case .r. Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Sebeş. Răchita . Sebeş .Q 0.Valea Beiului - - - - .1 ha Teren agr.Q 0. Parţial localităţile situate pe cursul principal al r. Sebeş .r. Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Sebeş. . - 450 cm. .r. Sebeş = 760 mc/s Săsciori .r.64 case . Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şugag .1 % r.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Lucrări hidrotehnice de apărare existente Baraj Tău. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Parţial localităţile situate pe cursul principal al r.6 ha Teren agr.14 ha.

Terenuri agricole 3680 ha 171 . Drumuri vicinale 87. biserică-14. DJ 1.casă de cultură1.-1102 . căi ferate 8 km..1 km -Reţele de alimentare cu gaz-60 km -Reţele electrice-108.Locuinţe-9860 .35 mil mc. DC . biserică 4.Anexe gospod.17 km. Deţinător : Sucursala Hidrocentrale Sebeş Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sebeş - - Sebeş : .41 km. spital 1.r.Anexe gospod. DJ.A. F II. Sebeş VNNR=1. DC. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Petreşti : . (-DN 5 km.Barajul Petreşti râul Sebeş. viituri Localitatea Cursul de apă . cămin cultural-1) . spital-7.Obiective economice-7 -Căi de comunic.-7326 -nr.1 km -Reţele de alimentare cu apă – 46. ) -Utilităţi-canal-2.Pehart Tec S.8 km -Reţele de alimentare cu gaz-25 km -Reţele electrice-15 km . Hidrocentral e Sebeş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. Lucrări hidrotehnice de apărare existente Baraj Petresti .Sedii administrative (primărie-1.Terenuri agricole –800 ha -Surse de poluareS.Timp propag.5 km) -Utilităţi-canal 43.87 km.C. Obiective sociale (şcoală-11.Reţele telefon-7km . Drumuri vicinale 29.5 km ..Reţele telefon-57km . F III. ( -DN 4 km. din administrare a Suc.cămin de bătrâni-1) . poliţie-1)Obiective economice mari-5 -Căi de comunic. străzi 21.2km.Obiective sociale (şcoală-4.Locuinţe-1294 . străzi 64.4km -Reţele de alimentare cu apă-5. căi ferate 9.37 km.

Secaşul Mare .Valea Vlădişoru .pr. teren agricol (gradini. = 32. ec -10 ha teren arabil -5 ha teren arabil -10 ha teren arabil -0.Terenuri agricole 3680 ha Gîrbova Doştat . Boz .5 km retele electrice . tot.Terenuri agricole –1190 ha . Obiective aflate în zone de risc la inundaţii Lucrări hidrotehnice de apărare existente Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Sebeş Lancrăm -Locuinţe. . din administrare a Suc. Boz - - - - .5 km retele telefonice . tot.Am. viituri Localitatea Cursul de apă .475 -nr. teren agricol - 172 .1km . F II.40 gospodarii .2 obiective industriale ale SC Bioterra SRL Dostatfabrica lapte si carmangerie -10 gospodarii -1Km DJ 141 D .82. străzi 12.7 ha V. D. Piscicolă SC Bioterra SRL Doştat .12 ha.3 km -Reţele de alimentare cu gaz-8 km -Reţele electrice-8.Valea Glodului . Hidrocentral e Sebeş Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. DC.Supraf.Valea Carpenilor . biserică1.pr.5 ha teren arabil -10 ha păşune .000 mc.în curs de autorizare Şpring - - - - .25 km.pr. ( -DN 4.Valea Viilor . -5 ha teren agricol - - - .475 Anexe gospod.Reţele telefon-57km .pr.Reţele de alimentare cu apă –5.pr.Valea Doştat .Utilităţi-canal3.0. căi ferate 4 km.Obiective economice-3 -Căi de comunic.20 ha.5 km. Drumuri vicinale 22.r. Obiective sociale (şcoală-1.9. arabil) .0.) . - . -Surse de poluare-staţia de epurare .Păduri-10 ha. Gîrbova . F III.3 Km DJ 141D .5 ha. Bolînda - - - - -2 lacuri si 5 helesteie. Chipeşa . teren agricol . Soc.Barajul Petreşti râul Sebeş. DJ.7 km -Reţele telefon-5 km . cat.4 ob.cămin cultural-1) .Timp propag. = 500.

F III.grădină -310 ha terenuri agr.2 case .54 mil. . -1 complex comercial -40 ha fanate -20 ha teren arabil -20 ha păşune -10 ha fâneţe .Valea Dosului . DC.2 ob.Valea Rece . social-ec.Valea Leii . F II.Valea Pienel 300 cm.25 ha.Valea Bîrcului . Cîlnic Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. - 500 cm. luciu apa= 74.2 iazuri şi 9 elesteie.r.79 ha.Valea Dosu Viilor .4 ha fânaţe -1 km drum forestier -1 podeţ -4 case -118 anexe gosp.2 km drum . viituri Localitatea Cursul de apă . D . mc. -2 poduri -2 scoli generale . - 450 cm.Acm. tot.70 ha. Daia .500km Drum forestier -11ha fanete -1km drum comunal -1 podeţ -0.pr. teren agricol -130 gospodarii . -4 punţi -10 ha.Valea Livezii .Valea Lungă . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii . teren agr.Supraf. .5ha teren arabil -0.Valea Mireniu (Mirioanei) . teren agricol .2 ha.Valea de Sebeş . cat.Valea Lisca . -1 pod comunal -3 km.pr. tot. -5 ha de păşune . .în stare bună de funcţionare Daia Română Pianu - - - - -6 case si anexe -7 ha teren arabil -2.V.Valea Hotarului . Cugir 173 . Secaşul Mare . Pianu . = 1.Valea Măcui . Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Şpring - - Cîlnic Cut .Valea Satului . - cca.75 km Drum forestier -0. Piscicolă SC Delta Plus SRL Sebeş .20 ha.Valea Carpenilor . 2 ore - - - -25 de gospodării . - - Cugir .r.Timp propag. teren agricol .pr.

=0.5 podeţe. .3km.6podeţe.Valea Buşchii - - - - -Supraf.Valea Bîrlea . Băcăinţi - - - - .străzi asfaltate .Râul Mic Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I. . -2 ha teren intravilan -15 case .tot.85 ha. . .3 case. -V.66 anexe gospod. .=0.35 case. .nr. .3km.5 ha Arabil -3 ha teren agricol si paduri -5 case .NNR = 9.0. .Torent Mărăşeşti .54 anexe gospod.4 podeţe.străzi asfaltate.În proces de schimbare a administrato ru-lui.10 podeţe. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii .NNR = 3. -4ha fanete -3 case .91 mil. -V. .Valea Porcăreţ - - - - -33 case -Scoala cu clasele I-VIII Ceru -Băcăinti -Primarie -1 podet -14 case -6 km DC 60 -1 km Retele electrice . .Valea Viilor - - - - - - - - - - - - . - - - - - 174 .străzi asfaltate .pr.tot. .pr. în conformitate cu Planul de avertizare – alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Cugir - - .45 case.Valea Pivniţii . F II.Şc.mc. -2 ha teren pasune -10 case -5ha pasune -6 case .Baraj Râul Mic – SC Apa CTTA - - - - - Ceru Băcăinţi .12 case.Valea Leucii . .mc.8ha. -Stare tehnica : colmatat în proporţie de 7080% - .gen .1-local vechi .86 anexe gospod.grădini.Valea Dăii - - - - - - . .5km drum pietruit Parţial localităţile Cugir şi Vinerea – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajului de pe râul Cugir. -6 km.Timp propag.străzi asfaltate . .3 anexe gospod. Suc. Hidrocentrale Sebeş .2km.sediul Primăriei oraş Cugir . F III.14 ha. -5 ha fanat -Supraf.112 anexe gospod. -Stare tehnica : colmatat în proporţie de 70-80% - .167 mil.Valea Dealului . viituri Localitatea Cursul de apă . Curpeni - - - - .Valea Osoiului .Baraj Cugir (Canciu) – râul Cugir.

29 1073.12 57.40 1162. -2 podeţe.pr. -4 case si anexe gospodăreşti. .14 1015.58 988.6 km drumuri vicinale. .69 1097.00 1197.2 anexe gospod.27 57.96 1127. -20 ha terenuri agricole.Timp propag. Almăşel Mărimi de apărare avertizoare CA CI CP F I.43 23.32 55. -1 km drum vicinal -5 case anexe -1 km drum vicinal. -5 ha terenuri agricole -50 case si anexe -9 km drum judeţean -6 poduri. . -10 podeţe.Valea Babii - - - - - - Situaţia obiectivelor inundate în cazul avariilor la baraje este următoarea: 1.30 23. viituri Localitatea Cursul de apă .29 22.96 56.89 23.pr. -3 km drum jud.39 22.5 poduri. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Oaşa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 - 0 625 1375 2250 3375 4375 5375 6375 7375 8375 0 0 1 2 2 3 4 5 5 6 175 0.02 54. .00 53. -20 ha terenuri agr.19 1259. -1 pod.5 ha terenuri agricole -10 case. .15 55.30 anexe gospod.59 .5 km drum judeţean.Valea Arinoasa - - - - - - . - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii -3 case . -10 anexe gospod.86 1182. .Valea Viezuri .90 55.36 923.120 ha terenuri agricole Lucrări hidrotehnice de apărare existente - Probabilitatea de inundaţie P% normată/ reală Ceru Băcăinţi Almaşu Mare - - - - - - - - .16 1128.5 km drum vicinal .68 979.28 1104.33 23.85 1046. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 200m.2 km drum comunal. Ardeu - - - - - - .67 1043.30 case. F III. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (R.52 957.0. -2 ha teren fanat -12 case -4 ha pasune -2 case. .00 1143. -100 ha terenuri agricole .00 23.pr.29 1070.pr.6 podeţe.90 60.87 55. -2 podeţe. -1 pod. .49 1199.Valea Mare .48 1013. Techereului (Brădet) . qavarie =114 629 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.90 22. F II. Cib - - - - - - .93 23. .

03 17.16 19.76 428.47 18.26 22.26 620.61 19.14 15.65 401.34 24.28 333.60 445.60 315.80 796.56 14.54 33.27 596.61 426.35 18.51 734.08 14.65 354.90 456.26 14.29 15.37 14.80 14.55 677.31 677.63 30.98 468.31 411.19 20.98 39.87 422.37 14.80 345.08 13.18 738.93 523.76 21.80 794.77 11.14 27.09 20.32 19.12 19.80 22.26 40.44 913.38 14.94 24.08 805.33 51.25 15.49 15. Şugag 29 Şugag 30 Şugag 31 Mărtinie 32 Mărtinie 33 34 35 Baraj Căpâlna 36 37 38 39 Căpâlna 40 Căpâlna 41 Căpâlna 42 43 44 Laz 45 Săsciori 46 Sebeşel 47 48 Baraj Petreşti 49 Petreşti 50 Petreşti 51 Petreşti 52 Petreşti 53 Sebeş 9375 10375 11375 12375 13375 14505 15205 15530 16530 17480 18780 19455 20505 21430 22680 23930 24980 26030 27130 28230 29230 30230 31380 32630 33630 34830 35580 36130 36380 36980 37930 38930 39730 40780 41730 42730 43780 44730 45705 46955 47955 48325 48505 49105 50330 51255 52530 7 7 8 9 10 11 11 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 30 30 31 31 32 33 34 35 36 37 38 40 41 42 44 45 46 46 47 49 50 52 176 23.76 310.67 641.75 317.00 794.66 343.61 55.62 15.81 846.52 773.38 16.21 825.35 9.77 945.67 304.67 446.06 835.00 17.46 454.06 444.46 13.25 16.86 15.86 10.39 296.57 281.41 379.37 21.11 501.75 17.04 292.54 448.80 794.95 20.23 388.92 415.53 656.06 23.24 533.47 556.25 844.28 316.54 876.47 18.57 35.07 18.74 13.58 715.82 561.75 364.80 484.44 28.55 34.48 31.32 12.02 890.81 51.80 441.10 483.14 22.16 382.63 16.39 538.21 290.61 498.33 50.26 439.02 370.39 392.18 43.58 18.32 38.39 15.88 375.95 16.84 18.31 24.99 766.28 19.58 515.30 402.27 35.77 420.64 36.94 16.92 794.24 22.22 301.48 326.09 39.54 25.37 11.86 700.84 356.59 11.01 38.47 11.37 857.26 302.78 836. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 10 11 12 13 14 15 Baraj Tău 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Dobra.Parametrii estimaţi Nr.94 573.03 306.97 286.11 275.37 19.21 14.41 .03 37.08 21.45 9.23 21.97 322.56 266.03 10.01 624.13 32.67 26.44 588.08 23.24 469.40 361.98 838.12 419.86 12.55 17.34 29.95 11.01 276.45 35.13 420.89 336.83 24.07 56.

61 238.05 249.15 225.51 734.97 7.46 1002.18 27.99 27.97 231.85 6.92 230.19 7.03 1150.Parametrii estimaţi Nr.04 20.38 20.00 20.39 43.96 1127.99 4.57 16.21 16.00 1184.38 42. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Oaşa 2.01 20.37 20.26 620.12 46.29 1073.01 45.58 988.09 17.91 935.75 231.97 41.36 923.49 903.17 968.86 700.38 7. qavarie = 60 566 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.80 794.20 17.92 794.88 20.00 20.45 5.98 8.32 16.17 1259.91 797.88 244. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 Notă: • • Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 53680 54655 55855 56855 57705 58605 59605 60605 61680 62705 63605 54 56 58 61 62 64 67 69 72 74 76 9.24 241.37 20.37 857.77 20.74 1059.09 6.92 30.30 830.82 226.34 235.89 836.47 27.80 796.20 237.44 588.15 4.04 43.33 1117.15 19.81 16.61 256.64 43.64 7.81 45.77 8.60 43.51 17.22 27.52 260.90 5.19 .46 7.80 20.85 868.35 7.44 243.28 1104.85 669.55 677.85 227.99 766.78 42.54 42.94 44.29 32.66 20.65 29.82 561.50 1170.00 40.75 46.21 18.65 827.16 232.77 4.77 20.80 794.67 641.00 1143.14 1015.63 29.26 8. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Oaşa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Baraj Tău 16 17 18 19 20 21 22 23 24 - 0 625 1375 2250 3375 4375 5375 6375 7375 8375 9375 10375 11375 12375 13375 14505 15205 15530 16530 17480 18780 19455 20505 21430 22680 23930 0 1 1 2 3 4 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 177 0.25 647.56 6.04 588.67 1043.98 6.69 268.82 230.27 5. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Oaşa (R.54 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Oaşa.45 1085.40 249.85 30. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 145 m.58 1216.05 16.77 20.90 890.97 263.52 957.96 6.91 16.81 21.91 616.81 45.73 730.31 5.38 837.16 764.21 825.83 226.51 256.50 35.39 1034.09 827.87 29.18 706.00 794.

83 226.46 20.51 256.00 10.24 319.83 6.25 371.94 3.98 248.75 231.48 326.82 3.44 7.49 20.03 306.40 361.77 420.52 13.58 12.56 438.14 19.70 21.98 26.63 9.31 23.10 483.60 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitul capacităţii maxime a deversorului barajului Oaşa.46 450.49 12.60 6.38 463.80 7.54 5.02 18.93 523.02 370.46 454.45 6.13 420.00 16.42 16.85 14.06 15.66 343.56 526.79 13.04 240.80 441.89 336.21 262.44 243.77 229.20 11.70 12.46 10.30 402.31 352.33 6.85 227.58 21.82 226.85 274.61 238.79 307.40 8.51 341.26 302.70 5.60 13.33 442.40 14.99 12.11 501.87 422.33 13.97 565.57 281.56 396.12 419.41 379.05 14.29 491.20 6.61 260.30 9.92 415.11 275.38 4.13 231. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Baraj Căpâlna 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Baraj Petreşti 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 Notă : • • Dobra.38 15.34 235.93 24.Parametrii estimaţi Nr.23 7.51 283.21 12.48 17.47 25.62 440.13 236.42 312.81 18.13 14.35 22.61 12.65 354.58 538.50 387.00 267.22 301.17 360.20 13.60 16.88 230.48 10. Şugag Şugag Şugag Mărtinie Mărtinie Căpâlna Căpâlna Căpâlna Laz Săsciori Sebeşel Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 24980 26030 27130 28230 29230 30230 31380 32630 33630 34830 35580 36130 36380 36980 37930 38930 39730 40780 41730 42730 43780 44730 45705 46955 47955 48325 48505 49105 50330 51255 52530 53680 54655 55855 56855 57705 58605 59605 60605 61680 62705 63605 22 23 25 26 27 28 29 31 32 33 34 35 35 36 37 38 39 41 42 43 45 46 48 49 51 51 52 53 55 56 59 61 63 66 68 70 73 75 78 81 84 86 16.68 8.67 301.50 15.97 229.87 12.15 17.65 10.80 15.59 14.45 24.29 7.44 19.04 406.56 266.40 378.32 421.12 6.97 5.51 16.86 11.21 290.91 439.97 13.62 243.02 254.40 548.28 316.06 3.48 13.03 15.76 428.40 11.05 249.08 12.25 314.03 19.15 225.01 4. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Oaşa 178 .39 6.22 11.98 468.81 9.22 8.03 508.43 11.11 5.20 290.33 330.81 477.23 388.28 4.39 296.70 4.95 434.

93 523.79 31.3.16 46.09 2.41 379.06 13.65 9.00 392.44 588.30 663.13 420.66 343.40 361.66 2.58 409.37 295.05 249.85 5.24 501.63 8.39 11.15 696.28 316.34 415.94 4.02 346.57 451.31 257.51 560.67 8.11 501.52 409.00 24.92 290.61 732.59 428.69 21.38 7.06 18.47 10.20 19.83 18.39 463.30 3.82 16.73 20.68 7.24 5.51 734.07 17.14 335.03 306.13 .92 415.02 36.10 483.43 2.31 9.46 454.54 5.48 326.72 6.98 468.76 428.79 7.73 263.48 8.68 795.28 3.48 63.26 620.76 369.25 8.22 301.53 640.86 534.21 13.39 247.83 720.57 5.02 370.77 8.01 241.34 10.73 439.47 5.82 561.13 589.27 16.30 402.13 30.01 8.06 378.87 422.73 11. Şugag 14 Şugag 15 Şugag 16 Mărtinie 17 Mărtinie 18 19 20 Baraj Căpâlna 1 2 3 4 Căpâlna 5 Căpâlna 6 Căpâlna 7 8 9 Laz 10 Săsciori 11 Sebeşel 12 13 Baraj Petreşti 14 Petreşti 15 Petreşti 16 Petreşti 17 Petreşti 18 Sebeş 19 Sebeş 20 Sebeş 21 Sebeş 22 Lancrăm 0 325 1325 2275 3575 4250 5300 6225 7475 8725 9775 10825 11925 13025 14025 15025 16175 17425 18425 19625 20375 20925 21175 21775 22725 23725 24525 25575 26525 27525 28575 29525 30500 31750 32750 33120 33300 33900 35125 36050 37325 38475 39450 40650 41650 0 0 1 2 3 3 4 5 7 8 9 10 11 13 14 15 17 19 20 22 23 24 25 26 27 29 31 33 34 36 38 40 42 44 47 47 48 49 52 55 58 62 65 69 72 179 0.49 308.45 276.59 409.22 328.96 26.56 14.58 405.77 361.11 275.83 296.22 7.18 10.26 318.26 302. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 130m. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Tău 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Dobra.30 14.54 10.23 388.02 9.28 7.93 27.09 7.39 296.69 23.65 354.27 10.30 10.67 641.90 9.39 538.08 9.80 441.86 700.79 8.44 243.12 419.85 410.88 610.18 6.85 5.12 4.56 266. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (R.22 10.02 11.36 38.61 11.83 3.21 15.00 735.43 5.79 14.09 9.64 285.76 9.00 61.53 9.61 353.77 420.51 256.92 9.20 4.71 20.21 290.88 10.61 260.36 12.56 37.99 766.42 22.83 271.28 480.41 16.42 13.00 796.70 515.17 6.42 253.83 20.73 15.15 9.52 8.89 336.55 677.57 281.17 9. qavarie =74 049 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.85 299.

06 224.36 499.97 1.60 401.28 480.25 10.34 415.97 7.04 8.10 586.97 20.24 501.73 439.53 640.78 1.95 226.61 17.45 482.90 1. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Tău 4.04 12.70 7.23 9.63 440.98 352.85 410.32 17.83 32.29 368.77 1.24 559.16 537.38 377.52 409.39 463. qavarie =44 955 m3/s).83 720.20 8.94 15.49 224. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 65 m.73 334.70 515.22 233.99 16.95 360.12 1.34 235.Parametrii estimaţi Nr.53 637.11 18.46 21.00 782.78 8.68 427.31 353.76 11.34 12.86 377.63 345.75 231.63 9.25 15.83 .00 46.18 9.78 20.52 31.00 22.43 342.65 27. Parametrii estimaţi Nr profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza Cota maximă Nivel de bază apei de inundaţie (mdMB) (m/s) (mdMB) ∆h (m) Baraj Tău 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Baraj Căpâlna 21 22 23 24 25 26 27 28 Dobra. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Tău (R.57 451.21 7.81 9.08 360.38 24.15 225.02 521.84 10.58 410.52 12.05 10.82 419.43 2.13 4.00 735.98 728.14 453.84 11.91 14.64 9.44 4.30 663. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 23 24 25 26 27 28 29 Notă: • • Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 42500 43400 44400 45400 46475 47500 48400 76 79 83 87 91 95 99 4.41 14.01 8.72 13.53 9.64 16.29 419.37 673.04 225.92 238.66 1.14 408.47 36.82 695.82 226.88 610.28 389.13 589.27 27.54 7.73 8.37 369.52 4.04 9.84 32.47 10.98 15.68 7.06 3.47 14.85 8.85 227.05 8.55 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Tău.78 229.51 560.77 795.90 421.59 25.91 63.59 428. Şugag Şugag Şugag Mărtinie Mărtinie Căpâlna Căpâlna Căpâlna - 0 325 1325 2275 3575 4250 5300 6225 7475 8725 9775 10825 11925 13025 14025 15025 16175 17425 18425 19625 20375 20925 21175 21775 22725 23725 24525 25575 26525 27525 0 0 1 2 3 3 4 5 7 8 9 10 12 13 14 16 18 20 22 24 25 26 27 28 29 30 32 34 36 39 180 0.86 534.30 756.21 4.98 236.51 467.15 696.83 226.31 4.48 397.36 419.59 409.77 10.40 617.37 9.08 19.90 385.06 18.74 732.18 13.

91 6.68 7.04 6.79 4.68 224.14 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Tău.26 318.24 328.00 386.99 248.90 9.68 296.87 1.00 264.63 362.27 5.83 383.15 1.10 305.19 304.74 3.00 235.85 294.61 353.22 308.76 369.16 369.59 2.09 6.39 6.84 289.34 1.41 5.53 242.98 297.58 279.31 315.03 274.97 5.53 8.43 256.13 6.39 5.12 224.85 299.Parametrii estimaţi Nr profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza Cota maximă Nivel de bază apei de inundaţie (mdMB) (m/s) (mdMB) ∆h (m) 30 31 32 33 34 Baraj Petreşti 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Notă: • • Laz Săsciori Sebeşel Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 28575 29525 30500 31750 32750 33120 33300 33900 35125 36050 37325 38475 39450 40650 41650 42500 43400 44400 45400 46475 47500 48400 41 43 45 47 49 50 51 53 56 59 61 66 69 73 77 79 83 85 90 95 99 103 8.92 227.30 347.62 410.31 5.66 335.10 7.46 4.45 254. qavarie =13 648 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.52 7.84 246.56 288.73 8.15 226.57 1.70 322.80 262.13 7.60 18.57 329.71 .28 7.65 1.89 3.12 380.97 1.16 10. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 80m.70 270.55 6.02 346.97 7.12 27.39 234.02 318.18 4.46 1. lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (R.74 233.22 295.01 4.13 5.77 361.82 224.62 4.57 5.47 1.06 378.49 308.69 299.46 225.44 7.42 314.12 1.30 3.73 4.16 225.99 230.77 7.74 5.24 225.45 5.37 5.86 355.98 6.20 2.52 5.87 237.59 300.06 3.22 3.14 4.87 2.70 325.60 405.56 241.33 3.53 2.98 6.14 335.36 275.22 328.84 4.57 340.65 301.10 7.83 284. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Căpâlna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Căpâlna Căpâlna Căpâlna Laz Săsciori Sebeşel - 0 250 850 1800 2800 3600 4650 5600 6600 7650 8600 9575 10825 0 0 1 3 5 6 9 11 13 15 18 20 24 181 0.00 392.94 12.05 8. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Tău 5.42 229.78 7.88 11.86 252.00 14.96 259.25 4.30 7.

83 284.14 1.19 7.31 257.00 294.16 369.12 380.43 294.20 6.73 334.91 328.57 329.37 0.46 2.99 274.68 5.61 233.37 295.56 2.45 276.00 294.41 0.59 2.22 1.37 369.22 295.65 224.02 2.81 6.94 4. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Obrejii de Căpâlna 6.45 2.64 0.59 262.98 352.03 3.80 275.84 2.00 14.16 5.83 271.68 296.42 4.10 5.87 27.39 270.Parametrii estimaţi Nr.22 5.01 241.02 318. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 40 m.50 0. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Obrejii de Căpâlna (R.42 314.52 3.78 229.61 0.23 2.60 401.21 5.58 283.06 3.48 236.22 233.06 7.54 0.74 6.19 304.64 285.75 410.84 289.08 1.63 362.00 386.42 253.96 2.06 224.17 8. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 13 Baraj Petreşti 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 11825 12195 12375 12975 14200 15125 16400 17550 18525 19725 20725 21575 22475 23475 24475 25550 26575 27485 27 29 29 32 37 41 48 54 60 68 75 81 87 95 102 111 119 127 4.36 275.34 10.54 4.61 0.95 9.49 0.61 252.39 247.92 2.49 4.77 2. qavarie = 8 286 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.98 296.06 5.16 9.63 345.24 2.37 1.60 4.70 322.37 4.79 4.79 0.98 297.65 1.06 1.02 0.84 235. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Căpâlna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Baraj Petreşti 14 15 16 Căpâlna Căpâlna Căpâlna Laz Săsciori Sebeşel Petreşti Petreşti Petreşti 0 250 850 1800 2800 3600 4650 5600 6600 7650 8600 9575 10825 11825 12195 12375 12975 14200 0 0 1 3 6 8 9 12 13 16 18 22 26 29 31 31 34 39 182 0.08 360.00 287.22 2.49 224.76 1.70 7.28 389.31 2.22 308.73 263.71 2.28 229.22 3.41 225.00 7.86 355.81 0.41 Notă: Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Obrejii de Căpâlna.70 383.97 1.44 1.30 347.57 7.95 226.60 246.09 224.25 4.00 288.83 .86 377.12 294.40 0.57 340.92 290.07 282.60 15.40 240.04 225.19 7.69 299.86 3.55 224.29 256.

Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (R.56 3.99 252.25 0.41 0. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 25 m.17 0.03 256. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Notă: • • • Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 15125 16400 17550 18525 19725 20725 21575 22475 23475 24475 25550 26575 27485 44 50 57 63 71 78 83 90 97 105 113 122 129 3.34 0.10 2.81 228.42 2.23 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitul capacităţii maxime a deversorului barajului Obrejii de Căpâlna.16 0.40 0.77 4. qavarie = 2912 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.69 261.98 225.28 229.43 256.12 224.09 224.41 0.97 1.35 2.00 8.45 0.62 0.08 2.16 0.54 0.02 283.43 0.80 262.15 224.55 224.Parametrii estimaţi Nr. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Obrejii de Căpâlna 7.30 235.17 229.42 229.09 0. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Petreşti 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Notă: • • Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 0 180 780 2005 2930 4205 5355 6330 7530 8530 9380 10280 11280 12280 13355 14380 15280 0 0 3 8 13 20 28 34 43 50 57 64 72 80 90 98 106 0.52 252.03 223.10 270.55 2.23 269.08 2.59 0.22 262.61 252.00 285.82 224.92 2.30 0.77 282.16 232.39 270.68 224.98 1.88 2.37 3.09 1.15 2.29 2.00 235.52 233.14 2.01 245.13 2.74 2.60 246.29 274.46 225.40 240.75 235. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Petreşti 8.51 224.40 0. qavarie = 1 768 m3/s) 183 .41 225.68 2.34 225.51 1.58 283.61 233. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Petreşti (R.59 224.25 0.58 0.84 235.23 2.47 0.24 223.20 2.84 246.81 1.18 2.59 262.87 0.99 270.74 233.54 246.87 0.23 0.90 0.90 240.37 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Petreşti.50 0.20 288.42 255.80 275.86 252.65 224.40 2.22 0.29 256. Sebeş) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 50m.65 13.40 240.42 2.94 296.00 1.56 241.58 3.27 2.68 223.12 0.

33 9.00 5.59 224.61 0.62 845.77 282.30 235.22 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Petreşti.97 734.66 5.00 824.23 2.95 7.00 778.00 657.36 0.95 7.07 913.40 240.35 0.29 274.90 597.00 841.36 0.98 44.75 965.Parametrii estimaţi Nr.86 1.04 8.95 600.98 225.16 232.53 0. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Petreşti 9.65 13. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) Baraj Petreşti 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Notă: • • Petreşti Petreşti Petreşti Petreşti Sebeş Sebeş Sebeş Sebeş Lancrăm Lancrăm Lancrăm Oarda Oarda 0 180 780 2005 2930 4205 5355 6330 7530 8530 9380 10280 11280 12280 13355 14380 15280 0 0 4 13 16 27 36 43 52 60 67 76 85 95 105 114 122 0.96 871.44 4.87 270.66 3.87 1.50 0.85 1.90 240.36 0.22 262.36 2.42 255.75 866.53 0.36 0.00 575.40 5.99 741.00 933.85 1.48 1010.03 256.75 235.14 1.00 4.05 3.15 224.53 0.05 .00 906.2 1.03 578.81 228.45 7.57 2.03 223. qavarie = 30 243 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.93 6.05 624.16 2.00 804.37 689.47 6.23 269.07 282.90 756.52 252.20 287.00 731.30 6.52 5.14 6.97 3.99 5.35 0.16 759.05 3.07 6.00 738.12 943.17 229.30 0.52 233.41 5.80 888.00 856.00 20.00 285.99 252. Lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (R.27 2.93 5.98 1.50 960.35 2.64 0.90 16.21 5.25 7.45 972.29 660.62 4.34 225.73 6.69 261.40 1011. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 - 0 30 1030 2030 3030 4030 5030 6030 7030 8030 9030 10030 11030 12030 13030 14030 15030 16030 17030 18030 0 0 1 3 4 7 9 11 13 16 18 21 23 26 29 32 35 38 41 44 184 0.37 3.00 621.45 0.24 223.51 224.94 5.99 3.67 296.26 3.18 5.00 686.56 10.00 808.54 246.95 12.99 829.70 45.39 2.68 223.03 3.12 10.87 283.01 245.86 1.75 895.70 0.99 274.44 783. Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 120 m.93 861.29 3.50 965.

00 731.75 417.71 531.00 274.87 267.06 322.94 6.67 552.38 913.75 2.00 450.71 734.97 5.62 4.00 266.77 8.87 1.68 4.00 824.31 4.04 9.03 555.91 4.49 6.26 2.97 3.17 4.70 368.00 241.00 258.70 3.15 3.55 4.40 415.69 6.43 895.87 759.48 1002.08 971.23 4.01 3.63 4.00 19.61 501.11 2.Parametrii estimaţi Nr.00 804.01 284.70 1.31 5.34 4.00 478.70 871.25 6.75 480.53 2.98 36.83 4.70 247.00 463.70 242.42 5.63 6.95 5.00 738.90 756.58 11. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 - 0 30 1030 2030 3030 4030 5030 6030 7030 8030 9030 10030 11030 12030 13030 0 0 1 3 5 7 9 11 14 16 19 21 24 27 30 185 0.10 4.34 405.13 9.00 45.00 778.70 2.50 960.74 1.70 528.70 465.49 430.07 4.75 252. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m) 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Notă: • • Cugir Cugir Vinerea Vinerea - 19030 20030 21030 22030 23030 24030 25030 26030 27030 28030 29030 30030 31030 32030 33030 34030 37030 38030 39030 40030 41030 42030 43030 47 50 53 57 60 63 67 70 74 77 81 84 88 92 95 99 111 115 119 123 127 131 135 5.80 388.00 906.38 6.20 331.00 841.75 4.75 866. lista localitaţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajul Cugir (R.05 2.35 2.04 942.67 5.74 259.40 5.34 2.19 2.90 8.73 345.61 808.00 251. ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Cugir 10.50 499.00 354.45 314.79 7.22 2.71 3.23 2.85 275.05 4.08 7.70 4.67 861.34 845.07 5.29 2.00 283.00 428.53 452.13 .34 2.00 402.85 1.22 356.70 828.01 1.75 1.72 4.40 312.73 1011.00 246.67 Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Cugir.00 3.12 5.61 4.50 965. Cugir) ce vor fi afectate în caz de avarie (breşă : 60 m.27 6.92 15.49 2.42 4.50 343.61 4.01 4.15 782.70 1.00 933. qavarie = 18 224 m3/s) Parametrii estimaţi Nr.00 856.39 334.70 741.80 888.09 391.04 370.80 320.72 4.13 965.

Parametrii estimaţi Nr. profil Localitatea sau obiectivul avertizat-alarmat Distanţa cumulată (m) Timp de propagare (min) Viteza apei (m/s) Cota maximă Nivel de bază de inundaţie (mdMB) (mdMB) ∆h (m)

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42
Notă:
• •

Cugir Cugir Vinerea Vinerea -

14030 15030 16030 17030 18030 19030 20030 21030 22030 23030 24030 25030 26030 27030 28030 29030 30030 31030 32030 33030 34030 37030 38030 39030 40030 41030 42030 43030

33 36 39 42 46 49 52 55 59 62 66 69 73 77 80 84 88 91 95 99 103 115 119 123 128 132 136 140

5.44 5.30 5.20 5.20 5.20 5.20 5.22 5.10 4.94 4.83 4.74 4.65 4.57 4.55 4.53 4.51 4.45 4.42 4.43 4.37 4.25 4.07 4.01 3.97 3.94 3.93 3.91 3.89

689.02 659.82 624.71 599.81 578.51 555.51 531.36 501.55 480.53 465.32 452.34 430.56 417.19 404.91 390.86 370.08 356.54 345.22 333.87 322.31 313.84 284.69 275.66 267.62 259.62 252.60 247.58 242.57

686.00 657.00 621.90 597.00 575.70 552.70 528.50 499.00 478.00 463.00 450.00 428.40 415.00 402.80 388.70 368.00 354.50 343.20 331.80 320.40 312.00 283.00 274.00 266.00 258.00 251.00 246.00 241.00

3.02 2.82 2.81 2.81 2.81 2.81 2.86 2.55 2.53 2.32 2.34 2.16 2.19 2.11 2.16 2.08 2.04 2.02 2.07 1.91 1.84 1.69 1.66 1.62 1.62 1.60 1.58 1.57

Nivelul de bază corespunde nivelului rezultat din calculele de remuu la debitele capacităţii maxime a deversorului barajului Cugir; ∆h reprezintă lamă de apă produsă de undă peste nivelul capacităţii maxime a deversorului Cugir

1.1.2. Furtuni (vânt puternic, precipitaţii masive, căderi grindină) Vântul prezintă direcţii şi viteze ce diferă în funcţie de particularităţile circulaţiei generale ale atmosferei şi ale suprafeţei active (punându-se în evidenţă şi de aceastã dată rolul de baraj orografic al Munţilor Apuseni şi al Munţilor Şureanu). Astfel în lungul Culoarului Mureşului predominã vântul de sud - vest (19,0%) şi cel de nord - est (11,5 %). Tot sud - vestică este direcţia predominantã atât la nivelul crestelor din Munţii Apuseni, cât şi în zona de podiş a judeţului, urmată în ordinea frecvenţei de direcţia nord - estică. Viteza medie a vântului este cuprinsă între 1,5 - 2,5 m/s în zona Culoarului Mureşului, între 3,0 - 4,5 m/s în zona de podiş şi între 5,5 - 7,5 m/s în zona montanã. O altă caracteristică a vântului, o constituie viteza la rafala maximă, care în zonele colinare ale judeţului depăşeşte 20 m/s, iar în zonele montane chiar 30 m/s. Frecvenţa calmului atmosferic prezintã variaţii foarte largi de la 18,3 % în zona montanã (Staţia meteorologică de culme Roşia Montană ) la 52,1 % în zonele mai adăpostite ale culoarului Mureşului (Staţia meteorologicã Alba Iulia) şi până la 67,2 % în Depresiunea intramontanã a Ţării Moţilor ( Staţia meteorologicã Cîmpeni ).

186

O trăsătură aparte a climei judeţului Alba, o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn, vânt local, cald şi uscat, prezent pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi spre Culoarul Mureşului a cărui manifestare se reflectã în regimul tuturor elementelor climatice. Totodată, mai consemnăm faptul că la nivelul judeţului Alba s-au înregistrat de-a lungul timpului şi fenomene extreme aşa cum sunt furtunile, caracterizate prin vânt puternic cu schimbarea bruscă a direcţiei, cu formarea de vârtejuri care au antrenat în aer praf sau alte obiecte uşoare de pe sol, însoţite sau nu de averse de ploaie, descărcări electrice şi grindină. Aceste furtuni au afectat învelitorile unor construcţii, reţelele electrice şi telefonice, au produs doborâturi de vânt în fondul forestier, etc. De asemenea, fenomenele au produs (este adevărat mai rar) chiar decesul unor persoane, animale, incendierea unor unor locuinţe sau anexe gospodăreşti pe teritoriul judeţului Alba. Având în vedere regimul eolian, relieful şi factorii subiectivi (despăduriri, desfiinţarea barierelor de protecţie) existenţi zonele posibil a fi afectate de furtuni sau vânturi puternice cu aspect de vijelie cu o ritmicitate ridicată dar nu frecvente. Din evidenţele statistice cel mai frecvent afectate de vânturi puternice şi furtuni sunt zonele situate în principal în perimetrul localităţilor: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Sebeş, Teiuş, Berghin, Cenade, Cîlnic, Cricău, Crăciunelu de Jos, Galda de Jos, Ighiu, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Miraslău, Ohaba, Pianu, Ponor, Rădeşti, Roşia de Secaş, Sîncel, Săliştea, Stremţ, Şpring, Valea Lungă. Posibilitatea producerii şi în alte zone decât cele menţionate nu este exclusă dar din date statistice asemenea fenomene au fost semnalate cu o ritmicitate scăzută. Analiza acestor fenomene din perioada 2007 – 2010, ne arată faptul că acestea se produc în marea majoritate a cazurilor într-un timp relativ scurt şi pe o perioadă scurtă de timp. Efectele acestora fiind, aşa cum am specificat şi mai sus în special afectarea reţelelor de telefonie şi a învelitorii acoperişurilor dar nu în ultimul rînd a fondului forestier. Tot analiza acestor fenomene ne arată că aceste fenomene nu s-au produs singulare, acestea în majoritatea cazurilor au fost însoţite de ploi însemnate cantitativ şi uneori de căderi de grindină. Dintre obiectivele cel mai des afectate pînă în prezent se numără gospodăriile cetăţenilor, reţelele de telefonie şi sediile unor instituţii (primării, şcoli, biserici) preponderent din rândul celor amplasate în mediul rural dar şi în mediul urban în special la construcţiile la care acoperişul a fost executat ulterior construcţiei. Căderile de grindină au afectat în principal terenurile agricole şi implicit culturile înfiinţate pe acestea. Zonele cel mai des afectate sunt situate în partea centrală şi estică a judeţului în care sunt şi cele mai mari suprafeţe agricole. Pînă în prezent producerea acestor fenomene nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio – economice fiind necesare măsuri pentru lichidarea efectelor acestor fenomene. 1.1.3. Tornade Până în prezent nu au fost înregistrate tornade pe teritoriul judeţului Alba. Posibilitatea producerii unor astfel de fenomene nu poate fi exclusă în special datorită faptului că este un fenomen nou apărut pe teritoriul ţării. În acest sens datele statistice nu furnizează informaţii la zone în care să existe posibilităţi de producere a tornadelor. 1.1.4. Secetă Regimul radiativ de care beneficiază teritoriul judeţului Alba (situat pe paralela 46°N) poate fi apreciat ca moderat şi cu unele diferenţieri altitudinale după cum urmeazã : în timp ce în zona colinarã a judeţului se înregistreazã valori medii anuale ale radiaţiei solare globale de peste 120 kcal/cmp, în zona montanã la peste 1500 m, valorile scad sub 110 kcal/cmp, cu un maxim vara şi un minim în anotimpul rece al anului. Umezeala relativă a aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între 76 - 82 % raportat la scara întregului judeţ. Direct dependentã de circulaţia generală a atmosferei, ca şi de cele ale suprafeţei active, nebulozitatea influenţeazã la rândul ei regimul tuturor elementelor climatice şi prezintã valori medii multianuale care se situeazã între 5,7 şi 6,9 zecimi. 187

Strâns legat de nebulozitate este un alt element meteorologic şi anume durata de strălucire a soarelui care pentru teritoriul judeţului Alba înregistreazã sume cuprinse între 1700 - 2000 ore pe an, cu diferenţierile spaţiale şi temporale specifice. O trăsătură aparte a climei judeţului Alba, o constituie existenţa topoclimatului cu efect de fohn, vânt local, cald şi uscat, prezent pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi spre Culoarul Mureşului a cãrui manifestare se reflectã în regimul tuturor elementelor climatice. Fenomenul de secetă poate să apară pe teritoriul judeţului în perioadele de vară, avînd ca efecte scăderea nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă permanente şi/sau secarea cursurilor de apă nepermanente. De asemenea fenomenul de secetă poate produce limitarea rezervelor de apă din pânza freatică precum şi uscarea vegetaţiei. Unităţile administrativ teritoriale ale judeţului în care pot fi semnalate fenomenele menţionate mai sus în mod pregnant sunt în perimetrul localităţilor din Podişul Secaşelor şi zona Tîrnavelor unde şi gradul de împădurire este redus în raport cu densitatea suprafeţelor de fond forestier de la nivel de judeţ. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele menţionate sunt: Cenade, Roşia de Secaş, Cergău, Ohaba, Doştat, Şpring, Daia Română, Valea Lungă, Blaj, Sîncel, Şona, Crăciunelu de Jos. Nu pot fi excluse în totalitate şi alte zone. TEMPERATURILE MEDII ANUALE JUDEŢUL ALBA

În analiza previzibilităţii fenomenelor se ţine seama de predispoziţia zonei la producerea unor astfel de fenomene precum şi existenţa unei prognoze. Pe baza atenţionărilor, avertizărilor sau a prognozelor primite de la Agenţia Naţională de Meteorologie, prin structurile teritoriale, coroborat cu predispoziţia zonei la producerea fenomenului şi specificul anumitei zone se pot emite previziuni referitor la producerea unor astfel de fenomene. Având în vedere schimbările climatice precum şi rapiditatea producerii fenomenelor periculoase pot exista zone afectate pentru care să nu se poată emite previziuni privind producerea fenomenelor.

188

Referitor la temperaturile maxime istorice înregistrate la staţiile meteo din judeţ situaţia este următoarea:
ANUL 2007 2008 2009 2010 Tmedie °C 11,3 10,9 11,1 10,6 Tmax. °C 39,6 36,0 34,0 34,5 Data 24.07 15,16.08 03.08 12,13.06 16.08 Tmin. °C -11,0 -15,6 -15,4 -18,7 Data 19.12 17.12 21.12 25.01 Precipitaţii valori maxime l/mp 585,8 628,9 484,7 663,3

Principalele efecte ale fenomenului de secetă se răsfrâng asupra populaţiei, operatorilor economici mari consumatori de apă, a fondului forestier, a zonelor agricole şi a fermelor de creştere a păsărior şi animalelor. Potrivit datelor furnizate de S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba consumurile mari de apă se înregistrează la: Nr. Denumire consumator Cantitate - mii mc / an crt. Operatori economici 1. S.C. Kronospan S.A. Sebeş 1878 2. S.C. Holtzindustrie S.A. Sebeş 21 3. S.C. Saturn S.A. Alba Iulia 179 4. S.C. Manufactura IPEC 87 5. S.C. Record S.R.L. Alba Iulia 19 6. S.C. Transavia S.R.L. 261 7. S.C. Agras 147 L.a nivel de filială / secţie aparţinând S.C. APA CTTA SA Alba – livrare către mai mulţi consumatori 1. Filiala Alba Iulia 7489 2. Secţia Teiuş 293 3. Filiala Blaj 2432 4. Filiala Aiud 1106 5 Filiala Ocna Mureş 638 6 Filiala Cîmpeni 693 7 Filiala Abrud 747 8 Filiala Baia de Arieş 540 Din suprafata totală a judetului Alba, 330.771 ha. este teren agricol iar teren neagricol 293.386 ha. Suprafaţa agricola a judeţului Alba cuprinde: arabil- 135.367 ha, păşuni – 118.244 ha, fâneţe – 71.923 ha, vii – 3.545 ha, livezi – 1.692 ha. Culturile cu ponderea cea mai mare în judetul Alba sunt cerealele paioase (grâu, orz, orzoaică, ovăz) ce ocupa în anul 2007 suprafaţa de 23.527 ha. Zonele cu suprafetele mari de cereale păioase sunt: Sebes -1500 ha, Alba Iulia - 820 ha, Vinţu de Jos - 742 ha, Cricău - 630 ha, Aiud - 650 ha, Galda de Jos - 730 ha, Blaj - 586 ha, Teius - 550 ha. Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultura Judeţeană Alba suprafaţa agricolă a judeţului se încadrează în general astfel: 40% teren arabil, 35% păşuni, 35% fîneţe, 2% vii şi pepiniere viticole şi 1% livezi şi pepiniere pomicole. Statistica suprafeţelor agricole în perioada 2007-2010, este următoarea: SUPRAFAŢA AGRICOLĂ 2007 2008 2009 2010 TOTAL 327878 328473 328453 328453 - arabil 132442 132093 132101 132101 - păşuni 116510 119616 119010 119489 - fâneţe 73782 71470 71855 71855 - vii şi pepiniere viticole 4161 4440 4512 4033 - livezi şi pepiniere pomicole 983 853 837 964 189

SUPRAFAŢA AGRICOLĂ DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ 2006 328190 133744 117464 71671 3657 1654 2007 328593 132183 119646 71706 3878 1180 2008 328453 132101 119489 71855 4033 975 - ha 200200992 328164 131608 119562 71585 4493 916

SUPRAFAŢA AGRICOLĂ –TOTAL - arabil - păşuni - fâneţe - vii şi pepiniere viticole - livezi şi pepiniere pomicole

STRUCTURA SUPRAFEŢEI AGRICOLE DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ ÎN ANUL 2009
Arabil
21,8% 1,4% 0,3% 40,1%

Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole

36,4%

Livezi şi pepiniere pomicole

PRODUCŢIA AGRICOLĂ - milioane lei ROL (preţuri curente ) 2006* 2007* 2008* 2009* TOTALĂ, din care: 1188989 1249846 1615760 1482876 1128175 1182045 1563130 1445649 -sector privat 638381 694075 946556 747585 VEGETALĂ, din care: 582938 634775 902418 717358 -sector privat 544630 546984 660317 726908 ANIMALĂ, din care: 544444 546901 660278 726904 -sector privat SERVICII AGRICOLE 5978 8787 8887 8383 din care: 793 369 434 1387 -sector privat *mii lei Structura producţiei agricole
-%-

.
TOTALĂ - Vegetală - Animală - Servicii agricole

2006 100,0 53,7 45,8 0,5

2007 100,0 55,5 43,8 0,7

2008 100,0 58,5 40,9 0,6

2009 100,0 50,4 49,0 0,6

Dinamica producţiei agricole - în % faţă de anul anterior 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Total judeţ Total producţie, din care: 114,6 84,2 101,5 93,3 113,5 96,1 116,8 74,1 105,3 83,5 122,9 96,0 - Vegetală 190

- Animală Total producţie, din care: - Vegetală - Animală

111,5 112,1 112,3 111,6

100,1 83,5 72,2 100,1

97,2 104,4 Sector privat 101,7 93,5 106,8 83,3 97,3 104,4

102,0 116,0 128,1 102,0

96,3 96,5 96,5 96,3

Dinamica producţiei agricole
130 120 110 Totală Vegetală Animală

-%-

100 90 80 70 2004 2005 2006 2007 2008 2009

NOTĂ: Indicii producţiei agricole s-au calculat pe baza valorii exprimate în preţurile anului anterior de calcul. SUPRAFAŢA CULTIVATĂ CU PRINCIPALELE CULTURI -ha2004 2005 2006 2007 2008 2009 Cereale pentru boabe-total 86973 78201 68609 70756 62535 63664 din care: sector privat 86453 78162 68537 70711 62494 63144 Grâu şi secară-total 31621 27464 25086 19556 19426 19627 din care: sector privat 31367 27460 25055 19523 19393 19159 Orz şi orzoaică-total 8784 9596 6889 5255 6948 7118 din care: sector privat 8697 9596 6889 5255 6944 7108 Porumb – boabe 45294 38554 34603 43689 34133 34994 din care: sector privat 45117 38519 34562 43677 34129 34952 Leguminoase pentru boabe-total 60 178 96 210 88 83 din care: sector privat 60 178 96 199 88 83 Mazăre-total 38 83 33 79 19 din care: sector privat 38 83 33 79 19 Fasole-total 22 95 63 131 88 64 din care: sector privat 22 95 63 120 88 64 Plante uleioase –total 3057 3272 2984 3391 2637 5189 din care:sector privat 3036 3272 2954 3391 2637 5099 Floarea soarelui-total 1939 2430 1863 1490 1638 3062 din care:sector privat 1939 2430 1863 1490 1638 2972 Soia-total 489 647 1039 976 164 273 din care:sector privat 468 647 1009 976 164 273 Plante pentru alte industrializări735 824 1091 1087 287 438 total din care:sector privat 706 824 1055 1062 252 393 Sfeclă de zahăr-total 576 717 1050 1062 259 380 din care: sector privat 561 717 1014 1044 234 335 Tutun- total 59 107 41 25 28 58 din care:sector privat 59 107 41 18 28 58 191

Cartofi-total din care: sector privat Cartofi timpurii şi de vară -total din care: sector privat Cartofi de toamnă-total din care: sector privat Legume –total din care: sector privat Tomate-total din care: sector privat Ceapă uscată-total din care: sector privat Varză-total din care: sector privat Plante de nutreţ-total din care: sector privat Perene vechi si noi-total din care: sector privat Lucernă-total din care: sector privat Trifoi-total din care: sector privat Anuale pentru fân şi masă verde – total din care: sector privat Plante pentru însilozare-total din care: sector privat Rădăcinoase pentru nutreţ- total din care: sector privat

2004 7488 7467 287 287 7201 7180 3873 3870 934 933 426 424 610 610 8390 8167 6083 6015 4153 4087 872 872 2307 2152 886 768 971 971

2005 8480 8480 85 85 8395 8395 4385 4272 823 782 661 650 867 849 21320 21320 13870 13870 5397 5397 1757 1757 7450 7450 952 952 2048 2048

2006 7414 7408 76 70 7338 7338 4964 4715 686 669 921 921 848 701 19642 19611 14137 14126 5565 5556 2508 2508 5505 5485 898 898 1438 1435

2007 7219 7209 892 892 6327 6317 4770 4760 750 749 887 886 939 938 18308 18302 14128 14122 6253 6247 2179 2179 4180 4180 960 960 819 819

2008 6826 6818 68 68 6758 6750 4717 4708 989 988 783 782 780 777 21389 21381 17022 17014 7618 7610 2127 2127 4367 4367 1118 1118 1701 1701

2009 6704 6696 101 98 6603 6598 4450 4444 730 730 674 673 737 737 21944 21925 17187 17168 7872 7853 2161 2161 4754 4754 1508 1508 1542 1542

PRODUCŢIA AGRICOLĂ VEGETALĂ 2004 377042 375047 110333 109412 30055 29791 233199 232398 548 548 82 82 466 466 4656 4614 3437 2005 241633 241626 79600 79593 20090 20090 137397 137397 323 323 202 202 121 121 2309 2309 914 192 2006 225705 225498 60778 60702 15935 15935 145331 145200 126 126 42 42 84 84 5052 4977 2878 2007 203364 203181 50501 50390 10735 10735 134201 134129 500 488 68 68 432 420 4040 4040 1690 2008 207817 207661 59683 59560 18729 18715 126276 126257 72 72 72 72 4640 4640 2661 -tone2009 182212 180418 41039 39440 9621 9602 129045 128863 98 98 16 16 82 82 7026 6812 4617

Cereale boabe - total - din care: sector privat Grâu şi secară -total - din care: sector privat Orz si orzoaică - total - din care: sector privat Porumb boabe - total - din care: sector privat Leguminoase pentru boabe - total din care: sector privat Mazăre - total - din care: sector privat Fasole - total - din care: sector privat Plante uleioase - total - din care: sector privat Floarea soarelui - total

- din care: sector privat Soia - total - din care: sector privat Sfeclă de zahăr - total - din care: sector privat Tutun - total - din care: sector privat Cartofi - total - din care: sector privat Cartofi timpurii şi de vară total - din care: sector privat Cartofi de toamnă - total - din care: sector privat Legume – total - din care: sector privat Tomate - total - din care: sector privat Ceapă uscată - total - din care: sector privat Varză – total - din care: sector privat Perene vechi şi noi –total (masă verde ) - din care: sector privat Lucernă - total ( masă verde ) - din care: sector privat Trifoi -total ( masă verde ) - din care: sector privat Anuale pentru fân şi masă verde - total ( masă verde) - din care: sector privat Plante pentru însilozare – total - din care: sector privat Radacinoase pentru nutret total - din care: sector privat

2004 3437 813 771 20988 20189 84 84 128965 128603 4092 4092 124873 124511 70905 70874 19439 19427 7483 7466 17273 17272 122331 120153 99897 97765 12547 12547 35237 32061 17754 14792 21717 21717

2005 914 1279 1279 26553 26553 126 126 90188 90188 1481 1481 88707 88707 52898 52292 12760 12573 6060 6016 12012 11710 246762 246762 113137 113137 8403 8403 101964 101964 36040 36040 33737 33737

2006 2878 2018 1943 34433 33465 57 57 86918 86847 1031 960 85757 85757 62451 57104 9693 9552 10314 10312 17551 13331 235166 235030 125482 125372 23064 23064 70247 69934 17505 17505 58884 58789

2007 1690 1148 1148 31539 30808 38 33 81404 81206 8316 8316 73088 72890 62371 62230 10668 10663 9833 9822 19943 19913 176201 176109 102085 101993 24365 24365 54975 54975 22914 22914 17775 17775

2008 2661 326 326 10875 9892 36 36 98413 98339 1344 1344 97069 96995 66125 65995 14015 14014 7905 7895 16650 16604 272414 272255 142191 142032 33638 33648 56924 56924 21723 21723 74083 74083

2009 4403 239 239 15103 13446 66 66 89747 89658 1648 1615 88099 88043 65944 65870 10147 10145 9316 9307 14004 14002 280395 280155 151460 151220 34194 34194 66939 66939 30251 30251 44299 44299

Efectele fenomenului de secetă se pot răsfrânge asupra producţiilor culturilor înfiinţate dar pe fondul nerespectării măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor se pot produce incendii. Elemente privind producerea unor astfel de incendii conform punctului 1.2. din prezentul capitol.

