IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN STAŢIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ SOVATA‫٭‬

Drd. SZILÁGYI JÓZSEF1
ABSTRACT. - The impact of tourism upon the environment in the balneary and climatic resort of Sovata. On the one hand, the tourist activity contributes directly or indirectly to the development of a region or zone, on the other hand, through its activities of arrangement and organization it can pollute, degrade or destroy the environment. The negative impact of tourism upon the environment reveals itself when the number of tourists is bigger than the bearing capacity of the environment, leading to the destruction of the resources. Among these negative effects we can mention the decrease of the local resources, the destruction of the ecosystem and the degradation of the natural view, the air pollution, the phonic pollution, the pollution caused by offals and garbage, the leaking of the residual waters and the aesthetic pollution. KEYWORDS: tourist activity, ecosystem, landscape, pollution, protection of environment, sustainable development.

1. Consideraţii generale Oraşul Sovata este situat pe rama estică a Depresiunii Transilvaniei în Depresiunea Praid –Sovata pe cursul superior al Târnavei Mici, la o altitudine de circa 530 m. Condiţiile naturale deosebit de favorabile pentru tratarea unor boli, aerul curat, radiaţiile solare bogate, curenţii slabi de aer precum şi calităţile tămăduitoare ale lacurilor cu apă sărată, au favorizat dezvoltarea unei staţiuni balneoclimaterice de prim rang în partea de nord-vest a oraşului. Peisajul geografic este dominat de culmile montane care închid aria depresionară. În partea de nord-est sunt Munţii Gurghiului (Vf. Saca -1777 m), în nord Dealul Cireşelu (912 m), Dealul Stejaru (649 m) în est, şi Dealul Becheci (1080 m) în partea de nord-vest. Morfologia de ansamblu a reliefului evidenţiază caracterul depresionar al zonei iar prezenţa teraselor de pe dreapta Târnavei Mici a favorizat dezvoltarea spaţială a oraşului. Prin poziţia sa geografică în estul judeţului Mureş, oraşul Sovata este situat la 60 de km de reşedinţa judeţului, Municipiul Tg.Mureş, la 61 km de
1

Doctorand Universitatea „ Babeş-Bolyai“ Cluj Napoca

‫ ٭‬Szilagyi, J., (2010), Impactul turismului in statiunea balneoclimaterica Sovata(The impact of tourism upon the environment in the balneary and climatic resort of Sovata), in Geografia in contextul
dezvoltării contemporane - Strategii de dezvoltare teritoriale, p.277-289, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.

municipiul Sighişoara, la 44 km de Municipiul Reghin, Odorheiu Secuiesc şi 51 km de oraşul Gheorgheni.

2. Activitatea turistică şi calitatea mediului Activitatea turistică contribuie în mod direct sau indirect la dezvoltarea unei regiuni sau zone, pe de o parte, iar pe de altă parte prin activitatea sa de amenajare şi organizare de realizare a produselor turistice şi de asigurare a anumitor servicii turistice, poate polua, degrada sau distruge mediul. Efectele dezvoltării turismului asupra mediului şi a comunităţii locale pot fi clasificate în efecte negative şi efecte pozitive, şi pot afecta calitatea mediului pe termen scurt sau pe termen lung.
Tabel 1. Efectele activităţii turistice Efectele turismului asupra mediului Efecte negative Efecte pozitive - urbanizarea intensă-degradarea mediului - îmbunătăţirea calităţii mediului - presiune asupra suprafeţelor naturale şi - îmbogăţire arhitecturală şi peisagistică agricole - modificarea ecosistemelor terestre - înfinţarea unor arii protejate - poluarea apelor - reconstrucţii ecologice - consum excesiv de ape - dezvoltare socio economică Efectele turismului asupra mediului socio-cultural Efecte negative Efecte pozitive - creşterea disproporţionată a veniturilor - creşterea veniturilor rezidenţilor - dispariţia ocupaţiilor tradiţionale - oportunităţi de muncă - subordonarea culturii locale turismului - contactul cultural - comercializarea culturii - refacerea sănătăţii şi aforţei de muncă - probleme de securitate socială - terţiarizarea zonelor turistice - fenomene de patologie socială (alcool, - ridicarea standardelor culturale şi droguri) educaţionale Efectele turismului asupra mediului urban Efecte negative Efecte pozitive - urbanizare excesivă - dezvoltarea serviciilor publice şi private - standardizarea clădirilor cu funcţie - dezvoltarea infrastructurii turistică - trafic excesiv - refacerea arhitecturii locale - poluare - creşterea gradului de dotare

