You are on page 1of 25

Lucrare de licenţă

Acoperișuri de mare deschidere

1. STRUCTURI PENTRU ACOPERIȘURI DE MARE DESCHIDERE

Construcțiile cu deschidere mare folosesc cu deosebită eficiență metalul în realizarea lor. În aceasta categorie intră atât clădirile social-culturale (pavilioane de expoziții, auditorii, teatre, săli de sport, tribune acoperite etc.), cât și clădirile cu caracter industrial sau cu diverse destinații (garaje, hale de montaj naval, hangare și ateliere de reparații de avioane, depozite cu diferite destinații. În majoritatea cazurilor sistemele structurale folosite sunt cu o singură deschidere rezultând din necesitatea eliminării stâlpilor interiori. Forma plana a clădirilor de deschidere mare este foarte variată în funcție de destinația construcției. În general clădirile social-culturale pot avea forme care diferă de cea clasică, dreptunghiulară. Construcțiile de mare deschidere constituie de regulă unicate atât ca destinație, cât și ca rezolvare constructivă cât și arhitectonică. În ansamblu ele nu se preteaza unei tipizări, cu excepția unor elemente secundare cum sunt panele, panourile de învelitoare etc ,ca atare pastrarea unei modulări în concordanță cu cea folosită la structurile obișnuite apare și în acest caz necesară. Structurile cu deschidere mare sunt supuse la solicitări importante, iar greutatea proprie are o pondere importantă în dimensionarea elementelor. În consecință folosirea oțelurilor cu rezistențe mari este determinantă în obținerea unor structuri raționale și economice. 0 altă cale pentru reducerea consumului de metal o constituie aplicarea de eforturi inițiale (pretensionare), introduse de regulă prin cabluri de înaltă rezistență. Realizarea unei structuri de rezistentă economice se obține și prin folosirea de elemente de închidere ușoare cum sunt panourile din tablă cutată din oțel sau aluminiu, cu sau fară izolație termică. De asemenea devine eficientă folosirea unor panouri din azbociment sau materiale plastice. Iluminarea capată de asemenea rezolvări diferite, funcție de destinația construcției și de soluția constructivă a acoperișului. În cazul hangarelor și al atelierelor de reparat și montat avioane, apare necesară prevederea unor porți de înălțime și deschidere mare, dispuse pe una din laturile construcției, ceea ce impune unele masuri constructive speciale.

8

Lucrare de licenţă
1.1.

Acoperișuri de mare deschidere

STRUCTURI PENTRU ACOPERIȘURI SUSPENDATE

Sunt soluții constructive care au principalele elemente portante realizate din fire solicitate la întindere și ancorate în elemente de rezemare Cunoscute și utilizate din cele mai vechi timpuri pentru realizarea de corturi, structurile suspendate moderne au aparut de-abia în secolul trecut, când au fost folosite la realizarea unor poduri si acoperișuri. Interesul deosebit de care se bucură acest sistem constructiv este datorat eficienței tehnico-economice ridicate, precum și diversității și supleței formelor arhitecturale. La deschideri mai mari de 70 m indicele de consum redus al structurilor suspendate devine inegalabil față de oricare dintre soluțiile constructive utilizate până în prezent. Folosirea acestui sistem se pretează în general pentru construcții cu caracter social-cultural și sportiv ca și la unele construcții industriale Experiența primelor construcții suspendate a condus la impunerea soluției structurilor pretensionate. La inceput pretensionarea cablurilor se realiza prin greutatea proprie mare a învelitorii. Din anul 1952 (Raleigh Arena — S.U.A.) începe utilizarea pretensionării inițiale a cablurilor sporind astfel eficiența structurilor suspendate permitând totodata folosirea învelitorilor ușoare. În ultima perioada se construiesc cu precădere structuri având cabluri portante și cabluri întinzătoare. AVANTAJE COMPARATIV CU ALTE SISTEME CONSTRUCTIVE Echilibrarea acţiunilor exterioare prin solicitări axiale realizează o utilizare mai eficientă a materialului în comparaţie cu elementele care lucrează la încovoiere ; Cost redus de transport ca urmare a greutăţii reduse a cablurilor şi a elementelor de închidere ; Posibilitatea montării unora dintre tipurile de structuri suspendate fără eşafodaje, cu mijloace de ridicat de capacităţi reduse ; Comportare bună la tasări diferenţiate datorită adaptării rapide a structurii la noile condiţii de echilibru ; Comportare bună la acţiuni seismice, având masa redusă şi ca urmare forţele induse mai mici ; Aspectul estetic deosebit ;