1.1.5. Îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei). Datorită perioadei îndelungate cu temperaturi negative se pot dezvolta fenomenele de iarnă pe cursurile de apă (gheaţă la maluri, sloiuri, pod de gheaţă cu ochiuri sau compact) pe majoritatea râurilor din judeţ. Blocajele de gheţuri se produc de obicei odată cu încălzirea bruscă a vremii, încălzire însoţită de precipitaţii lichide, de dislocarea, transportul şi depunerea formaţiunilor de gheaţă în zone cu pante reduse, îngustări naturale sau în zone cu obstacole în albiile minore. 193

Zonele critice în care se pot produce blocaje de gheţuri sunt situate în perimetrele următoarelor cursuri de apă: o pe râul Arieş în zonele Scărişoara, Albac, Vadu Moţilor şi Bistra. o pe pârâul Cerniţa în zona comunei Ciuruleasa. o pe râul Abrud în zona oraşului Abrud. o pe râul Geoagiu în zona oraşului Teiuş. o pe râul Galda în zona comunei Galda de Jos. o pe râul Ampoi în zona oraşului Zlatna. o pe pârâul Răstoaca în zona municipiului Sebeş. Principalele zone unde s-au produs cele mai frecvente blocaje de gheţuri, pe teritoriul judeţului sunt: Nr. Râul Localitatea Zona Obs crt. 1 Arieşul Mare Albac Zugăi 2 Arieşul Mare Albac Limita Albac – Vadu Moţilor 3 Arieşul Mare Vadu Moţilor Limita Albac – Vadu Moţilor 4 Arieş Bistra Baraj Gârde 5 Arieş Lupşa Pod Valea Lupşii 6 Arieş Baia de Arieş Pod Brăzeşti 7 Abrud Abrud Intravilan Abrud 8 Valea Mare Bistra Intravilan Bistra 9 Geoagiu Stremţ şi Teiuş Stremţ şi Teiuş 10 Galda Galda de Jos Galda de Sus – Galda de Jos 11 Târnave Mihalţ Punte Cisteiu de Târnavă – Obreja 12 Pianu Pianu Pianul de Jos – Vinţu de Jos Fenomenul de îngheţ afectează în perioada de iarnă şi anumite sectoare de drum de pe teritoriul judeţului ceea ce impune luarea de măsuri pentru gestionarea situaţiilor generate de acest fenomen (poleiul). Din evidenţa statistică, sectoarele de drum naţional sau judeţean pe care sau executat cel mai frecvent acţiuni de combatere a poleiului sunt: Sectoare / zone de drum cu Nr. Denumirea Traseul drumului formare frecventă a crt. drumului poleiului Alba Iulia Limită jud. Sibiu - Sebeş - Alba Iulia - Teiuş 1 Sebeş DN 1 Aiud - Unirea - Limită jud. Cluj Unirea 2 Limita Jud. Cluj – Matisesti – Horea-Albac Matisesti, Horea, Albac DN1R Limită jud. Sibiu - Sebeş - Limită jud. 3 Sebeş – limită Hunedoara DN 7 Hunedoara Ţeiuş(DN 1) - Blaj - Valea Lungă - limită jud. Blaj 4 DN 14B Sibiu Teiuş Limită jud. Vâlcea - Oaşa - Şugag - Sebeş (DN Şugag – Petreşti 5 DN 67C 1) Şugag - Oaşa Alba Iulia - Zlatna Limită jud. Hunedoara - Ciuruleasa - Abrud Zlatna – Miceşti 6 DN 74 Zlatna - Meteş - Alba Iulia (DN 1) Zlatna – Dealul Mare Abrud – Dealul Mare 7 Abrud(DN 74) - DN 75 (Câmpeni) Abrud - Cîmpeni DN 74A Arieşeni – limită Bihor Limită jud. Bihor - Arieşeni - Albac - Câmpeni 8 Baia de Arieş DN 75 - Sălciua de Jos - Limită jud. Cluj Cîmpeni Sălciua Drumuri judeţene 194

Hunedoara DN 1 .limită jud. Sibiu Ighiu (DJ 107 H) .Nr.Sântămărie .Coşlariu .limită jud.Roşia de Secaş DJ 106 K DJ 106 L 8 DJ 107 Alba Iulia (DN 1) .Câmpu Goblii .Hăpria .N.Războieni Cetate .DJ 107 (Berghin) Sebeş (Dn 1) .Roşia de Secaş limită jud.limită DJ 107 G jud.1)-Aiudul de Sus-Râmeţi-brădeştiGeogel-Măcăreşti-Bârleşti cătun-CojocaniValea Barni-Bârleşti-Mogoş-Valea AlbăDJ 107 I Ciciuleşti-Bucium-Izbita-Cojeşeni-Bucium SatD.Sâncel . Sibiu 9 DJ 107 A 10 11 12 13 14 15 16 DJ 107 B 17 DJ 107 (Teleac) .CJ D.Teleac .Şeuşa .Secăşel .Draşov .Hopârta .DN 7 Unirea II(DN 1) .Ciumbrud .Galda de Jos.Ighiu DJ 105 M DN 1(Camping Cut) . Cluj DN 1 .Drâmbari .Straja Berghin .Oarda .Lunca DJ 107 F Mureşului .Ciugudu de Jos .Vurpăr .Cergăul Mare Veza .Vinţu de Jos .Ocna Mureş .Mureş Coşlariu Nou.Vama Seacă(DJ 107 D) Unirea II(DN 1) .Mereteu .Câlnic .Dealu Ferului .Ciugudu de Sus .Vingard Ghirbom .limită jud.IghiuDJ 107 H Şard.Negrileşti DJ 106 H Întregalde (DJ 107 K) DJ 106 I DN 1 .Noşlac-CăptălanCopand.limită jud.Sântimbru .Pârăul lui Mihai .limită jud.Secăşel DJ 107 Şpring .Ighiel .Gârbova DJ 106 F .Ohaba . MS Aiud(DN 1) .Colibi .107D(Uioara de Sus).J.Şpring .Cetatea de Baltă .Ciugud Dumbrava .N.Daia Română .Blaj .74(Cerbu) DJ 107 C 195 .Băgău .Şona Jidvei .Mihalţ Colibi . Denumirea crt.Cricău.Galtiu .Cunţa .Gîrbova Negrileşti Cunţa – Şpring Vingard Ghirbom Sebeş – Ohaba Secăşel Daia Română Şpring Ungurei Roşia de Secaş Blaj Colibi Berghin Cetatea de Baltă Straja Teleac Hăpria Jidvei Mereteu Vurpăr Sîntimbru Mihalţ Colibi Roşia de Secaş – limită Sibiu Vinţu de Jos Şilea Vama Seacă Unirea Lunca Mureşului Găbud Ighiu Cricău Geogel Mogoş Bucium Inoc (DN 1) . Mureş Alba iulia .Gara Şard Ighiu(DN 74) Aiud (D.Găbud.Blandiana Sărăcşeu .Oiejdea .Stâna de Mureş.limită jud.Vama Seacă DJ 107 D Fărău . drumului 1 2 3 4 5 6 7 DJ 103 G Traseul drumului Sectoare / zone de drum cu formare frecventă a poleiului Podeni Oiejdea Cîlnic .Reciu .Lopadea DJ 107 E Nouă .Şilea .Lunca Târnavei .Ungurei .

J.Cîlnic DN 7 (Şibot) .Almaşu Mare .Cheile Cibului .N.Pianu de Jos .Valea în Jos .107A-Băcăinţi-Ceru Băcăinţi-DumbrăviţaCucuta-Bolovăneşti-Valea MareBulbuc(D.Rădeşti DJ 142 L Leorincţ .60) D.Vinerea .Nr.75) Sectoare / zone de drum cu formare frecventă a poleiului Întregalde Galda de Jos Buru Ceru Băcăinţi Alecuş Horea Albac Mătişeşti Boz Doştat Tătîrlaua Ciumbrud Peţelca Rădeşti Dumbrava Şibot . Sibiu Cetatea de Baltă .Pianu de Sus Strungari .Cugir Pianu de Sus Răchita Strungari Zlatna – Almaşu Mare Almaşu Mare Cib Vinţu de Jos Sibişeni Vurpăr Cib Almaşu Mare Roşia Montană Gîrda de Sus Poiana Vadului Valea Mănăstirii Rîmeţ Arieşeni DJ 106 I (Draşov) .Sîncrai .J.Limita jud Hunedoara Gura Roşiei (DN 74 A) .Ponor .Vinţu de Jos (DN 7) .Făget .107I) D.Limita jud.Almaşu de Mijloc Almaşu Mare .Stremţ .Ignăţeşti Balmoşeşti Roşia Montană Gîrda de Sus (DN 75) .Boz .Vurpăr (DJ 107 A) Limita jud.107D Limita Jud. Hunedoara .Valea Mare .Valea Largă .DN 75 196 36 .DN 67 C DN 7 (Sebeş) .J.Ordîncuşa .J.Cugir .Valea DJ 750 C Mănăstirii .Nădăştia . Cluj-Râmetea-Colţeşti-VălişoaraPoiana Aiudului-Aiuul de Sus(D.Geoagiu de Sus .Căpud .Zlatna (DN 74) DN 7 (Tărtăria) .J.Doştat .107I(Bârleşti) Limita Jud.Stei .Rîmeţ . Cluj-Mătişeşti-HoreaAlbac(D.Tătîrlaua Crăciunelu de Sus .Răchita . Denumirea crt.Peţelca .C.Zărieş Gura Podu Mureş (DN 14 B) DJ 670 C DJ 704 DJ 704 A Săsciori (DN 67 C) .Poiana Vadului DJ 705 DJ 705 B DJ 705 D DJ 742 DJ 750 DJ 750 B 35 Sălciua de Sus (DN 75) .Burzeşti .Gheţar Vadu Moţilor (DN 75) .Cib Glod .(DJ 142 B) .Teiuş (DN 1) DJ 750 D Arieşeni (dn 75) .107H)-Mesentea-Galda de Sus-Măgura-Poiana Galdei-ModoleştiÎntregalde-Ivăniş-Ghioncani-D.Iacobeşti . drumului 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 DJ 107 K DJ 107 M DJ 107 U DJ 107 V DJ 108 DJ 141 D Traseul drumului Galda de Jos (D.Dealu Caselor .Şureanu Prigoana .Arieşeni .J.Buciniş .DN 67 C (Sebeşel) Limita jud.107-Alecuş-D.Tăuni .Dumbrava .Valea DJ 142 K Lungă (DN 14 B) Ciumbrud (DJ 107 E) .Sibişeni (DJ 704 A) . Hunedoara .Meşcreac .

Sohodol. Săsciori. Baia de Arieş. Sălciua. Galda de Jos. Ciuruleasa. Ocoliş. Stremţ.Mihoeşti (DN 75) Sectoare / zone de drum cu formare frecventă a poleiului Vîrtop Poşaga Ocoliş Avram Iancu În acest context trebuie menţionat faptul că în aceeaşi măsură pot fi afectate şi drumurile săteşti şi comunale din zonele limitrofe categoriilor de drum menţionate în tabelul de mai sus. Poiana Vadului. Rîmeţ. Bistra. Lipsa variantelor ocolitoare şi apariţia unor astfel de fenomene poate conduce la izolarea temporară a unor localităţi.Poşaga de Jos DN 75 . Apariţia fenomenelor analizate în zone noi în ideea celor menţionate mai sus nu poate fi exclusă.Vîrtop DN 75 .Mărteşti . polei sau blocaje de gheaţă pe cursurile de apă pot fi afectate: • comunicaţiile rutiere pe drumurile naţionale datorită reducerii traficului sau a blocării acestuia precum şi drumurile judeţene / comunale / săteşti şi implicit localităţile din zonă în special cele montane unde se simte lipsa variantelor ocolitoare. Întregalde. Scărişoara. Faţă de cele menţionate nu pot fi excluse şi alte zone. 107 I Aiud . Almaşu Mare. Cricău. Denumirea crt. Horea. Abrud. Cîmpeni. Săliştea. Poşaga.Dealu Crişului . Gîrda de Sus.N. Pe baza atenţionărilor. 74 Abrud – Dealu Mare D. Ponor. polei sau poduri / blocaje de gheaţă.J.Sat vacanţă . avertizărilor sau a prognozelor primite de la Agenţia Naţională de Meteorologie prin structurile teritoriale coroborat cu predispoziţia zonei la producerea fenomenului şi specificul anumitei zone se pot emite previziuni referitor la producerea de înzăpeziri.Ocoliş Limita jud Hunedoara . Avram Iancu. Albac. Ighiu. Cugir.Gheţari Referitor la acest punct de analiză trebuie menţionat faptul că producerea şi intensitatea acestor fenomene sunt strîns legate de temperaturile înregistrate.Ponor DC 132 Gîrda . 705 Almaşu Mare D. Mogoş.Burzoneşti .Nr. În analiza previzibilităţii fenomenelor se ţine seama de predispoziţia zonei la producerea unor astfel de fenomene precum şi existenţa unei prognoze.Valea Maciului .N. Rîmetea. Pianu. Vidra.Vidra . inundaţie.Lunca de Jos Vărtăneşti . Având în vedere schimbările climatice precum şi rapiditatea producerii fenomenelor periculoase pot exista zone afectate pentru care să nu se poată emite previziuni privind producerea fenomenelor. Fenomenul de înzăpezire pe teritoriul judeţului este prezent datorită depunerilor masive în zonele montane respectiv viscolirilor în zonele deschise de luncă sau podiş.J. Bucium. Prin producerea fenomenelor de înzăpezire. Meteş. Zlatna. Vadu Moţilor. Roşia Montană. etc) 197 . Şugag. Efecte negative pentru desfăşurarea activităţilor socio – economice prin perturbarea acestora de fenomenul de înzăpezire pot fi întîlnite în special pe sectoarele drumurilor naţionale ce tranzitează judeţul dar şi pe drumurile judeţene / comunale / săteşti ce asigură legăturile rutiere între diferite localităţi. drumului 37 38 39 40 DJ 750 E DJ 750 F DJ 750 G DJ 762 Traseul drumului DN 75 . Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt următoarele sectoare de drum: D. • terenurile pot fi afectate în special de poduri / blocajele de gheaţă datorită consecinţelor acestor fenomene (eroziune. 67 C Şugag – Oaşa Zlatna – Dealu Mare D. Analizând dispunerea localităţilor şi a drumurilor pot să apară zone izolate în special pe teritoriul administrativ al localităţilor: Arieşeni. Lupşa. Livezile.

3 206.4 469. solului. Pe clase de vârste.2 413.9 Fondul forestier-total Mii ha 202. ele ocupînd între 60 – 90% din teritoriul zonei montane.1 201.5 202.5 426. Pe teritoriul judeţului administrarea pădurilor se face prin Direcţia Silvică Alba (cu 7 ocoale silvice) şi 6 ocoale silvice private. Fondul forestier se constituie din totalitatea pădurilor. Din suprafaţa totală a fondului forestier al judeţului Alba.9 Suprafaţa pădurilor Mii ha 70.1 72.Foioase Ha 1294 116 215 193 215 250 Suprafaţa împăduririi Volumul de lemn recoltat Mii mc 321. a terenurilor destinate împăduririi. polei sau blocaje / poduri de gheaţă nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio – economice fiind necesare măsuri pentru diminuarea efectelor fenomenelor. faţă de 27% cât reprezintă media pe ţară.M. În general.9 206.9 130.7 iar înălţimea medie este de 2.3 . culturi de cereale păioase).1 206.2 202. circa 25% din teritoriul zonei de deal şi pînă la 5% din zona de câmpie şi coline. inundaţii).25 hectare. însemnând circa 35% din suprafaţa judeţului. Împăduririle reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a crea noi arborete.092 hectare.4 73. Pînă în prezent producerea fenomenelor de înzăpezire.6 72. în procent de 45% a fost trecut în sectorul privat. 2004 2005 Mii ha 206. Suprafaţa pădurilor cuprinde terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră constând din arbori şi arbuşti. adică 94. vegetaţie uscată. precum şi a terenurilor neproductive incluse în amenajările silvice. pădurile judeţului Alba se împart astfel: CLASA DE % DIN SUPARFAŢA VÎRSTA VÂRSTĂ TOTALĂ Clasa I Până la 20 ani 16% Clasa II Până la 40 ani 20% Clasa III Până la 60 ani 22% Clasa IV Până la 80 ani 17% Clasa V Până la 100 ani 14% Clasa VI Până la 120 ani 11% Consistenţa medie a arboretelor este de 0. a celor care servesc nevoilor de cultură. din partizile destinate operatorilor economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei.6 . având o suprafaţă mai mare de 0. pădurile sunt bine reprezentate în judeţ. contra factorilor climatici sau ca păduri de agrement şi rezervaţii.5 126.8 206.2 129. Volumul de lemn recoltat reprezintă volumul brut ( pe picior ) recoltat până la sfârşitul anului.2. În prezent 60% din pădurile judeţului îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor. lipsa sau reducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce (eroziuea terenului.8 În judeţul Alba.5 397.Rezultă că pădurile se întind pe suprafeţe mari. care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică.9 355. Evoluţia comparativă a fondului forestier în perioada 2004 – 2009.7 128.7 130.5 m.0 72.1 206.0 76. • 1.obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activităţii. producţie şi administraţie silvică. cuprinzînd specii de foioase cît şi de răşinoase.Răşinoase Mii ha 132.3 202.000 ha pădure.9 203. fondul forestier ocupă un loc important datorită celor peste 206. 198 . conform datelor Direcţiei de Statistică Alba este următoarea : 2006 2007 2008 2009 U. Incendii de pădure (incendii la fondul forestier.

fapt ce favorizează pe de o parte aprinderea acestora de la surse cu energie de aprindere mai mică decît în condiţii obişnuite şi în timp mai scurt iar pe de altă parte propagarea rapidă a focului. Ocolul Silvic Valea Sebeşului 4. resturi lemnoase care au putrezit şi au format un strat de putregai.A. Zonele turistice din apropierea pădurilor precum şi cele din apropierea cabanelor intră în categoria zonelor vulnerabile la incendiu în special datorită neglijenţei turiştilor. pe fondul unor temperaturi ridicate dar şi a neglijenţei unor persoane. Ocolul Silvic Valea Arieşului Păduri proprietate privată administrate prin ocoalele silvice din cadrul Direcţiei Silvice Alba Ocoale Silvice Private 1.A.3 9785. Ocolul Silvic Valea Pianului 5. o împrejurări determinante. s-au produs cel mai adesea toamna şi primăvara. Ocolul Silvic Cugir 4. Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A. Ocolul Silvic Sebeş 6.5 6161 8282 42181. crengi. sub influenţa directă a razelor solare creşte gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile. păşunilor şi terenurilor agricole (pe timpul efectuării curăţirii / întreţinerii terenurilor de vegetaţia uscată) din imediata apropiere a pădurilor. se manifestă la partea superioară a copacilor cînd ard ocronamentele şi au loc în deosebi la pădurile de răşinoase o Incendiile subterane. În perioadele caniculare sau secetoase sunt afectate în mod deosebit culturile agricole.Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului sunt: Nr. 3. o dotarea cu tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor o densitatea populaţiei o numărul agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în fondul forestier sau în apropiere După forma de manifestare. În perioadele caniculare sau secetoase. Ocolul Silvic Horea Apuseni 6. Ocolul Silvic Aiud 2. din judeţ.7 Ocoale Silvice din cadrul Direcţiei Silvice Alba 1. Numărul incendiilor de pădure este influenţat de o serie de factori . incendiile de pădure se pot produce ca urmare a incendierii fîneţelor. sunt acele incendii care cuprind vegetaţia de pe solul pădurii o incendii de coronament. depozitele de furaje şi zonele cu vegetaţie forestieră. crt. Ocolul Silvic Suprafaţa (ha) 10885 13414 16435 11223 15418 8173 8049 48384 8557. Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea incendiilor de pădure sunt: o densitatea sarcinii termice de incendiu. 199 . Ocolul Silvic Abrud R. cei mai importanţi fiind: o suprafaţa ocoalelor silvice . Ocolul Silvic Gîrda 5. o gradul de monitorizare a suprafeţelor împădurite şi a vecinătăţilor. Păduri administrate prin ocoalele silvice private Incendiile de pădure. Ocolul Silvic Valea Ampoiului 7. o sursele de aprindere. Ocolul Silvic Sebeş R. 2. izbucnesc în special în pădurile seculare pe solul cărora s-a depus de-a lungul anilor o pătură groasă de frunze uscate. o indicele de severitate al secetei. incendiile de pădure pot fi: o Incendii de litieră. În perioadele de primăvară şi toamnă. Ocolul Silvic Alba Iulia 3.9 5320 4075. o numărul drumurilor de acces o eficienţa activităţii de prevenire.

Fili. o Arboretele de cvercinee cu specii arborescente şi litieră densă şi continuă. Cărbunari. Incendiile la vegetaţia uscată se produc de regulă primăvara şi toamna. carpen). vegetaţiei şi resturilor lemnoase. Muncelu Mic). Bătrîna – Mlaci. Bistra. De asemenea zone vulnerabile la incendiu sunt şi cele în care numărul mediu anual de zile cu furtuni depăşeşte 30 zile pe an. Vf. drumurile sunt nepracticabile iar distanţa pînă la localităţile învecinate variază între 2 şi 45 de km. pe teritoriul judeţului fiind: o În Munţii Sebeşului – Valea Salanelor – Slimoi. o În Munţii Cugirului – Scîrna – Grăsciori. o În anul 2009 – 3 incendii de pădure pe raza ocoalului silvic : Aiud o În anul 2010 – 2 incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice : Blaj *. Scoarţa. Baia de Arieş. Coliba Ungurului.ocol silvic reorganizat). Curcubăta. Scîrna Grăsciori. Cugir. Runcului. Media drumurilor forestiere existente în judeţ este de aproximativ 0. Alba Iulia. Vf. de litieră şi subterane ( apar la pădurile unde nu s-au luat măsuri de curăţire a crengilor. Dîmbu Moţului. Horea Apuseni şi a composesoratul Zlatna. Salanelor. în situaţia producerii unui incendiu există pericolul propagării acestuia la pădurile din apropiere. M.Incendiile de doborâturi. astfel: o În anul 2006 – 5 incendii de litieră de pădure. ( *. În acelaşi context trebuie menţionat faptul că drumurile comunale sau săteşti. Ciocului. o În Munţii Apuseni – Balomireasa. Vf. Piatra Neamţului. Stîna Gotului. Curcubăta. Din evidenţa statistică (perioada 2002 – 2007) rezultă că majoritatea incendiilor produse în judeţ au fost de litieră de pădure urmate în mică măsură de incendiile de litieră şi coronament. Accesibilitatea în zonele împădurite. Dl. Densitatea de drumuri forestiere este relativ bună dar trebuie menţionat faptul că sunt zone unde nu este acces. Goaşele – Bocşitura. fag. În acest context trebuie menţionat faptul că în majoritate pădurile existente în această zonă sunt de foioase (stejar. Casa de Piatră. în funcţie de indicele de combustibilitate a speciilor de bază sunt: o Arboretele de pin în asociere cu specii arborescente şi litieră densă şi continuă.Tomnatecului. Dîrninosul. Dl. o În anul 2007 – 6 incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice : Baia de Arieş Aiud şi *. Muntele Mare – Segage. Poiana Muierii. de litieră şi coronament. Balomireasa – Dameş. terenurilor agricole şi zonelor turistice. Ţîcului. Deşi în zona montană suprafeţele de păşune nu sunt relativ mari. în special de pe raza localităţilor din zona de munte. Coastele – Bocşitura. Balomireasa. apar în unele masive păduroase unde pe suprafeţe mari arborii au fost culcaţi la pămînt de furtuni puternice. Dîmbu Arsurilor). o Incendiile combinate. Pe teritoriul judeţului zonele foarte greu accesibile sunt: Susu – Grăsciori. Creasta Stîncoasă. cînd se execută lucrări de curăţire / întreţinere a terenurilor agricole şi a pajiştilor / păşunilor precum şi în perioadele de secetă. brad sau amestec în Munţii Şureanu. o Arboretele limitrofe fîneţelor. Preluchi. Valea Ampoiului( *. Păltiniei. în special la răşinoase) Zonele vulnerabile la incendii. În aceste zone specifiul este reprezentat de pădurile de brad şi amestec de brad cu foioase în Munţii Apuseni şi trupuri de pădure de molid. o Arborete de răşinoase din afara arealului cu litieră densă şi continuă. nu sunt întreţinute şi nu ofera acces eficient pentru mijloacele auto ceea ce impune deplasarea forţelor de intervenţie pe jos pe distanţe mari. Vf. Vf. o 200 . în zonele: o Munţii Apuseni ( Dl. Piatra Albă. Muntele Mare – Segage. Vl. Astfel de evenimente pot să apară pe întreg teritoriul judeţului dar zonele cu cele mai întinse suprafeţe de păşune / pajişti sunt situate în partea estică şi nord estică a judeţului. Geamăna. Vf. Vf. Coman – Stînişoara.9 km la o suprafaţă de 1 kmp.ocol silvic reorganizat) şi Valea Pianului. Stîna Canciului. o În anul 2008 – 4 incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice : Aiud. o Munţii Şureanu ( Goaşele – Dl. Mugeştilor. Pe teritoriul judeţului sunt identificate zone cu potenţial de incendiu. datorat compoziţiei trupului de pădure în totalitate de răşinoase sau răşinoase în amestec cu foioase. Preluca Groşilor. Pe raza ocoalelor silvice Aiud.

o alte condiţii sunt legate de factorul pedologic (prezenţa sau absenţa solului). Şona. Sîncel.2. carstul este reprezentat prin: lapiezuri. încărcată cu bioxid de carbon.550 ha. orzoaică. Aiud . grohotiş În urma sesizărilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi a observaţiilor din teren se constată că în zona geografică a Munţilor Apuseni. în relieful carstic sunt puse în evidenţă două tipuri majore: carstul de tip platou şi carstul de tip klippă. Blaj . fitoclimatic şi antropic. Cergău.01. 1. în aceste areale fiind cele mai multe cursuri de apă nepermanente din judeţ. oraş Zlatna unde au avut loc dislocări de piatră care au afectat locuinţele cetăţenilor. Apariţia fenomenelor carstice este urmarea acţiunii combinate a coroziunii.730 ha. Teiuş . mai numeroase fiind cele din Apusenii de Sud şi a zonelor carstice. Zonele cu suprafetele mari de cereale păioase sunt: Sebeş -1500 ha. Culturile de cereale păioase cu ponderea cea mai mare în judetul Alba sunt cele de grâu. Şpring.3. peşteri. în urma ploilor abundente sau topirii zăpezii se declanşează fenomene de avalanşe de pietre şi grohotiş. de minim 3-5 ha şi unde există riscul producerii incendiilor. Relieful carstic ocupă o bună parte din zona Apusenilor de Sud .1. Roşia de Secaş. Vinţu de Jos . chei. Cricău . Avalanşe 1. eroziunii şi alterării biochimice. Galda de Jos . drumul de acces spre satul Gheţari a fost blocat pentru perioade însemnate de timp. o condiţii morfologice: morfologia reliefului influenţează în mod direct dezvoltarea fenomenului carstic prin staţionarea sau scurgerea rapidă a apelor de suprafaţă. ovăz. mai ales în perioada recoltărilor. Avalanşe de zăpadă Sunt specifice zonelor montane ale judeţului şi pot fi facilitate de următoarele condiţii: o dezgheţurile timpurii şi într-un interval scurt de timp o cantităţi mari de zăpadă depusă o influenţarea straturilor instabile ale zăpezii de zgomotele cu intensitate ridicată o asocierea ploilor pe timpul topirii zăpezilor o acţiunea umană Zonele critice pentru producerea avalanşelor de zăpadă sunt în perimetrul localităţilor montane din judeţ. Nu pot fi excluse alte zone pentru producerea unor astfel de fenomene în special cele montane.820 ha.2007. Daia Română. Din evidenţele statistice avalanşe de zăpadă s-au produs în perimetrul comunei Gîrda de Sus. 1. în sectorul Gîrda de Sus – Gheţari. Doştat. Morfologic. o condiţii hidrogeologice: apa. acestea putând duce la blocarea căilor de acces. orz. influenţând viteza de desfăşurare a acestui proces. doline. 201 . unde cerealele paioase sunt cultivate pe suprafete compacte.în special unitatea Munţilor Trascău. situate la altitudini mari. devie agresivă transformând carbonaţii în bicarbonaţi. Producerea incendiilor în zonele de cultură cu cereale. Din punct de vedere al formelor. Perioadele în care există posibilităţi ridicate de producere a incendiilor la astfel de culturi sunt în vara. Un factor determinant în această analiză este şi fenomenul de secetă ce poate fi prezent pe teritoriul judeţului.650 ha. Crăciunelu de Jos. din satul Valea Mică.3. Din datele statistice reiese că nu au fost afectate de incendii culturi însemnate preponderent fiind incendii la mirişti şi vegetaţie uscată după recoltarea culturilor.Fenomenul de secetă poate fi la semnalat la un nivel mai accentuat pe teritoriul administrativ al localităţilor din Podişul Secaşelor şi zona Tîrnavelor. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele menţionate sunt: Cenade.însăşi prezenţa rocilor (calcarele neojurasice şi eocretacice) reprezintă condiţia de bază a apariţiei şi dezvoltării fenomenelor carstice. Ohaba. Pânze de grohotiş asociate cu căderi de pietre sunt caracteristice zonelor montane. Exemplul cel mai recent este din 24. Valea Lungă. abrupturi şi creste. Alba Iulia . Pe teritoriul administrativ al localităţilor menţionate mai sus îşi desfăşoară activitatea şi cel mai mare număr de societăţi agricole din judeţ.742 ha.3. Blaj. Avalanşe de pietre.550 ha.630 ha. acţiune facilitată de o serie de condiţii: o condiţii litologico-structurale .

în zona Dealul Banţa.precipitaţiile punctuale. abundente. Alunecări de teren . 3. Pe teritoriul judeţului Alba nu au fost înregistrate activităţi seismice care să afecteze construcţiile. Ciuruleasa.lipsa lucrărilor specifice de eliminare a excesului de umiditate.privind calculul seismic al construcţiilor. 1. 202 . pe fondul precipitaţiilor abundente şi a variaţiilor debitelor în bazinul hidrografic al râului Târnave. Proiectarea construcţiilor se face şi în funcţie de clasificarea pe zone seismice. În luna decembrie 2008. s-a constatat pericolul reactivării unei alunecări de teren ce s-a manifestat cu ani în urmă în zona respectivă. Blandiana. 6. Jidvei este situată în zona E(grad 7) de protecţie seismică. pe teritoriul comunei Crăciunelu de Jos. situat pe strada Colinei din oraşul Cugir. care a dislocat o suprafaţă de aproximativ 9000 mp de teren. Galda de Jos. Tot în această perioadă s-a reactivat o alunecare de teren în satul Răchita. Livezile. Rimetea. Ocna Mureş. Meteş. nu au impus luarea unor măsuri deosebite şi au fost generate de: . Scărişoara. Horea. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă a dispus executarea cu prioritate a lucrărilor de consolidare prevăzute în proiectul de execuţie şi monitorizează evoluţia fenomenului. înaintând în profunzime cu circa 2 m.4.2. 4. Sălciua. în funcţie de reglementările antiseismice aplicabile în perioada de executare. pe raza oraşului Ocna Mureş. Riscurile generate de cutremure. În urma precipitaţiilor căzute în perioada 05 . Bucium. 1. Ighiu. Tot în luna martie 2008.2008. Mogoş. Rîmeţ. o terenul construit sau amenajat. Cutremure În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006. instalaţiilor şi amenajărilor. Klein în municipiul Blaj. Poşaga. pe un drum comunal de pe teritoriul administrativ al localităţii Roşia Montană.1 milioane lei. 5. În luna septembrie 2008. Ocoliş. Cîmpeni. Lupşa.Zonele critice pentru producerea avalanşelor prin căderi de pietre (din evidenţa statistică) sunt situate în perimetrul localităţilor: Baia de Arieş. s-a produs o alunecare de teren de aproximativ 50 m lungime şi 2 m lăţime producând fisuri în zidul bisericii din satul Reciu. Arieşeni.06.4. Bistra. Noşlac. 2.1.06. Pagube înregistrate din cauza alunecărilor de teren în cele 6 localităţi. Zona Blaj. rezultată prin evaluarea rezistenţei mecanice şi stabilităţii structurilor şi infrastructurilor. Gîrda de Sus. Alunecări de teren . Stremţ. o alunecare de teren declanşată în toamna anului 2005. această activitate fiind controlată şi de Inspectoratul Judeţean în Construcţii Alba. s-a produs o alunecare de teren care a determinat dislocarea unui tronson de 7 m lungime din zidul de sprijin. judeţul Alba este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică. au fost estimate la circa 1. Şugag. Alunecările de teren produse în judeţul Alba. comuna Săsciori afectând o grădină pe aproximativ 1500 mp. o vulnerabilitatea construcţiilor. comuna Gîrbova. Fenomene distructive de origine geologică 1. în urma scurgerii apelor pluviale şi a infiltrării apei în spatele zidului de sprijin de rambleu. Avram Iancu. în urma demarării lucrărilor la Campusul Şcolar I.diminuarea fondului forestier în anumite zone.4. Albac. în urma topirii zăpezii şi a ploilor abundente s-a declanşat un fenomen de alunecare de teren de suprafaţă.structura geologică a terenurilor.M. în urma ploilor abundente s-a declanşat un fenomen de alunecare de teren. pe teritoriul judeţului se pot datora în principal hazardului natural şi particularităţile acestuia. Roşia Montană.2008 În anul 2008 s-au produs 6 alunecări de teren după cum urmează: 1. Cugir. generate de: o focarele seismice din zona seismogenă. Zlatna. Almaşu Mare. În luna decembrie 2008. Întregalde. ce a pus în pericol un releu de telefonie mobilă. Ponor. . pe o porţiune de circa 20 ml. . s-a reactivat şi accentuat. Săsciori. . În luna martie 2008.

Comitetul Local Roşia Montană. fiind în pericol a fi afectate anexe ale unei gospodării care se află la o distanţă de aproximativ 5m faţă de fisură. A fost avariat 150 ml din drumul de acces spre terenurile agricole şi pădurile localităţii Mănărade. Ca urmare a acesteia s-a produs ruperea drumului de acces. a dispus măsuri pentru îndepărtarea pământului acumulat în apropierea unei gospodării (gospodăria nu a fost afectată) şi monitorizarea fenomenului. 203 . comuna Şona a fost reactivată o alunecare de teren din 2003. 4. pe aproximativ 10 ml. 3. Tot în luna aprilie. saturând argila şi determinând gonflarea straturilor de argilă precum şi slăbirea rezistenţei suprafeţelor de strat dintre argilă şi alte straturi de rocă. 3. care a provocat blocarea pe un sens de mers a DJ 750C pe o distanţă de 6m. pe raza comunei Roşia Montană. Tot în această perioadă s-a reactivat o alunecare de teren în satul Răchita. pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha de fâneaţă. Poliţia Stremţ a acţionat pentru semnalizarea zonei. (în satele Geoagiul de Sus şi Geomal). 7.2010 În anul 2010 s-au produs 9 alunecări de teren. Din cauza pantei abrupte a terenului. pe un versant a dealului Dărăoaia din comuna Roşia Montană. afectând o anexă gospodărească (bucătărie de vară). 2. Stremţ) s-a produs o alunecare de teren. Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă a analizat în teren situaţia creată împreună cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu şi a stabilit măsuri pentru protejarea populaţiei.2009 precipitaţiile abundente au dus la infiltrarea în sol a unei cantităţi însemnate de apă. În localitatea Biia. În luna iulie. În data de 09. iar echipe de la Drumuri Judeţene Alba au acţionat pentru eliberarea carosabilului. Alunecări de teren . în urma lucrărilor de turnare a fundaţiei la un zid de sprijin la Campusul Şcolar I. apă şi afectarea a 15 case de locuit. s-a produs o fisură în sol cu o lungime de 8-10 şi lăţime de 2 m în vecinătatea fostei exploatări de argilă a fabricii de cărămidă. În luna ianuarie 2010. 2. pe dealul Banţa. În oraşul Ocna Mureş. În luna februarie. pe fondul precipitaţiilor abundente şi a infiltrării apei s-au produs alunecări de teren în oraşul Ocna Mureş şi în comunele Stremţ. În luna aprilie. parapeţilor metalici şi pe circa 100 ml a părţii carosabile a DC 90 Sohodol – Poiana Sohodol. Râmeţ) şi Geoagiu de Sus (com. Din cauza instabilităţii terenului şi a precipitaţiilor abundente. Valea Lungă (satul Lodroman). 6. s-a produs o alunecare de teren pe o lungime de 250 m care a afectat drumul de acces la gospodării cetăţeneşti şi malul drept al râului Ampoi. refacerea a reţelelor de alimentare cu apă şi gaze precum şi urgentarea lucrărilor de consolidare. întreruperea alimentării cu gaze naturale. s-a produs o alunecare de teren pe o suprafaţă de 400 mp. s-a produs o alunecare de teren pe strada Axente Sever. în municipiul Blaj. în locul numit Rupturi s-a produs o alunecare de teren pe versantul de S-E al dealului. 5. În data de 21 mai 2009. s-a produs o eroziune a malului pe o lungime de 20 m şi o adâncime de 7-8 m care a afectat un drum vicinal din zonă. Klein în municipiul Blaj.2009 În anul 2009 s-au produs 7 alunecări de teren: 6 în luna martie şi 1 în luna mai. în urma topirii zăpezii şi a ploilor abundente s-a declanşat un fenomen de alunecare de teren. Pe fondul precipitaţiilor abundente.03. o linie de alimentare cu energie electrică şi un drum de acces în zonă. topirii zăpezii şi scurgerilor de pe versanţi. între localităţile Valea Mănăstirii (com. pe teritoriul localităţii Izvorul Ampoiului (Zlatna).Alunecări de teren . pe malul stâng al râului Târnava. sunt puse în pericol construcţii din incinta şcolii. zonelor defrişate şi topirea zăpezii pe lângă fenomenele de eroziune la suprafaţă s-a produs şi o alunecare de teren. după cum urmează: 1. o unitate de alimentaţie publică. Din cauza crăpăturilor produse la pereţii locuinţei şi întrucât proprietarul deţinea o a doua locuinţă la 300 m distanţă de locul producerii evenimentului sa dispus evacuarea familiei şi bunurilor acestora. comuna Săsciori afectând o grădină cu pomi fructiferi pe aproximativ 1800 mp. 5. după cum urmează: 1. blocând scurgerea apelor prin rigolele existente şi mai apoi deteriorarea pe o porţiune de 25 ml a acostamentelor. 6. 4. Au avut loc prăbuşiri de mică amploare din taluzul drumului.M. Blaj). în amonte de o casă locuită ridicată fără proiect tehnic sau autorizaţie de construcţie. în zona Unghi din localitatea Tiur (mun.

8. 2. comuna Stremţ.477/2003 Unităţile administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren primare conform legii nr. 5.Ridicat Scăzut . 9. În satul Geoagiu de Sus. comuna Valea Lungă s-a produs o alunecare de teren care a afectat 50m din DC 33. Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Instituţia Prefectului şi comitetele locale unde s-a produs evenimentul.Secţiunea a V-a . Alunecările şi prăbuşirile pot genera următoarele efecte: o distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel.reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) şi a Regulamentelor Locale de Urbanism . 9. în cadrul şedinţelor extraordinare organizate cât şi al comisiilor comune formate din specialişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al Judeţului Alba. cu sau fără autorizaţie de construire pentru care se impune intrarea în legalitate sau măsuri de protejare. mediu în 35 de localităţi.zonele de risc natural la alunecări de teren nu sunt evidenţiate în Planurile Urbanistice Generale ale localităţilor. mediu – ridicat pe teritoriul a 2 localităţi. s-a produs o alunecare de teren pe versanţii văii Bâşca.Olt Mijlociu.). feroviare etc. 13. 6. comuna Stremţ.Mediu Scăzut .Ridicat Mediu Mediu Scăzut . În urma controalelor efectuate au fost dispuse măsuri privind: . În satul Geomal. . 8.există obiective în zonele de risc la inundaţii şi alunecări de teren construite atât înainte cât şi după anul 1991. 12. Raportat la potenţialul de producere al alunecărilor acesta este ridicat pe teritoriul a 14 localităţi. s-a produs o alunecare de teren pe o suprafaţă de 1. Rangul unităţii administrativ teritoriale Municipiu reşedinţă de judeţ Municipiu Municipiu Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Comună Comună Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut .Mediu Scăzut . 10.7. crt.6 ha. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional .elaborarea hărţilor de risc natural conform prevederilor HGR nr. Inspectoratul Teritorial în Construcţii Alba. pe o suprafaţă de 750 mp. motivarea inexistenţei acestora fiind lipsa de fonduri. sucursala teritorială Mureş . 1. Consiliul Judeţean Alba. În satul Lodroman. scăzut – mediu în 7 localităţi şi scăzut în 2 localităţi. Efectele alunecărilor de teren şi măsurile necesar a fi întreprinse au fost analizate atât la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.Zone de risc natural sunt: Nr. o distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă. scăzut – ridicat pe teritoriul a 11 localităţi. În urma controalelor efectuate în teren şi a studierii materialelor puse la dispoziţie de autorităţile publice locale au fost constatate neconformităţi privind: . 3. 7. o blocarea parţială sau totală a unui râu şi crearea unei acumulări de apă cu pericol de inundaţie. canalizare etc. care pune în pericol 2 gospodării. 11.nu sunt întocmite studii de inundabilitate şi hărţi de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii conform HGR nr. care a afectat 9 gospodării şi Biserica Ortodoxă Geomal. 4.Ridicat Mediu Mediu Mediu Mediu Denumirea localităţii ALBA IULIA AIUD BLAJ SEBES CIMPENI BAIA DE ARIES OCNA MURES CUGIR TEIUS ZLATNA ABRUD ALBAC ALMASU MARE 204 .447/2003.Ridicat Mediu Scăzut .). . gaze. o blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţie (rutiere.

32.Ridicat Mediu Ridicat Mediu Scăzut . Denumirea localităţii ARIESENI AVRAM IANCU BERGHIN BISTRA BLANDIANA BUCIUM CENADE CERGAU CERU-BACAINTI CETATEA DE BALTA CILNIC CIUGUD CIURULEASA CRACIUNELU DE JOS CRICAU CUT DAIA ROMANA DOSTAT FARAU GALDA DE JOS GIRBOVA GIRDA DE SUS HOPIRTA HOREA IGHIU INTREGALDE JIDVEI LIVEZILE LOPADEA NOUA LUNCA MURESULUI LUPSA METES MIHALT MIRASLAU MOGOS NOSLAC OCOLIS OHABA PIANU PONOR POSAGA RADESTI RIMET RIMETEA ROSIA DE SECAS ROSIA MONTANA Rangul unităţii administrativ teritoriale Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Mediu Ridicat Mediu Scăzut Mediu Ridicat Ridicat Mediu Scăzut . 27. 18. 57. 28. 43. 31. 35.Mediu Mediu Mediu Scăzut . 19. 14. 26. 50. 53. 23.Mediu Mediu Scăzut . 37. 30. 34. 51. 55. 33. 25. 56. 16. 42. crt. 59.Ridicat Mediu Ridicat Mediu Ridicat Scăzut .Ridicat Mediu Mediu Mediu Ridicat 205 . 46. 44.Nr. 49. 24. 39. 20. 17. 47. 45.Mediu Mediu . 54. 15. 29. 41. 58. 52.Ridicat Scăzut Ridicat Mediu Scăzut . 21. 22.Ridicat Mediu Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Scăzut . 36.Ridicat Mediu Ridicat Scăzut Mediu Mediu Scăzut Mediu . 48. 40. 38.

30 suprafaţa craterului a fost de aproximativ 1800mp.Ridicat Mediu Scăzut . reţele de alimentare cu apă. Magazinul Plus a fost surpat în proporţie de 80% şi parcarea pe aproximativ 50% tendinţa de mărire a craterului fiind observată în principal spre sonda 123. 804 din 206 . SECŢIUNEA A 2. 2 locuinţe avariate în pericol de prăbuşire locuinţe. La ora 09. crt.Ridicat Ridicat Mediu Mediu Ridicat Scăzut . nr. Au mai fost afectate străzi şi drumuri. 62. 60. Clădirea Magazinului PLUS a fost distrusă 100% şi 80% din parcare. 68.12.Mediu În data de 22. care se supun prevederilor HG nr. Începând cu ora 18. 92/2003.G. 61. reţele de alimentare cu energie electrică. 63. La ora 14.Ridicat Scăzut Mediu Scăzut . 70. în parcarea magazinului şi la structura de rezistenţă a casei parohiale a Bisericii Ortodoxe.G. reţele de alimentare cu gaz metan. 72.Mediu Mediu Mediu Scăzut Scăzut . 65.1. Salina.Nr. 75. La ora 17. având un diametru de aproximativ 7-8m din care iese apă cu presiune. În urma prăbuşirii terenului au fost distruse/avariate 3 locuinţe. 64.30 în oraşul Ocna Mureş.00 suprafaţa craterului a fost de aproximativ 10. clădirea administraţiei financiare Ocna Mureş şi pe străzile Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. la ora 05. au fost evacuate 18 persoane. 804 / 2007 şi a Legii nr.00 craterul s-a mărit ajungând la o suprafaţă de aproximativ 200mp cu tendinţă vizibilă de mărire.500 mp. 66. 6 obiective social-economice afectate. Riscuri industriale Pe teritoriul judeţului Alba îşi desfăşoară activitatea două categorii de operatori economici şi anume: operatorii economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa H.00 la martorii instalaţi pentru monitorizarea fenomenului nu s-au mai observat modificări. 73. nu s-au înregistrat victime. 69. s-a produs un con de surpare plin cu apă. la o distanţă de 10m de magazinul PLUS. Efectele dezastrului: a fost afectată o singură localitate (Ocna Mureş).C. 74. care spală marginile craterului şi îl măreşte.2010. care se supun prevederilor H. 71. 804 din 2007. nr.A ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE 2. în “Câmpul de sonde” al S. Au apărut fisuri în structura de rezistenţă la 2 case parohiale. 67. Au fost observate fisuri la structura de rezistenţă a Magazinului PLUS. Denumirea localităţii SALCIUA SALISTEA SASCIORI SCARISOARA SIBOT SINCEL SINTIMBRU SOHODOL SONA SPRING STREMT SUGAG UNIREA VALEA LUNGA VIDRA VINTU DE JOS Rangul unităţii administrativ teritoriale Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Comună Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Scăzut . Un număr de 9 operatori economici desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

C.L. Cugir • S.R.C.N.Punct de Lucru Teiuş • S. Abrud • S.C.A. Zlatna • S.L. privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase astfel: • S. care se supun prevederilor H. nr.A.A.C.G.Sucursala de înmagazinare a gazelor Cetatea de Baltă Situaţia cu operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.G.N. Romgaz S. Crimbogaz S. Ocna Mureş • S.R.Cuprumin S. Bucureşti . Sebeş • S.C.A. Prima Gas România S.C.C.A. Alba Aluminiu S.R.L.2007. Zlatna • SC. Uzina Mecanică Cugir S. Unicom Holding S.A. GHCL Upsom România S. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase este prezentată în tabelul de mai jos: 207 . Zlatna • S. Kronospan S.

14/15.2 0. Garii nr. M. Garii nr. pres. pres.06 0.015 0. 20/21.1 din OUG 152/2005) Clasificarea operatorului (RM. depozitare in butoaie metalice 2 SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA sat Patrangeni F. intermed. pres. daca se pierde controlul procesului Obiectiv care poate genere accidente majore cu alte state (da/nu) 15 nu nu nu Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament (cap. Atm.R 23/24 R 11.R 35 R 11 R 10 300 210 40 6400 2500 4.5 2 10 50+27 solid solid gaz lichefiat gaz lichefiat lichid lichid lichid lichid lichid lichid lichid solid lichid / / 5x95.7 15 30 1. Produse generate.Numele si adresa agentului economic Cantitatea totala de substanta in instalaţie (t) Mat. crt.N. Kogalniceanu nr. prod. Zlatna sat Patrangeni F. M. Atm.7 100 800 1500 20 35 20 In instalatie si Butoaie metalice / 210 / 40 15 0.N. pres. instalatii relevante pentru securitate Frazele de risc asociate Alte moduri de stocare (t) Denumirea substantei Stare de agregare Adresa amplasament Nr. 3x9 208 Obs. 65 R 11. R 10.R 23/24 R 35 R 23. Atm. pres. 22 R10 R14/15 R12 R12 R 40. 51/53 . 59 Sebes str.04 0. 14/15 . pres.prime.PAP (produs import Rusia ) 7 R14/15. Atm. Proiectata) (t) Domeniu de activitate (cf.. Atm. R 35 R 35 R 23.10 Fabricarea pulberilor si pastelor de aluminiu Rm 3 20 R10 14/15. rm) Rezervoare Capacitate proiectata rezervor (mc) Nr. prod. Productia si distributia gazelor (exclusiv extractia) GPL AUTO RM 1 Propan Formaldehidă 45% 3 SC KRONOSPAN SEBES SA Sebes str. de rezervoare Presiune (atm) Nr. Atm. 12 barri 8 barri pres. 0 1 2 3 4 5 6 Pulbere atomizata (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu solvent nafta (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu white spirt (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu xilen (produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu dietilenglicol(produs pe fluxul de fabricatie) Pasta de aluminiu cu apa (produs pe fluxul de fabricatie Pulberi atomizate . finite.ANEXEI nr. Atm. 38 R10. Atm. R10 R 14/15 . 65 R11. 59 Producerea rasinilor ureoformaldehi dice/Fabricarea placilor MDF RM 1 Metanol Acid formic 20% Acid clorhidric Hidroxid de sodiu 30% Acid acetic 50% Acid citric Hexametilentetraamină Motorină 4 1x 50. Kogalniceanu nr. 16 .018 0. 22 8 5 20 20 10 9 solid solid solid solid solid 10 pres.3 / containere containere containere si saci / containere Depozit . 14/15. 11 / / / / / / / 5 1 8 2 1 1 12 / / / / / 13 5t 20 20 10 14 In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice In instalatie si Butoaie metalice 1 SC ALBA ALUMINIU srl Zlatna str.02 0.10 Zlatna str.

Atm. prod. 0 1 SC GHCL Upsom Romania S. 1 loc. pres. pres.Rioger) Nitramon Boostere Azotat de amoniu poros 6 SC UZINA MECANICA CUGIR SA Cugir str.7 cisterna Amorse electrice Fitil Bickford Sistem Nonel SC CUPRUMIN SA ABRUD Abrud str.M.05 0. de rezervoare Presiune (atm) Nr. M. Atm.074 0. Atm. 8 barri 1 45 57.0075 2.ANEXEI nr.5 gaz 209 Obs.1 din OUG 152/2005) Clasificarea operatorului (RM. pres. pres.. pres. prod. pres. zinc Deseuri slamuri galvanice cu continut de cianuri Trietanolamina Amoniac Compozitii incendiare . finite. intermed. pres.5 6. Atm. Atm.31 11 0. 1 Cugir str. Dobra nr. Atm. Atm.A. 1 3 Fabricarea sodei si a derivatilor sodei 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 4 Rm 2 Amoniac R10-23-34 102. 1 2 Ocna Mures str. 21 Decembrie 1989 nr. instalatii relevante pentru securitate Frazele de risc asociate Alte moduri de stocare (t) Denumirea substantei Stare de agregare Adresa amplasament Nr.prime. daca se pierde controlul procesului Obiectiv care poate genere accidente majore cu alte state (da/nu) 15 nu nu nu Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament (cap. Ocna Mures str. 1 Fabricarea armamentu-lui si munitiei Rm Cianura de sodiu .5 solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid solid / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozit depozite tuburi de oxigen 5 0.Numele si adresa agentului economic Cantitatea totala de substanta in instalaţie (t) Mat. atm. Proiectata) (t) Domeniu de activitate (cf. cupru .Emines cu nr. Atm. 21 Decembrie 1989 nr. trasoare si de aprindere Tuburi de oxigen R2 R2 R2 R2 R2 R2 R2 R2 R2 R /27/2826 R 26/27/28 R 23/R35 R10-23-34 R2 R8 0. Atm. pres. rm) Rezervoare Capacitate proiectata rezervor (mc) Nr. Atm.7 gaz 20 atm pres. pres. 16 . crt.86 39 15 14 10 550 1. Atm. Rosia Montana Taul Mare Extracti pietrei pentru constructii Extracti pietrei calcaroase Fitil detonant Rm 1 Dinamita Gel exploziv (Rovex. atm. Atm. Produse generate. pres. pres. pres. pres. Eminescu nr.

pres. 8 Comert cu ridicata al combustibililor solizi.5 82 / 9 com. pres.Sucursala de Inmagazinare Subterana a Gazelor Naturale Ploiesti.000 gaz 1 140.000 / Notă: Clasificarea operatorului RM= risc mare. instalatii relevante pentru securitate Frazele de risc asociate Alte moduri de stocare (t) Denumirea substantei Stare de agregare Adresa amplasament Nr. 0 1 2 3 4 5 6 Tuburi cu acetilena Benzina Acid clorhidric tehnic Acid azotic tehnic Diluanti Uleiuri industriale 7 R2 R10 R23. crt. Teius zona Teius Onduroaie acces la DN14B km 2+ 850 Zlatna sat Patrangeni F. atm.N. lichizi si gazosi si al produselor derivate Productia si distributia gazelor (exclusiv extractia) Benzina Rm 2 Motorina diesel pres.000 140.prime. Gh. prod. prod. UNICOM HOLDING S. R35 R11 R35 / R53 R40 8 0. rm) Rezervoare Capacitate proiectata rezervor (mc) Nr. 184 Ploiesti jud. intermed.1 din OUG 152/2005) Clasificarea operatorului (RM. / / / / / 2 R45/R65 4032 lichid 3 / / Rm 1 Butan R12 82 gaz lichefia t 16 barri 2 100/82.ANEXEI nr. Grigore Cantacuzino nr. G. atm. pres. daca se pierde controlul procesului Obiectiv care poate genere accidente majore cu alte state (da/nu) 15 nu nu nu Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament (cap. Atm pres Atm. Proiectata) (t) Domeniu de activitate (cf. nr..5 1 1 1 2 2 1596 9 gaz lichid lichid lichid lichid lichid lichid 10 11 / 12 / / / / / / 2x1500 2x1500 1x3000 13 / / / / / / / 14 tuburi cu acetilena bidoane bidoane bidoane bidoane bidoane / 7 S. 63A SC PRIMA GAS ROMÂNIA SRL ZLATNA SNGN ROMGAZ SA. Cetatea de Balta jud.A. 16 . Rm= risc mic 210 Obs.Numele si adresa agentului economic Cantitatea totala de substanta in instalaţie (t) Mat. Prahova loc. pres.C. Produse generate. finite. Atm. de rezervoare Presiune (atm) Nr. atm. str. Alba Depozitarea gazelor naturale in subteran prin intermediul sondelor RM 1 Gaz natural R12 140. Nicolae Caranfil. pres. atm. BUCURESTI Sector 1 str. R35 R23.