Efectele negative apar în condiţiile în care planificarea, gestionarea şi dezvoltarea turismului sunt necorespunzătoare iar lipsa unor strategii bine definite asupra activităţilor, pot genera dezvoltarea haotică a turismului, 3

degradarea siturilor naturale, supraexploatarea turistică şi comercială, şi deprecierea patrimoniul natural şi socio-cultural. 2.1 Poluarea aerului Calitatea aerului constituie alături de calitatea celorlalţi componenţi ai cadrului natural un element de primordială importanţă pentru dezvoltarea turismului şi un element indispensabil în practicarea turismului balneoclimateric. Turismul, prin activităţile sale specifice, conduce la poluarea aerului, mai ales în sezonul turistic când fluxul turistic este ridicat. Staţiunea Sovata fiind situată într-o zonă slab industrializată, poluarea aerului se produce în special prin gazele de eşapament produse de autovehicule, prin arderea combustibililor în centralele termice care deservesc staţiunea şi prin depozitarea deşeurilor în locuri sau în condiţii necorespunzătoare care pot produce poluarea olfactivă a aerului.
Tabel 2. Compoziţia gazelor de eşapament a autovehiculelor (Zamfir,Gh 1974) Element poluant % Anhidridă carbonică Oxid de carbon Oxigen Hidrogen Hidrocarburi Aldehide Oxid de azot Anhidridă sulfuroasă Motoare cu benzină mi Tip n. 15,0 2,7 9,0 max. 13,5 17,4 5,8 4,0 0,03 0,20 0,008 0,2 0 0 0 0 0 0 4,0 4,0 2,0 0,5 0,004 0,06 0,006 max. 13,8 7,6 20,0 2,5 0,5 0,0037 0,15 0,03 Motoare Diesel min. 0,7 0,5 0 0 0 0 0,01 Tip 9,0 0,1 9,0 0,03 0,02 0,02 0,04 0,02

Nivelurile ridicate ale emisiilor de NOx, SOx, hidrocarburi, plumb afectează în mod direct sau prin intermediul ploilor acide atât construcţiile şi monumentele cât şi elementele cadrului natural. Astfel, în cadrul natural supus timp îndelungat poluării, se pot produce modificări generate de dezechilibre, care au drept consecinţă degradarea peisajului, reducând astfel potenţialul turistic al acestuia. Deşi nu au fost făcute măsurători ale concentraţiei Oз, se poate aprecia că acesta are valori semnificative în perioadele de trafic intens, datorită stării tehnice precare a unor mijloace de transport, de la care emisiile de NOx, hidrocarburi (radicali liberi) sunt ridicate. Localizarea staţiunii Sovata într-o arie depresionară constituie un impediment în procesul de autoepurare al aerul. În condiţiile unei activităţi anticiclonare, de calm atmosferic sau de inversiune termică, dispersarea poluanţilor în atmosferă este blocată. 4