9

ale reacţiunilor . După planele care cuprind curbele inverse (structuri pretensionate cu cablu întinzător): curbe inverse în același plan. e. curbe inverse cuprinse în planuri diferite. la unele tipuri de acoperişuri suspendate . Clasificarea acoperișurilor suspendate. c) si scheme de ferme plane din cabluri (d. Modul de asezare al cablurilor (a. b. 10 . foarte mari. mixte .Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere DEZAVANTAJE COMPARATIV CU ALTE SISTEME CONSTRUCTIVE Deformabilitatea pronunţată la acţiuni nesimetrice (vânt. zăpadă)ceea ce necesită măsuri costisitoare de limitare a deformaţiilor . Structurile suspendate pot fi clasificate în mai multe categorii : În funcție de efortul inițial Ni0 din cablu în : structuri cu cabluri libere (Ni0 = 0) . Costul ridicat al realizării unor structuri marginale de ancorare care preiau componentele orizontale. Dificultatea evacuării apelor meteorice. structuri cu cabluri pretensionate (Ni0 = p). f). După modul de realizare a efortului inițial: pretensionare prin greutate permanentă : pretensionare cu cablu întinzător .

4. Acoperișuri de mare deschidere Acoperişuri suspendate stabilizate cu învelitori grele din beton precomprimat: 1. 7.Lucrare de licenţă După modul de solicitare : structuri plane .-tirant al structurii de margine. –element prefabricat de acoperiş. 6.. 5.-grindă de perete rigidă în planul acoperişului a. –inel rigid central. structuri spațiale.c Suprafaţă cu dublă curbură cu curbura totală pozitivă d Suprafaţă cu dublă curbură cu curbura totală negativă e Suprafaţă cu curbura totală nulă 11 . 2. 3.-element de susţinere inelar rigid.-cabluri..-element de susţinere rectangular rigid în plan orizontal.

Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Acoperişuri suspendate în sistem monostrat.-inel de susţinere marginal. –element de închidere acoperiş a.c Suprafaţă cu dublă curbură de tip hiperbolic (cu curbură totală negativă) 12 .-cablu stabilizator. 3. 5. 6..bare comprimate. 4. –cablu portant. cu reţea de cabluri pretensionate: 1. 7. –arce marginale. 2.. –cablu marginal de susţinere.

d.. b. –mixte 13 .-inel exterior.-cablu stabilizator. -biconvexe cu montanţi.-stâlp. c. 5. –biconcave cu tiranţi.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Acoperişuri cu ferme de cabluri bistrat pretensionate: 1. 6. 2. 4.-montant comprimat. 7.-tirant. 8. f.-tirant de ancorare. –inel interior a. -cablu portant. 3.e...

cilindrică cu concavitate în sus . conică . Acoperișuri din membrane pretensionate sau lestate cu o învelitoare grea: Acest tip de acoperişuri rezolvă cu acelaşi elemente constructive atât funcţia portantă cât şi cea de închidere.Firele rigide se realizează ca arce întoarse cu inima plină sau cu zăbrele.se utilizează pentru acoperişuri cu forma în plan circulară .eliptică .Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Acoperișuri cu sisteme de fire rigide: Stabilitatea acoperişului este asigurată de rigiditatea la încovoierea firelor rigide.paraboloid-hiperbolică. forma membrane putând fi sferică .Membranele suspendate. 14 . realizate din table subţire de oţel sau din ţesături sintetice .dreptunghiulară .