"Apa Mare" C. forjare. transport apă captate.4 0.T.4 0.Baritiu nr.BLAJ 40 80 Lichid 1 80 Aiud S.C. nr. Metalurgica Transilvana S.7 0.G. de rezervoare 3 6 1 1 1 4 2 butoaie Presiune (atm) Adresa 0.2 0.4 0.C.4 0.36 BLAJ Clor Clor Amoniac Amoniac Amoniac Amoniac Răşină ureicălacuri şi solvenţi 0.C.9 2.Livezii nr. Alba Iulia S.A.2 0.S. TOXICE Cantitatea de substanta posibil a fi detinuta .A.2 1 25 25 25 500 250 200 In instalatie Denumirea substantei Profilul activitatii Localitatea Petreşti Sebeşel Lancram Oiejdea Oiejdea Alba Iulia S.4 15 Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid 8 8 8 8 8 8 nr.37 Alba Iulia str.9 0. 92/2003 A. tratare. Pomarom SRL captate. Stratusmob S.A.S.3 4.AIUD str.9 0.6 3.2-10 AIUD Oxigen 58.A.G. MUN.7 5. mun Sebeş Oiejdea FN Oiejdea FN Str.Vulcan nr.5 Blaj S.7 0.C.C. tratare. prelucrari mecanice Sat Petreşti.Situaţia cu operatorii economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa H.4 0.capacitate de proiect (t) Cantitatea de substanta detinuta .4 15 2."Apa Mare" C.5 0.media lunara (t) REZERVOARE Starea de agregare capacitate rezervor (mc) Denumirea operatorului economic Raza de pericol (m) de intoxicare/ vatamari 4000 8000 50 50 50 1120 500 350 mortalitate ridicata 750 1500 0. Alba Iulia SC Albacher SA Transavia SA Albalact SA S. SEBEŞ sat Sebeşel com Săsciori Lancram fn.A.A.T. 804 / 2007 sau a Legii nr.T.2 Lichid 1420 2 1150 211 .T. transport apă fabricarea berii prelucrare carne de pasara prelucrarea laptelui prelucrare carne de melci Fabricarea produselor finite si stratificate din lemn Fabricarea utilajelor mecanice prin turnare.

Cuza nr. 0723184623 Tel. Transilvaniei. 828731 Fax. 771030 0763652794 Tel/fax. 12. 15. 5 mc 212 . 711800 0748124918 Tel/fax 731517 0735557510 Tel/fax. 2. 6. Bena. 0726709489 Tel/fax 815852 0742148085 Tel.B.78 Oarda de Jos Rompetrol Downstream SRL Alba Iulia. 816181 0788352424 0788352424 Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL Butelii GPL 1. 54 All Oil SRL Cîmpeni Calea Turzii FN All Oil SRL Cîmpeni Moţilor nr. str. Decebal nr. 66 Lukoil România SRL Teiuş. str.2 Alba Iulia. Ferdinand nr. 851468. 5. 102 OMV Petrom SA– st.8 OMV Petrom SA Alba Iulia Biruinţei nr. 851039 Fax. OMV Petrom Marketing SRL. INFLAMABILE Tip combustibil Nr. 0748124919 Fax. Blv. Nr. 814173. Revoluţiei nr. Alba Iulia Calea Moţilor nr. 75000 litri 75000 litri 1 rezervor 1 rezervor 10282 litri 10871 litri 1 rezervor 1 rezervor 4157 litri 5673 litri 1 rezervor 2 rezervoare 20000 litri 60000 litri 2 rezervoare 2 rezervoare 60000 litri 60000 litri 1 rezervor 1 rezervor 90000 litri 47000 litri 1 rezervor 1 rezervor 9000 litri 25000 litri 20 buc 230kg 25 buc 40 buc 397. 4. 7. 814171 Fax. 732057 0745770502 Tel/fax. 828733. 732607 0744572600 Tel/fax. Aug. 10./Fax. 91 SC Euro Ştefan SRL Sebeş Drumul Sibiului 45 SC Nydawa Oil SRL Sebeş. 8. 13. crt Denumire/adresa Contact Tel/fax 830228 0722604311 Tel. 9. 3. 11. 831004 0728324095 0763651892 Tel. 79 SC Euroil Alba Iulia Ferdinand 83 SC Euroil Alba Iulia Dr. 14.114 OMV Petrom SA Alba Iulia AI. 860013 0740181716 Tel/Fax. Ioan Raţiu nr. 25 Lukoil România SRL Blaj Clujului FN OMV Petrom SA Sebeş Lucian Blaga nr. 1 F F F F F F F F F F F F F F F 3 rezervoare 2 rezervoare 114000 litri 76500 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 57000 litri 57000 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 60000 litri 60000 litri 4 rezervoare 2 rezervoare 150000 litri 90000 litri 2 rezervoare 2 rezervoare 60000 litri 60000 litri 2 rezervoare 3 rezervoare 40000 litri 80000 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 68094 litri 83176 litri 2 rezervoare 2 rezervoare 10000 litri 10000 litri 3 rezerv. nr.5 kg 5000 60 40 buc 1 rezerv. bicomp.1 Mol Petroleum SRL Aiud Str.

SC Cris Trans SRL Cîmpeni Libertăţii 15 Lukoil România SRL Alba Iulia Clujului Km 384 F F F F F F F F Lukoil România SRL Alba Iulia Republicii 37 OMV Petrom Teiuş (Rubi Oil SRL) Clujului nr.35 SC Florea Grup Blaj Clujului nr. 4 2 rezervoare 10000 litri 2 rezervoare 40000 litri 2 rezervoare 30000 litri 2 rezervoare 20000 litri 40000 litri 2 rezervoare 44000 litri 3 rezervoare 36000 litri 1 rezervor 20000 litri 3 rezervoare 90000 litri 2 rezervoare 67050 litri 2 rezervoare 60000 litri 2 rezervoare 48000 litri 3 rezervoare 2 rezervoare 10000 litri 2 rezervoare 100000 litri 2 rezervoare 30000 litri 1 rezervor 20000 litri 48 buc 10 buc 1 rezerv 5 mc 20 buc 40 buc 20 buc 40 buc 1 rez. 20000 litri 1 rezervor 22000 litri 1 rezervor 24000 litri 2 rezervoare 40000 litri 1 rezervor 30000 litri 2 rezervoare 76075 litri 2 rezervoare 90000 litri 2 rezervoare 74000 litri 2 rezervoare 1 rezervo r 1 rezervo r 5 mc 24.Tip combustibil Nr. bicomp./Fax 811324 0749203091 Tel.109 SC Arieşul SA Câmpeni Valea Bistrei nr. 27. Kogălniceanu nr. 810993 0744342588 Tel/Fax. Vladimirescu nr. 20./Fax.46 SC Florea Grup Aiud T. 887067 0748124916 Tel./Fax 815588 0747855448 Tel. 851282 0723637405 Tel. 771252. Ferdinand FN Lukoil România SRL Sebeş-Lancrăm DN1 Km 270+700 Lukoil România SRLAiud Str. Vladimirescu nr. 711400 0728999916 Tel./Fax. 771968 Fax. 21. 18./Fax. 851568 Fax./Fax. 1 Lukoil România SRL Alba Iulia. F F F F F 213 420kg . 842295 0728999950 Tel. 157 OMV Petrom Blaj (SC Geo Iulia SRL) M. 860261 0749203089 Tel. 55 SC Florea Grup Săntimbru Săntimbru DN1 K M 387 Mol România PP SRL Alba Iulia AI Cuza nr. nr. Blv. crt Denumire/adresa Contact Tel. 26. 22. 23. 842275 Fax. 28. 771355 0744697128 Tel. T. 19. 17. 0744790417 Tel. 860114 0728967769 Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL Butelii GPL 16. 711774 0727372693 0728999914 Tel. 25.

32. crt Denumire/adresa Contact Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL Butelii GPL 90000 litri 29. 2 Transiviniş & Co SRL Sebeş M. Mol România PP SRL Alba Iulia Drumul Sibiului FN Lukoil România SRL Sebeş Str. 812213 0729087401 Tel. 833749 0728999906 Tel. 827285 0358401521 0728999915 90000 litri 4 rezervoare 105000 litri 3 rezervoare 120000 litri 2 rezervoare 90000 litri 3 rezervoare 32000 litri 2 rezervoare 88000 litri 1 rezervor 40000 litri 1 rezervor 20000 litri 2 rezervoare 49000 litri 2 rezervoare 90000 litri 1 rezervor 6000 litri 5000 litri F F 2 rezervoare 45000 litri 2 rezervoare 60000 litri 2 rezervoare 90000 litri 3 rezervoare 81000 litri 2 rezervoare 68000 litri 1 rezervor 20000 litri 2 rezervoare 40000 litri 3 rezervoare 54000 litri 2 rezervoare 80000 litri 1 rezervor 6000 litri 1 rezerv 5000 litri 400 kg 40 kg 1 rezerv. 810295 Fax. Kogălniceanu nr./Fax. 38. 2 Florea Grup SRL Ocna Mureş M. Eminescu nr. 34.61 SC Benstar SRL Oiejdea Clujului nr./Fax. Doja FN SC Premium SRL Alba Iulia Moţilor nr. 36. 731267 0749065863 Tel. Bena FN SC MP Petroleum Distribuţie SA Alba Iulia (Rubi Oil) Ferdinand 76 Florea Grup SRL Alba Iulia Bd. Horea nr./Fax. 30. 5000 litri 31. 35. Aug. 846855 0747402041 0728999915 Tel. 0358401520 Fax. 0258713418 Tel.Tip combustibil Nr.101 Florea Grup SRL Zlatna P-ţa Unirii FN Tel. 33. 730007 0752262230 Tel./Fax. F F F F F F F T 1000kg 40 kg 60 buc X 214 . 815944 0745778580 Tel.17B Florea Grup SRL Blaj 1 Gh. 37.

material în suspensie.DGRM CNCAF Minvest SA Deva (fosta S. BATALELE DE STOCARE PRODUSE CHIMICE DIN OBIECTIVE Populaţia existentă în zona de risc (nr.SITUAŢIA CU PRINCIPALELE EFECTE POSIBIL A SE PRODUCE LA IAZURILE DE DECANTARE. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea 1 Baia de Arieş 2 Iazul de decantare Brăzeşti 3 Ministerul Economiei. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.007 0. sat Brezeşti 6 20 7 0. sat Sărtaş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş 215 22 0 0 0 0 0. steril. 6 Halda galeriei Ştefania de Sus Halda galeriei Sigismund Ape cu cianuri. BAIA DE ARIEŞ) şi SC Gavella Com SRL Oradea (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Ministerul Economiei.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.03 Sala de sport Baia de Arieş 1 km - Valea Sărtaşului Pârâul Feredeu Valea Ambrului Valea Ambrului Valea Ambrului Rîul Arieş Valea Ambrul ui Valea Băilor Valea Băilor Valea Băilor Nu Nu Nu Nu Nu În conservare Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % - - Obs .DGRM CNCAF Minvest SA Deva (fosta S. halda de steril. metale grele. 245 800 000 t 5 Baia de Arieş. 0. material în suspensie. HALDELE DE STERIL.p.0155 0. 05 0. BAIA DE ARIEŞ) şi SC Gavella Com SRL Oradea(contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) 4 Material în suspensie. steril 4 575 000 t Steril 8 559 000 t Steril 78 000 000 t Steril 594 000 t Steril 7 150 000 t Baia de Arieş.045 Sala de sport Baia de Arieş 2 km Valea Cuţii Hărmăn easa Nu Închidere şi conservare Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Iazul de decantare Valea Sărtaşului Halda Progresul Halda Puţ Nr. metale grele.067 8 Cămin Cultural Brăzeşti.C.A. ARIEŞMIN S. ARIEŞMIN S.8 km 9 Valea Negoiu 10 Râul Arieş 11 Nu 12 Închidere şi conservare Baia de Arieş Iazul de decantare Valea Cuţii Ape cu cianuri. Comerţului şi Mediului de Afaceri . Comerţului şi Mediului de Afaceri . 03 0.C.A. steril 15 460 000 t Baia de Arieş 14 0.

Abrud S. Cuprumin S. sat Dăroaia 216 0 0 0 20 0.1.C. Cuprumin S. sat Ştefanca Lupşa.A.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.5 0 0. Abrud S.C. Abrud S.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – Filiala Steril cuprifer cu conţinut de metale grele 60 000 000 t Steril cuprifer 3 300 000 t Steril cuprifer 1 100 000 t Steril de carieră 20 000 000 t Steril de carieră 30 000 000 t Steril de carieră 70 000 000 t Steril aurifer 9 000 000 t Bistra Bistra Lupşa Bucium Lupşa Gura Roşiei 24 0 0 0 0 0.A. Abrud S. sat Valea Şesei Bistra. Cuprumin S.C.C.005 0.27 0. sat Geamăna Bucium Lupşa Roşia Montană.7 - Valea Băilor Pârâul Feredeu Valea Băilor Valea Şesei Valea Ştefanca Valea Ştefanca Valea Şesii - Valea Ciorii Valea Ambrului Valea Ambrului Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Rîul Arieş Nu Nu Nu Nu Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70 % Înierbat natural 70% în funcţiune Cămin Cultural Valea Lupşii. Abrud S.05 0. 2 şi 3 Steril 182 000 000 t Steril 14 500 000 t Steril 120 000 000 t Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Lupşa.61 Nu Nu Nu Nu Nu 42 1.A.C. Cuprumin S. Comerţului şi Mediului de Afaceri .A. 7 km Şcoala generală 2 km Cămin Cultural Roşia Montană 4 km S.2 0.p.A. halda de steril. Cuprumin S. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Lupşa Halda galeriei Binecuvântar ea Domnului Halda galeriei Buturoasa Halda galeriei Norocul Iazul de decantare Valea Şesei Iazul de decantare Valea Ştefancei I Iazul de decantare Ştefancei II Halda de steril Geamăna Halda de steril Obârşia Muntari Halda de steril Valea Cuibarului Iazul de decantare Gura Roşiei nr.07 0.1 Pârâul Abrudel Nu În conservare/ecologi zare Obs - . Abrud Ministerul Economiei.A. Cuprumin S.C. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.Populaţia existentă în zona de risc (nr.

Cult Roşia Montană.005 - Pârâul Abrudel Nu Închisă Halda de steril Rakoşi Roşia Montană Halda de steril Iuliana Roşia Montană Halda de steril Afiniş Ministerul Economiei.7 km Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană Halda de steril Aurora Roşia Montană 217 0 0.08 0. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.002 - Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană 0 0. halda de steril. sat Valea Săliştei Roşia Montană. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Valea Săliştei Corna Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Iazul de decantare Valea Săliştei Halda de steril Valea Verde Halda de steril Hop Găuri Halda de steril Verkeş Roşiamin Roşia Montană SA Şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Steril aurifer 8 500 000 t Steril aurifer 6 500 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 171 000 000 t Mat. sat Corna 12 45 0. în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 53 800 000 Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 26 850 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 19 380 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 21 580 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 8 000 000 t Abrud.9 Internat Şcolar Abrud 3 km Căm.17 - Nu Roşia Montană 0 0.001 Cămin Cultural Roşia Montană 4.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.Populaţia existentă în zona de risc (nr.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – Filiala Roşiamin Roşia Montană SA Şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Roşia Montană 0 0.07 - Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Obs .p. 4 km Pârâul Abrudel Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Pârâul Valea Cornei Rîul Arieş Pârâul Abrudel Pârâul Abrudel Nu Nu În conservare/ecologizare În conservare/ecologizare Închisă Roşia Montană 0 0.004 - Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană 12 0. Comerţului şi Mediului de Afaceri .

halda de steril. + 938 m Roşia Montană 0 0. Cîrnicel + 910 m Halda de steril Napoleon + 959 m Halda steril Măneşti + 795 m Ministerul Economiei. în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 8 600 000 t Mat.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – Filiala Roşiamin Roşia Montană SA şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Ministerul Economiei.02 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Obs .06 - Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Zlatna Iazul de decantare nr. Comerţului şi Mediului de Afaceri . batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Roşia Montană Halda de steril Găuri Roşia Montană Halda de steril 23 August Halda de steril Gal.004 Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă 0 0.06 Cămin Cultural Roşia Montană 2.03 - Nu Închisă Roşia Montană Halda de steril Gal. Comerţului şi Mediului de Afaceri .5 km Cămin Cultural Roşia Montană 6 km - Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană 0 0.05 Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Nu Închisă Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană 4 0.DGRM CNCAF Minvest SA Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 13 600 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 69 000 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 95 820 000 t Mat.026 Pârâul Roşia Pârâul Roşia Pârâul Abrudel Pârâul Abrudel Nu Închisă 0 0. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.Populaţia existentă în zona de risc (nr.p.1 Zlatna Zlatna 218 0 0. în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 28 750 000 t Materiale în suspensie provenite din sterilul de mină din haldă 20 140 000 t Sterilul în suspensie cu conţinut de metale şi reactivi de flotaţie 3 000 000 t Roşia Montană 4 0.

cu conţinut de metale grele 250 000 t Zlatna. Comerţului şi Mediului de Afaceri . sat Almaşu Mare 219 0 0. cu conţinut de metale grele 275 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere.DGRM CNCAF Minvest SA Deva – punct de lucru Zlatna (fosta S SC Zlatmin SA Zlatna) şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul Sterilul în suspensie cu conţinut de metale şi reactivi de flotaţie 2 000 000 t Sterilul în suspensie cu conţinut de metale şi reactivi de flotaţie 300 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. cu conţinut de metale grele 125 000 t Rocă sterilă rez. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.6 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare 0 0 0.8 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Valea Mică Galaţi Iazul de decantare nr. sat Almaşu Mare 0 0.3 Galaţi Halda de steril Haneş Deva – punct de lucru Zlatna (fosta S SC Zlatmin SA Zlatna) şi SC Castrum SRL Negreşti Oaş (contractantul lucrărilor de închidere şi ecologizare) Zlatna Zlatna Halda de steril Runc Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Halda de steril Cheneş – Larga Halda de steril 23 August Halda de steril 1 Mai Halda de steril Vl.5 0. sat Almaşu Mare Zlatna. cu conţinut de metale grele 350 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. sat Almaşu Mare Zlatna.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare. Babei Ministerul Economiei.2 Valea Mică Iazul de decantare nr. sat Galaţi Zlatna. sat Almaşu Mare 0 0.p.4 - Râul Ampoi Râul Ampoi Râul Ampoi Râul Mureş Râul Mureş Râul Mureş Nu Nu În curs de ecologi-zare În curs de ecologi-zare În curs de ecologi-zare - 0 0. sat Almaşu Mare Zlatna.02 - Nu 0 1 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna.4 - Nu Obs . halda de steril. din lucrările miniere 350 000 t Rocă sterilă rezultată din lucrări miniere 450 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere.Populaţia existentă în zona de risc (nr.02 - Râul Ampoi Râul Ampoi Râul Mureş Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare În curs de ecologi-zare 0 0. sat Valea Mică Zlatna.

Oprită activitatea op. cu conţinut de metale grele 475 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. cu conţinut de metale grele 175 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere.5 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna.018 0.2 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Oprită activita-tea op.08 0. ec.06 0. 5 reziduuri calcaroase Batal nr. Oprită activitatea op. batalul de stocare produse chimice Primul curs de apă care poate fi afectat Locuri în care se face evacuarea imediată şi distanţa până la acestea Operatorul economic/ deţinătorul Dacă se pot produce evenimente de natură transfrontalieră Localitatea Almaşu Mare Halda de steril Petru şi Pavel Halda de steril Dumitru lucrărilor de închidere şi ecologizare) Almaşu Mare Almaşu Mare Halda de steril Preluca Almaşu Mare Ocna Mureş Ocna Mureş Ocna Mureş Ocna Mureş – Războieni Halda de steril Victoria Batalul de urgenţă reziduuri calcaroase Batal nr. cu conţinut de metale grele 350 000 t Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere. sat Almaşu Mare 0 0. sat Almaşu Mare 0 0. sat Almaşu Mare 0 0. Ocna Mureş Ocna Mureş Ocna Mureş Războieni 0 0 0 0 0. ec. ec. sat Almaşu Mare 0 0. cu conţinut de metale grele 225 000 t Reduuri calcaroase 900 000 000 t Reduuri calcaroase 500 000 000 t Reduuri calcaroase 300 000 000 t Reduuri calcaroase 2 511 000 t Zlatna. ec. halda de steril.Populaţia existentă în zona de risc (nr. Oprită activita-tea op.p. locuitori) Al doilea curs de apă care poate fi afectat Suprafaţa maximă posibil a fi contaminată (km.3 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna. 6 reziduuri calcaroase Iaz de decantare Valea Socşoara SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA Ocna Mureş SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA Ocna Mureş SC GHCL UPSOM ROMÂNIA Ocna Mureş SC GHCL UPSOM ROMÂNIA Ocna Mureş Rocă sterilă rezultată din săparea lucrărilor miniere.2 - Râul Ampoi Râul Mureş Nu În curs de ecologi-zare Zlatna.) Zonă potenţial fi afectată (oraş sau comuna/satul) Tipul de substanţe existente şi catitatea (to) Iazul de decantare.02 - Râul Mureş Râul Mureş Râul Mureş Valea Rea - Nu Nu Nu Nu - Râul Mureş - 220 Obs .

unelte genistice Avertizare şi interzicerea diverse=40 buc. BATALELE DE STOCARE PRODUSE CHIMICE Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare.B. 2.R. Evacuare. Avertizare şi interzicerea 2.B. HALDELE DE STERIL. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.autobasculantă=1 accesului 5. Avertizare şi interzicerea 4.N. Var=30 t SC GHCL UPSOM România SA Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând 221 Obs 10 . Protecţie C..) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea 1 Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Baia de Arieş Lupşa Bistra 2 Iazul de decantare Brăzeşti Iazul de decantare Valea Cuţii Iazul de decantare Valea Sărtaşului Halda Progresul Halda Puţ Nr.Autosp ecială de pompieri =1 buc.Salopete de proteţie=25 buc. Completul de protecţie individuală=20 cpl.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr. Protecţie C. 6 Halda galeriei Ştefania de Sus Halda galeriei Sigismund Halda galeriei Binecuvântarea Domnului Halda galeriei Buturoasa Halda galeriei Norocul Iazul de decantare Valea Şesei Iazul de decantare 3 4 5 6 7 8 9 Avertizare şi alarmare.N. Protecţie C.(Garda de intervenţie Câmpeni) Măşti contra gazelor=20 buc. halda de steril. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.N. Evacuare. 1. Autospec ială de pompieri 1.Autogreder = 2 Interzicerea consumului de apă buc. tractoare=2.. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.R.Buldoexcavator= accesului 3 buc.R. .Grup generator accesului sudură=2 buc. 1. accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare. SC GHCL UPSOM 1.B.R. mijl. Evacuare.Hipocl România SA orid de Ocna Mureş sodiu=2t SC Uzinele 2.Var=2t Chimice Turda SA Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele şi ape contaminate cu conţinut de ceanuri. Protecţie C. Evacuare. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr. camion=1...SITUAŢIA CU PRINCIPALELE MIJLOACE ŞI ECHIPAMENTE SPECIFICE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE ACCIDENT LA IAZURILE DE DECANTARE.N. Evacuare.Motopo mpe=3 buc. Avertizare şi interzicerea 3.B.mortalitate piscicolă vehicule offroad=2.

Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.B. consumului de apă Avertizare şi alarmare. 3. autobasculantă 18mc=2 buc. 2.N. 2 şi 3 Iazul de decantare Valea Săliştei Halda de steril Valea Verde Halda de steril Hop Găuri Halda de steril Verkeş Halda de steril Rakoşi Halda de steril Iuliana Protecţie C..B. 2. Protecţie C.R. Interzicerea autobasculante consumului de apă tehnologice de Avertizare şi alarmare.Grup generator sudură=2 buc. Protecţie C.N.excavator=2 buc. 2. mortalitate 222 Obs .B. C.(garda 1. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. 3..Salopete de proteţie=15 buc.Autospe cială de pompieri= 2 buc.Motopo mpe=4 buc. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.N.N. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr.Buldoexcavator= 3 buc.Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.R. halda de steril.Cizme=15 perechi Var=3t SC GHCL UPSOM România SA Ocna Mureş SC Uzinele Chimice Turda SA SC GHCL UPSOM România SA Ocna Mureş SC Uzinele Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele.N. 2. 2.unelte genistice diverse=40 buc 7.N. mijl.(garda de interventie Câmpeni) 2. Protecţie mare capacitate=10 C. Protecţie C.autobasculantă 35mc=2 buc.B.Salopete de proteţie=15 buc.R.B.. 1. 1..mănuşi de protecţie=15 buc.mănuşi de protecţie=25 buc.Buldozer=1 buc. mortalitate piscicolă Var=3t Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele. 2.R. Protecţie C.mortalitate piscicolă Lupşa Gura Roşiei Valea Săliştei Corna Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană 1.N. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare.R.B.B. 1.Buldozer=1 buc.Cizme=15 perechi 3. Ocna Mureş SC Uzinele Chimice Turda SA metale grele şi ape acide. 5.1.Motopo mpe=4 buc.R.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea Valea Ştefancei I Bistra Lupşa Bucium Iazul de decantare Ştefancei II Halda de steril Geamăna Halda de steril Obârşia Muntari Halda de steril Valea Cuibarului Iazul de decantare Gura Roşiei nr.B. 4..Buldoexcavator= 3 buc. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi alarmare. Protecţie C. Interzicerea buldozere=14 excavatoare=2.. 4.autobasculantă =2 buc.R.N.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr.Grup generator sudură=2 buc.Autospe cială de pompieri= 2 buc.Cizme=25 perechi 3.. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului 1. 6. Protecţie autobasculante de 16-18 tone=10.R..

Interzicerea 2.B.alunecări de teren in zona haldelor de steril 223 Obs .N. halda de steril. C.B. Interzicerea consumului de apă Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului 1.N.R. autobasculantă 18mc=2 buc.Motopom pe=2 buc.mănuşi de protecţie=15 buc.(SVSU Zlatna) 5. evacuare Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare. 6. consumului de apă 4. Protecţie 1.(SVSU Zlatna) 2.B. 4. 3. evacuare 35mc=2 buc.. Grup generator consumului de apă sudură=1 buc Avertizare şi alarmare.Încărcător frontal=1 C..3 Galaţi Halda de steril Haneş Halda de steril Runc Halda de steril Cheneş .R. Cîrnicel + 910 m Halda de steril Napoleon + 959 m Halda steril Măneşti + 959 m Halda de steril Gal.Buldoexcavator=1 buc.Motopo mpe=4 buc. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.(SVSU Zlatna şi Almaşu Mare) 1.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Roşia Montană Zlatna Valea Mică Galaţi Zlatna Zlatna Almaşu Mare Almaşu Mare Halda de steril Afiniş Halda de steril Aurora Halda de steril Găuri Halda de steril 23 August Halda de steril Gal. Protecţie buc.Autospec ială de pompieri=1 buc.Larga Halda de steril 23 August Avertizare şi alarmare. de interventie Câmpeni) 2.N.1 Zlatna Iazul de decantare nr. Interzicerea buc.Autobasculantă=3 Avertizare şi alarmare.Cizme=10 perechi 3. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr. Chimice Turda SA piscicolă Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare.Salopete de proteţie=10 buc.unelte genistice diverse=40 buc 7. mijl. 2.mănuşi de protecţie=10 buc.Completul de protecţie individuală=5 cpl.Completul de protecţie individuală=20 cpl.R. + 938 m Iazul de decantare nr. 5. evacuare Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi alarmare. C.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr.(Detaşamentul Alba Iulia) Var=1t SC GHCL UPSOM România SA Ocna Mureş SC Uzinele Chimice Turda SA Poluarea cursurilor de apă cu steril conţinând metale grele..Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare.excavator=2 buc. mortalitate piscicolă.2 Valea Mică Iazul de decantare nr. Protecţie 3.

2.Salopete de proteţie=25 buc.Buldoexcavator =1 buc.Cizme=25 perechi 3.Completul de protecţie individuală=5 cpl.Autospe cială de pompieri= 2 buc. 1. Babei Halda de steril Petru şi Pavel Halda de steril Dumitru Halda de steril Preluca Halda de steril Victoria Batalul de urgenţă reziduuri calcaroase Batal nr. 5 reziduuri calcaroase Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea accesului Avertizare şi interzicerea consumului de apă Avertizare şi interzicerea consumului de apă Ocna Mureş Batal nr.) Nr şi tipul mijloacelor de decontaminare Localitatea Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Almaşu Mare Ocna Mureş Ocna Mureş Halda de steril 1 Mai Halda de steril Vl.) Tipul substanţelor de decontaminare ce trebuie utilizate în caz de accident Nr. 6 reziduuri calcaroase Avertizare şi interzicerea consumului de apă 1. 4.Încărcător frontal=1 buc. 2.(SVSU Ocna Mureş) Acid Acetic= 1t SC JIDVEI SACom. Mortalitatea piscicolă 224 Obs . 3. batalul de stocare produse chimice Măsuri de protecţie urgente pentru populaţie Agenţii economici ce pot furniza în regim de urgenţă substanţe de decontaminare Mijloace tehnice de intervenţie existente în profil teritorial (tipul şi nr.Autobasculantă= 4 buc. şi tipul mijloacelor de protecţie individuală deţinute de structurile abilitate (structura şi nr.Jidvei Poluarea râului Mureş cu substanţe având caracter bazic. halda de steril.mănuşi de protecţie=25 buc.(SPS U operator economic şi SVSU Ocna Mureş) 2.Motopo mpe=1 buc. mijl.(SVS U Ocna Mureş) 1.Principalele efecte prognozate pe termen mediu şi lung Iazul de decantare.

. in conditii favorabile se formeaza hidrogen. nu se va folosi apa.sat. SC Alba Aluminiu SRL Zlatna. stocate si vehiculate care pot avea impact asupra mediului in cazul unor accidente sunt: • pulbere de aluminiu atomizata • pulbere de aluminiu macinata. substantele si produsele utilizate. In caz de deversare al produsului in sistemul de canalizare sau in cursurile de apa se anunta imediat autoritatile care pot interveni in acest caz.S 43. spontan Fraze de securitate: .Analiza riscurilor industriale din punct de vedere al poluării mediului. oraş Zlatna Activitatea principală a obiectivului consta în stocarea GPL-ului aragaz.Foarte inflamabil . nu se foloseste apa.\ Dietilenglicol: Fraze de risc .R17: inflamabil in aer.R15: la contactul cu apa degaja gaze extrem de inflamabile . Identificarea instalatiilor care ar putea prezenta potenţiale accidente majore: • descărcarea gazului din vagonul cisternă şi transportul lui până la stocător • la depozitul de stocare • la transportul gazului din stocător la instalatia de îmbuteliere • la îmbutelierea gazului • la manipularea şi încarcarea buteliilor • la încarcarea cisternelor cu GPL Accidente majore cu impact asupra mediului sunt exploziile. substanta deosebit de periculoasa.3: in caz de incendiu se vor utiliza extinctoare cu praf.R22: nociv in caz de inghitire Reprezinta pericol pentru mediu ca potential poluant al apei. Pentru estimarea efectelor posibile ale unui accident major trebuie sa se ia in considerare eventualele efecte: • flăcări • radiaţii termice • unde de presiune • degajări periculoase de materiale • degajări de vapori inflamabili şi toxici Aluminiu: Fraze de risc ..C3 propan: F+ : extrem de inflamabil . peliculizata cu stearina • white-spirit • dietilenglicol • metoxipropanol • pasta de aluminiu In cazul patrunderii apei in utilajele tehnologice. SC Crimbo Gas SRL Zlatna Amplasament: .1. fabricate. Fraze de risc la substanţele componente ale GPL-ului . îmbutelierea acestuia şi transportul lui la beneficiar. Patrânjeni. Pe platforma SC Alba Aluminiu SRL Zlatna.6: in caz de incendiu se va utiliza nisip. 225 . putand genera detonatii.extrem de inflamabil şi cangerigen de categoria II.3 butadiena( în carburanţi pentru automobile): F+T: .S 43.

este miscibil in apa. mucoasele. iar arderea duce la formarea de compusi iritanti si toxici. mucoasele. impactul asupra mediului. da amestecuri explozive cu aerul . în hală Se descompune la incalzire. hala depozitare inchisa-depozit de ureecapacitate de stocare 10. Nu sunt disponibile date referitoare la riscul de accident. de 252 g/mc si o temperatura min. deversarile accidentale pot avea un impact 226 Catalizator feromolbidenic Uree CO(NH2)2 Soda 100% NaOH (C) R35 Acid formic HCOOH (C) R35 Melamina tehnica C3H6N6 Sulfat de amoniu 100% Uran (azotat de amoniu) NH4SO3 amestec de : CO(NH2)2 NH4NO3 . Este un agent puternic corosiv. daca cumulativ se atinge o concentratie min.R 34 – R 40.5-44. de 950oC. Insuspensie cu aerul poate genera explozii. contactul cu apa este exoterm putand genera caldura suficienta pentru ardere. Este prezent doar in instalatie. La contactul cu pielea.nociv Fe si Mo Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Doua rezervoare 1550 mc fiecare Este inflamabil şi toxic . arde la 65oC . reactionează violent cu substante oxidante prezentand risc de incendiu şi explozie. Containere etanse. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa.inhalare si ingestie provoaca reactii grave. iar arderea duce la formarea de compusi iritanti si toxici ca Metanol Formaldehida Necesita atentie speciala Se va evita contaminarea canalizărilor şi cursurilor de apă. La ardere duce la formarea de compusi toxici. modul de depozitare şi riscuri asociate: Natura Impact asupra Materii prime chimica/compozitie Mod de depozitare şi riscuri asociate mediului Fraze de risc CH3OH F. 8 rezervoare. T R11. arde la 69oC. natura chimică /compoziţie. limita de explozie in aer vol% 5. iar arderea duce la formarea de compusi iritanti si toxici. Kronospan Sebes S. în hală Este o substanta puternic coroziva si inflamabila . Containere etanse.de 800 mc fiecare toxic prin inhalare. Se va evita contaminarea canalizarilor şi cursurilor de apă. R23/25 R 23/24/25. în contact cu pielea şi prin înghitire provoacă arsuri suspect de efect cancerigen poate cauza o iritare prin contact cu pielea. În tabelul de mai jos sunt prezentate substanţele periculoase folosite în procesul de producţie.000 t Produce reactii grave la inhalare si ingestie .C. Containere etanse.R-43C-Corosiv T-toxic Xn.S. Containere etanse. în hală Se descompune la incalzire. Se va evita contaminarea canalizarilor şi cursurilor de apă. fazele de risc. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Atenţie specială trebuie acordată organismelor acvatice. peste 69oC poate forma amestecuri explozive cu aerul . în hală Se descompune la încălzire. Obiectul de activitate: producerea plăcilor stratificate din lemn şi a răşinilor ureoformaldehidice. Containere etanse. inhalare si ingestie produce reactii grave organismului uman.A. solubil in apa. La contactul cu pielea.

care da reactii grave la contactul cu pielea. R42/43. Containere etanse. Este puternic corosiv (ataca metalele) si inflamabil.7°C . în hală Este un produs nociv. R36 Na2S2O5 Xn R22. R31. Produsul sublimează la încălzire. ingestie si inhalare.în hală Solubil în apă .Materii prime Natura chimica/compozitie Fraze de risc si H2O Impact asupra mediului negativ asupra mediului. gazele de ardere sunt toxice. care da reactii grave la contactul cu pielea.4-16. ingestie şi inhalare. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. efectul negativ al produsului este dat de formaldehida si de amoniac rezultate prin hidroliza acestuia. Vaporii si praful antrenati de aer sunt inflamabili sau pot forma amestecuri explozive.arde in conditii normale de temperatura si presiune. Containere etanse.28-2. în hala de depozitare materiale auxiliare. acid cianhidric si oxizi de azot. Hexamina (CH2)6N4 F. ingestie şi inhalare.Dă reactii violente cu oxidanti şi baze puternice. arde la 75 °C . R41 Metabisulfit de sodiu Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. mucoasele. în hală Este un produs nociv. mucoasele. prin contaminarea terenurilor. Containere etanşe. mucoasele. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. ingestie şi inhalare. care da reactii grave la contactul cu pielea. Se produc gaze toxice la ardere. Limita de explozie în amestec cu aerul vol% 0. a freaticului si apelor curgatoare. Xn R11. Containere etanşe. R35 Acid citric C6H8O7 Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. în hală Este un produs nociv. Dă reacţii grave la contactul cu pielea. mucoasele. 227 . La contactul cu acizii eliberează gaze toxice. Containere etanse. Este usor inflamabila . Containere etanse. Peste această temperatură formeaza amestecuri explozive cu aerul. ingestie şi inhalare. Din descompunere rezulta produse periculoase ca : vapori de amoniac. arde la 16.5H2O Acid acetic CH3COOH C. Mod de depozitare şi riscuri asociate NOx si NH4. limita de explozie în aer 5. da reactii la contactul cu pielea. punct de aprindere 39°C . mucoasele. mucoasele. Clorura de amoniu NH4Cl Xn R22.29. Dă reactii grave la contactul cu pielea. formaldehida. in hala Este puternic corosiv si inflamabil . Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Prezinta risc serios pentru ochi. F R10. ingestie si inhalare Borax (borat de sodiu) B4O7Na2.

R 35 R 36/37 Formaldehida 0. în hala de depozitare materiale. Este coroziv pentru ochi.1-1 % R 23/24/25. Nu se fac depozitari in spatii deschise si direct pe sol. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. limita de explozie la 20°C . Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Nu se fac depozitari in spatii deschise si direct pe sol. La expunere de luga durata poate aparea fibroza. ingestie si inhalare. Rezervor de 20 mc amplasat în hala de apa demineralizata. ½H2O Siloz etans. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Prezinta pericol la dispersia particulelor fine in aerul atmosferic. Prezinta pericol la dispersia particulelor fine in aerul atmosferic. Nu se fac depozitari in spatii deschise si direct pe sol. Expunerea repetată poate cauza sensibilitatea pielii. La expunere de luga durata poate aparea fibroza. Fosfat disodic Na2HPO4 Siloz etans. in hala de depozitare materiale Se va evita inhalarea si ingestia.Materii prime Natura chimica/compozitie Fraze de risc Impact asupra mediului substanta este periculoasa pentru organismele acvatice. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. Este iritant pentru tractul respirator si ochi.R 34 – R 40. Sulfat de calciu CaSO4. Argila caolinoasa H2Al2Si2O8 H2O siloz etans. în hală Se va evita inhalarea si ingestia. Particulele fine in amestec cu aerul dau amestecuri explozive . Substantele chimice cu ris potential asupra mediului detinute sunt: • acid clorhidric • amoniac Substante neutralizatoare pentru amoniac – solutii de acid clorhidric sau acetic in diverse concentratii. SC GHCL Upsom Romania SA Activitatea principala a obiectivului este : producerea substantelor chimice anorganice de baza. arde si se descompune la 75oC. Se emit gaze iritante si toxice la ardere. piele si tractul respirator. Este iritant pentru tractul respiratoriu si irita ochii. Acid clorhidric 30% Rasini ureoformaldehidice si melaminoforma ldehidice HCl C . mucoasele . 228 . Lichidele reziduale si deseurile sunt periculoase Mod de depozitare şi riscuri asociate Stearat de zinc Zn(C18H35O2)2 Containere etanse. duce la formarea de gaze iritante si toxice in timpul arderii. Este puternic coroziv Dă reactii grave la contactul cu pielea.R-43C-Corosiv T-toxic In saci de plastic. Se va evita contaminarea canalizarilor si cursurilor de apa. în hală Este combustibil.

o împrejurări determinante. Drumurile judeţene şi comunale totalizează 2221 km. Judeţul Alba este străbătut de 2671 km de drumuri publice. Accidente o cantităţile.1. din care 513 km drumuri modernizate şi 476 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. este: 229 . o densitatea sarcinii termice de incendiu. Drumurile naţionale ce străbat judeţul şi desfăşurarea lor. o rezistenţa şi etanşeitatea sistemelor de vehiculare şi stocare. Transport rutier. o sursele de aprindere. şosele de centură o Nodurile de cale ferată şi punctele de triaj (Teiuş. Vinţu de Jos). o neglijenţă sau nesupraveghere. o sursele sau condiţiile de amorsare a exploziilor. o condiţii meteorologice nefavorabile. Zonele cu potenţial de producere a accidentelor. o intervenţii neadmise în sistem. Drumurile naţionale totalizează 450 km. Avarii o monitorizarea pericolelor. din care 122 km modernizate şi 444 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. incendiilor şi exploziilor pe timpul transportului şi depozitării substanţelor periculoase pe teritoriul judeţului sunt în principal: o Pe căile de comunicaţie rutieră (drumurile naţionale şi judeţene).comunicaţia dinspre Zlatna spre Cîmpeni) nu are o dispunere circulară astfel încît să asigure comunicaţia spre diferite direcţii.2. o În zonele de amplasare a operatorilor economici surse potenţiale de risc tehnologic şi risc exploziv incendiar. În acest context trebuie menţionat faptul că reţeaua şoselelor de centură ale localităţilor şi în special ale municipiilor şi oraşelor este foarte slab dezvoltată iar acolo unde există (Municipiul Alba Iulia – comunicaţia dinspre Sebeş spre Cluj Napoca şi Oraşul Abrud . avariilor. feroviară şi aeriană. 2. Riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase – posibile accidente ce se pot produce pe reţeaua rutieră.2. Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pe timpul transportului şi depozitării substanţelor periculoase sunt: Incendii o combustibilitatea şi periculozitatea materialelor şi a substanţelor. o fiabilitatea sistemelor. compunerea transporturilor şi destinaţia acestora. feroviară pentru transportul materialelor periculoase.2. Traficul cu intensitatea cea mai mare este întîlnit pe drumurile naţionale DN 1 (relaţia dinspre Sibiu spre Cluj Napoca) şi DN 7 (relaţia Sebeş spre Deva). Explozii o natura şi cantitatea substanţelor şi a amestecurilor explozive. De-a lungul drumurilor naţionale sunt amplasate municipiile şi oraşele din judeţ. Coşlariu. natura şi particularităţile materialelor periculoase. din care 321 km modernizate şi 32 km cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. o gradul de uzură a mijloacelor tehnice. o abateri de la parametrii de funcţionare sau utilizare. o microclimatul. Războieni. o Municipiile şi oraşele judeţului pe teritoriul cărora nu sunt amenajate pentru toate direcţiile. o indicele de severitate al secetei. o punctele vitale cu vulnerabilitate mărită sau punctele negre sau înguste.

o În cursul anului 2008 au avut loc un număr de 365 accidente rutiere soldate cu 48 de morţi. Bihor .000 de autovehicule în 24 de ore.DN 75 (Câmpeni) pe o porţiune de 10.Blaj .Aiud există o porţiune inundabilă de drum în anotimpurile ploioase. 35 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare. Zone periculoase pentru circulaţia rutieră sunt: . . DN 14B -Teiuş (DN 1) .290 km. .Unirea . Hunedoara .-Limită jud.527 km. În zona de munte desfăşurarea acestora se face şi în sectoare cu serpentine sau curbe deosebit de periculoase. DN 67 C şi DN1R. 21 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare.Limită jud. rănirea gravă a 186 de persoane şi rănirea uşoară a 233 de persoane.Limită jud. DN 74A -Abrud(DN 74) .1. 174 de accidente grave. Situaţia statistică a accidentelor rutiere pe teritoriul Judeţului Alba.N.Ciuruleasa .Şugag . 192 răniţi grav şi 299 răniţi uşor.Teiuş . -Limită jud. .Alba Iulia (DN 1) pe o DN 74 porţiune de 74 km.1. DN 1 Principalele cauze ale producerii accidentelor grave de circulaţie sunt: Accidente Morţi Răniţi grav Viteza neadaptată la conditiile de drum 45 13 50 Traversare neregulamentară 28 5 23 Depăşire neregulamentară 19 11 20 Conducere imprudentă 16 3 19 Neacordare prioritate auto 13 0 14 230 . 197 răniţi grav şi 273 răniţi uşor. Din totalul accidentelor. Vâlcea . 74.limită jud.Sebeş .Aiud .N.1. 60. 67 C. pe raza judeţului Alba s-au produs 303 accidente rutiere din care. DN 1R -Limita Jud.Zlatna .Sebeş – Lancrăm . Din totalul accidentelor. DN 7 . media fiind de 25. unde se înregistrează una dintre cele mai mari valori de trafic.Oaşa . 47 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare.Limită jud. pe raza judeţului situaţia accidentelor rutiere produse este următoarea : o În cursul anului 2007 au avut loc un număr de 301 accidente rutiere soldate cu 35 de morţi. în apropiere de mun. în sezonul rece pe Dealul Mare.N.Drumuri judeţene: 50 drumuri judeţene totalizând un număr de 1044.612 km.Valea Lungă . în perioada 2007 – 2010.Albac .Meteş . iar configuraţia drumului este formată dintr-o succesiune de rampepante şi curbe periculoase. între mun.Drumuri comunale: 197 drumuri comunale totalizând un număr de 1130. DN 67C -Limită jud. Conform datelor statistice ale Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba. 38 au necesitat intervenţia echipajelor de descarcerare. acestea fiind caracteristice drumurilor naţionale DN 74. Din totalul accidentelor. de la km.N.300 km. Cel mai vulnerabil tronson rutier este pe D. Alba Iulia şi comuna Unirea unde în perioada de toamnă – primăvară se produce ceaţă densă. . 43 la km. În majoritatea cazurilor drumurile naţionale din judeţ sunt cu două sensuri de circulaţie (câte o bandă pentru fiecare sens). 152 răniţi grav şi 243 răniţi uşor.N. Cluj pe o porţiune de 83 km. Cluj – Mătişesti – Horea – Albac. Sibiu .Sebeş (DN 1) pe o porţiune de 80. Sibiu pe o porţiune de 39.6 km.Câmpeni .Alba Iulia .pe D. 67 + 400 m la km. Hunedoara pe o porţiune de 24 km. între limita cu judeţul Sibiu şi municipiul Sebeş. o În anul 2010. -Limită jud. soldate cu decesul a 41 de persoane. Cluj pe o DN 75 porţiune de 107 km. de la km. 106. datorită ninsorilor abundente.pe D. .Arieşeni .Sălciua de Jos .Abrud . DN 75. o În cursul anului 2009 pe raza judeţului Alba s-au produs un număr de 384 accidente rutiere din care 205 accidente grave soldate cu 49 de morţi. unde au loc frecvent alunecări de teren şi căderi de stânci.pe D. mâzgă şi polei.pe D. Din totalul accidentelor.

transporturi explozivi transporturi materiale explozive ş. pe teritoriul judeţului au tranzitat 5787 transporturi de mărfuri periculoase care au constat în principal în : transporturi deşeuri transporuri deşeuri – ulei uzat. DJuri – 22.00 = 48 acccidente 12. În funcţie de categoria drumurilor situaţia accidentelor grave. DN7.3.14.00. din anul 2010. soldate cu 10 morţi.00 – 18. soldate cu 15 morţi.4.00 = 37 acccidente Cele mai multe accidente grave s-au produs în intervalul orar 12.00 – 18. DN 14 B.00 – 06.Prioritate pietoni Alte cauze Accidente 12 41 Morţi 1 - Răniţi grav 11 - . Cluj DN 1 . DN74A – 3. transporturi deşeuri adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici. Sibiu .Sebeş . DN74.Aiud . DN 75. 54 răniţi grav şi 23 răniţi uşor.Sebeş . se constată că acestea sunt : • viteza neadaptată sau nelegală 45 • traversare neregulamentară pietoni 28 • depăşire neregulamentară 19 • conducere imprudentă 16 • neacordare prioritate auto 13 • neacordare prioritate pietoni 12 • neasigurare la schimbarea direcţiei de mers 9 • nepăstrare distanţă în mers 9 • adormire la volan 6 • circulaţie pe sens opus 5 • neasigurare mers înapoi 3 • pietoni pe partea carosabilă 2 Având în vedere intervalul orar accidentele grave de circulaţie s-au produs între orele: 00. soldate cu decesul a 16 persoane. Hunedoara DN 7 Analizând cauzele comiterii accidentelor grave.Limită jud. străzi – 79. iar pe DN1 şi DN7 s-au produs 38 accidente.00 – 24.10. DN 74. DN75. se prezintă astfel: DN1-24.Unirea .00 – 12. DN 7. Urban Rural DN1 şi DN7 Total Accidente 79 57 38 174 Morţi 10 15 16 41 Răniţi grav 76 54 56 186 Răniţi uşor 13 23 34 70 Sectoarele de drum pe care se produc cel mai frecvent accidente de circulaţie grave sunt pe: -Limită jud. în mediul rural s-au produs 57 accidente.Teiuş .00 = 25 acccidente 06. transporturi deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de substanţe periculoase transporturi ambalaje pesticide.2010.În mediul urban s-au produs 79 accidente. DN14B. transporturi clor lichid. 231 .Limită jud.a Pentru tranzitarea judeţului rutele de transport s-au desfăşurat pe drumurile naţionale DN 1. DN67C -7.00 = 64 acccidente 18. 76 răniţi grav şi 13 răniţi uşor. transporturi de clor lichefiat transporturi deşeuri din activităţi medicale. rănirea gravă a 56 de persoane şi rănirea uşoară a 34 de persoane. după numărul acestora. Transporturi Periculoase În perioada 2007. DC-uri – 8.Alba Iulia .