2.2. Poluarea apei Pe fondul creşterii demografice, a urbanizării şi a dezvoltări economiei problema poulării apelor a devenit tot mai accentuată. Indiferent de natura sursei, poluarea apei are consecinţe negative pentru turism, contribuind la degradarea unora dintre resursele turistice cu cea mai largă utilizare. Aceasta se produce prin deversări directe ale apelor uzate provenite din activităţi industriale, agricole, casnice, scurgeri de hidrocarburi. Turismul alături de alte ramuri economice este un mare consumator de apă prin structurile de cazare şi de alimentaţie publică, astfel şi un generator de ape uzate. În situaţiile în care unităţile hoteliere nu deţin microstaţii proprii de epurare a apei uzate, acestea sunt evacuate în sistemul de canalizare şi de epurare a localităţii, generându-se astfel riscul ca capacitatea de epurare a staţiilor locale să se depăşească şi asfel apa parţial epurată să ajungă în râuri. În aceste situaţii cel mai mare pericol pentru flora şi fauna acvatică o constituie apele poluate cu detergenţi, deoarece sulfonatul de alkyl-benzen rezistă la toţi agenţii microbieni şi staţiile de epurare biologică nu reuşesc să purifice. Apa meteorică infiltrarată în sol transportă substanţele toxice rezultate din descompunerea deşeurilor contaminând atât solul cât şi apa freatică. Asfel, apele freatice cu caracter mineral, contaminate îşi pierd efectul terapeutic, devenind pericol pentru organismul uman. Turismul neorganizat, lipsa unor spaţii de campare constituie factori de poluare ai apelor prin deşeurile aruncate de către turişti în râuri şi lacuri sau lăsate pe malul apelor. Moto-nautismul poluează apele prin scurgerile de hidrocarburi, precipitarea compuşilor de hidrocarburi rezultaţi din ardere şi evacuaţi prin eşapament precum şi aruncarea unor obiecte de către turişti din plăcere. O alta problemă constituie comportamentul necivilizat al turiştilor care au distrus gardul care delimitează lacul de mal. Acesta oferea o protecţie absolut necesară, impiedicând mizeria, frunzele şi aluviunile aduse de ploi să ajungă în lac. 2.3. Poluarea solului Poluarea solului cu diferiţi poluanţi, proveniţi fie din apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi, fie direct, din deversări de deşeuri, pesticide, îngrăşăminte chimice etc, are pe lângă urmările de ordin economic şi sociosanitar şi consecinţe pentru turism prin degradarea apelor freatice şi a oglinzilor de apă utilizate în balneo-turism şi agrement. Astfel, între sursele de poluare se pot menţiona:depozitarea gunoaielor şi a resturilor menajere în locuri neamenajate sau necorespunzător amenajate;utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi erbicidelor;descărcarea pe sol de reziduri provenite din intreprinderi;deversarea 5

de ape reziduale menajere neepurate în scop de fertilizare a culturilor agricole; depozitarea nămolurilor rezultate de la epurarea apelor la suprafaţa solului;depozitarea necorespunzătoare a sterilului minier cu conţinut de elemente radioactive, care infiltrându-se în sol, pot duce la poluarea apelor subterane, iar prin spălarea lor de către apele meteorice, pot infecta apele de suprafaţă.
Tabel 3 . Încadrararea terenurilor agricole în clase de calitatedn oraşul Sovata Suprafaţa Reală Cartată 1562 1562 Sup CLASA DE CALITATE III IV Np Sup Np Sup Np 68 92 52 672 28

I Np Sup 5

II

V Sup 793 Np 8

Solurile sunt afectate în special de turismul neorganizat prin depunerea resturilor rezultate din picnicuri, extinderea structurilor de agrement-terenuri de sport, pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu, care produc tasări, pot declanşa procese de eroziune a solului şi de ravenaţie. 2.4.Poluarea fonică Pouarea fonică se face simţită în staţiunea Sovata, în perioadele de sezon plin şi este cauzată de zgomotele puternice, care depăşesc limita admisibilă pentru om. Principala sursă de poluare fonică o constituie traficul rutier – motocicletele, camioanele şi muzica zgomotoasă ce are ca sursă restaurantele şi terasele. Normele igienice prevăd ca limita pentru zgomotul exterior 65 db, iar pentru spaţii interioare 35-40 db (STAS 6156/1960). 3. Disfuncţii teritoriale şi probleme conflictuale 3.1. Impurificarea apelor Problemele semnalate în teritoriu sunt: deversarea apelor uzate din canalizarea care deserveşte locuinţele individuale în pârâul Sebeş; descărcarea apelor uzate ale restaurantului Stâna de Vale în pârâul Sebeş;descărcarea apelor uzate din canalizarea menajeră în pârâul Săcădat; menţinerea în albia pârâului Sovata a conductei de canalizare menajeră fixată pe zidul de sprijin de pe malul stâng, pe o distanţă de 110 m; datorită reţelei de canalizare degradate, în canalizarea menajeră a staţiunii ajung şi importante debite pluviale, supraâncărcând staţia de epurare; canalizarea veche de peste 30 de ani care nu mai face faţă debitelor actuale; poluarea râului Târnava Mică cu apele uzate evacuate din staţia de epurare a oraşului datorită capacităţii reduse a staţiei de epurare – 50 l/s epurare mecanică; colmatarea Lacurilor Roşu şi Verde cu aluviunile transportate de curgerile torenţiale; degradarea avansată a barajelor de reţinere a aluviunilor; colmatarea completă a canalului perimetral de evacuare a 6