15 . f.–elementrigid Hobanele. Componentele orizontale ale reacţiunilor din hobane sunt predate elementelor rigide. la care firele sunt paralele cu una din laturile clădirii.-cu hobane dispuse în fascicul . 1.-d. 2.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere SISTEME SUSPENDATE COMBINATE DIN FIRE FLEXIBILE ȘI ELEMENTE RIGIDE LA ÎNCOVOIERE ȘI COMPRESIUNE Acoperişuri hobanate a.lucrând numai la eforturi axiale.–cu hobane paralele.În cazul acoperişurilor cu forma dreptunghiulară în plan.e. Acoperişuri suspendate în sistem combinat-fibre flexibile şi bare rigide Barele rigide pot fi drepte sau curbe.-firflexibil.barele rigide dispuse transversal pe direcţia firelor se ancorează la capete de teren.-ferma cu talpa inferioară rigidă. au rolul unor reazeme elastic pentru elementele cu rigiditate la încovoiere şi compresiune.

Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Prezenţa unor bare rigide curbe paralele cu firele flexibile conduce la preluarea comonentelor orizontale ale tragerii firelor în planul acoperişului. 16 .

fermele de deschidere mare rezemate pe construcții rigide se prevăd cu unul din reazeme deplasabil. În cazul a doua deschideri se pot folosi grinzi continue cu secțiuni pline cu inimi suple. Barele sunt realizate cu secțiuni puternice din câte doua profile U sau secțiuni închise realizate prin sudare (fig.. produse de împiedicarea rotirilor pe reazeme. Pentru a evita apariția împingerilor orizontale mari.50. Pe restul conturului se prevăd stâlpi. In afară de soluțiile cu ferme plane se mai folosesc sisteme cu zabrele cu trei tălpi de secțiune tubulară care uneori sunt supuse la o pretensionare inițiala.Latura pe care sunt porțile (frontonul) nu are stâlpi și este prevazută cu una sau două ferme de mare deschidere cu legături corespunzatoare între ele pentru a asigura preluarea presiunii vântului de pe porți și fronton. Diferite soluții constructive pentru ferme de mare deschidere sunt prezentate în figura 2.3m implică prevederea de zăbrele suplimentare sau dezvoltarea corespunzatoare a talpii superioare pentru a realiza rigiditatea la încovoiere. 1 . Așezarea panelor la distanța de 2. Șarpanta este 18 .c).. a). Pentru deschiderile mari de 45….b). De cele mai multe ori înălțimile rezultate din calcul (1/6…1/10 din deschidere) fac ca ferma să fie negabaritică.75 m sau chiar mai mult.1. Execuția și montajul devin mai simple decât în cazul altor soluții constructive. Sistemul de contravântuiri al șarpantei rămâne în principiu același ca la halele industriale. se preferă în acest caz îmbinări simple cu folosirea șuruburilor de înaltă rezistență pretetensionate (fig.2.Lucrare de licenţă 1. Încărcările gravitaționale se transmit de ferme la stâlpi predominant sub forma de forțe axiale verticale. se folosesc de regulă ferme care conduc în condiții normale de proiectare la soluții cu un consum mai redus de metal. Acoperișuri de mare deschidere STRUCTURI CU FERME SAU GRINZI ȘI ARCE STRUCTURI CU FERME SAU GRINZI Fermele sau grinzile cu secțiune plină sunt rezemate articulat pe stâlpi din metal sau beton armat. Alcătuirea constructivă. ceea ce implică transportarea la șantier sub forma de bare izolate . Grinzile cu secțiune plină se pot realiza cu perete simplu sau dublu sub forma de grindă cu secțiune închisă (fig.. forma geometrică și așezarea barelor sunt în funcție de tipul de învelitoare sau de existența planșeului care de multe ori alcatuiește podul tehnic. Un caz particular îl prezintă structurile pentru hangare și ateliere de montaj avioane.1.