Pe ani situaţia privind numărul de transporturi periculoase este următoarea: 2007 2008 2009 Nr.transporturi deşeuri şi mărfuri periculoase 273 780 746 Nr.transporturi speciale (secrete) explozivi 472 786 925 materiale explozive Nr.total transporturi 745 1566 1671

2010 812 993 1805

Conform datelor furnizate de Autoritătatea Rutieră Română, lista operatorilor de transport rutier de deşeuri, mărfuri şi deşeuri periculoase cuprinde 36 de agenţi economici. • S.C. Agromec Sebes SA - Str.Calaraşi ;Nr.41 Sebeş – Telefon 0258/731918 • S.C. Agrotransport SA - Str.Livezii Nr.35 A Alba Iulia - Telefon 0258817476 • S.C. Alba Aluminiu SRL - Str. Gării nr. 10 Zlatna – Telefon 0258856556 • S.C. ALL OIL SRL - Simoceşti FN Comuna Sohodol- Telefon 0761686159 • S.C. Apa CTTA Alba SA - Vasile Goldis Nr. 3 Alba Iulia – Telefon 0258834501 • S.C. Apostu IMPEXSRL - Str. Aviator Olteanu nr. 8 – Telefon 0258733492 • S.C. Cindrelul SRL - Str.Cantarului Nr.11a Sebes – Telefon 0258735653 • S.C. Coly – Liviu SRL - Str. Cameliei nr. 1 Bl. J2 Ap. 6 Alba Iulia - Telefon 0744535803 • S.C. Comcereal SA – Str. vasile Alecsandri nr. 40 Alba Iulia - Telefon 0258810486 • S.C.Crinul Arieş SRL - Str. Piaţa Băii nr. 9 Baia de Arieş – Telefon 0258771075 • S.C. Cris Trans - Str. Mesteacănului Bl. C3 Ap 16 - Telefon 0258771355 • S.C. Cupru-Sind SA - Str.Petru Dobra Nr.1 Abrud – Telefon 0258780432 • S.C. Drumuri şi Poduri Locale Alba SA - Str. Frederic Mistral nr.3 Alba Iulia – Telefon 0258811399 • S.C. Europexpres SRL - Str. Tudor Vladimirescu nr. 48 Alba Iulia – Telefon 0258815855 • S.C. Florea Grup SRL - B-ul Horea nr.2 Alba Iulia – Telefon 0258842275 • S.C. FM Internaţional Transport SRL – Str. Măceşului FN. Alba Iulia – Telefon 035888101770 • S.C. Nydawa Oil SRL - Str. Augustin Bena 79 Sebes – Telefon 0258732057 • S.C. Salprest SA - Str.T.Vladimirescu nr.48 Alba Iulia – Telefon 0258815520 • S.C. Saturn SA - Str.Cabanei Nr.57 Alba Iulia – Telefon 0258812764 • S.C. Savini Due Str.Industriilor nr. 1A Sebeş – Telefon 0258735555 • S.C. Transavia SA Sos.Alba Iulia-Cluj; Km 11 Oiejdea – Telefon 0258814466 • S.C. Valea Sermagului S.A. Valea Sermagului nr.284 Sasciori – Telefon 0258731109 • S.C. Voltrans SA Str.M.Kogalniceanu nr.48 Sebeş- Telefon 0258732587 • S.C. Weld Engeneering SRL Oiejdea nr. 371 com. Galda de Jos- Telefon 0748201352 2.2.2. Transport feroviar Reţeaua căilor ferate ce străbat judeţul asigură comunicaţia spre principalele noduri feroviare din ţară, amplasarea acesteia în teritoriu având următoarele direcţii: Reţeaua căilor ferate din judeţ De la limita cu judeţul Hunedoara pe ruta Şibot- Vinţu de Jos până la limita cu jud. Sibiu pe o lungime de 41 km. De la limita cu judeţul Hunedoara pe ruta Şibot- Vinţu de Jos- Alba Iulia - Blaj până la limita cu jud. Sibiu pe o lungime de 91 km. De la limita cu judeţul Cluj pe ruta Războieni – Aiud- Teiuş – Blaj până la limita cu judeţul Sibiu pe o lungime de 69 km De la limita cu judeţul Cluj pe ruta Războieni– Aiud- Teiuş- Alba Iulia – Şibot până la limita cu judeţul Hunedoara pe o lungime de 118 km. Ruta Teiuş – Alba Iulia – Cugir pe o lungime de 46 km. Ruta Alba Iulia – Zlatna pe o lungime de 42 km. Ruta Blaj – Cetatea de Baltă, pînă la limita cu jud. Mureş, pe o lungime de 23 km. Ruta Războieni – Gligoreşti pînă la limita cu jud. Mureş, pe o lungime de 10 km. 232

Reţeaua căilor ferate din judeţ

Având în vedere datele enumerate mai sus se poate concluziona că judeţul poate fi tranzitat pe reţeaua de cale ferată de transporturi de materiale şi substanţe periculoase. În contextul acestei analize trebuie amintit faptul că pe reţeaua feroviară se transportă vagoane conţinând diferite substanţe pe prezintă riscuri explozive şi incendiare (carburanţi, etc). 2.2.3. Transport aerian Pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri, dar acesta este tranzitat de rute ce asigură comunicaţiile aeriene între principalele aeroporturi din ţară precum şi tranzitarea de către aeronave militare şi civile altele decît ale companiei naţionale de transpot aerian. Din acest punct de vedere, riscul producerii unui accident se poate datora ca urmare a prăbuşirii aeronavelor. Zonele critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele locuite ale municipiilor, oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populaţiei (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Baia de Arieş, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Zlatna, Teiuş). o Zonele de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Baia de Arieş, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Zlatna, Teiuş) o Zonele situate pe amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. Oaşa, Ac. Tău, Ac. Obrejii de Căpâlna şi Ac. Petreşti – pe R. Sebeş, Ac. Mihoieşti – pe R. Arieş şi Ac. R. Mic). o Zonele situate pe traseul reţelelor magistrale de transport a energiei electrice, gazelor naturale, apei potabile. o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă. Pe teritoriul judeţelor limitrofe se găsesc aeroporturi la Cluj Napoca, Sibiu, Tg. Mureş, Arad. Oradea iar aerodrom la Luna (jud. Cluj). 2.2.4. Transport prin reţele magistrale Transportul şi distribuţia energiei electrice în jud. Alba se face prin diferite categorii de instalaţii. • instalaţii de înaltă tensiune • un grup de 15 staţii de 110 KV Cele 15 staţii de transformare şi obiectivele alimentate sunt următoarele: • Staţia 110/20/6 kv Bărăbanţ Str. Al. I. Cuza nr. 21 Alba Iulia - din această staţie se alimenteaza partea de jos a oraşului Alba Iulia cu principalele institutii publice de administratie locala . Toate acestea au cel putin doua căi de alimentare cu energie electrică unele au şi grupuri electrogene proprii. • Staţia 110/20 KV Turnatorie str. Cabanei nr.59 Alba Iulia - staţie ce alimenta turnatoria. • Saţia 110/20 KV Sebes - alimenteaza orasul Sebes - alimentează SC Konospan SA Sebeş. • Staţia 110 /6 KV Petresti str. Energiei nr. 738 Petresti - statia de epurare apa Petresti • Saţia 110 /20/6 KV Cugir str,Victoriei nr.8, Cugir – alimentează oraşul Cugir şi zona industrială din oraş. • Staţia 110/20 KV Teiuş str. T. Vladimirescu nr. 5 Teius - alimenteaza Teiuşul şi staţia de transformare electrică Teiuş. • Staţia 110/20 KV Aiud str.I. Creangă, Aiud - alimentează oraşul Aiud • Staţia 110/20/6 KV Ocna - Mures str. Fabricilor nr. 14, Ocna –Mures- alimenteaza oraşul şi zona industrială. • Staţia 110/20/6 KV Blaj str. Gheorghe Baritiu nr.37, Blaj • Staţia 110/20 KV Zlatna str. Calea Motilor nr. 135 , Zlatna • Staţia 110/20 KV Gura Rosie str. Minei , Gura Rosie • Staţia 110/20 KV Campeni str. Motilor nr. 81, Campeni • Staţia 110/20 KV Lupsa sat Hadarau nr. 75a, Lupsa • Staţia 110/20 KV Baia de Aries • Staţia 110/6 KV Tauni loc. Lunca 233

Tot pe teritoriul judeţului sunt un număr de 9 staţii de transformare aflate în administrarea terţilor, astfel: Tensiune P STAŢIA Gestiune KV/KV MVA Statia 220/110/20 kV Alba Iulia Statia 110/6 kV Preparare Statia 110/6 kV Cariera Statia 110/6 kV Cupru Zlatna Statia 110/20/6 kV Gîlceag Statia 110/27 kV CFR Sibot Statia 110/20 kV Kronospan Sebeş Statia 110/27 kV CFR Teiuş Statia 110/35/6 kV IMA Aiud 220/110/20 110/6 110/6 110/6 110/20/6 110/27 110/20 110/27 110/35/6 425 80 32 50 32 32 50 32 100 Transelectrica S.M. Abrud S.M. Abrud Ampelum Zlatna Hidro Sebes CFR SC Kronospan Sebeş CFR IMA Aiud

Conform datelor de la SDEFEE Alba, pe teritoriul judeţului sunt înregistraţi 36 de obiective în categoria principalilor consumatori de energie electrică din judeţ, astfel:
Nr. crt. Nume consumator Punct de consum
SC KRONOSPAN SEBEŞ SA PREPARARE SC METALURGICA SA SEDIU SC STRATUSMOB SA SEDIU ST. TRACTIUNE SM ROSIA MONTANA SM BAIA DE ARIES SC PEHART SA ST. TRACTIUNE SEDIU ST.POMPE 2 ST.POMPE 1 SC AMPELUM SA SC MONTANA SA SEDIU CARIERA SC UPSOM SA F-CA DE PORTELAN CISEROM STAR TRANSMISSION FERMA SEDIU CAMP SONDE PREBET SC IAMU SA REKORD COMPLEX SUCURSALA SC POMAROM SRL

SC KRONOSPAN SEBEŞ SA 1. SM ABRUD 2. SC METALURGICA SA 3. SC SATURN SA 4. SC STRATUSMOB SA 5. SC CUGIR SA 6. SNCFR - REGIONALA CFR 7. SM ROSIA MONTANA 8. SM BAIA DE ARIES 9. SC PEHART SA 10. CNCFR - REGIONALA CFR 11. SC APULUM SA 12. SM ABRUD 13. SM ABRUD 14. SC AMPELUM SA 15. SC MONTANA SA 16. SC INCOV SA 17. SM ABRUD 18. SC UPSOM SA 19. 20. SC MANUF. DE PORTELAN SC CISEROM SA 21. 22. SC STAR TRANSMISSION SRL SC TRANSAVIA SA 23. 24. SNS-SALINA OCNA MURES 25. SNS-SALINA OCNA MURES SC PREBET SA 26. SC IAMU SA 27. SC REKORD SRL 28. SC TRANSAVIA SA 29. 30. SC ARTEFERRO ROM SRL SC POMAROM SRL 31.

Timp P abs. realim. MW ore SEBES 15,510 120 ROSIA POIENI 18 6,100 AIUD 3,080 8 ALBA IULIA 59 2,500 BLAJ 2,000 59 CUGIR 1,940 48 TEIUS 1,830 45 ROSIA MONTANA 1,730 55 BAIA DE ARIES 1,520 40 PETRESTI 0,910 53 SIBOT 0,880 45 ALBA IULIA 72 0,860 ROSIA POIENI 0,770 48 ROSIA POIENI 48 0,730 ZLATNA 0,720 16 CAMPENI 0,640 62 ALBA IULIA 0,610 66 ROSIA POIENI 0,480 18 OCNA MURES 0,430 56 ALBA IULIA 0,422 66 SEBES 0,340 72 CUGIR 0,280 53 SÎNTIMBRU 0,260 76 OCNA MURES 0,260 59 OCNA MURES 0,250 59 AIUD 0,230 72 BLAJ 0,210 59 ALBA IULIA 0,200 65 OIEJDEA 0,200 cf. aviz AIUD 0,188 55 ALBA IULIA 0,180 54

Localitate punct consum

Pmin. tehn. MW 0,000 4,900 2,300 1,100 0,825 2,500 0,000 0,480 2,000 0,700 0,000 0,600 0,500 0,500 0,000 0,400 0,150 1,100 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

234

Nr. crt. 32. 33. 34.

Nume consumator
SM ZLATNA SC LORELEI TRANS SRL SCCA METALUL

Punct de consum
PREPARARE FABRICA DE BINALE UNITATE TAMPLARIE

Localitate punct consum
ZLATNA BLAJ CUGIR

Timp P abs. realim. MW ore 56 0,170 0,150 54 0,140 71

Pmin. tehn. MW 0,405 0,000 0,000

Transportul şi dispecerarea transportului gazelor naturale prin conducte magistrale pe teritoriul judeţului se realizează de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A.. Unitatea este organizată pe o structură teritorială, având în componenţă două sucursale, una de transport gaze naturale şi una de cercetare proiectare pentru transport gaze naturale. Sucursala de transport gaze naturale, la rândul ei, are în componenţă un număr de 9 regionale, fiecare dintre acestea desfăşurându-şi activitatea pe teritoriul mai multor judeţe. Regionalele au în componenţă mai multe sectoare (formaţii operative de lucru) şi staţii de comprimare a gazelor.Reţelele de distribuţie existente, asigură necesarul de gaze naturale la consumatori. Pe teritoriul judeţului se regăsesc două sectoare respectiv sectorul Alba Iulia şi sectorul Tîrnăveni. Judeţul Alba este străbătut de trei conducte magistrale de gaze naturale magistrale: VEST 1, VEST 2 şi VEST 3, cu diametrele de 20’’ şi 25’’, aparţinând Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale. Traseul acestora străbate judeţul din direcţia nord-est spre sud-vest urmărind Valea Târnavei Mici şi apoi Valea Mureşului până la ieşirea din judeţul Alba. Din cele trei conducte de transport V1, V2 şi V3 interconectate între ele sunt alimentate toate localităţile consumatoare de gaze din judeţul Alba cu excepţia oraşelor Aiud şi Ocna Mureş care sunt alimentate prin două conducte de transport din magistralele judeţului Cluj. Lungimea celor 3 conducte magistrale de transport a gazelor naturale este LV1 = 66 km; LV2 = 66 km; LV3 = 60 km. Din localitatea Vinţul de Jos se ramifică o conductă magistrală, cu diametrul de 16’’, care alimentează cu gaze municipiul Sibiu. Din conductele de transport menţionate mai sus prin racord şi staţie de predare sunt alimentate localităţile consumatoare de gaz ale judeţului Alba. În judeţul Alba, sunt alimentate cu gaze naturale, total sau parţial, următoarele unităţi teritorial administrative: - municipii şi oraşe: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş şi Zlatna. - comune: Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cetatea de Baltă, Ciugud, Crăciunelu de Jos, Galda de Jos, Ighiu, Jidvei, Lunca Mureş, Mirăslău, Mihalţ, Rădeşti, Săliştea, Săsciori, Sâncel, Sântimbru, Şibot, Stremţ, Şibot, Şona, Unirea, Valea Lungă şi Vinţul de Jos. Conductele magistrale prin care se realizează vehicularea gazelor naturale au diametre între 6 şi 48 de ţoli iar presiunea de până la 52 bar. La nivel judeţean în zona Munţilor Apuseni nu este dezvoltată reţeaua de gaze, localităţile dispuse în acest areal fiind în afara riscurilor generate de accidente, avarii, explozii şi incendii generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale. Riscurile în domeniul transportului gazelor naturale prin conducte magistrale şi urbane se pot datora în principal: o stării ecorespunzătoare a reţelelor de transport şi distribuţie o eroare umană şi nerespectarea normelor de securitate o starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelei de transport a gazelor naturale o acţiunea negativă asupra reţelei de transport şi distribuţie a fenomenelor meteorologice periculoase (inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren, avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor o acţiuni cu caracter terorist Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea de accidente sau avarii la reţeaua de conducte magistrale pentru transportul gazelor naturale sunt: Accidente o fiabilitatea sistemelor; o gradul de uzură a mijloacelor tehnice; o abateri de la parametrii de funcţionare sau utilizare; 235

o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. Avarii o neglijenţă sau nesupraveghere; o intervenţii neadmise în sistem; o punctele vitale cu vulnerabilitate mărită; o condiţii meteorologice nefavorabile sau efectele acestora o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. Transporturi de apă prin reţele magistrale Riscurile în domeniul transportului apei prin conducte magistrale se pot datora în principal: o stării ecorespunzătoare a reţelelor de transport şi distribuţie o eroare umană şi nerespectarea normelor de securitate o starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelei de transport a a apei o acţiunea negativă asupra reţelei de transport şi distribuţie a fenomenelor meteorologice periculoase (inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren; avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor o acţiuni cu caracter terorist Factorii de risc determinanţi sau favorizanţi pentru producerea de accidente sau avarii la reţeaua de conducte magistrale pentru transportul apei potabile sunt: Accidente o fiabilitatea sistemelor; o gradul de uzură a mijloacelor tehnice; o abateri de la parametrii de funcţionare sau utilizare; o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. Avarii o neglijenţă sau nesupraveghere; o intervenţii neadmise în sistem; o punctele vitale cu vulnerabilitate mărită sau punctele negre sau înguste; o condiţii meteorologice nefavorabile sau efectele acestora o eroare umană; o acţiuni cu caracter terorist. În cadrul sistemului zonal de alimentare cu apă există sectoare şi amenajări în care riscurile menţionate au probabilitate mai mare de producere. În acest context se încadrează zonele cu desfăşurare fizică a magistralelor aerian / supratraversări. Aducţiunea de apă brută din captarea – canalul forţat al U.H.E. Săsciori către staţiile de tratare apă Petreşti şi Săsciori, ( 2 conducte Dn 1200 mm) traversează următoarele cursuri de apă: Curs de apă traversat Tipul traversării R. Sebeş – Sebeş I – aval de colonie aeriană – cu pilă pe malul drept şi masiv solid pe malul stâng; 2 Dn 1200 mm R. Sebeş – Sebeş II – loc. Săsciori aeriană – pe masive solide; 2 Dn 1200 mm necodificat – afluent al r. Sebeş - loc. Săsciori R. Sebeş – Sebeş III – zona podului Răsturnata R. Sebeş – Sebeş III/I – amonte loc. Sebeşel R. Sebeş – Sebeş IV – aval loc. Sebeşel aeriană ; 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat; 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat; 2 Dn 1200 mm aeriană – pe pile de beton armat; 2 Dn 1200 mm

necodificat (viroagă) – pe ramificaţia spre staţia aeriană ; 1 Dn 1200 mm de tratare Săsciori Valea Răchita – pe ramificaţia spre staţia de aeriană ; 1 Dn 1200 mm tratare Petreşti 236

Reţeaua de transport a apei potabile ce include traversări de obstacole se prezintă astfel: TRONSON Staţia de tratare Petreşti – ramificaţia spre rezervoarele din zona de jos Alba Iulia CARACTERISTICI -2 Dn 1000 mm; - oţel şi tuburi PREMO, L=17,5 km. - 1 Dn 800 mm; - oţel; L=17,5 km TRAVERSARE cursul de apă tipul traversării - subtraversare; - supratraversare; - braţ r. Sebeş; - supratraversare pe pod - r. Sebeş; pentru conducte format din 3 deschideri de 95 m, - r. Mureş; tebliere, portale şi susţineri cu cable - supratraversare 2 Dn - r. Ampoi; 800 mm; - V. Oiejdea; - supratraversare; - V. Galdei; - supratraversare; - pr. Galda - supratraversare; - supratraversare la Mihalţ; - r. Mureş; - supratraversare - V. Dunăriţa; -supratraversare la - r. Târnava; confluenţa T-va Mare cu T-va Mică; - V. Giuagiului; - supratraversare; - pr. Gârbova; - supratraversare; - V. Aiudelului; - supratraversare; -canale de irigaţii - V. Lopedea; - V. Miraslău; - V. Armeniş; -V. Giugudului; - estacada în lungul batalului UPSOM; - r. Mureş; - văi şi pâraie necodificate; - r. Sebeş - supratraversare;

Ramificaţie Alba Iulia staţia de pompare Galda

Staţia de pompare Galda – rezervoare Blaj (din tratarea Petreşti/Săsciori) staţia de pompare Galda – rezervoare Aiud (din tratarea Petreşti/Săsciori) Staţia de pompare Galda – rezervoare Teiuş (din tratarea Petreşti/Săsciori)

- 1 Dn 600 mm; L=23,5 km; - oţel şi tuburi PREMO; - 1 Dn 600 mm; L=17,75 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 300 mm; L=3,4 km - oţel şi tuburi azbociment - 1 Dn 400-600 mm; L=19,2 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 400 mm; L=2,4 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 1200 mm; L=19,56 km - oţel şi tuburi PREMO - 1 Dn 1200 mm; L=17,5 km - oţel şi tuburi PREMO

Intersecţia spre rezervoare Aiud – staţia de pompare Ocna Mureş

- supratraversare; - subtraversare; - supratraversare; - supratraversare;

Staţia de pompare Ocna Mureş – rezervoare Ocna Mureş Staţia de tratare Săsciori – ramificaţie rezervoare zona de jos Alba Iulia Ramificaţie rezervoare – înţepare în conducta principală de alimentare: Aiud – Teiuş – Blaj - Ocna Mureş

- supratraversare; - supratraversări; - supratraversare;

- r. Ampoi;

- supratraversare;

237

Aducţiune apă către consumatori din Sistemul de alimentare cu apă a acumulării Mihoieşti în tronsonul ce asigură transportul apei de la rezervor către Oraşul Cîmpeni există o supratraversare a Râului Arieş. 2.2.5. Riscuri nucleare Pe teritoriul judeţului Alba nu sunt amplasate obiective generatoare de riscuri nucleare, dar acesta se află, în măsurare directă, la 400 km de Centrala nucleară de la Cernavodă, la 260 km de Centrala nucleară de la Kozlodui, 275 km de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Inginerie şi Fizică Nucleară „Horia Hulubei” – Bucureşti – Măgurele şi 165 km de SNC Piteşti - Mioveni. Astfel, din acest punct de vedere, se apreciază că la nivel judeţean se pot înregistra doar evenimente generate de efectele indirecte ale unor accidente, avarii, explozii, incendii la obiectivele menţionate. 2.2.6. Riscuri de poluare a apelor La nivelul judeţului Alba sunt 9 operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase care se supun prevederilor H.G. 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase astfel : 1. S.C. ALBA ALUMINIU S.R.L. ZLATNA 2. S.C. CRIMBO GAS S.R.L. ZLATNA 3. S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. 4. S.C. G.H.C.L. UPSOM ROMANIA S.A.OCNA MUREŞ - este oprită tehnologic din data de 25.01.2010. 5. S.C. CUPRUMIN S.A. ABRUD 6. UZINA MECANICĂ CUGIR S.A. 7. S.C. UNICOM HOLDING S.A. BUCUREŞTI- punct de lucru Teiuş 8. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. PLOIEŞTI – Punct de lucru Cetatea de Baltă 9. S.C. PRIMA GAZ ROMÂNIA S.R.L. ZLATNA Aceasta prevedere are ca scop prevenirea accidentelor grele cu materiale periculoase şi limitarea urmărilor accidentelor pentru oameni şi mediul înconjurător, pentru a asigura într-un mod prestabilit şi eficient un nivel ridicat de protecţie în cadrul comunităţilor. Principalele surse de poluare majoră (toxică) a apelor de suprafaţă din judeţul Alba sunt iazurile de decantare şi haldele de steril. În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafaţă din zona exploatarilor miniere din muntii Apuseni. Nr. crt Exploatari miniere, amplasare Depozite de deseuri, halde de steril Zona Apuseni Iazuri de decantare - iaz Brazesti - conservare - iaz Valea Cutii - închis şi ecologizat - iaz Valea Sartasului închis şi ecologizat - iaz V.Ariesului(depozit pirite)- închis şi ecologizat Halde de steril - 23 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare Iazuri de decantare - iaz de decantare Gura Rosiei, în curs de închidere ecologizare - iaz de decantare Valea Salistei – în conservare 238 Suprafaţa

10,7 ha 4,8 ha 6 ha 35,5 ha

1.

CNCAF MINVEST S.A. DEVA (fosta S.C. ARIEŞMIN S.A. BAIA DE ARIEŞ

23 ha 18,5 ha

2.

Filiala Roşiamin - Roşia Montana

Nr. crt

Exploatari miniere, amplasare

3.

SC Cuprumin - Abrud

4.

C.N.U. SA Sucursala Măgurele -Arieşeni

5.

Zona Bucium

1.

Filiala Zlatmin - Zlatna

Depozite de deseuri, halde de steril Halde de steril - 26 halde de steril din care 2 halde (Valea Verde si Hop) sunt active. Iazuri de decantare - Valea Stefanca nr.I- iaz în conservare - Valea Sesii -iaz activ - Valea Ştefanca nr.II - iaz de avarie Halde de steril - Halda steril Geamănaactiva - Halda steril Valea Cuibarului activa - Halda steril Muntari activa - Halda steril Hadarau in conservare Halde de steril rezultate din prospectiunile geologice pt.evaluarea cant. si calit.a mineralizatiei uranifere. - Varciorog - halda inchisa - Valea Galbena nr.1- halda inchisa - Valea Galbena nr.2- halda inchisa - Valea Galbena nr.4- halda inchisa Iazuri de decantare - Valea Izbita Halde de steril - Valea Izbicioara Zona Zlatna Iazuri de decantare - Iaz nr.1 Zlatna - în curs de închidere ecologizare situat în localitatea Podul lui Paul . - Iaz nr.2 Valea Mica – în curs de închidere ecologizare situat in localitatea Valea Mica - Iaz nr.3 Sfarci-Galati situat in localitatea Valea Mica in conservare Halde de steril - 35 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare in conservare si inchise

Suprafaţa 22 ha

26,1 ha 330,8 ha 50,7 ha 96,3 ha 116,9 ha 46,4 ha 5 ha

11,5 ha

cca. 15 ha

1,73 ha

5,6 ha

10.2 ha

53 ha

Filiala Zlatmin SA Zlatna şi Filiala Arieşmin Baia de Arieş şi-au încetat activităţile în anul 2004, în baza Hotărârii de Guvern nr. 1846/2004. Pentru cele doua unitati au fost întocmite 239

documentatiile necesare şi Bilanţurile de nivel I şi II pentru conservarea, închiderea, monitorizarea factorilor de mediu şi ecologizarea zonelor. Toate documentaţiile se află depuse la Agenţia de Protecţia Mediului Alba pentru obţinerea actelor de reglementare. Până în prezent au fost emise avizele de mediu pentru închiderea obiectivelor. Filiala Roşiamin Roşia Montană a întocmit şi înaintat la APM Alba, Bilanturile de nivel I şi II în vederea obţinerii actelor de reglementare pentru închiderea şi ecologizarea iazurilor de decantare Gura Roşie si Valea Săliştei. SC Cuprumin S.A. Abrud are întocmite documentatiile necesare pentru evaluarea stabilităţii haldelor de steril şi a obtinut fonduri de la Banca Mondială pentru executarea lucrărilor necesare. Nu este rezolvată staţia de neutralizare ape acide şi ape cu încarcare mare de metale grele care sunt evacuate de pe haldele de steril pe care s-a declansat fenomenul de lixifiere bacteriană în iazul de decantare Valea Şesii. Pentru realizarea acestor proiecte este nevoie de alocarea fondurilor necesare. În zona Bucium probleme mari de poluare ridică apele de mină, care se scurg din toate galeriile de mina parasite şi care au un pH foarte acid (între 4-5 ) şi încărcare mare de metale grele ( Fe, Cu, Zn, Pb ). La ora actuală aceste obiective nu sunt supravegheate şi nu sunt luate în administrare. Aceste exploatări au fost ale Statului Roman şi au fost în functiune până în anul 1960. Pentru zona Bucium nu sunt întocmite documentaţii de închidere şi ecologizare. S.C. CNU S.A. Sucursala Măgurele a depus la A.P.M. Alba documentatii pentru conservare - închidere şi a fost emis un punct de vedere care va sta la baza obţinerii actelor de reglementare. Alte obiective industriale care detin deşeuri şi halde de steril care pot avea impact major asupra mediului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Nr. crt 1. 2. Obiective industriale, amplasare S.C. Saturn SA Alba Iulia S.C. Metalurgica SA Aiud Depozite de deseuri, halde de steril Halda nisipuri uzate rezultate de la turnatorie si zguri Situata in Barabant - in conservare Halda nisipuri uzate rezultate din turnatorie situata în Păgida Bataluri: - 3 bataluri în conservare situate în Unirea II pe râul Mureş. - 1 batal trecut în administrarea primăriei Ocna Mures şi transformat în depozit de deşeuri menajere. - 2 bataluri +1 batal de avarie situate în Unirea II pe râul Mureş, în conservare Suprafata 4,5 ha

3,9 ha 60,7 ha

3.

S.C. BEGA UPSOM SA Ocna Mureş

92,2 ha

SC GHCL UPSOM SA este oprită tehnologic din data de 25.01.2010. Lista principalelor folosinţe de apă care pot fi afectate în caz de poluări accidentale : Cursul de apă Nr Denumirea Cod / Nr. telefon Adresa crt folosinţei cadastral Poz . hectom. a fax captării Uzina de apă FA - 137 Moldoveneşti; 0264/311537 1. Arieş / 1193 Moldoveneşti CJ jud. Cluj 240

Ocna Mureş* Fil. crom Suspensii.137 CJ FA.ROSIAMIN SA Rosia Montana SC CUPRUMIN SA ABRUD (Rosia Poieni) CNCAF MINVEST SA Deva Platforma Baia de Aries CNCAF MINVEST SA Deva (Zlatmin Zlatna) Pehart Tec Petresti Apa CTTA Suc Alba Iulia (Apa Canal) Apa CTTA Suc Aiud Apa CTTA Suc Ocna Mures Apa CTTA Suc Cugir Apa CTTA Suc Blaj SC Kronospan Sebes SC APA CTTA Suc. 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Denumirea utilizatorului de apă S. 2.materie organica.A.Galda V. Fier. Fe . Zinc.fenoli Suspensii.C. 3. INTERBREW ROMANIA SA-p.amoniu Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval Lichidata din data de 05.substanţe organice . Mangan.amoniu. Suspensii suspensii. Hidrometrică a evac. 7. Fier . UPSOM S.35 AB RA .STRATUSMOB S.1 HD FA.fo sfor Azotati. Mangan suspensii..74 AB FA-137 CJ FA-137 CJ - *Unităţi închise **Unităţi noi 241 .Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale : Nr crt 1.182 AB RA.13 AB RA – 45 AB RA – 124 AB RA – 64 AB RA – 63 AB RA – 95 AB RA – 8 AB RA – 151 AB RA – 28 AB Mureş Roşia Montana Arieş Arieş Ampoi 220 / d Sebeş 755/ d Mureş 3990/ d Mureş 3400/ d Mureş 3120/ s Cugir 530/ s Târnava Mare 2220/ d Sebeş 775/ s Sebeş 870/ s Sebes RA – 91 AB RA RARARAAmpoi Ampoi Târnava Mare 2175/ d Cugir Mures V.07.A. amoniu suspensii.azotiti Materie organica.77 AB RA .Zinc CN-. Cupru Zinc.l Blaj* S. 5. Cupru Zinc Suspensii.74 AB FA.2010 FA . substanţe organice cloruri . Cupru.Galda Poluanţi periculoşi posibil a fi scăpaţi de sub control suspensii . Sebes Hidroelectrica SA Sebes SC Crimbo Gas Patringeni* SC Alba Aluminiu Srl Zlatna SC IAMU SA Blaj Fabrica de Arme Cugir SA SC MERCADO SA Vintu de Jos** SC ALBA LACT SA Alba Iulia** SC TRANSAVIA SA Abator Oiejdea** Cod cadastral RA -10 AB Cursul de apă / poz. 6. 4. Fier.C.C. de impact Târnava Mare 3222/ d Târnava Mare RA . Blaj S. Cupru.56 AB RA .

53 13 Sebeş Oarda 96 1280 3.3 2. corespunde pentru Q=0.35 5 Ocna Mureş 309 9961 68.9 3.6 12 Sebeş Gâlceag 40 313 1.h.25 3.70 1.8 1. 1992 .58 Blaj 191 2067 11. corespunde pentru Q= Q la viituri . Valorile suprafeţelor şi distanţelor au fost luate din tabelul transmis de INHGA Bucureşti.5 7 T-va Mică 1.15 2.43 1.2 11 Mureş Alba-Iulia 397 18055 104. Deb.5 13.16 333 0.95 0.76 2.6 2.8 4.25 Mureş 6 T-va Mare Blaj 217 3653 15.63 5 4 3. Ampoi 15 63 0.7 ArieşArieş 3 Arieş Buru 113 2000 24.74 2. ecol.013 0.5 13.4 1. Nr. Râul pe râu (mc/s lunar) crt.035 0.3 ÷ 0. med.25 9.0 10.8 4. după repoziţionarea staţiilor hidrometrice conform Atlasului cadastral al apelor din România – Bucureşti.7 19 15.5 3 3.5 242 .1133 10 Ampoi Bărăbanţ 56 556 4 0.5 0.27 0. Multianual.9 2.020 0.4 2.6 3.1 0. I şi II ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba.18 2. Staţia a b. Debitele caracteristice la principalele staţii hidrometrice unde sunt secţiuni de control de ord.679 0.53 0. aferent multianu (mc/s) -kmsecţ. -T max.5 1.7 0.Timpul de propagare al undei de poluare în cazul viiturilor şi apelor mici Râul Mureş Sector Ocna Mureş – Alba Iulia (L=88 Km ) T max =54-80 ore T min =19-22 ore Sector Alba –Iulia –Acmariu ( L=21 Km ) T max =15-24 ore T min =7-8 ore T min = 20-23 ore Râul Arieş Sector Câmpeni –Baia de Arieş ( L=25 Km ) Tmax =11-15 ore Tmin = 4-5 ore Sector Baia de Arieş – Buru ( L =40 Km ) T max =16-24 ore T min =5-6 ore Sector Buru – Turda ( L = 20 Km ) T max =11-23 ore T min = 2-3 ore Sector Turda – Gligoreşti ( L =36 Km ) T max =18-20 ore T min =6-10 ore Râul Târnava Mare Sector Blaj – Mihalţ ( L = 20 Km ) T max = 13-17 ore T min =4-6 ore Râul Târnava Mică Sector Târnăveni – Blaj ( L = 59 Km ) T max = 40 -62ore T min = 22-30 ore Nota : -T min . An.9 2. al 80% 90% 95% 1 Arieş Scărişoara 29 203 5.48 8 Târnave Mihalţ 237 6247 26. hidrom.5 Q med.84 4 Arieş Turda 133 2403 25. Suprafaţ Debitul Poziţia Debitul cu asig.1 9 Ampoi Izv.7 13.15 9.8 3.2 1.6 2 Baia de Arieş 73 1189 19.

au fost deversate accidental 800 kg.Ighiel 07. II astfel : Data si Cauze Nr. C. de apa judet producerii poluant) -Recoltat probe apă Scurgeri limpede şi efectuat analize din iazul de de laborator. În anul 2007: În data de 28 mai 2007.Alba confluenţă acide din iazul de piscicolă supraînălţarea 17.SC AGRA’S Oarda deJos.J.2008 s-a produs o defecţiune tehnică la filtrul ce filtrează soluţia de formaldehidă înainte de depozitarea în rezervor. poluarea a fost sistată în ziua producerii respectiv 28.03. contravenţională Feldioara. Conform datelor prezentate de Agenţiei de Protecţie a Mediului.05.SC GHCL MURES UPSOM OCNA MURES.2008 3 de la SC TRANS contravenţională in (mică) EURO SRL valoare de 40000lei IGHIU. 39 % sunt râuri de categoria a doua .2008 r.Sebeş raul Sebes de la contravenţională râu Ora 16 2.2007 nu s-a mai înregistrat prezenta cianurilor în proba recoltată din pârâul Aiudel. În 18. formaldehidă ceea ce a dus la creşterea concentraţiei de formaldehidă în aerul ambiental peste limitele admise. În urma efectuării analizelor de laborator s-a înregistrat prezenta cianurilor în proba recoltată din pârâul Aiudel. 2.05.M r.2008 4 cu Valea decantare sondei inverse cu Şesei aparţinind SC un inel pentru 243 .07.02. SC AGRA Oarda cu suma de 35.Arieş aval Deversare ape a impus Mortalitate Jud. lei . Poluarea s-a datorat evacuarilor de ape menajere prin canalul deschis aparţinător Peniteciarului Aiud. în zona localităţii Aiud. Groapa -Sancţionarea Mortalitate Socsoara.Mureş UPSOM OCNA lei . cantitatea de peşti morti. În anul 2008: În anul 2008 au fost două poluări accidentale produse de SC Kronoşpan Sebeş SA Sebeş: în 19. -Recoltat probe apă şi efectuat analize Evacuare ape de laborator.N. s-a produs o poluare a Pârâului Aiudel.2007. uzate neepurate in Poluare -Sancţionarea Oarda 18. în judeţ râurile se încadrează în următoarele categorii: 40 % sunt râuri de categoria I. Evacuare ape uzate din bazinul SGA Alba a vidanjabil la Mortalitate amendat societatea Ighiel curatare si spalare piscicolă cu amendă Paraul. Din evaluarile făcute. decantare p.Analiza poluărilor accidentale a apelor în judeţul Alba în perioada 2007 – 2010. Au fost recoltate probe de apa de catre SGA Alba şi pesti morţi ce au fost duşi la DSV Alba pentru analiza.2008 s-a produs o explozie în instalaţia de producere a formnaldehidei ceea ce a dus la depăşirea concentraţiei de acest poluant în aerul ambiental pe întreg cursul lunii mai până în 5 iunie 2008.05. Conform analizelor de laborator şi a constatărilor din teren. Cursul Localitate/ ora ( unitate. Societatea a fost amenfată contravenţional cu amendă în valoare de 80000 lei. afluent r. În 29.000 de Jos. nu a depăşit 1kg şi au fost de dimensiuni mici. 20 % sunt râuri în afara categoriilor de calitate. conform STAS 4706/88.07. I şi 3 în sem. Razboieni 06.2008 piscicolă Ora 12 SC GHCL cu suma de 40. Alba al G.02.000 1. Conform tabelului de mai jos în anul 2008 s-au înregistrat 5 poluări accidentale : 2 în sem. Efecte Masuri crt.

Roşia Montanădetinatoru l platforme i si al canalului pluvial. Autorităţile piscicolă(m competente au Posibil ica) impurificare cu făcut cercetări Indicatori 03. în cursul anului 2009 s-au produs 4 poluări accidentale conform tabelului de mai jos: FI A JUDEŢULUI ALBA .H. crt.de Statia Hido-Meteo Campeni Evacuare produse petroliere in r.09. Cursul de apa Localitate/ judet Data si ora producerii 5 parau Galda afluent de dreapta al râului Mureş Galda diluţia apei acide .03 2009 ora 16:30 R. Nu s-au aplicat amenzi. Apa Fara afectarea florei si faunei Produse petrolie re (irizatii usoare) Nu s-au facut determin ari Poluarea sistata in aceeasi zi ora 18:00S. Aries. 244 . Alba -S. poluant) ENERGOMINERAL SA Efecte Masuri În anul 2009: Conform datelor prezentate de APM Alba.R.Brăde t Import Export S.Aries datorita unei manevre gresite la descarcare din cisterna in rezervorul aflat in apropierea canalului pluvial de pe platforma si care are evacuare in r. şi a amendat societatea cu o amenda în valoare de 50. 500 m. 13.Nr.G. Turda a intervenit imediat cu material absorbant in amonte de evacuarea din canalul pluvial in r.in persoanei malul apei) limitele responsabile de admise producerea evenimentului Cauze ( unitate.Aries S.2008 solutie pentru raie analizaţi din pentru identificarea (s-a gasit pe apă.Ariesamt.L.A.C.000 RON Nu s-au luat măsuri Mortalitate contravenţionale.Poluări accidentale 2009 Factorii de mediu afectaţi Poluant / Poluanţi monitor izat / monitor izaţi Valoarea măsurată (UM) Nr crt Data/ ora Localizare fenomen Cauza Poluator Măsuri aplicate 1.

conducti vitate=17 6100 uSi/cm. sodiu şi pH ridicat. Oxigen.A. reziduu fix.tot. calciu= 24000 mg/ l. amoniac = 95.E. Susp. 0. calciu . NU S-A DECLARAT CA FIIND POLUARE ACCIDENT ALA 3. tempera tura pH= 11. conduct ivitate. amt.08 2009 ora 16 R. amoniu/ amonia c.pH. amoniac si calciu) FARĂ MASURI.Alba al GNMfara raspuns. CCOMn. de 4-5 cm.04 2009 ora 16:00 R. Apa mortalita te piscicola mica: cca 10 peşti de dimensiu ni mici S.J. 08.fix=1 14450 mg/l. r.r.030 mg/ mc fata de 0. magnez iu.Mures Apa Fauna: mortalita te piscicola f.fix.amt.012 mg/ mc CMA STAS 12574/ 87 -Anunţat MM si ANPM.met eo: temperatu ri ridicate si debit scazut a R. în cantitate de cca 4000 mc datorita unei defecţiuni la sistemul de evacuare limpede din iazul de decantare (sonda inversă ) GHCL UPSOM Ocna Mureş . 29. aval evac.pod cale ferata Deficit oxigen Cond.Sebesamt.G. magnez< LOD. ARPM Sibiu -Transmis Nota informativa la C.66 unit. amoniu< LOD. cloruri.Kogalnic eanu-punct monitorizar e manuala HCHO Nedeclarata neidentificata - Aerimisii SGA Albamonitor izare r. S..Seb es.0 mgNH3/ l. din autorizatie la rez. -Solicitat 245 . amoniu.10 2009 Sebeslimita cartier M. Suspens ii totale.5 oC CJ Alba al GNM a sanctionat contraventio nal societatea GHCL UPSOM Ocna Mures cu 40.r . =114 mg/l. cf.Muresaval iaz Socşoara Evacuare de tulbureală sterilă cu conţinut de cloruri . t = 22.mica-45 buc. Alba a efectuat determi nari din evacuar e limpede din iazul Socşoar a: pH.cf. rez. Alba I. 4.000 RON pentru evacuarea de ape uzate si descarcarea de reziduuri in ape de suprafata prin incalcarea prevederilor Autorizatiei de Gospodarie a Apelor (sau depasit conc.Muresraza mun.Mures -zona evac.Mures Formal dehidaimisii pH. cloruri= 64927 mg/l. calciu.2. 14. Statie Epurare . Amoniuin limitele admise cu evidentie rea deficitul ui de oxigen.

2010 V.> CMA nu s-au luat masuri.Cu. nu s-a considerat poluare accidentala- 246 . 17. Ni) Concentr aţii< CMA/ Concentr aţii<VL 2.Fisa in caz de poluare acc.Mn) 4. Mures substanţe care ar fi putut produce nu se cunoaste apapesti morti in nu s-au recoltat probe de apa nu a fost vorba de o poluare accidentalain zona exista poluare naturalaistoricadatorita apelor de mina (mine parasite). aciditate. în cursul anului 2010 s-au produs 6 poluări accidentale conform tabelului de mai jos: FI A JUDEŢULUI ALBA Poluări accidentale 2010 Nr crt Data/ ora Localizare fenomen Cauza Poluator Facto ri de mediu afecta ţi Poluant / Poluanţi monitorizat / monitorizaţi Valoarea măsurată (UM) Măsuri aplicate 1. 05. 2010 Valea Aiuduluiafluent al r.617 Oxigen dizolvat= 12. 1626. 04. 2010 Pod DN1raul Sebesamonte coonfluenta cu r. Pb. În anul 2010: Conform datelor prezentate de APM Alba. conductivitate.Zn. 18.437 mg/ l Aer (TSP. calciu. 05.afluent al raului Abrud EM Rosia Montanasector minier Bucium si IPEG apa metale (Fe. 4230 mg/ l Nitriti NO2. Cd. 04.nu a fost considerata poluare accidentala intrucat coloratia nu e toxica (societatea este autorizata sa foloseasca acest colorant in procesul de productie) trecerea norului de cenuşă vulcanică nu a afectat calitatea aerului în judeţul Alba 3.Izbicioar a.sulfati. SO2) Precipitatii (pH. cloruri.87 mg/ l Substane organice CCOMn= 5.53 mg/ l (exprimat in O2) Amoniu NH4+= 0. Sebeş de ape tehnologi ce colorate in slab roz SC Pehart Tec SA Petresti care utilizeaza in procesul de productie coloranti alimentarinetoxici pentru mediu apa pH= 7. 02.0822 mg/ l Nitrati NO3. Mures deversare în r.= 0. 2010 Nor cenuşă pe teritoriul României Poluare naturală erupţie vulcan activ de sub gheţarul Eyjafjalla jokull din sudul Islandei evacuari vechi apa de mina (acide) de la galeriile parasite Pulberi şi gaze (SO2) aer Concentr aţii< CMA/ Concentr aţii<VL Nu s-au inregistr at precipita ţii acide pH acid metale cu conc. la SC Kronospan Sebes SAdeclara –nu au avut incidente.= 6. PM10.

Azotati Recoltare de probe de către SGA Alba. activităţi cu specific minier şi activităţi agricole) pot conduce la poluări şi pe râuri mici. În principal poluarea apelor de suprafaţă se axează pe râurile mari din judeţ ( de-a lungul cărora sunt situate localităţile urbane) – râurile Mureş. instalaţii sau amenajări Factorii determinanţi sau favorizanţi pentru producerea prăbuşirii (colaps) ale unor construcţii şi instalaţii sunt: o furtuni puternice (tornade.profil de activitate prelucrarea cărnii apafara morta litate piscic ola 6. 2. Arieş. indicatori măsuraţi: pH.C. CBO5. CBO5.art. Transeuro S. CCO-Cr.in dreptul localitatii Musca poluarea apei cu steril – coloratie apa alburie halda fostului IPEG la care s-au adaugat ape din galeriile IPEG din zona apafara morta litate piscic ola Recoltare de probe de către SGA Alba.10/1995. rezultă că în judeţul Alba. o vibraţii şi şocuri dinamice frecvente. MTS. Tîrnava Mare.afluent de dreapta al raului Aries. 2010 Valea Ighieluluiafluent de stânga a râului Ampoi mortalita piscicolă (s-au spalat oile cu o astfel de subst. 04. accidentele tehnice la construcţii se anunţă de către administratorii sau utilizatorii acestora. 2010 Valea Muscanilor .A. o structuri de rezistenţă avariate şi neconsolidate.2.L.7. în termen de 24 ore de la producerea lor. MTS. reţeaua este amplasată în zonă cu riscuri de producere a fenomenelor meteorologice periculoase sau a alunecărilor şi prăbuşirilor de teren. Azotati concentr aţii foarte mari la NH4+ si CCO. o supraîncărcare cu zăpadă.Cr peste valorile limita concentr aţii foarte mari la MTS Societatea a fost sancţionată contravenţio nal de catre S. o vânt puternic. În acest context trebuie menţionat faptul că activităţile economice desfăşurate în zona Munţilor Apuseni (prelucrarea materialului lemnos. Azotiti. 10. Cugir.26.G.R. Nu este exclusă. Amoniu. Tîrnava. Sebeş. având în vedere dezvoltarea economică a judeţului. indicatori măsuraţi: pH.. viscole. Prăbuşiri de construcţii. o elemente portante nerezistente la înmuiere. Amoniu.Legea calităţii în construcţii . Prăbuşirea (colapsul) unor construcţii şi instalaţii poate fi semnalată pe / la: o Traseul reţelelor de telefonie şi alimentare cu energie electrică– în zonele rurale unde firele sunt amplaste pe stîlpi din lemn. o depuneri de gheaţă (chiciură). se monitorizează pentru urmărirea comportării în exploatare următoarele obiective de construcţii: 247 .) evacuare de ape cu conţinut de sânge cantit ate foarte mica nu s-au luat masuri S.5. 12. Tîrnava Mică. Azotiti. o Construcţiile părăsite şi / sau intrate în stare de degradare Conform prevederilor Legii nr. 07.00 lei poluare naturala pe fondul precipitatiilor abundente cazute in ultima vreme Nu s-au dat sanctiuni Posibilităţi de apariţie a poluarilor în zone noi. la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Alba. CCO-Cr. Din datele furnizate de către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Alba. grindină). o modificări defavorabile efectuate în structura de rezistenţă. Alba cu suma de 40000.

2 Valea Mică Fil. 21. 8. 10.8. 15. 4. 14. 5 SC GHCL Bega SC GHCL Bega UPSOM România Upsom SA Ocna Mureş Batal nr.A Sucursala Baraj Tău Sebeş SC Hidroelectrica S. 24. 3 Sfîrci Zlatna SA Batal nr.A Sucursala Baraj Obrejii de Căpîlna Sebeş SC Hidroelectrica S.A Sucursala Baraj Oaşa Sebeş SC Hidroelectrica S. Eşecul utilităţilor publice Probabilitatea de eşec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu şi de ceilalţi factori de risc dar şi de starea tehnică a reţelelor. Obiectiv Administrator Cursul de apă Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Râul Sebeş Valea Daia Râul Mic Cugir Râul Arieş Râul Tîrnava Baraje SC Hidroelectrica S.2. 2. 23. electricitate. Roşia Min Fil. captări Daia SC Delta Plus SRL Râul Mic Gîrde S C. crt 1. 22. Zlat Min CNCAF Minvest Deva Zlatna SA Fil.A Sucursala Baraj Petreşti Sebeş SC Hidroelectrica S. 16.A Sucursala Baraj Mihoieşti Sebeş Amenajări piscicole. Zlat Min CNCAF Minvest Deva Iazul nr. 17. de mică amploare. 5. 1 Zlatna SA Iazul nr.A Sucursala Baraj Cugirul Mic Sebeş SC Hidroelectrica S. 7. 18. Roşia Min Gura Roşiei Fil. la reţelele de apă. Stratus Mob Blaj SC Cugireana SA SC Cuprumin SA Abrud Iazuri de decantare Valea Şesei SC Cuprumin SA Abrud Ştefanca 1 SC Cuprumin SA Abrud Ştefanca 2 SC Cuprumin SA Abrud CNCAF MINVEST Deva SA fostă Valea Cuţii SC Arieşmin Baia de Arieş CNCAF MINVEST Deva SA fostă Sărtaş SC Arieşmin Baia de Arieş CNCAF MINVEST Deva SA SC Brăzeşti fostă Arieşmin Baia de Arieş Valea Săliştei Fil. 3. 9. gaz şi telefonie fixă. 20. 6 SC GHCL Bega SC GHCL Bega UPSOM România Upsom SA Ocna Mureş Batal de urgenţă SC SC GHCL Bega UPSOM România GHCL Bega Upsom SA Ocna Mureş 2. Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente.Nr. Zlat Min CNCAF Minvest Deva Inazul nr. prize. 19. Factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt: o starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor o exploatarea necorespunzătoare a reţelelor 248 . 12. 6. 13. 11.

de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de jos. într-o stare bună. distributia este realizată cu apa din rezervoarele de 10.2.pentru uz casnic În funcţie de sistemul constructiv al fiecărei reţele de alimentare şi distribuţie a apei potabile.000 mc si 100 mc. îngheţ. Două reţele magistrale ( 600 mm si 800 mm ) fac legătura între aceste rezervoare şi căminul CW1.2 buc x 5. Elementele reţelei de distruibuţie a apei potabile în judeţ sunt: În municipiul Alba Iulia prin intermediul a 9 rezervoare. amintite mai sus. 249 .000 mc. temperaturi ridicate).000 mc (2 buc. principalele elemente ce pot conduce la întreruperea alimentării cu apă potabilă a populaţiei sunt: rezervoarele de înmagazinare a apei. din punct de vedere tehnic. distribuţia este realizată cu apa din rezervoarele de 5. accidente. reţelele stradale. inundaţii. inundaţii. 2 buc x 1. căminele de golire /aerisire. O reţea magistrală ( 600 mm ) face legătura între rezervoare si căminul CW2 aflat la intersecţia B-dul Încoronării cu str. 1 buc x 5. O.1. amplasat la intersectia B-dul Transilvaniei şi str. temperaturi ridicate).o o eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. menţinerea acestora în funcţiune. astfel: Pentru oraşul de sus. Pentru oraşul de jos. cutremure. 1. 1 buc x 100 mc b) Zona de sus a oraşului .000 mc. starea conductelor ( magistrale.000 mc şi 15. o avarii. Din punct de vedere tehnic. stradale. alunecări de teren. staţiile de pompare. branşamente ) se prezintă astfel: 40% se află într-o stare acceptabilă. acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. în perioada 2004.000 mc. îngheţ. menţinerea acestora în funcţiune presupunând intervenţii dese 50% se află într-o stare bună. de unde prin intermediul branşamentelor ajunge la consumatorii din oraşul de sus. datorită exploatării corespunzătoare precum şi datorită reviziilor curente efectuate. explozii la obiective situate în apropierea reţelelor o acţiuni cu caracter terorist Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvente cauze ce au generat eşecul utilităţilor publice au fost: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor. Structura rezervoarelor este următoarea: a) Zona de jos a oraşului .000 mc. Goga.).2 buc x 100 mc Rezervoarele se află. alunecări de teren.2010 : 2007 2008 2009 2010 Localităţi cu reţea de distribuţie a apei potabile 87 87 92 92 Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) 761 768 780 790 Volumul apei potabile distribuite (mii mc) din care: 46672 40448 36425 33170 16106 12761 11039 10206 . 2. Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite în perioada 2007. Alimentarea cu apă a consumatorilor din municipiul Alba Iulia se face gravitaţional prin intermediul celor 9 rezervoare.000 mc c) Cartier Oarda . De aici apa este distribuită în reţelele stradale. presupunând doar activităţi de mentenanţă. Alimentarea cu apă Din datele furnizate de către Direcţia de Statistică Alba.1 buc x 10.Jderului. Referitor la scăderea volumului de apă trebuie menţionat faptul că o influenţă mare a avut şi contorizarea individuală a consumatorilor şi în special a consumatorilor casnici. De aici apa este distribuită în reţelele stradale.8. înzăpeziri.2010 se observă creşterea numărului de localităţi cu reţea de distribuţie a apei potabile precum şi a lungimii reţelei de distribuţie dar în acelaşi timp a scăzut volumul de apă distribuită şi menţinerea la valori aproximativ constante.

C. Sursa de apă : de suprafaţă sistemul zonal Sebeş-Alba Iulia-Teiuş-Aiud-Ocna Mureş care are un debit de 100 l/s. rezervoare: 1000 mc/rezervor. respectiv 4 amplasate în Uioara de Sus şi unul amplasat în Uioara de Jos sunt alimentate prin intermediul unei staţii de pompare situată la intrarea în oraş.reţele principale care sunt inelare 70 % şi ramificate 30 %. 250 . rezervoare: 500 mc/rezervor). pentru cartierul Uioara de Sus şi satul Uioara din rezervoarele amplasate în Uioara de Sus de capacitate 2 x 750 mc şi 2 x 400 mc. pus în funcţiune 1988. Bergengier Interbrew S. În culeea mal stâng face corp comun cu barajul deznisipatorul. În Municipiul Blaj (surse de suprafaţă).Captarea pârâu Feneş are debit maxim 330 l /s iar anul punerii în folosinţă este1989. UMC I etc. Apa produsă în cele două staţii de tratare este depozitată şi înmagazinată în 3 baterii de rezervoare: Bazine de înmagazinare Vii (1 rezervor de 5000 mc.Bazine Cetate . Zona B de presiune cuprinde reţelele de distribuţie din restul oraşului (cartierele Micro IV. fiind recent înlocuite. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Câmpeni este alcătuit din: .rezervoare: 2500 mc/rezervor).8 km amonte de localitatea Feneş. Alimentarea cu apă se face din captările Pîrîul Feneş şi Pîrîul Vîltori . În Oraşul Cîmpeni. 2 buc.aducţiunea care face legătura între rezervor şi reţelele stradale. Distribuţia apei de la rezervoarele de înmagazinare la consumatori se face prin intermediul unui sistem de reţele de distribuţie de tip inelar. . R. Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Zlatna se face gravitaţional. Bazin de înmagazinare Scăunel ( 2 buc. la capete ramificată.prin pompare şi / sau gravitational – prin conducta de transport . Sistemul de alimentare cu apă potabilă al municipiului este alcătuit din: Alimentarea consumatorilor de apă potabilă în municipiul Aiud se face gravitaţional în cele trei grupuri de rezervoare. precum şi consumatorii stradali în sistem inelar sau ramificat. În Oraşul Ocna Mureş.Bazine Scăunel . Alimentarea cu apă a rezervoarelor se face astfel: .Mic. În Oraşul Teiuş. prevăzută cu staţie de pompare. Oraşul Teiuş deţine un sistem centralizat de alimentare cu apă. în zona de sud a perimetrului de protecţie la o distanţă de cca. Alimentarea cu apă a consumatorilor din oraşul Ocna Mureş se face gravitaţional prin intermediul celor 5 rezervoare. Cindeni. Bazine de înmagazinare Cetate (2 buc. Prelevarea apei se realizează prin captare cu prag de fund şi priză pe coronament.gravitaţional şi / sau prin pompare – prin conducta de transport. si UMC II fiind alimentate cu apă din bazinele din dealul Scăunel. În Municipiul Aiud.Curgerea apei pe conducta de aducţiune realizându-se gravitaţional. În Oraşul Zlatna. iar pentru zona de centru din rezervorul 1000 mc din cartierul Ciunga (Uioara de Jos). Alimentarea cu apă tehnologică (din surse subterane) în Municipiul Blaj. Se află amplasată la cota 520. circa 70% din totalul populaţiei oraşului.Bazine Vii . În Orasul Cugir. Zona A de presiune cuprinde reţelele de distrbuţie aflate pe străzile din cartierele: Scăunel.prin pompare din conductă. etc. Micro VII. pe malul stâng al pârâului Feneş la 1. În prezent pompele acestei staţii sunt în conservare. Camera de încărcare a conductei preia apa din deznisipator şi o dirijează pe conducta de aducţiune Dn 600. Acesta este format din două camere de deznisipare (cu funcţionare alternantă) şi asigură reţinerea particulelor cu diametrul mai mare de 20 mm. pe două zone de presiune: zona A şi zona B. dispuse liniar. restul folosind surse alternative: fântâni. Captarea apei tehnologice se face prin 7 puţuri săpate.10% se află într-o stare foarte bună. 50 m între ele şi la 20 m de gardul ce împrejmuieşte perimetru în zona de Sud . Distribuţia apei potabile este de tip inelar. . respectiv zona pod nou. Cele 5 rezervoare. Sursa de alimentare cu apă potabilă a municipiului Blaj este sistemul zonal râul Sebeş. Reţelele principale au legătură în magistrale şi alimentează cartierele de locuinţe împreună cu agenţii economici aferenţi în sistem inelar. Alimentarea cu apă tehnologică se face din sursa subterană prin intermediul puţurilor amplasate în zona fabricii de bere S.) alimentarea cu apă facându-se din bazinele Vii şi Cetate. Traversările peste văi se fac aeriene. 1 rezervor de 6000 mc). Captare pârâu Vâltori debitul maxim asigurat este de 330 l /s iar anul punerii în folosinţă este 1989. presiunea fiind dată de Sistemul zonal Sebeşel – Galda – Aiud – Ocna Mureş.A. Pe traseele conductelor s-au prevăzut vane de secţionare şi golire în punctele joase. Reţelele principale alimentează consumatorii oraşului precum şi agenţii economici în sistem inelar. pe console prinse de partea mecanică a podurilor. Secţia Teiuş a filialei Alba Iulia deserveşte un număr de 4777 locuitori.