apelor de şiroire de pe versanţi; întreţinerea necorespunzătoare a canalizării perilacustre favorizează colmatarea Laculului Ursu cu aluviuni rezultate din spălarea versanţolor. Perimetrul de protecţie cuprinde o suprafaţă de 350 ha, marcat de Valea Sebeşului – Stâna de Vale – Valea Sovata – Valea Rakottyas – liziera pădurii Jánosmező. Stabilirea zonei protejate vizează menţinerea caracterului specific al Lacului Ursu şi a zonei limitrofe prin: exploatarea lacului Ursu să se facă exlusiv în scop terapeutic; realizarea şi controlarea unei canalizări adecvate cu descărcarea apelor menajere din staţiune, într-o zonă lipsită de influenţă asupra Lacului Ursu; menţinerea sub observaţie a caracteristicilor lacului (temperatură, salinitate); controlul debitelor afluente (lichide şi solide); controlul aportului de apă dulce; amenajarea pantelor şi a torenţilor afluenţi, în scopul diminuării aportului de materiale solide rezultate din eroziunea de versant; realizarea unei canalizări perilacustre în vederea captării scurgerilor torenţiale; eliminarea scurgerilor de ape sărate din Lacul Ursu; reconstruirea perimetrului de protecţie severă a lacurilor Roşu şi Verde.
Tabel 4 . Evaluarea colmatării lacurilor sărate de la Sovata (după Şerban Gh., 2006) Ind./Lac Volum 195 efectiv 5 (m³) 200 2 Colmatat (m³) % Ursu 489966 488675 1291 0,26 Aluniş 15635 12808 2827 18,08 Negru 12852 9601 3251 25,3 Roşu 1727 1788 -61 -3,53 Verde 132 155 -27 -20,45

3.2. Reducerea spaţiilor naturale şi agricole Extinderea amenajărilor turistice şi de comunicaţie determină scoaterea din circuitul forestier şi agricol a unor importante suprafeţe. În ultimul deceniu s-a remarcat o creştere accentuată a ritmului anual de construire a locuinţelor, ce a determinat extinderea zonei de locuit în detrimentul spaţiilor naturale. Perimetrul construibil al oraşului Sovata s-a extins mult după anul 1990 dar în special după anul 2000, când în urma aplicării legii 1⁄2000 au fost retrocedate suprafeţe naturale şi agricole extinse, care au fost antropizate prin extinderea urbanului şi înfinţarea unor sate de vacanţă.

7

212

97

59

125

43

1990-1995

1996-2000

2001-2002

Oraş Sovata

Staţiunea Sovata

Fig 1. Numărul locuinţelor construite în oraşul Sovata(2002)