Pentru a realiza laturi libere fară stâlpi pe lungimi foarte mari. Fig 1. . În general consolele se prevăd cu travei mari (18..c) 19 . cea de-a doua soluție : permite realizarea unor rigle cu înălțime mai redusă (1 /25. fie printr-o grindă cu zabrele susținută de tiranți.24 m) și cu ferme longitudinale pe care se așează panele și se foloseste o învelitoare usoară.. iar în partea opusă pe stâlpi. structurile de mare deschidere se realizează în cadre cu zăbrele sau cadre cu secțiune plină .b si c). fie sub forma de grindă cu zabrele încastrată într-o construcție metalică dezvoltata. 3. Grinzi de acoperis cu deschidere mare: a-secțiuni de bare pentru ferme. 1 /40 din deschidere).Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere alcatuită din ferme care reazemă pe grinzile de fronton. se construiesc hangare cu grinzile acoperișului în consolă. panourile de învelitoare sunt susținute de pane (fig. CONSTRUCȚII ÎN CADRE În cazul cand terenul de fundație permite preluarea unor forțe orizontale sau a unor momente importante. c-detaliu de nod la o grindă cu zăbrele cu șuruburi de înaltă rezistență.detalii de noduri pentru grinzi cu zăbrele sudate(structura din figura 2. Aceștia pot fi realizați din cabluri sau din elemente (zale) în formă de lanț (fig.. b-secțiuni de grinzi cu inimă plină. d.3. ceea ce este important pentru reducerea volumului construcției. a). Construcția centrală de rezemare și ancorare servește pentru adăpostirea unor ateliere sau birouri aferente hangarelor sau atelierelor de reparații de avioane.

fiind prevazute cu reazeme încastrate sau articulate. Construcții pentru hangare a.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Fig 2.ferme plane pretensionate..ferme cu zăbrele suplimentare c. Alegerea unei soluții sau a alteia este funcție de teren și de alte condiții constructive. . Soluții constructive pentru acoperișuri de mare deschidere: a. cu zăbrele se pot executa pâna la deschideri de 100. b-soluție în consolă c-console suspendate cu cabluri 1-stâlpi. 4-contravântuiri 5-pane. Cadrele. 2-grinzi longitudinale cu zăbrele. Cadrele încastrate pot avea stâlpi de aceeași lățime cu înălțimea riglei.ferme plane rezemate pe grinzi longitudinale(hală pentru montaj avioane Romania) Fig 3.120 m (mai rar pâna la 160 m). funcție și de capacitatea portantă a terenului. 3-ferme. ceea ce le confera o mare rigiditate și o reducere 20 .cu grinzi longitudinale. 6-porți glisante suspendate sau cu rezemare la partea inferioară Cadrele se pot realiza încastrate sau articulate în fundație. b.

Structuri în cadre pentru deschidere mare: a. Contravântuirile generale ale halelor pe cadre cu deschidere mare nu diferă principial de soluțiile structurilor obișnuite.. 4). .în soluție cu zăbrele În cazul grinzilor și cadrelor cu zăbrele se va ține seama de momentele suplimentare care apar la noduri datorita legăturii rigide a barelor (fig. Fig. Acoperișuri de mare deschidere importantă a momentelor de pe grindă. La calculul structurilor de mare deschidere se ține seama și de efectul deformațiilor asupra eforturilor.4.1/20 din Alcătuirea secțiunii barelor este diferită funcție de deschidere și solicitări.5). Cadrele cu zăbrele de deschideri foarte mari se pot realiza și ele cu perete dublu.cu secțiune plină b.Lucrare de licenţă deschidere (fig. La deschideri moderate se pot realiza soluțiile curente cu perete simplu. 21 . Cadrele cu secțiune plină la deschideri mari pot folosi grinzi cu perete dublu (secțiuni închise). În acest caz înălțimea riglei rezultă de 1/12. efectuându-se un calcul de rezistentă de ordinul II.