E-oN Gaz Distribuţie. Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în judeţ în perioada 2006. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Baia de Arieş este alcătuit din: reţele principale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale care sunt inelare şi ramificate. Elemente din cadrul sistemului de distribuţie a gazelor în responsabilitatea Centrului Operaţional Alba. 2. în perioada 2006.Branşamente la consumatorii casnici şi agenţii economici În Oraşul Baia de Arieş. fiind necesară înlocuirea acestora în marea majoritate. iar în cazul producerii unor defecţiuni. Celelalte localităţi.SRM Resial (debit maxim 10.Reţele de serviciu . În acest caz se intrerupe furnizarea gazelor naturale.conform tabelului de mai jos.mai multe străzi sau cartier. Municipiul Alba Iulia este alimentat prin 3 staţii de reglare măsurare ( SRM-uri ). avarii sau accidente. Alimentarea consumatorilor cu apă potabilă în oraşul Câmpeni se face gravitaţional din rezervorul „Muncel” – 2500 m3.A. ON Energie România S.Reţele principale care sunt inelare şi ramificate .În cazul ruperii accidentale a unui branşament sau defectarea regulatoarelor de gaze.2. singurul consumator afectat va fi SC Apulum SA. Alimentarea consumatorilor cu apa potabilă în oraşul Baia de Arieş se face gravitaţional din cele trei rezervoare de înmagazinare Ţarina.Magistrale care fac legătura între rezervoare şi reţele stradale .000 mc / h ). sau SC Resial SA Alba Iulia. Referitor la scăderea volumului de gaze naturale distribuite trebuie menţionat faptul că o influenţă mare a avut şi contorizarea individuală a tuturor consumatorilor şi în special a consumatorilor casnici. localitatea sau localităţile vor rămîne fără gaze naturale.pînă la remedierea defectului.2. ceilalti consumatori fiind alimentati prin cele doua SRM-uri. Branşamente le consumatori casnici şi agenţi economici. pot fi afectaţi un abonat sau abonaţii unui bloc de locuinţe. şi SRM Miceşti (debit maxim 5.2009 2006 2007 2008 2009 Localităţi în care se distribuie gaze 105 105 105 105 naturale Lungimea simplă a conductelor de 1197 1207 1224 1303 distribuţie a gazelor (km) Volumul gazelor naturale distribuite 21463 287911 285051 240848 (mii mc) 2 din care:pentru uz caznic 87483 85025 97181 82726 Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizează de către SC.000 mc / h ). sunt alimentate dintr-un singur SRM. Reţelele de distribuţie în localitate a apei potabile sunt de cca.branşamente la consumatori casnici şi agenţi economici. – Gaze naturale Din datele furnizate de către S. În Oraşul Abrud. E. Dacă într-un accident de circulaţie . Centrul operaţional Alba alimentează abonaţii prin 16 staţii de reglare măsurare. a crescut numărului de localităţi cu reţea de distribuţie a gazelor naturale precum şi a lungimii reţelei de distribuţie dar în acelaşi timp a scăzut volumul de gaze naturale distribuite.remedierea defectelor se face tot de echipele de intervenţie. Sistemul de alimentare cu apă potabilă este alcătuit din: .8.2009. În caz de incendiu la unul din SRM-uri vor fi afectate SC Apulum SA Alba Iulia. Pot fi afectaţi consumatorii de pe o stradă. dintre acestea 3 alimentând abonaţii din municipiul Alba Iulia. a fost ruptă sau fisurată conducta de distribuţie se deplasează echipa de intervenţie şi întrerupe furnizarea gazelor naturale din vanele de sectorizare .000 mc / h ).respectiv SRM Porţelanul (debit maxim 10. În cazul unor inundaţii ar putea fi afectat SRM Porţelanul. gazele naturale fiind primite de la Regionala Trans Gaz Arad. 6 km şi au o vechime de peste 25 de ani.C. Prin staţiile de reglare – măsurare (SRM) se reduce presiunea şi se distribuie consumatorilor. 251 - .

Districtul 5 Blaj alimentează abonaţii prin 15 staţii de reglare măsurare.M. În cazul ruperii accidentale a unui branşament sau defectarea regulatoarelor de gaze.R. Petresti Petresti Sasciori Sebesel Laz S. remedierea defectelor se face tot de catre echipele de intervenţie.M. Săliştea Săliştea Tărtăria S.R. Sard Sard Ighiu Ighiel Bucerdea Vinoasa Telna S. iar în cazul unor inundaţii sau incendii.R.R. Mînărade.R.M. Celelalte localităţi.M.M. Dumitra Dumitra Totoi S.M. Dacă în urma unor accidente ce au condus la ruperea sau fisurarea conductei de distribuţie se deplasează echipa de intervenţie şi întrerupe furnizarea gazelor naturale din vanele de sectorizare.R. Ciugud Ciugud Limba Seusa Drambar S.M.S. Sibot Sibot Balomir S.M. Teleac Teleac Hapria S.R.R.R. pot fi afectaţi un abonat sau abonaţii unui bloc de locuinţe.M. Vint S. pînă la remedierea defectului.R. Zlatna Zlatna Patrangeni Galati Valea Mica S.R. mai multe străzi sau cartier. Blaj Blaj Tiur Petrisat Manarade SRM Valea Lunga Valea Lunga SRM Tauni Tauni SRM Cenade Cenade SRM Lunca Lunca Lodroman SRM CRAMA BLAJ SRM Balcaciu Balcaciu SRM Lunca Tarnavei Lunca Tarnavei SRM Sona Sona Biia SRM Sancel Sancel Iclod Panade SRM Craciunel Craciunelul de Jos SRM Bucerdea Bucerdea Granoasa 252 .R.M. dintre acestea 1 alimentând abonaţii din municipiul Blaj şi localităţile Tiur. Petrisat.M. Cugir Cugir Vinerea S. localitatea sau localităţile vor rămâne fără gaze naturale.M. Alba Iulia 1+2+3 Alba Iulia Barabant Micesti Paclisa Oarda S. sunt alimentate dintr-un singur SRM. S.M. RAPEL S. conform tabelului de mai jos.M. Sebes Sebes Lancram S.M. Horea Elemente din cadrul sistemului de distribuţie a gazelor în responsabilitatea Districtului 5 Blaj.R.R. Pot fi afectaţi consumatorii de pe o stradă.R.

R. . partea stângă a şoselei.M. a fost ruptă sau fisurată conducta de distribuţie se deplasează echipa de intervenţie şi întrerupe furnizarea gazelor naturale din vanele de sectorizare Pot fi afectaţi consumatorii de pe o stradă.R. RAZBOIENI Războieni Zone cu risc care pot afecta cartiere sau localităţi mai mari există în următoarele locuri : • Din zona de competenţă a Centrului Operaţional Alba -conductă str. MIRASLAU Miraslau Stana de Mures Găbud S.În cazul ruperii accidentale a unui branşament sau defectarea regulatoarelor de gaze.R. În acest caz se intrerupe furnizarea gazelor naturale. direcţia de mers Alba-Sebeş în caz de avarii este afectat cartierul Oarda. în caz de avarii este afectat cartier Zona Industrială.R. aparentă. COPAND(NOSLAC) Radesti Copand Leorint Captalan Noslac S.M.conductă alimentare Oarda.(debit maxim 10. OCNA-MURES Ocna-Mures Măhăceni Uioara de Jos S.R. AIUD S. TEIUS Teiuş S. remedierea defectelor se face tot de echipele de intervenţie.(conform tabelului de mai jos). aparenţă.M.R.M. direcţia de mers Alba-Pîclişa în caz de avarii este afectat cartierul Pîclişa. pot fi afectaţi un abonat sau abonaţii unui bloc de locuinţe. .M.R.R.R.M. S.R. partea stângă a podului peste râul Mureş. CIUGUDU DE JOS Inoc Ciugudu de Jos Dumbrava S. -conductă alimentare Partoş aparenţă.SÎNTIMBRU Uioara de Sus Sîntimbru Unirea l + ll Galtiu Cisteiu de Mures Coslariu Micoslaca S. 253 .M.M. mai multe străzi sau cartier. până la remedierea defectului. DECEA Decea S. partea dreaptă direcţia de mers Alba-Sebeş în caz de avarii este afectat cartierul Partoş.CERAM RAZBOIENI Aiud S. Bujorului şi Margaretelor.LUNCA MURES Ciumbrud Lunca Mures Sancrai Gura Ariesului Gambas S.000 mc/h ) În cazul unor inundaţii ar putea fi afectat SRM Aiud (Transgaz).Crama Blaj SRM Jidvei Jidvei Capalna de Jos Sinmiclaus SRM Cetatea de Balta Cetatea de balta Feisa Veseus Sintamarie SRM Mihalt Mihalt Obreja Cistei Elemente din cadrul sistemului de distribuţie a gazelor în responsabilitatea Districtul 4 Aiud Municipiul Aiud este alimentat prin 1 staţie de reglare măsurare( SRM-uri ).conductă alimentare Pîclişa.R. aparenţă. Dacă într-un accident de circulaţie .M.consumatorii afectati fiind intreg municipiul Aiud cu localitatile care mai sînt alimentate din acest SRM.M.M.

temperaturi ridicate). în caz de avarii este afectat cartierul Ampoi II. direcţia de mers Ocna-Mureş –Uioara de Sus în caz de avarii este afectat întreg cartierul de blocuri Uioara de Sus.3. în caz de avarii este afectat în totalitate Municipiul Sebeş. aparenţă. partea dreaptă a şoselei.conductă alimentareOcna-Mures-Cisteiu de Mures.Barbu Lautaru . Leorinţ. în caz de avarii afecteaza Cartierul Barbu Lautaru . aparenţă. partea dreaptă direcţia de mers Aiud-Ciumbrud în caz de avarii sunt afectate urmatoarele localitati:Ciumbrud. -conductă str. direcţia de mers Alba-Sebeş.conductă alimentare cartier Vinerea. . partea stângă a şoselei. acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. Bricesti LEA 5 Cergau Mic LEA 5 Mesentea LEA 2 P.Gheorghe Bariţiu şi Tudor Vladimirescu . partea dreaptă str. direcţia de mers Alba-Cugir în caz de avarii este afectat oraşul Cugir . aparenţă. Tabel cu reţelele de 04 KV din judeţ. . In caz de avarii afecteaza Catierul Eroilor (blocuri locuinţă) • Din zona de competenţă a Districtului 4 Aiud -conductă str. str. aparenta . -conductă traversare râul Sebeş. direcţia de mers AlbaCugir. acţiunea fenomenelor meteorologice periculoase şi alunecările de teren. Din evidenţele statistice rezultă că factorii întâlniţi cel mai frecvent sunt avariile. direcţia de mers Ocna-Mureş-Cisteiu de Mureş. alunecări de teren. în caz de avarii este afectat cartierul M.conductă alimentare Municipiul Sebeş şi cartier Lancrăm. în caz de avarii sunt afectate localităţile Cisteiu de Mureş şi Micoşlaca. Eroilor . îngheţ. aparenţă. de Sus LEA 7 254 . .2. înzăpeziri. în caz de avarii este afectată Zona Industrială. aparenţă. eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate.Tudor Vladimirescu aparentă. accidente. • Din zona de competenţă a Ditrictului 5 Blaj -conductă str. – Energie electrică Privitor la reţeaua de alimentare cu energie electrică principalii factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului acestor utilităţi sunt: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor .conducta alimentare .Orizontului.Aleia Independentei. . aparentă. partea dreaptă pod în direcţia de mers Deva –Sibiu.conductă alimentare str. inundaţii. partea dreaptă a şoselei.conductă alimentare oraş Cugir. avarii. aparentă.. partea stângă a şoselei.conductă alimentare cartier Ampoi II aparenţă. în caz de avarii este afectat cartier Vinerea.Kogălniceanu şi Lancrăm. partea dreapta a soselei . exploatarea necorespunzătoare a reţelelor.8. în caz de avarii este afectat cartier Zona Gostat -conductă alimentare Ciumbrud aparenţă. poziţionarea şi lungimea acestora: Tp Tp Tp Km Poziţionare Km Poziţionare Km Poziţionare linie linie linie Aiud LEA 71 Dumitra LEA 2 Lupsa LEA 9 Alecus LEA 4 Galda de Sus LEA 4 Mamaligani LEA 9 Asinip LEA 6 Galtiu LEA 3 Matei LEA 2 Băgau LEA 6 Geoagiu de Jos LEA 5 Matisesti LEA 20 Bălcaciu LEA 7 Ghioncani LEA 6 Mecea LEA 3 Beldiu LEA 2 Grosi LEA 3 Mihoesti LEA 1 Beţa LEA 8 Hapria LEA 5 Mogos Poieni LEA 13 Biia LEA 12 Ighiel LEA 7 Motorasti LEA 2 Blaj LEA 43 Ighiu LEA 8 Muncel LEA 6 Brădesti LEA 9 Intregalde LEA 2 Musca 1 LEA 9 Bucerdea Grinoasa LEA 14 Isca LEA 6 Musca LEA 6 Căpîlna de Jos LEA 4 Ivanis LEA 5 Nadastie LEA 5 Captalan LEA 3 Lunca Ampoitei LEA 3 Necresti LEA 5 Capud LEA 4 Lunca Metes LEA 3 Nicoresti LEA 6 Cenade LEA 8 Lupseni LEA 1 Ocolis LEA 11 Cergau LEA 5 Mereteu LEA 2 P. Rădesti. Sâncrai. 2.

Tp linie Cetatea de Balta LEA Cicau LEA Cistei LEA Ciugudul de Jos LEA Ciugudul de Sus LEA Ciuguzel LEA Coltesti LEA Copan LEA Craciunel LEA Craciunelul de Jos LEA Decea LEA Dumbrava LEA Faget LEA Farau LEA Feisa LEA Gabud LEA Geoagiu de Sus LEA Geogel LEA Gimbas LEA Geomal LEA Girbova de Jos LEA Girbova de Sus LEA Girbovita LEA Glogovat LEA Gura Arieşului LEA Heria LEA Hopîrta LEA Iclod LEA Inoc LEA Izvoarele LEA Jidvei LEA Leorint LEA Livezile LEA Lodroman LEA Lopadea Noua LEA Lopadea Veche LEA Lunca LEA Lunca Muresului LEA Lunca Tirnavei LEA Lupu LEA Magina LEA Mahaceni LEA Manarade LEA Medves LEA Mescreac LEA Micoslaca LEA Miraslau LEA Noslac LEA Obreja LEA Poziţionare Km 11 6 12 2 4 8 6 2 3 11 4 8 3 8 5 5 15 15 4 5 14 5 3 3 4 9 8 3 2 5 9 5 7 4 7 5 4 10 3 5 8 5 4 4 4 3 12 7 4 Tp linie Metes LEA Micesti LEA Modolesti LEA Necrilesti LEA Oarda de Jos LEA Oarda de Sus LEA Oiejdea LEA Padurea LEA Partos LEA Pîclisa LEA Poiana Ampoiului LEA Poiana Galzii LEA Rosia LEA Saliste LEA Saliste Deal LEA Saracsau LEA Sard LEA Seusa LEA Sibot LEA Sintimbru LEA Talna LEA Tartaria LEA Taut LEA Teleac LEA Tibru LEA Totoi LEA Valea Mare LEA Valeni LEA Vinerea LEA Abrud LEA Albac LEA Almasu Mare LEA Arieseni LEA Avram Iancu LEA Baba LEA Baciia LEA Baia de Aries LEA Balesti LEA Barbesti LEA Bazesti LEA Birdesti LEA Birlesti LEA Birzani LEA Bistra LEA Bobaresti LEA Bobesti LEA Bodresti LEA Bogdanesti LEA Boglesti LEA Poziţionare 255 Km 8 9 2 6 7 10 5 5 6 5 8 5 1 7 2 3 8 3 9 5 7 5 6 2 6 5 6 7 10 31 7 15 30 10 5 4 14 4 3 6 2 6 3 14 7 8 8 7 6 Tp linie Paduresti LEA Paltinis LEA Patrinjeni LEA Peles LEA Pirita LEA Poiana LEA Poiana Vadului LEA Posaga LEA Pr. Ampoiului LEA Ratitis LEA Rogoz LEA Rosia Montana LEA Runc LEA Salciua de Jos LEA Salciua de Sus LEA Salciua Piatra LEA Scarisoara LEA Sebisesti LEA Seliste LEA Sia .Valea Bistrei LEA Slanesti LEA Soharu LEA Sohodol LEA Sorlita LEA Sorten LEA Teiu LEA Tirsa LEA Tomutesti LEA Trimpoiele LEA Valea Ciurulesii LEA Valea Mici LEA Vadul Motilor LEA Valea Barnei LEA Valea Bistrei LEA Valea Larga LEA Valea Lupsii LEA Valea Mica LEA Valea Morii LEA Valea Tupilor LEA Valea Utului LEA Valea Verde LEA Vidolm LEA Vidra LEA Vidrisoara LEA Viltori LEA Vinta LEA Virtanesti LEA Virtop LEA Zinzesti LEA Poziţionare Km 7 6 7 7 3 9 19 8 8 4 3 34 7 8 10 8 26 6 7 2 7 8 7 2 5 4 7 5 13 6 10 30 7 9 7 10 6 6 9 6 4 4 4 4 8 3 7 10 5 .

Tp Km Poziţionare linie Ocna Mures LEA 23 Botesti Ocnisoara LEA 3 Bradeana Odveren LEA 3 Bradet Ormenis LEA 5 Brazesti Pagida LEA 2 Bucium Biserica Panade LEA 6 Bucium Cerbu Petelca LEA 4 Bucium Coleseni Petrisat LEA 2 Bucium Izbita Poiana LEA 5 Bucium Muntari Ponor LEA 20 Bucium Poiana Rachis LEA 3 Bucium Poieni Radesti LEA 7 Bucium Sasa Razboieni LEA 7 Bucium Sat Bucium Valea Rimetea LEA 7 Poieni Rimet LEA 19 Buninginea Silea LEA 6 Burzonesti Silivas LEA 4 Casa Iancului Sinbenedic LEA 7 Certeje Sincel LEA 8 Cheile Cibului Sincrai LEA 5 Cib Sinmiclaus LEA 9 Cirtulesti Sintamaria LEA 2 Ciuruleasa Soimus LEA 3 Cojocani Sona LEA 7 Corna Spalnaca LEA 4 Costesti Spatac LEA 3 Cristea Stina de Mures LEA 1 Cristesti Stremt LEA 13 Curmatura Tatirlaua LEA 3 Dealul Capsei Tauni LEA 5 Dandut Teius LEA 28 Deal Muntelui Tiur LEA 10 Dealul Caselor Turdas LEA 5 Dealul Frumos Uioara de Sus LEA 7 Dealul Roatei Uioara de Sus LEA 8 Dimbureni Unirea 1 LEA 11 Dirlesti Unirea 2 LEA 7 Dupa Plese Valea Bucurului LEA 6 F. Abrudului Valea Captalan LEA 4 Fagetul de Jos Valea Fagetului LEA 2 Fagetul de Sus Valea Izelului LEA 8 Fenes Valea Lunca LEA 9 Feulet Valea Manastirii LEA 6 Furduiesti Valea Sasului LEA 2 Galati Valisoara LEA 5 Galbena Vama Seaca LEA 4 Geamana Veseus LEA 9 Girda Zaries LEA 1 Girde Poziţionare 256 Tp Km linie LEA 13 LEA 5 LEA 2 LEA 6 LEA 7 LEA 7 LEA 2 LEA 1 LEA 1 LEA 4 LEA 9 LEA 9 LEA 3 LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA 1 16 2 4 16 4 7 5 8 4 7 12 3 4 4 5 8 5 3 9 5 2 7 11 5 4 8 13 6 6 8 6 3 28 8 Poziţionare Zlatna Arti Berghin Boz Capilna Carpinis Cilnic Cimpul Goblii Colibi Cunta Cut Daia Romana Deal Dealul Dostad Dealul Florilor Dobra de Jos Dobra de Sus Dostad Drasov Dumbrava Ghirbom Girbova Hening Inuri Lancram Laz Loman Margineni Martinie Mugesti Ohaba Petresti Pianu de Sus Pianu de Jos Piriul Mihai Plaiuri Purcaret Rachita Rahau Reciu Rosia de Secas Sasciori Sebes Sebesel Secasel Sibiseni Spring Stauni Tp linie LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA Km 35 6 7 5 8 3 8 4 1 3 7 13 4 LEA 3 LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA 2 2 1 6 5 1 7 7 4 4 5 4 20 4 6 6 7 17 13 6 5 6 19 5 7 3 7 4 41 3 4 3 8 7 .

numeric pe localităţi şi numărul de persoane ce pot fi afectate de avarii la acestea: Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Alba Iulia Abrud Aiud Blaj Cimpeni Cugir Ocna Mures Sebeş Teiuş Zlatna Ciugud Albac Almaşu Mare 90 61570 15 6476 72 31949 44 14239 35 5533 46 14763 32 8189 44 16423 23 5793 34 9381 6 11 9 1050 818 676 Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Salciua Saliste Sasciori Scărisoara Sîncel Sintimbru Sohodol Stremţ Sibot Sona Spring Sugag Unirea 7 7 11 6 5 12 11 10 13 7 5 7 16 656 600 752 360 463 2063 500 1353 1466 880 403 970 2262 257 .Tp linie Acmariu LEA Alba Iulia LEA Ampoita LEA Bacainti LEA Balomir LEA Benic LEA Blandiana LEA Bolovanesti LEA Bucerdea Vinoasa LEA Bulbuc LEA Ceru Bacainti LEA Cetea LEA Ciugud LEA Coslariu LEA Craiva Noua LEA Cricau LEA Cucuta LEA Cugir LEA Curpeni LEA Dealu Geoagiu LEA Drimbar LEA Poziţionare Km 8 83 9 7 4 5 10 3 6 4 3 5 3 4 2 11 3 37 2 5 2 Tp Km linie Giurgiut LEA 3 Glod LEA 6 Goesti LEA 5 Gura Sohodol LEA 4 Hadarau LEA 7 Hanasesti LEA 4 Harmaneasa LEA 3 Hodisesti LEA 7 Horea LEA 7 Hudricesti LEA 7 Izvorul Ampoiului LEA 9 Livada Larga LEA 9 Livada Merilor LEA 2 Lazesti LEA 9 Lazuri LEA 2 Lazuri Vai LEA 10 Lehesti LEA 10 Lespezea LEA 7 Luminesti LEA 6 Lunca Ariesului LEA 5 Dumbravita LEA 3 Poziţionare Poziţionare Straja Strungari Sugag Tau Ungurei Valea lui Mihai Valea Vintului Vingard Vintu de Jos Vurpar Cimpeni Baia de Aries Abrud Zlatna Sebes Blaj Aiud Ocna Mures Cugir Alba Iulia Dumbrava Tp linie LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LEA LES LES LES LES LES LES LES LES LES LES LEA Km 7 5 6 8 6 6 4 8 12 6 6 4 7 9 53 30 59 30 46 213 2 Tabel cu posturile de transformare.

Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de Arieşeni Avram Iancu Baia de Arieş Berghin Bistra Blandiana Bucium Cenade Cergau Mare Ceru Bacainti 7 696 13 1000 15 3016 7 626 20 1286 5 380 15 1167 2 4 9 350 513 443 1140 600 400 426 563 400 389 Cetatea de Balta 9 Ciuruleasa Cilnic Cricau Craciunelu de Jos Daia Romana Dostat Fărău Galda de Jos Girbova Girda de Sus Hopirta Horea Ighiu Intregalde Jidvei Livezile Lopadea Noua 10 4 5 6 4 5 11 1439 13 2200 5 10 7 10 673 896 573 753 10 2190 9 6 5 9 455 900 583 1246 Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de 258 Vadu Motilor Valea Lunga Vidra Vintu de Jos Alba Iulia Aiud Arieşeni Costesti Lunca Larga Mărgineni Negeşti Oncăsesti Plesi Ruşi Runc Runcuri Scărişoara Sfoartea Tomusesti Cionesti Boglesti Unirea I Fata Albac Avramesti Orasti Dealul Geoagiului Dealul Plesi Birzana 6 10 8 14 1 1 5 2 1 2 2 1 2 2 1 1 1 2 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 300 1460 1098 1116 25 400 205 65 63 80 80 40 126 80 40 63 40 40 120 100 100 160 100 100 63 25 160 63 .

REGIONALA Braşov ST.080 2. 2.910 0. 8.940 1. 7.500 2. 3.REGIONALA CFR Petreşti Braşov SC PEHART SA ST. 4. reali Consum MW m.730 1. 5.880 53 45 259 . TRACTIUNE Petresti Sibot 0.510 120 6. Nume consumator Localitate Consumator Punct de consum Localitate Timp Punct P abs.830 1. 9.100 3. Arieseni Valea Uzei Sebes-Drumuri Tonea 3 Plai şi SNIDE Răchita 2 Rosia de Secas 1 3 1 1 0 2 1 1 1 1 1 1 1 3 2 1 3 40 120 100 0 1 40 40 40 126 250 40 40 63 120 80 63 360 Principalii consumatori de energie electrică din judeţul Alba sunt: Nr. 1.520 18 8 59 59 48 45 55 40 SC KRONOSPAN SEBEŞ SC KRONOSPAN SEBEŞ Sebeş Sebeş SA SA SM ABRUD Abrud PREPARARE Roşia Poieni SC METALURGICA SA Aiud SC METALURGICA SA Aiud SC SATURN SA Alba Iulia SEDIU Alba Iulia SC STRATUSMOB SA Blaj SC STRATUSMOB SA Blaj SC CUGIR SA Cugir SEDIU Cugir CNCFR . 10. crt. 11.000 1. TRACTIUNE Teiuş CFR SM ROSIA MONTANA Roşia Montana SM ROSIA MONTANA Rosia Montana SM BAIA DE ARIES Baia De Arieş SM BAIA DE ARIES Baia De Arieş SC PEHART SA CNCFR . 6.transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Lunca Muresului Lupsa Metes Mihalt Miraslau Mogos Noslac Ocoliş Ohaba Pianu 2 140 17 1213 11 7 583 1090 10 1183 10 10 4 3 9 575 882 220 180 1080 423 120 183 553 263 352 Poiana Vadului 10 Ponor Posaga Rădeşti Rimetea Rîmeţ 3 4 4 3 5 Roşia Montană 11 1353 transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Posturi de transformare Ocoale Cobles Budaesti Feteni Buninginea Hordobana Plistisihuzaresti Tonea II Pleşi II Petresti-Sebes Pontesti. ore 15.

31. • Alimentarea cu combustibil de funcţionare .150 0. în special a CTz şi a CT din industrie de capacităţi mari se face prin depozitul centralei. cărbune. depozit de tip suprateran prevăzute cu gospodăria de combustibil specifică pentru descărcare din mijloace auto sau vagoane de cale ferată. 19.610 0. în acest caz.140 72 48 48 16 62 66 18 56 66 72 53 76 72 59 65 cf.4. 30. aviz 55 54 56 54 71 2.lemne. 21.210 0. 33. 16.230 0.gaz metan .8 din prezentul capitol. 32. 24.770 0. Sistemele de încălzire existente pe teritoriul judeţului Alba sunt : • Alimentarea cu combustibil de funcţionare . 14. Riscurile privind eşecul utilităţilor publice. 35. Raportat la numărul total de sisteme de încălzire existente în mediul urban.640 0. 27.280 0. Sistemele de încălzire mai sus enunţate sunt existente în cadrul judeţului. în strinsă concordanţă cu factorii determinanţi prezentaţi la punctul 2. Nume consumator SC APULUM SA SM ABRUD SM ABRUD SC AMPELUM SA SC MONTANA SA SC INCOV SA SM ABRUD SC UPSOM SA SC MANUF.200 0.260 0. în consecinţă scăzând numărul centralelor cu sistem de producere şi distribuţie centralizat.2. instituţii publice. 13. 34. 18. reali Consum MW m.POMPE 2 ST.180 0. • Alimentarea cu combustibil . Eşecul utilităţilor publice pentru sistemele de încălzire ce folosesc combustibili lichizi este în strînsă legătură cu elementele specifice ale acestuia (transport. Nu există sisteme de termoficare (CTE) în cadrul judeţului.340 0. 23.188 0.170 0. ore Alba Iulia Rosia Poieni Rosia Poieni Zlatna Campeni Alba Iulia Rosia Poieni Ocna Mures Alba Iulia Sebes Cugir Sîntimbru Aiud Blaj Alba Iulia Oiejdea Aiud Alba Iulia Zlatna Blaj Cugir 0. – Energie termică. sunt strîns legate de riscurile prezentate de transportul gazelor naturale prin conducte magistrale şi cele specifice reţelei de distribuţie la consumatori.200 0. 17. alimentare) şi în strinsă concordanţă cu factorii determinanţi prezentaţi la punctul 2. DE PORTELAN SC CISEROM SA SC STAR TRANSMISSION SRL SC TRANSAVIA SA SC PREBET SA SC IAMU SA SC REKORD SRL SC TRANSAVIA SA SC ARTEFERRO ROM SRL SC POMAROM SRL SM ZLATNA SC LORELEI TRANS SRL SCCA METALUL Localitate Consumator Alba Iulia Abrud Abrud Zlatna Campeni Alba Iulia Abrud Ocna Mures Alba Iulia Sebes Cugir Oiejdea Aiud Blaj Alba Iulia Oiejdea Aiud Alba Iulia Zlatna Tiur Cugir Punct de consum SEDIU ST.860 0.păcură. crt.430 0.Nr.422 0.a CT se face din reţeaua de distribuţie existentă prin branşamente şi staţie de reglare şi măsurare (SRM) sau post de reglare şi măsurare (PRM).480 0.720 0. depozitare. 22. 28. 260 . care nu dispun de instalaţii de încălzire şi încălzirea se face local prin sobe. majoritatea acestora o constituie cele ce folosesc ca şi combustibil gazele naturale.730 0. este specifică locuinţelor individuale. 12.8 din prezentul capitol. 15.8.POMPE 1 SC AMPELUM SA SC MONTANA SA SEDIU CARIERA SC UPSOM SA F-CA DE PORTELAN CISEROM STAR TRANSMISSION FERMA 7 PREBET SC IAMU SA REKORD COMPLEX SUCURSALA SC POMAROM SRL PREPARARE FABRICA DE BINALE UNITATE TAMPLARIE Localitate Timp Punct P abs. 29.2. În ultima perioadă de timp a crescut tot mai mult numărul centralelor termice proprii.2.

apa uzata şi sistemele de apa de ploaie (meteorică) nu sunt separate. Ca rezultat a condiţiilor proaste. – Canalizare şi epurare În prezent toate localităţile judeţului Alba nu realizează tratarea apei uzate în mod adecvat. Marea majoritate a reţelelor de canalizare sunt vechi şi altele în stare proastă. Motivele pentru aceasta situaţie nesatisfăcătoare sunt: • staţii de epurare exista doar pentru 7 din oraşe. acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni. deservesc în jur de 110. infiltrarea nu a fost corect măsurată. datorita lipsei înregistrării debitului. Ciugud. Privitor la reţelele de canalizare şi epurare factorii determinanţi ce pot conduce la eşecul acestor utilităţi sunt: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor.8. Bucerdea Grânoasă.2. Sebeş. localitatea cu gradul cel mai mare al reţelelor de canalizare este Municipiul Alba Iulia. Populaţia beneficiază de servicii de canalizare (rata de conectare) care sunt neuniform distribuite variind de la 65% in Alba Iulia. inundaţii. Daia Română. sunt în derulare investiţii privind realizarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare. REŢEAUA DE CANALIZARE ÎN JUDEŢUL ALBA 2004 Localităţi cu canalizare publică Lungimea simplă a conductelor de canalizare (km) 16 321 2005 16 333 2006 17 364 2007 17 378 2008 18 399 2009 19 435 Reţeaua de canalizare în judeţul Alba este prezentă în toate localităţile urbane. În judeţul Alba cele 7 staţii de epurare care funcţionează actual. • Sistemele de colectare a apei uzate exista fără staţii de epurare la final cauzând o canalizare complet netratata înainte de a fi vărsată direct în cursul unor ape.Conform celor prezentate anterior. Sunt necesare lucrări ample de reabilitare a reţelelor de canalizare existente. Lunca Mureşului. Ocna Mureş. din care aproximativ 150 km sunt în Alba Iulia. Aiud şi Ighiu. 2. Cugir.000 de locuitori conectaţi la reţeaua publică de canalizare. Nici una dintre aceste staţii (cu excepţia celei din comuna Ighiu. care nu dispun de instalaţii de încălzire şi încălzirea se face local prin sobe. care este cerut pentru toate staţiile de epurare care deservesc mai mult de o populaţie echivalenta de 10. 261 . • Condiţia proastă a conductelor de canalizare (rata mare de infiltrare). Jidvei. Staţiile operaţionale sunt în Alba Iulia. pot afecta locuinţele individuale şi instituţii publice.000 (PE). Şugag şi Vinţul de Jos . în toate localităţile urbane din judeţ. iar lungimea simplă a conductelor de canalizare a crescut de la 321 km în anul 2004 la 435 km în anul 2009. În zonele principale urbane. Nu sunt staţii de tratare operaţionale a apei uzate în oraşele Zlatna.5. 80% in Sebeş. Cricău. care este nouă) nu au fost reabilitate recent. Câmpeni. Abrud. îngheţ. Reţeaua de canalizare are o lungime totala de aproximativ 280 de km. infiltrarea afectează operarea facilităţilor staţiilor de epurare. Localităţile din mediul rural. Teiuş (în curs de construcţie). 37% in Zlatna şi doar 13% in Teiuş. Arieşeni. În prezent. Blaj. • Proasta întreţinere a conductelor de canalizare şi a căminelor (blocare. exploatarea necorespunzătoare a reţelelor. nu dispun de sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate. Nici una dintre staţiile de epurare din judeţul Alba nu este echipata pentru înlăturarea nitrogenului şi a fosforului (tratament terţiar). şi una este în curs de construcţie. Doar 37% din populaţie beneficiază de servicii de eliminare a apei uzate comparat cu o medie de 52% in Romania. eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate. Şase staţii din judeţul Alba sunt în aceasta categorie. • Cele mai multe sisteme de colectare sunt combinate. în comunele: Albac. Din datele furnizate de Direcţia de Statistică Alba rezultă că numărul localităţilor cu reţea de canalizare publică a crescut de la 16 localităţi în anul 2004 la 19 localităţi în anul 2009. sistemele de încălzire ce utilizează combustibil solid. In total sunt în jur de 150. Baia de Arieş deşi aceste aglomerări au terminat parţial sistemele de canalizare. înfundare).000 de locuitori.

În oraşul Ocna Mureş reţeaua de canalizare s-a realizat în anul 1960 şi progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi parţial uzate în Oraşul Zlatna. Sistemul de canalizare în Oraşul Teiuş. PVC si KGM cu diametre cuprinse între 200 . 10 %. Apele uzate menajere şi apele pluviale.înzăpeziri. Treapta biologică se compune din: staţia de pompare. temperaturi ridicate). Sistemul de colectare a apelor uzate menajere din municipiul Aiud este realizat în sistem divizor. apele uzate colectate fiind descărcate în staţia de epurare a fabricii de zahăr. acţiuni cu caracter terorist. problema rezolvându-se prin execuţia a două staţii de pompare. accidente. Sistemul de epurare al apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. alunecări de teren. colectoare principale. În municipiul Aiud punerea în funcţiune a reţelelor de canalizare s-a realizat progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe din oraş. Treapta mecanică se compune din: cămin cu stavilă. Reţelele de canalizare rezolvă în proporţie de 80% preluarea apelor uzate menajere şi meteorice de la toţi consumatorii amplasaţi pe aceste străzi şi sunt realizate din tuburi de beton. platformă uscare nămol. grătar. În cazul în care cotele râului Mureş sunt ridicate evacuarea apelor uzate se face prin pompare cu agregate termice de pompare tip AP 12 de către altă unitate (Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba). stabilizatorul de nămol şi concentratorul de nămol. La trecerea pe sub digul de apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Alba Iulia. Gradul de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 70%. există o subtraversare echipată cu 4 stăvilare care închid accesul apelor râului Mureş (la cota de inundaţii) în canalul colector general şi inundarea incintei îndiguite a municipiului.400mm . deversarea apelor uzate făcându-se în râul Ampoi. O exploatare necorespunzătoare a reţelei de canalizare a condus la colmatări ale canalelor reducând capacitatea de transport a acestora. În prezent oraşul Teiuş dispune de o reţea restrânsă de canalizare menajeră ce deserveşte blocurile de locuinţe amplasate în zona centrală şi parţial gaspodăriile amplasate pe traseul colectoarelor. Oraşul nu are staţie de epurare a apelor uzate menajere. Reţeaua de colectare a apelor uzate menajere este realizată în sistem mixt. separator de grăsimi. Apele pluviale se scurg superficial şi prin intermediul şanţurilor deschise spre pârâul Valea Geoagiului. deznisipator. Gradul de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare 68. explozii la obiective situate în apropierea reţelelor. Evacuarea apelor uzate menajere şi a apelor pluviale în Municipiul Blaj. cutremure. Există situaţii ( Oraşul de Jos) când radierul reţelei de canalizare este sub nivelul cotei de intrare în colectorul în care deversează.7 %. apele uzate deversând în şanţurile deschise ale drumurilor publice poluând mediul înconjurător. staţie de pompare nămol. pe unele porţiuni separativ iar pe alte porţiuni unitar. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Oraşul Ocna Mureş.Gradul de acoperire a străzilor cu reţea de canalizare este de 15 %. de pe raza oraşului Blaj sunt transportate prin intermediul reţelei de 262 . Colectarea apelor uzate este realizată în sistem unitar. avarii. Reţeaua de canalizare subtraversează pârâul Aiudel şi de două ori calea ferată. În municipiul Alba Iulia reţelele de canalizare s-au realizat progresiv odată cu extinderea cartierelor de locuinţe din oraş. iar cele din depresiunile locale băltesc până la infiltrarea în sol sau se evaporă. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere în Municipiul Aiud. Colectarea apelor menajere se realizează printr-o reţea de canalizare ce se racordează la două canale colectoare magistrale care conduc apele uzate în staţia de epurare orăşenească. Este o staţie cu două trepte de epurare mecanică şi biologică. Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi meteorice din municipiul Alba Iulia este un sistem centralizat unitar şi este realizat prin: reţele de canalizare. colectoare secundare. Reţeaua de canalizare. Gradul de acoperire este de aprox. Staţia de epurare a municipiului Aiud este situată în bazinul hidrografic Mureş în aval de municipiul Aiud. Pe evacuarea apelor uzate nu există mijloace de măsurare. aerotancuri monobloc. decantor primar INHOFF. În cadrul staţiei de epurare există un laborator ce efectuează analizele la probele prelevate şi un atelier mecanic pentru reparaţii curente.

este alcătuită din cămin de distribuţie. mobilă şi comunicaţii. Oraşul Cugir dispune de o reţea de canalizare realizată în sistem divizor (ape menajere şi ape pluviale).cabluri telefonice de fibră optică.Aiud. compusă din cabluri de fibră optică.Unirea .Aiud.cabluri interurbane de cupru. două decantoare IMHOFF 2 x 2500 persoane. iar de aici în Râul Cugir acesta fiind emisarul apelor epurate.Şpring . Aiud . staţie de preparare nămol (care în situaţia creşterii nivelului râului Târnava Mare peste cota normală.Blaj .cablu interurban de cupru. Sebeş .Hopîrta .cabluri interurbane de cupru. fiind amplasate subteran în lungul drumurilor de acces spre localităţile respective.Abrud .iunie. DISFUNCŢIONALITĂŢI În judeţul Alba există zone montane cu densitate mică de populaţie şi cu gospodării foarte dispersate ceea ce conduce la costuri mari pentru instalarea de posturi telefonice noi. ale anului .canalizare.Buru -Rimetea . cantităţile cele mai mari înregistrându-se în perioada martie . precum şi costuri mari de întreţinere.Ighiu .8. oficiile telefonice din localităţile rurale fiind dezafectate. cablu interurban coaxial şi cabluri interurbane de cupru.Mediaş .Roşia de Secaş . Alba Iulia .Turda .Zlatna .cabluri telefonice de fibră optică. existentă la staţia de epurare.cablu interurban coaxial. Principalele reţele de telecomunicaţii sunt cele care fac legătura între următoarele localităţi.Abrud .Jidvei . Canalizarea apelor uzate menajere se caracterizează prin preluarea acestora de la populaţie. Staţia de epurare existentă a fost proiectată pentru o capacitate totala de 21 l/s şi în prezent este depăşită tehnologic.Baia de Arieş -Sălciua .cablu de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru.Cetea . 263 .cablu de fibră optică.Ocoliş . Sistemul de canalizare în Oraşul Cugir.cabluri telefonice de fibră optică Sebeş .Crăciunelu de Jos -Căpud Rădeşti . Blaj . Meteş .Zlatna . Instalaţia de epurare a apelor uzate. Evacuarea apelor uzate se face în regim permanent.Meteş . care dispune de o infrastructură complexă care acoperă întreg teritoriul judeţului. grătare.Aiud .Cricău Galda de Jos . Diferenţa mare dintre valorile debitelor de apă captate şi cele ale apelor uzate evacuate se explică prin faptul că actuala staţie de epurare este cu mult depăşită .Ocna Mureş .Stremţ -Teiuş. Alba Iulia . În afara ROMTELECOM mai există şi alţi operatori de telefonie fixă. Principalul operator de telefonie fixă din judeţul Alba este ROMTELECOM.Benic . Telefonie fixă. În aval de aceasta se află în construcţie o staţie nouă de epurare a apelor în două trepte (una mecanică şi una biologică) care a fost proiectată pentru un debit de 190 l/s .Baia de Arieş .Cîmpeni .2.Sîntimbru . Alba Iulia . Alba Iulia . Alba Iulia .cablu de fibră optică şi cabluri interurbane de cupru.Lopadea Nouă . de capacităţi care asigură satisfacerea tuturor cererilor de abonament telefonic din toate localităţile judeţului.6 m) . agenţii economici şi instituţiile publice din oraş şi conducerea lor la staţia de epurare.cablu interurban de cupru. de o reţea de cabluri telefonice. are rolul de a evacua apele uzate epurate) şi platforma pentru uscarea nămolului (formată din 3 compartimente de 6 x 34 m şi înălţime de 0.Sebeş .Albac .Cergău .Unirea . Cîmpeni . 2.Orăştie .Cunţa .Cîmpeni .6. – Telefonie fixă.Blaj . Prin programele de modernizare şi de dezvoltare implementate de către ROMTELECOM au fost instalate centrale telefonice digitale în principalele localităţi din judeţ.cabluri telefonice de fibră optică. judeţul Alba fiind situat în centrul ţării. Cîmpeni . cabluri de cupru şi cabluri cu fir blanc din fier care fac legătura între centralele telefonice din judeţ şi asigură traficul telefonic de tranzit. din punct de vedere al infrastructurii reţelei de telecomunicaţii.Sibiu .Şard . Judeţul Alba beneficiază.

Intreruperile alimentarii cu energie electrica furnizate din sistemul de distributie cu energie electrică în zonele montane. sau care pot cauza întreruperea locala a suportului fizic utilizat pentru supravegherea. medii şi modalităti diferite de transmitere a semnalelor electrice.) . Printre aceşti factori se numară cei naturali ca urmare a unor fenomenele meteo (vânt puternic. pentru asigurarea comunicatiilor.Telefonie mobilă. echipamentele sunt prevazute cu sisteme. poate duce la oprirea comunicatiilor în mai multe localitati. Pe teritoriul judeţului operează mai multe reţele de telefonie mobilă care asigură un grad de acoperire aleatoriu. transmisii de date şi servicii de televiziune) utilizează. dotari şi solutii de backup ce le permite functionarea pe o anumita durata de timp astfel încât sa fie asigurata o rezerva de timp suficienta pentru interventia echipelor de specialisti şi pentru înlaturarea cauzelor şi efectelor produse de factorii perturbatori. în principal cablurile aeriene şi subterane de cupru şi fibra optică şi care ar avea drept urmare izolarea temporara din punct de vedere al comunicatiilor sau al alimentarii cu energie electrica a unor localitati din zonele rurale şi în special din zonele montane. operarea şi administrarea unor locatii/echipamente ce nu au asigurate solutii de backup. Pentru reducerea posibilitatilor de întrerupere a functionării echipamentelor în cazul unor evenimente neprevazute accidentale sau provocate intenţionat. zăpada abundentă. etc. Romtelecom – în calitate de operator şi furnizor de servicii de telecomunicatii fixe (servicii de voce. în localitatile în care sunt amplasate echipamente de telecomunicatii şi pe o durata mai mare de 10-12 ore. alunecările de teren sau inundatiile precum şi incendiile majore accidentale sau provocate ce pot afecta local infrastructura Romtelecom sau infrastructura furnizorului de energie electrică. grindina. În zonele geografice accesibile suportul fizic utilizat ca mediu de transmisie preponderent pentru comunicaţii este cel format din cabluri de telecomunicatii de cupru sau fibra optică iar în zonele geografice greu accesibile este utilizat ca suport eterul. Echipamentele de telecomunicatii din cadrul judeţului Alba sunt interconectate între ele. Staţie Radio Localitate deservită Abrud Gura Cornei Soharu Bidigesti Bodresti Boglesti Borzesti Buninginea Ciuruleasa Ghedulesti Matisesti Moraresti Seliste Vulcan Statie Radio SOHODOL Localitate deservită Sohodol Bazesti Bilanesti Bobaresti Bradeana Burzonesti Deoncesti Dilimani Furduiesti Gura Sohodol Hoanca Joldisesti Lazuri Lehesti ABRUD 264 . în cazul în care sunt blocate şi caile de acces devine imposibilă interventia echipelor Romtelecom pentru asigurarea alimentarii echipamentelor cu ajutorul grupurilor electrogene. căderi de arbori. comunicaţiile fiind asigurate prin intermediul undelor radio. ploi torentiale. conform tabelului de mai jos. Factorii care pot sa ducă la oprirea funcţionarii echipamentelor de telecomunicaţii sunt în special cei care pot sa ducă la neasigurarea alimentarii cu energie electrica pe o perioada de timp îndelungat. aceasta ducând la neasigurarea serviciilor de telecomunicatii pe zone teritoriale restranse si formate dintr-un numar limitat de localitati. operarea şi administrarea acestora fiind asigurată de la distanta atât din centrul de management judetean Alba cât şi din centrele Zonale şi Nationale. supravegherea.

Staţie Radio ROSIA MONTANA VADU MOTILOR Localitate deservită Rosia Montana Balmosesti Blidesti Bunta Carpinis Coasta Hentii Corna Curaturi Daroaia Girda Barbulesti Gura Rosiei Iacobesti Ignatesti Soal Tarina Virtop Vadu Motilor Bodesti Burzesti Dealu Frumos Lazesti Necsesti Poduri Bricesti Popestii de Jos Popestii de Sus Tomutesti Totesti Viltori Poiana Vadului Costesti Duduieni Fagetu de Sus+Jos Hanasesti Lupaiesti Morcanesti Pastesti Petelei Stanesti Vidra Bai Bobaresti Bogdanesti Bordestii Poieni Culdesti Dealu Goiesti Dos POIANA VADULUI VIDRA Localitate deservită Luminesti Medresti Moraresti Munesti Napaiesti Nelegesti Nicoresti Peles Poiana Robesti Sebisesti Sicoiesti Simocesti Surdesti Toci Valea Verde Vladosesti Boncesti Certege Furduiesti Mihoesti Poduri Baia de Aries Salciua de Jos Dealu Caselor SALCIUA DE Dumesti JOS Salciua de Sus Sub Piatra Valea Larga+Matrii+Morilor AVRAM Avram Iancu IANCU Achimetesti Avramesti Badai Boldesti Calugaresti Casoaia Cindesti Cirasti Cirtulesti Cocesti Cocosesti Coroiesti Dealu Crisului Dolesti Dumacesti Gojeiesti Heleresti 265 Statie Radio .

Staţie Radio ALBAC Localitate deservită Statie Radio Localitate deservită Dosu Luncii Incesti Dosu Vasesti Jojei Dragoiesti Lunca Martesti Ficaresti Orgesti Gligoresti Patrutesti Gotesti Plai Haiducesti Puselesti Harasti Stoicesti Hoanca Stertesti Jeflesti Tirsa (+Valea Pestelui) Lunca Tirsa Plai Lunca Bisericii Valea Maciului Lunca de Jos Valea Utului (+V.Dobranei) Lunca Gotesti Verdesti Lunca Vasesti Vidrisoara Modolesti Botesti Nemesi Budeni Oidesti Dealu Roatei Pitarcesti Dobrot Plescuta Dumbrava Poieni Izvorul Ampoiului Ponorel Piriul Gruiului Puiuletesti Pirita IZVORUL AMPOIULUI Runc Runc Segaj Trimpoiele Urdes Patranjeni Valea Morii Podu lui Paul Vasesti Rusi Vilcaneasa Suseni Vilcesti Valea Mica Virtanesti Zlatna Albac Horea Barasti Baba Budaiesti Butesti Cionesti Dirlesti Costesti Fericet Dealu Lamasoi (Paltinis) Giurgiut Deve Mancesti HOREA Dupa Plese Matisesti Fata Niculesti Plesesti Patrusesti Potionci Petreasa Rogoz Preluca Rosesti Teiu Rusesti Trifesti Sohodol Zinzesti 266 .

Localitate deservită Tamboresti Scarisoara (+Purcelesti) Birlesti Botesti Fata Lazesti Floresti Lazesti Lespezea SCARISOARA Matei Negesti Preluca Runc Sfoartea Stiuleti Trincesti Girda de Sus Biharia Dealu Frumos Dealu Ordincusi Dobresti Ghetari Girda Seaca Hanasesti Huzaresti GIRDA DE SUS Izvoarele Mununa Ocoale Plai Plisti Scoarta Snide Sucesti Staţie Radio Statie Radio BISTRA ARIESENI Arieseni Avramesti Bubesti Casa de Piatra Cobles Dealu Bajului Fata Cristesei Fata Lapusului Galbena Hodobana Izlaz BUCIUM Localitate deservită Bistra (+Valea Mare) Aronesti Balesti Balesti Catun Birlesti Cheleteni Ciurdesti Cretesti Dealu Muntelui Dimbureni Durasti Ganesti Girde Hodisesesti Hudricesti Lipaia Lunca Larga Lunca Merilor Mihaiesti Namas Novacesti Perjesti Poiana Poiu Ratitis Runcuri Salagesti Stefanca Taranesti Tolacesti Tomnatec Trisoresti Virsii Rontu Virsii Mari Virsii Mici Bucium Anghelesti Bisericani Bucium Cerbu Bucium Poieni Bucium Sasa Bucium sat Ciuculesti Coleseni Dogaresti Feresti 267 .

Staţie Radio LUPSA COLTESTI MOGOS Localitate deservită Pantesti Patrahaitesti Poienita Ravicesti Stei Arieseni Sturu Vanvucesti Lupsa Birdesti Birzan Curmatura Dupa Deal Geamana Hadarau Holobani Lazuri Lunca Manastire Margaia Musca Piriu Carbunari Pitiga Posogani Sasa Trifesti Vai Valea Holmorii Valea Lupsii Valea Sesii Vinta Coltesti Izvoarele Leorint Livezile Valisoara Rimetea Mogos Barbesti Birlesti Catun Birzogani Bocesti Bogdanesti Butesti Cojocani Cristesti Mamaligani Statie Radio POSAGA DE JOS Zlatna Localitate deservită Floresti Gura Izbitei Helesti Izbicioara Izbita Jurguiesti Lupulesti Magura Muntari Petreni Poiana Valea Abruzel Valea Alba Valea Cerbului Valea Negrilesii Valea Poienii Valea Sesii Valeni Vilcea Posaga de Jos Lunca Aries Cortesti Incesti Orasti Posaga de Sus Sagagea Ocolis Vidolm Lunca Larga Runc Sugag Almasu Mare Cib Glod OARDA de SUS Barabant Alba Iulia Seusa Micesti Ciugud Drambar Oarda Paclisa Partos Teleac 268 .

Staţie Radio OASA Localitate deservită Negresti Poienile Mogos Tomesti Oncesti Valea Barnii Valea Birtulesti Valea Cocesti Valea Georgesti Valea Mlacii Valea Tupilor Oasa Arti Barsana Jidostina Martinie Plesi Sugag Tau Bistra Luncile Prigoanei Curmaturi Fetita Gura Curpatului Prigoana Salane Tartarau Tetu Sugag Tole Turni Valea Mare Vartoape Valea Frumoasei Ponor Bradesti Statie Radio Localitate deservită Coslar Galtiu Oiejdea Sîntimbru Totoi Blandiana Galda de Jos Margineni (de Pian) Pianu de Sus Plaiuri Purcareti Balomiru de Camp Bacainti Sibot Lancram Sebes Tartaria Ciocasu Criseni Dealu Ferului Gura Cutului Hategana Inuri Laz Matacina Piriu lui Mihai Poienita Stauini Valea Goblii Valea lui Mihai Valea Vintului Vintu de Jos Vurpar Mereteu PONOR Dupa Deal Geogel Macaresti Vale in Jos Valea Bucurului Rimet Boteni Bradesti Cheia Cotorasti+Pleasa Floresti Olteni OARDA de SUS CERU BACAINTI Ceru Bacainti Bolovanesti Bulbuc Cucuta Curpeni Dumbravita Fintinele RÎMET 269 .

este avaria / accidentul la barajele din zona Sebeş 270 .Staţie Radio INTREGALDE Localitate deservită Valea Fagetului Valea Inzelului Valea Manastirii Valea Poienii Valea Uzei Vladesti Girbova de Jos Girbova de Sus Girbovita Tifra Magura Geoagiu de Sus Geomal Fata Pietrii Poiana Galdei Raicani Petelca Vale in Jos (Ponor) Bagau Ciumbrud Gambas Albesti Leorint Mescreac Miraslau Radesti Sancrai Pagida Jidvei Cetatea de Balta Tatarlau Sanmiclaus Intregalde Dealu Geoagiului Ghioncani Ivanis Iliesti Marinesti Modolesti Necrilesti Popesti Sfircea Tecsesti Valea Mlacii Statie Radio CIMPENI Localitate deservită Grosi Valea Mare Viezuri Acmariu Ibru Poieni Racatau Saracsau Sibot Bacainti Bocsitura Bucuru Calene Cugir Feteni Guasele Mugesti Vinerea Boncesti Borlesti Botesti Certege Cimpeni Coasta Vistului Dandut Dealu Bistrii Dealu Capsei (+Valea Capsei) Dric Fata Abrudului Floresti Furduiesti Mihoiesti Motorasti Peste valea Bistrii Poduri Sorlita Tomusesti Valea Bistrii Valea Caselor Virsi Un accident major care poate duce la caderea si esecul intregului sistem de comunicatii asigurat de Romtelecom in judetul Alba.