Conform bilanţului teritorial, intravilanul oraşului Sovata, a crescut de la 875,0 ha în anul 1990 la 1190,0 ha în anul 2002. 3.3. Distrugerea florei şi a faunei Învelişul vegetal este foarte divers sub aspectul asocierii componentelor şi asigură o diversitate peisagistică deosebită. În cadrul acestuia se impun suprafeţele forestiere, care sunt considerate cele mai complexe ecosisteme, deţinând mai multe funcţii: protejarea şi conservarea solurilor, menţinerea parametrilor microclimatici, diminuarea poluării, frânarea proceselor de eroziune, având efect de filtrare şi absorbţie a CO2, reducerea proceselor de alunecare, protejarea izvoarelor şi a pânzelor freatice, păstrarea biodiversităţii speciilor floristiceşi faunistice. Pădurea reprezintă interes pentru turism prin funcţiile social-recreative şi estetico-peisagistice. Aceste atribute fac ca pădurile să fie considerate drept obiective care întregesc valoarea potenţialului turistic al unei zone sau regiuni. La procesul de distrugere a spaţiilor naturale participă activităţile industriale, extinderea spaţiilor agricole, a centrelor rurale şi urbane, turismul, formele de poluare transfrontalieră. Amenajările turistice contribuie la distrugerea florei şi a faunei prin defrişări, reducerea spaţiilor acoperite cu vagetaţie naturală, care au drept consecinţă atât crearea unor dezechilibre în ecosistem cât şi degradarea peisajului în detrimentul potenţialului turistic natural al zonei. Activităţile turistice şi circulaţia turistică necontrolată (în afara traseelor marcate) determină, prin atitudinile consumatorilor, degradarea solului şi a vegetaţiei, prin parcarea direct pe iarbă, ruperea de specii valoroase, campare haotică, colectarea lemnelor de foc pentru picnic, declanşări de incendii etc. Numeroase trasee pietonale ce leagă zona de locuit cu cu zona staţiunii, sau format spontan prin căutarea reducerii distanţelor – trecând prin pădure sau prin zone cu pante accentuate. Fluxul turistic crescut poate provoca perturbarea faunei, iar hrănirea animalelor sălbatice poate provoca tulburări în comportamentul animalelor. 8

21

Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate poate conduce la scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică. Dacă în urmă cu 20 ani arealul de habitat al veveriţei (Sciurus vulgaris), coborea până în pâlcurile de păduri din centrul staţiunii Sovata, în prezent, datorită aglomerării, poluării aerului, zgomotului, acesta s-a retras spre zona forestieră din aria deluroasă. Depăşirea indicilor de echilibru a presinii exercitate de turişti asupra unei zone de agrement este nocivă pentru mediu şi se recomndă luarea unor măsuri pentru redirijarea fluxurilor de turişti spre alte zone sau efectuarea unor amenajări în funcţie de cerere şi gradul de ocupare. În vederea protejării ariilor forestiere şi asigurării condiţiilor optime de agrement şi de recreaţie trebuie să se aibă în vedere: aplicarea susţinută a măsurilor tehnice prevăzute în amenajamente silvice; turismul, sportul, recreerea, agrementul şi alte activităţi să se desfăşoare în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea legale stabilite de organele de specialitate competente; spaţiile verzi existente să fie întreţinute în acord cu cerinţele tehnice stabilite de organele de specialitate; interzicerea micşorării spaţiilor verzi, tăierea arborilor, exploatarea excesivă a florei spontane, care împiedică regenerarea şi dezvoltarea lor în condiţii optime, influenţând negativ echilibrul ecologic; reducerea susuprafeţelor naturale să se realizeze doar cu aprobări speciale; 3.4. Degradarea peisajelor şi poluarea estetică Factorii de degradare a peisajului se regăsesc în ansamblul factorilor poluanţi care au acţiuni distructive asupra elementelor sale componente (vegetaţie, faună, reţea hidrografică etc.) la care se adaugă defrişările, depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere, realizarea de construcţii neaspectuase sau neadecvate locului. O destinaţie turistică devine atractivă nu numai prin prisma calităţii serviciilor oferite, dar şi prin ambianţa estetico-ambientală, care se traduce prin personalizarea oricărei atracţii turistice prin arhitectură şi artă peisagistică. O problemă deosebită o constituie amenajarea şi dotarea funcţională a localităţilor turistice care trebuie să se sprijine pe elementul original, autentic. Extinderea în ultimul deceniu a ariilor construite în oraşul Sovata, în lipsa planurilor urbanistice de detaliu şi zonale, a condus la unele anomalii irecuperabile cum ar fi: aliniamente necorespunzătoare ale construcţiilor; orientări necorespunzătoare ale construcţiilor; profile transversale minimale ale trotuarelor şi acăilor de comunicaţie; amplasarea unor construcţii noi pe spaţiul destinat deschiderii de noi străzi; Pentru turism contează foarte mult şi felul în care se prezintă o localitate turistică în ansamblul ei, turistul fiind un spectator impresionat de imaginea pe care o oferă aceasta. În acest context staţiunea sau localitatea turistică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: imaginea de ansamblu trebuie să fie axată pe elemente de proprie identitate şi remarcabile sub raport constructiv şi 9

