You are on page 1of 12

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ CURS

GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS ph.d

1

................................................3 IV.....8 IV........................................4..............................11 BIBLIOGRAFIE.............................................................................. INDICI STATISTICI DE START...............4 IV................................................................5.FRECVENłA...............................12 2 ...............................10 IV.......................................................................................SUMAR.......................................................................................SEMNIFICAłIA ABATERII STANDARD.....................................................CAPITOLUL IV IV............................................6 IV..........11 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE.................................... DETERMINAREA INDICILOR DE DISPERSIE...........................................1...................2....3..................................................... DETERMINAREA VALORII CENTRALE sau a TENDINłEI CENTRALE.11 EXERCIłII...

pe care o notăm cu T (iniŃiala cuvântului "total").) s-a putut constata cum datele tind să se concentreze parcă în jurul unei valori centrale.varianŃa (dispersia) şi abaterea standard semnificaŃia abaterii standard funcŃia cotelor standardizate z condiŃiile de utilizare a frecvenŃei ca indice statistic 4. fie în partea stângă a seriei de variaŃie. a datelor numerice. pentru a păstra notaŃia acreditată de lucrări clasice în domeniu.INDICI STATISTICI DE START OBIECTIVELE MODULULUI După parcurgerea acestui modul studentul va cunoaşte: • • • • • formula de definiŃie şi formula de calcul a indicilor statistici de determinare a tendinŃei centrale (media.1. Indicii prin care se determină în mod curent "tendinŃa centrală" a rezultatelor sunt media. valorile centrale xk. De asemenea. şi Tab. Revenind la formula de definiŃie a mediei.1. şi efectivele 3 . Se vorbeşte atunci de distribuŃii asimetrice. pentru a-l determina pe T facem o simplă adunare fără să mai grupăm valorile. DETERMINAREA "VALORII CENTRALE"SAU A "TENDINłEI CENTRALE" În exemplul analizat în Modulul 2 (Fig. abaterea standard. necesare pentru înŃelegerea unui indice statistic şi de formule de calcul. în absenŃa serviciilor unui calculator sau a programelor informatice necesare.IV. Formula ei de definiŃie este m=∑x/N. stăpânirea formulelor de calcul devine necesară. urmează să stabilim procedee de calcul pentru ∑x (suma valorilor numerice). mediana şi modul. raportată la întreg. parcurgerea acestor tehnici este utilă pentru a ne da seama de transformarea ce se produce asupra datelor brute. varianŃa etc). ca aceea din tabelul 3. întrucât N este totdeauna dat. iar N constituie efectivul grupei studiate. împărŃită la numărul acestora. Psihologul care beneficiază de serviciile unui calculator. Vom avea trei coloane: valorile lui x grupate în clase. efectivele cele mai mari (16 şi 10.2. Media. 2. nu este altceva decât suma valorilor. indiferent de procedura aplicată. Şi în aceste cazuri datele tind să graviteze în jurul unor valori. Ca exerciŃiu preliminar. în care ∑ înseamnă "sumă de". eventual în vederea improvizării unui program. dotat cu programe informatice pentru prelucrarea statistică a datelor. În capitolele ce urmează va fi vorba de formule de definiŃie. Când volumul datelor noastre este destul de restrâns. În anumite situaŃii. modul) condiŃiile de determinare şi formulele de calcul a indicilor variabilităŃii. pe care o notăm cu m. majoritatea rezultatelor pot să graviteze fie în partea dreaptă.5. se poate dispensa de cunoaşterea şi stăpânirea formulelor de calcul. Calculatorul oferă la cerere. Precizăm că. Metoda da calcul presupune distribuŃie statistică dată. 2. respectiv 9) corespund în acest caz claselor situate la mijlocul şirului. mediana. cu f am notat efectivele şi nu frecvenŃa relativă (proporŃiile). rezultatul calculului. Acest aspect îl întâlnim destul de frecvent în experimentele psihologice. x reprezintă valorile sau rezultatele individuale. care indică procedurile statistice aplicabile pentru determinarea unui indice (media.