Aiud. fie prin antene parabolice individuale.783 în mediul rural) şi 63. gazelor naturale. Eşecul acestor utilităţi este în strânsă legătură cu specificul transmisiei acestor servicii. Zonele critice în cazul căderilor de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt: o Zonele locuite ale municipiilor. în continuă extindere. o Zonele situate pe traseul reţelelor magistrale de transport a energiei electrice. Cîmpeni. în special în localităţile urbane. Reţeaua de telefonie mobilă poate fi afectată prin avariile produse la releele existente pe teritoriul judeţului sau la cele existente pe teritoriul judeţelor limitrofe dar care asigură rază de acoperire pentru anumite perimetre din judeţ. Baia de Arieş. oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populaţiei (Alba Iulia. Cugir. Teiuş).Sebeş. Zlatna. actiunile cu caracter terorist. Oaşa. 2.612 în mediul urban şi 27. rachete sau alţi vectori purtători spre ţintă.807 abonaţi TV. Mic).persoane fizice – care au contract cu furnizorul de energie electrică sunt obligaţi la plata abonamentelor de radio şi televiziune pentru programele naţionale. Cîmpeni. Ac. sateliţi sau componente spaţiale. Ocna Mureş. Mihoieşti – pe R. Acest accident poate cauza oprirea din functionare a centrul de management amplasat in municipiul Alba Iulia.Obrejii de Căpâlna. De asemenea există o serie de societăţi care oferă servicii de recepţie a programelor de televiziune prin satelit. prin intreruperea furnizarii de energie si prin inundarea sistemelor proprii ale Romtelecom de producere si asigurarea cu energie electrica (bateriii de acumulatoare de mare capacitate si grupuri electrogene fixe de mare putere. Petreşti şi Ac. Ocna Mureş. factorul uman. apei potabile.7. întrucât toţi consumatorii de energie electrică . Baia de Arieş. Accesul la internet este asigurat. Există riscul producerii în oricare zonă a judeţului prin căderea / prăbuşirea unor meteoriţi. televiziune. aeronave avariate. Cugir – pe R. distrugeri şi incendii. fenomenele meteo periculoase (în special pentru cablurile suspendate). în principal. în cazul emisiunilor necodate. Conform datelor furnizate de Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Alba în judeţul Alba sunt 63.2. o Zonele situate pe amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. Ac. mai există un număr însemnat de abonaţi ai unor societăţi de televiziune prin cablu. Sebeş. internet. numărul acestor abonaţi fiind în creştere şi în mediul rural. care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSv/an (500 mrem/an). 2.Oaşa. o Zonele de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia. Programelor televiziunilor naţionale private se recepţionează numai prin satelit. Abrud. Blaj.8. Aceste date nu pot fi considerate reale. Teiuş). În afara abonaţilor TV care recepţioneaza prin antene individuale diverse programme de televiziune. Ac. de către operatorii de telefonie fixă şi de operatorii de televiziune prin cablu prin reţelele proprii. Abrud. Arieş şi Ac. Cugir. acestea fiind preferate în zonele unde nu există televiziune prin cablu sau în zonele mai izolate. Distribuţia emisiunilor de televiziune şi radio ale posturilor locale se realizează prin emiţătoare proprii cu rază mică de acoperire. Zlatna. Tău. fie prin intermediul societăţilor de televiziune prin cablu care au licenţă de transmisie. 271 . Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pe teritoriul judeţului nu au fost semnalate căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos dar riscul producerii unor astfel de fenomene nu poate fi exclus. o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă. Aiud.395 abonaţi radio ( 35.9. Pentru transmisiile efectuate prin cablu principalii factori determinanţi sunt: exploatarea necorespunzătoare a sistemului.2. Sebeş. Ac. Blaj. R. Reţeaua radio – tv Radio.

62 5157. nr. nr 23 A Cugir. Blaj. Henri Conada. La nivelul judeţului situaţia cu agenţii economici care colectează deşeuri metalice de la populaţie este următoarea: Adresa sediu Adresa punct Activitate Tip deseu colectat Nume Operator social de lucru (CAEN) 2007 SC Axum Recycling SRL Cluj Napoca. nr. Mureşului. str. Garii. Aiud. Livezile. Cele mai multe misiuni s-au desfăşurat pe teritoriul administrativ al localităţilor: • Alba Iulia = 31 misiuni de asanare • Aiud = 13 misiuni de asanare • Vinerea = 13 misiuni de asanare • Cugir = 7 misiuni de asanare • Ocna Mureş = 6 misiuni de asanare Cantităţile cele mai mari de muniţie şi elemente de muniţie au fost asanate de pe teritoriul administrativ al localităţilor: Alba Iulia. carton Mase plastice Metalice feroaase Metalice neferoase Acumulatori uzati Hartie. Fărău. Cîmpeni. Vinţu de Jos. Cetatea de Baltă. str. Lucian Blaga. Câlnic. str. Baia de Aries.existenţa fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniţie neexplodată. Campeni. Zlatna. Ciugud. Anca Virgil. Poiana Vadului. bl 69. 3710 SC Ana Hata SRL SC Aloref SRL SC Klaus Service SRL SC Dragoner Star SRL SC Nero Grup SRL 5157. 1 Sebes. 2873 3710. Garii nr 2 Barabant. nr. carton Mase plastice Metalice feroase Metalice feroaase Metalice neferoase Acumulatori uzati Metalice feroaase Acumulatori uzati Mase plastice Mase plastice Metalice Acumulatori uzati Hartie. nr. 2852. FN Aiud. str. str. str. nr. Cricău. Şilea Unirea. str. 3 Alba Iulia. 272 . Miceşti. str. 3710 Metalice feroaase Metalice neferoase Acumulatori uzati Hartie. nr 2 Aiudu de Sus. 5157. nr 33 Barabant. la nivelul judeţului sunt înregistrate 33 localităţi pe teritoriul cărora s-au executat misiuni pentru asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate. nr 92 Alba Iulia. str.2010. str.2. Lt. 47 5157. În perioada 2007. 21 Campenim. Mihalţ. bl O2A.Vinerea. ap. 3710. Sălişte. 10 Sebes. Ostaşilor. Cenade.10. Sos. de Centura. Codrului. Muresului. 3720 3720 3710. str. 13 Ocna Mures. Fabricii. Jidvei. nr. Sos. str. Şibot. str. 3720 SC Genax SRL 3720 SC Remat Campeni Sebes SA SC Soni Klau SRL SC Soni Klau SRL 3710 3710 3710. nr. 3720. Alte localităţi în care au fost executate misiuni de asanare sunt: Albac. Cugir. 2811. Ciugud. Decea. nr3 Barabanţ. str. Fabricii. nr 2 Cugir. nr. Sebeş. date statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică. Victoriei. Gorunului. 1 Abrud. nr. 24. de Centura. 1 Alba Iulia. Stanii. 3710 5157. Petreşti. carton Mase plastice Hartie. FN Aiud. nr 33 Lupşa. Mihail Sadovenu. Olteniei. str. nr. Stanii. Calarasi. carton Metalice feroase Metalice neferoase Acumulatori uzati Metalice feroase Metalice neferoase Metalice feroase SC Axum Recycling SRL Cluj Napoca. Ocna Mureş. str. Muniţie neexplodată . bd. ap. La nivel naţional au fost semnalată predărea de către cetăţeni la agenţii economici cu obiect de activitate colectarea fierului vechi şi a unor muniţii sau elemente de muniţie rămase neexplodate în urma conflictelor militare. 57 C Ocna Mures. str. str.2. 10 Alba Iulia.

str. Garii. 2122 3710 3710. 62 Teiuş. str. str. 8 Sebes. nr.3710. str. 142 Alba Iulia. 9002 5157 3710. Mihai Eminescu. str. Avram Iancu. 75 Unirea. Bucuresti. nr. A. nr. 9 Cluj Napoca. Livezii. . 3720 AF BODO SERV SC CERAMAR ALBA SRL 273 . 88A Alba Iulia. str.3710. nr. nr. 142 Alba Iulia. 51 Sebes. Bucuresti. str. bl. str. Stefan cel Mare. 54 Alba Iulia. 48 Alba Iulia. Craivei. nr. nr. Oituz. nr. 95 5157 SC Soni Klau SRL SC Biomasse Europa SRL 3720. 88 Cugir. str. nr. 20 Alba Iulia. 200 Pâclişa. 3720. 3720 SC REMAT ALBA SA SC REMAT ALBA SA Alba Iulia. Muresului. FN Sebeş. A2 ap. 54 5157. str. Gării. str. Mureşului. 3720. Carpenului. carton Mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Hartie. 35 Sebeş. str. str. Garii. Călăraşi. Vasile Goldis. 88 Barabanţ. 8 Abrud. 5157 3720 Metalice neferoase Mase plastice Acumulatori uzati Mase plastice Deseuri din material lemons (rumegus) Fabricare brichete din rumegus Desuri metalice Hartie Carton Deseuri plastice Acumulatori uzati Deseuri metalice Desuri metalice Deseuri nemetalice Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase Hartie. nr. str. nr 5 Campeni. 3720 SC REMAT ALBA SA Alba Iulia. nr. carton Mase Plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie carton Cauciuc Dezmembare VSU Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati SC Recimat SA SC AVP LOGISTIC COMP SRL SC INTER TRANS MARIA SRL SC REMJAT URSU SRL SC REMJAT URSU SRL SC REMJAT URSU SRL SC LOGO RAUL SRL SC STYL BIANCA SRL SC MONDRAGON SRL SC REMAT CAMPENI SEBES SA SC MIREL & DANY SRL 5157. Sos. str. bl. str. str. nr. nr. Stefan cel Mare. Vasile Goldis. nr. str. Oituz. Locotenent Anca Virgil. str. nr 33 Craciunelul de Jos. Morii. nr. 5157 5157 5157 5157 5157 3710 3710. 5157 5157. Decebal. Câmpului. 20 Alba Iulia. str. Str. 3720 5157 3710. str. 81 Sebes. nr. Horea. bl. nr. str. nr 33 Barabant. 88 Teiuş. str. Bucuresti. nr. Carpenului. Craivei. str. 1A ap. str. Vasile Goldis. Doinei. nr.3710. Cuza. str. nr. str. 3720 SC REMAT ALBA SA Alba Iulia. Plopilor. nr. 88 Unirea. 5157. nr. str.I. A2 ap. str. FN Sebeş.Muresului. str. 12 Alba Iulia. nr 33 Alba Iulia. nr. 20 Alba Iulia. 3710. str.3 Teiuş. str. 68 Zlatna. nr. Dorin Pavel. BD-ul Victoriei. de Centura. A2 ap. 3720. str. 18 5157. Axente Sever.3710. nr 194 Paclisa. Tudor Vladimirescu. 14 Blaj. nr. Bucuresti. 54 5157. nr 52 Alba Iulia. Horea. nr. nr 22 Sebeş. nr 2 Alba Iulia. str. str.

Hartie Carton. 88 Alba-Iulia. str. 3720. Bucuresti. Hartie Carton Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati. str. Mihai Eminescu. 3720. nr. str. Victoriei. str. Dorin Pavel. G. sc A. ap 6 Alba-Iulia. str. Octavian Goga. Garii. 88 Zlatna. loc. sc B. Gemina. str. Stefan cel Mare. str. str. str. Depozitelor. Bucuresti. nr. 3720. str. str. 4677 SC REMAT ALBA SA Alba-Iulia. nr. Cosbuc. Constanta. 30 3710. 4677 SC REMAT ALBA SA 3832. str. str. str. nr. nr. 17 Alba Iulia. Dorului. Ovidiu. 48 Aiud. 7 Sebes. 3822. nr. 3720. 10 Sebes. Alunului. str. nr. str. folie plastic Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati. 10 Cugir. 3720 SC TRANS IMPEX SRL SC LIVIU SI ALEXANDRA SRL SC CHETAN SRL SC REMAT ALBA SA 4677. 88 Alba-Iulia. nr. 5157 3710. nr. 3811. Garii. Mihai Eminescu. 4 Abrud. 8. str. 153 Alba Iulia. nr. 5157 5157 3710. 2-10 Sebes. Hartie Carton Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati.57. Depozitelor. nr. bd-ul Revolutiei. Negoiu. Stefan cel Mare. 18 Alba Iulia. 8. Valea Frumoasei. str. nr. Gh. Anca Virgil. nr. 199 Sebes. str. 5157 SC FERO CIOAZA SRL SC BMX METAL COLECT SRL SC METALEX PROD SRL SC DUDU COMP SRL 3710. 3831.Hartie Carton SC ALBA ALUMINIU SRL SC HIDROCONSTRUCTIA SA AF GRUIA LIVIA Zlatna. Hartie Carton. nr. str. 17 Alba-Iulia. str. nr. Nationala. str. nr. nr. Victoriei. 10 Cugir. nr. Bucuresti. nr. 95 Sebes. nr. 88 Alba-Iulia. 4677 SC REMAT ALBA SA 3832. 3811 3710 4677 3832. Depozitelor. anvelope uzate. str. Helesteului. str. str. Fabricii. 34 Ocna-Mures. nr. 2742 5157 3720 Desuri metalice neferoase Dezmembare VSU Acumulatori uzati Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Hartie Carton Materiale plastice DEEE Desuri metalice feroase si neferoase Comert cu deseuri metalice feroase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Desuri metalice feroase Desuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice PET -uri Acumulatori uzati Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice feroase şi neferoase Deşeuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati. Tribun Tudoran. 1D Lunca Tarnavei. nr. 5157 3710. str. 1 Lunca Tarnavei. 10 Aiud. nr. str. str. vehicule scoase din uz Deseuri metalice Desuri metalice feroase si neferoase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati SC CLAU & SIM SRL 3710. Baritiu. 2-10 Aiud. 3831 3710. Gemina. 3812. str. bl. nr. bl AC 14. nr. 10 Abrud. str. 10 Sebes. 3720 274 . bl AC 14. 1 Sebes. nr. 5157 2008 SC UPRUC SERV SA SC REMAT SEBES SRL Sebes. nr. Bucuresti. Bucuresti. nr. str. Lucian Blaga. nr 60 3710. ap 13 Teius. 48 Aiud. 1B Jud. 4677. nr. nr. 3 Fagaras. str. FN Sebes. nr. 88 Cugir. 57 C Aiud. 57 C Aiud. nr. Ltn. str. Unirii. str. Vulcan. nr. str. Ostasilor. sc B Teius. 17 3832. nr. 6A Blaj. nr. str. Vulcan. 3710 (3832) SC CESENA SRL SC H&H COMPANY SRL SC REMAT CAMPENI SEBES SA 3832. nr. nr. Victoriei. 153 Alba Iulia.

nr. Drambar. deseuri nemetalice. fn Com Sasciori. Victoriei. str. 35 Sebes. 3831. nr. str. nr. 1 Oiejdea. Raul Mic. str. 12 Alba-Iulia. 2443. Principala. 3720 2442. 32A Com Almasu Mare. Avram Iancu. 4677 3832. acumulatori uzati. 4677 3811. 3831 3832. Sebes. str. 2444. Clujului. str. nr. Sebes. nr. str. 3811. str. Stefan cel Mare. Blajului. Morii. Rachitei. str. Stefan cel Mare. 3811. nr. Mihail Kogalniceanu. nr. Luncii. fn Blaj. sat Cib. str. nr. Mihail Kogalniceanu. nr. 2454.57 Alba-Iulia. str. 4677. nr. 3821. Clujului. Deseuri metalice feroase si neferoase. Principala. 4619 3832. loc. Lancram. Capalna. nr. str. Principala. str. deseuri de mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase. str. 4677.SC REMAT CAMPENI SEBES SA Sebes. 156 Alba-Iulia. str. carton. nr. nr. str. 5 Unirea. Livezile. 10 Ocna-Mures. Stefan cel Mare. Capalna. carton. nr. str. 284 Blaj. Clujului.3832. loc. loc. 2453. str. deseuri mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori SC EXINTO SRL SC GEKING SRL SC GRAND ALIS SRL SC MONDRAGON SRL SC LOŢI SRL SC METEOR STAR SRL SC MISTRAL SERVICE SRL SC MIRIAM GRUP SRL SC VALEA SERMAGULUI SRL SC DARCLEE SRL SC MARIO & BENI SRL SC MARIO & BENI SRL SC RMC BENZ SRL SC ROBI-VLADUT TITAN SRL SC MARIA CONSTRUCT SRL SC ADI&MARIUS TOP SC MARAND SRL SC SILURUS GLANIS SRL SC ROBTIC ELECTRONIC COMPUTERS SRL SC SATEX SRL SC PAUL ION SRL 275 . loc. Stefan cel Mare. Lancram. 113 Sebes. 3710. fn Mun. 4677 3831. sat Straja. loc. Livezile. nr. 284 Blaj. 53-55 Cugir. hartie carton Deseuri metalice Deseuri metalice Deseuri metalice feroase Deseuri metalice feroase si neferoase. G. nr. str. 329 Alba-Iulia. 35. 4677. nr. fn Com Sasciori. str. bl 70. 3811 3832. nr. Alba-Iulia. Valea Sermagului. 6 Sebes. ap. Depozitelor. Deseuri metalice feroase si neferoase. 4677. 3831 3832. 156 Loc. str. Veche. nr. 4677 4677 4677. nr. 4 Sebes. nr. 17 Sebes. nr. 33 Com. Mihai Eminescu. 3832. 32A Ighiu. 128 Sebes. plastic. 4 Alba-Iulia. str. nr. str. 32 Mun. str. Sincai. 3831 3811. str. Spicului. 3832. str. nr. Valea Sermagului. loc. str. Iuliu Maniu. 3832. Costache Negri. 4677. 4677 4677 3832. Veche. nr. acumulatori si baterii uzate. Berghin. 65 Vinerea. zona industriala Drambar. Dealului. str. 3831 3832. Deseuri metalice feroase si neferoase. str. Stefan cel Mare. plastic. 2511. fn Com Sasciori. 4677. 4677 3832 3811. 28 Com Sasciori. Cosbuc. nr. str. 114 Alba-Iulia. nr. str. Gh. 4 Sebes. Raul Mic. nr. 3831 Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deşuri metalice feroase si neferoase Desuri metalice Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deseuri de hartie. str. nr. Aviator Olteanu.57 Santimbru. str. 2 Sebes. metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. 114 Sebes. 25 Alba-Iulia. 1722 3811. nr. 3832. nr. 36 Alba-Iulia. nr. 3832. nr. nr. str. Deseuri metalice. nr. nr. nr. 176 Sebes. Olteniei. str. 155 Lancram. Craivei. str. nr. str. str. 4677 3832. 4677 3832 3811. metalice feroase si neferoase Desuri metalice feroase si neferoase Acumulatori uzati Deseuri de hartie. Axente Sever. 53-55 Cugir. 50B Sebes. 63 Valea Lunga. str. 2 Sebes. Deseuri metalice feroase si neferoase. str. nr. 8 Alba-Iulia. Stefan cel Mare.

4677 4677. 3811. 69A Vintu de Jos. 1A Aiud. Benic. G. 113 Sebes-Petresti. Spring. Ciugud. Codrului. nr. nr. ap. str. str. 12 Ighiu. 3811. sat Vingard. Rozelor. nr. str. nr. str. 1A Sebes. ap 6 Com Galda de Jos. nr. Livezii. str. nr. Dorului. 30B Com. str. str. 4677 3811. Devei. nr. Dorului. str. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. Cosbuc. str. bl. 3831. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. 4677. Gorunului. 3811 3832 3831. Closca. hartie. nr. str. nr. str. acumulatori auto uzati Deseuri metalice feroase si 2009 SC MIHAI & GABY SRL SC FERO MAGIC SRL SC ELI&ANDALUS SRL SC IEZERUL MIC SRL SC REMAT PLUS SRL SC ARMIS GLOBAL SRL SC FERO CIOAZA SRL SC SKY KONECT SERL Teius. 4677 3831. 1 Alba-Iulia. 1. sat Valea Nandrului. deseuri mase plastice. 3811 SC CASITO TRANSIMPEX SRL SC REMAT PLUS SRL SC CINDRELUL SRL SC CLAUS SERVICE SRL SC FERO CIOAZA SRL SC DEMENIC COMPANY SRL SC CLAU & SIM SRL 3832 3832. Ciocarliei. bl. 4 Sona. 51 Drambar. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. 13 Aiud. str. str. 3832. Ocna-Mures. plastic. 54 Craciunelul de Jos. deseuri hartiecarton. 4677. 3832. Cugir. Victoriei. 77 Pestisu Mic. nr. nr. ambalaje plastic. Ciocarliei. 26 Cluj-Napoca. 159 Sebes. 8 Vintu de Jos. com. 44 Zlatna. str. nr. jud. 4677 3832. str. Toporasilor. 4677 SC FLORIMIR SRL SC NICOLETA STYL SRL SC LOBII FIER SRL SC MARIO & BENI SRL SC ROLLO INTERNATIONAL SRL SC RECIMAT SA 3832. loc. 3832. nr. Ostasilor. nr. 6 Martie. 57C Sebes-Petresti. 51 Barabant. Andrei Muresanu. nr. 276 . 95 3832 3832. 3811 3811. nr. str. 6 Maertie. 4677 4677. 186. str. Podul lui Paul. nr. 6 Martie. hartie-carton. Hunedoara Drambar. 1A Aiud. 4677 uzati Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati. Principala Aiud. 4677 4677 3832. 3832 3832 3832. 10 Aiud. nr. 3 Alba-Iulia. 26 Ocna-Mures. 169 Loc. 3832 3811 3811. sc A. nr. 4677. nr. FN Abrud. Tudor Vladimirescu. 13 Aiud. peturi. Garii. mase plastice. 4677 3832. nr. str. str. nr. nr. mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. nr. 3832. nr. Principala. str. Gorunului. acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. str. 34 Cugir. sticla. str. Ioan Slavici Drambar. 4677. nr. nr. nr. 4 Blaj. VSU(colectate) Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati. 159 Alba-Iulia. Calarasi. 6. str. 16 Sebes. str. str. nr. Ardealului. str. str. 13 Barabant. 249. 10A. 3821. 10. str. nr. 3832. Calarasi. str. textile Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. Dorului. str. 34 Vinerea. Cantarului. ap. str Rozelor. hartie Deseuri metalice feroase si neferoase. et 1. 92 Zlatna. hartie-carton. nr. Principala Aiud. str. George Cosbuc. str. Closca. nr. 3831. str. str. str. str. 11A Aiud. 3832 3811. nr. 1A Sebes. 12 Ighiu. nr. hartie-carton Deseuri metalice (feroase si neferoase) si acumulatori uzati Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. str. nr. nr. Podul.SC PACURAR CONSTRUCT SRL SC ALCAZAR SRL Ocna-Mures. nr. M. 5 Barabant. Calea Popii. bl. Livezii. Kogalniceanu. 54C Craciunelul de Jos. str. hartie-carton Deseuri metalice feroase si neferoase. nr. nr. 3832. Petresti. str. str. 4 Zlatna. 3821.

Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase Deseuri metalice feroase si neferoase. nr. o emisiile de noxe chimice şi radioactive. o apa infestată. Localitatea Denumirea instituţiei Locaţia compartiment. jud. 206 4677 3811. Nr. Dorin Pavel.Abrud risc de epidemie hidrica (populatie expusa 5757 locuitori).cartierele populatiei de etnie rroma din judet: risc de epidemie prin condiţii precare de igiena (populatie expusa 14306). nr. 3831. 2. o lipsa medicamentelor şi a mijloacelor de protecţie. 8. şi din prezentul capitol secţiunea 3 punctul 3. str. str. 3832. secţiilor. 28 Alba-Iulia. hartie-carton. Aurel Vlaicu. 4677 3811. nr. str. nr. ap. str. fn (fost CAP) Sebes. compartimentelor şi laboratoarelor de bacteorologie din judeţ: Tipul (secţie.F. 3832. hartie-carton Deseuri metalice feroase si neferoase SC PET COMPANY DISTRIBUTION SRL 3832 SECŢIUNEA A 3-A – ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE 3. punctul 6. 164 Sebes. CB2. 4677 3811. 3832. str. inclusiv TBC (634 persoane expuse) şi laboratoare de analize microbiologice (182 persoane expuse): risc de epidemii. Fantanele. Stefan cel Mare. Fantanele. M. SC NICU PLESA SERVIS SRL SC TITI IMPEX SRL SC MANDRA DOINA SRL SC RALUMARK SOLUTION SRL SC TRANSANDONE SRL Horea. str. str. nr. hartie-carton. nr.2. nr. 27 Zlatna. Str. A. 4677 neferoase. str. o Spitale de boli contagioase . 4677 3832. bacterii şi alţi agenţi biologici. 13 Sebes. nr. ap. Valea Frumoasei. o temperaturi extreme. secţiunea 6. Cluj Sebes. Vlad Tepes.5. o colectivitate şi aglomerări de persoane.1. infestate sau provenite din resurse infectate ori bolnave. bl. 13 Sebes. nr. str. 4677 3811. 164 Sebes. accidente prin intepare-taiere cu material biologic infectat. bl. –Epidemii Factorii de risc determinanţi şi favorizanţi pentru producerea îmbolnăvirilor în masă / epidemiilor sunt: o viruşi. nr. nr. 27 Zlatna. . nr. 1 Ocna-Mures. 3832 4677 3832. 23 Sebes. 2 Mihai-Eminescu. infectii nosocomiale. 23 Sebes. nr. str. o animale bolnave sau infectate – boli transmisibile la om. 55A Sartas. Macilor. 2 277 . Laborator de bacteriologie Laborator Voievod nr. Podu lui Paul. 55A Sartas. Al. o Fermele zootehnice (avicole): risc epizootic (expuse 1250 persoane) – Se au în vedere şi precizările de la capitolul II. mase plastice Deseuri metalice feroase si neferoase. o alimente alterate. 93 Ocna-Mures. crt. nr. o igiena publică şi sanitar veterinară.SC ION & SORIN PREST SRL GALDEAN NICOLAE P. Podu lui Paul. Stefan cel Mare.A. Zone pe teritoriul judeţului cu riscuri de epidemii: o Zone locuite paupere: . 17 Sebes. Aurel Vlaicu. 231. mase plastice. M. acumulatori auto uzati Deseuri metalice feroase si neferoase. 8B. str. Kogalniceanu. Decebal ALBA Alba infecţioase IULIA Str. nr. str. str. laborator) Spitalul de Urgenţă Judeţean Secţie boli 1. nr. Kogalniceanu. Tabelul cuprinzând locaţia sanatoriilor. str.

Localitatea crt. 3. Factorii de risc determinanţi şi favorizanţi pentru producerea îmbolnăvirilor în masă / epizotiilor sunt: o viruşi. 8.L. o furaje alterate. Şugag. Albac. Cîmpeni Compartimentul Teritorial de Sănătate Publică Cîmpeni Spitalul Orăşenesc Cugir Locaţia Str. 10.Nr. laborator) Compartiment de boli infecţioase Sanatoriu Secţie boli infecţioase Compartiment Compartiment de boli infecţioase Secţie boli infecţioase Sanatoriu Compartiment Compartiment de boli infecţioase o o Zonele Centre de Agrement (taberelor şcolare) şi din imediata apropiere a acestora: risc epidemic ( pe teritoriul judeţului sunt 7 Centre de Agrement .2.B. Abrud. Şurianu nr. riscuri de poluare a apelor / secţiunea 2 din prezentul capitol precum şi zonele specificate la punctul 3.6. Pe teritoriul judeţului sunt 5 tabere şcolare ( în conservare).C.2..R. Tudor Vladimirescu 94 S. compartiment. Aiud.Bioterra S. Tot în subordinea Direcţiei pentru Tineret Alba este şi Centrul de Agrement Roica cu o capacitate de 120 de locuri.C. AIUD 4. o animale bolnave sau infectate. secţiunea 1. Aiud Spitalul Municipal Blaj Compartimentul Teritorial de Sănătate Publică Blaj Spitalul Municipal Sebeş Spitalul Orăşenesc Abrud Sanatoriul T. Republicii nr. o colectivitate şi aglomerări. Zone cu potenţial de poluare a apelor – conform prevederilor punctului 2. o emisiile de noxe chimice şi radioactive. Ecaterina Varga nr. BLAJ 6. Boz. o lipsa medicamentelor şi a mijloacelor de protecţie. Ferma nr. astfel. 5. 11 Str. Spitalului nr. Mureşanu nr.2. o CÎMPENI CUGIR SEBEŞ ABRUD Denumirea instituţiei Spitalul Municipal Aiud Sanatoriul T. Crişan nr.R.tabere şcolare). Se au în vedere şi precizările din prezentul capitol. Zonele în care se cresc animale şi păsări în exploataţii / ferme pe teritoriul judeţului sunt: o Bovine S. o temperaturi extreme. 13 Str. 11. A. 7. o apa infestată. 3. Gîrda. în administrarea consiliilor locale.6 Str.1. Tăuţ. 9. prevenire şi control al bolilor la animale. 16 Str. 7 Tipul (secţie. Nicolae Bălcescu nr. bacterii şi alţi agenţi biologici.C.C. 2 Str. o igiena sanitar veterinară. În prezent este în activitate Centrul de Agrement Arieşeni cu o capacitate de 100 de locuri.L. infestate sau provenite din resurse infectate ori bolnave. Populaţia din zonele inundabile pe timpul producerii unor astfel de fenomene. referitor la exploataţiile de animale. al celor transmisibile de la animale la om. protecţia animalelor şi protecţia mediului şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor . – Epizootii Factorii de risc determinanti si favorizanti pentru producerea îmbolnăvirilor în masă şi/sau epizootiilor sunt reprezentate de boli ale animalelor care sunt supravegheate în conformitate cu Programul acţiunilor de supraveghere.B.Agro-Lact S. 21 Str. 2 278 .

Cîmpeni. Calarasi.Principala.289 SC Aspersa srl Decea.L.FN SC Sanda&Dorin SRL Petresti. Bovine .str. sat Sintamarie. Lupşa.str.Centru.45 SC Horea CH Sănmiclăuş Principală o Ovine SC Ovinex Gligor srl Galda de Jos.str.total .str. 4 focare de leucoza enzootică bovină în localităţile Dostat.M.Valea Arazii.Targului. târguri de animale funcţionează în localităţile şi în locaţiile: Horea Horea. În urma măsurilor întreprinse majoritatea focarelor au fost stinse. Garda.183 SC Cabro Grup srl Sat Vama Seaca.total . Sânmiclăuş.str.Prund Fn Jidvei Jidvei.1 focar de tuberculoza bovină la SC Horea CH Sănmiclăuş. astfel încât să se elimine riscul extinderii acestora în teritoriu atât la om cât şi la alte specii de animale receptive. Şibot au existat focare de trichineloza la porc domestic sacrificat în gospodăriile populaţiei . nr.Cigas. Galda de Jos. Principala. Şugag . Pâclişa-Alba.SC Agro Serv Com. Cugir.Principala. Bucium.str.Gării. Ponor.63 PF Stupar Ioan STUPY Saliştea.str.1 SC Solaris srl Unirea str.Fn SC Agrorot srl Craciunelu de Jos.337 S. Sîntimbru FN.Drejmar.din care: sector privat Vaci. Pe teritoriul judeţului ( conform datelor Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor). str.str.str.425 SC Solaris srl Lunca Mures. De asemenea în localităţile Alba Iulia.Principală Fn Unirea Unirea.Morii.str. str.str.sat Izvorel Ocolis Ocoliş. focare de rabie la carnasiere în gospodăriile populaţiei din localităţile Sebeş.Morii Fn Albac Albac.str.nr. 2006 capete 83509 74111 capete 83445 74069 capete 51508 48156 capete 51489 48136 capete 178812 164038 capete 178593 163958 279 2008 69230 69221 45385 45384 146164 146158 2009 68362 68358 44564 44564 138729 138711 .Cetatea de Balta. str.Fn Lupşa Lupsa.Principala.Happy Snail S.Lunca. Berghin.din care: sector privat Porcine . FN SC EURO OV EXIM srl Spring.nr. Al. Câmpeni.Slatina.nr.273 SC Albatros Gold Alba-Iulia.nr.DN 75 Ponor Ponor. srl Veza. bivolite şi juninci . Ciugud.Principală. în prezent pe raza judeţului Alba mai sunt active un focar de rabie la Cîmpeni şi un focar de leucoza enzootică bovină în localitatea Doştat. Campului. nr.R.62 În perioada 2007 -2010 la nivelul judeţului Alba nu au fost înregistrate epizootii majore doar focare izolate de rabie la vulpe în mediu silvatic în Alba Iulia.Fn Gârda de Sus Gârda de Sus.nr. Crăciunel.din care: sector privat NUMĂRUL ANIMALELOR 2007 U. Lupşa.Morii. Războieni. Mihalţ.str.Grindului.1 SA Avram Iancu Sebes.Fn Sălciua Sălciua. Petreşti.Principală nr.C.413 o Melci SC Helitex srl Miraslau.2 Mogoş Mogos.Closca.Borza. Fn PF Belean Daniel Com. Garda. Săliştea şi 68 focare de anemie infectioasă ecvina.str.nr.1 Şibot Şibot.str. Ciugud.FN SC Dragonul Calnic srl Calnic. În toate cazurile inspectorii DSVSA Alba au intervenit cu promtitudine pentru lichidarea cât mai rapidă a acestor focare de boală.

rectificare.din care: sector privat capete 5515 5885 5846 7557 14719 12332 12091 capete 13630 Cabaline – total . o sursele potenţiale de aprindere existente.total . respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare) şi se au în vedere următorii parametri: o densitatea sarcinii termice şi destinaţia/funcţiunea. o fumatul în locuri cu pericol de incendiu.din care: sector privat capete 13622 14714 12323 12088 capete 2597762 2932762 3133620 3637168 Păsări .total . pentru construcţiile de producţie şi depozitare. În raport de aceşti parametrii există. centrale termice. urmate de incendiu.din care: sector privat capete 2597697 2932762 3133620 3637143 capete 928128 1063207 1044591 1123687 Păsări ouătoare adulte . manipulate sau depozitate. o reacţii chimice necontrolate.) în medii periculoase.din care: sector privat Familii 26013 31154 30845 31745 Notă: Începând din anul 2004 efectivele de animale se înregistrează la data de 01 decembrie. la clădirile civile. utilaje şi echipamente de lucru neadecvate.din care: sector privat capete 8310 6108 6807 6082 capete 236197 270632 263284 276465 Ovine .). multiplicare.din care: sector privat capete 236197 270632 263284 276465 capete 200786 241875 228252 238948 Oi şi mioare . o sisteme şi mijloace de încălzire defecte. parcaje pentru autoturisme etc. dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu sunt: o instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate. natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice. o risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/mp). oficii pentru prepararea mâncărurilor calde etc. spaţii pentru arhive. şlefuire etc. dispozitive.din care: sector privat Capete 928063 1063207 1044591 1123665 Familii 26013 31154 30845 31745 Albine .capete 8323 6108 6807 6082 Scroafe de prăsilă .din care: sector privat capete 200786 241875 228252 238948 5885 5846 7557 capete 5515 Caprine – total . următoarele niveluri de risc de incendiu. o receptori electrici lăsaţi sub tensiune. biblioteci. prelucrate. o jocul copiilor cu focul. respectiv categoria D de pericol de incendiu. o cenuşa.total . bucătării. 280 . o proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate. SECŢIUNEA A 4-A ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a nivelurilor de risc de incendiu. o risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/mp < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/mp. asociat pericolului de explozie. respectiv categorii de pericol de incendiu: o risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu. fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. o folosirea de scule. respectiv categoriile A şi B de pericol de incendiu. Grupele de încadrare a condiţiilor (împrejurărilor) care pot determina şi/sau favoriza iniţierea. respectiv categoria E de pericol de incendiu. jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire.). o sudarea şi alte lucrări cu foc deschis. improvizate sau nesupravegheate. respectiv categoria C de pericol de incendiu (densitatea sarcinii termice > 105 Mj/mp). nesupravegheaţi. o risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/mp. precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare.

o limitarea şi stingerea incendiului . o defecţiuni tehnice de exploatare. pe baza riscului. evaluat conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi ţinând cont de prevederile Normativului de siguranţă la foc a constrcţiilor Indicativ P118-99. evacuate sau salvate . EFECTUL TERMIC AL UNOR SUBSTANTE INCENDIARE APRINSE TRĂSNET ALTE SURSE 4 2 47 34 37 23 3 2 1 3 1 157 6 3 57 47 43 30 2 4 1 4 2 199 3 62 71 40 39 1 5 1 1 3 1 227 4 45 36 21 39 1 1 3 6 156 TOTAL Numeric pe ramuri de activitate. prestabilite sau concentrate efectiv pentru : o evacuare . o nereguli organizatorice. instalaţiilor şi utilizatorilor precum şi asupra factorilor de mediu şi estimează impactul direct al incendiilor prin următoarele consecinţe : o numărul persoanelor : victime periclitate . factorii implicati evaluează efectele agenţilor care pot interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor. situaţia incendiilor se prezintă astfel: RAMURA ANUL Gospodării ale populaţiei Agricultură şi servicii auxiliare Silvicultură Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică. o valoarea piederilor materiale . o înlăturarea operativă a urmărilor incendiului . evacuate sau salvate . Funcţie de rezultatele obţinute se stabilesc forţele şi mijloacele specializate de răspuns. o defecţiuni tehnice de construcţii-montaj. periclitate .neexecutarea. termică. conform graficelor stabilite. o scurgeri (scăpări) de produse inflamabile. o explozie urmată de incendiu. o acţiune intenţionată ("arson"). o efectele negative asupra unor factori de mediu . salvare şi protecţie . gaze. o costurile recuperării şi reabilitării . apă Construcţii 281 2007 102 5 6 10 6 INCENDII 2008 129 1 5 1 14 5 0 2009 2010 164 3 0 0 13 5 3 118 1 2 1 11 0 0 . Statistica anilor anteriori din punct de vedere al sursei care a dus la izbucnirea incendiilor este : o 2007 2008 2009 2010 SURSA PROBABILĂ DE INCENDIU NUMERIC ARC SCÂNTEIE ELECTRICĂ EFECTUL TERMIC AL CURENTULUI ELECTRIC SCURTCIRCUIT ELECTRIC FLACĂRĂ (FOC ÎN AER LIBER) JAR SAU SCÎNTEI (ŢIGARĂ) EFECT TERMIC (căldură prin contact sau radiaţie) FRECARE SCÎNTEI MECANICE AUTOAPRINDERE EXPLOZIE. o numărul animalelor : moarte . o trăsnet şi alte fenomene naturale. a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare. Intervenţia.

710679 2. 1 decembrie 1918. str. de telefon Municipiul Sebeş. Stratusmob S.Cuza nr. Gheorghe Bariţiu.C. Adresa.A.A. – Blaj Secţii cu risc ridicat de incendiu Depozitul de metanol Hala fabricare plăci MDF Secţia maşini gris Secţia mobilă – sector lăcuire Timp de intrare în dispozitiv 30 min 30 min 15 min 20 min Nr. 801199 Municipiul Alba Iulia. – Moara N. Datele privind obiectivele cu risc de incendiu care au ca profil de activitate depozitarea şi comercializarea produselor petroliere sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tip combustibil Nr. 36 710162.Sebeş S.114Iulia OMV Petrom SA Alba Iulia AI. 3. OMV Petrom Marketing SRL Alba Calea Moţilor nr. str. crt. închirieri.78 Oarda de Jos Rompetrol 2. prestări servicii Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi de servicii colective sociale şi personale 6 14 1 4 2 1 157 INCENDII 9 4 14 1 0 1 8 1 0 6 199 7 4 12 1 1 0 5 0 1 8 227 4 3 3 0 1 3 2 0 0 7 156 TOTAL Obiective importante cu risc de incendiu pe teritoriul judeţului: Denumirea obiectivului S. 828733 0726709489 Tel/fax 815852 3. 828731 Fax. Kronoşpan SebeşSa.8 OMV Petrom SA Alba Iulia Biruinţei nr. str. 814171 Fax. Bălcescu Alba Iulia S. 815540 Municipiul Blaj. Tel. nr. Mihail Kogălniceanu 801100. 282 . Albapam S.RAMURA Comerţ şi reparaţii bunuri Hoteluri şi restaurante Transport şi depozitare Poştă şi telecomunicaţii Activităţi financiare Imobiliare. 1.5 811645. nr.5 kg 230kg 25 buc Motorină 2 Skid GPL Butelii GPL 20 buc 1. crt Denumire Contact Tip benzinărie Benzină 3 Tel/fax 830228 F 0722604311 114000 litri 3 F 57000 litri 3 F F 60000 litri 4 76500 litri 2 57000 litri 2 60000 litri 2 40 buc 397.C. nr.C. 814173 0723184623 Tel.

851468 0748124919 Fax. 16. 8.1 Mol Petroleum SRL Aiud Transilvania nr. 771968 Cîmpeni Fax. 25 Lukoil România SRL Blaj Clujului FN OMV Petrom SA Sebeş Lucian Blaga nr. Bena Nr. All Oil SRL Tel. 10.Tip combustibil Nr.1 SC Cris Trans SRL Tel. 711800 F 0748124918 40000 litri 3 68094 litri 2 60 7. Denumire Downstream SRL Alba Iulia Blv. 18. 102 OMV Petrom SA– st. 860013 5. 732607 SRL Sebeş Drumul 0744572600 Sibiului 45 SC Nydawa Oil Tel/fax. 13. 91 SC Euro Ştefan Tel/fax. 11. 66 Lukoil România SRL Teiuş Decebal nr. crt 4./Fax. 15. 771030 Cîmpeni 0763652794 Moţilor nr. 6./Fax 815588 fost Romcan Alba 0747855448 Iulia Clujului Km 384 Lukoil România Tel. 851039 Fax. 79 SC Euroil Tel/fax. 17. 771252 Libertăţii 15 0744790417 Lukoil România SRL Tel. 54 All Oil SRL Cîmpeni Calea Turzii FN Contact Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL 5000 Butelii GPL 0742148085 150000 litri 2 F 60000 litri 2 90000 litri 2 60000 litri 3 80000 litri 2 83176 litri 2 10000 litri Tel.2 Alba Iulia (Apulum Prest srl) Revoluţiei nr. 14. Ferdinand nr. F 0740181716 Tel/Fax. Ioan Raţiu nr. 732057 SRL Sebeş 0745770502 Aug. Tel/fax. bicomp./Fax F F F 283 . 831004 F 0728324095 75000 litri 1 0763651892 F 10282 litri 1 4157 litri 1 20000 litri 2 F F 60000 litri 1 90000 litri 1 F 9000 litri 2 F 10000 litri 2 F 40000 litri 2 75000 litri 1 10871 litri 1 5673 litri 2 60000 litri 2 60000 litri 1 47000 litri 1 25000 litri 2 10000 litri 2 100000 litri 2 1 10 buc 48 buc 1 5 mc 40 buc 9. Tel/fax 731517 0735557510 F 10000 litri 3 rezerv. 12. Alba Iulia 816181 Ferdinand 83 0788352424 SC Euroil Alba Iulia 0788352424 Dr.

Vladimirescu nr. Lukoil România Tel. Ferdinand FN Lukoil România Tel/Fax. 22.Tip combustibil Nr. 860261 SRLAiud Str. 851568 Fax./Fax. F 20. 851282 0723637405 Tel. 3 32. F 81000 litri 2 3 32000 litri 2 1 40 kg 33. 27. 26. 887067 SRL Sebeş-Lancrăm 0748124916 DN1 Km 270+700 Lukoil România Tel. 157 OMV Petrom Blaj (SC Geo Iulia SRL) M. 833749 0728999906 Tel. 771355 0744697128 F F Tip benzinărie Benzină 30000 litri 2 20000 litri 1 rez. 4 0728967769 Mol România PP Tel.46 SC Florea Grup Aiud T. 842295 Săntimbru DN1 K 0728999950 M 387 Mol România PP Tel. bicomp. 30. Kogălniceanu nr. 28. 0749203089 Vladimirescu nr. crt Denumire SRL Alba Iulia Republicii 37 OMV Petrom Teiuş (Rubi Oil SRL) Clujului nr./Fax. 23. SRL 731267 Sebeş 0749065863 Str.35 SC Florea Grup Blaj Clujului nr. 21. F 1000kg 284 . nr. 810295 Fax. 711400 F 0728999916 Tel./Fax. Aug. 29. 24. 40000 litri 2 44000 litri 3 36000 litri 1 20000 litri 3 90000 litri 2 F 67050 litri 2 F 60000 litri 2 F 48000 litri 3 F F 90000 litri 2 45000 litri 2 F 60000 litri 2 Tel. Florea Grup SRL Alba Iulia Bd. SRL Alba Iulia 730007 Drumul Sibiului FN 0752262230 Lukoil România Tel. 31. 55 SC Florea Grup Tel./Fax. 2 Transiviniş & Co Tel.109 SC Arieşul SA Câmpeni Valea Bistrei nr 1 Contact 811324 0749203091 Tel. SRL Alba Iulia 860114 AI Cuza nr./Fax. Bena FN SC MP Petroleum Distribuţie SA Alba Iulia (Rubi Oil) Ferdinand 76 F 25.Horea nr./Fax. 810993 SRL Alba Iulia 0744342588 Blv. 812213 0729087401 F 90000 litri 90000 litri 20000 litri 1 22000 litri 1 24000 litri 2 40000 litri 1 30000 litri 2 76075 litri 2 90000 litri 2 74000 litri 2 90000 litri 4 105000 litri 3 120000 litri 2 1 5000 litri 400 kg 1 5000 litri 420kg 1 5 mc 40 buc 20 buc Motorină 30000 litri 1 20000 litri 40 buc Skid GPL 5 mc 20 buc Butelii GPL 19. T. 842275 Săntimbru Fax./Fax. 711774 F 0727372693 0728999914 Tel./Fax.

instalaţiile existente şi materialele de construcţie folosite. 37. Tudor Vladimirescu nr.mii mp - Proprietate majoritar de stat Locuinţe la 31decembrie . 827285 0358401521 0728999915 F 54000 litri 2 F 80000 litri 1 T 6000 litri 88000 litri 1 40000 litri 1 20000 litri 2 49000 litri 2 90000 litri 1 6000 litri 60 buc X 40 kg Tip benzinărie Benzină Motorină Skid GPL 5000 litri Butelii GPL 35.5 71. înregistrat la nivelul anilor 2004 – 2009.Tip combustibil Nr. 0358401520 Fax. Eminescu nr.4 2462 2465 2431 2430 2486 2478 69.61 34.1 139810 139959 140113 140436 141064 141581 5437.5 5568. Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Alba fondul de locuinţe al judeţului Alba.17B Contact 815944 0745778580 Tel.9 5523.2 5500. SC Premium SRL Alba Iulia Moţilor nr. Kogălniceanu nr. 2 Florea Grup SRL Ocna Mureş M.0 5551. 39.5 5666. Doja FN Tel.mii mp - Proprietate majoritar privată Locuinţe la 31 decembrie .3 5537. incendiile la gospodăriile populaţiei ocupă primul loc.3 69.6 5469.7 68.număr Suprafaţa locuibilă . F Având în vedere că în statistica intervenţiilor.8 71.3 68.3 LOCUINŢE TERMINATE PE SURSE DE FINANŢARE ( exclusiv lărgiri) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Locuinţe terminate –total 363 233 215 443 739 558 din care: 133 35 28 75 -din fonduri publice -din fonduri private 558 230 198 215 415 664 (fondurile populaţiei) 285 .101 Florea Grup SRL Zlatna P-ţa Unirii FN SC Carisma Plus Zlatna str. este conform tabelului de mai jos : TOTAL JUDEŢ ANI 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Locuinţe la 31 decembrie .0 5595. 1 B 38.mii mp - 142272 142424 142544 142866 143550 144059 5506.număr Suprafaţa locuibilă . 0258713418 Blaj 1 Gh. crt Denumire SRL Sebeş M.număr Suprafaţa locuibilă .8 5622. Florea Grup SRL Tel. este importantă analiza fondului de locuinţe la nivelul judeţului. 846855 F 0747402041 68000 litri 1 20000 litri 2 0728999915 F 40000 litri 3 36.6 5453. SC Benstar SRL Oiejdea Clujului nr.

dec.AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE număr 2007 2008 dec. LOCUINŢE TERMINATE DUPĂ NUMĂRUL CAMERELOR DE LOCUIT 2004 2005 2006 2007 2008 2009 739 558 363 233 215 443 Locuinţe terminate-total din care: 32 10 57 34 6 cu 1 cameră 132 57 101 49 44 89 cu 2 camere 212 191 89 57 60 94 cu 3 camere 227 185 cu 4 camere 71 51 55 142 136 115 45 42 56 112 cu 5 camere şi peste SECŢIUNEA A 5-A ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Posibilitatea apariţiei riscurilor sociale este determinată de nemulţumiri în rândul populaţiei precum şi de situaţia forţei de muncă din zonă. sunt pe teritoriul unităţilor cărora şi-au desfăşurat activitatea operatori economici din domeniul minier.S. În judeţul Alba zonele cu un grad de ocupare al forţei de muncă redus. TM Stabilite anual Luni Aiud TA. 170 126 44 2008 trim. prin calendarul anual se desfăşoară târguri şi pieţe cu participare mare de persoane în 51 de localităţi cuprinzând municipiile şi oraşele şi 40 de comune.N. Abrud. II trim. ian. sep. I 80 62 18 2007 trim. III 1) 122 67 261 79 24 193 43 43 68 Locuinţe terminate mediul urban mediul rural Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în trim. oct.Buletinul statistic LOCUINŢE TERMINATE număr trim. Cîmpeni) Riscurile sociale raportate la politica socială pot apare în special pe timpul desfăşurării de adunări. În judeţul Alba. Baia de Arieş. competiţii sportive şi alte manifestări cu afluenţă mare de public. 61 64 76 134 97 107 104 82 107 116 74 73 54 Sursa de date : I. apr. feb. TC duminică respectiv Zilnic marţi Albac TM Stabilite anual 286 . mai iun. I trim. II trim. metalurgie şi construcţii de maşini (Cugir. mar. aug. III. desfăşurarea TC – tîrg cereale Abrud TA. – Direcţia Regională de Statistică ALBA . tîrguri. iul.III 50 143 42 92 8 51 trim. TM În fiecare zi de joi Zilnic În fiecare zi de Alba Iulia Talcioc.Târguri şi pieţe din judeţul Alba: Tip târg Zile de piaţă şi TA – târg animale. nov. Zlatna.tîrg mărfuri. Localitatea Date privind tîrg săptămînal TM . festivaluri.

desfăşurarea TC – tîrg cereale TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM. TM Stabilite anual TM .Localitatea Almaşu Mare Arieşeni Avram Iancu Baia de Arieş Blaj Cenade Cetatea de Baltă Cîlnic Cîmpeni Ciugud Cugir Cut Daia Romana Dostat Gîrda de Sus Horea Ighiu Intregalde Jidvei Lunca Muresului Lupsa Metes Mihalt Mogos Ocna Mures Ocolis Ohaba Pianu Poiana Vadului Ponor Rîmeţ Rimetea Roşia de Secaş Sălciua Saliştea Sîncel Săsciori Sebeş Şibot Şpring Şugag Teiuş Unirea Vadu Moţilor Valea Lunga Vintu de Jos Tip târg TA – târg animale. Stabilite anual Cîlnic Deal TM Stabilite anual Prima sîmbătă a TA. TM Stabilite anual TM .Tărtăria Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TA. Date privind TM . TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual Piaţă Stabilite anual TA. TM 287 Stabilite anual Stabilite anual Stabilite anual Stabilite anual Stabilite anual Zile de piaţă şi tîrg săptămînal Vineri şi sâmbătă Miercuri Luni Vineri şi sîmbătă Sâmbătă Zilnic Duminică Duminică Vineri Duminică Duminică Sîmbătă Zilnic Luni Duminică Miercuri şi duminică Duminică Miercuri şi . TM Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM .Cîlnic Sat. TM Stabilite anual TM .Drîmbar fiecărei luni În fiecare zi de TM duminică TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM În fiecare duminică TA.tîrg mărfuri.Tarcău Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TM . TM TM TM TM TA.Vingard Stabilite anual Piaţă Stabilite anual TA. TM Stabilite anual TM Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM În fiecare zi de sîmbătă TA.Văleni Stabilite anual TM Stabilite anual TA. TM În fiecare zi de vineri TA.

desfăşurarea TC – tîrg cereale TA.0 8.Liceal şi profesional . Abrud.8 5. zile cu specific regional sau local. Manifestări cu afluenţă mare de public la nivelul judeţului: Denumirea manifestării Ziua Naţională a României Zilele Municipiului Alba Iulia Zilele Sebeşului Zilele Aiudului Zilele Blajului Serbările Lemnarului .1 12. la nivel rural acestea fiind amplasate de regulă în centrul comunei.Universitar 288 18597 10099 7473 2121 505 2005 15264 10039 7229 2285 525 2006 2007 2008 13011 7261 5006 1842 413 10509 5891 3994 1542 355 12827 7448 4566 2233 649 2009 22767 16617 10053 5217 1347 .0 11. DUPĂ NIVELUL DE PREGĂTIRE (la sfârşitul anului) -persoane 2004 TOTAL Beneficiari de indemnizaţie de şomaj * . Baia de Arieş Festivalul Strugurele de Aur .7 6.Sebeş Târgul de Fete – Muntele Găina Desfăşurare 1 Decembrie Mai August Iulie August Iulie Iun – iul Septembrie August conform calendarului religios 24 –27 decembrie 31 decembrie / 1 ianuarie Iunie Iulie În categoria riscurilor sociale pot fi incluse şi obiectivele economice cu un număr ridicat de angajaţi precum şi instituţiile de detenţie ( Penitenciarul Aiud ).Localitatea Tip târg TA – târg animale.3 7.5 Rata şomajului % 9. sărbători religioase precum şi zile pentru sărbătorirea unei meserii / ocupaţii.Jidvei Hramul Mănăstirilor Rîmeţ şi Dumbrava Sărbătoarea Paştelui Sărbătoarea Crăciunului Sărbătorirea anului nou Festivalul Lucian Blaga . gimnazial. profesional .7 7. Din categoria riscurilor sociale nu pot fi excluse adunările spontane acestea putând să apară pe întreg teritoriul judeţului. Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Alba situaţia privind şomajul în judeţul Alba se prezintă astfel: ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI ( la sfârşitul anului ) UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009 18597 15264 13011 10509 12827 22767 Şomeri .1 din care: femei % ŞOMERII PE CATEGORII.Horea Ziua Minerului – Roşia Montană.8 7. Date privind TM .tîrg mărfuri.1 7.total număr 7825 6728 6068 5105 6043 9957 din care: femei număr 10.1 5. TM Stabilite anual Zile de piaţă şi tîrg săptămînal duminică Sâmbătă Zlatna Dintre manifestările cu caracter de anualitate şi la care participă un număr mare de persoane sunt cele legate de sărbătorirea zilelor localităţii sau ziua naţională.Primar. În categoria obiectivelor ce organizează acţiuni cu afluenţă mare de public intră casele de cultură şi căminele culturale.

pentru intervenţii la înec.340 de şomeri pentru lucrări comunitare.91 % sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 0.8 % persoane cu studii superioare.7% în luna decembrie 2007). 22. pe teritoriul judeţului nu s-au produs accidente de muncă ce au impus acţiuni de descarcerare. DN 7). Astfel statistica intervenţiilor modulelor de descarcerare şi SMURD pentru perioada menţionată este următoarea : Tipuri de intervenţie 2007 2008 2009 2010 ajutor medical de urgenţă 114 1142 la accidente de circulaţie SMURD 32 66 descarcerare 21 47 38 35 accident de muncă 2 intervenţii la înec 1 4 3 asistenţa persoanelor 16 37 55 90 persoane asistate şi/ sau 44 90 287 871 transportate la spital alte intervenţii 2 2 6 TOTAL 40 92 245 1336 Din evidenţele statistice rezultă că accidentele de circulaţie ce au impus acţiuni de descarcerare sau numai intervenţia echipajelor SMURD.Liceal şi profesional 5 133 209 166 157 184 .0 % în luna decembrie 2008 (faţă de 6. profesional 1584 579 700 616 374 429 .6% în luna decembrie 2007). iar în rândul bărbaţilor de 7. au fost pentru descarcerarea persoanelor încarcerate în urma accidentelor de circulaţie.5 % în luna decembrie 2009 (faţă de 7. pentru accidente de muncă şi alte tipuri de intervenţii. Situatia accidentelor de munca produse şi înregistrate de agentii economici ce activează pe raza judeţului Alba pentru perioada 2007-2010. etc. cu primării din judeţ prin care s-au încadrat în muncă 1.1% în luna decembrie 2008 şi 5. Cel mai mare număr de şomeri s-a înregistrat în oraşele: Cugir. Alba Iulia. până în prezent au fost încheiate 97 de convenţii de finanţare. acţiuni în urma blocării persoanelor în diferite spaţii. Ampoi.15 % din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar. persoane căzute în locuinţele proprii. pentru asistarea şi / sau transportarea persoanelor cu diferite afecţiuni la spital. Din situaţia statistică. gimnazial şi profesional. În rândul femeilor. În vederea derulării programului de ocupare temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale.Universitar *-inclusiv beneficiarii de ajutor de integrare profesională Structura după nivelul de instruire arată că 44. gimnazial.1% în luna noiembrie 2008 şi 5. accidentele de muncă la operatorii economici mari. intervenţiile la înec în zonele principalelor cursuri de apă ( râurile Mureş. în perioada 2007 – 2010. SECŢIUNEA A 6-A ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI În perioada 2007 – 2010. este următoarea : Cu Indice Total invaliditate Indice de Indice de de Anul accidente de Mortale temporară de frecvenţă gravitate durată muncă muncă medie 289 . intervenţiile desfăşurate de modulele de descarcerare şi echipajele SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba.8498 5225 5750 4618 5379 6150 Şomeri neindemnizati 6909 4513 4841 3836 4848 5537 . Tîrnave) iar acţiunile de asistare şi/sau transportare a unor persoane la spital au fost de regulă persoane cu diverse afecţiuni.Primar. rata şomajului a fost de 12. s-au produs pe drumurile naţionale din judeţ (în special DN 1. Aiud . Blaj.

obiective socio-economice sau căi de comunicaţii rutiere sau feroviare.r.indicele de gravitate are o tendinţă descrescatoare.r. (Detalii privind numărul şi amplasarea acestora conform tabelului de la secţiunea 1.1 53.48% pentru urgenţe majore.1.2 35. 49.6 56.numărul accidentelor de muncă prezintă o scădere în perioada 2007.5 41. Unitatea administrativ teritorială Alba Iulia Cursul de apă . Zone urbane cu risc de inundaţii în care sunt amplasate construcţii de locuinţe. Mureş Localitatea în care sunt obiective aflate în zone de risc la inundaţii Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate şi în zona dig–mal Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Alba Iulia – obiective aflate în zone neamenajate Alba Iulia – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor .numărul accidentelor de muncă mortale a scăzut de la 8 accidente în anul 2007 la 7 accidente în anul 2010.1.2010. În cursul anilor 2008 – 2010.Valea Oarda 290 .2 Analizând situaţia accidentelor de muncă înregistrate şi prezentate numeric în tabelul de mai sus.3 în anul 2010. . în perioada analizată.40 Indice de gravitate 39. Zone de risc urbane 7.5 în anul2007 la o valoare de 37.538 intervenţii din care 44. II Consultaţii la domiciliu TOTAL 2008 16333 16231 1499 34063 2009 15621 12566 2137 30324 2010 9216 17206 1729 28151 SECŢIUNEA A 7-A ZONE DE RISC CRESCUT 7.1.79% pentru consultaţii la domiciliu.2 64.4 37.1. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Alba a efectuat 92. Pe categorii de urgenţe. de la o valoare de 39.r.3 Indice de durată medie 58. punctul 1. Sebeş . din prezentul capitol). .71% pentru urgenţe de gradul 2 iar 5.1.45 0.Total Anul accidente de muncă 2007 2008 2009 2010 131 105 79 75 Mortale 8 10 8 7 Cu invaliditate temporară de muncă 123 95 71 68 Indice de frecvenţă 0.62 0. .indicele de durata medie şi numărul de zile incapacitate acordate accidentaţilor au de asemenea evoluţii descrescatoare. de la 131 accidente în anul 2007 la 75 accidente în anul 2010. se pot desprinde următoarele considerente: .42 0. numeric situaţia este următoarea: Tip urgenţă Urgenţe majore Urgenţe gr. pe ani. Ampoi .

pr.pr..pr.pr.Valea Lupului .Valea Buşchii 291 Aiud Pîclişa Gâmbaş Aiud Ciumbrud Sâncrai Aiud Ciumbrud Gârbova de Sus Gârbova de Jos Sâncrai Măgina Aiud Blaj Blaj Sebeş Sebeş Petreşti Sebeş Lancrăm Abrud Abrud Baia de Arieş Baia de Arieş Cugir Cugir .Torent Mărăşeşti .r.r. Veza .Barajul Petreşti .r.Arieşmin” Baia de Arieş . Filiala ..r.Valea Piatra Rară . Hărmăneasa .. Tîrnava Mare .Valea Dăii .Valea Viilor . Pîclişa .r.Valea Ciorii .Valea Jimelului .pr. CNCAF Minvest Deva. Tiur .râul Sebeş.Arieşmin” Baia de Arieş . Tîrnava Mică . CNCAF Minvest Deva. Gîrbova .pr. Tîrnava .r.Iazul de decantare Valea Sartăşului. din administrarea Suc.r. Sebeş .r.Râul Mic . Arieş . Aiudu de Sus .Valea Sărădaş .Iazul de decantare Valea Cuţii. Mureş .Valea D.r. Cugir .pr.Valea Şturţ . CNCAF Minvest Deva. Pleşu . Spătac .pr.pr. Filiala .Arieşmin” Baia de Arieş .. Cerniţa . Rîtu (Lopezii) .Iazul de decantare Brăzeşti. Abrud . Hidrocentrale Sebeş . Filiala .