hangarelor. Pentru a mări volumul util al construcției.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Fig. ei pot servi ca elemente de susținere pentru podul tehnic sau pentru plafonul sălii. tirantul se poate prevedea mai sus decât linia reazemelor (fig. articulația de la cheie introduce unele complicații de execuție și montaj și poate conduce la unele complicații în realizarea învelitorii (fig.g). Eforturi N si M in barele unei grinzi cu zabrele cu deschidere de 60 m (hala din figura 2. a depozitelor acoperite etc. prin tiranții care leagă reazemele arcelor. Din punctul de vedere al consumului de oțel arcele apar mai avantajoase decât structurile în cadre. Arcele dublu încastrate conduc la solicitări mai reduse în elementele metalice dar cer fundarea pe un teren cu tasări mici. 22 .c) STRUCTURI IN FORMA DE ARC Structurile în formă de arc se folosesc la acoperirea sălilor de sport. În acest caz împingerile laterale sunt preluate fie prin rigiditatea structurilor de rezemare. În afară de aceasta. fie. în cazul structurilor elastice cum sunt stâlpii. De regulă se folosesc arce cu două articulații și mai rar cu trei articulații.5. Tiranții pot primi eforturi inițiale . Arcele cu două articulații sunt suficient de elastice pentru a permite. 6. tasări ale reazemelor sau deformații datorate variațiilor de temperatură.6). clădiri anexe laterale) sau pe stâlpi. În afară de arcele rezemate direct în fundații se aplică soluții cu arce rezemate pe structuri (tribune. fară solicitări suplimentare importante.

Moduri de alcătuire a arcelor a…e – tipuri de secțiuni transversale. Fig. asamblare și montaj asemănătoare. h diferite soluții constructive Forma constructivă a arcelor se alege de regulă o parabolă care reprezintă curba de coincidență pentru încărcarea uniform repartizata pe orizontală. de regulă se realizează drepte pe lungimea unui element prefabricat.7. f – arc curb g. Înălțimea secțiunii variază între 1/40 si 1/80 din deschidere la arcele cu secțiune plină și între 1/25 si 1/65 din deschidere la arcele cu zăbrele (fig.. În cazul arcelor pleoștite. Arcele se realizează cu secțiune plină sau cu zăbrele și au de regulă înălțimea secțiunii constantă..(raport mic între săgeata și deschidere) parabola se poate înlocui cu un arc de cerc fără a duce la modificari importante ale eforturilor și în special al momentelor încovoietoare. Construcții în formă de arc : a .h – arc poligonal 23 . care se asamblează la montaj. 6.7). Arcele cu zăbrele pot avea tălpile cu curbură continuă sau pot fi executate cu tălpi poligonale .Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere g Fig. Folosirea arcelor cu raza de curbură constanta simplifică execuția prin crearea de elemente de trasare.