arhitectonal; obiectivele noi trebuie să aibă în vedre includerea unor elemente constructive distincte, care să confere originalitate şi atractivitate; orice construcţie trebuie să poarte în ea elementul senzaţiei pozitive imediate, dar şi al memoriei privind experienţa turistică anterioară; clădirile cu funcţii turistice trebuie să beneficieze de spaţii liniştite, nepoluante, axate pe zone verzi, şi să concorde cu cerinţele faţă de climatul existent; structurile de agrement trebuie situate departe de activităţile economice, transport, parcări etc.; interioarele trebuie să beneficieze de un design deosebit, modern, luminos atractiv, personalizat, care să confere o anume identitate decorativă şi ornamentală; personalul unităţilor turistice să aibă o ţinută corespunzătoare şi un comportament adecvat. Subsatnţele poluante din atmosferă afectează obiectivele turistice antropice prin coroziune şi oxidare, scurtând viaţa celor mai rezistente materiale. Obiectivele impurificate cu fum, cărbune, praf etc. se deteriorează, se şterg sau îşi schimbă aspectul, luând o culoare întunecată. Turiştii prin atitudini inadecvate, îndeosebi vandalisme, pot să contribuie direct la deteriorarea unor bunuri în patrimoniul cultural sau arhitectonal. 3.5. Efecte de aglomerare În condiţiile specifice ale activităţii de turism, se remarcă frecvent o repartizare inegală în timp a cererii de servicii care, echivalează cu o concentrare pronunţată de turişti în anumite periode dintr-un an calendaristic şi diminuarea sau chiar sistarea sosirilor de turişti în alte periode.Variaţiile sezoniere constituie una dintre caracteristicile principale ale turismului modern. Sub aspectul aglomerării, în staţiunile turistice distingem următoarele perioade: - perioada de sezon plin, marcată prin intensitatea maximă al activităţilor turistice; - periodele de început şi de sfârşit de sezon, marcate prin solicitări mai puţin intense, când volumul activităţii creşte sau scade în funcţie de circulaţia turistică; -periodele de extrasezon, caracterizate printr-o activitate redusă sau, în anumite cazuri, prin încetarea activităţii de prestări de servicii turistice; Concentrarea în timp şi spaţiu a sejururilor turistice are o serie de consecinţe cu efecte negative, atât asupra tuirştilor, a populaţiei autohtone, a personalului, creând un disconfort, cât şi asupra mediului. Dintre aceste consecinţe se pot menţiona: suprasolicitrea reţelelor de comunicaţie; insuficienţa locurilor de cazare; dezechilibre în relaţia dintre solicitanţii de sevicii şi prestatori de servicii; insuficienţa serviciilor publice; suprapopularea pistelor de schi şi a plajerlor; insuficienţa numărului de parcări auto; creşterea poluării-fonice, aerului, apelor etc.; prelungirea zilei şi a săptămânii de lucru. 3.6. Efecte de concurenţă 10

Pe piaţa serviciilor turistice, în funcţie de numărul unităţilor ofertante şi natura produsului, se disting trei tipuri de competivitate: ► Competivitate perfectă – când fiecare ofertant furnizează servicii la niveluri calitative aproximativ identice, astfel clientela nu manifestă preferinţe expres formulate faţă de produsele unui anumit ofertant sau prestator de servicii; ► Competivitate imperfectă – are loc atunci când într-o localitate (staţiune) se adoptă strategia diferenţierii calităţii. În acest caz, clientela tinde să se adreseze cu solicitările sale acelei unităţi care oferă condiţii mai bune de sejur; ► Competivitate monopolistă – are loc atunci când într-o localitate funcţionează un număr limitat de unităţi prestatoare de servicii turistice şi preferinţele de consum se orientează către acecea unitate care oferă servicii apreciate de clienţi, ca fiind de o calitate mai superioară, comparativ cu celelalte unităţi prestatoare de servicii din localitate. În aceste situaţii, cererea se va îndrepta şi spre alte unităţi doar atunci, când capacitatea de primire a unităţii, ce deţine o poziţie dominantă, este integral ocupată. Turismul, prin complexitatea serviciilor şi diversitatea activităţilor sale, se situează pe primul loc în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Avantajele turismului, ca mobilizator al forţei de muncă, rezultă din următoarele aspecte: efecte directe şi derivate pentru economie; număr mare de locuri de muncă pentru tineri, în special pentru persoanele de sex feminin; gamă largă de oferte de meserii specifice industriei turismului; locuri de muncă sezoniere sau în part-time; capacitatea de a stimula crearea unor noi locuri de muncă în diferitele regiuni, prin investiţii în infrastructură; generator de locuri de muncă în zonele cu niveluri mari ale ratei şomajului; Dezvoltarea turismului este un mijloc important de relansare a forţei de muncă şi de combatere a şomajului, dar totodată absoarbe forţa de muncă în detrimentul altor activităţi, generând pe alocuri terţiarizarea economiei.