Bistra .pr.r. Trîmpoiele .Valea lui Lal .pr.Valea Naibii .pr. Valea Mică .Valea Brătinesei . Vîltori .Valea Dealului . Hidrocentrale Sebeş .Valea Ocna Mureş .Valea Papii .r.r. Feneş .Valea Cristianului .Valea Peţelcii .r.Valea lui Paul .pr. Abrud .r. (Groapa) Feldioara .Valea Mică / Zlatna .Valea Hajbodic Batal de Urgenţă rezidii calcaroase SC Bega UPSOM Ocna Mureş Batal Nr. barajului de pe râul Cugir.Torenţi Suseni . Mureş Teiuş . Geoagiu . Arieş .pr.Valea Donii . în conformitate cu Planul de avertizare – alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Suc.Valea Gruiului .Valea Roşioara .r.Valea Groşilor .Baraj Cugir (Canciu) – râul obiective potenţial afectabile în cazul cedării Cugir.pr.Valea Slatina . Mureş . Ampoi .Torenţi Podul lui Paul 292 Cîmpeni Cîmpeni Ocna Mureş Războieni Cetate Ocna Mureş Cisteiu de Mureş Războieni Cetate Ocna Mureş Cisteiu de Mureş Micoşlaca Ocna Mures Ocna Mureş Beldiu Teiuş Teiuş Teiuş Peţelca Zlatna Zlatna .5 + 6 rezidii calcaroase SC Bega UPSOM Ocna Mureş .Torent Dealul Viilor .Valea Rînelii .Valea Dobrot .Parţial localităţile Cugir şi Vinerea – .Valea Iadului .pr. Galaţi . Valea Caselor .pr.

Zone urbane cu riscuri în perioadele de secetă şi caniculare Prin afectarea marilor consumatori de apă. Valea Sfîrci . Alba – livrare către mai mulţi consumatori Cantitate (consum) Localitatea Populaţia mii mc / an Alba Iulia 66406 7489 Teiuş 7284 293 Blaj 20765 2432 Aiud 28934 1106 Ocna Mureş 15503 638 Cîmpeni 8080 693 Abrud 6195 747 Baia de Arieş 4669 540 Zone de culturi agricole. pe teritoriul judeţului sunt: Nr.630 ha. Zone urbane cu risc de blocaje de gheţuri. Vinţu de Jos .742 ha. Galda de Jos . Râul Arieş Abrud Localitatea Baia de Arieş Abrud Zona Pod Brăzeşti Intravilan Abrud 7. Valea Mică.2.Mediu 3 BLAJ Municipiu Scăzut . crt.550 ha.5. Rangul unităţii administrativ Denumirea localităţii producere al crt. Alba Iulia . Localitatea Denumire consumator Cantitate (consum) mii mc / an Operatori economici SC Kronospan SA Sebeş Sebeş 1878 SC Holtzindustrie SA Sebeş Sebeş 21 SC Manufactura IPEC Alba Iulia 87 SC Record SRL Alba Iulia Alba Iulia 19 SC Argos Sebeş Sebeş 147 Localităţi alimentate prin filiale / secţii aparţinând S.4. Zonele urbane cu riscuri privind producerea de polei pe sectoare de drum ale drumurilor din judeţ sunt în conformitate cu tabelul de la secţiunea 1. CNCAF Minvest SA Deva. 2. Teiuş .Mediu 2 AIUD Municipiu Scăzut . 7. 1.C. Cricău .Ridicat 293 .Zone de risc natural.Galaţi. Blaj . APA CTTA S. Filiala Zlatna 7.Iazul de decantare nr. Aiud .1. 7. sunt: Potenţialul de Nr.730 ha.. din prezentul capitol. II.550 ha.1. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional .3.5. Filiala Zlatna . Unităţile administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren primare conform legii nr.Secţiunea a V-a .Iazul de decantare nr.1.A. punctul 1. CNCAF Minvest SA Deva.650 ha.1.1. teritoriale alunecărilor 1 ALBA IULIA Municipiu reşedinţă de judeţ Scăzut . III. Prin afectarea zonelor cu suprafetele mari de cereale paioase: Sebeş -1500 ha.820 ha.

Cîmpeni. (Detalii conform precizărilor de la punctul 1. Sebeş. În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006. Raportat la riscurile industriale.1. Ac. Cugir. Baia de Arieş.9. Cîmpeni. 804 / 2007 şi a Legii nr.1. Având în vedere prevederile referitoare la comunicaţiile rutiere şi feroviare prezentate la punctele specifice acestui domeniu (în special lipsa variantelor ocolitoare pentru localităţi şi desfăşurarea transporturilor de substanţe periculoase). Privind producerea cutremurelor. care se supun prevederilor H. nr. Jidvei este situată în zona E(grad 7) de protecţie seismică. Aiud.Alba nu au fost înregistrate activităţi seismice care să afecteze construcţiile. 294 .1. Pe teritoriul judeţului Alba îşi desfăşoară activitatea cu risc chimic care nu intră sub incidenţa H. natura chimică /compoziţia. 804 din 2007. Zonele incluse în această categorie sunt cele de desfăşurare fizică a drumurilor naţionale şi zonele adiacente ale acestora. Teiuş).G. Pentru această categorie se au în vedere detaliile prezentate la punctul 2. Aiud. Petreşti – pe R.1. Zona perimetrală a localităţilor Blaj. Sebeş. se pot încadra următoarele localităţi urbane: Alba Iulia. o Zonele de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia. 7. Baia de Arieş. crt. Tău.1. Sebeş. Blaj. Oaşa. Zonele urbane critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele locuite ale municipiilor. 7.Ridicat Mediu 7.2. Baia de Arieş. Mihoieşti – pe R. Cîmpeni. Abrud. Mic). Situaţia operatori economici sursă de risc. Cugir.Ridicat Mediu Scăzut .1. Ac. Ocna Mureş. Abrud.Nr. Zone urbane cu riscuri asociate transportului şi depozitării de produse periculoase. dar acesta este tranzitat de rute ce asigură comunicaţiile aeriene între principalele aeroporturi din ţară precum şi tranzitarea de către aeronave militare şi civile altele decît ale companiei naţionale de transpot aerian. Obrejii de Căpâlna şi Ac. Teiuş). 7. Sebeş. 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea localităţii SEBES CIMPENI BAIA DE ARIEŞ OCNA MUREŞ CUGIR TEIUŞ ZLATNA Rangul unităţii administrativ teritoriale Municipiu Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Oraş Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut . Cugir. Ocna Mureş. oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populaţiei (Alba Iulia. Privind prăbuşirea de aeronave. o Zonele situate în aval de amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice şi care pot fi afectate de accidente la acestea (Ac. din prezentul capitol. Ocna Mureş. modul de depozitare şi riscuri asociate sunt prezentate în tabelele de la secţiunea a 2-a analiza riscurilor tehnologice. Zlatna. Zlatna. Blaj. incluzînd şi zonele periurbane aferente acestor localităţi. substanţele periculoase folosite în procesul de producţie. nr.7. R. Blaj.10. judeţul Alba este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică. Teiuş. din prezentul capitol). impactul asupra mediului. Abrud.G. Zlatna. Arieş şi Ac.privind calculul seismic al construcţiilor.6. Pe teritoriul judeţului nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri. frazele de risc. Aiud.1.Ridicat Mediu Mediu Scăzut . 92/2003 şi operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Ocna Mureş. Pe teritoriul jud. Ac.

Kronospan Sebeş SA 3.C. Zlatna 2. INTERBREW ROMANIA SA-p.137 CJ FA.ROSIAMIN S. 8. Suspensii suspensii. Sebes Hidroelectrica S.L. Aiud Alte obiective industriale care deţin deşeuri şi halde de steril care pot avea impact major asupra mediului sunt prezentate în tabelul de mai jos. 15.1. Kronospan Sebeş S.77 AB RA .07. UPSOM S. Alba Aluminiu Srl RA .A. 17. S.R. 3. Fier .l Blaj* S.11.13 AB RA – 45 AB RA – 124 AB RA – 64 AB RA – 63 AB RA – 95 AB RA – 8 AB RA – 151 AB RA – 28 AB Cod cadastral RA -10 AB Cursul de apă / poz.56 AB RA . Cupru.C..A. CUPRUMIN S.C.A.A. 4. 1. 14.2010. 16. 11.C.C. S. 13.01. Hidrometrică a evac. Arieş 6. 10. ABRUD (Rosia Poieni) CNCAF MINVEST SA Deva Platforma Baia de Arieş CNCAF MINVEST SA Deva (Zlatmin Zlatna) Pehart Tec Petreşti Apa CTTA Suc Alba Iulia (Apa Canal) Apa CTTA Suc Aiud Apa CTTA Suc Ocna Mures Apa CTTA Suc Cugir Apa CTTA Suc Blaj S. Zn Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval Lichidata din data de 05. Fier. La nivelul judeţului Alba sunt 9 agenţi economici ce intră sub incidenta H. Fe .74 AB FA. de impact Târnava Mare 3222/ d Târnava Mare Poluanţi periculoşi posibil a fi scăpaţi de sub control suspensii . (Detalii conform prevederilor din prezentul punct – riscuri industriale). Privind poluarea apelor .fenoli Suspensii.G. Cupru.STRATUSMOB S.C. 4. Mangan suspensii. S. Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: Nr crt.A.C. 12.2010 FA . Fier. 18. Sebeş S. Denumirea utilizatorului de apă S.804/2007. 2.A.C.182 AB RA. Cupru.C.C. 1.74 AB FA-137 CJ FA-137 CJ Mureş Roşia Montana 5.1 HD FA. Rosia Montana S. Blaj S. substanţe organice cloruri . APA CTTA Suc.A. Mangan. Cupru Zinc. Alba Aluminiu S.C.35 AB RA . Arieş Ampoi 220 / d Sebeş 755/ d Mureş 3990/ d Mureş 3400/ d Mureş 3120/ s Cugir 530/ s Târnava Mare 2220/ d Sebeş 775/ s Sebeş 870/ s Sebes - - Ampoi Ampoi 295 . Crimbo Gas Patringeni* S. Ocna Mureş* Fil. Zinc.este oprită tehnologic din data de 25. GHCL Upsom Romania S. amoniu suspensii.substanţe organice .Zinc CN-. 9. S.7.C. 7. Metalurgica S.

S. ALBA LACT S. Sanatoriul T.6 Secţie boli 5. CÎMPENI Compartimentul Teritorial de 11 10. Conform precizărilor de la punctul 2.C.C. compartimentelor şi laboratoarelor de bacteorologie din judeţ: Tipul (secţie. 22.13.C.B. crt. S. Crişan nr.8.C. Municipiul Blaj. de impact Târnava Mare 2175/ d Cugir Mures V. Denumirea utilizatorului de apă Zlatna Cod cadastral RA – 91 AB RA RARARA- Cursul de apă / poz. Compartimentul Teritorial de 16 6. 2. MERCADO S. 13 infecţioase 9. SEBEŞ Spitalul Municipal Sebeş 21 boli infecţioase Str.materie organica. Obiective importante cu risc de incendiu pe teritoriul judeţului: Secţii cu risc Timp de Nr. Zone urbane cu incidenţe datorate riscurilor biologice / epidemii.14.2.C. Hidrometrică a evac.Galda V. str. Laborator de bacteriologie Laborator Voievod nr. Spitalului Compartiment de 3. Str. Zone urbane cu riscuri de incendiu. ABRUD Spitalul Orăşenesc Abrud nr. 2 Str.1. Cîmpeni Sanatoriu Str. infecţioase BLAJ Mureşanu nr. Nicolae Compartiment de 11. obiectivului incendiu dispozitiv 1 S. TRANSAVIA S. crom Suspensii. Şurianu nr.1. CUGIR Spitalul Orăşenesc Cugir Bălcescu nr. Al. Compartiment de 7. nr.A. de telefon ridicat de intrare în Crt. Decebal Alba infecţioase ALBA IULIA Str.amoniu Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval - 19.C. Spitalul Municipal Blaj Str.B.12. Denumirea Adresa. Alba Iulia** S. A. Ecaterina 4. Sanatoriul T.C. Nr.Nr crt. Se încadrează zonele de amplasare şi cele din imediata apropiere ale sanatoriilor. Localitatea Denumirea instituţiei Locaţia compartiment. 20. Republicii Secţie boli 8. Zonele urbane cu riscuri privind eşecul utilităţilor publice. IAMU SA Blaj Fabrica de Arme Cugir S. din prezentul capitol. A.A. Aiud Sanatoriu Varga nr. Compartiment Sănătate Publică Blaj Str. secţiilor. Compartiment Sănătate Publică Cîmpeni Str.fo sfor Azotati. 7.amoniu. Secţia mobilă – 20 min 296 .1.A.Galda Poluanţi periculoşi posibil a fi scăpaţi de sub control Suspensii.A. 2 boli infecţioase AIUD Str. Spitalul Municipal Aiud nr. laborator) Spitalul de Urgenţă Judeţean Secţie boli 1. 7 boli infecţioase 7. 21. 23.azotiti Materie organica. Vintu de Jos** S. Stratusmob S.A. Abator Oiejdea** *Unităţi închise **Unităţi noi 7.

710679 Municiupiul Sebeş. în zonele periurbane ale oraşelor Baia de Arieş (Munţii Apuseni) şi Cugir (Munţii Şureanu).4.C.5 811645. Zone periurbane – raportate la riscurile industriale.L.2.la N . Suprafaţa : 5 000 mp Vecini : . Pe teritoriul judeţului sunt identificate zone cu potenţial de incendiu. Pânze de grohotiş asociate cu căderi de pietre sunt caracteristice zonelor montane şi submontane. 74 Zlatna – loc. Zone urbane cu riscuri în perioadele de secetă şi caniculare.Nr.teren viran 297 . Privind producerea unor incendii de pădure. 7.3. str. Denumirea obiectivului Blaj S. Cîmpeni. Albapam S.Sebeş S. nr.1. De asemenea aceste zone sunt vulnerabile la incendiu de pădure datorită faptului că în aceste perimetre numărul mediu anual de zile cu furtuni depăşeşte 30 zile pe an. Blaj (localităţi aparţinătoare) .2. 7. mai numeroase fiind cele din Munţii Apusenii şi zonele carstice. Ruşi Abrud – Dealu Mare 7.2. 7.CRIMBOGAZ S. Crt. din prezentul capitol. 801199 Municipiul Alba Iulia. Zonele periurbane cel mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt pe următoarele sectoare de drum în următoarele localităţi: Localitatea pe teritoriul căreia se Drumul Sectorul de drum preponderent afectat produce Zlatna – Dealu Mare D. Mihail Kogălniceanu 801100. Zonele periurbane cu riscuri privind producerea de polei pe sectoare de drum ale drumurilor din judeţ sunt în conformitate cu tabelul de la secţiunea 1.N. datorat compoziţiei trupului de pădure în totalitate de răşinoase sau răşinoase în amestec cu foioase. 1 Decembrie 1918.820 ha. acestea putând duce la blocarea căilor de acces.2.2. Bălcescu Alba Iulia Adresa. Zone de risc periurbane 7.650 ha.2. de telefon Gheorghe Bariţiu. – Moara N.1.C. Teiuş (localităţi aparţinătoare) . str.6. Sat Pătrângeni Adresa : Sat Pătrângeni F.2.N.C.R. nr. 36 710162.5. Budeni. Din punct de vedere al produceri de avalanşe / căderi de pietre sau grohotiş.2. Denumirea agentului economic : S. punctul 1.550 ha.5. nr. Cugir. 7. 7.A. Zone de culturi agricole. Kronoşpan SebeşSa. Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : depozitare şi comercializare produse petroliere Amplasarea : ZLATNA. Zlatna.550 ha. Aiud (localităţi aparţinătoare) . 815540 Secţii cu risc ridicat de incendiu sector lăcuire Depozitul de metanol Hala fabricare plăci MDF Secţia maşini gris Timp de intrare în dispozitiv 30 min 30 min 15 min 2 3 Obiectivele cu risc de incendiu şi care au ca profil de activitate depozitarea şi comercializarea produselor petroliere sunt prezentate la secţiunea a 4-a în tabelul cu obiectivele surse de risc care au ca obiect de activitate comercializarea şi depozitarea produselor petroliere. Alba Iulia (localităţi aparţinătoare) . Prin afectarea zonelor cu suprafetele mari de cereale păioase: Sebeş (localităţi aparţinătoare) 1500 ha. Zonele periurbane critice pentru producerea avalanşelor prin căderi de pietre (din evidenţa statistică) sunt situate în perimetrul localităţilor: Baia de Arieş.

IAZUL DE DECANTARE VALEA SARTĂŞULUI Localitatea : BAIA DE ARIEŞ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. BAIA DE ARIEŞ .A. fax .T. Localitatea : ALBA IULIA – sediu central al agentului economic ( staţia PETREŞTI – Municipiul Sebeş) Profilul producţiei : captare.” APA MARE” C.C.teren viran Substanţa periculoasă : G.C. tratare şi transport apă Amplasarea : sat PETREŞTI Adresa : mun. 1 . FAX 0258-775595 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale tip 1 în conservare Denumirea agentului economic : S. fax .localitatea PETREŞTI. FAX 0258-775595 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale în conservare Denumirea agentului economic : S.A.C. BAIA DE ARIEŞ .A. 1 . sat PETREŞTI Suprafaţa : 3 648 mp Vecini : la nord – localitatea SEBEŞEL. 1 . S. REPUBLICII Nr. ARIEŞMIN S.5 Km la est – teren agricol Substanţa toxică : CLOR Raza de intoxicare ( m ) : 4 000 Raza letală ( m ) : 750 EVALUAREA ZONELOR DE RISC ZONA LETALĂ Număr localităţi: 2 Număr agenţi economici : 2 Populaţie posibil a fi afectată : 500 ZONA DE INTOXICARE Număr localităţi : 6 Număr agenţi economici : 4 Populaţie posibil a fi afectată : 4 500 Denumirea agentului economic : S.P. BAIA DE ARIEŞ . e-mail : 0258-775601.5 Km la vest – teren agricol la sud . IAZUL DE DECANTARE BRĂZEŞTI Localitatea : BAIA DE ARIEŞ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. BAIA DE ARIEŞ Telefon . BAIA DE ARIEŞ Telefon . ARIEŞMIN S.la S – Gara Zlatna la E – SC NACROS SRL la V . SEBEŞ.0. BAIA DE ARIEŞ Telefon .C. REPUBLICII Nr. REPUBLICII Nr. FAX 0258-775595 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de coastă în conservare 298 . IAZUL DE DECANTARE VALEA CUŢII Localitatea : BAIA DE ARIEŞ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. e-mail : 0258-775601. Raza de pericol : 200-250 m Denumirea agentului economic: S.T. fax . e-mail : 0258-775601.L. ARIEŞMIN S.2.A.A.

ZLATNA Telefon .C. 299 . HOREA Nr.A.A. fax .C. e-mail : 0258-856226. ABRUD . Privind poluarea mediului. IAZUL DE DECANTARE VALEA MICĂ Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. fax . IAZUL DE DECANTARE VALEA ŞTEFĂNCII 2 Localitatea : ABRUD Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului cuprifer sărac Adresa : STR. CUPRUMIN S.1 Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR.A. e-mail : 0258-780712.C. FAX 0258-780296 Denumire deşeu : STERIL CUPRIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S. PETRU DOBRA Nr. IAZUL DE DECANTARE NR. CUPRUMIN S. HOREA Nr. 2 . FAX 0258-856142 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale în conservare Denumirea agentului economic : S. ZLATNA . FAX 0258-856142 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale în conservare Denumirea agentului economic : S. e-mail : 0258-780712. FAX 0258-780296 Denumire deşeu : STERIL CUPRIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S. 2 . IAZUL DE DECANTARE SFÂRCI Localitatea : ZLATNA Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. e-mail : 0258-856226. fax . ABRUD Telefon . ABRUD Telefon . ZLATMIN S. ZLATNA Telefon . fax . 1 . HOREA Nr. CUPRUMIN S. PETRU DOBRA Nr.C. ZLATNA . ZLATMIN S. ZLATMIN S. 1 . e-mail : 0258-856226. ZLATNA Telefon . ABRUD Telefon . 1 . ZLATNA . PETRU DOBRA Nr. ABRUD .C. fax . ABRUD . IAZUL DE DECANTARE VALEA ŞTEFĂNCII 1 Localitatea : ABRUD Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului cuprifer sărac Adresa : STR. FAX 0258-780296 Denumire deşeu : STERIL CUPRIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S.A.C.A. e-mail : 0258-780712.A.7.2. FAX 0258-856142 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de şes în conservare 7. IAZUL DE DECANTARE VALEA ŞESII Localitatea : ABRUD Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului cuprifer sărac Adresa : STR. 2 .Denumirea agentului economic : S. fax .

Ac.5 ha 1.conservare Baia de Aries . Tău. Patrânjeni.extrem de inflamabil şi cancerigen de categoria II.G. Zonele periurbane critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele periurbane de amplasare a agenţilor economici mari şi în special a agenţilor economici sursă de risc (Alba Iulia. Arieş şi Ac.1 ha 330.T: .iaz Brăzeşti . Teiuş). Accidente majore cu impact asupra mediului sunt exploziile.iaz Valea Sărtaşului închis fostă Arieşmin Halde de steril: Baia de Arieş . În zonele periurbane se încadrează S. Exploatari Nr.C.73 ha 5. la îmbutelierea gazului. Identificarea instalatiilor care ar putea prezenta potenţiale accidente majore: descărcarea gazului din vagonul cisterna şi transportul lui până la stocător. Ac.iaz de avarie Halde de steril: . (Detalii conform prevederilor din prezentul punct – riscuri industriale). din prezentul capitol). Cugir. Aiud. 7.iaz Valea Cutii .Iaz nr. Fraze de risc la substantele componente ale GPL-ului : .Halda steril Valea Cuibarului activă . Blaj. îmbutelierea acestuia şi transportul lui la beneficiar. 2.II . Crimbo Gas SRL Zlatna. Ocna Mureş.3 ha 116. Abrud.1.23 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare Iazuri de decantare .3 butadiena(în carburanţi pentru automobile): F+. Filiala Zlatmin Zlatna . o Zonele periurbane situate în aval de amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac.8 ha 50. miniere.conservare Deva Platforma .1.sat.Halda steril Hădărău în conservare Zona Zlatna Iazuri de decantare: .8 ha 6 ha 35.2.1. Zone periurbane cu riscuri cauzate de căderea aeronavelor.9. 7. În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafaţa din zona exploatărilor miniere din munţii Apuseni. Cîmpeni.Valea Stefanca nr. Petreşti – pe R.4 ha 5 ha 1. la manipularea şi încărcarea buteliilor. La nivelul judetului Alba sunt 9 agenti economici ce intra sub incidenta H. Depozite de deseuri.1 Zlatna in conservare situat in localitatea Podul lui Paul in conservare .9 ha 46. amplasare Zona Apuseni CNCAF Iazuri de decantare: MINVEST SA . SC Cuprumin Abrud 26.8. Mic). la încărcarea cisternelor cu GPL. Baia de Arieş.iaz în conservare .I. Zone periurbane cu riscuri cauzate de poluarea apelor. oraş Zlatna Activitatea principala a obiectivului consta în stocarea GPL-ului aragaz. la transportul gazului din stocator la instalatia de îmbuteliere. halde de steril Suprafata crt. 804/2007. R. Obrejii de Căpâlna şi Ac.7 ha 96.2.2 Valea Mica situat in localitatea Valea Mica in conservare 300 10. (Conform precizărilor de la punctul 1.Iaz nr.Halda steril Geamana.6 ha 3.Halda steril Muntari -activă . Zlatna.C3 propan: F+ : extrem de inflamabil .Valea Stefanca nr.Valea Şesii -iaz activ .activă .7 ha 4. la depozitul de stocare. Oaşa. Mihoieşti – pe R. Sebeş.SC Crimbo Gas SRL Zlatna Amplasament: . Sebeş. Ac.

din prezentul capitol.2. Albatros Gold Alba-Iulia. Fier.35 halde de steril situate la gurile galeriilor de exploatare in conservare si inchise - 10. 301 . Avram Iancu Sebeş.8. sub control de impact Arieş Ampoi 220 / d Sebeş 755/ d Mureş 3990/ d Mureş 3400/ d Mureş 3120/ s Cugir 530/ s Târnava Mare 2220/ d Sebes Ampoi CN-. 2. 4.. str. Sanda&Dorin SRL Petreşti.10.A.11. Conform precizărilor de la punctul 2. Zonele periurbane cu riscuri privind eşecul utilităţilor publice.2 ha 53 ha Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: Cursul de apă Poluanţi / periculoşi posibil poz.2. Ocna Mures Apa CTTA Filiala 7. Fn 7.13 AB RA – 45 AB RA – 124 AB RA – 64 AB RA – 63 AB RA – 95 AB RA – 8 AB 1. Fier. Zonele periurbane în care se cresc animale şi păsări în exploataţii / ferme pe teritoriul judeţului sunt: o Bovine S. Câmpului nr.Cigaş. Aiud Apa CTTA Filiala 6.Agro-Lact S. Tudor Vladimirescu nr. Blaj Hidroelectrica SA 9.C.C. Apa CTTA Filiala Alba Iulia (Apa Canal) Apa CTTA Filiala 5.. 3.1 S. Călăraşi nr.Iaz nr. Zinc. Patringeni *Unităţi închise **Unităţi noi 7. Zone periurbane raportate la riscurile biologice / epizotii.94 S. Hidromea fi scăpaţi de trică a evac.2.77 AB RA .C. Cupru Zinc Codul cadastral al folosinţelor de apă din aval FA-137 CJ - Nr crt Denumirea utilizatorului de apă CNCAF MINVEST SA Deva Platforma Baia de Aries CNCAF MINVEST SA Deva (Zlatmin Zlatna) Pehart Tec Petresti Cod cadastral RA.3 Sfarci-Galati situat in localitatea Valea Mica inchis Halde de steril: .45 S. Suspensii suspensii. Sebes SC Crimbo Gas 10.R.L. Cupru. Cugir Apa CTTA Filiala 8. Aiud.

Valea Todeştilor Blandiana Bistra Avram Iancu Arieşeni Brădet Albac 302 . Buciumanilor .Valea lui Bălan .7. Blandiana . Cobleş .Valea Boholt .r.1.Valea Vidrişorii . căi de comunicaţii sau construcţii: Unitatea administrativ Localitatea în care sunt obiective aflate Cursul de apă teritorială în zone de risc la inundaţii .pr.pr.pr. Valea Mare .r.r. Arieşul Mare . Arieş Bistra . din prezentul capitol).pr.Valea Teiului .Valea Bozului . Albac Albac .pr.Valea Negrilesii .Valea Călugăreşti .Valea Acmariu .pr. Ardeu .pr. Abrud .1.Valea Patacului . Mureş Blandiana . Arieşul Mare Arieşeni Avram Iancu . obiective socio-economice sau căi de comunicaţii rutiere sau feroviare.pr. Zone de risc rurale 7.Valea Şesii Bucium .Valea Prisăcii .3.Valea Păltinişului . Arieşul Mic .Valea Peştelui .Valea Steiului .r.3.pr.r.Valea Poienii .Valea Poienii . Techereului (Brădet) . punctul 1.Valea Vulturului . Lămşoaia .Valea Arinoasa .pr.Valea Utului . Almăşel Almaşu Mare .1. Zone rurale cu risc de inundaţii în care sunt amplasate construcţii de locuinţe.Valea lui Gomboş . Cib . Zonele rurale pe teritoriul cărora sunt obiective economice.Valea Cionului . Dobra .pr.Valea Ciorasa . (Detalii privind numărul şi amplasarea acestora conform tabelului de la secţiunea 1.Valea Babii .Valea Drăghiţii .r.

Ciurulesei Ciugud Ciuruleasa Ciugud Ciuruleasa .r.pr.Valea Leucii . Albac Gîrbova Gîrda de Sus Gîrda de Sus Horea Horea 303 . Gîrda Seacă . Curpeni .Valea Porcarilor .Valea Porcăreţ .Valea Budeşiţei . Buninginea .pr.Valea Mare .Valea Doştina Galda de Jos Galda de Jos .pr.pr.Valea Căruţei .pr.Valea Osoiului Cenade Gorgan Ceru Băcăinţi Ceru Băcăinţi .pr.pr.pr.r.Valea Cheia Gălzii .Valea Doştat . Boz . Dizdiţu .Valea Pivniţii .pr.pr.Cenade .Valea Heria .Torent Mesentea Gîrbova . Tibru . Tîrnave .Valea Bîrlea .pr.Valea Tibrişorului .r.pr.pr.pr. Secaşul Mare .pr.Valea Lupilor . Cerniţa . Băcăinţi .pr.pr. Galda (Cetea) . Arieşul Mare . Gorganului (Cenade) .Valea Viezuri .pr. Cricău . Tîrnava Mică Cetatea de Baltă Cetatea de Baltă . Balta (Boianului) .pr. Daia . Gîrbova .r. Tătîrlaua . Mureş .Valea Cailor . Craiva . Cîlnic .Valea Cioreştilor Cîlnic Crăciunelu de Jos Cricău Cut Daia Română Doştat .pr.Valea Găinaru .Valea lui Vodă . Ordîncuşa .r. Somoghi (Fărău) Cîlnic Crăciunelu de Jos Cricău Cut Doştat Fărău Fărău .pr.

. Arieş Iazul de decantare Ştefanca I.r.r.r. Bedeleu .pr. Tîrnava Mică . Ploştini . Secaşul Mic Mirăslău . SC Cuprumin SA Abrud . Mirăslău (Cicău) .pr. Arieş .pr.pr. Veseuş . Aiudu de Sus . SC Cuprumin SA Abrud Iazul de decantare Ştefanca II. Odverem .Valea Socşoara .pr. Galda Întregalde .pr.Valea Rea . Ampoiţa .r. Ampoi Presaca Ampoiului Poiana Ampoiului Văleni .r.pr. Ţelna . Lupşa SC Cuprumin SA Abrud Iazul de decantare Valea Şesei.pr. Mureş Lunca Mureşului .pr.pr. Inzelu .pr.pr.pr. Arada .r.pr. Mureş . Lunca Ampoiţei Mihalţ Cistei Mihalţ Obreja Mihalţ Decea Mirăslău Cicău Mirăslău Lopadea Veche Gura Ariesului Lunca Mureşului Gura Ariesului Lunca Mureşului Gura Ariesului Lupşa Livezile Poiana Aiudului Vălişoara Sat Izvoarele Sat Vălişoara Sat Poiana Aiudului Lopadea Nouă Jidvei Întregalde Ighiu Livezile Meteş 304 .pr.pr.r. Tîrnave Mihalţ . Râtu Lopadea Nouă . Ighiu Ighiu .r. Mureş . Gâlcer Jidvei .Valea Pietrei (Bojin) .Valea Mică . Găldiţa . Lopadea Tăuţi Ampoiţa Isca.r. Bucerdea .r.Valea Ocnişoarei .

pr.Valea Poienii Roşia de Secaş . Poşaga Poşaga .pr.Valea Ponor .Valea Davideştilor . Geoagiu .Valea Făgetului .pr.pr.. Găbud . CNCAF Minvest Deva. Arieş . Inceşti .pr.r. Pianu .Valea Căptălanului .Valea Şovar . Abrud Iazul de decantare Valea Săliştei.r.Valea Belioara .Valea Lazului Mogoş .r.Valea Obîrşii .r.pr.pr.pr. Ocoliş . Măgura .Valea Hueşti .Valea Rece Ponor .pr.r.pr. Arieş . Secaşul Mic .Valea Muntelui . Geoagel (Cheia) .Torent Pleşoare + Urdaşului . Inzelu Rîmeţ .pr. Geoagiu (Mogoş) .pr. Secaşul Mic .pr.r.pr.Valea Izvoarelor . Bucurului . Mureş Noşlac .Valea Steiului .Torent Remete .r.pr.Valea Fordii . Neagra . Rachiş . Craca Ohaba Pianu Poiana Vadului . Mureş Rădeşti .pr.Valea Bogdanului . Rîmetea Rîmetea .Valea Ciuciului .Valea Iop . Filiala Rosia Montană Rachiş Lopadea Veche Lopadea Veche Lopadea Veche Mogoş Stîna de Mureş -Noşlac Găbud Căptălan Ciuci Ocoliş Ocoliş Ohaba Pianu Poiana Vadului Ponor Poşaga Rădeşti Leorinţ Meşcreac Şoimuş Leorinţ Rîmetea Rîmeţ Roşia de Secaş Roşia Montană Roşia Montană 305 . Şoimuş .

Arieş . Mureş Sălciua .Valea Lăzeşti .pr.r.Valea Muşchiului .pr. Băcăinţi (Cerului) .Valea Bocăii (Bochii) .pr.Valea Beiului . Geoagiu .Baraj Cugir – Suc.pr.Valea Cărbunarilor Sălciua .Valea Dobreasca . Valea Mare Sîncel . Piscicolă AJVPS Blaj Alba . Săsciori Scărişoara Sîncel Coşlariu Galtiu Sîntimbru Totoi Sîntimbru . Baraj Râul Mic – SC Cugireana 306 .Valea Săcărel (Secăşel) . Hidrocentrale Sebeş.Valea Gorniştii .r. Valea Largă .r.r.pr. Arieş .Valea Bîrlogului .r.Barajul Obrejii de Căpâlna râul Sebeş. Răchita . Galda . Hidrocentrale Sebeş .15 case si anexe .Potenţial accident la barajele de pe râul Cugir : .r. în conformitate cu Planul de avertizare .Valea Lucaciu .Valea Turzii .pr.Valea Varului Săsciori . Sălciuţa . Mureş Sohodol Sîntimbru Sohodol Stremţ Stremţ Şibot Localitatea Şibot – obiective potenţial afectabile în cazul cedării barajelor de pe râul Cugir.pr.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti .Valea Râmeţi . Sebeş ..pr. Tîrnava Mică . Arieşul Mare Scărişoara . din administrarea Suc.Am. Sohodol .Valea Morilor .r.Valea Sărăcsău . Cugir Şibot .Valea Pănteştilor .Valea Archiş Săliştea .4 punti pietonale .r.Valea Tonii .5 ha teren agr.

pr. Sebeş Sebeş 307 .pr. Zone rurale cu riscuri în perioadele de secetă şi caniculare. din Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul administrarea Suc.pr.Torentul Tăul Bistra Şugag Parţial localităţile situate pe cursul principal al r. Lodroman . Arieşul Mare .r.Valea Goblii . în conformitate Sebeş cu Planul de avertizare . Hidrocentrale cedării barajului de pe râul Sebeş. Tîrnava Mică Şona Sînmiclăuş Şona Biia Lunca Târnavei . Mureş .C.r. Arieşul Mic .r.mii mc / an 1878 Operatori economici S. Mureş Vinţu de Jos . Sebeş.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti Parţial localităţile situate pe cursul principal al r. Hidrocentrale cedării barajului de pe râul Sebeş. Sebeş.pr. Ciugud .3.alarmare elaborat de către ISPH Bucureşti . Sebeş .r. Neagra .pr.Valea lui Mihai .Valea Lihoii .2. Kronospan S.A. Măhăceni .Barajul Oaşa – r.Valea Dumbravei Vadul Moţilor Valea Lungă Vidra .Valea Tole . Prin afectarea marilor consumatori de apă : Denumire consumator Localitatea Cantitate (consum) .SA . Mărtinie . Sebeş – obiective potenţial afectabile în cazul .pr. Unirea Unirea .r.pr.pr.Valea Bătăii .Valea Muşetoaia .Valea Băişesii .Valea Glod Vinţu de Jos Unirea I+Unirea II Unirea – obiective potenţial afectabile în cazul cedării digurilor Măhăceni Ciugudul de Jos şi Ciugudul de Sus Inoc Dumbrava Vadu Moţilor Valea Lungă Vidra 7.Valea Morii .Valea Stoicane Şugag .Baraj Tău– r. în conformitate Sebeş cu Planul de avertizare . . Groseştilor . din administrarea Suc.r. Dobra .

Transavia S. Horea. Scoarţa. în zonele: o Munţii Apuseni ( Dl.3. punctul 1. Runcului.3.mii mc / an 261 147 Zone de culturi agricole. 2. Cărbunari. Daia Română. Roşia Montană. Sohodol. Cergău. Valea Lungă. Râul Arieşul Mare Arieşul Mare Arieşul Mare Arieş Arieş Valea Mare Geoagiu Galda Târnave Pianu Localitatea Albac Albac Vadu Moţilor Bistra Lupşa Bistra Stremţ şi Teiuş Galda de Jos Mihalţ Pianu Zona Zugăi Limita Albac – Vadu Moţilor Limita Albac – Vadu Moţilor Baraj Gârde Pod Valea Lupşii Intravilan Bistra Stremţ şi Teiuş Galda de Sus – Galda de Jos Punte Cisteiu de Târnavă – Obreja Pianul de Jos – Vinţu de Jos Obs 7. Ponor DC 132 Gîrda . Avram Iancu. M. Dîmbu Moţului. Balomireasa. Poiana Vadului.Tomnatecului. Agras Localitatea Sîntimbru Galda de Jos . 7. Sîncel. Vf. Dîrninosul. Glod. Roşia de Secaş. 74 Bucium – sat Valea Poienii Abrud – Dealu Mare Almaşu Mare – satele Nădăştie.R.1. Şpring. Fenomenul de secetă poate fi la semnalat la un nivel mai accentuat şi pe teritoriul administrativ al localităţilor din Podişul Secaşelor şi zona Tîrnavelor.5. 67 C Şugag – Oaşa Şugag – cu localităţile aparţinătoare Zlatna – Dealu Mare D.5. 107 I Aiud . Vl. 308 . datorat compoziţiei trupului de pădure în totalitate de răşinoase sau răşinoase în amestec cu foioase. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele menţionate sunt: Cenade. Piatra Neamţului. Prin afectarea zonelor cu suprafetele mari de cereale păioase sunt: Vinţu de Jos . Ciocului. 1. Ciuruleasa. Zone rurale cu risc de blocaje de gheţuri. Preluchi.730 ha. pe teritoriul judeţului sunt: Nr. 4.C. 705 Almaşu Mare de Mijloc.Gheţari Alte zone cu riscuri de producere a înzăpezirilor sunt pe teritoriul comunelor situate în zonele montane. din prezentul capitol.742 ha.L.Gheţari Gîrda . Zonele rurale cel mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt pe următoarele sectoare de drum.J. Albac. în aceste areale fiind cele mai multe cursuri de apă nepermanente din judeţ. Bucium. crt.6.3. Vidra. Zonele rurale cu riscuri privind producerea de polei pe sectoare de drum ale drumurilor din judeţ sunt în conformitate cu tabelul de la secţiunea1. 8.630 ha. Zone rurale cu riscuri privind producerea incendiilor de pădure. Bistra. Cib D. în următoarele localităţi: Localitatea pe teritoriul căreia se Drumul Sectorul de drum preponderent afectat produce D. Pe teritoriul judeţului sunt identificate zone cu potenţial de incendiu. Vf. 10. Vf. Scărişoara. 6. Doştat. Almaşu D. 3.Denumire consumator S. 9.C. 7. Lupşa).Ponor Rîmeţ. Fili. Ohaba.J.4. Cricău .N. Vadu Moţilor.3.3. 5. Galda de Jos .Oiejdea Alba Iulia Cantitate (consum) . în special zona Munţilor Apuseni (Arieşeni. 7. 7. Şona.N. S. Crăciunelu de Jos.

o În Munţii Apuseni – Balomireasa. De asemenea zone vulnerabile la incendiu sunt şi cele în care numărul mediu anual de zile cu furtuni depăşeşte 30 zile pe an. pe teritoriul judeţului fiind: o În Munţii Sebeşului – Valea Salanelor – Slimoi. Ocoliş.Mediu Mediu Mediu Scăzut Scăzut . Preluca Groşilor. Bucium precum şi pe teritoriul oraşului Baia de Arieş. Stîna Gotului.7. Geamăna. brad sau amestec în Munţii Şureanu. Coliba Ungurului.Ridicat Mediu Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Scăzut . o În Munţii Cugirului – Scîrna – Grăsciori. Stîna Canciului. Mugeştilor.Ridicat Mediu Ridicat Mediu Scăzut . Ţîcului.Mediu Mediu . Bistra. Dl. Localităţile în zona cărora se regăsesc aceste perimetre sunt cele menţionate mai sus. Sălciua. Unităţile administrativ-teritoriale din zonele rurale afectate de alunecări de teren primare conform legii nr.Ridicat Ridicat Mediu Mediu Ridicat Scăzut . Ponor. Păltiniei.Mediu Mediu Scăzut . Goaşele – Bocşitura. Creasta Stîncoasă. pe teritoriul comunelor Avram Iancu. Muntele Mare – Segage. Curcubăta. pe teritoriul comunei Şugag şi a teritoriului aparţinînd oraşului Cugir. sunt: Denumirea localităţii ALBAC ALMASU MARE ARIESENI AVRAM IANCU BERGHIN BISTRA BLANDIANA BUCIUM CENADE CERGAU CERU-BACAINTI CETATEA DE BALTA CILNIC CIUGUD CIURULEASA CRACIUNELU DE JOS CRICAU CUT DAIA ROMANA DOSTAT FARAU GALDA DE JOS GIRBOVA GIRDA DE SUS HOPIRTA HOREA IGHIU INTREGALDE JIDVEI LIVEZILE LOPADEA NOUA Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Mediu Mediu Mediu Ridicat Mediu Scăzut Mediu Ridicat Ridicat Mediu Scăzut .Ridicat Mediu Ridicat Mediu Ridicat Scăzut . În aceste zone specifiul este reprezentat de pădurile de brad şi amestec de brad cu foioase în Munţii Apuseni şi trupuri de pădure de molid.Ridicat Scăzut Ridicat Mediu Scăzut . Vf.Zone de risc natural. Dîmbu Arsurilor). Lupşa. Muncelu Mic).Ridicat Mediu Mediu Mediu Ridicat Mediu Scăzut .Secţiunea a V-a . Vf. o Munţii Şureanu ( Goaşele – Dl. Piatra Albă.Dl. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional .Ridicat Mediu Ridicat Denumirea localităţii LUPSA METES MIHALT MIRASLAU MOGOS NOSLAC OCOLIS OHABA PIANU PONOR POSAGA RADESTI RIMET RIMETEA ROSIA DE SECAS ROSIA MONTANA SALCIUA SALISTEA SASCIORI SCARISOARA SIBOT SINCEL SINTIMBRU SOHODOL SONA SPRING STREMT SUGAG UNIREA VALEA LUNGA VIDRA Potenţialul de producere al alunecărilor Mediu Mediu Scăzut Mediu .Mediu Mediu Mediu Scăzut . 7.3. Casa de Piatră. Poşaga.Ridicat Scăzut Mediu Scăzut . Mogoş.Ridicat Mediu 309 .

1 . 7. Noşlac. judeţul Alba este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică. Zonele critice pentru producerea avalanşelor prin căderi de pietre (din evidenţa statistică) sunt situate în perimetrul localităţilor: Albac. Întregalde. 7. Roşia Montană. Poşaga.3. IAZUL DE DECANTARE GURA ROŞIEI Localitatea : ROŞIA MONTANĂ 310 . mai numeroase fiind cele din Apusenii de Sud şi a zonelor carstice. Horea.C.Denumirea localităţii LUNCA MURESULUI Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut Denumirea localităţii VINTU DE JOS Potenţialul de producere al alunecărilor Scăzut . Ighiu. Bucium.privind calculul seismic al construcţiilor. ROŞIA MONTANĂ Telefon .10. Denumirea agentului economic: S. FAX 0258-783225 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de vale Denumirea agentului economic : S. Scărişoara. Livezile. Săsciori.3.8. Hopîrta. Sîncel.950 mp Vecini : la nord – teren agricol la vest – teren agricol la sud .C. Şona. Avram Iancu.3.Alba nu au fost înregistrate activităţi seismice care să afecteze construcţiile. Galda de Jos. Sălciua. Gîrda de Sus.” APA MARE” C. Zone rurale cu riscuri industriale. Privind producerea cutremurelor În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006. Zona perimetrală a localităţilor Blaj. Jidvei este situată în zona E(grad 7) de protecţie seismică. ROŞIA MONTANĂ . ROŞIAMIN S. În această zonă se găsesc localităţile Lunca Mureşului. sat SEBEŞEL Suprafaţa : 20. Pe teritoriul jud.Mediu 7. Valea Lungă.A.SĂSCIORI. IAZUL DE DECANTARE VALEA SĂLIŞTEI Localitatea : ROŞIA MONTANĂ Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. acestea putând duce la blocarea căilor de acces. Ponor. Rimetea. Cetatea de Baltă. Bistra. Mogoş. Stremţ.A. ROŞIAMIN S. fax .T. MINEI Nr. Fărău. Localitatea : ALBA IULIA – sediul agentului economic ( staţia SEBEŞEL – Comuna Săsciori) Profilul producţiei : captare. Meteş. Blandiana.T.teren agricol la est – teren agricol Substanţa toxică : CLOR Raza de intoxicare ( m ) : 8000 Raza letală ( m ) : 1500 EVALUAREA ZONELOR DE RISC ZONA LETALĂ Număr localităţi: 3 Număr agenţi economici : 0 Populaţie posibil a fi afectată : 1500 ZONA DE INTOXICARE Număr localităţi : 6 Număr agenţi economici : 4 Populaţie posibil a fi afectată : 6500 Denumirea agentului economic : S. tratare şi transport apă Amplasarea : sat SEBEŞEL Adresa : com. S. Rîmeţ. Pânze de grohotiş asociate cu căderi de pietre sunt caracteristice zonelor montane. Arieşeni.C. Zone rurale cu riscuri privind producerea de avalanşe / căderi de pietre sau grohotiş.9. Ocna Mureş. Almaşu Mare. Şugag.A. Ciuruleasa. Noşlac. Lupşa.A. Jidvei. Ocoliş. e-mail : 0258-783167. ROŞIA MONTANĂ .

1. 15 ha Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: Cursul de apă Poluanţi Codul Denumirea / Nr Cod periculoşi posibil cadastral al utilizatorului de poz.Profilul producţiei : extracţia şi prelucrarea minereului aurifer Adresa : STR. Fe . R. Albac. Mangan FA. fax . Jidvei. din prezentul capitol. Ac.2. ROŞIA MONTANĂ Telefon . Sebeş.Valea Galbena nr. se încadrează următoarele localităţi rurale: Cut.137 CJ 311 . Sîncel. (Detalii conform precizărilor de la punctul 1.4 . Nr. Şona. Scărişoara. Poşaga. Lupşa.3. MINEI Nr.halda închisă . Petreşti – pe R. din prezentul capitol). 7. Zona Bucium cca. Ocoliş (pe DN 74. Bucium. Vadu Moţilor. Oaşa. o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă.Valea Galbena nr. C.13. SA Sucursala Măgurele -Arieşeni 11.Varciorog .12.1 . Arieşeni. Fil.N.Valea Izbicioara Suprafaţa 1. Hidromecrt cadastral a fi scăpaţi de folosinţelor de apă trică a evac. Galda de Jos. sub control apă din aval de impact 1. Pentru această categorie se au în vedere precizările de la punctul 2. Ac.1. amplasare Depozite de deşeuri. Cupru Zinc. crt Exploatări miniere. Privind căderea aeronavelor. Sălciua. 1 . Ac. Bistra. Mihoieşti – pe R. şi calit.26 halde de steril din care 2 halde (Valea Verde şi Hop) sunt active. Sohodol. Zonele rurale critice în cazul prăbuşirii aeronavelor sunt: o Zonele rurale situate în aval de amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (Ac. Meteş. Filiala Roşiamin Roşia Montană 23 ha 18.3. Tău. Miraslău (trafic ridicat pe DN 1 şi DN 7) dar şi localităţile: Crăciunelu de Jos.56 AB Roşia Montană suspensii.halda închisă . 7.5 ha 22 ha 2. halde de steril Zona Apuseni Iazuri de decantare: .a mineralizatiei uranifere.1. Arieş şi Ac. Privind poluarea apelor .iaz de decantare Valea Saliştei . Mic).halda închisă Iazuri de decantare . Sîntimbru.Valea Izbita Halde de steril . e-mail : 0258-783167.U.74 AB FA.evaluarea cant. Zone rurale cu riscuri asociate transportului şi depozitării de produse periculoase. DN 14 B). Halde de steril rezultate din prospecţiunile geologice pt.3. Săliştea. Vinţu de Jos.iaz de decantare Gura Roşie în conservare .zone rurale În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafaţă din zona exploatărilor miniere din muntii Apuseni.5 ha 3.ROŞIAMIN SA Roşia Montană RA . Zonele incluse în această categorie sunt cele de desfăşurare fizică a drumurilor naţionale şi zonele adiacente ale acestora. (Conform precizărilor specifice din prezentul capitol). . FAX 0258-783225 Denumire deşeu : STERIL AURIFER Tip deşeu : SOLID Observaţii : iaz de coastă în conservare 7. Având în vedere prevederile referitoare la comunicaţiile rutiere şi feroviare prezentate la punctele specifice acestui domeniu (în special lipsa variantelor ocolitoare pentru localităţi şi desfăşurarea transporturilor de substanţe periculoase). Gîrda. DN 74A. Obrejii de Căpâlna şi Ac.2 .iaz activ Halde de steril: . Şibot.. Valea Lungă.11.halda închisă .Valea Galbena nr. Cetatea de Baltă.