în seria valorilor: 4. toate datele (valorile) în ordine crescândă sau descrescândă. 8.corespunzătoare f. De exemplu. în cronometrări se înregistrează succesiv timpul de execuŃie a unei operaŃii de producŃie la un muncitor. 4. 6. 4. Mediana este acea valoare care împarte şirul ordonat în două grupe egale ca număr.1 Calcularea mediei x 3-5 6-8 9-11 12-14 15-17 18-20 21-23 24-26 xk 4 7 10 13 16 19 22 25 f 3 5 9 16 10 4 3 1 N = 51 fxxk 12 35 90 208 160 76 66 25 T = 672 Aşa cum s-a precizat. 7.pe care o notăm cu med .5 deoarece (N + 1)/2 este în cazul acesta (10 + 1/2) adică 5. 9. media pune în evidenŃă tendinŃa centrală a rezultatelor constate într-o experienŃă. Locul sau rangul pe care îl ocupă mediana în şirul ordonat se detrmină cu ajutorul formulei (N+1)/2 (care nu este formula de definiŃie pentru med). de regulă.17. În cazul nostru med este valoarea situată pe locul al 6.5. Cu alte cuvinte. deci 10 valori. Mediana se va găsi pe locul 5. Când valorile constituie un număr fără soŃ. med = 7 pentru că 7 este valoarea care împarte şirul ordonat exact în două. 8.lea în şirul ordonat [(11 + 1)/2 = 6]. 6. distribuŃia empirică obŃinută este. Aşadar înmulŃim fiecare valoare centrală xk cu efectivul corespunzător clasei respective. 7. 8. În exemplu nostru: m = 672/51 = 13. Pentru calcularea lui T adăugăm o coloană în plus cu produsele fxxk. Pentru a găsi mediana . 7. vom efectua împărŃirea şi vom obŃine media. care se utilizează mai ales când avem de-a face cu distribuŃii asimetrice. în cazuri mai simple. 7. 7. Astfel. 5. fapt care permite apoi comparaŃii între grupe. Căutând în şirul dat valoarea situată pe locul 4 . Dacă valorile ordonate sunt în număr cu soŃ. Prin calcularea mediei obŃinem o măsură a nivelului mediu relativ la un eşantion studiat. 7. asimetrică şi atunci se reŃine mediana ca măsură a timpului de lucru. iar cealaltă jumătate dedesubt. Fie datele ordonate: 3. mediana se va găsi la mijlocul şirului. Ştiind că m = T/N. 9. 4. Formula (N + 1)/2 ne indică locul pe care se găseşte mediana. 5.trebuie să aranjăm. Tabelul 3. mediana va corespunde determinantei din mijloc. între două valori consecutive. iar produsele înscrise în coloana fxxk le adunăm şi obŃinem totalul T. Mediana este un alt indice al tendinŃei centrale. 6. mediana se găseşte la mijlocul şirului: jumătate din valori se află deasupra.

5. 6. După cum se vede. modul este foarte aproximativ şi se ia în considerare mai ales la prima inspecŃie a datelor. Formula care ne dă valoarea medianei este următoarea: N − Fs med = l + 2 ×i fi în care: l este limita inferioară a intervalului reperat.. În consecinŃă vom face media celor două valori: med va fi egală cu 6. 6. modul poate fi determinat prin simpla examinare a valorilor. 9. clasa care întruneşte frecvenŃa maximă este 12 – 14. 7. 5 .5 (variabila fiind considerată continuă).5.2. 8. modul este 7.2 localizăm mai întâi intervalul în care se găseşte mediana luând ca reper N/2. Calculul medianei în cazul datelor grupate f Interval xk 24-26 25 1 21-23 22 3 18-20 19 4 15-17 16 10 12-14 13 16 9-11 10 9 6-8 7 5 3-5 4 3 i=3 N = 51 fc 51 50 47 43 33 17 8 3 Când datele sunt grupate ca în tabelul 3. 5. Tabelul 3. În exemplul citat N/2 = 51/2 = 25. De exemplu. Fs este totalul frecvenŃelor situate sub l (în exemplul dat 3 + 5 + 9 = 17). în seria de date 4. Ca indice al tendinŃei centrale. 7. 7. fapt care o face potrivită pentru studiul distribuŃiilor asimetrice. 7. fi= frecvenŃa corespunzătoare intervalului localizat.2. Modul este valorea care se repetă mai des într-un şir de rezultate. modul este clasa care reuneşte cei mai mulŃi din subiecŃi.5 deci mediana se află în intervalul (12 . adică valoarea care prezintă frecvenŃa cea mai mare.5 + 25. în tabelul 3. a cărei valoare centrală este 13. iar N şi i sunt notaŃii cunoscute În exemplul ales vom avea: med = 11.5 şi 14. Când datele sunt grupate. mediana prezintă avantajul de a nu fi afectată de variaŃiile extreme ale seriei.5 − 17 × 3 = 13. mai precis valoarea centarală a acestei clase. fără să fie necesare operaŃii de calcul. mediana şi media coincid sau prezintă valori foarte apropiate. deoarece 7 este valoarea cu frecvenŃa cea mai mare. De exemplu. În cazul distribuŃiilor normale modul.09 16 Spre deosebire de medie.14) ale cărui limite exacte sunt 11.5 constatăm că ea se găseşte între două valori consecutive:6 şi 7.

în discutarea distribuŃiilor normale. Figura 3.4. . Se pune deci problema de a găsi indicatori prin intermediul cărora se poate măsura variaŃia sau împrăştierea datelor în jurul mediei. de asemenea.pot avea aceeaşi medie. Abaterea tip se foloseşte. Este necesar să cunoaştem şi modul în care se repartizează diferite rezultate în jurul "valorii centrale". Aceşti indicatori sunt: dispersia sau varianŃa. pentru a determina abaterea standard trebuie oricum să aflăm mai întâi dispersia σ2. permiŃând să se analizeze mai corect gradul de variabilitate al grupului. adică suma pătratelor abaterilor de la medie. Indicele de dispersie cel mai exact şi mai des utilizat este de fapt abaterea standard. Vom numi pe scurt această expresie suma pătratelor. DETERMINAREA INDICILOR DE DISPERSIE Media. abaterea standard este exprimată tot în note. mediana şi modul caracterizează un singur aspect al distribuŃiei statistice: tendinŃa generală a datelor. De exemplu. şi abaterea standard. două distribuŃii statistice . Determinarea sumei pătratelor nu se face utilizând expresia de definiŃie Σ(x-m)2 deoarece 6 .Cu ajutorul lor se obŃin informaŃii asupra variabilităŃii grupului studiat. De exemplu.1.cum sunt cele redate în figura 3. adică organizarea interioară a distribuŃiei. ridică probleme mai dificile pentru calcul.nu este altceva decât rădăcina pătrată din valoarea dispersiei: σ = σ 2 Aşadar.2. respectiv al omogenităŃii. Dacă analizăm formula de definiŃie a dispersiei ne dăm seama că numai expresia de la numărător. Abaterea standard sau abaterea tip .1. Dispersia şi abaterea standard Dispersia sau varianŃa se notează cu σ2 sau cu s2 şi are ca formulă de definiiŃie: 2 σ =s 2 2 ∑ ( x − m) = N −1 în care (x-m) reprezintă abaterea fiecărei valori de la media calculată. Dispersia are avantajul de a nu cuprinde radicalul în expresia ei algebrică şi astfel se pretează mai uşor la calcule teoretice. iar N este efectivul grupei de măsurări. având avantajul de a fi exprimat în aceleaşi unităŃi ca şi datele iniŃiale pe care le prelucrăm. dacă studiul se bazează pe note. dar ele să fie totuşi foarte diferite sub aspectul variabilităŃii.care se notează cu σ sau cu s .

Aceasta este situaŃia seriilor de variaŃie mai mici. Metoda de calcul ilustrată prin tabelul 3.3. Pentru ilustrare să urmărim exemplul din tabelul 3. x 3 4 5 6 7 8 9 10 f 2 2 3 7 10 8 4 2 N = 38 fxx 6 8 15 42 70 64 36 20 T = 261 2 (fxx)xx 18 32 75 252 490 512 324 200 ∑x = 1903 Însumând produsele înscrise în coloana (f x x) x x sau. În ceea ce priveşte determinarea disprsiei. Σx2 reprezintă totalul pătratelor celor N rezultate (valori) care σ2 = ∑ x2 − T2 N N −1 De notat că T2 şi Σx2 sunt valori cu totul diferite. ne-a condus la determinarea lui T prin însumarea produselor fxx. Ne rămâne să calculăm doar Σx2. Tabelul 3. ştiind că Σfxx'T.comportă operaŃii laborioase şi de cele mai multe ori cu numere zecimale.3. pe scurt fxx2. Note. în cazul notelor 7 . având ca interval de grupare i = 1. ceea ce se poate verifica în tabelul 3. când distanŃa dintre valorile extreme nu este mai mare şi permite o grupare mai simplă a datelor (de pildă.3.3. Exemplul ales constituie oarecum un caz particular. Pentru aceasta la tabelul care a condus la determinarea lui T mai adăugăm o coloană fxx2 în care vom înscrie produsele (fxx) x x (adică produsele fxx notate în coloana precedentă se mai înmulŃesc o dată cu valorile x). Valorile centrale xk coincid cu valorile lui x. având datele grupate. Ridicând acum la pătrat pe T şi împărŃind apoi cu N (efectivul grupei). ne referim din nou la cele două metode utilizate pentru calculul mediei. avem stabilit T2/N din formula de calcul a sumei pătratelor stabilită mai sus. Formula de calcul a dispersiei devine astfel: 2 2 − T2 N în care notaŃiile sunt deja cunoscute. se obŃine o formulă convenabilă de calcul: ∑ ( x − m) = ∑ x compun grupul iniŃial de date. se obŃine Σx2 şi în felul acesta avem asigurate toate elementele necesare pentru determinare sumei pătratelor potrivit formulei. Transformând expresia de definiŃie.

4 =3 37 În continuare extragem rădăcina pătrată din σ2 sau s2 şi obŃinem abaterea tip: σ = 3 = 1. împărŃim rezultatul obŃinut la N . va întrevedea forma distribuŃiei şi obiectivele cercetării. Făcând înlocuirile necesare în exemplul dat vom avea: ∑ ( x − m) 2 = 1903 − 68121 = 110. σ abaterea standard obŃinută pe o colecŃie de date (eşantion dintr-o populaŃie). care preia munca de rutină a cercetătorului. determinarea indicilor statistici se face cu ajutorul calculatorului. să luăm abscisa în unităŃi σ .7 Se poate observa că pentru determinarea dispersiei în tabelul de calcul utilizat la medie se adaugă doar încă o coloană fxx2. produsele vor fi fxxxxxk. de asemenea. care ne dau n2 şi n pentru orice numere până la 10. σ2 = 110. SEMNIFICAłIA ABATERII STANDARD Distingem: σ abaterea standard în populaŃie. Acesta din urmă decide însă ce indici va calcula. Pentru aceasta pornim de la medie în dreapta şi în stânga.000.şcolare). ea are o întindere 8 . Elementele unui lot sau grup trebuie alese după regulile selecŃiei aleatoare pentru a putea formula concluzii valabile. Adăugăm 1 σ =5 la m =25 şi obŃinem 30. Pentru uşurarea caculelor trebuie utilizate tabele matematice uzuale. Fenomenul variabilităŃii inter şi intra este atât de obişnuit şi nu ne mai întrebăm asupra cauzei sau sursei deoarece se îmbină aici mai multe surse. psihologul . De exemplu.3. Abaterea standard poate fi luată ca unitate de măsură pe abscisa unui poligon sau a unei curbe de frecvenŃă. DistanŃa dintre 25 şi 30 este de 1 σ .cercetător stăpâneşte datele de intrare şi "citeşte" datele de ieşire pe care le interpretează. În încheiere sunt necesare două precizări esenŃiale: ● În prezent. Programele informatice aplicate vor sugera modul în care trebuie pregătit şi organizat materialul brut pentru prelucrarea statistică. distribuŃia CI pe o colectivitate reflectă varianŃa inter iar distribuŃia timpilor de reacŃie la un singur individ arată varianŃa intra.1. Când intervalul de grupare este mai mare decât 1 şi lucrăm cu valori centrale xk. Notăm indicii obŃinuŃi pe eşantion cu m şi respectiv cu σ 4. variabilitatea inter-individuală (între indivizi) şi variabilitatea intraindividuală (pentru acelaşi individ). Distingem. adică fxxk2. ce tabele şi grafice sunt necesare în funcŃie de natura datelor.4 38 Pentru a determina dispersia sau varianŃa. în cazul unei histograme experimentale simetrice Dorim deci. ● Datele numerice sunt culese pe loturi sau grupuri extrase dintr-o colectivitate mai largă numită populaŃie.

5. în unităŃi σ . o cotă brută de media distribuŃiei respective. În acelaşi fel procedăm în partea stângă. un interval dat în cote brute poate fi exprimat în unităŃi σ .notată cu V . Luând σ drept unitate trecem de la cotele brute x la cote transformate z. şi apoi 5 din 20.3 trecând evident prin zero. observăm că distanŃa totală între m şi 40 este de +3 σ Într-o distribuŃie simetrică ideală. la N = 90. Se pune problema comparării şi combinării acestor date heterogene. Rezultatul final condensat este: 9 .m ) cu σ . Cote z O distanŃă. şi 5 din 15. Să reŃinem două idei: • • σ măsoară distanŃa la care se află o cotă oarecare în raport cu m . adică întâi -1 σ apoi -2 σ şi -3 σ . RelaŃia arătată se verifică pe măsură ce N creşte (de exemplu la N = 50. într-o probă de memorie se obŃin valori între 212. Scădem succesiv 5 din 25. De exemplu în cazul inteligenŃei se operează în mod curent cu registrul 70-140. împărŃind distanŃa respectivă (x. ceea ce putem scrie ±3 σ . Această nouă variabilă z se numeşte variabilă standardizată. adică sub medie. σ devine unitate de măsură pentru V. Abaterea standard devine o unitate de măsură pentru întinderea variaŃiei. La fel este situat 35 la distanŃa de +2 σ deasupra mediei şi-i corespunde o întindere în unităŃi brute de 10. raportul devine 5 etc). Exemplu: Avem un test de inteligenŃă şi altul de aptitudine mecanică. Formula de trecere de la variabila brută x la variabila normată sau standardizată z este următoarea: z= x−m σ Într-o distribuŃie tipic normală. raportul V/ σ este de cca 4. SoluŃia este oferită de cotele z.3.este de aproximativ 6 σ sau că abaterea standard este a şasea parte din V. Amplitudinea cotelor z este între + 3 şi . În felul acesta avem un punct de referinŃă zero. Mai adăugăm 1 σ la 35 şi obŃinem 40. este necesară utilizarea unor registre diferite de variaŃie. În practică. în care există trei abateri standard deasupra mediei şi trei dedesubt. în cazul măsurării timpului de reacŃie se înregistrează fracŃiuni de secundă. Înseamnă că amplitudinea sau întinderea variaŃiei .de 5 unităŃi brute. cea mai mare cotă z pe care o putem obŃine este + 3. aproximativ 3 σ acoperă distanŃa între m şi cota cea mai mare a distribuŃiei. Cota z: o valoare care ne arată cât se distanŃează. Deci într-o distribuŃie simetrică tipică există numai aproximativ 3 σ deasupra mediei şi -3 σ sub medie. iar cea mai mică .

FRECVENłA Alături de medie şi abaterea standard. Procentajele se obŃin plecând de la frecvenŃe conform formulei: n/N x 100. clasificându-le după diferite criterii. variabile diferite sunt aduse la un numitor comun. Cu ajutorul cotelor z avem abaterea unei valori de la medie în termeni de unităŃi σ . de pildă.5. Notăm cu N efectivul total al unui grup şi cu n numărul de elemente care prezintă caracteristica A. 4. devin deci comparabile. s-au observat 134 erori în plus şi 289 erori în minus. în formă de i sau j de exemplu.Tabelul 3.notate.şi frecvenŃe relative sau proporŃii. FrecvenŃa caracteristicii A în lotul studiat este n din N sau n/N. un indice statistic adesea utilizat este frecvenŃa. σ ) nu se determină pentru orice distribuŃie statistică. o cotă determinată. când se aplică un test se vorbeşte de frecvenŃa persoanelor care au obŃinut un anumit rezultat. notate cu f. În cazul distribuŃiilor particulare. se deterină media.32. se determină mediana.4. este bine să ne mulŃumim cu un grafic (P. de regulă. care se mai numeşte şi frecvenŃă relativă. sau de frecvenŃa muncitorilor accidentaŃi într-o uzină ş. (423 = 134 + 289). cu n . De asemenea.m. În exemplul de mai sus se poate urmări modul de trecere de la frecvenŃa absolută la cea relativă. De reŃinut: distincŃia dintre frecvenŃe absolute sau efective . 10 . fiind exprimate în aceleaşi unităŃi. med . fiecare element fie că prezintă o caracteristică A. dispersia şi abaterea standard. care vor fi prezentate în Capitolul 4. Într-o colecŃie de date. Dacă distribuŃia rezultatelor este normală sau aproape normală.a. m Aptitudinea mecanică InteligenŃă 100 60 σ 10 6 Transpunerea cotelor brute x în cote z permite compararea lor directă. respectiv frecvenŃa. În încheiere trebuie să precizăm că valorile caracteristice studiate ( m. Se vorbeşte.d. FrecvenŃa f a erorilor în plus este: f = 134/423 = 0. semnificaŃia lor se stabileşte în cadrul unor raŃionamente bine precizate. fie că nu. Media şi abaterea standard servesc la interpretarea datelor.Fraisse. Exemplu (după Faverge): Într-o statistică asupra erorilor de la casierie. 1963) şi să determinăm modul. Odată cu acestea. dacă distribuŃia este asimetrică. de frecvenŃa accidentelor de circulaŃie.

În prima categorie sunt incluşi: media.5.. Pacific Grove. C. (1997).P... J. Cole Publishing Company. Rouanet. Brooks. respectiv ai variabilităŃii. Underwood. Elementary statistics. Appleton EXERCIłII 1. Best. J.. Paris.U. t. M. P. (1987). În cazul scalelor nominale sau ordinale se utilizează ca indice descriptiv frecvenŃa. B. Jaccard J & Becker. SUMAR Caracterizarea datelor cuantificate prin scale de interval se realizează prin intermediul unui set de indici descriptivi incadraŃi în două categorii: indicii tendinŃei centrale. Statistique en sciences humaines: procedures naturelles.J. S-a aplicat o probă de memorie unui grup de elevi din şcoala normală. Cotton. C. În urma administrarii unei probe experimentale pe un grup de subiecŃi a rezultat următoarea distribuŃie a scorurilor: Rezultate 4 5 6 7 8 9 10 11 12 FrecvenŃă 2 0 3 4 5 5 6 4 2 11 . Rezultatele obŃinute de cele două grupuri sunt prezentate în tabelul de mai jos. mediana şi modul pentru rezultatele fiecărui grup. (1968).W. Duncan.4. Statistics for the behavioral sciences (third edition). B. J. Méthodes statistiques en psychologie appliquée. RealizaŃi histogramele şi calculaŃi media. Cotele z permit exprimarea datelor în funcŃie de medie şi abaterea standard şi asigură cuantificarea în unităŃi standard. În a doua categorie se pot menŃiona: dispersia (varianŃa) şi abaterea standard.F. H. Bibliografie Faverge. (1965). Spence..I Paris. Bordas. Ce se poate spune despre cele două distribuŃii din inspecŃia indicilor calculaŃi? Şcoala normală Şcoala specială 8 5 5 6 12 5 7 7 5 6 9 5 9 8 15 5 6 10 9 14 8 5 14 5 9 12 2. respectiv modul. New York. Le Roux.M. mediana. respectiv unui grup de elevi din şcoala ajutătoare/ specială.

ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI MULTIPLE 1. mediana.63: 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 7 a. 7. 6. Ce semnificaŃie are abaterea standard? a) reprezintă o unitate de măsură standard b) caracterizează tendinŃa centrală a datelor c) reflectă în mod standardizat dispersia datelor în jurul mediei d) reflectă varianŃa datelor e) reflectă valoarea modală a datelor înregistrate R. modul pe baza acestor date. 7. Datele de mai jos provin de la un eşantion extras dintr-o populaŃie cu media m = 4 şi σ = 1. 8. a. mediana. 9. b.ÎntocmiŃi histograma corespunzătoare. 5. 7. 3.b. 4. 8. a. 7. 9. b. 6. CalculaŃi media. 10. transformaŃi distribuŃia dată într-o distribuŃie z. 6. În ce situaŃii se foloseşte preferenŃial mediana ca aproximare a tendinŃei centrale? a) când numărul de date este redus b) când distribuŃia este asimetrică c) când media = mediana = modul d) când distribuŃia este simetrică e) când distribuŃia este înclinată spre dreapta R. 4. 8. 6. 7. 4. Să se întocmească histograma şi poligonul frecvenŃelor. 7.c 12 . 8. 10. 5. Rezultatele unei lucrări de control prin care s-a încheiat o experienŃă (exprimate în note) au fost următoarele: 5. 6.. 8.c 3. (N = 38). 6. 3. Cum este numită distribuŃia în cadrul căreia media = mediana = modul? a) distribuŃie asimetrică b) distribuŃie normală c) distribuŃie gaussiană d) distribuŃie în formă de I e) distribuŃie bimodală R. modul şi abaterea standard.e 2. 9. 8. reprezentaŃi grafic distribuŃia dată. 6. 7. 7. Să se calculeze media. 7. b. 9. a. Ce se poate spune despre distribuŃia rezultată? 3. 7. 7. 8.