8. ceea ce conduce la zăbrele cu secțiuni mici. având o rigiditate sporită în raport cu solicitările care produc fenomene de pierdere a stabilității. Montanții se execută fie normal pe axă. în acest caz este necesar ca secțiunea să fie suficient de mare pentru ca să se poată realiza îmbinări cu șuruburi de înaltă rezistență care impun lucrul din interior . 24 . Articulația de la cheie poate fi realizată de asemenea cu șurub de articulație sau printr-un dispozitiv sub formă de genunchi . b. Panele structurilor cu arce se alcătuiesc în funcție de distanța dintre arce : cu zăbrele. fie verticali. Articulația cu balansier este folosită mai rar. În cazul articulațiilor cu genunchi structurile ușoare se vor asigura pentru eventuale reacțiuni negative cu șuruburi de ancoraj care se prevăd în axul elementului de rezemare. cu secțiune plină. Forțele tăietoare au valori mici și în consecință eforturile în diagonale sunt reduse. Fig. aceeași dispoziție constructivă se adoptă și la nervurile de rigidizare ale arcelor cu secțiune plină. Arcele cu zăbrele se realizează de regula în același mod ca și grinzile cu zăbrele plane cu unul sau doi pereți. Ca solicitări de regula predomină forțele axiale . Pentru a asigura stabilitatea în plan transversal a arcului. La deschideri foarte mari se pot realiza și arce cu secțiunea închisă (chesonata). Prinderea panelor de arce: a.arce cu inima plină. în caz contrar îmbinările trebuie realizate cu sudură numai din exterior.arce cu zăbrele . în special la structuri care transmit forțe importante în articulații.8). astfel încât sa nu împiedice rotirea liberă a extremității stâlpului. Articulațiile de la reazem se pot executa sub formă de genunchi sau sub formă de dispozitiv cu șurub (bolț) de articulație . panele se prind și de talpa inferioară a arcului (fig. la anumite încărcări (în special antisimetrice) apar și momente încovoietoare importante. Se folosesc de asemenea arce cu trei tălpi realizate din țevi care sunt deosebit de avantajoase la montaj și în exploatare. Alegerea soluției depinde de poziția panelor care în funcție de modul de așezare a învelitorii se prevăd perpendiculare pe axă sau verticale.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Arcele cu secțiune plină se realizează de regulă cu secțiune dublu T. sau ca grinzi cu goluri în inimă.

după montare acestea constituie o șaibă care poate transmite toate forțele din planul acoperișului la contravântuirile de margine . La panele cu zăbrele așezate perpendicular pe arc se prevăd tiranți și la talpa inferioară. Legarea panelor la arce la care învelitoarea nu poate asigura formarea unei șaibe. Fig. în acest caz tiranții se prevăd numai în scopul de a menține panele în poziție corespunzătoare până la montarea învelitorii. 25 . în acest caz tiranții nu mai sunt necesari. panele cu zăbrele de deschideri mari se pot alcătui cu trei tălpi zăbrelite între ele. iar pe acestea se asează capriori în lungul pantei. Uneori. care se fixeaza în contravântuire . Uneori în cazul unor travei mari se prevăd pane tratate ca grinzi cu zăbrele. Dacă învelitoarea se realizează din tablă cutată sau din plăci de beton care sunt în mod corespunzător legate între ele și respectiv de pane.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Panele care se asează perpendicular pe axa arcului sunt supuse și la solicitări transversale provenind din componentele încărcărilor în planul acoperișului și care devin mari spre reazemele arcului.9).9.. În cazul unor învelitori care nu asigură formarea unei șaibe (plăci ondulate de azbociment) panele pot fi proiectate legate între ele doua câte doua prin diagonale care asigură formarea unor grinzi cu zăbrele ce preiau componentele încărcării în planul învelitorii (fig. Pentru a micșora acest efect se prevăd tiranți din oțel rotund.

Contravântuirea acoperișului Fig. Uneori daca hala are puține travei se prevede numai o singură contravântuire transversală (centrală fig. Contravântuirea acoperișului la hale cu puține travei: 1 — îmbinarea tronsoanelor arcului cu șuruburi de înaltă rezistență pretensionate sau cu eclise sudate. Fig. 11. 26 . Contravântuirile transversale asigură stabilitatea transversală a arcelor și preiau forțele provenite din acțiunea vântului pe frontoane.10). 11). Contravântuiri transversale se prevăd în frontoane și dacă hala este lungă (l > 60 m) și intermediar.10.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Contravântuirile longitudinale din planul acoperișului se dispun la reazeme și la cheie (fig.

Montare rapidă cu mijloace și scule obișnuite.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere 1. Posibilitatea preluării încărcărilor nesimetrice (neuniforme) datorită depunerilor de zăpadă. Posibilităţi de demontare sau de extindere.1.3. Posibilitatea suspendării unor sarcini practic în orice punct al suprafeței acoperișului. AVANTAJELE STRUCTURILOR RETICULATE Acoperirea unor suprafeţe mari fără reazeme intermediare. Rigiditate mărită a structurii în timpul montajului şi a execuţiei. Mare diversitate a soluțiilor de montaj. Greutate proprie redusă comparative cu sistemele constructive clasice. precum și a încărcărilor concentrate mari sau nesimetrice. Industrializarea confecționării și montajului. Spațiu tehnic liber permițând amplasarea unor unitați de instalații. 30 . Posibilitatea extinderii în spații limitate a unor clădiri existente (datorită pasului mic o structură reticulată se recomanda de la sine). Rezemare simplă a învelitorii în diferite forme. Posibilitatea suspendării unui plafon. Soluţii funcţionale şi estetice deosebit de avantajoase pentru plafoane. Grad mare delibertate în proiectarea formei în plan şi a configuraţiei geometrice a reţelei. Posibilitatea iluminării naturale prin cupolete izolate (de dimensiunea ochiurilor) sau prin luminatoare. Siguranţă mărită în exploatare (o defecţiune locală nu atrage după sine cedarea în lanţ a elementelor vecine). Usurință la manipulare și transport datorită greutații reduse a elementelor uzinate.

cilindri reticulaţi simpli sau multipli.3. CLASIFICAREA STRUCTURILOR RETICULATE Structuri reticulate de tip planar Învelitori reticulate (cupole reticulate sau geodezice.2. învelitori de translaţie.Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere 1. paraboloizi hiperbolici reticulaţi) Turnuri reticulate Structuri reticulate compuse (barele de la faţa superioară sunt înlocuite cu plăci de beton armat) Alte tipuri de structuri reticulate După numărul de straturi care intră în componeța lor identificăm: Structuri monostrat Structuri bistrat 31 .

vârful fiind plasat la intersecţia barelor reţelei inferioare. -cele două reţelele sunt legate între ele la noduri. nodurile fiind articulaţii sferice perfecte. 32 .situate în două plane paralele: -barele din planul superior constituie reţeaua (faţa) superioară.prin diagonale-uneori şi cu montanţi.rombică. -barele din planul inferio reţeaua (faţa) inferioară a structurii.Lucrare de licenţă Structuri tristrat Acoperișuri de mare deschidere Structurile reticulate articulate spaţiale trebuie să fie sisteme geometrice indeformabile.Forma geometrică a bazei este corespunzătoare formei geometrice a ochiurilor reţelei (triunghiulară. Structurile spaţiale reticulare planare sunt sisteme alcătuite din bare articulate sau încastrate în noduri.pătrată.hexagonală). respectiv cu terenul de fundaţie (nr=6). independent de baza de sprijin pe care va fi fixată: este suficient un număr de 6 bare de legătură cu planul rigid. Situaţii posibile: indeformabilitatea geometrică rezultă din considerarea sistemului împreună cu baza de sprijinire (împreună cu legăturile care-l fixează pe baza de sprijin): structura are asigurată indeformabilitatea geometrică proprie. Poziţia unui nod va fi invariabilă în raport ce celelalte. atât timp cât lungimea barelor se consideră invariabilă. Elementul de bază constituent al reţelei spaţiale reticulare planare este o piramidă cu baza situate în faţa superioară a structurii.

Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere Forme structurale ale structurilor planare : STRUCTURĂ PLANARĂ PĂTRATĂ SIMPLĂ 33 .

Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere STRUCTURĂ PLANARĂ PĂTRATĂ DIAGONALĂ STRUCTURĂ PLANARĂ PĂTRATĂ DIAGONALĂ INFERIORĂ 34 .

Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere STRUCTURĂ PLANARĂ PĂTRATĂ OBLICĂ STRUCTURĂ PLANARĂ PĂTRATĂ SIMPLĂ 35 .

Lucrare de licenţă Acoperișuri de mare deschidere STRUCTURĂ PLANARĂ HEXAGONALĂ SIMPLĂ STRUCTURĂ PLANARĂ HEXAGONALĂ DUBLĂ 36 .