1 SC Solaris S.Borza.L.3.15.413 o Melci SC Helitex S. 425 SC Solaris S.1.Principală.FN o Ovine SC Ovinex Gligor srl Galda de Jos.str.Drejmar. Boz.Happy Snail S. nr. str. de rezervoare – 4 Substanţa: benzină. nr.Gării nr. de rezervoare – 4 Substanţa: benzină.63 PF Stupar Ioan STUPY Săliştea. SÂNTIMBRU 3.7. crt 1.L. 7.nr.14.L. 2 4. str.L.183 SC Cabro Grup S.337 S.L.L.Principală.Bioterra S. Decea. nr. S.R. str. str. Câlnic.nr. FN SC EURO OVEXIM srl Spring.L.R. sat Sîntămărie.L.Cetatea de Baltă. Crăciunelu de Jos.Grindului.R. Principală.R.L. de rezervoare – 2 Substanţa: benzină. Lunca Mures. OIEJDEA 312 . nr.L.C. Veza. de rezervoare – 5 Substanţa: benzină. Miraslău.Principală. 2 SC Agro Serv Com. Al. substanţe periculoase Cantitate totală – 143 to Nr. FN SC Dragonul Câlnic S.Slatina. Localitatea Denumirea operatorului economic Lukoil România SRL Lancrăm DN1 Km 270+700 SC Florea Grup Săntimbru DN1 K M 387 Tipul de activitate Comercializare produse petroliere Comercializare produse petroliere Comercializare produse petroliere Comercializare produse petroliere Depozite. motorină Cantitate totală – 60 to Nr.R. motorină Cantitate totală – 122 to Nr.R. Ferma nr. rezervoare. str.R.R. motorină Cantitate totală – 150 to Nr.str. 273 SC Agrorot S.3. Zone rurale cu riscuri de incendiu Obiectivele cu risc de incendiu şi care au ca profil de activitate depozitarea şi comercializarea produselor petroliere conform tabelului: Nr. Sat Vama Seacă. Principală. Drumul SIBIULUI FN Mol România SC Benstar SRL Clujului nr. motorină LANCRĂM 2. Sîntimbru FN.R.Morii. Unirea.R. Fn PF Beldean Daniel Com.289 SC Aspersa S. Zone rurale raportate la riscurile biologice / epizotii Zonele rurale în care se cresc animale şi păsări în exploataţii / ferme pe teritoriul judeţului sunt: o Bovine S. str.C.

3 din Hotărârea Guvernului nr. după caz. de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale. Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi vor fi proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. cu respectarea prevederilor art. h) operativitatea. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele. 93 din Constituţia României. după caz. regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi.intervenţie vor fi principiile managementului situaţiilor de urgenţă astfel: a) previziunea şi prevenirea. astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse. dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii. conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind. f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. în condiţiile prevăzute de art. hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată. republicată. Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă sunt în conformitate cu prevederile anexei nr. e) cooperarea la nivel naţional. instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol. Principiile acţiunilor de intervenţie: • Pregătirea şi conducerea acţiunilor se execută într-o concepţie unitară. i) alte măsuri prevăzute de lege. g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă. la libera circulaţie. b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor. La baza acţiunilor de protecţie .CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR SECŢIUNEA 1. măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare. b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă. republicată. în condiţiile legii. pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative. aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Pe timpul stării de alertă se pot dispune.intervenţie la nivel judeţean se desfăşoară pe principiul gradualităţii în funcţie de locul. h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice. în funcţie de situaţie. 53 din Constituţia României. natura. d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE Acţiunile de protecţie . pe baza planurilor şi 313 . interzicerea muncii forţate.2288 din 9 decembrie 2004. în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora. c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. e) acordarea de ajutoare de urgenţă. inviolabilitatea domiciliului. d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite. f) instituirea regimului stării de urgenţă. după caz. amploarea şi evoluţia situaţiei şi în concordanţă cu principiile managementului integrat. acţiuni şi măsuri pentru: a) avertizarea populaţiei.

La nivel judeţean. acestea vor coopera pentru elaborarea alternativelor de acţiune raportat la specificul situaţiei. 2288 din 9 decembrie 2004. analizează situaţia concretă creată şi după caz fac propuneri privind acţiunile de protecţie – intervenţie ce urmează a se desfăşura. În raport de tipul măsurii / acţiunii. în funcţie de locul. punct de lucru) în altul pe timpul intervenţiei. • Efortul principal va fi concentrat în principal pentru salvarea oamenilor şi valorilor materiale importante. Pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc. prioritare fiind actiunile de protecţie şi salvare a vieţilor. amploarea situaţiei de urgenţă. de competenţele factorilor şi structurilor implicate. amploarea şi locul evenimentului produs. pe urgenţe şi pe schimburi. În această situaţie coordonarea activităţilor de stabilire a alternativelor. În funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă. revine şefului grupului de suport tehnic care gestionează situaţia de urgenţă cu premise de producere a victimelor sau care poate produce pagube mai mari în situaţia în care nu sunt premise de pierderi de vieţi omeneşti. riscuri biologice). locul şi amploarea evenimentului produs şi b) desfăşurate dacă situaţia impune. Grupurile de suport tehnic stabilite la nivelul Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă. • Economia de forţe şi mijloace se realizează prin întrebuinţarea eficientă a acestora. • Menţinerea unei capacităţi permanente de intervenţie şi constituirea unei rezerve operative de forţe şi mijloace. natura. • Asigurarea acţiunilor de intervenţie. pentru fiecare subcategorie în parte conform secţiunii 4 din prezentul capitol. natura şi amploarea situaţiei de urgenţă. completate şi actualizate la specificul situaţiilor create. • Realizarea şi menţinerea cooperării neîntrerupte între forţele care participă la acţiunile de intervenţie. pe categorii de tipuri de riscuri. Gradualitatea managementului situaţiilor de urgenţă constă în aplicarea măsurilor pentru îndeplinirea acţiunilor de protecţie şi intervenţie de la nivel local la nivel judeţean. Selectarea cursului optim de acţiune şi a dispozitivelor de intervenţie vor fi în concordanţă cu locul. în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi măsurile detaliate cuprinse în planurile de acţiune întocmite se stabilesc alternativele de acţiune. pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele. de la nivelul forţelor nespecializate la nivelul forţelor specializate şi de la nivelul serviciilor voluntare la nivelul serviciilor profesioniste. potrivit scopului. celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă). riscuri tehnologice. fermă suplă şi operativă a acţiunilor de intervenţie. precum şi cu alte categorii de forţe existente în zonă. în funcţie de tipurile de riscuri (riscuri naturale. Acţiunile de protecţie intervenţie se realizează pe baza activităţilor stabilite pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă (Bază : Hotărîrea Guvernului nr. de natura. • Conducerea continuă. destinaţiei şi misiunilor specifice. două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăşurate indiferent de natura.procedurilor întocmite din timp de normalitate. se desfăşoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute pentru fiecare în parte raportat la specificitatea acestuia. decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă situaţia impune” revine comandantului acţiunii. În cazul în care situaţia de urgenţă produsă conţine componente specifice mai multor tipuri de riscuri şi care impun analiza şi stabilirea alternativelor în cadrul mai multor grupuri de suport tehnic. • Organizarea oportună a manevrei de forţe şi mijloace în scopul concentrării efortului principal dintr-un raion (obiectiv. natura. locul şi amploarea evenimentului. Prima intervenţie. comitetului local / judeţean pentru situaţii de urgenţă ( după caz). Dacă evenimentul cumulează evenimente aparţinând a cel puţin două subcategorii de riscuri. va fi asigurată 314 . executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc. Alternativele de acţiune vor fi stabilite de grupul de suport tehnic constituit la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi cu atribuţii specifice situaţiei de urgenţă create.

analiza situaţiei. serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă. luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie.alte structuri. salvarea şi/sau protejarea persoanelor. .1. Serviciile voluntare / private pentru situaţii de urgenţă .2. conducătorul instituţiei. f) pregătirea populaţiei. hidrografici etc.realizarea.manevra de forţe. şi transmiterea datelor la autorităţile competente. Evitarea manifestării riscurilor. h) alte forme. d) asistenţa tehnică de specialitate. . şeful SVSU/SPSU – după caz) asupra situaţiei create. e) informarea preventivă. b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă. Activităţile preventive planificate. . Etapele de realizare a acţiunilor . serviciile private pentru situaţii de urgenţă. reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo.deplasarea la locul intervenţiei.(după caz) de: forţele şi mijloacele prevăzute de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. . . de mediu. . amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie. ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR 2. administrator. SECŢIUNEA A 2-A. d) exerciţii şi aplicaţii. adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă. .informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior. . g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale. b) activităţi preventive ale autorităţilor.recunoaşterea. .informarea personalului de conducere asupra situaţiei create. c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol. c) acordul.alertarea forţelor pentru intervenţie. .retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă.transmiterea dispoziţiilor preliminare. animalelor şi bunurilor. .localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale şi inspecţii de prevenire.stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia.intrarea în acţiune a forţelor. . personalul de pe locul de muncă şi alte forţe şi mijloace prevăzute pentru acţiunile de cooperare. .informarea personalului de conducere (primar. pe domenii de competenţă. . Etapele de realizare a acţiunilor .întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie.înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului. Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe etape de realizare a acţiunilor şi pe faze de urgenţă a acţiunilor în raport de specificul fiecărei structuri implicate. 315 . . 2. . . seismici.restabilirea capacităţii de intervenţie.evacuarea.serviciile profesioniste Desfăşurarea intervenţiei serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă cuprinde următoarele operaţiuni principale: .analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. .regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii.alertarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie.

accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. . 278 din 1997. 223 din 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România).Echipa de comisari ai Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Alba. O. fenomene meteorologice periculoase. Ordinul comun nr.primirea anunţului despre evenimentul produs.realizarea. . pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.Se solicită date despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat fenomenul.înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului. Legea nr. salvarea şi/sau protejarea persoanelor. .U.transmiterea dispoziţiilor preliminare.recunoaşterea. descrierea fenomenului.I. cauza. nr.Legea apelor.09.nr. se deplasează la locul producerii fenomenului pentru a participa la constatarea. manifestarea fenomenului. 316 . Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Alba Acţiunea se declanşeaza imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări.regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii. 13 din 2006 pentru aprobarea Ordonanţei privind exploatarea în siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicola.Se anunţă Comisarul Şef pentru coordonarea şi gestionarea acţiunii.M.M.retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă. dacă se cunoaşte.02. pentru aprobarea Metodologieicadru de elaborare a planurilor şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare. de agrement sau locală.G.intrarea în acţiune a forţelor.manevra de forţe.M. ora producerii. data. unităţile militare din judeţul Alba .anunţarea forţelor cu care se cooperează şi prevăzute în cadrul planurilor întocmite în acest sens . animalelor şi bunurilor. . 638/420 din 2005 al M. . nr. .2010. Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba o Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea legislaţiei în domeniu (Legea nr. diminuarea sau eliminarea efectelor majore asupra factorilor de mediu şi la stabilirea cauzelor acestora.G. luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie.P.107 din 25.P.restabilirea capacităţii de intervenţie. .107/2002. .informarea serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă. . efectele observate. Ordinul M. .întocmirea documentelor de intervenţie. analiza situaţiei. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba. privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române“ cu modificările şi completările ulterioare.evacuarea. amplasarea. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba.alertarea forţelor destinate pentru intervenţie (conform procedurilor interne sau conform prevederilor planurilor de cooperare) .deplasarea la locul intervenţiei.informarea structurilor cu care se cooperează.deplasarea forţelor de intervenţie la locul evenimentului . pe cale ierarhică se vor anunţa şi celelalte structuri. amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie. din categoriile de importanta C şi D. . 823/1427 din 2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a avertizărilor hidrometeorologice. .G. adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă. . ..localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului.A. Ordinul comun nr. şi al M. modificată şi completată cu O.A.îndeplinirea misiunilor specifice structurii sau prevăzute în planurile de cooperare Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente şi / sau despre normele ce trebuie respectate raportat la situaţia concretă existentă. .nr. localizare – locul de producere. . Ordinul M.) .înregistrarea evenimentului .1996 .3 din data de 05. natura.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs .G. .A.U.A.

La sediul Comisariatului Judeţean Alba rămân specialişti care vor centraliza. amplasarea. descrierea fenomenului.Rezultatele controlului sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor de urgenţă. cauza.înregistrarea defectelor în registrul de reclamaţii a defectelor . natura.primirea anunţului de către dispecerul de serviciu despre evenimentul produs .C. şi a Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Alba ) se deplasează la locul producerii fenomenului pentru recoltarea de probe şi de a efectua analize fizico-chimice. manifestarea fenomenului.M.Depăsirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ (mass-media). efectele observate. ora producerii.Se anunţă conducerea A.Comisarii GNM participă alaturi de celelate institutii la evaluarea.Se anunţă institutiile (autoritatile) relevante pentru interventie (dacă este cazul). limitarea.Se anunţă institutiile (autorităţile) relevante pentru intervenţie (dacă este cazul).A : Desfăşurarea intervenţiei în cazul unor accidente tehnice. pentru coordonarea acţiunilor de monitorizare şi gestionare a acţiunii. . Directorul executiv anunţă Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile. efect. înlăturarea pagubelor produse. participă alături de celelate instituţii la evaluarea. . . Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba (poluari accidentale): .Directorul executiv sau înlocuitorul informeaza Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile despre situaţia respectivă. Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat. .Specialiştii A.Depăşirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ. . Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat. . . E-on Gaz România S. limitarea. cauze.. . localizare – locul de producere. . Agenţia Natională pentru Protectia Mediului despre situaţia de urgenţă.P.Se solicita datele despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat fenomenul.Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile.Echipa de specialişti (A. măsuri de interventie luate şi cele necesare pentru a se evita producerea lui în viitor.La sediul APM ramân specialişti ce desfăşoară următoarele activităţi: centralizarea. evaluarea şi transmiterea informărilor coordonarea activităţii de analiză a probelor recoltate interpretarea rezultatelor şi efectuarea rapoartelor .) .dispecerul de serviciu va anunţa imediat telefonic Directorul Tehnic Regiune Şeful Centrului Operaţional Judeţean Şefulde district pe raza căruia s-a produs evenimentul Responsabil HSE Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul Responsabil ATA Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul Responsabil HSE regiune Responsabil ATA regiune Dispecerarul central -anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte -deplasarea la locul evenimentului a formaţiunilor destinate remedierii defectului 317 . înlaturarea pagubelor produse. dacă se cunoaşte. masuri de interventie luate şi cele necesare pentru a se evita producerea lui in viitor. S.M. . . cuprinde următoarele acţiuni: . . efect.Rezultatele analizelor sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor de urgenţă.P. cauze.Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile.M.Acţiunea se declansează imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări . evalua şi transmite informări.P. data.

73/2009 Legea nr.C. Electrica Transilvania Sud S.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului .A.înregistrarea defectelor . mijloace de transport şi utilaje specializate. nr. Regionala Trans Gaz Arad . Activităţile desfăşurate sunt: .G. modificată şi completată cu Legea nr.-remedierea defectului Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente. nr.D. nr. 42 din 29 ianuarie 2004.G. O.U.U. Sucursala Alba : In cazul în care apar incidente în instalatiile de distributie energie electrică eliminarea zonelor cu defectiuni este făcută de turele de intervenţie operativă din cadrul centrelor de distribuţie.pentru aprobarea O. 1415/2009.G. 1/2008.remedierea defectului S.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs . 738 din 14 iulie 2005. privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia. Drumuri şi Poduri Locale Alba): . S. 880/2006 privind Regulamentul de organizare şi functionare şi legislaţia conexă).P. . .sector Alba : .215 din 27 mai 2004.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului .remedierea defectului Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente.C.primirea anunţului despre evenimentul produs.înregistrarea defectelor .anunţarea societăţii de distribuţie a gazelor naturale . O.primirea anunţului despre evenimentul produs. 238/2007.înregistrarea datelor despre eveniment . Legea nr.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs . Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba: Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea legislaţiei în domeniu ( Ordonanţa Guvernului nr.G. Centrul de Telecomunicaţii Alba – Romtelecom: .anunţarea personalului de conducere despre evenimentul . privind organizarea activităţii veterinare. Legea nr.deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului .F. 180/2008. modificată şi completată cu H.E.primirea la dispecerat a anunţului despre evenimentul produs.S.anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte . Legea nr. Ordinul nr. Şefii de centre şi puncte de exploatare ţin legatura permanentă cu conducerea unităţii reparaţiile de echipamente şi instalatii defecte se fac pe baza de comenzi de către AISEE Alba care dispune de materiale.anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte . NR. privind Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă) Structurile cu atribuţii privind gestionarea drumurilor şi podurilor (Secţia Drumuri Naţionale Alba. F.27/2009. 130/2006.anunţarea turelor de intervenţie operativă din cadrul centrelor de distribuţie .E.42/2004 privind organizarea activităţii veterinare. nr.remedierea defectului Direcţia de Sănătate Publică Alba: Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea legislaţiei în domeniu (Ordinul M. Între SDFEE Alba şi AISEE Alba exista un contract permanent de colaborare. Hotărârea nr. .înregistrarea defectului produs .primirea anunţului despre evenimentul produs.anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie 318 . 374/2009 H.G.1094 din 13 octombrie 2005.anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs . .

a numărului de evenimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum şi de specificul structurii cu atribuţii în monitorizarea / gestionarea situaţiilor de urgenţă.informarea personalului de conducere asupra situaţiei create.1-0 dispecerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Alba comunică cazul medicului coordonator care dispune masurile necesare şi stabileşte competenţa echipajelor.la primirea apelului de urgenta de la Dispeceratul 112. . Alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă : Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba. Celelalte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă în funcţie de locul. .deplasarea la locul intervenţiei. în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. 3.asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean. amploarea şi de evoluţia evenimentului vor dispune acţiunea forţelor de intervenţie din zona de responsabilitate unde s-a produs evenimentul şi după caz completarea acestora cu forţe aparţinând structurii judeţene sau regionale conform dispoziţiilor interne ale fiecărei structuri. dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 3. Serviciile profesioniste : Intervenţia pe faze de urgenţă a serviciilor profesioniste se realizează în funcţie de locul. dispecerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Alba comunică solictarea substaţiei responsabile – asistentului medical coordonator.alertarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie. SECŢIUNEA A 3-A. .2. d) urgenţa a IV-a . fazele acţiunilor de urgenţă se diferenţiază pentru serviciile de urgenţă profesioniste şi alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe. c) urgenţa a III-a .asigurată prin grupări operative. 319 .în cazul situaţiilor de urgenţe civile majore sau dezastre prin numărul unic de urgenţă se anunţă dispeceratul SAJ Alba care anunţă medicul director şi medicul coordonator care decid cursul optim de acţiune şi stabilesc echipajul / echipajele de intervenţie. amploarea şi de evoluţia evenimentului. şi a zonelor de responsabilitate precum şi a prevederilor cuprinse în „Planul comun de intervenţie şi cooperare a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Alba”. . . astfel: a) urgenţa I . pentru rezolvarea cazului . Structurile aparţinând Serviciului de Ambulanţă Judeţean Alba : .conform procedurilor interne specifice fiecărei structuri. b) urgenţa a II-a .A : . natura. Unităţile militare din judeţul Alba . Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba.1.. Structurile aparţinând Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” S.intrarea în acţiune a forţelor. amploarea şi de evoluţia evenimentului. . FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR În funcţie de locul.efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei şi stabilirea după caz a variantelor ocolitoare şi a restricţiilor în zona afectată. natura.la primirea unui apel de urgenţă majoră de gr.informarea forţelor cu care se cooperează.asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat. .deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului . Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente. natura.efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei şi stabilirea după caz a restricţiilor în zona afectată Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor accidente.

încălzire şi alte utilităţi Efectuarea depoluării şi decontaminării Menţinerea şi restabilirea ordinii publice Logistica intervenţiei Reabilitarea zonei afectate Acordarea de ajutoare de primă necesitate. Acţiunile de protecţie – intervenţie se realizează prin activităţile specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin. Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă. precum şi participarea la evacuarea populaţiei. a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei. instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi. precum şi pentru căi de transport. medicamente şi materiale de primă necesitate. ACŢIUNILE DE PROTECŢIE . garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă. clădiri pentru învăţământ. în apărarea şi securitatea naţională. spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă. rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă.Structurile care au doar reprezentare la nivel judeţean intervin cu forţele şi mijloacele la dispoziţie şi după caz completate de elementele de la nivel regional sau naţional (după caz) şi care au atribuţii în domeniu sau cu care sunt încheiate contracte de cooperare / cooperare. pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor. staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate. populaţiei sau bunurilor periclitate Acordarea asistenţei medicale de urgenţă Prevenirea îmbolnăvirilor în masă Localizarea şi stingerea incendiilor Neutralizarea efectelor materialelor periculoase Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. aprovizionarea cu alimente.INTERVENŢIE Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăşura pe baza activităţilor stabilite pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la nivel local / judeţean / naţional după caz sau prin organe şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale. explozivi şi alte substanţe periculoase. SECŢIUNEA A 4-A. evacuarea şi transportul victimelor. cazarea sinistraţilor. clădiri care conţin gaze toxice. d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile. persoanelor evacuate şi altor resurse Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. înştiinţarea şi avertizarea Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor Comunicaţii şi informatică Căutarea. instalaţiile şi amenajările afectate Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate Asigurarea energiei pentru iluminat. Principalele activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin constau în: Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. salvarea persoanelor Evacuarea persoanelor. precum şi a efectelor negative ale acestora Informarea. clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. animalelor şi bunurilor materiale. descarcerarea. Activităţile specifice în cadrul funcţiilor de sprijin se realizează de către 320 . b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic. c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice.

m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. B. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. t) monitorizarea siguranţei alimentelor . n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. organe şi organizaţii neguvernamentale. C. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. o) monitorizarea obiectivelor militare. Cercetării Tineretului şi Sportului. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. precum şi a efectelor negative ale acestora A. Administraţia Naţională de Meteorologie. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri.structurile de reprezentare a ministerelor în teritoriu sau structurile de la nivel naţional. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor 321 . Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.INCDFP . Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. alte structuri cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Administraţia Naţională "Apele Române". precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.INCERC – Bucureşti. în raport de specificul activităţii şi constau în: 1. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii. r) monitorizarea pericolelor nucleare în instalaţiile speciale de cercetare-dezvoltare: Ministerul Educaţiei. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. Ministerul Administraţiei şi Internelor. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu.

Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. d) Mass-media.informatică pentru managementul 322 . Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. Ministerul Sănătăţii Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. înştiinţarea şi avertizarea A. după caz. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. b) pentru punerea la dispoziţie. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. 4. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. societăţi de presă şi internet. Informarea. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor a) pentru intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. conform legii. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. B. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. c) asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice. c) Ministerul Sănătăţii . 3. b) Ministerul Educaţiei. D. Ministerul Apărării. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. 2. societăţi private de radioteleviziune. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. administratorii proprietăţilor afectate. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi mediului de Afaceri. Ministerul Administraţiei şi Internelor. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. Societatea Română de Televiziune. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Societatea Română de Radiodifuziune. Ministerul Mediului şi Pădurilor. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii . a unor resurse materiale şi umane: Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. C. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . ministerele de resort şi patronatele.

m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. /autoritatea administraţiei publice locale. j) evacuarea penitenciarelor. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. 323 . 7. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. 6. /Inspectoratul General al Poliţiei Române / Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. 5. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. Căutarea. Evacuarea persoanelor. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. Banca Naţională a României. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. spitalelor. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Finanţelor Publica. d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / fiecare unitate administrativ-teritorială locală.

după caz. Inspecţia Sanitară de Stat. 9. e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. limitarea propagării. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării.8. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. astfel de agenţi. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. după caz. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. 10. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. 11. Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Apărării 324 . c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Administraţiei şi Internelor. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. f) supravegherea. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Apărării Naţionale. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală.ulterior primelor 72 ore. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. Cercetării Tineretului şi Sportului . Asigurarea energiei pentru iluminat. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor . Ministerul Educaţiei. 13. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor.în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Transporturilor şi Infrastrtucturii pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. 15. c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Finanţelor Publice.Administraţia Naţională "Apele Române". Ministerul Apărării. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. 12. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi 325 . . Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. 16. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei comerţului şi Mediului de Afaceri.Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 14. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului Mediului de Afaceri . după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală.la obiectivele din subordine/coordonare. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. Acordarea de ajutoare de primă necesitate. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii. 18. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor. prin resursele şi infrastructura proprie. d) stabilirea. n) supravegherea gradului de contaminare. pe domeniile de competenţă. h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10. cu materialele necesare. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor. cu materialele necesare.000 victime prin Mişcarea 326 . personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.Ministerul Sănătăţii .000 victime. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 17. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. 19. g) supravegherea gradului de contaminare. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Apărării. 20. potrivit competenţelor. şi peste 10. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. Ministerul Justiţiei / Administraţia Naţională a Penitenciarelor. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori.

f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. În raport de tipul măsurii / acţiunii. e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Familiei şi Protecţiei Sociale.sau culture de cereale păioase h) avalanşe de zăpadă i) avalanşe de pietre grohotiş j) cutremur k) alunecări de teren Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. precum şi a efectelor negative ale acestora. două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăşurate indiferent de natura. executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc în continuare în funcţie de tipurile de riscuri (riscuri naturale. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. se desfăşoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute pentru fiecare în parte raportat la specificitatea acestuia. organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Patrimoniului naţional. locul şi amploarea evenimentului produs ( marcate în continuare „*”) şi b) desfăşurate dacă situaţia impune (marcate în continuare – „**”). A. 1. locul şi amploarea evenimentului. La nivel judeţean. pe categorii de tipuri de riscuri. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. riscuri biologice). de natura. Dacă evenimentul acumulează evenimente aparţinând a cel puţin două subcategorii de riscuri. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Familiei şi Protecţiei Sociale. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. de competenţele factorilor şi structurilor implicate. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. agenţi economici. comitetului local / judeţean pentru situaţii de urgenţă ( după caz). b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Familiei şi Protecţiei Sociale. 327 a b c d e f g h i j k * * * * * * * * * * * ** * * * ** * * * ** * ** ** * * ** ** * * ** . decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă situaţia impune” revine comandantului acţiunii. RISCURI NATURALE DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE : a) inundaţii b) furtuni. cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. vânt puternic c) căderi de grindină d) tornade e) secetă f) îngheţ g) incendii de pădure. Pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc. pentru fiecare subcategorie în parte. vegetaţie uscată. riscuri tehnologice.

Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Administraţia Naţională "Apele Române".INCERC – Bucureşti. Ministerul Finanţelor Publice. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară.INCDFP . d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. * * * * * ** ** ** * * * * ** ** * ** * * ** * * ** * * ** * * ** * * ** * * * * * ** ** * ** ** * * ** ** ** * ** ** ** ** ** * ** ** * * ** ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** ** * * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * * ** ** ** * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** 328 . j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . Administraţia Naţională de Meteorologie. o) monitorizarea obiectivelor militare. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul Administraţiei şi Internelor. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ.

h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. Ministerul Sănătăţii. D.q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Apărării. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. C.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Evaluarea efectelor negative: * * * * ** * ** * ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** ** ** * ** * ** * ** ** ** * * * ** * ** ** ** * * * ** ** ** * ** ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * ** 329 . e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. t) monitorizarea siguranţei alimentelor . c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Societatea Română de Radiodifuziune. 330 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * */** */** */** */** */** */** */** */** */** */** */** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * * * * * * * * * * * * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * . descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii informatică pentru managementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. societăţi de presă şi internet.a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. b) Ministerul Educaţiei. societăţi private de radioteleviziune. B. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. c) Ministerul Sănătăţii . înştiinţarea şi avertizarea A. Căutarea. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. după caz. d) Mass-media. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. Informarea. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. C. Societatea Română de Televiziune. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. administratorii proprietăţilor afectate.

j) evacuarea penitenciarelor. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române . Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. Evacuarea persoanelor. Ministerul Finanţelor Publice. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul EconomieiComerţului şi Mediului de Afaceri. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. spitalelor. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală.d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. 331 ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** * ** * ** * * ** ** ** * ** * * ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. Banca Naţională a României. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române.

c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. 332 * * * * * * * * * * * * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice.c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. limitarea propagării. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Apărării Naţionale. c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente.

i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor . în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. după caz. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile.c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. după caz. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. f) supravegherea. Ministerul Administraţiei şi Internelor . Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. instalaţiile şi amenajările afectate ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** 333 . d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării.Administraţia Naţională "Apele Române". astfel de agenţi.

Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală.ulterior primelor 72 ore. b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri .la obiectivele din subordine/coordonare. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. Cercetării Tineretului şi Sportului. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . Ministerul Apărării. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . .a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. 334 ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * . c) verificarea şi asigurarea apei potabile. Ministerul Finanţelor Publice. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. Ministerul Educaţiei. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii.în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Asigurarea energiei pentru iluminat.

personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Ministerul Transporturilor pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. 335 ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. g) supravegherea gradului de contaminare. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. cu materialele necesare. h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. Ministerul Finanţelor Publice.c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. Ministerul Finanţelor Publice. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. cu materialele necesare. Ministerul Finanţelor Publice.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor . a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Apărării. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. d) stabilirea. n) supravegherea gradului de contaminare.i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. potrivit competenţelor. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. Reabilitarea zonei afectate * * * * * * ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * * ** * ** ** * * * * * * * * * * * 336 .

-se urmăreşte continuu regimul precipitaţiilor la staţiile meteorologice din bazin (dacă creşterea debitelor este datorată precipitaţiilor). Acordarea de ajutoare de primă necesitate. PETREŞTI. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. pentru analiza 337 . CUGIR Pragul de “ATENŢIE” Pentru cazul apariţiei de debite: -se instituie supravegherea barajelor cu personalul de exploatare din obiectivele hidroenergetice. precum şi cu personalul cu responsabilităţi în activitatea de urmărirea comportării construcţiilor. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. agenţi economici. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. -se convoacă “Celula de urgenta pentru situaţii de urgenţă ” a sucursalei.restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000 victime. TĂU. pregătirea unor acumulări din aval pentru crearea unor volume de atenuare a undelor de viitură. şi peste 10. pe domeniile de competenţă. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. OBREJII DE CĂPÂLNA. organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. Familiei şi Protecţiei Sociale. pentru urmărirea permanentă a nivelelor şi debitelor afluente şi evacuate la fiecare acumulare. -se execută – dacă este posibil. Familiei şi Protecţiei Sociale e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. Familiei şi Protecţiei Sociale. prin resursele şi infrastructura proprie. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. -se verifică funcţional DISPOZITIVELE DE ACŢIONARE ale vanelor şi stavilelor la baraje şi centrale şi a instalaţiilor de alimentare cu energie electrică. * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** MĂSURI CE SE IAU LA ATINGEREA PRAGURILOR CRITICE – LA ACUMULĂRILE: OAŞA. precum şi pentru executarea de manevre.

Pragul de “PERICOL” Pentru cazul apariţiei unor debite catartrofale pe albie.situaţiei create şi stabilirea de măsuri. Pentru cazul depăşirii unor praguri de alertă la aparatura de măsură şi control: . Pragul de “ALERTĂ” Pentru cazul apariţiei de debite: -se aplică măsurile stabilite pentru situaţia de “atenţie”. . b) Atunci când pragul de PERICOL se impune a fi introdus intempestiv fără a trece prin pragurile de ATENŢIE sau ALERTĂ.H.se pune în funcţiune sistemul de avertizare – alarmare al S. pentru analiza situaţiei şi stabilirea de măsuri. . Sebeş. prin grija Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba. . Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă ”Unirea” al judeţului Alba. se deosebesc două situaţii: a) Atunci când pragul de PERICOL se introduce după trecerea prin pragurile de ATENŢIE sau ALERTĂ dispoziţia de punere în funcţiune se primeşte de la Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă.se mobilizează mijloacele de intervenţie şi mijloacele materiale ale sucursalei (proprii sau ale altor agenţi economici. Sebeş. prin convenţie de colaborare) pentru eventuale intervenţii în zonele construcţiilor hidrotehnice ce pot fi afectate. -se trece la aplicarea programului special de supraveghere a construcţiei în cauză.se pregăteşte sistemul de avertizare – alarmare pentru punerea în funcţiune de către personalul de exploatare al S.Sebeş pentru punerea în funcţiune de către personalul de exploatare . . Sebeş.H. care stabilesc măsuri legate de avertizarea agenţilor economici şi a populaţiei în conformitate cu planurile de apărare întocmite la nivelul fiecărui obiectiv sau localitate. este redată în volumul II. Lista materialelor existente pentru reparaţii şi închiderea breşelor în cadrul S. Legat de punerea în funcţiune a sistemului de avertizare – alarmare. cât şi pentru cazul depăşirii pragurilor de “pericol” la aparatura de măsură şi control. -se anunţă imediat Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba. pentru a se stabili măsuri tehnice de remediere. Pentru pragul de “alertă” nu se impune alarmarea populaţiei decât dacă acest lucru este hotărât de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba.H.H. se anunţă DEN asupra modificărilor apărute în regimurile de funcţionare ale amenajărilor.Sebeş.se aplică măsurile stabilite pentru situaţia de ATENŢIE. Sebeş. compartimentul UCCH din SC HIDROELECTRICA S. Administraţia Bazinală de Apă Mureş. după consultarea factorilor interesaţi şi se execută de către S. Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă “Unirea” al judeţului Alba. -se pregătesc mijloacele de avertizare – alarmare ale unităţilor economice şi localităţilor. . prin grija Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă Alba. sau locală prin personalul de exploatare din CHE la dispoziţia conducerii SH. . situaţie ce poate interveni la apariţia pericolului iminent de cedare a unui baraj cu avarierea la 50% sau la 338 . care analizează situaţia şi stabilesc măsuri în consecinţă.se convoacă “Celula de urgenta pentru situaţii de urgenţă ” a S.se anunţă imediat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba. . -dacă se confirmă depăşirea unor praguri de atenţie.se pregătesc mijloacele de avertizare – alarmare unităţilor economice şi localităţilor. se informează conducerea sucursalei . . Pentru cazul depăşirii unor “praguri de atenţie” la aparatura de măsură şi control: -se reface setul de măsurători la întreaga aparatură de personalul laboratorului UCC şi se prelucrează şi interpretează imediat datele obţinute.Sebeş prin acţionare centralizată de la dispeceratul hidroenergetic din cadrul SH Sebeş în funcţie de situaţia de pericol existentă. Bucuresti şi proiectantul de specialitate ISPH Bucureşti.A.H.se pregăteşte sistemul de avertizare – alarmare al S.H.se anunţă Administraţia Bazinală de Apă Mureş.

pentru cazul cel mai defavorabil.3 .3 0. PLAN PRELIMINAR DE RESTRICŢII (Program de secetă) Debite caracteristice (mc/s) Situaţia de vară Situaţia de iarnă Sector / curs de apă / folosinţe Debit Debit Debit Debit Debit Debit Debit de consumatoare importante Debit de restricţii de at.4 0.04 0.ind.Platf.SC STRATUSMOB SA Blaj .1 2.4 0.4 3.04 0.05 0.45 1.05 0.irig.Debit în secţiune .04 0.72 0.1 0.24 0.44 0.09 0.2 0. platf.SC CÂMPIA SER Câmpia Turzii . sunt prezentate în capitolul III din prezentul plan.5 0.14 0.Debit salubru 0.14 0.25 0.05 0. deci când consultarea organelor de decizie ar însemna pierderi de timp.f. Viişoara .05 0.SC "CIMENTUL" SA Turda . Amonte confl.Debit în secţiune 0. min.Debit salubru .3 0.RATAC Turda .producerea avariei totale a acestuia.05 0.55 0.04 0.62 0.21 2. M. de at.4 0.44 0.5 0.44 0.14 0.Debit în secţiune 0.3 0.55 0.3 1.2 0.Sist.2 0.3 0.02 SECTOR VI.5 0. a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Alba şi a Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă « Unirea » al judeţului Alba Listele localităţilor şi obiectivelor social-economice din aval de barajele Oaşa.4 0.3 0.2 0.25 0.04 0. Obrejii de Căpâlna.1 0.4 0.05 339 . Limita jud.SC "UCT" SA Turda .14 T-va Mare SECTOR VII.3 0.4 0. Et.05 0.1 Et.77 0. Mureş .RAGCL Mediaş .SCAI Poiana-Turda .14 0.04 0. RAGCL Mediaş T-va Mare .1 Mică .77 1.2 0.4 0.05 0.ind.4 0.4 0. Tău.3 Et.SÂRMEI" Câmpia Turzii .2 0.24 0.04 0.4 0.04 0.3 SECTOR V.4 0.25 0.51 1.62 1.14 0.3 0.44 0.1 1. decizia se ia de către dispecerul hidrocentrului Sebeş. Zonele protejate sunt cele ale căror cote topografice depăşesc nivelurile maxime ale undei de inundaţie specificate şi în profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere aferentă barajului afectat.05 0.4 0.Debit salubru .3 0.21 2.3 0.3 0.3 0.14 0.H.2 Et.44 0. Amonte confl. Cugir.4 0.2 0.2 0.4 avert.05 0.25 0. Copşa Mică .05 0. Petreşti ce pot fi afectate în cazul avarierii barajelor.1 0.1 0.SC TEXROMED SA+ 0. Copşa Mică .limita jud.1 Et.44 0.77 0.05 0.3 0. T-va Mică .2 0.04 0.4 SECTOR VIII.9 0.45 0.05 0.amonte capt.03 0. Amonte prelev.3 0.44 3.1 1 0. min.2 0.2 Et. PCA nec Et.35 0.15 0.77 0.25 0.3 0.5 0.05 0. min.14 0.3 0.3 0.03 0.8 0.05 0.44 0.25 0.25 0.04 0.25 0.25 0.05 0.3 0.1 0.3 0.14 1.09 0.4 0.15 0.08 3.05 0. pe baza informaţiilor primite de la personalul de exploatare cu informarea ulterioară a conducerii S.09 0.14 0.1 0.64 1.4 0.08 0.35 0.Idem .25 0. restricţii avert.2 0.4 0.04 0. Copşa 0.68 1. SB-AB T-va Mare 0.2 0.2 0.amonte prelev.05 0. PCA nec. min.Viteazu . Sebeş.25 0.SC "IND. SB-AB .1 0.amonte Corneşti Arieş .44 0.

"DUSER" Dumbrăveni .15 1.25 0.14 0.75 0.03 0.3 0.03 0.Debit în secţiune SECTOR T-va Mare Debite caracteristice (mc/s) Situaţia de vară Situaţia de iarnă Debit Debit Debit Debit Debit Debit Debit de Debit de restricţii de at.4 1.4 0.1 0.23 0.irig. Feneş) în regim natural şi până la realizarea acumulării Feneş funcţionează în regim neasigurat. restricţii avert.3 0.03 0.15 1.4 avert. de at. explozii şi incendii transport şi depozitare produse periculoase c) accidente.61 1.7 0.78 0. 340 a b c d e f g h * * * * * * * * * * ** ** ** * . avarii.3 0.2 Et.13 0.Sist.3 1.23 Observaţii: .63 0.05 VI+VII+VIII 1.2 0.3 0.65 SECTOR IX. RISCURI TEHNOLOGICE DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE : a) accidente.03 0.2 0.2 0. min. Et.2 0.2 0. avarii.3 0. Amonte capt.3 0.2 0.2 Et. SB-MS .35 0. avarii.3 1. Dârlos . Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Laslea 0.09 0.75 0.Debit în secţiune 1.72 0.4 1.05 0. precum şi a efectelor negative ale acestora.4 0. 2.4 0.3 0. min.05 0.1 0.92 1.03 0.7 0. min.75 0.Debit salubru . Vâltori.15 0.Sist.4 0.2 0.3 0.2 0.Sector / curs de apă / folosinţe consumatoare importante SC MEDIMPACT SA Mediaş .1 0.7 0.61 0.03 0.2 0.23 0.limita jud. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B.15 1.1 Et.25 0.Sist. explozii şi incendii în industrie b) accidente.95 0.3 0.SC "DUSER" SA Dumbrăveni . Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Mediaş .irig.03 0. A.1 Et.3 0.15 0.78 0.Debit salubru . PCA nec Et.3 Et. În caz de debite reduse pe râuri se aplică planurile de restricţii proprii.2 0.32 1.23 0.05 1.95 0. RAGCL Mediaş . min.65 1. PCA nec.Unităţile de pe platforma oraşului Zlatna captează din sursele locale (râul Ampoi.12 0.2 1.09 0.3 0.irig.2 0.75 0.irig.Sist. explozii şi incendii în transporturi d) poluarea accidentală a apelor e) prăbuşiri de construcţii instalaţii sau amenajări f) eşecul utilităţilor publice g) căderi de obiecte din atmosferă şsau din cosmos h) muniţii neexplodate sau nedezactivate rămase din timpul conflictelor militare Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.03 0.08 0.3 0.95 1.15 1.03 .

INCERC – Bucureşti. Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. Administraţia Naţională de Meteorologie.b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri. 341 * * ** * ** * * ** * * * ** * ** ** * ** ** ** ** * ** * * * ** ** * * * * ** * * ** ** ** * ** * * ** * ** ** * * ** ** ** ** * * ** * * ** ** * ** * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** * * . d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară.INCDFP Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. Administraţia Naţională "Apele Române". o) monitorizarea obiectivelor militare. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Finanţelor Publice. c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul Administraţiei şi Internelor. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei.

Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Apărării. C. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. t) monitorizarea siguranţei alimentelor . înştiinţarea şi avertizarea A. Ministerul Sănătăţii. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. b) Ministerul Educaţiei. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. Informarea. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. D. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. 342 ** ** ** ** ** ** * ** * ** * * * ** * ** * ** * * * ** * * * * ** ** * * * * ** * * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * .

c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. societăţi private de radioteleviziune. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. după caz. b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: ** ** operatorii de telefonie fixă şi mobilă. * * B. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. C. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică.informatică * * pentru managementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare */** */** publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: * * Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu * * responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. 343 * * * * * * * * * * * * * * * * ** * * * * * ** */** */** */** */** */** */** ** ** ** ** * ** * * ** * * ** * * ** * * * * * ** * * ** * * * ** * * * ** * * * ** ** ** ** ** * * * ** ** ** ** ** * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . * ** Societatea Română de Televiziune. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Societatea Română de Radiodifuziune. Căutarea. societăţi de presă şi internet. Evacuarea persoanelor.c) Ministerul Sănătăţii . b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii * * obiectivelor sursă de risc sau. administratorii proprietăţilor afectate. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . * * d) Mass-media.

m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. Banca Naţională a României. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. spitalelor. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul EconomieiComerţului şi Mediului de Afaceri. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. j) evacuarea penitenciarelor. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. Ministerul Finanţelor Publice. l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române . f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. 344 ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** * * ** * * ** * ** ** * * ** * ** ** * * ** * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române.

b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. Ministerul Administraţiei şi Internelor . cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. 345 ** ** ** ** ** ** ** * * * ** ** * ** * * ** ** ** * ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * ** ** ** ** ** * * * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** . persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării. Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. după caz. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Apărării Naţionale. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. după caz. limitarea propagării. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. astfel de agenţi. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

la obiectivele din subordine/coordonare. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile.în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. f) supravegherea. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: . b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. . b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 346 ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * * ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * * * * * * * ** ** * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** .Administraţia Naţională "Apele Române". Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor . instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice .ulterior primelor 72 ore.

b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * ** * * * * * * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * * * ** ** * ** * ** ** * ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** * ** ** * ** ** ** ** ** ** ** * ** 347 . d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. Ministerul Transporturilor pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Asigurarea energiei pentru iluminat. b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Ministerul Finanţelor Publice. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. cu materialele necesare. Cercetării Tineretului şi Sportului. Ministerul Finanţelor Publice. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Educaţiei. Ministerul Apărării. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . Ministerul Finanţelor Publice. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Finanţelor Publice. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate.g) supravegherea gradului de contaminare. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor . evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. 348 * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** * ** * * * * * * * ** ** * ** ** ** * ** ** ** ** ** ** * ** * * * ** ** * ** ** ** ** ** ** * ** * * ** * * ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * ** ** * * * * * * * * . Ministerul Apărării. cu materialele necesare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . Ministerul Mediului şi Pădurilor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. d) stabilirea. potrivit competenţelor. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. n) supravegherea gradului de contaminare. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării.

RISCURI BIOLOGICE DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE a) epidemii b) epizotii / zoonoze Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice.Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie.Bucureşti şi Institutul Naţional de CercetareDezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi * riscurilor specifice. organizaţiile religioase ** legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor.INCERC – Bucureşti. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. prin resursele şi infrastructura proprie.INCDFP . cu ** sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. b * ** ** 349 . agenţi economici. ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** 3. Familiei şi Protecţiei Sociale * * * * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * * * * * ** * ** ** ** ** ** ** ** ** ** e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. Familiei şi Protecţiei Sociale.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. pe domeniile de competenţă. Acordarea de ajutoare de primă necesitate. Familiei şi Protecţiei Sociale. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. ** c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000 victime. A. precum şi a efectelor negative a ale acestora. instituţii şi unităţi administrativteritoriale afectate: Ministerul Muncii. ** b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. şi peste 10.

l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei. prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice.d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Finanţelor Publice. Administraţia Naţională "Apele Române". sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. o) monitorizarea obiectivelor militare. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară. Ministerul Administraţiei şi Internelor. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea ** Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Apărării. s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. ** * ** ** * C. p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. la nivel internaţional: ** Ministerul Afacerilor Externe. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor * Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Administraţia Naţională de Meteorologie. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. * * * * ** n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale. Evaluarea riscurilor specifice: a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. 350 ** * . t) monitorizarea siguranţei alimentelor .

Ministerul Finanţelor Publice şi administratorii exploatărilor geologice. Informarea. Comunicaţii şi informatică a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii . b) Ministerul Educaţiei. D. g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Sănătăţii. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Societatea Română de Televiziune. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. înştiinţarea şi avertizarea A. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor * /autoritatea administraţiei publice locale. Ministerul Mediului şi Pădurilor. e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. d) Mass-media. 351 * * * * . societăţi de presă şi internet. Ministerul ** Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau.d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. după caz.informatică pentru managementul * situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. * * * h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şi * Pădurilor. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Societatea Română de Radiodifuziune. administratorii proprietăţilor afectate. B. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. c) Ministerul Sănătăţii . * ** * * * * * * * * * * * * * * */** */** b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. societăţi * private de radioteleviziune. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. C. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ.

l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române . d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. j) evacuarea penitenciarelor. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale. e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. 352 * ** * * * * ** . b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor / Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Evacuarea persoanelor. spitalelor. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. Banca Naţională a României. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul EconomieiComerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Finanţelor Publice. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale.Căutarea. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale.

după caz. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor Publice.f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. după caz. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază. c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi * Inspecţia Sanitară de Stat. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării. Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. limitarea propagării. astfel de agenţi. Ministerul Administraţiei şi Internelor . în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ministerul Apărării Naţionale. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. * 353 . * * ** * ** c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.Administraţia Naţională "Apele Române". b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . f) supravegherea. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: ** . prepararea şi distribuirea hranei pentru * persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. Ministerul Apărării. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. c) verificarea şi asigurarea apei potabile. i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor .în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. 354 . Ministerul Educaţiei.e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.la obiectivele din subordine/coordonare. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. după caz: ** Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Cercetării Tineretului şi Sportului. ** * * ** ** ** * ** b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării ** Rurale.ulterior primelor 72 ore. . fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile. Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii. Asigurarea energiei pentru iluminat. b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală.

Ministerul Transporturilor pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. cu materialele necesare. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. cu materialele necesare. d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. Ministerul Finanţelor Publice. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. 355 ** * * * * . puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii . Ministerul Mediului şi Pădurilor. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . evaluarea * efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. Ministerul Apărării. f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Finanţelor Publice. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . * * * * * * ** ** * * * ** * ** h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor. g) supravegherea gradului de contaminare. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor . fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. personalul din unităţile specializate ale Ministerului * Apărării Naţionale.

precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. agenţi economici. organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru ** Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. pe domeniile de competenţă. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării. d) stabilirea. n) supravegherea gradului de contaminare. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. * * ** ** * ** ** * ** ** * * * * Acordarea de ajutoare de primă necesitate. potrivit competenţelor. evaluarea efectelor asupra mediului şi * depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară ** şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. 356 . Familiei şi Protecţiei Sociale. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor. cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii ** profesionale ale acestora. b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. prin resursele şi infrastructura proprie.m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Familiei şi Protecţiei ** Sociale.000 victime. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. şi peste 10. Familiei şi Protecţiei Sociale ** ** ** ** e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii.

p) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. o) monitorizarea obiectivelor militare. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . precum şi a efectelor negative ale acestora A. la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe. c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . Administraţia Naţională de Meteorologie. vegetaţie uscată sau culturi de cereale păioase Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear.INCDFP . Ministerul Finanţelor Publice. m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologic: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului şi Pădurilor. h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor. sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul Administraţiei şi Internelor. g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor. ALTE CATEGORII DE RISCURI DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZUL: a)incendiilor altele decît cele la fondul forestier. n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării Naţionale.4.Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. C. Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.INCERC – Bucureşti. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii. precum şi a transporturilor de combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Administraţia Naţională "Apele Române". prin Unitatea de Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ. j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Evaluarea riscurilor specifice: 357 a * * * * * ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** . f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afacerişi Ministerul Finanţelor Publice. q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. t) monitorizarea siguranţei alimentelor . semnalate în plan extern şi asigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu.

Ministerul Apărării. h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. D. f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Avertizarea populaţiei: a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul Administraţiei şi */** Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. societăţi private de radioteleviziune. ** ** ** ** * * * * * * * * C. c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei. i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Finanţelor Public. în colaborare cu Ministerul Sănătăţii . g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Societatea Română de Radiodifuziune. după caz. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Evaluarea efectelor negative: a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . administratorii proprietăţilor afectate. B. Cercetării Tineretului şi Sportului /Agenţia Spaţială Română. Informarea. societăţi de presă şi internet. Cercetării Tineretului şi Sportului prin instituţiile de învăţământ. Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice. Societatea Română de Televiziune. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice. Comunicaţii şi informatică 358 ** . b) Ministerul Educaţiei. înştiinţarea şi avertizarea A. Ministerul Sănătăţii. b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. d) Mass-media. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei: a) Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale. Ministerul Finanţelor Public. c) Ministerul Sănătăţii. b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau. Ministerul Mediului şi Pădurilor. d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri . Ministerul Finanţelor Public şi administratorii exploatărilor geologice.

** e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General ** pentru Situaţii de Urgenţă. g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. populaţiei sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru. c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă. spitalelor. Banca Naţională a României. j) evacuarea penitenciarelor. h) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi autorităţile administraţiei publice locale. b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării. m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Arhivele Naţionale. b) stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică. ** ** ** ** ** k) securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul ** Naţional al Jandarmeriei Române. Evacuarea persoanelor. azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine astfel de obiective. * * ** * * * ** ** ** c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al ** Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . Acordarea asistenţei medicale de urgenţă a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească. 359 * ** ** * * . f) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii. descarcerarea şi salvarea persoanelor a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. d) căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont şi alte servicii de profil.informatică pentru managementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale . l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române/ . c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică. d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale. d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /fiecare unitate administrativ-teritorială locală. b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Căutarea. i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Finanţelor. c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii .

Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii. după caz. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea ** evacuării. Ministerul Administraţiei şi Internelor . Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Ministerul Apărării. Ministerul Finanţelor. e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de afaceri Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării ** Rurale. 360 . b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Comandamentul Naţional al Jandarmeriei. în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. după caz. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente. b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor . f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii. în termen de 2 ** ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale. c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate. b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei Comerţului şi mediului de Afaceri. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale. ** * ** ** * ** ** ** ** ** ** Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie. astfel de agenţi. Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat. inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. ** c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate. stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor. Localizarea şi stingerea incendiilor a) localizarea. persoanelor evacuate şi altor resurse a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi ** Pază. limitarea propagării.

Cercetării Tineretului şi Sportului. h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Comerţului şi Mediului de Afaceri. prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică. Societatea Naţională de Cruce Roşie ** din România. . Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor . * ** * i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a ** apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor .ulterior primelor 72 ore. instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice . * b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei. Comerţului şi Mediului de Afaceri. după caz: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Ministerul Finanţelor Publice. b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. încălzire şi alte utilităţi a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă. Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile. 361 . pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi. ** c) verificarea şi asigurarea apei potabile. ** Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii.Administraţia Naţională "Apele Române". Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: .în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Internelor /autoritatea administraţiei publice locale. Comerţului şi Mediului de Afaceri. Ministerul Finanţelor Publice. ** b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor /administraţia publică locală. g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei. Societatea Naţională ** de Cruce Roşie din România. Ministerul Apărării. Ministerul Economiei . d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: ** Ministerul Economiei . până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. instalaţiile şi amenajările afectate a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii. Ministerul Educaţiei. fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române. * Ministerul Finanţelor Publice. Asigurarea energiei pentru iluminat.f) supravegherea. * ** ** ** ** b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei ** electrice: Ministerul Economiei . Comerţului şi Mediului de Afaceri. c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile.la obiectivele din subordine/coordonare.

h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei . i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural. evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor. . n) supravegherea gradului de contaminare. puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor . căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei ** şi Internelor şi la solicitarea organelor locale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor. e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Apărării. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii .Efectuarea depoluării şi decontaminării a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Economiei . m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor. c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării Naţionale. b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administreaţiei şi Internelor. evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Internelor / administraţia publică locală. Comerţului şi Mediului de Afaceri. personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori. l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor. Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor.I. g) supravegherea gradului de contaminare. Comerţului şi Mediului de Afaceri. evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea * stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii . cu materialele necesare. * ** ** ** ** f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei. puse la dispoziţie de M. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General al Jandarmeriei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române. fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Ministerul Finanţelor Publice. realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. 362 ** * * ** ** ** * ** * ** . b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară. Ministerul Mediului şi Pădurilor. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. cu materialele necesare.

Logistica intervenţiilor asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate. instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii. 363 a * ** ** * * * .000 victime.d) stabilirea. precum şi a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă B. Administraţia Naţională "Apele Române". organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afacerişi Ministerul Finanţelor Publice. despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Acordarea de ajutoare de primă necesitate.INCERC – Bucureşti. c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului . * Ministerul Administraţiei şi Internelor /autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Familiei şi Protecţiei Sociale. Familiei şi Protecţiei Sociale. Familiei şi Protecţiei ** Sociale. DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE ÎN CAZUL a) situaţiilor generate de riscuri sociale Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice. Monitorizarea pericolelor: a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor. agenţi economici. Administraţia Naţională de Meteorologie. cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora. potrivit competenţelor. c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie. prin resursele şi infrastructura proprie. a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei. d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii. f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce ** Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România. precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia. precum şi a efectelor negative ale acestora A. b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor.INCDFP . pe domeniile de competenţă. ** * * ** b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor . e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: Ministerul Muncii. Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate. şi peste 10. f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şi Pădurilor.

* ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** ** ** ** 364 . Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veteri