8% 6% 2% 45%

Agricultură,silv icultură Industrie Serv icii Înv ăţământ Sănătate

39%

Fig 2 .Structura populaţiei ocupate pe domenii de activitate a oraşului Sovata*(2002) * fără localităţile aparţinătore

11

Com erţ 13% 6% 4% 12% 26% 9% 30% Hote luri,restaurante Transport Telecom unicaţii Activ.financiare Adm inistraţie publică Alte servicii

Fig 3. Structura activităţilor de servicii în Staţiunea Sovata (2002)

4.Tipuri de impact şi efectele turismului asupra mediului Dezvoltrea turismului are multiple influenţe, atât negative cât şi pozitive asupra populaţiei şi a mediului. Aceste influenţe se pot grupa în trei categorii: 4.1. Impactul ecologic Impactul negativ al turismului asupra mediului se manifestă atunci când numărul turiştilor este mai mare decât capacitatea de suport a mediului, conducând la distrugerea resurselor. Dintre aceste efecte negative se pot menţiona: diminuarea resurselor locale datorită caracteruluzi sezonier al turismului: epuizarea unor resurse naturale, prin creşterea consumului în zone în care resursele sunt limitate; distrugerea unor ecosisteme şi de degradarea peisajului natural, în urma defrişărilor în vederea extinderii perimetrului construibil, a amenajărilor pentru agrement, şi a altor elemente de infrastructură specifice; poluarea aerului, poluarea fonică, produse de autovehicule sau de vehiculele de agrement (snowmobile); poluarea cu deşeuri şi gunoaie, produsă de turişti care lasă în urma lor gunoaie; scurgerile de ape reziduale, care poluează apele freatice, apele curgătoare şi lacurile; poluarea estetică care se referă la structura şi arhitectura unor construcţii, care nu se încadrează în peisaj şi specificul zonei. 4.2. Impactul economic Efectele economice ale turismului asupra zonelor receptoare pot fi atât pozitive cât şi negative.Efectele pozitive sunt reflectate prin: creare de locuri de muncă în turism, în special pentru populaţia tânără; creşterea veniturilor; valorificarea bucătăriei locale în vederea completării ofertei turistice; stimularea investiţiilor în domeniul turismului; cererea sporită de produse care poate dezvolta producţia locală. Efectele negative pot fi evaluate prin: bucătăria internaţională care poate determina modificări 12

nedorite în bucătăria tradiţională locală; creşterea lucrătorilor în turism în detrimentul altor activităţi; amenajarea domeniilor schiabile în exces care pot dăuna peisajului şi echilibrului ecologic; 4.3. Impactul socio-cultural Impactul apare atunci când turismul aduce schimbări în sistemul de valori şi de comportament, ameninţând identitatea locală a rezidenţilor. Aceste schimbări pot apărea atât în structura comunităţii cât şi în relaţiile familiale şi în stilul de viaţă. Dintre modificările care pot fi generate de activitatea turistică se pot menţiona: modificări în structura populaţiei – crearea unor noi locuri de muncă poate să reducă intensitatea emigraţiei populaţiei autohtone şi să atragă noi lucrători din alte zone, astfel afectând atât numărul populaţiei cât şi structura populaţiei; modificări în tipul ocupaţiilor - creşterea numărului populaţiei ocupate în servicii în detrimentul altor ramuri de activitate; modificări ale valorilor sociale, morale şi religioase – localnicii se simt deranjaţi de comportamentul turiştilor care nu respectă valorile morale ale locului, dar unii pot să adopte valori sociale de la turişti, modificând valorile tradiţionale ale populaţiei gazde; modificări ale modului tradiţional de viaţă (muzică, artă, folclor) – uneori populaţia gazdă poate să imite stilul de viaţă ale turiştilor subapreciind modul tradiţional de viaţă. Meşteşugarii uneori modifică design-ul produselor, articolelor, oferite pentru a satisface gusturile turiştilor. CONCLUZII Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, cum ar fii creşterea câştigurilor, care permit modernizarea altor sectoare, contribuind la crearea de noi locuri de muncă, la sporirea veniturilor celor care lucrează în turism, la creşterea cererii de produse agricole, a industriei construcţiilor, transporturilor şi a producţiei artizanale, precum şi la procesul de depopulare în unele regiuni, nu pot fi neglijate efectele negative, generate de dezvoltarea sa necontrolată, mai ales asupra mediului. Este important ca efectele negative să fie identificate, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi de înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este valoros, frumos şi unic. Penru a reduce efectele negative asupra mediului, dezvoltarea turismului trebuie să se realizeze pe baza unor studii de impact, utilizând analize pe baza unor indicatori de durabilitate economică, ecologică şi socioculturală şi tehnici adecvate pentru menţinerea echilibrului mediului. Asigurarea dezvoltării şi gestionării turismului trebuie realizată în contextul turismului durabil şi al ecoturismului care are la bază câteva principii: 13

- aplicarea de măsuri foarte stricte pentru protejarea florei, faunei ecosistemelor, a siturilor arheologice şi istorice sau a culturii locale; - limitarea amenajărilor turistice de primire în vedera evitării aglomerării excesive; - crearea unor echipamente de cazare ecologice, utilizând metode de construcţie, stil şi materiale locale, folosind dispozitive de consum redus de energie, pentru tratarea apei uzate, utilizarea unor mijloace individuale biologice; - redactarea unui cod de conduită al turiştilor cu privire la ecoturism şi respectarea dispoziţiilor înscrise în cod; - conştientizarea protejării naturii în rândul turiştilor şi comunităţilor locale.

BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Ruxandra Gabriela (2005), Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional, Editura Infomarket, Braşov. 2. Bran, Florina., Simion, T., Nistorescu, P, (2000) Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti. 3. Cândea, Melinda, Cimpoieru, Irina, Bran, Florina (2006) Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic, Editura Universitară, Bucureşti. 4. Ciangă, N. (2002) România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 5. Erdeli, G., Gheorghilaş, A. (2006) Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucuresti. 6.Cocean, P. (1996) Geografia turismului, Editura Carro, Bucureşti. 7. Glăvan,V. (2003) Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economică, Bucureşti. 8. Gîştescu, P. (1971) Lacurile din Români , Editura Academiei R.S.R., Bucureşti. 9. Irimuş, I.A., (2006) Hazarde şi riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din Depresiunea Transilvaniei, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. 10. Morariu, T. (1968) Lacurile din România – importanţa balneară şi turistică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 11. Pastor, I. (2006) Managementul turismului rural, agroturismului şi ecoturismului, Editura Risoprint, Cluj Napoca. 12. Petrea, Rodica, Petrea, D. (2000) Turism rural, Editura Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca. 13. Pricăjan, A. (1985) Substanţele minerale terapeutice din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 14. Snak O., Baron P., Neacşu N. (2003) Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti. 15. Şoneriu, I., Mac, I. (1973) Judeţul Mureş, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti. 16. Ujvari, I. (1972) Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 17. Zamfir, Gh. (1975) Poluarea mediului ambiant, Editura Junimea, Iaşi. 18. * * * (1983) Geografia României, vol. III, Editura Academiei României, Bucureşti. Siteuri web: http://www.hotnews.ro/pp_articol_4550 http://www2.hotnews.ro/pp_articol_4287 http://www.ropedia.ro

14

15

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful