You are on page 1of 130

Alan Dean Foster

ALIENS Misiune de pedeapsă
1 Doi visători. Erau aproape asemănători, în ciuda unor diferen e evidente! unul mic, celălalt mai mare, se"e diferite. #ura primului visător era dotată cu un asortimant de canini, incisivi $i molari, fapt ce nu lăsa nici o îndoială asupra statutului său de omnivor, în timp ce denti ia celui de%al doilea nu era concepută dec&t pentru a mu$ca $i sf&$ia. Am&ndoi apar ineau rasei v&nătorilor, dar unul învă a se să%$i domine pornirile atavice, iar celălalt rămăsese o săl'ăticiune. Diferen ele apăreau mai clar în domeniul viselor. Som nul primului visător era tul'urat de amintirea unor terori fără număr care ră'ufneau din ad&ncurile su'con$tien tului său. Femeia s%ar fi a(itat fără încetare, dacă li'ertatea sa de mi$care nu ar fi fost în(rădită de pere ii c)esonului în care se (ăsea* mai tre'uie adău(at $i faptul că activitatea musculară era mult redusă în timpul somnu lui. Acestea erau motivele pentru care a(ita ia sa era mai cu seamă mentală. Ea nu era con$tientă, desi(ur, de acest fapt. +ersoanele ad&ncite în )ipersomn nu sunt con$tiente de nimic. La intervale re(ulate, totu$i, o amintire tra(ică $i îns păim&ntătoare se ridica la suprafa a spiritului, precum apa din canale deasupra nivelului stră,ilor unui ora$. -i, c&nd aceste ima(ini apăreau pentru a%i deran.a repaosul, ea începea să (eamă, iar inima se am'ala. /rdinatorul însăr cinat să ve()e,e asupră%i aidoma unui în(er electronic, înre(istra accelerarea activită ii cardiace $i co'ora tem peratura corporală cu un (rad, fără a mări de'itul de tranc)ili,ante în sistemul san(in. #emetele se întrerupeau. 0isătorul se calma $i se lăsa moale în interiorul c)esonului. 0a mai trece un anumit timp p&nă la revenirea co$marului. L&n(ă ea, fiin a san(unară reac iona la aceste ră'uf niri instinctuale prin mici mi$cări convulsive, parcă su' influen a neîmpăcatei sale vecine. Apoi se rela"a la r&n dul său $i visa creaturi cu s&n(e cald, cu plăcerea compa niei propriei specii $i speran a de a o re(ăsi într%o 'ună ,i. -tia că se vor tre,i împreună odată, ori niciodată. Această ultimă posi'ilitate nu%i tul'ura defel odi)na. 1ă'darea sa era mult mai mare dec&t cea a tovară$ei sale, iar concep ia pe care $i%o făcea despre po,i ia sa în cosmos era mai realistă. Se mul umea să doarmă, $tiind că dacă s%ar tre,i într%o ,i, ar putea din nou să v&ne,e $i să ucidă. A$tept&nd această clipă, se odi)nea. 2impul trece, dar nu $i (ro,ăvia. 3 4n imensitatea infinită a spa iului, stelele nu sunt dec&t (răun e de nisip. -i dacă o pitică al'ă nu atră(ea deloc aten ia, atunci un aparat at&t de mic precum cap sula de salvare a lui Nostromo, această navă de acum dispărută, a'ia dacă avea o e"isten ă. +lutea în derivă prin neant ca un electron li'er care $i%a părăsit or'ita atomică. Se înt&mplă, cu toate astea, ca un electron li'er să atra(ă aten ia. E de a.uns să treacă atunci c&nd tre'uie prin c&mpul de o'servare a unor persoane care dispun de aparate potrivite. Iar traiectoria capsulei de salvare tre cea tocmai prin apropierea unei

stele cunoscute. 5)iar $i a$a, reperarea se datorea,ă )a,ardului. Ea trecu foarte aprope de o altă navă* termenul 6foarte aproape6 însem n&nd în spa iu, cel pu in un an lumina, $i apăru în mar (inea unui ecran su' forma unui simplu punct. +rintre persoanele care%l vă,ură, unele considerară că nu pre,enta interes. Era prea mică pentru a repre,enta o navă, sus ineau ele, $i nici un aparat nu era semnali,at în acest sector. -i apoi, navele răspundeau c)emărilor radio, pe c&nd acest o'iect tăcea c)itic. Era vor'a, fără nici o îndoială, de un asteroid, de un 'loc de feronic)el plecat să vi,ite,e universul. Dacă ar fi fost vor'a de un aparat la anan()ie, $i%ar fi urlat semnalul de naufra(iu către tot ce se (ăsea în ra,a sa de emisie. Dar căpitanul era curios de felul lui. +rintr%o u$oară modificare a direc iei putea să se lămurească asupra sta tutului acelui va(a'ond tăcut, iar prin c&teva adnotări mincinoase în cartea de 'ord putea .ustifica în fa a ar matorilor costul acestei devieri. Dădu ordine, ordinatoa rele purce$eră la modificarea direc iei. 2emeinicia )otăr&rii căpitanului fu adeverită la sosirea la destina ie! era vor'a de o capsulă de salvare. Nici un semn de via ă însă, nici cel mai neînsemnat răspuns la între'ările lor politicoase. 5)iar $i semnali ,atoarele de drum erau stinse. Aidoma unui or(anism ră tăcitor prin tăr&muri în()e ate, ma$ina încetase alimen tarea cu ener(ie a e"tremită ilor cu (&ndul de a ocroti elementele vitale dinlăuntrul fiin ei sale. 5ăpitanul desemnă trei oameni care să a.un(ă la 'or dul navetei rătăcitoare $i, cu o e"tremă 'l&nde e, nava uria$ă se apropie de capsulă. Metalul m&n(&ie metalul, se lansară (rapine, se făcu au,it ecoul cupla.ului sasurilor în am'ele aparate. 5ei trei oameni trimi$i de căpitan îm'răcară com'ine,oanele presuri,ate $i pătrunseră în sas. Erau ec)ipa i cu lămpi individuale $i diverse accesorii. Aerul era prea pre ios pentru a fi risipit, a$a că a$teptară cu neră'dare ca o"i(enul să fie in)alat de nava lor. Apoi u$a e"ternă intră la loc în cocă. 5eea ce vă,ură dincolo de )u'loul sasului capsulei de salvare îi descumpăni! nici o lumină, nici un semn de via ă. 7$a nu voia să asculte, atunci c&nd apăsară clapele e"terne ale comen,ii de desc)idere. Fusese desc)isă ma nual. După ce se asi(urară că nu era aer în capsulă, cei trei îl puseră la trea'ă pe ro'otul%sudor. Flăcările (emene ale aparatului de sudură sf&$iau tene'rele $i decupau în acela$i timp panoul din două păr i! atunci c&nd lim'ile de foc se înt&lniră în partea de .os a o'stacolului, doi dintre 'ăr'a i îl re inură pe cel de%al treilea pentru a%i permite ro'otului să împin(ă placa de metal cu o lovitură de pi cior. 5alea era li'eră. Interiorul aparatului era întunecat $i tăcut. 7n ca'lu de arîmare $erpuia pe .os $i se întrerupea l&n(ă u$a e"ternă! e"tremitatea fusese ciop&r ită. Apoi ,ăriră o lu mini ă sla'ă în apropierea postului de pilota., de care se apropiară. Erau oc)iurile luminoase interne ale unui c)eson cri o(enie. /aspe ii sc)im'ară c&teva priviri înainte de a mer(e mai departe. După aceea doi dintre ei se aplecară peste capacul de sticlă al sarcofa(ului în timp ce cole(ul lor stu dia instrumentele de 'ord $i declară! 8 +resiune internă po,itivă, deci coca $i restul tre 'uie să fie intacte. 2otul pare în stare de func ionare, doar oprit pentru economisirea ener(iei. +resiunea c)esonului răm&ne sta'ilă. Este în continuare alimentat, dar pun pariu că 'ateriile mai au pu in $i%$i dau sufletul. A i mai vă,ut un c)eson crio(enie ca ăsta9 8 Modelul ăsta este de acum două,eci de ani. :;ăr 'atul care vor'ise se apropie mai mult de capacul de sti clă $i murmură în microfonul com'ine,onului!< Nu%i rea, puicu a. 8 5e vor'e$ti= Diodele ver,i ale func iunilor vitale sunt aprinse. 4nseamnă că trăie$te încă $i că putem să ne luăm adio de la prima de salvare. 5ole(ul său făcu un (est de surprindere.

8 >ei, mai e ceva înăuntru. Nu este uman, dar pare viu. Nu văd 'ine. / parte este ascunsă de părul femeii. Este oran.. 8 /ran.= :1esponsa'ilul micului (rup îi dădu la o parte pe cei doi $i%$i lipi vi,iera că$tii de separa ia tran sparentă.< Nu $tiu ce%o fi, dar posedă ()eare. 7nul dintre ei îi dădu un cot cole(ului. 8 >ei, o fi o formă de via ă e"traterestră, nu9 Face ceva parale. 1iple? atunci se (&ndi să se mi$te. Mi$carea ei fu a'ia percepti'ilă, dar c&teva me$e de păr lunecară $i descoperiră în parte creatura care dormea l&n(ă ea. -eful ec)i pei se îndreptă $i scutură din cap cu năduf. 8 N%avem noroc. E doar o pisică. 3 Să asculte era peni'il, să privească, nici vor'ă. #&tle .ul parcă%i era un filon de antracit înăuntrul craniului, din piatră ponce* ne(ru, uscat, cu un va( (ust de ră$ină. 5u toate acestea lim'a i se putea deplasa slo'odă într%un teritoriu demult uitat. 4ncercă să%$i aducă aminte ce era vor'irea. ;u,ele se de,lipiră $i din plăm&ni urcă aerul. 5ele două foale de at&ta timp nefolosite, fură torturate de efortul impus. 1e,ultatul interac iunii e"tenuante a 'u,elor, lim'ii, cerului (urii $i plăm&nilor fu un cuv&nt a'ia au,it! 8 Sete. 4ntre 'u,e i se strecură un o'iect neted $i rece. iar că derea unei picături de apă o dăr&mă. Era (ata să e"pul ,e,e tu'ul din (ură, din pricina, unei ori'ile amintiri. 4n alte locuri $i în alte vremi, penetra ia de acela$i fel era preludiul unei mor i înfrico$ătoare $i a'solut unice în fe lul ei. Dar din acest tu' cur(ea doar apă, în timp ce un (las calm o sfătuia! 8 Niu te (ră'i. ;ea încet. Se supuse, refu,&nd să asculte de acea parte din ea care%i urla să aspire rapid acest lic)id 'inefăcător. Lu cru curios, nu se sim ea des)idratată, îi era pur $i sim plu sete. 8 ;ine, murmură ea, ră(u$ită. Nu ave i ceva mai con sistent9 ― E prea devreme. 8 Ei, ra)at. Suc de fructe9 8 Acidul citric poate provoca un ulcer. :#lasul e,ită, apoi adău(ă!< 4ncearcă asta. 2u'ul de metal lustruit se strecură încet între 'u,e. Era delicios. 5eaiul rece $i îndulcit alunecă pe (&tle. po%tolindu%i setea $i foamea. 5&nd se sim i îndestulată, făcu un semn $i îi retraseră tu'ul din (ură. Noi sunete îi asal tară urec)ile! trilurile unei păsări e"otice. 4$i recăpătase au,ul $i (ustul, era timpul să treacă la sim ul vă,ului. /c)ii se desc)iseră către o .un(lă ecuato rială. 5opacii î$i ridicau spre cer 'ra ele ver,i $i stufoase. Ni$te creaturi cu aripi multicolore, iri,ate, ,'urătăceau '&,&ind, din ramură în ramură. +ăsări cu pene caudale nemăsurate nu conteneau să se prăvălească $i să se av&nte iară$i în urma unor insecte. 7n @uet,al tră(ea cu oc)iul la ea din săla$ul său, instalat în trun(iul unui smoc)in a(ă ător. /r)idee care se desfăceau $i scara'ei aler(&nd printre frun,ele moarte, ca ni$te mu(uri. 7n a(uti apăru, o vă,u $i plecă de(ra'ă. 7ndeva în st&n(a, o maimu ă, at&rn&nd într%un copac maiestuos îi c&nta puiului ei să adoarmă. Supraîncărcătura sen,orială era prea însemnată. Fu nevoită să înc)idă oc)ii în fa a a'unden ei de creaturi (ure$e.

Mai t&r,iu :o oră9 o ,i9< în mi.locul rădăcinilor apa rente ale marelui copac apăru o fisură. Aceasta se lăr(i, d&nd la iveală torsul unei maimu e%veveri ă ocupată cu datul peste cap. Din crăpătură apăru o femeie care o în c)ise în urma ei, cicatri,&nd astfel rana palidă $i vremel nică a copacului $i a animalului. Apoi trecu m&na peste o tastă murală $i .un(la dispăru. Solidoul era perfect, dar acum că femeia îl oprise, 1iple? descoperi ec)ipamentul medical pe care%l ascunsese ima(inea .un(lei. 4n st&n(a se (ăsea medivedul care se (ră'ise să%i dea apă $i apoi ceai rece. Ma$ina era a(ă ată pe perete, nemi$cată dar atentă. Ea suprave()ea tot ce se petrecea înăuntrul corpului pacientei sale $i era pre(ătită ca în orice moment să%i mo difice tratamentul, să%i dea de 'ăut sau de m&ncare, sau să%i c)eme pe oameni în a.utor, dacă era ca,ul. Femeia îi sur&se $i folosi telecomanda prinsă de 'u,u narul de la piept pentru a ridica patul. ;ad(e%ul care%i identifica calitatea de medite)niciană $efă constituia o pată de culoare vie pe uniforma al'ă. 1iple? o măsură cu neîncredere, între'&ndu%se dacă sur&sul era sincer sau pur profesional. Femeia i se adresă cu (las 'l&nd, matern, dar nu neapărat lipsit de vla(ă. 8 Efectul sedativelor se estompea,ă. Sunt de părere că nu mai ai nevoie. Mă în ele(i9 :1iple? dădu din cap. Medite)niciana î$i e"amină pacienta $i se )otărî.< Să în cercăm altceva. De ce n%am desc)is fereastra9 8 >a'ar n%am. Sur&sul se estompă, dar reapăru. Era acum strict pro fesional. Dar de ce ar fi prietenesc9 Medite)niciana n%o cuno$tea pe 1iple?, nici 1iple? pe ea. Femeia arătă spre telecomanda de pe peretele opus% 8 Aten ie la oc)i= 1iple? înc)ise pe .umătate pleoapele, pentru a se pro te.a de lumina or'itoare la care se a$tepta să se reverse, după spusele medite)nicienei. Se au,i '&,&itul unui motor $i ecranul mural urcă în plafon. 4ncăperea fu inundată de o lumină crudă. De$i filtrată, puse la (rea încercare sistemul nervos epui,at al lui 1iple?. Imensitatea neantului se întindea dincolo de (eam, iar o parte a modulelor de locuit ale sta iei #ateAa? alcă tuiau ca o 'uclă pe partea st&n(ă! celule de plastic asam'late ca piesele unui .oc de monta.. E"tremită ile celor două antene apăreau în partea de .os a c&mpului ei vi,ual. Dar aten ia ei se concentra asupra cur'ei luminoase a (lo'ului păm&ntesc. +ata 'rună stră'ătută de d&re al'i cioase a Africii înotă în al'astrul oceanic $i tiara de safir a Mediteranei încorona Sa)ara. 1iple? mai vă,use acest (randios spectacol. Dar, mai presus de orice, era fericită să descopere că toate era la locul lor. Amintirea încercărilor prin care trecuse o făcuse să creadă că putea fi altfel, că universul co$maru rilor era real, iar acest (lo' ospitalier, doar o amă(ire. Era reconfortant, familiar, odi)nitor, ca un vec)i ursule de plu$, tocit. Scena era completată de discul palid al Lunii care plutea în plan îndepărtat. 8 5um ne sim im astă,i9 1eali,ă că medite)niciana vor'ea cu ea. 8 Foarte rău. Anumite persoane îi spuseseră, odată, că avea o voce înc&ntătoare. / să vină $i ea, cu timpul. Deocamdată, nici un element al corpului nu func iona normal. Apoi se în tre'ă dacă se sim ea diferită de acea 1iple? care se ur case în calitate de ofi er la 'ordul lui Nostromo, nava aceea care nu mai era, cu misiunea de a efectua un trans

port 'anal. 1iple? aceasta care o privea pe medite)ni ciană din acest pat de spital era o altă persoană. 8 Doar foarte rău9 :Medite)niciana asta e admira 'ilă, se (&ndi. Nu se dă 'ătută cu una, cu două.< /ricum, e mai 'ine ca ieri. 4mi place că mi%ai spus! 6Foarte rău6 $i nu 6+e moarte.6 1iple? înc)ise pleoapele, le desc)ise 'rusc. +ăm&ntul era tot acolo. 2impul, căruia nu%i acordase prea multă aten ie, acum însemna mult pentru ea. 8 Sunt de mult aici9 8 Ai fost admisă la sta ia #ateAa? acum două ,ile. Acela$i sur&s. 8 +arcă ar fi mai mult. Medite)niciana îi întoarse spatele $i 1iple? se (&ndea că poate remarca ei nu%i picase 'ine. 8 E$ti în stare să prime$ti o vi,ită9 8 Am de ales9 8 Fire$te. Dumneata e$ti 'olnavul. După medici, e$ti cea mai îndreptă ită să iei o )otăr&re. Dacă vrei să răm&i sin(ură, i se va respecta dorin a. 1iple? dădu din umeri $i fu un pic surprinsă să des copere că mu$c)ii îi dădeau ascultare. 8 M%am 'ucurat de sin(urătate at&ta amar de vreme. De cine e vor'a9 Medite)niciana a.unse la u$ă. 8 De doi musafiri, de fapt. 1iple? o'servă că era iar sur&,ătoare. Intră un, 'ăr'at, av&nd ceva în 'ra e. 1iple? nu%l cu no$tea pe acesta, dar recunoscu ce anume aducea acesta, ceva care părea să se plictisească de moarte. 8 Bones= :Se ridică pe pat. ;ăr'atul păru să se de 'arase,e cu multă plăcere de motanul mătă)ălos pe care 1iple? se (ră'i să%l le(ene în 'ra e.< 0ino, Bonese?, 'ă tr&ne monstru, (o(oloiul meu păros= Animalul îndură ră'dător aceste efu,iuni .enante, at&t de tipice pentru specia din care făcea parte 1iple?. 4$i păstră întrea(a demnitate mo$tenită de la strămo$i, manifest&ndu%$i în acela$i timp toleran a o'i$nuită a aces tor feline fa ă de fiin ele umane. +rimul o'servator e"tra terestru care ar putea asista la această scenă ar ()ici ime diat care din cele două creaturi pre,ente pe acest pat apar inea speciei superioare. ;ăr'atul care venise cu surpri,a cea 'ună trase un scaun l&n(ă pat $i a$teptă ră'dător p&nă c&nd 1iple? îl va 'ă(a în seamă. Era în .ur de trei,eci de ani, dră(u el, $i purta un costum clasic fără cel mai mărunt semn par ticular. C&m'etul său, era tot at&t de prietenos ca al medite)nicienei, fiind pro'a'il datorat unei lun(i e"perien e profesionale. 5u o înclinare a capului, femeia îi arătă că%l 'ă(ase în seamă, dar î$i continuă monolo(ul cu motanul. Musafirul în elese că el tre'uia să facă primul pas, dacă nu voia să răm&nă doar un simplu comisionar. 8 Frumoasă cameră, declară. :+arcă era de la ară, dar vor'ea ca un oră$an, se (&ndi 1iple?. ;ăr'atul î$i apropie u$or scaunul de pat.< Mă numesc ;urDe. 5arter ;urDe. Lucre, pentru companie, dar, lăs&nd asta ia o parte, sunt un tip corect. Sunt fericit să aud că te sim i mai 'ine. 5el pu in ultima fra,ă părea sinceră. 8 5ine i%a spus că starea mea se ameliorea,ă9 4l m&n(&ia pe Bones care torcea mul umit $i năp&r lea pe patul asepti,at. 8 Medicul $i monitoarele. Mi s%a spus că slă'iciunea $i confu,ia vor dispărea cur&nd, de$i nu%mi pari deloc de,o rientată. Efectele secundare ale )ipersomnului

îndelun (at, cam a$a ceva. N%am fost tare la 'iolo(ie, mă împac mai mult cu cifrele. Ei, dar am vor'it destul despre mine. Se pare că ne%ai venit în stare destul de 'ună. 8 Sper că nu sunt at&t de înspăim&ntătoare c&t mi se pare mie. Am impresia că mă aflu în corpul unei mumii e(iptene. Spuneai de 6)ipersomn îndelun(at6. 5&t timp am rătăcit prin spa iu9 între'ă arăt&nd spre medite)niciana care asista la scenă! Nu vor să%mi spună. 2onul lui ;urDe deveni alinător $i părintesc. 8 Ei 'ine, poate că este încă prea dreveme să a'or dăm astfel de su'iecte. M&na lui 1iple? &$ni de su' cear$af $i prinse 'ra ul 'ăr'atului, care fu surprins de iu eala reac iei $i de for a de(etelor. 8 Fără te"te. Mi%am revenit $i nu mai e ca,ul să mă cocolo$i i. 5&t timp9 5arter ;urDe aruncă o privire medite)nicienei, care ridică din umeri $i întoarse spatele, d&nd aten ie activi tă ii unei înc&lceli de semnali,atoare $i tu'uri. ;ăr'atul o privi iar pe femeia din pat. 8 De acord. Nu este trea'a mea, dar vei suporta. 5inci,eci $i $apte de ani. Numărul o i,'i ca o lovitură de ciocan. 5inci,eci $i $apte de lovituri de ciocan. Această declara ie avu un impact mai mare asupră%i dec&t tre,irea, mai mare dec&t vederea lumii natale. Se pră'u$i, păru să se de,umfle, că%$i pierde puterile. ;rusc, (ravita ia artificială, între inută în sta ie îi păru de trei ori mai mare dec&t pe +ă m&nt. / strivea, iar salteaua pneumatică pe care se odi)nea se umfla în .urul corpului său, amenin &nd să o su foce $i să o sfarme. Medite)nica privea în continuare sem nali,atoarele, nimeni nu spunea nimic. 5inci,eci $i $apte de ani. 0isase timp de mai 'ine de o .umătate de veac, iar în acest răstimp, prietenii ei îm'ă tr&niseră $i%$i dăduseră sufletul, lumea pe care o părăsise se metamorfo,ase în Dumne,eu $tie ce. +e +ăm&nt se sc)im'aseră (uverne, inven ii dăduseră peste cap e"is ten a oamenilor, apoi se demodaseră $i fuseseră aruncate la (unoi. Nimeni nu ar fi putut să supravie uiască peste $ai,eci $i cinci de ani în )ipersomn. Dincolo de această limită, un c)eson crio(enic nu mai reu$ea să men ină în via ă corpul care%i era încredin at. Atinsese aproape limi tele posi'ilită ilor fi,iolo(ice pentru a descoperi că tocmai supravie uise vie ii. ― 5inci,eci $i $apte... /, Doamne= 8 A i rătăcit prin inima sistemelor, îi ,icea ;urDe, 'ali,a de naufra(iu s%a defectat $i numai printr%o pură înt&mplare, o navă care trecea prin spa iul e"terior a re perat capsula $i... :E,ită. 1iple? se al'ise $i făcuse oc)ii mari.< Ei%e rău9 Ea începu să tu$ească, din ce în ce mai violent. Sim ea cum ceva împin(ea dinlăuntrul fiin ei sale... $i e" presia fe ei trecu de la nelini$te la oroare. ;urDe luă un pa)ar de apă de pe noptieră $i%l întinse. Ea îl respinse cu o mi$care 'ruscă a 'ra ului. Bones sări din pat, mieun&nd $i pufăind, cu părul ,'&rlit. #)earele scr&niră pe podeaua de plastic $i fu(i. 1iple? dus m&na la piept $i spa tele i se arcui. 4ncepură convulsiile $i sen,a ia de sufocare. 8 5od al'astru pentru patru sute cincispre,ece= 5od al'astru, patru unu cinci= stri(a medite)niciana spre mi crofoanele omnidirec ionale. A.utată de ;urDe, ea încerca să imo'ili,e,e umerii pacientei. 4ncă o mai ineau c&nd în cameră dădură 'u,na un medic $i doi te)nicieni. A$a ceva nu se putea înt&mpla. Era imposi'il= 8 Nu... Nuuuuuu= 2e)nii se străduiră să le(e 'ra ele $i picioarele femeii care se ,'ătea ca tur'ată. 5ear$afurile ,'urară. / lovitură de picor îl aruncă pe un medite), timp în care celălalt spăr(ea oc)iul de sticlă al monitorului. 1efu(iat su' un dulap. Bones î$i privea înspăim&ntat stăp&na.

8 Eine%o, urla medicul. 4mi tre'uie o"i(en $i cinspre,ece cc de... Dumne,eule= / e"plo,ie de s&n(e coloră 'rusc în ro$u aprins cear $aful de deasupra, su' care ceva se ridică, d&ndu%i o formă piramidală. Stupefia i, medicul $i te)nicienii dădură înapoi. 5ear$aful se ridică $i mai mult. Apoi alunecă $i 1iple? vă,u creatura. Medite)niciana le$ină, iar medicul nu reu$ea dec&t să emită sunete near ticulate* o larvă (roasă, fără oc)i, dar cu (ura plină de din i ie$ea din toracele pacientei, fr&n(&ndu%i coastele. Lucrul acela se răsuci încet $i c&nd col ii nenumăra i se aflară la mai pu in de trei,eci de centimetri de fa a celei care%l (ă,duise, urlă. Stri(ătul său îl acoperi pe cel al oa menilor, o asur,i pe 1iple? $i%i suprasolicită corte"ul amor it, repercut&ndu%se în toată fiin a ei atunci c&nd... ...Se ridică url&nd $i se a$e,ă pe pat. Era sin(ură în ca mera de spital luminată doar de )aloul diodelor multi colore. Ein&nd m&inile ră$c)irate patetic pe piept, se stră duia să%$i reia respira ia pe care i%o tăiase co$marul. 5orpul îi era intact! stern, mu$c)i, s&ni, tendoane $i li(amente* toate erau la locul lor $i func ionau normal. Nimic monstruos nu%i sf&$iase pieptul pentru a ie$i, nu avu sese loc nici o na$tere o'scenă. /c)ii se deplasau sa cadat pentru a parcur(e camera. Nimic nu se pitise după vreun dulap pentru a o p&ndi, a$tept&nd ca ea să nu mai fie atentă. Nu vedea dec&t ma$inile silen ioase care ve ()eau asupra func iilor ei vitale $i patul ci conforta'il. Era leoarcă, în ciuda răcorii a(rea'ile care domnea în cameră. Mai inea pumnul pe stern ca pentru a se con vin(e că era între(. Apoi camera video de deasupra patului se puse în mi$care $i tresări. / femeie de o v&rstă incertă o privea în(ri.orată. Medite)niciana din serviciul de noapte. 4n(ri .orarea ei părea sinceră, nu doar profesională. 8 Iar co$maruri9 0rei ceva ca să dormi9 4n st&n(a lui 1iple?, un 'ra mecanic se deplasa '&,&ind. 4l privi cu de,(ust. 8 Nu. Am dormit $i%a$a prea mult. 8 5um dore$ti. -tii mai 'ine. Dacă te ră,(&nde$ti, folose$te soneria. Ea întrerupse le(ătura $i ecranul se întunecă. 1iple? ridică patul $i se re,emă u$or. după care apăsă pe unul dintre numeroasele taste de pe o latură a nopti erei. Ecranul care acoperea peretele opus dispăru în pla fon $i vă,u din nou e"teriorul. Elementele sta iei erau acum constelate cu puncte luminoase $i ea descoperi, din colo, fa a nocturnă a +ăm&ntului. 5& iva nori ,dren ui i ascundeau luminile ora$elor îndepărtate, populate de oa meni nepăsători, care nu aveau )a'ar de indiferen a a' solută a cosmosului fa ă de ei. 5eva sări $i că,u în pat l&n(ă ea. dar de data asta ea nu tresări. 1iple? recunoscuse forma familiară pe care o str&nse la piept nelu&nd în seamă miorlăiturile de pro test. 8 2otul e%n ordine, Bones. Am reu$it, suntem salva i. 4mi pare rău că te%am speriat. 2otul va fi 'ine de%acum. 2otul va fi în ordine. Da, totul era aproape perfect. Nu%i mai răm&nea dec&t să înve e să doarmă. Lumina soarelui era strecurată de plopi. Dincolo de ar'ori, o preerie cu iar'ă verde împestri ată de culorile ,am'ilelor, părălu elor $i 'rumărelelor. 7n măcăleandru căuta (&n(ănii l&n(ă trunc)iul unui pom. Nu vă,u prădă torul care îl p&ndea cu to i mu$c)ii încorda i. De cum pa sărea îi întoarse spatele, v&nătorul se lansă. -i Bones se lovi de solidoul măcăleandrului fără să prindă prada, fără să tul'ure ima(inea acestuia care continua să caute vioaie insecte înc)ipuite. Motanul se depărtă de perete, scutur&nd capul $i clătin&ndu%se. A$e,ată pe o 'anc)etă în apropierea lui, 1iple? o'servase scena. 8 +rostule. N%o să fii niciodată în stare să recuno$ti un solido9

Dar poate că nu avea dreptate să%i vor'ească a$a. Fa 'rica ia solidourilor se ameliorase considera'il în ultimii cinci,eci $i $apte de ani. 2otul fusese ameliorat în acest răstimp, cu e"cep ia ei $i a lui Bones. Atriumul era i,olat de restul sta iei prin ni$te u$i de sticlă. Solidoul scump al unei păduri de ,onă temperată din America de Nord era pus în valoare de plante ver,i $i un covor care imita (a,onul. Solidoul era mai realist dec&t plantele verita'ile, dar acesta aveau un miros na tural $i ea se aplecă asupra ()iveciului. Mireasmă or(anică de păm&nt, umiditate, via ă. 5uprinsă de nostal(ia lumii natale, sim i o dorin ă puternică de a părăsi sta ia. +ă m&ntul era aproape $i era neră'dătore să afle cerul al'a stru între ea $i ne(ura an(oasantă a cosmosului. Două dintre u$ile de sticlă se dăduseră în lături pentru a%i face loc lui 5arter ;urDe să intre. +entru scurt timp, vă,u în el un 'ăr'at $i nu doar un a.utor de 'ă(ător de seamă de la 5ompanie. +oate că asta însemna că devenise normală. +ărerea ei despre el era totu$i nuan ată de faptul că în momentul plecării lui Nostromo în funesta călătorie, ;urDe încă nu se născuse $i că urma să vadă lu mina după două,eci de ani. Nu ar fi tre'uit să ai'ă vreo importan ă. +e plan fi,ic aveau apro"imativ aceea$i v&rstă. 8 4mi pare rău, spuse el cu acela$i ,&m'et vesel. Am încercat să recupere, înt&r,ierea, dar iată%mă în sf&r$it. Lui 1iple? nu%i plăcea să vor'ească fără să spună nimic. Iar de c&nd se tre,ise, via a îi părea scumpă pen tru a o pierde cu pălăvră(eli fără de nici un rost. De ce nu se mul umeau oamenii să e"prime esen ialul $i se tot în v&rteau în .urul co,ii9 8 Au (ăsit%o pe fata mea9 ;urDe era încurcat. 8 +ăi, mă (&ndeam să% i vor'esc după înfă i$area la comisie... 8 După o a$teptare de cinci,eci $i $apte de ani, ne ră'darea mea este de în eles. :El dădu din cap, î$i luă (eanta $i o desc)ise. 5otro'ăi un minut p&nă să scoată c&teva foi de plasto)&rtie.< Ea e... ;urDe îi citi unul din documente! 8 Amanda 1iple? 8 Mc5laren. Numele so ului, pre supun. 4n v&rstă de $apte,eci de ani.... 4n momentul de cesului, survenit în urmă cu doi ani. Nimic interesant sau important. / via ă plăcută, 'anală, ca at&tea altele, fără îndoială. 4mi pare rău. :4i înm&nă documentele, apoi îi studie e"presia în timp ce ea le parcur(ea.< Dar poate că mă repet. 1iple? studia o ima(ine )olo(rafică. / femeie plinu ă $i cam palidă, în etate de $ai,eci de ani. Ar)etipul mătu$ii Domnului /ricare. 2răsăturile ei nu spuneau nimic, nu aveau nimic familiar. Nu i,'utea să sta'ilească o le(ătură între această 'ătr&nă $i feti a pe care o lăsase pe +ăm&nt. 8 Am?, murmură ea. ;urDe mai avea două documente, pe care le citi încet în timp ce 1iple? continua să privească )olo(rama. 8 5ancer. >mmm. N%au a.uns încă să învin(ă toate formele acestei maladii. 5orpul a fost incinerat $i odi) ne$te la Memorial 1epositor? din +arDside, Little 5)ute, Fisconsin. Fără copii. +rivirea%i trecu dincolo de 'ăr'at, în direc ia pădurii%solido, pentru a revedea peisa.ul invi,i'il al trecutului. 8 4i promisesem să mă întorc de ,iua ei. 7nspre,ece ani. Mi%a părut într%adevăr rău. :Se uită din nou la )olo (ramă.< 4n sf&r$it, $tia de.a că nu tre'uia să conte,e prea mult pe promisiunile mele. 4n privin a datelor de întoar cere, în orice ca,.

;urDe dădu din cap ca pentru a%$i manifesta simpatia. Nu%i era de o'icei u$or în astfel de situa ii, dar acum era complet depă$it de evenimente. Măcar avu destul 'un sim să tacă, dec&t să de'ite,e 'analită ile de circumstan ă. 8 5redeam mereu că putem recupera timpul pierdut... mai t&r,iu. Dar acum e imposi'il. Lacrimile apărură, cu înt&r,iere. A$teptaseră cinci,eci $i $apte de ani. 1iple? rămase pe 'anc)etă, suspin&nd pe înfundate, stin()eră într%vin spa iu diferit. ;urDe o 'ătu pe umăr sper&nd că o va încura.a. Era .enat că participa la o asemenea scenă $i încerca să nu se trăde,e. 8 2re'uie să te pre,in i la G $i HI. Nu înt&r,ia. Faci o impresie proastă. Ea dădu din cap $i se ridică. 8 Bones, Bonese?, vino. Mieun&nd, motanul înaintă cu non$alan ă pentru a se lăsa prins de stăp&na sa. Ea% $i $terse lacrimile. 8 2re'uie să mă sc)im'. Dar n%o să%mi ia mult timp. 4$i frecă nasul pe spinarea motanului, o crimă de le,ma.estate pe care acesta o îndură în lini$te. 8 0rei să te conduc la camera dumitale9 8 De ce nu9 El se răsuci $i se îndreptă către unul dintre culoare. 7$ile se căscară în fa a lor. 8 -tii, i%am făcut o favoare. +re,en a animalelor de companie este strict inter,isă în această sta ie. 8 Bones nu e un animal de companie, ci un supra vie uitor. 4l scărpină după urec)e. A$a cum îi fă(ăduise, 1iple? fu (ata numaidec&t. ;urDe rămăsese afară, profit&nd de acest ră(a, pentru a studia rapoartele. 5&nd femeia ie$i, se miră de metamorfo,area ei. 2enul nu%i mai era palid, iar e"presia amarăciunii dispăruse odată eu mersul $ovăitor. D&r,enie9 se între'ă el pe c&nd se apropiau de coridorul principal. Sau poate era doar efectul unui mac)ia. savant. Nu scoaseră o vor'ă p&nă a.unseră la nivelul inferior, unde se (ăsea sala de audien ă. 8 5e le vei ,ice9 o între'ă în sf&r$it. 8 5e altceva le%a$ putea declara9 A i citit depo,i ia mea. E completă $i amănun ită. Fără floricele. Ar fi fost inutile. 8 2e cred, 1iple?. Dar tipii cu care te vei înt&lni sunt ni$te duri, care vor încerca să (ăsească ni$te lacune în povestea asta a dumitale. 0ei avea în fa ă federalii, 5omisia de comer interstelar, Administra ia colonială, re pre,entan ii companiei de asi(urări... 8 4mi dau seama. 8 Spune%le simplu ce s%a înt&mplat. Important este să% i păstre,i calmul $i să% i ascun,i emo iile. ;ineîn eles, î$i ,ise ea. 2o i prietenii ei, tovară$ii de drum $i cei apropia i muriseră. +ierduse cinci,eci $i $apte de ani din e"isten a ei, cufundată într%un somn odi)nitor. 5alm $i fără emo ie. Fire$te. Dar c&nd veni amia,a, uitase toate 'unele sale inten ii. 1epetarea neîncetată a între'ărilor, ridiculi,area versi unii sale asupra celor înt&mplate, disec ia epui,antă a unor puncte de detaliu fără importan ă $i i(norarea sis tematică a tot ceea ce are esen ial se com'inară pentru a o scoate din sărite. +e măsură ce ea răspundea la între'ările inc)i,itorilor săi, pe marele ecran dinapoia ei apăreau portrete $i ra poarte, pe care prefera să nu le vadă. Fiindcă aceste

fi(uri erau acelea ale mem'rilor ec)ipa.ului lui Nostromo. +ar Der, cu un ,&m'et prostesc* ;rett care părea să fie foarte plictisit că era luat în po,ă* Jane, Lam'ert* As), trădătorul, a cărui fi(ură fără suflet era transfi(urată de mină contrafăcută $i pro(ramată, Dallas... Dallas. Da, era prefera'il ca ecranul să fie în spatele ei, ca $i amintirile. 8 Sunte i încuia i, sau ce9 i,'ucni ea. Stăm aici de trei ore. De c&te ori tre'uie să vă repet aceea$i poveste9 Dacă prefera i s%o au,i i în sAa)ili, aduce i un translator $i )ai s%o luăm de la capăt. A$ fi încercat în .apone,ă, dar îmi lipse$te e"erci iul. -i ră'darea. 5&t timp vă mai tre 'uie ca să vă face i o părere9 0an LeuAen î$i împreună de(etele $i se încruntă. E"presia lui, întunecată ca $i costumul său se re(ăsea pe fe ele celorlal i mem'ri ai comisiei de anc)etă. Erau opt cu to ii $i niciunul nu%i arăta nici un pic de simpatie. Di rectori. Administratori. 5onciliatori. 5um să%i convin(ă9 Nu avea în fa ă ni$te fiin e umane. 2o i ar'orau e"presii de de,apro'are 'irocratică. Ni$te fantome. Ea era o'i$ nuită să înfrunte realitatea. Meandrele manevrelor politico%corporative o depă$eau. 8 Nu este c)iar at&t de simplu cum ai crede, îi ,ise el calm. +rive$te din punctul nostru de vedere. Ai recunoscut că ai provocat deli'erat e"plo,ia unui car(ou interstelar de clasă M. 7n aparat costisitor. Anc)etatorul companiei de asi(urări, mem'rul comi siei care%i era fără îndoială cel mai ostil, consideră necesar să preci,e,e! 8 +atru,eci $i două milioane, în dolari constan i. Fără să mai socotesc navlul, fire$te. E"plo,ia propulsoarelor n%a mai lăsat nimic de recuperat, c)iar dacă am a.un(e să locali,ăm epava după cinci,eci $i $apte de ani. 0an LeuAen dădu distrat din cap, înainte de a relua cuv&ntul. 8 Nu ne (&ndim că min i. Anumite înre(istrări din .urnalul de 'ord al capsulei de salvare confirmă unele elemente ale relatării dumitale. Sin(urele care nu duc la controverse, din păcate. -tiu că Nostromo s%a pus pe L0%KLM, o planetă nee"plorată la data indicată. 5ă au fost efectuate ni$te repara ii pe acea lume. 5ă nava $i%a reluat drumul după această scurtă etapă $i că a fost după acea pro(ramată pentru eventuala autodistru(ere. -i că supraîncărcarea propulsoarelor a fost provocată de către dumneata, din motive pe care răm&ne să le sta'ilim. 8 0%am spus... 0an LeuAen o întrerupse. 5uno$tea perfect versiu nea ei. 8 5u toate acestea, nu se (ăse$te a'solut nimic în le (ătură cu forma de via ă e"traterestră ostilă pe care pre tinzi că a i luat%o la 'ord în cursul scurtei $ederi pe su prafa a acelei planete. 8 Nu am luat-o la bord. 0%am e"plicat de.a despre acest lucru. Acel lucru s%a... Se opri, pentru a înfrunta privirile (laciale. 4$i usca (ura de(ea'a. Nu era vor'a de o adevărată comisie de anc)etă. Aceste persona.e se str&nseseră pentru o ve()e fune'ră. Audi ia nu urmărea sta'ilirea adevărului, ci ne te,irea asperită ilor $i minimali,area incidentului. Ea în ele(ea că nu va putea sc)im'a nimic. Soarta îi fusese pecetluită înainte de a intra în această sală. Anc)eta era aiurea, ca $i între'ările lor. Acestea foloseau doar pentru a conferi veridicitate procesului ver'al. 8 Atunci cineva a aran.at înre(istrările. /rice te) nician competent ar fade%o în mai pu in de%o oră. 5ine a avut acces la capsulă9 1epre,entanta Administra iei coloniale e"trasolare, o femeie a.unsă la v&rsta in(rată de cinci,eci de ani $i care se plictisea de moarte, se îndreptă în scaun $i clătină din cap.

8 E$ti con$tientă de ceea ce spui9 5re,i într%adevăr că ne po i face să în()i im o asemenea poveste9 Se în t&mplă ca )ipersomnul prelun(it să ai'ă unele consecin e asupra sănătă ii mentale ale individului $i poate cre,i că spui adevărul. 1iple? o ful(eră cu privirea, furioasă din cau,a ne putin ei ei. 8 0re i să $ti i ce cred eu9 0an LeuAen consideră că era prefera'il să intervină. 8 5apsula a fost studiată de o ec)ipă, centimetru cu centimetru, $i nu s%a (ăsit nimic care să permită sta'ili rea faptului că o creatură cum ai descris%o dumneata ar fi urcat la 'ord. Interiorul aparatului este intact. Niciuna dintre suprafe ele metalice n%a fost atacată de vreo su' stan ă coro,ivă. 1iple? reu$ise să se stăp&nească în cursul dimine ii. 1ăspunsese la între'ările cele mai stupide, cu ră'dare $i în ele(ere. Dar nu mai putea fi re,ona'ilă, $i nici ră'dă toare. 8 Evident= Am depresuri,at ca'ina pentru a e"pul,a monstrul în spa iu= :Se calmă pu in constat&nd că declara ia ei fusese înt&mpinată de o tăcere morm&ntală<. 5um am mai spus. Anc)etatorul companiei de asi(urări se aplecă $i ol privi pe repre,entanta A5E care se (ăsea la celălalt capăt al mesei. 8 S%au descoperit 6or(anisme ostile indi(ene6 cores pun,&nd acestei descrieri pe L0%KLM9 8 Nu, răspunse cate(oric femeia. Este un (o(oloi de piatră, fără nici o formă de via ă locală mai mare dec&t un virus. Nici o specie evoluată, în orice ca,. Nici măcar un vierme. N%a fost niciodată $i nici nu va fi. 1iple? str&nse din din i ca să nu stri(e. 8 0%am spus! c)estia aia nu era ori(inară din acea lume. :0ru să o privească în oc)i, dar ace$tia se feriră. 4$i îndreptă aten ia asupra lui 0an LeuAen $i a repre,en tantei A5E.< 7n semnal provenind de pe suprafa ă. Scanerul lui Nostromo l%a captat $i am fost tre,i i, conform re(ulamentului. 5&nd am a.uns la punctul de ori(ine a acestui semnal, am descoperit o navă e"traterestră care nu semăna cu nimic cunoscut. -i asta era trecută în .ur nalul de 'ord. Era vor'a de o epavă. Nu $tiu dacă apa ratul a fost accidentat sau a'andonat. Ne%am ()idat după semnalul lui pentru a%l (ăsi. Am descoperit $i pilotul. Apar inea unei specii necunoscute. 5adavrul era lun(it într%un fotoliu de pilota., cu o (aură în piept c&t o far furie. 1elatarea ei părea să o plictisească (ro,av pe repre ,entanta A5E. Sau poate că femeia se săturase să audă a 6n6%a oară acela$i lucru. /ricum, consideră că tre'uia să ia cuv&ntul. 8 Am e"plorat peste trei sute de lumi $i nimeni n%a semnalat e"isten a unei creaturi care, după cum te e" primi dumne,ata... :Se aplecă pentru a citi de pe copia de clara iei lui 1iple?.<... 6î$i petrece perioada de (esta ie în interiorul unui corp% (a,dă, adică în acele împre.urări, un co"p uman viu6 $i are 6acid molecular concentrat ca s&n(e.6 1iple? se uită la ;urDe. ;ăr'atul era a$e,at la e"tremitatea mesei $i tăcea, cu 'u,ele str&nse. Nefăc&nd parte din comisia de anc)etă, el nu putea interveni în timpul audi iei. /ricum, n%avea cum s%o a.ute. Fără confirmarea înre(istratorului de la 'ordul capsulei, totul depindea de credi'ilitatea versiunii pe care o dădea ea faptelor petrecute acolo, atunci. -i fusese evident de la început că nu prea dădeau cre,are relatării ei cu privire la pierderea lui Nostromo. Se între'a iar, cine ar fi putut să aran.e,e înre(istratorul, $i din care pricină. Sau poate era vor'a de o simplă defec iune a aparatului. Dar aceasta nu mai avea mare importan ă acum. I se urî de comedia asta.

8 Asculta i, eu $tiu unde 'ate i. :Fa a i se sc)imonosi într%un simulacru de ,&m'et. Era min(e de meci, iar ea se $tia 'ătută dinainte.< Atitudinea acestui android, mo tivul pentru care ne%am îndreptat spre acel semnal, totul se potrive$te, c)iar dacă nu pot s%o dovedesc, ,ise ea înain te de a parcur(e întrea(a masă cu privirea $i de a ,&m'i cu adevărat. Anumite persoane vor să%i acopere pe cei care l%au plasat pe As) printre mem'rii ec)ipa.ului lui Nos tromo, iar cea mai 'ună metodă este să mă scoată ap is pă$itor. De acord, perfect. Dar ceva nu poate fi 6aran.at6, 5in fapt ce nu se poate $ter(e. Aceste creaturi e"istă. Eu voi dispărea, ele nu. Acolo, pe planeta aceea, se află o navă e"traterestră la 'ordul căreia se (ăsesc mii de ouă. Mii. Mă%n ele(e i9 0ă sfătuiesc să trimite i acolo o e"pedi ie cu misiunea de a căuta acest aparat, pe 'a,a coordona telor noastre de ,'or, $i apoi să înlăture această amenin are. 5el mai 'un mi.loc ar consta în folosirea unei 'om'e nucleare... 4nainte ca una dintre ec)ipele voastre de e"plorare să nu vă aducă o mică surpri,ă. 8 Mul umesc, master principal 1iple?, începu 0an LeuAen. Am... 8 +entru că una sin(ură din c)estiile alea a reu$it să ucidă pe to i mem'rii ec)ipa.ului din care făceam parte în mai pu in de douăspre,ece ore de la na$tere. Administratorul se ridică în picioare. 1iple? nu era sin(ura care%$i epui,ase ră'darea. 8 Mul umesc. Am terminat= 8 ;a nu, nu am terminat, se porni ea, ridic&ndu%se. La dracuN, o să termina i c&nd o să a.un(ă alea aici. Atunci n%o să mai ave i dec&t să vă face i ru(ăciunea. Să vă faceţi rugăciunea! 1epre,entantul A5E se răsuci calm spre administrator. 8 Eu cred că dispunem de un număr suficient de ele mente pentru a lua o )otăr&re. 5onsider că este timpul să înc)idem acest intero(atoriu $i să ne retra(em pentru deli'erări. 0an LeuAen se uită la ceilal i mem'ri ai comisiei. Era ca $i cum se afla în fa a unei o(lin,i, fiindcă în ciuda diferen elor morfolo(ice to i erau anima i de unul $i ace la$i spirit. Nu puteau să pronun e verdictul pe loc, n%ar fi fost de efect în procesul ver'al. Forma era mai importantă dec&t fondul. 8 Doamnelor9 Domnilor9 :Semne din cap apro'a toare. 0an LeuAen î$i îndreptă aten ia asupra persoanei care făcea o'iectul acestei discu ii. Al acestei disec ii, se (&ndi ea cu amărăciune.< ;inevoi i a ne scu,a, master principal 1iple?9 8 Si(ur că nu. Se întoarse tremur&nd de indi(nare, pentru a părăsi sala. 0ă,u în treacăt ecranul cu ima(inea lui Dallas. 5ă pitanul Dallas. Dallas, prietenul ei. Dallas, iu'itul ei. Dallas care murise. Ie$i furioasă. Spusese, încercase totul, dar o declaraseră vinovată $i făceau acum cele necesare pentru ca .udecarea ei să pară impar ială. Simple formalită i. 5ompania $i alia ii ei erau speciali$ti în asemenea proceduri. +ierderile umane nu erau (rave, dacă era posi'il să fie (olite de con inu tul emo ional. 1eduse la simple numere, puteau fi trecute într%un raport anual. Iată de ce era necesar să se efec tue,e o anc)etă, să traducă emo iile în coloane de cifre. 2re'uia dat un verdict. Dar cu .umătate de (ură, în a$a fel înc&t să nu audă vecinii. Nimic din toate acestea nu o în(ri.orau cu adevărat pe 1iple?. Sf&r$itul iminent al carierei n%o îndurera. 5eea ce nu putea accepta, era stupiditatea acestor persona.e atot puternice. 1efu,au să creadă. Ein&nd cont de mentalita tea lor $i de a'sen a dove,ilor materiale, era de în eles. Dar să nu se (&ndească o clipă că ea ar putea să spună adevărul $i să nu%i verifice spusele, asta nu le%o putea ierta. Mi,a nu era via a ei

ratată, nu mai mult dec&t ca riera pu in spectaculoasă de ofi er secund al flotei comerciale. Dar ce le păsa lor= Dacă un lucru putea fi transcris în termeni de pierderi sau profituri, nu le păsa. Dădu cu piciorul în perete, în apropierea lui ;urDe, care cumpăra cafea $i (o(o$i de la distri'uitorul de pe culoar. Ma$ina%i mul umi politicos $i%i returnă credit cardul. 5a mai toate lucrurile de pe #ateAa?, distri'ui torul era inodor. La fel ca lic)idul întunecat care cur(ea din el. Despre (o(o$i, nici să nu mai vor'im. 8 I%ai aran.at, declară ;urDe nădă.duind să%i mai ridice moralul. Ea îi fu recunoscătoare, c)iar dacă nu reu$ise. Dar nu avea nici un motiv să%$i verse focul pe acest 'ăr'at. Mai multe 'ucă i de ,a)ăr $i pu ină fri$că sintetică reu$iră să%i dea un oarecare (ust simulacrului de cafea. 8 Au dat verdictul înainte de intrarea mea în sală. Mi%am pierdut toată diminea a. Ar tre'ui să le dea tu turor scenariile, inclusiv împricinatului. Ar fi mai simplu să le ,ică ce vor să audă dec&t să încerce să%$i memore,e faptele. -tii ce cred ei9 8 4mi înc)ipui. -i mu$că din (o(oa$ă. 8 5red că sunt ne'ună. 8 E$ti, ,ise el vesel. Ia o (o(oa$ă. 5iocolată sau fri$că9 Ea privi cu de,(ust inelul de cocă pe .umătate coaptă pe care i%l întindea. 8 5are%i diferen a9 8 5uloarea. Ea nici nu ,&m'i. 6Deli'erările6 nu se prelun(iră. N%aveau nici un mo tiv, se (&ndi ea a$e,&ndu%se. ;urDe î$i ocupă locul din cealaltă e"tremitate a sălii. 0ru să%i facă un semn cu oe)iul, dar se ră,(&ndi. Ea îi ()ici inten iile $i îi fu re cunoscătoare că se răs(&ndise. 0an Leuvven î$i drese (lasul $i nu cre,u de cuviin ă să%i mai privească pe ceilal i mem'ri al comisiei pentru a o' ine spri.inul lor. 8 Această comisie de anc)etă $i%a dat verdictul. Este evident că master principal Elen 1iple?, N55%lKMOL, a ac ionat fără discernăm&nt $i este prin urmare declarată inaptă de a%$i păstra 'revetul de ofi er secund al flotei comerciale. Dacă unii din .udecătorii ei se a$teptau s%o vadă pe 1iple? reac ion&nd, fură de,amă(i i. Ea%i privi nemi$cată $i sfidătoare, cu 'u,ele str&nse. Dar fără îndoială că răsuflară u$ura i. /rice i,'ucnire ar fi fost consemnată în procesul ver'al. 0an LeuAen continuă enun area ver dictului, neav&nd de unde să $tie că acu,atul ii $i pusese o capă $i o (lu(ă, ne(re. 8 ;revetul men ionat este prin urmare suspendat, p&nă la o nouă e"aminare a acestei c)estiuni, la o dată ulterioară, care răm&ne de sta'ilit. :4$i u$ură respira ia, după care $i con$tiin a!< 5u toate acestea, in&nd cont de perioada foarte mare petrecută de împricinată în )ipersomn, responsa'ilitatea personală nu va fi pusă în cau,ă, deocamdată. 6Deocamdată6, se (&ndi ea. / e"presie specifică lim'a.ului 5ompaniei, care însemna! 6Eine% i fleanca, fe re$te%te de presă $i o să ai parte de pensie.6 8 E$ti li'eră $i sin(ură răspun,ătoare de propriile ac iuni pe o perioadă de pro'ă de $ase luni, timp în care vei fi supusă unui e"amen medical lunar efectuat de un psi)omed a(resat de către cei $i de a urma tratamentul pe care acesta va considera util să i%l prescrie.

Era scurt $i e"plicit $i at&t de amar înc&t ea%l în()i i deodată. Numai după ce 0an LeuAen se ridică $i ie$i din sală, ;urDe o'servă privirea lui 1iple? $i încercă să o re ină. 8 Las%o, îi murmură. S%a terminat. Ea%i respinse m&na $i se îndepărtă. 8 E"act, răspunse ea lun(ind pasul. Nu mai au să%mi facă. 4l a.unse pe 0an LeuAen la ascensor. 8 De ce nu trimite i pe cineva la L0%KLM9 Acesta o privi. 8 Ar fi inutil, doamnă 1iple?. >otăr&rea comisiei este fără apel. 8 +u in îmi pasă de )otăr&rea comisiei. Nu mi%e de soarta mea ci de a amăr& ilor care riscă să descopere după noi aparatul acela. De ce a i refu,at verificarea spuselor mele9 8 +entru că s%a făcut de.a, răspunse el sec. +opula ia acelei lumi a e"plorat%o $i nimeni nu a semnalat pre,en a unui 6or(anism ostil6 sau a unei nave e"traterestre. 5re,i că sunt t&mpit9 5re,i că nu am fost precau i, numai dacă ar fi fost să se pună în discu ie responsa'ilitatea noastră de către eventuale anc)ete ulterioare9 De fapt, lumea aceea se nume$te Ac)eron, acum. 5inci,eci $i $apte de ani. 7n răstimp important, în care omenirea putuse reali,a at&tea lucruri. Să construiască, să se mute, să se fonde,e noi colonii. 1iple? încerca să asimile,e sensul vor'elor administratorului. 8 5e popula ie9 De cine e vor'a9 0an LeuAen urma să intre în ca'ină. 1iple? întinse m&na vr&nd să împiedice u$ile să se înc)idă. 5elulele foto%electrice a$teptară, docile, pentru ca ea să%$i retra(ă 'ra ul. 8 2erraformatori, e"plică 0an LeuAen. Făuritori de planete. Am reali,at mari pro(rese în acest domeniu, în timp ce dumneata dormeai. +a$i uria$i. 5osmosul nu este deloc ospitalier, dar vom sc)im'a această stare de lu cruri. +e Ac)eron se află ceea ce noi numim o colonie de terraformare. Ec)ipele noastre au instalat epuratoare pentru a face aerul respira'il. 1eu$im acest lucru astă,i într%un mod eficace $i economic, dacă dispunem de o at mosferă locală pentru a fi modificată. >idro(en, ar(on... c)iar dacă metanul este prefera'il. /r, Ac)eron se scaldă în metan $i am (ăsit destul o"i(en $i a,ot pentru începe rea procesului. Deocamdată, aerul este (reu respira'il, dar cu timpul, ră'dare $i multă muncă, specia umană va dispune de o nouă lume locui'ilă. Nu (ratis 'ineîn eles. 5ompania noastră nu a fost fondată cu un scop filantrop pic, c)iar dacă ea contri'uie din plin la pro(resele uma nită ii. Este o întreprindere de mare anven(ură. 0a dura decenii. 2otul a început acum mai 'ine de două,eci de ani $i nu am avut de atunci de%a face cu nici un incident cât de mic! 8 De ce nu mi s%a spus9 8 7nora le era teamă că ai fi fost influen ată $i inci tată să modifici termenii depo,i iei dumitale. +ersonal, nu cred că aceasta ar fi sc)im'at ceva. Este evident că e$ti sinceră $i că dumneata cre,i ceea ce afirmi. 8 7$ile încercară să se înc)idă $i 1iple? le împinse cu 'rutalitate. 5eilal i pasa(eri începură să%$i manifeste ne ră'darea. 8 5& i coloni9 0an LeuAen se încruntă. 8 La ultimul recensăm&nt, între $ai,eci $i $apte,eci de familii. Am o'servat că oamenii au un randament su perior c&nd nu sunt separa i de cei dra(i. Este o solu ie costisitoare, dar $tiu că se va dovedi renta'ilă, pe termen lun(. 4n plus, în acest mod mem'rii acestor comunită i au sentimentul apartenen ei la ni$te adevărate colonii, $i

nu la ni$te $antiere i,olate. 0ia a lor este desi(ur (rea, mai ales pentru femei $i copii, dar la sf&r$itul contractului, toată familia va fi lipsită de (ri.i. Aceste noi dispo,i ii sunt 'enefice pentru to i. 8 Isuse, în(ăimă ea! 7nul dintre pasa(eri se apropie. 8 0ă deran.ăm poate cumva9 A'sentă, 1iple? lăsă să%i cadă m&na. 7$ile, de'locate, se înc)iseră fără ,(omot. 0an LeuAen o uitase de.a, iar ea era a'sor'ită de ima(inile care%i apăreau în minte. Iar ceea ce vedea nu%i plăcea deloc.

L Nu era nici cea mai plăcută dintre lumi, nici cel mai 'l&nd anotimp. Supuse unor fenomene atmosferice speci fice lui Ac)eron, v&nturile 'ăteau neostoit suprafa a ero dată a planetei. Erau vec)i de c&nd lumea aceasta de pia tră, fără de oceane pentru a le domoli, ar fi nete,it relie ful cu milenii mai cur&nd dacă for ele în fier'ere su' scoar a 'a,altică nu ar fi împins deasupra mereu al i mun i $i alte platouri. 0&nturile de pe Ac)eron duceau o luptă necru ătoare cu lumea care le%a dat na$tere. Nimeni nu avusese cute,an a de a le tă(ădui stăp&ni rea întrea(ă a vă,du)ului, de a mai potoli încr&ncenarea furtunilor de nisip, de a se împotrivi vi.eliei, p&nă, la ve nirea oamenilor. Ace$tia ane"aseră Ac)eronul, iar ei nu revendicau această planetă su' forma actuală :o priveli$te infernală de st&nci cu forme c)inuite $i de nisip, a'ia vi,i'ile printr%o atmosferă (ăl'uie saturată de praf<, dar a$a cum va fi să fie c&nd epuratoarele vor fi desăv&r$it lucrarea lor. Aerul era supus unei metamorfo,e lente $i metanul făcea loc de.a o"i(enului $i a,otului. După aceea v&nturile vor fi îm'l&n,ite $i în sf&r$it oamenii vor remodela suprafa a. 0a re,ulta un climat plăcut care va st&rni la r&ndu%i ploaie, ,ăpadă, via ă. Aceasta era dispo,i ia testamentară a epocii actuale pentru (enera iile ce vor să vină. Dar, deocamdată, locui torii lui Ac)eron asi(urau func ionarea epuratoarelor $i luptau pentru întruc)iparea unui vis tot )rănindu%se din re,ervele lor de d&r,enie $i umor, motiva i fiind de ni$te salarii fa'uloase. Nu vor apuca să vadă Ac)eronul ca un tăr&m al a'unden ei. Numai 5ompania avea o speran ă de via ă destul de mare pentru aceasta. 5ompania era ne muritoare, nu $i pionierii. Sim ul umorului, propriu tuturor aventurierilor trăind în condi ii de e"isten ă precare era pre,ent prin întrea(a colonie, $i în mod deose'it pe placa de o el prinsă între pi lonii de 'eton care se aflau dincolo de ultima structură inte(rată! S+E1ANEA L7I >ADLEP 8 +op. 1QG locuitori ;ine a i venit pe Ac)eron. Su' care un auto)ton $u(u'ă adău(ase fără autori ,a ie oficială! ă doresc o !edere plăcută, cu vopsea inde le'ilă. 0&nturile i(norau această urare. Firele de nisip pe care le purtau corodaseră în mare parte placa de o el $i o nou%venită, poftită pe Ac)eron de către epuratoarele de atmosferă, mai pusese $i semnătura ei 'rună! primele ploi erau răspun,ătoare de primele pete de ru(ină. 4n spatele acestei plăci se (ăsea colonia 8 structuri de metal $i de plasto'eton le(ate între ele prin tu'uri ce pă reau prea fra(ile pentru a fi în stare să înfrunte ur(ia. Ansam'lul evoca un 'uncăr, iar dacă nu avea un aspect mai impresionant dec&t peisa.ul, cu alcătuirile pietroase 'ătute de v&nturi $i mun ii tortura i, colonia era însă

tot at&t de solidă $i mult mai primitoare. Ea î$i apăra popu la ia de v&nturi $i de atmosfera încă rarefiată. 2ractoare cu ro i enorme $i alte ve)icule se deplasau lent pe drumurile dintre clădiri, intrau, ie$eau din (ara.uri su'terane, ca ni$te colportori. +e imo'ilele comerciale luceau firme neonice, poftind popula ia să se 'ucure de distrac iile nu multe $i nu (ro,ave în sc)im'ul unor sume nu mici. Acolo unde salariile sunt mari, se ivesc micile 'isnisuri ale unor femei sau 'ăr'a i cu ini iativă. 5om pania nu considera astfel de activită i deose'it de lucra tive, dar vindea de(ra'ă concesiuni celor îndră,ne i. Dincolo de colonie se înăl a primul epurator de atmos feră. Alimentat de către o centrală termonucleară, vărsa întruna aer purificat spre cerul întunecat. Materiile pulve rulente $i (a,ele periculoase erau eliminate prin com'us tie sau disociere c)imică fiind înlocuite cu o"i(en $i a,ot. Intra aerul nociv, ie$ea aerul curat. +rincipiul era simplu, dar procesul era $i lent $i costisitor. 2otu$i, ce valoare se poate acorda unei planete9 -i Ac)eron era, la urma urmelor, o lume mai ospitalieră de c&t altele, a căror terraformare fusese finan ată de către 5ompanie. Avea măcar o atmosferă care putea fi modifi cată, ceea ce era mai u$or de reali,at dec&t să cree,i una din nimic. Mai avea $i o (ravita ie foarte apropiată de norma standard. 4n această privin ă era un adevărat pa radis. >aloul incandescent care încorona sta ia de epurare a atmosferei, un turn conic asemănător unui vulcan, te du cea cu (&ndul la infern. 5olonii erau con$tien i de carac terul său sim'olic $i nu se sfiau să (lumească pe seama lui. Nu veniseră pe Ac)eron pentru a se 'ucura de cli matul planetei. Nu vedeai nici o persoană de constitu ie fra(ilă prin cu loarele coloniei. 5)iar $i copiii erau înăspri i din cau,a mediului. Nu erau 'rutali, ci re,isten i at&t pe plan men tal c&t $i fi,ic. 5ei care preferau actele de 'ravură nu%$i (ăseau locul aici. Se învă a foarte repede că întra.utorarea era indispensa'ilă supravie uirii. 5opiii cre$teau mai re pede dec&t cei de pe +ăm&nt sau din lumile mai ospita liere $i mai 'o(ate. La fel $i părin ii lor. Ei apar ineau unei rase aparte, independente, con$tientă de faptul că nu se putea 'i,ui dec&t pe ea însă$i. 5olonii de pe Ac)eron nu erau însă unici în felul lor* ei a.unseseră aici la 'ordul unor nave cosmice, iar înain ta$ii lor 8 în căru e. Faptul că se considerau ni$te pionieri $i nu simple nu mere de matricolă îi a.uta să accepte această situa ie, această e"isten ă dură. 4n inima acestui nucleu de oameni $i ma$ini se înăl a clădirea centrului de e"ploatare. Domina toate celelalte structuri artificiale ale Ac)eronului, cu e"cep ia sta iilor de epurare a atmosferei. 0ă,ut din e"terior, părea spa ios. 4n interior, nu (ăseai nici un spa iu li'er. Materiale de tot felul se în(rămădeau prin col uri, tuneluri stră'ăt&nd spa iile de su' plan$euri, pasarele întinse pe deasupra. -i ar fi fost nevoie de mai mult spa iu. /amenii se în()e suiau tot mai mult pentru a face loc ordinatoarelor $i ma $inilor. >&rtiile se adunau în teancuri imense, cu toate eforturile neîncetate de reducere a informa iilor necesare în 'i i electronici. Materialul venit de cur&nd se acoperea repede de ,(&rieturi, de umflături $i de arcuri 'rune lă sate de ce$tile de cafea. Doi oameni erau răspun,ători de aeest centru $i, în con secin ă, de întrea(a colonie! directorul de e"ploatare $i ad.unctul său. 4$i vor'eau prietene$te, titlurile sforăi toare nu aveau nici un sens în aceste lumi de frontieră. 5el care acorda prea mare importan ă etic)etei $i făcea ca, de ran(ul său risca să se tre,ească afară, fără emi ă tor $i fără costum de supravie uire.

Ei se numeau L?decDer $i Simpson $i păreau c&t se poate de preocupa i. Am&ndoi aveau acea e"presie pro prie oamenilor pentru care somnul este o amantă în 'ra ele căreia nu se a'andonau dec&t arareori. L?decDer se măna cu un conta'il o'sedat de o deduc ie fiscală omisă cu ,ece ani în urmă. Simpson era un 'ăr'at corpolent $i ursu,, cu căma$a udă de transpira ie mai tot timpul, $i în mod si(ur că s%ar fi sim it mai 'ine la volanul unui ca mion dec&t în fruntea unei colonii umane. Din păcate, avea $i creier $i mu$c)i, fapt ce nu fusese trecut cu ve derea de su'ordona ii lui. L?decDer îl a'ordă p&nă să apuce să 'ată în retra(ere. 8 Ai luat la cuno$tin ă de raportul meteo pentru săp tăm&na viitoare9 Simpson mesteca ceva mirositor care%i parfuma (ura. L?decDer 'ănuia că era un dro( inter,is, dar nu ,ise ni mic. Simpson era superiorul lui $i în plus avea de (&nd să% i ceară ceva. Aceste vicii mărunte nu erau încura.ate pe Ac)eron, dar nu erau considerate ni$te crime, at&ta timp c&t nu st&n.enea activitatea. -i%a$a era dificil să% i păstre,i sănătatea mintală într%un asemenea mediu. 8 5e e cu el9 8 / să avem parte de o adevărată vară indiană. 0&n turile o să scadă la patru,eci de noduri. 8 A, perfect. E ca,ul să%mi iau lo iunea de pla.ă. 5e căcat, măcar de%a$ vedea pu in soarele. L?decDer clătină din cap, de,apro'ator. 8 Mereu nemul umit, a$a%i9 Nu i%e de a.uns să $tii că e încă a(ă at pe undeva, pe sus9 8 Niciodată nu%mi prie$te nimic, n%am ce face. Ar tre'ui să mul umesc 5erului, nu9 Ai altceva să%mi spui, L?decDer, sau vrei să tra(i de pau,ă9 8 A$a fac eu, las norocul să treacă pe l&n(ă mine. 5red că o oca,ie ca asta n%o să mai am dec&t peste vreo doi ani :Se uită pe un listin(.< 4 i aminte$ti de prospectorii pe care i%ai trimis pe platoul ăla înalt situat dincolo de mun ii Ilium, acum două ,ile9 8 Mda. 7n $mec)er de pe +ăm&nt s%a (&ndit poate că ,ona aia ar cuprinde minerale radioactive. Am cerut ni$te voluntari $i unul Borden a ridicat m&na. I%am spus să se ducă să vadă ce%i acolo, dacă dorea. 5eva nou9 8 /mul e acolo, cu nevasta $i ăi mici. Semnalea,ă că a reperat ceva $i vrea să $tie dacă%i vor fi respectate drep turile. 8 Astă,i to i au consilieri .uridici. 5&teodată îmi pare rău că nu mi%am ales meseria asta. 8 5e, să% i strici ima(inea9 -i%apoi, aici nu prea sunt căuta i, iar veniturile lor sunt mai mici ca ale talc. 8 Ia mai ,i o dată. 5ă mă simt mai 'ine. :Simpson scutură din cap $i%$i mută privirea pe un ecran.< Doamne= 7n tip rămas pe +ăm&nt, 'ine mersi în 'iroul lui, ne fur ni,ea,ă coordonatele unui punct situat la mama dracului $i ,ice că să vedem ce%i pe%acolo. Nu se o'ose$te nici măcar să%mi spună de ce $i eu nu%l între' nimic, pentru că n%am c)ef să a$tept răspunsul cincispre,ece ,ile $i care nu poate fi dec&t! 65onfiden ial6. Mă%ntre' c&teodată de ce ne%om 'ate at&ta capul. 8 4 i spun eu, pentru (olo(ani. :Directorul ad.unct se re,emă de o consolă.< Ei, $i ce%i spun lui Borden ăsta9 Simpson se răsuci pentru a putea vedea un ecran care ocupa în mare măsură unul dintre pere i. Se vedea )arta topo(rafică a ,onei e"plorate a Ac)eronului, furni,ată de ordinatorul central. +artea carto(rafiată era foarte redusă, iar re(iunea cea mai de,olată a de$ertului Jala)ari ar fi părut o +oline,ie în compara ie. Simpson se deplasa arareori pe suprafa a Ac)eronului. Func ia îl o'li(a să răm&nă pe l&n(ă centrul de e"ploatare, $i nu avea de ce să se pl&n(ă.

8 Spune%i că, după mine, tot ce (ăse$te e%al lui. 7n tip care are cura.ul să se plim'e pe acolo merită să păs tre,e pentru el tot ce descoperă. 3 2ractorul avea $ase ro i, un 'linda. (ros, pneuri imense $i o placă de protec ie re,istentă la coro,iune. Dacă nici aceasta nu re,ista pe Ac)eron, atunci, practic, nimic nu re,ista. 5arcasa lui a.unsese ca o c&rpeală de 'ucă i de metal decolorate asam'late prin suduri $i ră$ini epo"ide.. Dar era etan$ $i pro(resa re(ulat. +asa(erilor nu le tre 'uia mai mult. Deocamdată, se coco a ,druncin&ndu%se, pe o pantă u$oară. 1o ile mari st&rneau nori de praf vulcanic pe care vi.elia se (ră'ea să%i ducă departe. #resia $i $istul, ero date, se sfăr&mau su' (reutatea lui. 7n v&nt de la vest urla re(ulat lovindu%se de 'linda., că$un&nd pe par'ri,, vr&nd cu tot dinadinsul să%i or'ească, ve)icolul $i pe cei dinăuntru. >otăr&rea celor care conduceau aparatul se adău(a la fia'ilitatea motorului pentru a%l face să urce pe deal! fredona lini$titor în timp ce filtrele reciclau întruna aerul pentru a nu lăsa praful să intre. Ma$ina avea tot at&ta nevoie de aer ca $i ocupan ii ei. Nefiind la fel de de(radat de ur(ie ca $i ve)icolul său, 1uss Borden avea în primul r&nd aspectul caracteristic al persoanelor care trăiau pe Ac)eron de mai mult timp! pielea înc)isă $i uscată de v&nt. Mai pu in accentuată, această descriere se potrivea $i so iei lui, Anne, dar nu $i copiilor care se )&r.oneau în spatele ca'inei centrale. Se urmăreau prin materialul de prelevare portativ $i lă,i, ferindu%se să se lovească de pere i. Strămo$ii lor învă a seră să călărească un animal ciudat numit cal. Mi$cările tractorului nu se deose'eau prea mult de acelea ale aces tor patrupe,i foco$i, iar copiii se o'i$nuiseră cu acestea de c&nd învă aseră să mear(ă. Aveau )ainele $i fe ele pline de praf, în pofida etan $eită ii ve)icolului. Aceasta era una din realită ile dure ale vie ii pe Ac)eron. 5u toate precau iile luate pentru a se i,ola de e"terior, praful tot intra în ve)icole, în 'irouri, c)iar $i în locuin e. 7nul dintre primii coloni dăduse aces tui fenomen numele, mai mult plastic dec&t $tiin ific de 6osmo,ă particulară6. 5ultură ac)eroniană. 5oloni cei mai ima(inativi afirmau că praful era viu, că se ascundea $i a$tepta ca să se desc)idă u$ile $i ferestrele pentru a se năpusti înăuntru, iar (ospodinele se (&ndeau nu fără umor cum era mai 'ine! să spele sau să perie )ainele9 1uss Borden ocoli c&teva st&nci $i%$i făcu loc printre crăpăturile pantei. Eforturile lui erau încura.ate de piui tul re(ulat al locali,atorului 8 o mu,ică plăcută pentru el. ;ipurile se amplificau pe măsură ce se apropiau de punctul de ori(ine al pertur'a iei electroma(netice, dar 1uss nu voia să mic$ore,e volumul. Fiecare semnal era ca o melodie! clinc)etul ariilor de înre(istrări de pe vre muri. So ia ve()ea asupra 'unei func ionări a tractorului $i a sistemelor de supravie uire, în timp ce el conducea. 8 +rive$te! traseul ma(netic e din ce în ce mai pro mi ător, îi ,ise el 'ăt&nd într% un mic cadran situat în dreapta lui. -i e al meu, al meu, al meu. L?decDer a ,is că Simpson $i%a dat acordul. -i totul e înre(istrat. Ni meni n%o să ne ia filonul ăsta. Nici 5ompania nu va putea să ne deposede,e de ea. E al meu, totul e al meu. Femeia îl privi ,&m'ind. 8 7i i că .umătate îmi revine, dra(ule. 8 -i cealaltă .umătate e%a mea. Autorul acestei ere,ii matematice era fiica lor, NeAt, în v&rstă de $ase ani, arăta cu patru ani mai mare $i în sufle ită de aceea$i ener(ie ca $i părin ii $i tractorul la un loc. 2atăl îi adresă un ,&m'et dră(ăstos, fără să%$i ia oc)ii de la ta'loul de 'ord.

8 Am prea mul i asocia i. Feti a reu$ise să%l epui,e,e pe fratele mai mare. 8 2im se plictise$te, ta i. -i eu. 5&nd ne întoarcem9 8 5&nd vom fi 'o(a i, NeAt. 8 A$a răspun,i tot timpul. :Ea se ridică a(ilă ca o maimu ă<. 0reau să mă%ntorc, să mă .oc de%a 6Mon$trii în la'irint6. Fa a fratelui ei se sc)imonosi. 8 Atunci te .oci sin(ură. 2ri$e,i mereu. 8 Nu%i adevărat= făcu ea pun&ndu%$i pumni$orii în $oldurile slă'u e. Cici a$a pentru că sunt mai tare $i te oftici. 8 Nici pomeneală. 2u te ascun,i prin ni$te conducte pe unde nu se poate trece. 8 -i ce dacă9 De%aia sunt cea mai 'ună. Mama lor î$i luă oc)ii de la pupitrul de control, c&t să ,ică! 8 Ast&mpăra i%vă am&ndoi. Iar dacă vă mai prind că vă .uca i în sistemul de aerisire, vă ale(e i cu c&teva la fund. Nu numai că e inter,is de re(ulament, dar este $i foarte periculos. +ute i să nu nimeri i o 'ară $i să căde i într%un canal. 8 A), mami. 5ine%i a$a prost să cadă= 2o i copiii se duc acolo $i nimeni n%a pă it nimic. Suntem pruden i. Iar eu sunt cea mai 'ună pentru că eu pot să mă strecor pe unde ceilal i nici nu reu$esc să intre. 8 5a un vierme, replică fratele ei, sco &nd lim'a. Ea îl în(&nă. 8 Ei%e neca,, i%e neca,. El întinse m&na să%i pi$te lim'a $i ea ipă de spaimă, arunc&ndu%se îndărătul unui anali,ator de filoane. 8 +otoli i%vă, porunci Anne Borden cu un (las în care era mai multă iu'ire dec&t supărare. Sta i $i voi locului două minute măcar, da9 Nu mai este mult. Ne întoarcem cur&nd la >adle? $i... 8 Dumne,eule= 1uss Borden se ridicase pentru a vedea prin par'ri,. 7it&nd de (&lceava celor mici, femeia veni l&n(ă el. 8 5e se înt&mplă, 1uss9 2ractorul devie 'rusc spre st&n(a $i ea se a(ă ă de umărul lui. 8 E ceva acolo. / secundă s%au dat la o parte norii $i am văzut. Nu $tiu ce anume, dar este enorm. -i ne apar ine. Eie, mie, $i copiilor... 4n raport cu mărimea navei e"traterestre, tractorul care s%a oprit nu prea departe, părea minuscul. Din pupa epavei se ridicau spre cer doi piloni de sticlă sau de metal, cur'a i armonios de$i ciudat. De departe parcă erau 'ra ele întinse ale unui om culcat, fi"at într%o ri(iditate ca daverică. 7nul era mai scurt $i totu$i simetria navei răm&nea întrea(ă. 5oncep ia navei era la fel de surprin,ătoare ca $i as pectul său. +oate că ea crescuse $i nu era dec&t re,ultatul unui plan de construire determinat. 7mflătura cocăi avea ace la$i luciu sticlos nemaiînt&lnit, pe care nisipul adus de v&nturile Ac)eronului nu au reu$it să%l distru(ă. Borden 'locă fr&nele tractorului. 8 De data asta, am tras lo,ul cel mare. Anne, scoate ec)ipamentul. Mă (&ndesc dacă or putea sinteti,a $i ni$te $ampanie la >adle? 5afR. So ia lui rămăsese intuită în fa a (eamului (ros. 8 Stai să ne uităm pu in $i să întoarcem $i după aceea om săr'ători evenimentul. +oate că nu suntem primii des coperitori.

8 #lume$ti9 Nu e nici o 'ali,ă pe platoul ăsta afu risit. Nici un .alon. Nu a venit nimeni înaintea noastră aici. Nimeni= 5)estia asta ne apar ine= El se îndrepta de.a spre partea din spate a ca'inei. Anne era tot neîncre,ătoare. 8 Este (reu de cre,ut că un lucru a$a de mare $i care emite acest (en de re,onan ă a putut să răm&nă aici at&ta timp fără să fie o'servat de cineva. 8 +rostii= :Borden î$i lua de.a com'ine,onul presu ri,at, apăsa pe clapele de etan$ei,are fără să se uite, tră (ea fermoarele cu o u$urin ă datorată unei practici în delun(ate.< E$ti prea pesimistă. Ei%a$ în$ira o (rămadă de motive pentru care nu a fost o'servat p&nă acum. 8 De e"emplu9 Ea întoarse fără c)ef spatele la )u'lou $i începu să se ec)ipe,e pentru ie$ire. 8 De e"emplu, mun ii ă$tia o ascund fa ă de detec toarele coloniei, $i $tii că sateli ii de suprave()ere nu sunt 'uni de nimic în atmosfera asta. 8 -i infraro$iile9 Ea remontă înc)iderea cu (lisieră a com'ine,onului presuri,at. 8 5e infraro$ii9= 7ită%te $i tu! mort ca un cui ru (init. / fi aici de mii de ani. -i c)iar dacă ar fi venit ieri, nu se putea capta nimic în infraro$u în partea asta a planetei* aerul scos din epuratoarele de atmosferă e prea cald. 8 Atunci, cum se face că ăia de la centru au nimerit%o la fi"9 Ea termină cu ec)iparea $i%$i punea ni$te aparate la centură. El dădu din umeri. 8 5um dracuN să $tiu eu9 Dacă te frăm&ntă c)estia asta, n%ai dec&t să%l între'i pe L?decDer la întoarcere. Im portant e că ne%a desemnat pe noi să venim pe%aici în cercetare. 5e noroc pe capul nostru= :Se răsuci spre u$a sasului.< 0ino, frumoasa mea. >aidem, $i%ora desc)ide cu fărul te,aurului. +un rămă$a( că înăuntru sunt o sume denie de $mec)erii de mare pre . La fel de entu,iastă, însă mai pu in e"u'erantă, Anne Borden str&nse (arniturile de etan$ei,area ale com'ine ,onului. Apoi, so $i so ie î i verificară unul celuilalt ec)i pamentul! o"i(en, unelte, lămpi, 'aterii, totul cum tre'uia. 5&nd erau (ata de a ie$i din tractor, femeia le aruncă o privire severă copiilor. 8 1ăm&ne i înăuntru, copii. A i în eles9 8 Da, mamă, răspunse 2im, vi,i'il de,amă(it. Nu pot să vin cu voi9 8 Nu, nu po i să vii cu noi. / să% i povestim la întoarcere. Ea trase u$a sasului după ea. 2im se duse numaidec&t la )u'loul cel mai apropiat $i%$i lipi nasul de (eam. 4n e"terior, fascicilele lămpilor de pe că$tile părin ilor lui luminau un peisa. crepuscular. 8 Nu pricep de ce nu pot să mer( cu ei. 8 +entru că a$a a ,is mama. 2ot (&ndindu%se la ce s%ar putea .uca mai apoi, 6NeAt î$i lipi fa a de alt )u'lou. Lumina pălea odată cu îndepăr tarea părin ilor ei în direc ia ciudatei nave. 5eva o prinse prin spate, urlă, se răsuci spre fratele ei. 8 2ri$orule= El fu(i imediat, în căutarea unei ascun,ători. Feti a îl urmă stri(&nd. 5oca navei străine îi domina pe cei doi 'ipe,i care se că ărau pe (ro)oti$. 0&ntul urla. +raful ascundea soa rele. 8 Nu cre,i că ar tre'ui să c)emăm 'a,a9 între'ă Anne fără să%$i ia oc)ii de la aparat. 8 Stai să vedem ce nume să%i dăm $mec)eriei ăsteia. 1uss Borden punctă răspunsul cu o lovitură de picior într%un 'loc de rocă vulcanică ce se (ăsea în drumul său.

8 De ce nu 6mare c)estie amenin ătoare69 Se întoarse spre ea. Dincolo de vi,iera că$tii sale, în fă i$area îi trăda surprinderea. 8 Dar ce te%a apucat, scumpo, e$ti nervoasă9 8 Dat fiind că intrăm acum într%o epavă e"traterestră de tip necunoscut, nu%i de mirare, a$a%i9 Ei o 'ătu pe umăr. 8 #&nde$te%te doar că aparatul ăsta înseamnă o (ră madă de 'ani. 5)iar dacă e (ol, repre,intă o avere. E o relicvă de nepre uit. /are cine%o fi făcut%o, de unde%a ve nit $i de ce s%a pră'u$it pe lumea asta pierdută9 Din voce $i înfă i$are ră,'ătea entu,iasmul. :Arătă spre o parte mai întunecată dintr%o latură a navei.< 8 / por iune a cocăi a cedat la impact. >ai să vedem ce%are înăuntru. +orniră către desc)i,ătură. Anne Borden, nelini$tită, studia nava. 8 Nu cred că a fost un accident. +are să facă parte inte(rantă din cocă, 1uss. 5ei care au conceput ma$ină ria asta nu prea a(reau un()iurile drepte. 8 #usturile lor sunt ultima mea (ri.ă. "ntrăm. 3 / lacrimă stin()eră luneca pe o'ra,ul lui NeAt Borden, care se uita de la o vreme prin par'ri,. 4n cele din urmă, î$i părăsi postul de o'serva ie $i se îndreptă spre scaunul conductorului $i%l ,(&l &i pe fratele ei care ador mise. 2rase aer pe nas $i î$i $terse lacrimile ca să nu vadă că pl&nsese. 8 2imm?... tre,e$te%te. Au plecat de%at&ta timp. Fratele ei clipi, î$i luă picioarele de pe consola de pilota. $i se a$e,ă în fund. Se uită calm la ceasul din ta'loul de 'ord $i scurtă priveli$tea întunecată $i măturată de v&nt. 4n ciuda i,ola iei tractorului, puteau au,i v&ntul 'ăt&nd, motorul fiind oprit. 8 / să fie 'ine, NeAt. 2ati $tie ce face. Atunci u$a e"terioară de desc)ise cu ,(omot lăs&nd să intre v&ntul, praful odată cu o um'ră uria$ă. NeAt urlă $i 2im sări de pe scaun. Mama lor smulse vi,iera că$tii $i o aruncă c&t colo, fără să%i pese de instrumentele delicate pe care le%ar putea strica. 4n oc)i i se citea teroarea, iar tendoanele (&tului se reliefau puternic. 2recu pe l&n(ă copii $i apucă microfonul din ta'loul de 'ord url&nd! 8 Ma?da?= Ma?da?= Aici Alp)a Jilo doi patru nouă $i c)em 5ontrolul din >ardle?. 1epet. Aici Alp)a Jil... NeAt a'ia o au,ea. 4$i inea m&inile lipite de (ură pentru a se apăra de atmosfera viciată. 4ndărătul ei, fil trele tractorului (emeau încerc&nd în ,adar să purifice aerul saturat de praf. Era în fa a sasului $i nu reu$ea să%$i ia oc)ii de pe corpul tatălui ei care ,ăcea pe solul acestei planete. Mama lor i,'utise să%l t&rască înăuntru. -i NeAt vedea ceva pe fa a lui. 5reatura era turtită $i avea ni$te coaste proeminente, un mare număr de picioare c)itinoase aidoma celor de artropode $i o coadă lun(ă musculoasă încolăcită pe (& tul lui 1uss Borden. Semăna cu un limur mutant, cu o carapace suplă. 5orpul tresăltă ca o pompă. Dar nu era nicicum ma$ină, era un or(anism fără nici o îndoială, o vietate c&t se poate de ur&tă. /c)ii copilului se umplură de lacrimi $i, de această dată, nu reu$i să se stăp&nească.

H Lini$tea din apartament nu era deran.ată dec&t de su netul ecranului video din perete. Ne'ă(&nd în seamă spoturile pu'licitare, 1iple? urmărea fumul lene$ care se ridica din i(ara decoti,ată $i care desena volute cu contururi difu,e în atmosfera sta(nantă. De$i ,iua era pe sf&r$ite, reu$ise să nu se uite în o(lin dă de diminea ă. A$a era mai 'ine, fiindcă înfă i$area ei ne(li.entă ar fi deprimat%o $i mai mult. Apartamentul era mai pre,enta'il, cu c&teva tu$e decorative, c&t să nu pară auster. 5u toate acestea, nici un element de decora ie nu era personal. -i era lesne de în eles. 1iple? î$i lăsase în urmă e"isten a anterioară. 5)iuveta era plină oc)i cu veselă murdară, de$i spălătorul de vase era (ol. +urta un )alat care, parcă îm'ătr&nea la fel de repe de ca $i proprietara lui. 4n camera de alături, l&n(ă pat era un morman de cear$afuri $i cuverturi. Bones dădea t&rcoale prin 'ucătărie, nădă.duind că va da peste vreo 'ucă ică mai de doamne%a.ută. Cadarnică osteneală. ;ucă tăria se men inea într%o stare de cură enie accepta'ilă, în ciuda lipsei de cooperare a ocupantei acestor locuri. 8 >ei, ;o'= 'e)ăi un (las din ecranul mural. Se aude că o să pleci cu familia în colonii9= 8 Este cea mai 'ună deci,ie din via a mea, +)il, răs punse un persona. nesemnificativ, care sur&dea încre,ător, de dincolo de ,id. 0om începe o nouă via ă, vom pleca din nou de la ,ero într%o lume curată în care crimele $i $oma.ul nu e"istă... 1iple? urmărea dialo(ul într%o doară, dar se (&ndea că actorii care de'itau t&mpeniile acestea, apro'ate 'ine în eles de către Administra ia 5olonială, trăiau pro'a'il pe coasta de Est. 4ntr%un cadru plin cu verdea ă. 7na din re$edin ele din 5ape 5od cu vedere spre Mart)aNs 0ine?ard, în >ilton >ead* sau dintr%un alt refu(iu nepoluat re,ervat pentru cei care $tiu să se dea 'ine pe l&n(ă $efi. 5a,ul ei era diferit. Fără aer iodat, nici 'ri,ă montană. 5ompania o instalase, în inima ora$ului $i ar fi tre'uit să fie fericită. 2icălo$ii= Ducă%se dracului= 0a (ăsi ea ceva. Doreau numai ca ea să tacă o vreme, să se calme,e. S%au (ră'it să%i dea o locuin ă $i să%i dea o nouă forma ie profesională. -i au uitat de ea. Nu%i părea rău. Nu%$i dorea să mai audă de 5ompanie $i nici aceasta nu%$i mai dorea să audă de ea. Dacă nu i%ar fi retras 'revetul, ar fi plecat demult. Soneria de la u$ă o făcu să tresară. Bones se mul umi doar să ridice capul, după care intră în 'aie. Nu%i plăceau intru$ii. Era foarte inteli(ent. Stinse i(ara :(arantată fără produse canceri(ene, ni cotină sau ta'ac... iar a'u,ul fără pericol, dacă ar fi să dai cre,are inscrip iei de pe pac)et<, $i se duse să desc)idă. Nu se osteni să se mai uite prin vi,or. Imo'ilul era 'ine suprave()eat. -i apoi, după cele prin care trecuse, n%o speriau amenin ările ora$ului păm&ntean. 5arter ;urDe era acolo, cu acela$i ,&m'et trist. Ală turi, stătea un 'ăr'at mai t&năr, (rav, îm'răcat în uni forma nea(ră, austeră a ofi erilor corpului marinei colo niale. 8 ;ună seara, 1iple?. :;urDe i%l arătă pe înso itorul său.< Locotenentul #ordon de... 7$a, înc)i,&ndu%se, îi tăie vor'a. 1iple? se re,emase de u$ă dar uită să înc)idă interfonul $i vocea lui ;urDe a.unse la ea prin mem'rana unui difu,or invi,i'il. 8 1iple?, tre'uie să vor'im. 8 Nu. Du%te dracu, 5arter. 4mpreună cu amicul...

8 Imposi'il. Este important. 8 +entru mine, nu. +entru mine, nu mai e nimic important. ;urDe tăcu, dar ea $tia că el era tot acolo. A.unsese să%l cunoască 'ine $i $tia că nu era omul care să renun e cu una cu două. 1epre,entantul 5ompaniei $tia să fie convin(ător. Nu avea nevoie de discursuri. / fra,ă era de a.uns. 8 Am pierdut orice contact cu colonia de pe Ac)eron. 4n sinea ei se căscă un (ol ame itor, con$tienti,&nd su'în elesul acestei nea$teptate declara ii. -ovăi însă înainte de a desc)ide iar u$a. Nu era un vicle$u(. E"pre sia lui ;urDe o confirma. Iar #orman se uita c&nd la unul, c&nd la celălalt. Nu era 'ă(at în seamă $i se sim ea stin ()er, de$i nu voia să se vadă. Ea le făcu loc. 8 Intra i. ;urDe parcurse apartamentul cu privirea $i se a' inu de la orice comentariu cu mult tact. Nu spuse nici o 'ana litate de (enul! 6Este plăcut aici, la dumneata6, pentru că nu era niciodată adevărat. Nu declară nici! 6+ari în plină formă, ar fi fost o minciună la fel de fla(rantă. 2ă cerea lui îi inspiră un pic de respect lui 1iple?, care arătă spre masă. 8 Dori i ceva9 5afea, ceai, $pri 9 8 Ar fi 'ună o cafea, spuse el. #orman dădu din cap. Ea a.unse la tastatura de comandă a 'ucătăriei in te(rate $i ceru două ce$ti. 8 Nu era nevoie să vii cu armata, îi spuse ea cu o încercare de sur&s. Am depă$it stadiul violen ei, psi)omedicii au confirmat%o $i este men ionat $i în ultimul cer tificat medical. :Arătă cu m&na un 'irou pe care erau în(rămădite disc)ete $i )&rtii.< A$a că, de ce escorta asta9 8 Eu repre,int în mod oficial infanteria. Bena lui #orman era evidentă, ca $i dorin a de a%l lăsa pe ;urDe să conducă discu ia. 5e $tia, ce i se povestise despre ea9 se între'ă 1iple?. Era de,amă(it vă,&nd că nu era vor'a de o 'ătr&nă, de o cotoroan ă complet ic nită9 +ărerea lui nici nu avea importan ă. 8 A i pierdut deci orice contact, ,ise ea cu o nepă sare prefăcută. Ei, $i ce%i cu asta9 ;urDe se uită în .os spre (eantă. 8 Ei, $i tre'uie să descoperim ce se înt&mplă acolo. -i repede. 2oate comunica iile sunt întrerupte, $i de prea multă vreme ca să dăm vina pe o defec iune a materialului. 5olonia de pe Ac)eron datea,ă de c& iva ani 'uni. 5ei care trăiesc acolo au e"perien ă $i dispun de un material fia'il. +oate că n%au terminat încă repara iile, dar tăcerea lor dă de (&ndit unor persoane. 2re'uie să vedem ce%i acolo. Numai a$a se mai potolesc spiritele. +ro'a'il că vor re,olva pro'lemele pe care le au acum, p&nă la sosirea a.utoarelor, $i că e"pedi ia asta nu va fi dec&t o pierdere de timp $i de 'ani, dar tre'uie să facem ceva. Nu era nevoie să intre în detalii. 1iple? $tia unde voia el să a.un(ă. Se duse la 'ucătărie $i aduse două ce$ti. 4n timp ce #orman î$i 'ea cafeaua, ea începu să um'le prin cameră 8 prea str&mtă pentru a$a ceva, dar ea tot încerca. ;urDe se mul umea să a$tepte. 8 Nu, declară, ea în sf&r$it. Nici vor'ă. 8 Ascultă%mă. Nu e c)iar ce (&nde$ti. Ea se opri $i%l privi, neîncre,ătoare.

8 Nu e ce (&ndesc9 Nu e ce gândesc# N%am nevoie să (&ndesc, ;urDe. Am fost 'rutali,ată, insultată $i stoarsă de (a$ca voastră de incompeten i $i acum vre i să mă% ntorc acolo# Nici pomeneală= 0ocea%i tremura $i #orman se în$eală asupra cau,elor acestei reac ii. +entru el aceasta era pricinuită de furie $i nu de o spaimă viscerală. 1iple? era terori,ată $i în cerca să%$i ascundă sentimentele în spatele indi(nării. ;urDe tre'uia să $tie ce se petrecea cu ea, dar insistă. N%avea încotro. 8 Ascultă, începu el pe un ton pe care $i%l dorea con ciliant. Nu $tiu ce se înt&mplă acolo. Dacă le%a rămas în pană satelitul releu, $i nu emi ătorul de la sol, numai o ec)ipă de salvare poate să%l repare. 5olonii nu au nici o navetă spa ială. Dacă asta e cau,a tăcerii, tre'uie că a$ teaptă acum o ac iune din partea 5ompaniei. Iar dacă, într%adevăr, satelitul releu este în pană, nici nu va fi ne voie să co'or&m pe planetă. Dar fiindcă nu avem )a'ar de ori(inea pro'lemei, a$ dori să fii cu noi. 4n calitate de consilieră. Asta%i tot. #orman lăsă cea$ca pentru a preci,a! 8 -i, presupun&nd că ar fi necesară o interven ie, nu va fi nevoie să avansa i cu trupele. Eu pot să vă (arante, securitatea. Ea%$i ridică oc)ii la cer. 8 Nu ne vor înso i ni$te simpli solda i, 1iple?, adău (ă ;urDe. Infanteria colonială apar ine unui corp de elită $i dispun de un armament ultramodern. /m plus ma$ină. 0in de )ac oricui. A$a%i, locotenente9 #orman î$i în(ădui un ,&m'et u$or. 8 Antrenamentul nostru ne pre(ăte$te să înfruntăm situa iile cele mai nea$teptate. Am resta'ilit ordinea pe lumi $i mai neospitaliere dec&t Ac)eronul. +entru astfel de opera iuni procenta.ul nostru de pierderi este practic nul. Sper că se va ameliora după această e"pedi ie. Dacă cele declarate aveau scopul de a o impresiona pe 1iple?, e$uaseră lamenta'il. Ea se uită la ;urDe. 8 -i care%i rolul vostru în povestea asta9 8 Ei 'ine, 5ompania s%a asociat cu Administra ia co lonială pentru a finan a implantarea acestei colonii. 7n fel de avans asupra drepturilor miniere $i o parte din pro fiturile viitoare. Ne diversificăm activită ile $i privile(iem terraformarea. Investi ii funciare la scară (alactică. +entru construirea unor lumi noi $i lucruri de acest (en. 8 A)a, 'ine, am vă,ut reclamele. 8 5oloni,area lui Ac)eron nu va aduce nici un pro fit 5ompaniei p&nă la terminarea terraforrnării, dar o intreprindere a$a de importantă are în vedere 'eneficii pe termen lun(. :5onstat&nd că acest ar(ument o lăsa indife rentă, încercă o altă a'ordare.< Am au,it că lucre,i la +ortside, la docuri9 Ea trecu imediat în defensivă, a$a cum prevă,use. 8 E"act, de ce mă între'i9 8 4ncărcătoare, elevatoare, etc.9 8 N%am (ăsit altceva. Nu ara de (&nd să trăiesc din mila altora p&nă la sf&r$itul ,ilelor. /ricum, asta mă ine ocupată $i nu mă lasă să mă (&ndesc la anumite lucruri. 5e%a fost mai rău a trecut. Aveam prea mult timp pentru rneditare. +refer să am ceva de făcut. 8 4 i place munca asta9 8 2e cre,i spiritual9 8 Ei se oferă o nouă posi'ilitate. Dacă i%a$ spune că ai putea redeveni master principal, ai recupera 'reve tul $i că ai reintra în 5ompanie9 2ermini cu comisia, cu

discu iile. Sanc iunea va fi $tearsă din dosar, fără urină. 4n mod oficial, ai fost în permisie. A'solut normal, după o călătorie îndelun(ată. 5a $i cum nimic nu s%ar fi înt&m plat. Nici pensia nu va avea de suferit. 8 -i A5E $i tipii de la asi(urări9 8 Asi(urările au plătit $i afacerea este clasată. Ei nu mai au nici o trea'ă. Dat fiind că nu va fi(ura nimic în dosarul personal, statutul dumitale va fi acela$i ca la plecarea în ultimul ,'or. 5&t despre responsa'ilii A5E, ei ar vrea să participi la e"pedi ie. După cum ve,i, ne%am ocupat de toate. 8 Mai tre'uie să accept. 8 Evident. :Dădu din cap $i se aplecă spre ea. Atitu dinea lui nu era deloc imploratoare, te ducea mai mult cu (&ndul la un v&n,ător e"perimentat.< Este o nouă $an să. Ma.oritatea celor do'or& i de comisia de anc)etă n%au niciodată oportunitatea reluării func iilor. Dacă de vină e satelitul releu, n%ai dac&t să răm&i la 'ord $i să cite$ti o carte p&nă c&nd te)nicii î$i vor termina trea'a, $i apoi să treci să% i ridici solda o' inută pentru timpul petrecut în )ipersomn. Acest episod neplăcut va fi $ters $i vei ocu pa locul dinainte. Acela$i (rad, cumularea tuturor punc telor de pensie, cum se poate mai 'ine. Ei%am studiat do sarul. 4ncă o călătorie de cursă lun(ă $i o' ii 'revetul de căpitan. -i de altfel, este cel mai 'un mi.loc de a% i în vin(e temerile $i de a scăpa de ele. 2e vei întoarce com plet refăcută. 8 Scute$te%mă, ;urDe, făcu ea scurt. Am trecut de.a prin psi)anali,a lunară. C&m'etul 'ăr'atului se estompă, dar vocea se făcu mai puternică! 8 De acord, să lăsăm vor'ăria. Am citit rapoartele. 4n fiecare noapte ai acela$i co$mar $i te tre,e$ti tresărind, asudată $i... 8 Nu= 1ăspunsul meu e nu. :Luă cele două ce$ti, de$i 'ăr'a ii nu%$i terminaseră cafeaua. / altă modalitate de a%i concedia.< Acum lăsa i%mă. 4mi pare rău. Se priviră. E"presia lui #orman era imposi'il de in terpretat, dar 1iple? avu impresia că trecuse de la curio ,itate ladispre . Individul n%avea dec&t să se ducă dracu lui, la urma urmei. ;urDe căută prin 'u,unare $i scoase o cartelă translucidă pe care o puse pe masă înainte de a porni spre u$ă. A.uns în pra( se opri $i ,&m'i. 8 #&nde$te%te la propunerea mea. După aceea, ea rămase sin(ură cu (&ndurile ei. / com panie nu prea a(rea'ilă. 0&ntul.. 0&ntul, nisipul $i cerul întunecat. Discul pa lid al soarelui străin plute$te dincolo de atmosfera furtu noasă. 7n urlet se ridică ascu it $i cre$te în intensitate. +unctul său de ori(ine se apropie, p&nă în clipa în care te tre,e$ti cu el deasupra. -i sunetul te cople$e$te $i te sufocă. 5u un (eamăt ră(u$it, 1iple? se ridică în pat, încle$ t&nd m&inile pe piept. 1espira (reu, dureros. Inspiră ad&nd $i se uită în .ur, prin camera minusculă. Lumina sla'ă a veio,ei îi de,vălui pere ii (oi, cear$afurile că,ute l&n(ă pat, toaleta $i comoda. +e acesta din urmă, coco at pe partea cea mai înaltă, impasi'il, Bones îi întorcea pri virea. 4$i luase acest o'icei la pu ină vreme de la întoar cere. 5&nd venea ora somnului, motanul se ()emuia l&n(ă stăp&na lui p&nă în clipa în care ea a ipea, după care se refu(ia pe comodă. -tia că 1iple? urma să ai'ă co$marul ,ilnic $i prefera să%i lase tot patul. 5u un col al cear$afului î$i $terse 'ro'oanele de su doare de pe frunte, o'ra.i, piept. De(etele căutară în în tuneric o i(ară în sertarul noptierei, dădu un 'o'&rnac în capătul cilindrului $i a$teptă să devină incandescent. 5eva... capul se răsuci 'rusc. Nimic. Doar ,um,etul cea sornicului. 4n cameră nu se aflau dec&t Bones $i ea. 5u cer titudine, nici o rafală de v&nt.

Se înclină în st&n(a $i m&na pipăi în fundul serta rului noptierei în căutarea căr ii de vi,ită a lui ;urDe. / răsuci între de(ete, apoi o introduse într%o fantă a con solei încastrată în mo'ilă. +e ecranul care ocupa peretele opus apărură nuraadec&l cuvintele 6A$tepta i, vă ro(6, ceea ce o făcu ră'dătoare p&nă c&nd în locul lor apăru fi(ura lui ;urDe îl tre,ise, oc)ii 'ăr'atului erau pe .u mătate desc)i$i* era neras, dar sc)i ă un ,&m'et c&nd o recunoscu. 8 Da9 A, 1iple?. Salut. 8 ;urDe, să%mi promi i un sin(ur lucru. :Nădă.duia că era prea pu ină lumină ca interlocutorul să%i poată ve dea e"presia.< 5ă sunte i )otăr& i să%i omor& i $i nu să%i studia i sau să%i aduce i pe +ăm&nt. 5i doar să%i fri(em, să%i st&rpim odată pentru totdeauna. Ea o'servă că vor'ele ei reu$iseră să%l tre,ească defi nitiv. 8 Aceasta este inten ia noastră. /rice lucru pericu los de pe planeta aia va fi distrus. Avem de prote.at o co lonie $i ar fi o prostie să riscăm în pre,en a unor or(anis me poten ial periculoase. Aceasta este politica principală a companiei. 5um (ăsim ceva ostil, îl eliminăm. 5u at&t mai rău pentru savan i, ce dracuN= :Făcu o pau,ă lun(ă $i se apropie de microfon* fa a îi crescu peste măsură pe ecran.< 1iple?, 1iple?, mai e$ti acolo9 Nu mai era timp de stat pe (&nduri. 0enise vremea ac iunii. 8 De acord. Mer(. #ata. / spusese. El era pe punctul de a o felicita sau de a%i mul umi, dar 1iple? întrerupse le(ătura p&nă să apuce să spună ceva. Au,i un ,(omot surd prin a$ternut, în prea.ma ei, $i se răsuci pentru a%i arunca o privire dră(ăstoasă lui Bones. 4$i trecu un()iile pe spinarea motanului care în cepu să toarcă $i să se alinte. 8 Iar tu, dra(ul meu, mă a$tep i aici, cuminte. Animalul se uită fi" la ea $i clipi, ea continu&nd să%i m&n(&ie 'lana de pe spinare. Fără îndoială, el nu în ele sese nici ce îi spusese ea $i nici ce se discutase adineauri, dar, oricum, nu se oferi voluntar s%o înso ească. 5onstat cu plăcere că unul dintre noi a rămas între( la minte, se (&ndi ea strecur&ndu%se în a$ternut.

K Nava era ur&tă, lovită, u,ată. Numeroase piese care ar fi necesitat înlocuirea, fuseseră doar reparate. Era încă so lidă $i utilă pentru a fi trasă pe linie moartă, iar proprieta rii se (&ndeau că era mai economicos să o c&rpească $i să o modifice dec&t să construiască una nouă. Nu era prea ele(antă, iar propulsoarele erau 'utucănoase. +arcă era un munte de metal, de materiale compo,ite $i de ceramică! un morman de fiare ,'urător, un monument ridicat în im pondera'ilitate spre (loria 1ă,'oiului care% $i croia cu pu tere un drum prin această ,onă misterioasă a universu lui, cunoscută su' numele de )iperspa iu. 5a $i navlul uman, ea era pur func ională. -i primise numele Sulaco. 2ransporta paispre,ece visători. 7nspre,ece dintre ei trăiau în ni$te lumi onirice tot at&t de simple $i pa$nice ca $i aparatul la 'ordul căruia se aflau. Al i doi se distin(eau prin individualismul lor. Iar ultimul luase ni$te sedative pentru a atenua efectele co$marurilor pentru care som nul era o a'strac ie superfluă. ;is)op, comandantul secund, suprave()ea cadranele $i efectua re(la.ele. Lun(a a$teptare se apropia de sf&r$it $i o sirenă răsună în nava uria$ă de transport militar. / ma $inărie, p&nă acum adormită $i su'alimentată pentru a reali,a economii de ener(ie,

se tre,ea la via ă. La fel ca oamenii din repaos, ale căror c)esoane crio(enice începură să se desc)idă. Fericit să constate că persoanele de care era răspun,ător supravie uiseră acestei îndelun(ate )i'ernări, ;is)op purcese la plasarea lui Sulaco pe or'ită sta ionară în .urul lumii%colonie Ac)eron. Dacă 1iple? fu prima care se tre,i, aceasta nu se da tora capacită ilor mai mari de adaptare sau a unei mai 'une re,isten e la efectul )ipersomnului, ci pur $i simplu pentru că, din $irul de c)esoane, al său se desc)idea pri mul. Se ridică în fund $i%$i masă cu vi(oare 'ra ele $i pi cioarele. ;urDe se ridică din c)esonul din fa ă $i locote nentul... cum îi ,icea lui9... a, da #orman, făcu la fel, ceva mai încolo. 4n celelalte c)esoane se (ăsea restul deta$amentului care se îm'arcase la 'ordul lui Sulaco$ opt 'ăr'a i $i trei femei. Ace$ti militari erau ie$i i din comun, fiindcă ale seseră să%$i ri$te via a în cea mai mare parte a timpului lor de ve()e* indivi,i o'i$nui i cu lun(i perioade de )ipersomn întrerupte de perioade de luciditate, foarte scurte, dar intense. Erau dintre cei din fa a cărora ceilal i se dă deau la o parte, fie pe trotuar, fie într%un 'ar. +rimul ran( SpunDme?er primise comanda navetei de de'arcare. Avea drept misiune, laolaltă cu caporalul $ef Ferro, să%i ducă fără incidente pe cole(ii săi pe suprafa a oricărei lumi unde interven ia lor era dorită $i apoi să%i aducă înapoi între(i p&nă la nava principală. -i aceasta foarte rapid, dacă împre.urările o impun. Se frecă la oc)i, (emu $i, clipind, se uită prin sala de )ipersomn.. 8 Sunt prea 'ătr&n pentru via a asta de c&ine. Nimeni nu%i luă în seamă comentariul. Era de notorie tate pu'lică faptul că SpunDme?er se înrolase înainte de v&rsta necesară. 2otu$i, nimeni nu (lumea pe seama v&rs tei sale mici :sau mari<, c&nd se (ăseau la 'ordul navetei de de'arcare care se prăvălea ca un 'olovan spre suprafa a unei noi lumi. 1an(ul doi DraDe ie$a din c)esonul de l&n(ă cel al lui SpunDme?er. Era mai 'ătr&n dec&t cel din urmă, dar $i mai ur&t. 4n afară de un anumit număr de puncte co mune cu Sulaco, printre care spatele lat, avea 'ra ele unui marinar c)ior pomenit în vec)ile pove$ti cu pira i, un nas turtit care ar fi descumpănit $i pe cel mai priceput c)i rur( plastic $i o cicatrice ori'ilă care%i deforma (ura $i%i impunea un r&n.et perpetuu. 4n acest ca, c)irur(ia estetică ar fi fost eficace, dar el inea la cicatricea lui ca la oc)ii din cap. Era ca o medalie pe care era autori,at să o poarte în toate împre.urările. 4n plus, mai purta $i o $apcă prea mică, pe seama căreia nimeni nu îndră,nea să (lumească. DraDe era operator de cri'lor, dar $tia să se servească $i de pu$că, de pistol, (renade, de ma.oritatea armelor al'e, ca $i de din i. 8 Mi se pare că solda cam lasă de dorit pentru opera ii din astea, mormăi el. 8 Mai ales că tre'uie să% i vedem mutra la sculare, DraDe. Era medite)niciana care vor'ise! fără nici un du'iu, cea mai fermecătoare dintre mem'rii acestui ec)ipa., dar p&nă desc)idea (ura. 8 N2e%n cur, replică cel în c)estiune. :Se uită la ocu pantul unui alt c)eson care tocmai se desc)idea.< >ei, >icDs, e$ti de acord9 >icDs era caporalul $ef al (rupei $i comandantul se cund al sec iei de asalt după ser(entul $ef Apone. Nu prea vor'ea, dar era întotdeauna pre,ent în momentele critice, un fapt foarte apreciat de cole(ii lui de luptă. 5&nd cei lal i î$i e"primau părerile, el $i le inea pe ale lui pentru el, iar c&nd vor'ea, o făcea numai c&nd avea ceva impor tant de spus. 1iple? se ridicase. 4$i masa în continuare picioarele pentru a%$i pune s&n(ele în circula ie $i făcea fle"iuni pen tru a%$i de,mor i articula iile. 4i urmărea pe militarii care%i treceau prin fa ă pentru a a.un(e la un $ir de de'a rale. Nici un supraom printre

ei, nici un 6Mister Mu$c)i6, dar to i erau 'ine propor iona i $i re,isten i. Se (&ndea că, dintre ei, cel mai pirpiriu ar fi în stare să aler(e o ,i în trea(ă pe suprafa a unei lumi cu doi g (ravita ie cu costu mul în spinare $i lupt&nd, apoi să%$i petreacă noaptea re par&nd un ordinator. Mu$c)i $i inteli(en ă din plin, c)iar dacă lim'a.ul lor nu era dintre cele mai ele(ante. Era tot ce putea oferi ar mata mai 'un. Se sim ea pu in lini$tită... numai. Ser(entul $ef Apone urca pe culoarul central $i spuse c&teva vor'e fiecărui soldat înviat. +ărea în stare să rupă cu m&inile (oale, în două, un camion. 5&nd trecu prin fa a caporalului comte)nician >udson, acesta emise un pro test. 8 +odeaua e%n()e ată. 8 Acum ,ece minute a$a erai $i tu. Doamne, ce ec)ipă= +oate vrei să% i aduc papucii9 >udson 'ătu din (ene. 8 Ai face%o pentru mine, ser(ent9 /), i%a$ fi recu noscător pe vecie. 5&teva r&sete punctară răspunsul caporalului. Apone ,&m'i, înainte de a se îndepărta continu&nd să adrese,e re pro$uri oamenilor lui $i să%i ,orească. 1iple? rămase deoparte. Infanteri$tii formau o ec)ipă sudată, o )idră de luptă cu unspre,ece capete, iar ea nu făcea parte din (rupul lor. Doi militari o salutară din cap în treacăt $i au,i vreo două 6salut6. Era peste a$teptările ei, dar nu de a.uns pentru a o lini$ti. +rimul ran( 0as@ue, se mul umi să o măsoare din oc)i c&nd trecut pe l&n(ă ea. 1iple? avusese parte de priviri mai ama'ile din partea ro'o ilor. Femeia aceasta, care era $i ea operatoare de cri'lor, nu clipi, nu ,&m'i! păr ne(ru, oc)i $i mai întuneca i, 'u,e su' iri, 1iple? ar fi con siderat%o seducătoare, cu pre ul unui mic efort. Era nevoie de ni$te capacită i speciale pentru a m&nui cri'lorul! o com'ina ie destul de rară de for ă, inteli(en ă $i refle"e. 1iple? a$tepta ca femeia să%i vor'ească, dar 0as@ue, trecu fără să desc)idă (ura. 2o i militarii ace$tia erau reduta'ili. /peratorii de cri'lor nu făceau e"cep ie de la re(ulă $i păreau să ai'ă. 4n plus, un caracter e"ecra'il. DraDe o stri(ă pe 0as@ue, care mer(ea la de'araua ei. 8 >ei, 0as@ue,, te%a luat cineva drept 'ăr'at9 8 Nu. Dar pe tine9 DraDe întinse palma. Femeia o puse pe%a ei $i de(etele se str&nseră. +resiunea crescu de am'ele păr i* o str&n (ere dureroasă $i tăcută. 5ei doi infanteri$ti î$i manifestau astfel 'ucuria de a fi ie$it din )ipersomn $i de a trăi din nou. La sf&r$it, 0as@ue, îl pălmui pe DraDe $i m&inile se separară. I,'ucniră în r&s! tineri do'ermani .uc&ndu%se. DraDe era cel mai puternic, dar 0as@ue, era cea mai ra pidă, socoti 1iple? o'serv&ndu%i. Dacă va tre'ui să co 'oare pe Ac)eron, va face tot posi'ilul pentru a răm&ne în prea.ma lor. Nu încăpea nici o îndoială că l&n(ă ei va fi în si(uran ă. ;is)op se deplasa tăcut prin (rupul de militari, pro pun&nd mesa.e $i o sticlă cu întăritor. Aducea mai mult cu o ordonan ă de ofi er $i părea mai 'ătr&n dec&t to i ceilal i militari, inclusiv locotenentul #orman. 5&nd trecu pe l&n(ă 1iple?, ea o'servă codul alfanumeric tatuat pe dosul m&inii st&n(i. 4n epeni, dar nu ,ise nimic. 8 >ei, îmi iei prosopul9 1an(ul doi Frost vor'ise cu cineva din afara c&mpului ei vi,ual. Frost era la fel de t&năr ca >udson, dar mai fru mos. /ricum a$a spunea el cui stătea să asculte. Iar pe planul lăudăro$eniei, cei doi cade i ai (rupei făceau de o'i cei meci nul. >udson mi,a pe de'it $i Frost pe ima(inile înflorate. 4n fruntea lor, SpunDme?er 'om'ănea mereu.

8 Sunt fr&nt, 'ătr&ne. Nu se poate să ne trimită a$a la petrecanie. Nu%i în re(ulă. Musai să mai tra(em $i noi pe dreapta din c&nd în c&nd. 8 Asta faci de trei săptăm&ni, replică >icDs. Ai vrea să te 'a i toată via a9 8 Eu vor'esc de permisii, nu de stat la fri(ider. 2rei săptăm&ni ca u uroiul, asta nu%i destindere. 8 Mda. 5um e cu permisiile $efuN9 vru să $tie Dietric). 8 -tii că nu eu )otărăsc, făcu Apone ridic&nd vocea. ;un, acum, da i%i drumul, 'ăie i. Adunarea, peste cincispre ,ece minute. -i p&nă atunci vreau să arăta i ca lumea... de$i pentru unii va fi cam (reu. E"ecutarea= 4$i scoaseră inuta de )ipersomn $i o aruncară în in cinerator. Era mai simplu să ardă $orturile $i maiourile $i apoi să ia altele pentru întoarcere, dec&t să încerce să cu re e aceste ve$minte purtate c&teva săptăm&ni. -irul de corpuri (oale înainta spre du$uri. Beturile de apă su' pre siune înlăturară sudoarea $i .e(ul, cură ind epidermele. 4n mi.locul v&rte.urilor de a'uri, >udson, 0as@ue, $i Ferro o priveau pe 1iple? care se usca. 8 Asta cine mai e9 între'ă 0as@ue, clătindu%$i părul. 8 7n fel de consilieră. Nu $tiu mare lucru despre ea. :Micu a Ferro, care%$i $ter(ea p&ntecul, plat $i dur ca o placă de o el, î$i accentuă e"presia $i for ă tonul pentru a adău(a!< A vă,ut un e"traterestru. A$a se ,ice, în orice ca,. >udson se str&m'ă. 8 7aaa= Nu mă%ne'uni= Am că,ut în cur. Apone îi c)emă la ordine. Se afla de.a în ca'ina de uscare $i%$i $ter(ea umerii. Nu avea mai multe $unci de c&t solda ii de două,eci de ani. 8 Mi$ca i%vă. / să seca i reciclatoarele, c)iulan(iilor. >ai, afară. / să vă murdări i la loc una%două. 4n popotă avu loc o se(re(are neoficială. 7n refle" ma$inal. Nu era nevoie să $u$ote$ti instruc iuni sau să pui cartoane cu numele l&n(ă pa)are. Apone $i mem'rii sec iei de asalt rec)i,i ionea,ă masa cea mare, în timp ce 1iple?, #orman, ;urDe $i ;is)op se a$e,ară la cealaltă. 2o i î$i m&n(&iau ce$tile sau pa)arele a$tept&nd ca auto'ucătarul navei să le prepare ouăle, suro(atul de .am'on, p&inea pră.ită $i c)iflele, condimentele $i vitami nele complementare. Fiecare soldat se identifica după uniformă. Nu erau doi în inute identice, nu din motive de individuali,are ci de (ust. Sulaco nu era o ca,armă, iar Ac)eron nu era o (arni,oană. Apone intervenise în anumite ca,uri, ca în ,iua în care 5roAe sosise cu ima(inea ultimei sale pipi e pe spate, repre,entată în cel mai sumar costum. Dar în (e neral î$i lăsa oamenii să%$i decore,e ec)ipamentul cum pofteau. 8 >ei, $efuN, între'ă >udson. 5e%i cu misiunea asta9 8 A$a, întări Frost $or'ăcăind în ceai. -tiu numai că m%am îm'arcat a$a repede că nici n%am apucat să%mi iau rămas 'un de la M?rna. 1an(ul doi Fier,'oAsDi ridică o spr&nceană stufoasă 8 M?rna9 +arcă o c)ema Leina9 Frost $ovăi. 8 Leina, asta a fost acum trei luni. Sau $ase9 8 Avem de îndeplinit o misiune de salvare, declară Apone (ust&nd cafeaua. / să (ăsim în mod si(ur ni$te fete frumoase de coloni care a'ia a$teaptă să scape de timiditate. Ferro se prefăcu de,amă(ită. 8 5e căcat, iar o să stau pe tu$ă. 8 I%au,i la ea9 făcu mi$to >udson.

Ea trase în el cu primul proiectil care%i fu la îndem&nă! o 'ucă ică de ,a)ăr. Apone stătea, asculta $i o'serva. N%avea de ce să%i facă să tacă, să respecte re(ulamentul* prefera să%i lase să se defule,e pur $i simplu, fiindcă erau cei mai 'uni. +utea să se av&nte în mi.locul unei 'ătălii fără să%i fie teamă de ceea ce nu vedea, cu oricare dintre ei pentru asi(urarea spatelui! orice inamic care ar cute,a să%l atace prin sur prindere ar fi fost eliminat la fel de si(ur ca $i cum ar fi avut oc)ii în spate. De aceea îi lăsa el să se distre,e, să 'lesteme A5E%ul, armata, 5ompania $i pe el însu$i. -tia că la momentul potrivit, vor înceta cu (lumele $i%$i vor dovedi eficacitatea. 8 5ăcănarii ă$tia de coloni. :SpunDme?er se uita în farfuria în care apărea )rana. După trei săptăm&ni de somn profund, era înfometat, dar nu uitase comentariile culinare proprii fiecărui soldat.< 5e%i c)estia asta9 8 /uă, t&mpitule, răspunse Ferro. 8 -tiu cum arată un ou, )andicapate. Eu vor'esc de $mec)eria asta turtită, (ăl'e.ită $i prost pră.ită pe%o parte. 8 2urte de porum', parcă. :Era Fier,'oAsDi. Atinse cu de(etul por ia lui $i adău(ă!< ;ăi, dar ce%a$ mai m&nca no$te poonta( arcturian. 0ă aminti i9 >icDs, a$e,at în dreapta lui, î$i ridică repede oc)ii din farfurie $i%i co'orî iar. 8 Noul nostru locotenent nu se în.ose$te să stea în compania unor solda i pro$ti. Fier,'oAsDi se uită la cealaltă masă, fără pic de dis cre ie. 8 A)a. Are un $tiulete unde $tiu eu, si(ur. 8 Important e să%$i cunoască 'ine trea'a, declară 5roAe. 5eea ce st&rni un comentariu din partea lui Frost. 8 5uv&ntul ma(ic. 4n sf&r$it vom fi lămuri i. +oate că tinere ea lui #orman îi în(ri.ora, de$i era mai în v&rstă dec&t cei mai mul i dintre ei. Dar neîncrederea lor se putea .ustifica prin înfă i$area acestuia! 'ine tuns $i pieptănat, c)iar $i după c&teva săptăm&ni petrecute în tr%un c)eson crio(enie* pantalonii la dun(ă! ci,me lu cioase ca metalul lustruit. Era impeca'il. +rea, se pare. +e c&nd se învrednicea cu m&ncatul, 'om'ănitul $i pri vitul în .ur, ;is)op a.unse la cealaltă masă $i se a$e,ă l&n(ă 1iple?. Aceasta se ridică numaidec&t $i se a$e,ă de cealaltă parte a mesei. 1eac ia ei îl indispuse pe coman dantul secund. 8 1e(ret că sinteticii î i inspiră o asemenea repulsie, 1iple?. Ea nu%l luă în seamă $i%l ful(eră cu privirea pe ;urDe înainte de a%i arunca pe un ton acu,ator! 8 Nu mi%a i spus că va fi un android la 'ord= De ce9 N%are rost să mă min i, 5arter. I%am vă,ut tatua.ul, la du$uri. ;urDe părea încurcat. 8 Ei, da, mărturisesc că nu mi%a trecut prin cap. Dar de ce te frăm&n i at&ta9 De ani de ,ile 5ompania plasea,ă un sintet la 'ordul fiecărui aparat. Ei nu au nevoie de )ipersomn $i sunt mai economici dec&t pilo ii umani pen tru a supervi,a salturile interstelare. De altfel, nu se pierd cu firea din cau,a sin(urătă ii. A devenit o practică o'i$ nuită. 8 Eu. personal, prefer termenul de 6persoană arti ficială6 celui de sintet, declară simplu ;is)op. Este vreo pro'lemă9 +ot să fac ceva9 8 Mă%ndoiesc, răspunse ;urDe $ter(&ndu%$i (ăl'enu $ul de pe (ură. 4n ultima ei călătorie un sintet s%a dere (lat $i au suferit pierderi de vie i omene$ti. 8 Este înspăim&ntător. Demult9 8 Destul, da. 1iple? îi mul umi în (&nd că nu intrase în detalii. 8 7n model vec)i, deci. 8 5?'erdene S?stems 1LI ASL.

Lăs&ndu%se pe spate, ;is)op o privi pe 1iple?. 8 Iată e"plica ia. ;ătr&nii ASL au fost cam insta'ili. 4n ,ilele noastre nu se mai poate înt&mpla a$a ceva, din cau,a noilor in)i'itori de comportament inte(ra i. Mi%ar fi imposi'il să fac rău unei fiin e umane sau, neintervenind, să o las să se e"pună la cel mai neînsemnat pericol. Ace$ti in)i'itori sunt instala i în u,ine, în acela$i timp cu func iunile cere'rale. Nimeni nu are acces la ace$tia. 0ei în ele(e că sunt complet inofensiv. :4i pre,entă o farfurie cu dreptun()iuri (al'ene.< Dore$ti ni$te turte de porum'9 Dacă suportul nu se sparse lovind peretele opus c&nd 1iple? îl ,v&rli, turtele de porum' în sc)im', se făr&mi ară atunci c&nd farfuria că,u pe podea. 8 Nu te apropia, ;is)op= Ai în eles9 Stai c&t mai departe. Fier,'oAsDi care vă,use scena, ridică din umeri $i se uită la m&ncare. 8 Nici ei nu%i plac turtele de porum'. I,'ucnirea lui 1iple? n%a mai iscat alte comentarii, iar militarii, după ce $i%au terminat masa, au mers în sala de 'riefin(. +e rastelele dindărătul lor se în$irau cele mai ciudate arme. Str&n$i la un loc, c& iva încropiră un 'ar 'ut. Se îndreptară din $ale alene c&nd intră #orman $i ;urDe, dar săriră în picioare c&nd Apone lătră la ei! 8 Aten... iune= 2o i, ca unul! 'ra ele lipite de corp, cu oc)ii fic$i, con centra i asupra ordinului ce urma să vină din partea ser (entului. #orman îi trecu în revistă din oc)i. Solda ii erau mai în epeni i dec&t în c)esoanele crio(enice. Locotenentul mai a$teptă un moment înainte de a vor'i. 8 +e loc repaus. :Mu$c)ii se rela"ară, se rupseră r&n durile< îmi pare rău că nu am avut timp să vă pun la cu rent înainte de plecarea de pe #ateAa?, dar... 8 Locotenente9 Era >udson. #orman îl privi iritat. Nu%$i terminase prima fra,ă $i fusese întrerupt. Dar se a$teptase. 4i cu no$tea pe mem'rii acestei sec iuni de asalt, din au,ite cel pu in. 8 Da, ce dore$ti, >icDs9 Interlocutorul său înclină capul spre cel de l&n(ă el. 8 Mă numesc >udson, locotenente. El e >icDs. 8 5are este între'area, soldat9 8 5e ne%a$teaptă9 / 'ătălie în re(ulă sau o nouă v& nătoare de (oan(e9 8 Dacă ai fi a$teptat o clipă, ai fi aflat de.a. Dar ne ră'darea $i curio,itatea voastră este de în eles. Nu este mare lucru de spus, 2ot ce $tiu este că nu a fost încă po si'ilă resta'ilirea contactului cu colonia. 5omandantul ;is)op a încercat să intre în le(ătură cu >adle? din mo mentul în care Sulaco a a.uns în prea.ma lui Ac)eron. N%a primit nici un răspuns, iar noi am verificat func io narea satelitului releu al planetei. Dacă acum $tiu că ei este în stare 'ună, nu $tiu de ce au fost întrerupte comu nica iile. 8 Ipote,e9 între'ă 5roAe. 8 E"istă o posi'ilitate, o simplă posi'ilitate ca să fie de vină un "enomorf. 8 7n ce9 >icDs se apropie de ei $i%i $opti! 8 / (oan(ă. :Apoi, ridic&nd (lasul, pe adresa loco tenentului!< -i care ar fi aceste fiin e cu e"isten ă ipo tetică9 #orman făcu un semn din cap pentru 1iple?, care ie$i în fa ă. Două,eci $i doi de oc)i se puseră pe ea, ca ni$te colimatoare! vioi, aten i, curio$i $i între'ători. / măsu rau, ne$tiind dacă tre'uia s%o plase,e în aceea$i cate(orie cu ;urDe $i #orman, sau dacă apar inea unei specii diferite. +e moment ea nu le st&rnea nici simpatie, nici iritare, pentru simplul fapt că n%o cuno$teau încă.

;un. 0enise vremea. +use o m&nă de disc)ete pe masă. 8 Am înre(istrat tot ce $tiu pe seama acestor creaturi $i am făcut ni$te copii. 0e i lua la cuno$tin ă fiecare în parte. 8 Dar ne po i da ni$te e"plica ii acuma9 între'ă Apone sc)i &nd un mic ,&m'et. 8 +ăi da, măcar să $tiu la ce să ne a$teptăm. SpunDme?er se re,emă de o re,ervă de e"plo,i'ili suficientă pentru a rade un )otel $i rămase înfipt între tu'urile de aprindere $i detonatoare. 8 Fie. 4nainte de toate, e 'ine de $tiut ciclul vital al acestor or(anisme. Fiecare trece prin stadii de evolu ie succesive $i este constituit în realitate de două creaturi diferite. +rima răsare dintr%un spor, un fel de ou mare $l se lipe$te pe fa a victimei în care in.ectea,ă un em'rion, după care se desprinde $i moare. Am putea spune că este în mare un or(an se"ual am'ulant. Apoi acest... 8 E taman defini ia ta, >icDs. 5aporalul se limită la adresarea lui >icDs a ,&m'etu lui său o'i$nuit $i în(ăduitor. Dar 1iple? nu (ăsi nimic de r&s. De fapt, c&nd era vor'a de e"tratere$tri, (lumele nu%$i aveau rostul. Ea vă ,use unul cu oc)ii ei, pe c&nd ei nu erau convin$i că aceste creaturi sălă$uiau altminterea dec&t în înc)ipuirea ei. 2re'uia să dea dovadă de ră'dare. Nu era tocmai lesne. 8 Em'rionul din al doilea stadiu răm&ne în interiorul corpului victimei timp de c&teva ore, în (esta ie, apoi... :în ()i i, sim indu%$i (&tul uscat.< Iese. Se mi$că. 5re$te ra pid. 4n forma adultă, trece foarte iute printr%un anumit număr de etape intermediare, înainte de a a.un(e la ma turitate, ca... De astă dată, 0as@ue, o întrerupse. 8 2oate 'une, dar eu vreau să $tiu un sin(ur lucru. 8 Da9 8 7nde sunt9 Ea întinse un de(et spre spa iul vid situat între 1iple? $i u$ă, îndoi de(etul (ros $i dădu un 'o'&rnac unui du$ man ima(inar. 5amara,ii ei î$i manifestară apro'area prin stri(ăte $i r&sete! 8 A$a%i= Dă%i la cur, 0as@ue,= 5a întotdeauna, DraDe era înc&ntat de setea de s&n(e a omolo(ului. Ea dădu din cap. 8 7nde $i c&nd vrei tu. >udson se lăsă pe spetea,ă, manipul&nd întruna, visă tor, o armă cu eavă su' ire $i alun(ită. 8 A ,is cineva e"traterestru9 făcu el. Ea a cre,ut că aude e"traperversuN $i s%a aprins. 8 N2e%n cur, îi răspunse 0as@ue,, cu arătătorul ridi cat. 5omte)nicianul răspunse în(&n&nd%o! 8 7nde $i c&nd vrei tu. Dar vocea lui 1iple? era la fel de (lacială ca $i coca lui Sulaco. 8 Sper. că nu vă deran.e,, domnule >udson9 -tiu că ma.oritatea consideră sceastă misiune ca o simplă ope ra ie de men inere a ordinii. Sunt în măsură să vă asi(ur că nu e c)iar at&t de simplu. Eu am vă,ut una din aceste creaturi. Eu $tiu de ce sunt în stare. -i eu vă (arante, că o să vă piară pofta de r&s c&nd o să vă pomeni i cu una în fa ă. >udson nu ,ise nimic, dar î$i păstră ,&m'etul fandosit. 1iple? î$i mută privirea pe 0as@ue,. 8 Mi%a$ dori să fie at&t de u$or cum ,ici, crede%mă.

;urDe puse capăt înfruntării 'ă(&ndu%se între cele două femei. Se adresă tuturor infanteri$tilor. 8 E de a.uns pentru o e"punere preliminară. 0ă sfă tuiesc să vă duce i să studia i disc)etele pe care 1iple? a avut 'unăvoin a de a vi le pre(ăti. 0e i (ăsi acolo $i infor ma iile esen iale despre această lume, ca $i c&teva )ăr i detaliate ale locurilor. Sunt convins că o să vă interese,e. 4i cedă locul lui #orman, care vor'i ener(ic, ca un $ef, c)iar dacă nu prea arăta a $ef. 8 Mul umesc, domnule ;urDe, doamnă 1iple?. :2recu cu privirea peste fe ele nepăsătoare ale mem'rilor esca drei.< 4ntre'ări9 :/ m&nă se ridică din spatele (rupului, iar el oftă resemnat.< Da, >udson9 8 5um dracuN fac să ies de colea9 #orman se întunecă $i inu în el primul (&nd cărei trecu prin cap. 4i mul umi din nou lui 1iple?, care era fericită că putea să se ducă la locul ei. 8 ;un. 0reau ca această opera ie să mear(ă strună. 0ă cer să asimila i datele de 'a,ă p&nă la T $i HI. :Se au ,iră sc&ncete, dar nici o împotrivire adevărată. -tiau ce%i a$tepta < Ave i $apte ore să încărca i materialul, să pre (ăti i armele pentru inspec ie $i să aduce i în stare ope ra ională naveta de de'arcare. 0reau ca materialul $i to i oamenii să fie pre(ăti i în cele mai mici amănunte. La trea'ă. +&nă acum a i 'eneficiat de trei săptăm&ni da odi)nă.

% Sulaco aducea cu o enormă coc)ilie de metal )ălăduind printr%o mare de cerneală. 4n timp ce se plasa pe or'ită în .urul Ac)eronului, coca di,(ra ioasă a navei scăpăra sc&ntei a,urii. +e pasarelă, ;is)op suprave()ea fără să clipească instrumentele $i cadranele. 5&nd $i c&nd, de(e tele lui atin(eau un comutator sau 'ăteau c&teva instruc iuni rapide, în rest lăsau în (ri.a ordinatoarelor ()ida rea navei. Automati,area, care în(ăduia oamenilor să stră 'ată vidul intersideral ca simple au"iliare ale acestora, le permitea să apele,e la acestea numai în ca,uri e"treme. Iar c&nd sinteticii i%au înlocuit pe pilo i, ei nu mai erau dec&t ni$te pasa(eri. E"ploratorii cosmosului aveau $oferii lor, 5&nd semnali,atoarele $i indicatoarele îi transmiseră informa ii pe care le consideră satisfăcătoare, ;is)op se aplecă spre microfonul cel mai apropiat. 8 Aici pasarela. 4nc)eiat manevrele de punere pe or 'ită. Inser ie (eos?nclinală terminată. #ravita ie artifi cială de tip ac)eronian. Mul umesc pentru cooperare. 0ă pute i relua activitatea. 4n mare parte nava era tăcută, dar 'uncărul de îm 'arcare era teatrul unei activită i fe'rile. A$e,at în cu$ca de securitate a unei mari încărcătoare 8 o ma$ină cu as pect de sc)elet de elefant mecanic, dar cu o for ă mult superioară celei a pa)idermului 8, SpunDme?er transfera ni$te rac)ete în navetă, fără cel mai mic efort $i cu ni$te mi$cări pline de suple e. 1ă,'ăteau ,(omote metalice dinlăuntrul micului aparat care primea aceste ofrande $i le încărca automat. SpunDme?er dădu înapoi pentru a re peta opera ia. Ma$inăria lui era at&t de lovită $i murdară de unsoare înc&t a'ia se mai putea citi numele &aterpiller (ravat pe spate. Al i militari ()idau mototră(ătoarele sau diri.au ni$te telemanipulatoare. Li se mai înt&mpla să se interpele,e, dar în (eneral aceste pre(ătiri se efectuau fără discu ii $i incidente. Ma$inile ()idate de ei se atin(eau precum col ii unui an(rena. deopotrivă mecanic $i or(anic. 4n ciuda st&mtorii $i numărului de ma$inării în mi$care, aces tea,

se evitau de pu in, fără să se cionească niciodată. >icDs supervi,a opera ia $i 'ifa articol după articol pe un ta'el electronic. 4n arsenal, Fier,'oAsDi, DraDe $i 0as@ue, erau ocu pa i cu demontarea $i remontarea armelor u$oare, iar de (etele lor aveau preci,ia încărcătoarelor din 'uncărul de îm'arcare. Scoteau minuscule circuite imprimate, le tes tau, le $ter(eau de praf, apoi le reinserau în armele de metal $i plastic. 0as@ue, î$i desprinse cri'lorul masiv din rastel, îl fi"ă pe un 'anc apoi îl controlă cu dra(oste, cu a.utorul unui ordinator. Nu era o armă de m&nă! era concepută pentru a face corp comun cu operatorul ei. 5ri'lorul, dotat cu un ordinator inte(rat de declan$are $i cu un teleoc)itor, era montat pe un cordon $i se sta'ili,a în func ie de mi$ cările celui sau celei care%l utili,a. Era o ma$ină mortală independentă, care putea practic să facă orice, numai că nu apăsa pe tră(aci. 0as@ue, sur&se înduio$ată. Era copilul ei, nu prea co mod $i cam complicat dar pe care se putea încrede pentru asi(urarea protec iei sale $i a camara,ilor. 4i arăta mult mai multă în ele(ere $i (ri.ă dec&t avea pentru cole(ii ei. DraDe o în ele(ea foarte 'ine. -i el vor'ea cu arma lui, de$i pe tăcute. Nici unul dintre ceilal i militari nu (ă sea acest comportament anormal. Era 'ine cunoscut fap tul că tre'uia să fii un pic de,ec)ili'rat pentru a te înrola în corpul infanteriei coloniale $i că operatorii de cri'loare erau cei mai ciuda i dintre to i. Aveau în (eneral ten din a de a%$i considera arma ca pe o e"tensie a propriului corp. Spre deose'ire de cole(ii lor, care nu răspundeau dec&t rle 'una func ionare a cri'lorului personal iar DraDe $i 0as@ue, nu avusese de ce să înve e să folosească ma terialul de comunica ii, să pilote,e o navetă de de'arcare sau să conducă un transportor de trupe 'lindate. Erau scuti i $i de participarea la încărcarea navetei. Nu li se cerea dec&t un sin(ur lucru! să $tie să tra(ă. A provoca moartea era specialitatea lor. -i tre'uie spus că $i îndră(eau munca. Nu to i erau at&t de preocupa i ca militarii. ;urDe î$i terminase pre(ătirile $i #orman putea să lase supervi,a rea opera iilor de încărcare în (ri.a lui Apone. Stătea deo parte $i urmărea scena, c&nd repre,entantul 5ompaniei îi vor'i locotenentului! 8 Nimic de la colonie9 5orman scutură din cap $i făcu o adnotare pe a(enda lui electronică. 8 Nici măcar un ecou de unde purtătoare. 2oate ca nalele sunt moarte. 8 -i suntem si(uri că satelitul releu nu este de vină9 8 ;is)op afirmă că a efectuat toate verificările de u,an ă $i că satelitul reac ionea,ă perfect la toate ordi nele transmise. A lansat un semnal de control standard spre +ăm&nt prin intermediul lui $i vom primi răspuns peste c&teva ,ile. Dar nu are nevoie de această confirmare pentru a (aranta 'una func ionare a sistemului. 8 +ro'lema este deci la suprafa ă. #orman dădu din cap. 8 A$a cum am presupus de la început. ;urDe rămase pe (&nduri. 8 -i comunica iile la sol9 0ideo local, directive trans mise tractoarelor, le(ături între sta iile de epurare a at mosferei $i centrul de e"plorare9 Locotenentul scutură din cap. 8 Dacă mai comunică acolo cineva de la distan ă, o fac poate numai cu semnale de fum sau cu o(lin,i. 4n afara suflului datorat soarelui local, avem lini$te pe toată întinderea spectrului electroma(netic. 1epre,entantul 5ompaniei dădu din umeri. 8 4n sf&r$it, ne a$teptam. Mai răm&ne totu$i o spe ran ă.

8 Desi(ur, e posi'il ca mem'rii acestei colonii să fi )otăr&t să tacă. 7n ca, de mutism colectiv. 8 De ce%ar fi făcut%o9 8 Dar eu de unde să $tiu9 o convertire reli(ioasă su 'ită, sau ceva asemănător. 8 Mda. Foarte. ;urDe ar fi vrut să%l creadă pe #orman, a$a eum #or man ar fi vrut să%l creadă pe ;urDe. Dar nu reu$eau. -tiau că tăcerea coloniei de pe Ac)eron nu putea fi pusă pe seama unei ale(eri voluntare. Fiin ele umane sim eau nevoia de comunicare, colonii mai ales. Nu ar fi reac io nat astfel de 'unăvoie. 1iple? nu%i mai urmări pe cei doi $i se interesă de pre(ătirile în curs $i de încărcare. 0ă,use mai multe na vete militare la televi,or, dar pentru prima dată avea una în fa a oc)ilor. Aspectul ei o mai îm'ăr'ătă! înarmată $i 'lindată, ca o uria$ă viespe nea(ră. 2ocmai se încărca la 'ord un ve)icol de transport de trupe cu $ase ro i, ur&t $i func ional. Sim i o mi$care în st&n(a $i se dădu în lături. +rost conducea către ea o paletă încărcată cu material. 8 Aten ie, îi ,ise politicos militarul. Ea%$i ceru iertare $i se dădu înapoi pentru a%i face loc. 8 Scu,ă%mă. El nu se uită la ea, av&nd privirea a intită pe încăr cătură. 2rase o în.urătură $i plecă spre Apone. Ser(entul $ef $i >icDs punctau o listă. A$teptă în lini$te ca militarii să%i vor'ească. 8 0reo pro'lemă9 făcu Apone. 8 Da, e"act. +arcă a$ fi a cincea roată de la căru ă. 4mi ies din min i dacă stau de(ea'a. Apone ,&m'i. 8 Suntem cu to ii neră'dători să trecem la ac iune. -i%atunci9 8 Nu vă pot fi de folos eu ceva9 Ser(entul se scărpină la ceafă studiind%o. 8 Nu $tiu. 5e $tii să faci9 Ea se răsuci $i arătă cu de(etul. 8 Să conduc încărcătoarea asta, de e"emplu. Am un 'revet de aptitudine profesională de doc)er speciali,at. 7ltima mea meserie. Apone î$i îndreptă privirile spre ma$inăria pe care o arăta ea! încărcătoarea de re,ervă a lui Sulaco, ()emuită, în repaos. /amenii lui $tiau să facă de toate, dar erau înainte de toate solda i. Infanteri$ti, nu doc)eri. / m&nă de a.utor pentru încărcarea materialului (reu n%ar fi fost de prisos. 8 Ma$ina asta nu%i o .ucărie. Scepticismul evident din (lasul lui Apone î$i (ăsea o(lindirea în înfă i$area lui >icDs. 8 E"act, făcu ea cu duritate. Mai este p&nă la 5ră ciun. Ser(entul î$i u(uie 'u,ele. 8 Speciali,ată, ă9 4n loc de răspuns, ea se răsuci pe călc&ie $i se duse la aparat, urcă pe scară $i luă loc. Dintr%o privire peste co men,i se convinse că încărcătoarea era un pic diferită de cele pe care le condusese la +ortside, pe +ăm&nt. Era de si(ur un model mai nou. Mi$că ni$te întrerupătoare $i mo toarele (emură! un sunet (rav ie$i din 'urta ma$inii, transform&ndu%se într%un '&,&it re(ulat. 4$i v&rî m&inile $i picioarele în mănu$ile $i încăl ările care transmiteau mi$cările mem'relor ei încărcătoarei. +recum un dino,aur în()e at care se tre,ea la via ă,

monstrul de o el se ridică pe picioarele de titan, m&r&i $i înaintă cu un mers (reoi spre marfă. 5le$ti enormi se în tinseră $i intrară în cavită ile inferioare ale containerului cel mai apropiat. 1iple? vor'i, tare pentru a acoperi '&%,&itul motorului! 8 7nde%l pun9 >icDs aruncă o privire ser(entului $i ridică o spr&n ceană pentru a%$i e"prima admira ia. +re(ătirile personale s%au desfă$urat la fel de rapid ca $i încărcarea navetei, dar infanteri$tii au fost $i mai (ri .ulii. 4$i puteau permite să mai ai'ă mici pro'leme cu ve)icolul 'lindat, cu marfa, comunica iile sau sus inerea lo(istică, dar via a lor depindea de arme $i ec)ipament. Mai înt&i îm'inau elementele armurii de luptă $i cău tau fisuri $i urme de deformare. Apoi verificau 'ocancii (aranta i împotriva intemperiilor, coro,iunii $i sf&$ierii* rucsacul, cu cele necesare supravie uirii timp de o lună într%un mediu ostil fără nici un a.utor din afară* )arna$amentul care%i împiedica să sară ca ni$te min(i în ca, de co'or&re rapidă, sau pe timpul înaintării în 022 pe teren accidentat* casca pentru prote.area craniului $i vi ,iera pentru oc)i* emi ătorul% receptor pentru comunicarea cu naveta de de'arcare, 'lindatul, cu camaradul în sărcinat cu suprave()erea spatelui. De(etele vioaie se deplasau cu iu eală pe încuietori $i 'utonii de presiune. 5&nd totul a fost pre(ătit, verificat $i opera ional, $i%au reluat controlul. Iar cei care termi nau înaintea altora î$i a.utau camara,ii apropia i. Apone se plim'a printre oamenii lui, supervi,&nd pre (ătirile, $tiind că era inutil. 4$i ,icea totu$i că 6o preve dere în plus nu strică6, $i căuta 'utonul sau c&rli(ul omis. Intr%o situa ie delicată, re(retele ar fi ,adarnice. 8 Mi$ca i%vă, leprelor= 4m'arcarea. Mai iute, mai iute. Sau poate vi se pare că n% a i dormit destul9 5&te doi sau trei, se îndreptau spre navetă, discut&nd aprins $i t&r&ndu%$i picioarele. Apone ar fi putut să le or done să mear(ă în caden ă, alinia i, dar considera că nu avea nici o importan ă. -i, constată cu 'ucurie că noul locotenent avea destul 'un sim să tacă. Infanteri$tii in trară în aparat sporovăind, fără stindard $i fără to'e $i surse preaînre(istrate. 5&ntecul lor ră,'oinic era un potop de (lume deoc)eate $i răsuflate! dar aceasta era sfidarea mor ii din partea acestor 'ăr'a$i $i femei, alu,ii lu'rice la e"cremente $i desfr&u. 2o i pedestra$ii cuno$teau cu pletele astea de mii de ani! moartea n%avea nimic no'il. Era numai un sf&r$it re(reta'il. /dată a.un$i în navetă, pătrunseră direct în 'lindat. 0e)icolul va ie$i în momentul în care aparatul de de'ar care va atin(e solul. /cupan ii lui vor fi ,(&l &i i, dar in fanteri$tii coloniali au vă,ut multe la via a lor. 7$ile navetei se înc)iseră, o sirenă semnală depresu ri,area 'uncărului de îm'arcare a lui Sulaco. 1o'o ii fu (iră în adăposturi. 5lipeau o serie de semnali,atoare. Solda ii erau a$e,a i pe scaune laterale, separate de un culoar str&mt. +e l&n(ă ace$ti militari încoto$măna i din cap p&nă%n picioare, 1iple? se sim ea minusculă $i foarte vulnera'ilă. +este salopetă nu avea dec&t un 'lu,on de ,'or $i ni$te receptoare. Nu%i oferise nimeni nici o armă. >udson nu avea stare. Adrenalina se revărsa în vene, iar oc)ii i se 'ul'ucară. Mer(ea pe culoarul central cu su ple ea unui prădător, precum o pisică oric&nd (ata să se arunce asupra pră,ii. Mer(&nd întruna, de'ita un monolo( pe care to i îl puteau au,i în acest spa iu în(ust! 8 Sunt gata, 'ăie i. 5)iar (ata. 0erifica i. Sunt re (ele (a(iilor. Al mai cel. N%ai c)ef de re(ulat cu mine, 1iple?9 :Ea ridică spre el o fa ă ine"presivă.< Fii pe pace, domni ă. 5u ec)ipa mea de 'ătău$i o să te prote.ăm. 5u certificat de (aran ie. :;ătu

cu palma servotunul montat în (eamul protector de deasupra capului său, av&nd (ri.ă să nu atin(ă comanda tirului.< 2un cu particule, î$i caută sin(ur inta. Nu%i mi$to9 7ap= Am putea pră.i o .umă tate de ora$ cu asta. Mai avem $i rac)ete cri'loare tactice, pu$ti cu impulsuri de plasmă fa,ată, apărători sonice elec tronice, mine nucleare, cu ite, '&te... >icDs întinse 'ra ul pentru a%l apuca pe >udson de inuta de luptă $i pentru a%l o'li(a să se a$e,e. I se adresă cu (las scă,ut dar autoritar. 8 #ura. 8 De acord, >icDs. >udson se conformă, cumin indu%se 'rusc. 1iple? îi mul umi caporalului cu un semn din cap. / fa ă de adolescent $i oc)i de 'ătr&n, se (&ndi ea studiin%du%l. A vă,ut prea multe, mai multe c)iar dec&t î$i do rise. 2ăcerea instaurată după discursul lui >udson îi făcu 'ine. -i%a$a tensiunea nervoasă era prea mare. 5aporalul $ef se apropie de ea. 8 Nu%l lua în seamă. >udson $i ceilal i sunt a$a dar, la o adică, nimeni nu%i întrece. 8 Dacă >udson $tie să folosească pu$ca la fel de 'ine ca $i (ura, m%a$ mai lini$ti. 8 Nici o pro'lemă. >udson este un comte), dar poate fi la fel de eficace ca $i ceilal i în luptă. 8 -i dumneata9 Se a$e,ă! mul umit, calm, pre(ătit. 8 Sunt aici pentru că n%aveam nici o c)emare pen tru patiserie. Motoarele 'u'uiră $i naveta sări în lături co'or&nd în pu ul sasului. 8 >ei, mormăi Frost. I%o fi trecut cuiva prin cap să verifice arima.ul la co$ciu(ul ăsta am'ulant9 dacă ro ile nu sunt 'locate ca lumea, ne pomenim în afara navetei. 8 1ela"ea,ă%te, dră(u ă, ,ise Dietric). Am verificat. Nu pă im nimic. N%o să mi$căm p&nă atin(em solul. Frost se lini$ti. +ropulsoarele navetei 'u'uiră $i celor dinăuntru li se mută stomacul c&nd lăsară în urmă c&mpul de (ravita ie artificială al lui Sulaco. Se despăr eau încet de nava cea mare. Aparatul în care se aflau va a.un(e cur&nd destul de departe pentru ca motoarele să func ione,e la putere ma"imă. >amurile îi ineau pe 'anc)ete în impondera'i litate, doar 'ra ele $i picioarele pluteau în aer. După aceea propulsoarele mu(iră, făc&nd să tremure pere ii $i po deaua 'lindată. 1eveni (ravita ia, parcă vr&nd să recupe re,e timpul pierdut. ;urDe se credea la 'ordul unui da?%cruiser plecat la pescuit pe mare, în lar(ul Bamaicăi. Sur&dea, vi,i'il ne ră'dător ca adevărata aventură să înceapă. 8 Am luat%o= 1iple? înc)ise oc)ii pentru a%i desc)ide numaidec&t. Era mai 'ine a$a. +leoapele erau ca două mici ecrane video stră'ătute de stelu e $i pete ver,i, prin care se ma teriali,au ni$te forme nelini$titoare. Se sim i mai 'ine vă,&nd fe ele neînfricate $i încre,ătoare ale lui Frost, 5roAe, Apone $i >icDs. Sus, în postul de pilota., SpunDme?er $i Ferro studiau cadranele $i efectuau re(la.ele. +e măsură ce naveta ac celera, (ravita ia cre$tea în interiorul 022%ului. Ni$te 'u,e mai tremurau, dar nimeni nu scotea o vor'ă pe c&nd cădeau ca un 'olovan spre atmosferă. Su' ei, d&re cenu$ii. 4nveli$ul sum'ru de nori al Ac)eronului, se metamorfo,ă 'rusc într%un văl sidefiu. At mosfera, densă $i a(itată, se învol'ura deasupra întinde rilor de$ertice* numai materialul de detec ie perfec ionat putea să vadă peisa.ul.

Naveta vi'ra $i se le(ăna, lovindu%se de straturile su perioare ale atmosferei. Interfonul le transmitea vocea clară a lui Ferro care ()ida aparatul în plină furtună. 8 5omuta ie pe apropiere în D5S. 0i,i'ilitate nulă. 7n adevărat teren de picnic. 5e loc împu it. 8 Doi patru ,ero, făcu SpunDme?er, prea ocupat ca să mai 'lesteme. 5ur'a nominală. /'serv o u$oară ioni,are a cocăi. Ferro aruncă o privire spre terminal. 8 #ravă9 8 Se poate filtra. 0&nturi peste două sute. :4ntre ei se aprinse un ecran cu o repre,entare topo(rafică a tere nului pe care%l survolau.< Ne apropiem de suprafa ă. Dar la ce te%a$teptai, Ferro9 +la.e tropicale9 :4mpinse în fa ă trei întrerupătoare.< Atin(em curen i termici. I,'ucniri de v&nt imprevi,i'ile. / (rămadă de v&rte.uri. Ferro apăsă pe un 'uton. 8 A)a= Nici o surpri,ă. 5olo .os, un sin(ur lucru e si(ur că nu se sc)im'ă. 0remea asta împu ită. :Ea se uită la un cadran.< 2ur'ulen e, drept în fa ă. Apoi ea le vor'i celor din 'lindat. 8 Aici Ferro. +ute i admira cu to ii această 'ilă pră foasă. Nu%i de 'ine. Fi i (ata de ,(&l &ială. 1iple? se uită la înso itorii ei, str&n$i unii într%al ii în interiorul micului ve)icol. >icDs se pră'u$ise $i dormea, sus inut de )amuri. 2resăririle nu%l deran.au c&tu$i de pu in. 5eilal i infanteri$ti stăteau calmi, privind drept în fa ă, în(&ndura i. >udson monolo(a tăcut, 1iple? nici nu încerca să citească de pe 'u,ele lui în continuă mi$care. ;urDe e"amina interiorul 022%ului cu un interes pur profesional. Ae,at înaintea lui #orman, care stătea cu oc)ii înc)i$i. Era palid $i%$i freca înc)eieturile de la pi cioare. +entru a com'ate crampele... sau a le $ter(e de sudoare, se (&ndi ea. +oate că o discu ie l%ar destinde. 8 La c&te sărituri ai a.uns, locotenente9 +leoapele se întredesc)iseră $i clipiră. 8 2rei,eci $i opt... simulate. 8 -i c&te de luptă9 se interesă 0as@ue,. #orman voia să pară indiferent. 8 +ăi... două. 2rei cu ăsta. 0as@ue, $i DraDe sc)im'ară priviri cu în eles. 5omen tariile erau inutile. E"presile lor erau destul de elocvente. 1iple? îi adresă lui ;urDe o uitătură acu,atoare, acesta răspunse printr%o ridicare de spr&ncene, ce putea însemna! Eu sunt civil. Nu eu numesc pe ofi erii pentru misiunile militare. 5eea ce era un ar(ument .alnic în apărarea lui. La ce 'un să mai discute9 Se apropiau de Ac)eron $i se (ăseau foarte departe de meandrele 'irocra iei păm&ntene. 1iple? î$i mu$că 'u,a inferioară $i încercă să se (&ndească la altceva. #orman părea totu$i competent. De altfel, Apone $i >icDs vor lua comanda în ca, de înfruntări. Interfonul le tranmitea mereu vocile lui Ferro $i SpunDme?er care pilotau naveta de de'arcare, 'lestemau $i se văitau. 8 2recem în fa,a de apropiere finală, spunea ea. A.un(em la $apte ,ero nouă. 5aut un reper mai de doam ne a.ută, 8 Eram si(ur că% i căutai un pervers care a.ută doam ne, făcu SpunDme?er. Era o (lumă mult prea răsuflată $i Ferro nu o luă în seamă. 8 7ită%te pe ecranul tău. Nu pot să pilote, c)estia asta $i terenul în acela$i timp. Să ne ferim de mun i. :/ pau,ă, apoi!< Dar unde dracuN e 'ali,a aia9 8 Nimic pe releu. / fi încetat să func ione,e odată cu celelalte.

8 0or'e$ti aiurea. ;ali,ele sunt automate $i au ali mentare automată. 8 De acord. >ai s%o (ăsim, atuncea= Se lăsă tăcerea, dar nici unul dintre infanteri$ti nu păru să%$î facă pro'leme. Ferro $i SpunDme?er se mai a$e,aseră ca o pană pe soluri cu climaturi mai teri'ile dec&t cel al Ac)eronului. 8 0&nturile slă'esc. / vreme 'ună să ie$i cu ,meul. / să stăm un pic pe loc ca să se mai distre,e $i pu$tii din spate. 0enise clipa de'arcării. #orman ie$i din )amuri $i urcă pe culoarul central în direc ia postului de opera ii tactice al 'lindatului. ;urDe $i 1iple? îl urmară, lăs&ndu%i pe in fanteri$ti să%$i înc)eie pre(ătirile. Se re(rupară tustrei în post. #orman se puse îndărătul consolei $i ;urDe se a$e,ă înapoi pentru a se uita peste umărul lui. 1iple? constată cu 'ucurie că #orman părea să se priceapă la tre'urile acestea. 4$i venise în fire după lun(a perioadă de inactivitate. De(etele%i aler(au pe 'u toane pentru a lumina cadranele $i ecranele, aidoma celor ale or(anistului care (ăsea notele mu,icale tră(&nd de re (istre $i apăsînd pe clape. 0ocea lui Ferro ră,'ătu din postul de pilota., triumfă toare! 8 Am reperat p&nă la urmă 'ali,a dracuN. Semnalul e sla', dar percepti'il. Norii s%au retras destul ca să vedem solul. >adle? e vi,i'il. #orman pivotă spre un microfon. 8 5um arată9 8 5a în 'ro$uri. Locul mult visat pentru vacan ă. 5lă diri mari $i murdare. 5&teva lumini, semn că au (ăsit ener (ie pe undeva. Imposi'il de spus dacă sunt 'ran$ate la circuitul (eneral sau pe (rupe de salvare, de la distan a asta. Nu prea multe. Dar poate că e ora siestei pe aici. +ro pun un sc)im' cu două săptăm&ni în Antarctica. 8 5e cre,i, SpunDme?er9 8 7n v&nt infernal. N%au fost 'om'ardamente. De%aici totul pare intact, dar vi,i'ilitatea e proastă. +ăcat că n%a vem timp să folosim detectoarele. 8 0om e"plora locurile, personal. #orman se uită pe numeroasele ecrane. 5u c&t se apro pia de clipa ateri,ării, părea $i mai încre,ător. Simplă maladie datorată altitudinii9 se între'ă 1iple?.. +oate că era sin(ura lui slă'iciune. Dacă se va adeveri, putea fi li ni$tită. 4n afară de ecranele tactice, ea mai descoperi două mai mici pentru fiecare soldat. 2oate aveau un nume. 5el de sus, pre,enta ima(inea transmisă de camerele video în castrate în partea frontală a fiecărei că$ti. +e cel de .os apăreau 'io(ramele individuale! electrocardio(ramă, electro%encefalo(ramă, respira ie, tensiune, acuitate vi,uală, etc. Informa ii suficiente pentru sta'ilirea c&t ai clipi a unui profil fi,iolo(ic complet al fiecărui infanterist. Deasupra celor două (rupe de ecrane mici, ni$te moni toare e mai importante ofereau o vi,ionare la HMIU a lumii e"terioare. #orman împinse comen,ile. Ni$te difu,oare in vi,i'ile emiseră o serie de 'ipuri. 8 2otul este perfect, spuse pentru el c&t $i pentru o' servatorii civili. 4n forma ie= 1iple? era surprinsă de sta'ilitatea tensiunii $i ritmu lui cardiac ale solda ilor care nu depă$ea în nici un ca, $apte,eci $i cinci de pulsa ii pe minut. +e unul din ecranele mici, ni$te para,i i înlocuiră ima (inea interiorului transportorului de trupe. 8 DraDe, verifică% i camera, ordonă #orman. Nu mai primesc nimic. Frost, arată%mi%l pe DraDe. +oate că este o defec iune e"ternă.

+e ecranul vecin, o mi$care panoramică se termină printr%un cadra. al că$tii operatorului de cri'lor. DraDe se folosi de o 'aterie pentru a se lovi în cap $i ima(inea reveni imediat pe ecran. 8 E mai 'ine. Mai dă%i c&teva. DraDe se conformă. 8 Am învă at asta la te)no, e"plică el persoanelor care se aflau în postul de opera ii. Dar tre'uie să dai numai în st&n(a, altfel nu%i a 'ună. 8 5e se înt&mplă dacă (re$e$ti9 se interesă 1iple?. 8 5ontrolul de presiune internă se supraîncarcă, c)estia care ine casca pe cap. /c)ii implodea,ă $i cre ierul e"plodea,ă. DraDe fi"ă camera lui Frost pentru a le adresa un ,&m'et lar(. 8 DaN tu ai creier, 'ă9 între'ă 0as@ue, adulmec&nd. DraDe se aplecă $i se prefăcu că%i dă cu 'ateria în par tea dreaptă a că$tii. Apone îi c)emă la ordine. Nu%$i făcea (ri.i cu defec iu nile că$tii lui DraDe fiindcă $tia că operatorul de cri'lor o să scape de ea cu prima oca,ie. 5a $i 0as@ue,, de altfel. DraDe va apărea cu $apca $i 0as@ue, cu fularul ro$u. Ei nute de luptă nere(ulamentare. Am&ndoi afirmau că aceste că$ti le .enau mi$cările teleoc)itoarelor. Ser(entul $ef era (ata să%i autori,e,e să se radă în cap $i să se 'ată cu capul (ol c&nd or $ti să tra(ă repede $i 'ine. 8 ;un. 7nitate A, verificarea sistemelor secundare $i a alimentărilor individuale. Dacă se strică după împră$tiere, risca i să vă lăsa i oasele pe%acolo. -i dacă un omule verde nu vă ucide înainte, o să mă ocup personal de asta. E"ecutarea. Două minute. :+rivi în st&n(a.< -i cineva să%l tre,ească pe >icDs. Se au,iră c&teva r&sete, iar 1iple? nu%$i împiedică un ,&m'et care%i lumină fa a c&nd dădu cu oc)ii de 'io(rama caporalului $ef, specifică unui om do'or&t de plictiseală. Secundul Apone dormea profund $i visa fără îndoială locuri cu un climat mai 'l&nd. Ei îi părea rău că nu putea să se destindă ca el, dar se (&ndi că poate va fi în stare după această misiune. 5ompartimentul pasa(erilor cunoscu o intensificare a activită ii. Infanteri$tii î$i luau rucsacurile $i armele. 0as@ue, $i DraDe se a.utau să%$i prindă )amurile cri'loaielor. +e ecranul din fa ă apărea aceea$i ima(ine ca $i în ca 'ina de pilota.. 5onul re(ulat al unui vulcan de metal se ridica în nori arunc&nd (a,e ar,ătoare. Microfoanele trans mitea vuietul de tunet, al epuratorului de atmosferă. 1iple? îi spuse lui ;urDe! 8 5&te sunt pe Ac)eron9 8 0reo trei,eci. N%a$ putea să% i dau toate coordona tele. Sunt împră$tiate pe întrea(a planetă Nu oriunde, totu$i. Am ales ,onele de implantare. 4n func ie de o difu ,ie optimală în atmosferă. Fiecare este în între(ime auto mati,at $i suprave()eat de la centrul de control de e"ploa tare din >adle?. De'itul lor va fi redus pe măsură ce aerul va atin(e norma păm&nteană. -i se vor opri. Dar p&nă atunci vor func iona două,eci $i patru de ore din două,eci $i patru încă vreo două,eci $i trei de ani. Acesta sta ii sunt costisitoare dar fia'ile. De fapt. 5ompania le fa'rică. Aparatul lor trecu pe l&n(ă enormul turn 'u'uitor $i 1iple? era impresionată. 5a toate persoanele care lucrau în spa iu, au,ise $i ea de aceste mari u,ine de terraformare, dar nu se (&ndise că va vedea vreodată una. #orman făcu să pivote,e camera e"ternă principală $i cadră pe acoperi$urile coloniei. 8 Men ine i direc ia la patru,eci, ordonă lui Ferro prin microfonul consolei, efectuea,ă o survolare circulară a lui >adle?. Nu cred că vom vedea ceva de la această înăl ime, dar ăsta%i re(ulamentul.

8 4n eles, răspunse femeia. Eine i%vă 'ine, colo în spate. / să ne scuture oleacă. Asta nu%i avion, e o amăr&tă de navetă de îm'arcare care nu%i făcută pentru manevre atmosferice. 8 E"ecută ordinele, caporal. 8 ;ine, domnule locotenent. Ferro mai ,ise un cuv&nt, prea sla' ca să fie trasmis. 1iple? se îndoia că ar fi fost mă(ulitor Efectuară cercuri deasupra coloniei. Nimic nu se de plasa printre imo'ile, iar pu inele lumini pe care le re peraseră de departe străluceau mereu. Epuratorul de atmosferă vuia în plan îndepărtat. 8 2otul pare intact, comentă ;urDe. +oate au pierit într%o epidemie năprasnică. 8 +osi'il. +entru #orman, colonia aducea cu o epavă din cele care se (ăseau pe fundul oceanului. I se adresă lui Apone! 8 ;un, la trea'ă. 4n compartimentul pasa(erilor, ser(entul $ef se ridică de pe scaun $i%$i privi oamenii* fu nevoit să se a(a e de un m&ner deoarece v&nturile neîncetate ale Ac)eronului ,(&l &iau aparatul. 8 ;un= L%a i au,it pe locotenent. 0reau $i eu o des fă$urare ca la carte, o dată măcar. -i privi i înainte. In fanteri$tii care se vor împiedica de tălpile celor care mer( înainte, se vor întoarce la aparat cu $uturi în cur. 8 +romi i9 făcu #roAe, cu (las inocent. 8 ;ăi, #roAe, i%e dor de mă%ta9 între'ă Fier,'oAsDi ,&m'ind. 8 Dacă ar fi aici, ar $ter(e cu tine podeaua. -i apoi, n%am nevoie de maică%mea că am avut%o pe a ta. Fier,'oAsDi înăl ă arătătorul. Se duseră să se re(rupe,e în .urul tam'uc)iului di napoi, trec&nd prin fa a, postului de opera ii. 0as@ue, o împunse pe 1iple? cu cotul. 8 1ăm&i aici9 8 Si(ur. 8 Normal. /peratoarea de cri'lor întoarse spatele $i se uită în ceafa lui DraDe. 8 Ateri,are la $ai,eci de metri de st&lpul telemetrie principal. :#orman făcu să pivote,e camera e"ternă. Nici cel mai mic semn de via ă dedesu't.< Fi i (ata pentru o redecolare imediată la ordinul meu, $i (ăsi i%vă un nor conforta'il pentru a ne a$tepta. 8 4n eles, răspunse Ferro de formă. Apone se uită la cronometrul prins în m&neca inutei. 8 Cece secunde, 'ăie i. Fi i (ata= 5&nd naveta a.unse la o sută cinci,eci de metri de ,ona de ateri,are a coloniei, proiectoarele se aprinseră automat $i puternicele lor fascicole sf&$iară penum'ra. Solul era umed $i plin de (unoaie duse de v&nt dar nu era nimic at&t de mare pentru a o constr&n(e pe Ferro să modifice manevra minunată cu preci,ie. +icioarele )idraulice ale apa ratului reu$iră să a'soar'ă o parte a impactului, cînd to nele de metal intrară în contact cu solul. După c&teva secunde, 'lindatul ie$ea tun&nd din 'uncăr $i se îndepărta de mica navă. A'ia rula la suprafa a Ac)eronului, că propulsoarele navetei m&r&iră $i aparatul urcă lent în cerul crepuscular. Nu se materiali,ă nimic din um'ră pentru a sfida sau ataca 022%ului care se îndrepta spre clădirile coloniei tă cute, provoc&nd .er'e de apă $i nămol. Apoi aparatul se răsuci 'rusc la st&n(a pentru a se orienta cu fa a spre in trarea principală. 7$a nu era desc)isă dec&t pe .umătate c&nd >udson sări $i o luă la fu(ă. 5amara,ii îl urmară

$i se împră$tiară rapid, astfel înc&t să acopere c&t mai mult teren fără a se pierde din vedere. Aten ia lui Apone era concentrată pe ecranul amplifi catorului de ima(ine din vi,ieră $i studia clădirile care îi încon.urau. /rdinatorul scanerului putea mări lumina dis poni'ilă $i resta'ilea pe c&t putea claritatea. 1e,ulta o ima (ine strălucitoare dar contrastată. Era suficient. Ar)itectura coloanei era înainte de toate func ională. 4nfrumuse area mediului putea să mai a$tepte, p&nă c&nd orice efort în acest sens nu va fi ,ădărnicit de v&nturi. 1a falele 'iciuiau sfăr&măturile de rocă care erau prea mari pentru a putea fi v&nturate. / 'ucată de metal se le(ăna lovind neîncetat un perete din apropiere. 5&teva tu'uri de neon p&lp&iau $i difu,au o lumină nesi(ură. 0ocea lui #orman răsună sec în receptoarele că$tilor. 8 +rima (rupă, în linie. >icDs, oamenii tăi să for me,e un cordon între intrarea în colonie $i 'lindat. Supra ve()ea i spatele. 8 Eu i%a$ suprave()ea ie spatele, ,ise >udson lui Dietric). Medite)ul nici nu se o'osi să%i dea replica! 8 5&nd o să mai ai nevoie de un sedativ, ce%ai ,ice de o in.ec ie de corti,on în ,onă9 Apone îi făcu să tacă. 8 #ura= 0as@ue,, ia%o înainte. +ornim. 7n r&nd de solda i înaintă spre sasul de intrare prin cipal. Nimeni nu spera să (ăsească un comitet de primire, sau să intre fără pro'leme, dar nimeni nu prevă,use că în fa a por ii se vor (ăsi două tractoare (arate 'ară%n 'ară, 'loc&nd astfel accesul. Ar fi o dovadă a faptului că oame nii din colonie căutau să se i,ole,e de o amenin are care venea din e"terior. 0as@ue, a.unse prima la ma$inile tăcute $i se opri să arunce un oc)i în ca'ina cea mai apropiată. 5omen,ile erau distruse, împră$tiate pe podea. Impasi'ilă, se strecură printre tractoare $i%$i făcu raportul pe un ton fle(matic! 8 Se pare că a fost for at cu o ran(ă. A.unse la u$a principală $i făcu un semn cu capul spre DraDe, care o înso ea. Apone sosi, studie o'stacolul, apoi se apropie de comen,ile e"terne ale u$ii, încercă toate com 'ina iile posi'ile. Nu se aprinse nici un semnali,ator. 8 Arse9 între'ă DraDe. 8 ;locate. E%o diferen ă. >udson, vino $i tu. 2re'uie să sta'ilim o deriva ie. 5omte)ul nu mai (lumea, î$i puse .os pu$ca înainte de a se apleca pentru a studia panoul de comandă. 8 Material standard, ,ise el după mai pu in de un minut. :5u o unealtă scoasă din centură desfăcu apărătoa rea $i e"amina ca'la.ele<. 4ntr%un minut e (ata, ser(ent. +orni să repare circuitele. Apone $i ceilal i a$teptau, o'serv&nd de(etele a(ile care se mi$cau repede $i precis în ciuda v&ntului $i a fri(ului. 8 +rima ec)ipă, ordonă sec ser(entul în microfonul individual. 0eni i în sasul principal. 7n panou indicator p&r&i $i (emu pe deasupra capete lor lor. 0&ntul urla $i le $fic)iuia $i nervii ca $i corpul, >udson efectua o matisare $i două semnali,atoare porniră să clipească nere(ulat. #em&nd datorită efortului cerut de de(a.area nisipului str&ns pe $ina de ()ida. inferior, u$a cea mare lunecă smucindu%se, în ritmul semnali,atoa relor. La .umătatea parcursului se 'locă. Dar trecerea era mai mult dec&t suficientă pentru a putea intra. Apone făcu un semn la 0as@ue,. Femeia se apropie precedată de (ura cri'lorului. 5ole(ii ei o urmară, iar vo cea lui #orman c&r&i în receptoare.

8 A doua ec)ipă, înainte= Lua i po,i ie pe flancuri, aproape. 5e ,ici ser(ent9 Apone parcurse cu privirea interiorul clădirii tăcute. 8 2otul e de(a.at deocamdată, locotenente. Nu%i ni meni acasă, 8 ;ine. A doua ec)ipă, continua i suprave()erea spa telui. :Locotenentul î$i făcu timp să se uite în urmă.< Mer (e, 1iple?9 Ea reali,ă dintr%o dată că respira foarte repede ca $i cum ar fi aler(at la maraton 1ăspunse d&nd din cap, iri tată de propria reac ie $i de solicitudinea lui #orman. Acesta se uita de.a la consolă. 0as@ue, $i Apone se strecurară în culoarul pustiu. 5&teva lumini al'ăstrui luceau deasupra, dar iluminarea au"iliară de.a slă'ise, Nimeni nu putea spune de c&t timp erau folosite 'ateriile. 0&ntul îi mai înso i o 'ucată de drum, sufl&nd printre panourile metalice. +e .os, apa se adunase în 'ăltoace, iar mai departe, ploaia pătrundea picur&nd prin tavanul ciuruit. Apone dădu capul pe spate pentru a permite camerei de pe cască să transmită urmele luptei pentru persoanele rămase în 'lindat. 8 0i'ratoare, murmură. S%a tras în prostie. La postul de opera ii, 1iple? se uită la ;ucDe. 8 0ictimele unei epidemii năprasnice nu se ridică să ciuruie cu vi'rante pere ii casei lor. /amenii lipsi i de mi. loace de comunicare nu se plim'ă tră(&nd rafale de arme automate în toate păr ile. Dacă a$a au reac ionat, au avut un motiv serios. ;urDe dădu din umeri, apoi se întoarse la ecrane. Apone se str&m'ă o'serv&nd stricăciunile. 8 5e porcărie= 4n pofida aparen elor, el nu emitea o părere asupra stărilor locului. 5omentariul său era pur profesional. Ser (entul $ef nu putea tolera lucrul prost făcut. Apoi î$i aminti că avea de%a face cu coloni! in(ineri, ar)itec i, muncitori. 5ivili într%un cuv&nt, nu solda i. +oate $i unul%doi poli ai. +re,en a militarilor ar fi fost inutilă... înainte. Dar, acum, de ce aveau nevoie ei9 0&ntul î$i r&dea de el. E"amină culoarul care se căsca înaintea lor, căut&nd răspunsuri $i ne(ăsind dec&t întuneric. 8 4nainte= 0as@ue, reluă pro(resia cu mi$cări mai mecanice dec&t cele ale unui ro'ot. Eeava cri'lorului se 'alansa ritmic, mătur&nd toată lăr(imea culoarului în c&teva secunde. Femeia co'orî oc)ii, urmărind monitorul detectorului armei. C(omotele pa$ilor răsunau în .urul ei, dar înainte, mai departe, domnea lini$tea. #orman 'ătea cu de(etele pe consolă, l&n(ă un 'utoi ro$u. 8 Desfă$urarea $i e"plorarea locurilor în (rupuri de doi. A doua ec)ipă, intra i. >icDs ia nivelul superior. 7tili,a i detectoarele de mi$care. 5um vede i ceva mi$cător... cunoa$te i melodia. 5ineva intonă numaidec&t două strofe din cele'ra c)emare a furtunii de către 2)or de la sf&r$itul 'urului (inului. #lasul părea să%i apar ină lui >udson, dar 1iple? nu era si(ură $i nimeni nu i se alătură c&ntăre ului. 4n cercă să privească toate monitoarele camerelor individuale în acela$i timp. Fiecare un()er întunecat al clădirii părea să fie o u$ă spre infern, fiecare um'ră părea să ascundă amenin are mortală. 2re'uia să se calme,e pentru a reu$i să respire re(ulat. >icDs conducea ec)ipa în sus pe o scară carp ducea spre ultimul nivel al ora$ului. 5uloarul pe care%l (ăsi era copia celui de la parter, poate nu c)iar at&t de lar(, dar tot pustiu, pre,enta însă un avanta.! aici erau apăra i de v&nt. 4n mi.locul oamenilor lui, caporalul $ef luă o cutiu ă metalică prevă,ută cu un cadran. 5on inutul era fra(il, dar, ca ma.oritatea materialului utili,at de infanteri$ti carcasa era deose'it de re,istentă. / îndreptă în .osul culoaru lui $i efectuă ni$te

re(la.e. Două diode se aprinseră, dar indicatoarele nu reac ionară. 4l deplasa încet de la dreapta la st&n(a. 8 Nimic. Nici o mi$care, nici un semn de via ă. 8 4nainta i, ordonă #orman, de,amă(it. >icDs utili,a detectorul în timp ce oamenii lui îl aco pereau. 2recuseră pe l&n(ă ni$te încăperi $i 'irouri cu u$i întredesc)ise sau înc)ise. Nimic nu%i a$tepta în interior. 5u c&t înaintau, cu at&t le apărea mai clară importan a înfruntărilor care avuseseră loc aici. Mo'ilierul era răs turnat $i foi de plasto)&rtie erau răsp&ndite pe .os. Discuri ma(netice de ordinator fuseseră călcate în picioare. ;u nuri personale, transportate cu c)eltuială mare pe distan e interstelare incredi'ile, erau distruse. 5ăr i din )&rtie adevărată, de o valoare inestima'ilă, pluteau în 'ăltoace de apă datorate unor scur(eri din conductele în()e ate $i unor (ăuri din plafon. 8 +arc ar fi camera mea de la cole(iu. Dacă ;urDe voise să fie amu,ant, n%o nimerise. Multe dintre încăperile pe l&n(ă care trecea ec)ipa lui >icDs nu fuseseră devastate, ci incendiate. D&re ne(re se întindeau pe pere ii din metal $i materiale compo,ite. 4n mai multe 'irouri, ferestrele cu (eam triplu de si(ura ă erau sparte, iar ploaia $i v&ntul năvăleau prin aceste (ăuri lar(i. >icDs intră într%un 'irou pentru a lua o (o(oa$ă incepută pusă pe o masă, l&n(ă o cea$că plină oc)i cu apă de ploaie. Ca de cafea prin 'ăltoace. /amenii lui Apone răscoleau sistematic nivelul inferior, c&te doi, dar reac ion&nd ca unul. Nu era mare lucru de vă,ut. >udson, care mer(ea alături de 0as@ue,, î$i ridică privirea de pe deteetor pentru a cerceta o pată, pe un pe rete. Nu avea nevoie de un anali,ator electronic pentru a%$i da seama că era vor'a de s&n(e uscat. 2oate persoanele rămase în 'lindat o vă,ură dar nu spuseră nimic. Detectorul lui >udson emise un 'ip care păru asur,itor pe culoarul pustiu. 0as@ue, se răsuci (ata de tir. 5apo ralul $i operatoarea de cri'lor sc)im'ară o privire scurtă, >udson dădu din cap $i se îndreptă încet spre o u$ă în tredesc)isă $i ie$iră par ial din & &ni. Era ciuruită de vi'ratoare, ca $i pere ii. 5omte)ul se depărta $i 0as@ue, se apropie de u$a dis trusă. / i,'i cu piciorul, pre(ătită de tra(ere. At&rnată de capătul unui corset fle"i'il, o cutie de de riva ie se le(ănă ca o pendulă, împinsă de v&ntul care intra printr%o fereastră spartă. 5utia (rea metalică lovea un pătu de copil la fiecare 'alans. 0as@ue, articulă cu (las spart! 8 Detectoare de mi$care, ce căcănărie= 1eveniră în culoar. 1iple? privea atentă ima(inea de pe monitorul lui >icDs. ;rusc se aplecă în fa ă. 8 7n moment= Spune%i să... D&ndu%$i seama că numai ;urDe $i #orman puteau să o audă, se (ră'i să 'ran$e,e .acDul la circuitul de comu nica ii $i vor'i în microfonul individual. 8 >icDs, aici 1iple?. Am vă,ut ceva pe ecranul tău. Dă%te mai în spate. :5aporalul se conformă $i ima(inea se str&mtă.< E perfect. Acum, spre st&n(a. A$a= 5ei doi 'ăr'a i pre,en i alături de ea în postul de ope ra ii priveau monitorul lui >icDs. 5amera lui se sta'ili,ă $i cadră o parte din peretele ciuruit $i stră'ătut de d&re 'i,are. 1iple? fu stră'ătută de un fior de ()ea ă. -tia care era cau,a acestor stricăciuni. >icDs î$i trecu mănu$a peste metal. 8 A i vă,ut9 +anoul s%a topit. 8 Nu topit, îl corectă 1iple?. A fost ros.

;urDe o privi cu o spr&nceană ridicată. 8 >mmm. Acid în c)ip de s&n(e. 8 1e,ultă din toate astea că un colon a i,'utit să ră nească pe unul din amicii lui 1iple?. >icDs era mai pu in impresionat dec&t repre,entantul 5ompaniei. >udson, care înc)eiase inspec ia uneia din încăperile de la parter, făcu semn cole(ilor să vină la el. 8 >ei, dacă vă interesea,ă c)estiile astea, iată ceva care o să vă pasione,e. 1iple? $i înso itorii ei î$i îndreptară aten ia pe ima(inea pe care camera ran(ului doi, volu'il, o transmitea la 022. >udson î$i aplecă oc)ii spre picioarele lui care se aflau de%o parte $i de cealaltă a unei (ăuri, apoi se lăsă mai .os. 0ă,ură într%o secundă desc)iderea de dedesu't $i, sla' luminată de lampa că$tii sale, o sec iune a nivelului in ferior. Eevi, conducte, ca'luri..., totul ros de acid. Apone studie desc)i,ătura, apoi se întoarse. 8 Ec)ipa a doua, răspunde i. 7nde sunte i9 8 Am înc)eiat inspec ia, se au,i vocea lui >icDs. N%am (ăsit pe nimeni. Ser(entul $ef dădu dun cap, apoi se adresă celor din transportorul de trupe. 8 Locul este pustiu, locotenente. 2otul e calm pe frontul >adle?. Am a.uns prea t&r,iu pentru cine $tie ce%o fi fost aici. DraDe dădu cu piciorul într%o 'ucată de metal corodat. 8 Iar am ratat 'alul. De căcat. #orman î$i lăsă capul pe spate, medit&nd. 8 ;un. Cona este si(ură. Acum )aide i să vedem ce aflăm de la ordinatorul lor. +rima ec)ipă, o'iectiv! cen trul de e"ploatare... -tii unde se (ăse$te, ser(ent9 Apone împinse într%un întrerupător de pe m&necă $i o )artă miniaturală a coloniei îi apăru în interiorul vi ,ierei. 8 E clădirea mare pe care am vă,ut%o c&nd am venit. Nu e departe, locotenente. Mer(em. 8 +erfect. >udson, odată a.un$i acolo, încerca i să repune i în func iune ordinatorul. Fără r&vnă inutilă. Nu%i dăm să prelucre,e date, vrem doar să avem acces la memoria lui. >icDs, ne înt&lnim. Mă (ăse$ti la sasul sud, l&n(ă turnul telecomunica iilor. Aici #orman, terminat. 8 2erminat, mda, mormăi >udson. 0ine. +arcă sunt de.a mai lini$tit. 0as@ue, se asi(ură că microfonul ei era întrerupt înainte de a apro'a! 8 5ăcăciosul= 2ransportorul 'lindat rula încet pe artera principală al coloniei, iar proiectoarele lui luminau ,idurile pătate $i erodate ale imo'ilelor. 2recu pe l&n(ă două aparate de dimensiuni mai modeste $i (arate într%o ,onă prote.ată. 1o ile mari ale transportorului de trupe ridicau .er'e de apă murdară )urduc&ndu%se, dar amorti,oarele a'sor'iră $ocul. +loaia împinsă de v&nt plesnea proiectoarele. ;is)op $i Fier,'oAsDi ()idau aparatele din ca'ina conductorului. /mul $i sinteticul lucrau în perfectă ar monie $i%$i purtau un respect mutual. Fier,'oAsDi privea prin lucarna str&mtă a conductorului $i întinse de(etul. 8 Acolo, cred. ;is)op studia )arta în culori vii care apăru pe ecranul dintre ei. 8 +ro'a'il nu sunt alte intrări pe aici. Se aplecă deasupra comen,ilor $i aparatul (reoi se ră suci în direc ia unei u$i imense. 8 A)a, uite%l pe >icDs.

Secundul Apone ie$i din sasul coloniei în clipa în care transportorul de trupe fr&nă. +rivea cum tam'uc)iul 022%ului (lisa lateral. #orman, care purta acum ec)ipa ment de teren, co'orî primul rampa, urmat de ;urDe, ;is)op $i Fier,'oAsDi. ;urDe se uită în urmă, căut&ndu%l pe ultimul ocupant al 'lindatului. Dar 1iple? $ovăia pe pra(ul aparatului $i nu%i privea. /c)ii ei rămaseră fi"a i pe caverna întunecată care se înfunda ad&nc în colonie. 8 1iple?9 :Ea%$i co'orî privirea spre el, apoi scu tură cu putere din cap.< Această ,onă este su' control, de clară ;urDe pe un ton care voia să pară încre,ător. L%ai au,it pe Apone. Ea făcu un nou (est de refu,. 0ocea lui >udson răsună în receptoare. 8 Locotenente, ordinatorul coloniei func ionea,ă. 8 ;ună trea'ă, >udson, făcu locotenentul. 5ei care se (ăsesc la centrul de e"ploatare să ne a$tepte. 0enim. Le făcu semn cu capul înso itorilor lui. 8 Să mer(em.. 5&nd intrară, >icDs se uită la silueta sin(uratică din pra(ul 'lindatului. Nu spuse nimic $i o o'servă p&nă c&nd se înc)ise tam'uc)iul. Apoi făcu st&n(a împre.ur pentru a%i urma pe #orman $i ceilala i. 1iple? rămase sin(ură.

M Ea reveni la postul de opera ii! 'unul sim era în con flict cu sentimentele. Nu%l avea nici pe Bones pentru ali nare. Motanul era în si(uran ă, la ani%lumină de Ac)eron. Ecrane, cadrane $i semnali,atoare umpleau cu lumini multicolore ca'ina în care se (ăsea. Avea impresia că era a$e,ată într%un pom de 5răciun de o frumuse e (lacială $i an(oasantă. Microfoanele e"terne aduceau în 'lindat ,(omotele Ac)eronului! vaietul v&ntului $i ciocănitul fra(mentelor de rocă aruncată în panourile metalice ale clădirilor. 4$i încruci$ă 'ra ele la piept, înfiorată. 022%ul era solid. +e l&n(ă Sulaco $i naveta de de'arcare, el repre ,enta cel mai si(ur adăpost. Era o ma$ină de ră,'oi, mo dernă, multifunc ională, incredi'il de re,istentă! un concentrat al tuturor pro(reselor reali,ate în materie de ar mament. Dar 'linda.ul re,ista la un acid molecular necunoscut9 Luă o )otăr&re peni'ilă $i se duse la u$a aparatului. 2am'uc)iul parcă avea nevoie de o oră pentru a se des c)ide. Apoi vă,u u$ile mari ale sasului de intrare în e colonie înc)i,&ndu%se în fa a ei. 8 ;urDe= Stri(ătul ei fu dus de v&nt, de acel v&nt rece $i umed al Ac)eronului care o făcu să lăcrime,e în timp ce aler(a către panoul de comandă al u$ii. Ne$tiind com'ina ia fo losită, apăsă la înt&mplare un 'uton, apoi altul. Fără efect. +oate că acum nu se putea desc)ide dec&t din interior9 1iple? încercă alt cod. /ftă u$urată c&nd au,i motoarele (em&nd înăuntru $i vă,u u$a clătin&ndu%se. Femeia se mai uită o dată la 022. -i urlă c&nd descoperi o um'ră, e"act în spatele ei. Sări înapoi, se lovi tare de ,idul în care era încastrat panoul de comandă $i constată că fi(ura, de$i surprin,ă toare $i foarte ur&tă, nu avea nimic terifiant. Fier,'eAsDi era vinovatul. 8 2e%am speriat9 Ea se străduia să%$i recapete suflul. 8 Doamne, Fier,'oAsDi= Dacă vrei să mă omori, fă%o cu o pu$că.

8 1e(ret. :infanteristul arătă cu capul spre coridorul întunecat de dincolo de u$a desc)isă.< >icDs m%a desem nat să te suprave()e,. Ea se îndreptă $i%$i frecă urmărui lovit. 8 Foarte frumos. Dar pe viitor, anun ă c&nd mai ie$i ca un drăcu$or din cutie. De acord9 8 Si(ur. N%o să se mai înt&mple. :Fier,'oAsDi indică direc ia.< Ar fi prefera'il să%i prindem din urmă. 8 A$a%i. Ea porni înainte prin culoar, mărind pasul pe urmele (rupului lui #orman. Locotenentul se uită la ea, apoi la culoarul pe care%l stră'ăteau. Devastarea era mai impresionantă dec&t pe ecranele 022%ului. 8 Mi%e teamă că ar tre'ui să%$i ia 5ompania dumitale (&ndul de la 'eneficii din colonia asta, îi spuse lui ;urDe. 8 5lădirile sunt aproape intacte, iar asi(urarea va ram'ursa restul. 8 A, da9 -i pe coloni9 interveni 1iple?. 8 Nu $tim p&nă acum ce s%a înt&mplat cu ei, răspun se el iritat. 5lădirea era (lacială. Sistemul de climati,are nu mai func iona de la oprirea centralei electrice $i nu ar fi putut înfrunta fri(ul provocat de toate ferestrele sparte $i (ău rile din pere i. 1iple? se pomeni că era totu$i asudată. Era la fel de vi(ilentă ca $i militarii. E"amină fiecare perfo rare a pere ilor $i a plan$eului $i se uită prin un()erele cele mai întunecate. 1evenise acolo unde începuse totul. Aici l%au desco perit. E"traterestrul, monstrul, străinul. Ea $tia ce se în t&mplase. / creatură asemănătoare celei care a provocat distru(erea lui Nostromo $i moartea tuturor cole(ilor ei intrase în această colonie. >icDs o'servă nervo,itatea femeii care se uita neîncetat la culoarul devastat, la 'irourile $i antrepo,itele dis truse de foc. Făcu un semn lui Fier,'oAsDi care veni să se plase,e în dreapta lui 1iple?. >icDs încetini pasul pentru a se plasa în st&n(a ei. Ea remarcă escorta ce se formase $i se uită la caporal. Acesta îi făcu cu oc)iul, sau cel pu in a$a cre,u ea. +oate îi intrase ceva în oc)i. 5)iar $i în acest culoar, v&ntul sufla destul de tare pentru a duce cu el praf $i cenu$ă. Frost ie$i dintr%un culoar lateral, e"act înaintea lor. După ce salută cu m&na pe cei de cur&nd sosi i, i se adresă lui #orman, cu oc)ii pe >icDs. 8 Locotenente, ar tre'ui să ve,i ceva. 8 5e este, Frost9 #orman se (ră'ea să efectue,e .onc iunea cu (rupul lui Apone, dar soldatul insistă. 8 E mai u$or de arătat dec&t de e"plicat, locotenente. 8 De acord. +e acolo9 #orman arătă culoarul lateral. Frost dădu din cap $i reintră în întuneric. 5eilal i îl urmară. El îi călău,i spre o aripă a clădirii total lipsită de electricitate. Lămpile că$tilor le de,văluiau scene de dis tru(ere mai înfrico$ătoare dec&t tot ce vă,useră p&nă acum. 1iple? se pomeni tremur&nd. Se (&ndea numai la 022%ul ermetic, solid, 'ine înarmat $i care era destul de aproape. Dacă%$i lua picioarele la spinare a.un(ea la el în c&teva minute. 5a să fie din nou sin(ură9... 5u toată si(uran a oferită de 'lindat, $tia că risca mai pu in în acest loc, în mi.locul infanteri$tilor. 4ncercă să ină 'ine, min te acest lucru $i o luă cu ceilal i din loc. 8 Drept înainte, locotenente.

2recerea era 'locată de o 'aricadă improvi,ată, com pusă din plăci de o el $i evi asam'late prin suduri, pa nouri de u$i, dale din plafon $i plan$eu confec ionate din materiale compo,ite. /'stacolul ridicat în (ra'ă era stră 'ătut de (ăuri $i d&re săpate de acid. Metalul fusese în doit $i smuls cu o for ă terifiantă. 4n dreapta lui Frost, 'ariera fusese desc)isă ca o cutie de conservă. Se strecurară unul c&te unul prin pasa.ul în(ust. Fascicolele lămpilor măturau o nouă scenă a devastării. 8 Ar putea cineva să spună unde ne aflăm9 între'ă 5orman. ;urDe e"amină o )artă. 8 4n sec ia medicală. Suntem în interiorul aripii drep te, iar confi(ura ia locurilor corespunde. Se desfă$urară. Lămpile luminau mese $i dulapuri răs turnate, scaune rupte $i materialul c)irur(ical împră$tiat. +odeaua era acoperită cu mici instrumente medicale, ca ni$te confetii de o el. -i aici, mese $i mo'ile fuseseră în(rămădite, în$uru'ate $i sudate de cealaltă parte a 'ari cadei, care o vreme i,olase această parte a construc iei de restul coloniei. +ere ii erau m&n.i i de d&rele ne(re lăsate de flăcări $i impactul vi'ratoarelor $i de acid. De$i era lipsită de lumină, această aripă a coloniei era încă alimentată cu ener(ie. 5&teva aparate i,olate $i con sole de control luceau sla', 'ran$ate, desi(ur, pe (rupuri au"iliare. Fier,'oAsDi î$i trecu o m&nă înmănu$ată peste o (aură cu un diametru incompara'il cu cel al unei min(i de 'asc)et. 8 7ltimul careu. Au ridicat 'aricada asta $i s%au re tras acolo. 8 / )otăr&re în eleaptă, comentă #oman, d&nd cu piciorul într%o sticlă de plastic. Sec iunea medicală avea (eneratoare au"iliare $i re,erve de alimente importante. Aici m%a$ fi refu(iat $i eu. 5adavre9 Fascicolul lămpii lui Frost mătura celălalt capăt al sălii. 8 5&nd am a.uns aici nu erau, locotenente, $i nici acum nu văd. S%au luptat, nu (lumă. 8 Nu văd nici mon$trii dumitale, 1iple?, făcu Fier, 'oAsDi privind în .urul lui. >ei, 1iple?9 dar unde%i 1i ple?9 Arătătorul m&n(&ie tră(aciul vi'ratorului. 8 Aici, ,ise ea. #lasul îi ()idă spre o altă încăpere. ;urDe e"amină lo cul, înainte de a declara! 8 La'oratorul medical. Nimic spart. Nu cred că aici au fost lupte. 5olonii tre'uie să fi pierdut partida în prima sală. Fier,'oAsDi studia cele de,văluite de luminatul au "iliar, apoi o'servă ce anume îi atrăsese aten ia lui 1iple?. Mormăi ceva $i se duse la ea. La fel făcură $i ceilal i. La capătul la'oratorului, un )alou violet îm'răca $ap te cilindrii transparen i. 5om'ina ia luminii acesteia $i a fluidului con inut în tu'uri servea la păstrarea su' stan elor or(anice care se (ăseau în interior. 5ei $apte cilindrii erau în activitate. 8 Nu mi$că nimeni înăuntru. /r fi ma)muri, ,ise #orman. Nu r&se nimeni. ;urDe se apropie de cilindri. 8 2u'uri de sta,ă. Material standard pentru un la'orator medical de această importan ă. -apte tu'uri. Fiecare con in&nd un specimen. Lucrurile acestea aflate în suspensie semănau cu ni$te m&ini tă iate, cu prea multe de(ete. Acestea cre$teau dintr%un corp turtit, a cărui epidermă fără culoare aducea cu pielea tă'ăcită, fină, translucidă. Ni$te pseudo'ran)ii pluteau lene$ în fluidul de sta,ă. Nu erau vi,i'ile or(ane de vă, sau de

au,. / coadă prelun(ea partea de .os a acestor di)ă nii $i se le(ăna molatec în lic)id. Apendicele caudal era, la două dintre aceste creaturi, str&ns în .urul corpului. ;urDe vor'i cu 1iple?, fără să%$i ia oc)ii de la specimene. 8 Apar in aceleia$i specii ca monstrul descris în raport9 Ea dădu din cap, incapa'ilă de a mai scoate vreun sunet. Fascinat, repre,entantul 5ompaniei se apropie de unul din cilindri $i se aplecă* fa a%i aproape că atin(ea sticla. 8 Aten ie, ;urDe= stri(ă 1iple?. A'ia î$i lansase c)emarea că vietatea captivă sări $i se lovi de peretele tu'ului de sta,ă. Surprins, ;urDe sări înapoi. 7n apendice su' ire $i cărnos &$nise din partea ventrală a corpului turtit în formă de m&nă, evoc&nd un fra(ment de intestin cu capătul ascu it, care aluneca pre cum o lim'ă de sticlă. După un timp se retractă $i dis păru în 'u,unarul ventral situat în mi.locul a ceea ce pă rea să fie ni$te 'ran)ii. +icioarele $i coada se repliară în po,i ia de repaos. >icDs se uită la ;urDe pentru a declara impasi'il! 8 2e iu'e$te. Fără să%$i mai dea osteneala de a răspunde, repre,en tantul 5ompaniei continuă studierea $irului de tu'uri. 2rec&nd prin fa a fiecărui cilindru, punea $i m&na. 7nul sin(ur din celelalte $ase specimene reac ionă la pre,en a lui. 5elelalte pluteau în continuare fără rost în fluidul în care de(etele $i co,ile at&rnau lene$e. 8 5inci sunt mor i, declară el după studirea ultimu lui tu'. Numai doi au supravie uit. Sau, poate, ceilal i se află la un stadiu de evolu ie diferit, dar nu cred. +rivi i. 5ei care sunt mor i, au o culoare spălăcită. +e fiecare cilindru era pus un clasor. 1iple? reu$i să întindă o m&nă pentru a lua unul pus pe tu'urile care con ineau creaturi vii. După ce se retrase iute, desc)ise dosarul $i începu să%l citească. 4n afară de listin(uri, (ăsi în supracopertă ni$te (rafice, sono(rafii $i două ima(ini o' inute prin re,onan ă ma(netică, cam prea $terse pen tru a permite descoperirea structurii interne a creaturii. Mar(inile listin(urilor intermina'ile erau acoperite cu adnotări. 7n scris de medic, estimă ea, aproape ili,i'il. 8 5eva interesant9 între'ă ;urDe. Se înv&rtea în .urul cilindrului de sta,ă al cărui dosar îl consulta 1iple?, studiind creatura su' toate un()iu rile. 8 +ro'a'il, dar prea te)nic pentru mine. 1aportul medicului care a făcut e"amenul. 7n anume doctor Lin(. 8 5)ester Lin(, preci,ă ;urDe, ciocănind în tu' cu o un()ie, fără a provoca nici cea mai mică reac ie a crea turii din interior. Erau trei medici la >adle?, Lin( era c)irur(, cred. -i ce ,ice el despre această fermecătoare creatură9 8 5ă a fost e"trasă c)irur(ical, înainte de sf&r$itul procesului de implanta ie a em'rionului, după, a'ando narea metodelor de interven ie clasice. 8 /are de ce9 #orman era interesat de specimen ca $i ceilal i, dar in specta în continuare sala. 8 Fluidele sale vitale di,olvau instrumentele la cel mai mic contact. A tre'uit să utili,e,e 'isturie%laser pen tru a scoate $i cauteri,a specimenul. Era fi"at pe fa a unui anume Bo)n L. Marac)uD. Ea%$i ridică oc)ii spre ;urDe, care scutură din cap. 8 Numele nu%mi spune nimic. Nu era vor'a de vreun administrator, sau alt $ta'. 0reun conducător de aparat sau doc)er. 1iple? reluă lectura dosarului. 8 A murit în timpul interven iei, c&nd au scos c)es tia asta.

8 Nenorocitul= >icDs se apropie pentru a arunca un oc)i pe raport peste umărul femeii, dar nu apucă să citească nici un cu v&nt. Detectorul lui de mi$cări emise un 'ip nea$teptat. 5ei patru infanteri$ti pivotară pentru a o'serva in trarea în la'orator, apoi un()erele întunecate. >icDs orien tă detectorul către 'aricadă. 8 Acolo. Indica tocmai culoarul pe care veniseră. 8 7nul de%ai no$tri9 Instinctiv, 1iple? se apropie de caporal. 8 Imposi'il de aflat. 5)estia asta nu este un apa de preci,ie. I se cere re,isten ă la tr&nteală, nu să%$i dea cu părerea. #orman vor'i în microfonul său. 8 Apone, ne aflăm în sec ia medicală $i am reperat ceva. 7nde sunt oamenii tăi9 :Aruncă o privire pe )arta vi,i'ilă, dincolo de vi,ieră.< Nimeni, în 'locul D9 8 Ne(ativ. Suntem re(rupa i în centrul de e"ploa tare, conform ordinelor. Ave i nevoie de întăriri9 8 Nu încă, vă inem la curent. 4$i depărtă microfonul de la (ură. 8 >ai, 0as@ue,. Femeia făcu un (est scurt din cap $i puse cri'lorul în po,i ie de tra(ere. Arma se prinse în suport clămpănind. 4nso ită de >icDs, 0as@ue, se îndreptă spre punctul de ori(ine al semnalului. Frost $i Fier,'oAsDi mer(eau în urma lor. 5aporalul a.unse în culoarul principal $i o luă la dreapta prin la'irintul de o el. 8 Semnalul se amplifică. /ri(ine or(anică. :5u o m&nă inea detectorul, iar cu cealaltă î$i le(ăna pu$ca.< Mi$cări nere(ulate. Dar unde dracuN suntem9 ;urDe e"amină împre.urimile. 8 ;ucătăria. 0om traversa ,ona re,ervată pre(ătirii )ranei, dacă mer(em tot în direc ia asta. 1iple? încetinise pasul $i rămase în spatele lui Fier, 'oAsDi $i Frost. D&ndu%$i 'rusc seama că în urma ei nu erau dec&t tene'rele, se (ră'i să%$i a.un(ă din urmă co le(ii. Declara ia lui ;urDe fu confirmată c&nd fascicolele lămpilor se reflectară pe suprafe ele lucioase ale unor ma$ini mari, con(elatoare, cuptoare, decon(elatoare $i sterili,atoare. >icDs nu le acordă nici o aten ie. Nu vedea dec&t controlul detectorului său. 8 Se deplasea,ă iar. 5u privirea%i rece 0as@ue, scruta penum'ra. Ascun,ătorile era numeroase aici. De(etele m&n(&iau tră(aciul armei. 8 4n ce parte9 >icDs e,ită o clipă, apoi arătă din cap r&ndurile de ma$ini care folosesc la )idratarea cărnii $i le(umelor liofi li,ate. Infanteri$tii înaintau cu pas ferm, c&nd Fier,'oAsDi se împiedică de o cutie de metal pe care o dădu la o parte cu un $ut, făc&nd%o să se rosto(olească cu mare t&m'ălău în penum'ră. Infanteria î$i păstră ec)ili 'rul $i cu si(uran a de sine, dar 1iple? cre,u că sare în tavan. Detectorul caporalului emitea acum 'ipuri re(ulate, aproape neîntrerupte. Cum,etul devenise un vaiet ascu it, c&nd o (rămadă de crati e se pră'u$i în dreapta lor* avură timp să ,ărească o siluetă neclară, dincolo de mesele de preparare. 0as@ue, se răsuci cu suple e $i de(etul apăsă pe tră (aci. Atunci, >icDs se folosi de pu$ca lui, pentru a devia eava armei (rele a cărei rafală atinse tavanul. Su' o ploaie de stropi de metal topit. 0as@ue, se întoarse în .ur&nd.

Fără să%i pese, >icDs înainta în linia de tra(ere $i în dreptă lampa su' un $ir de dulapuri metalice, 1ămase a$a parcă timp de%o ve$nicie, apoi îi făcu semn lui 1iple? să vină la el. +icioarele femeii refu,au să%i dea ascultare $i tălpile parcă erau lipite de podea într%un sloi de ()ea ă. >icDs repetă (estul, mult mai presant, iar ea i,'uti să se mi$te. ;ăr'atul se înclină pentru a face ca ra,a de lumină să pătrundă su' un dulap de stoca.. 1iple? se ()emui l&n(ă el. -i vă,u o mică siluetă speriată, parali,ată de lumină, ca un fluture prins în ac. Feti a cu oc)ii 'ul'uca i dădu înapoi pentru a scăpa. Einea într%o m&nă o pun(ă de plas tic cu m&ncare $i în cealaltă capul unei păpu$i, restul fi ind pierdut. 5opilul, sla' $i murdar, părea mult mai fra (il dec&t .ucăria stricată. +ărul 'lond era slinos $i înc&l cit! o claie de c&l i încadr&ndu%i fa a. 1iple? î$i aplecă urec)ea dar n%o au,i respir&nd. Lumina o făcu să clipească, iar această mi$care a pleoapelor o determină pe 1iple? să ac ione,e. 4i sur&se copilului $i întinse rm&na, u$or, spre ea. 8 Apropie%te, ,ise ea cu 'l&nde e. S%a terminat. N%ai de ce să te mai temi. Ea se întindea su' dulap. Feti a se retră(ea tremur&nd. +rivirea ei era ca a unui iepure parali,at de lumina farurilor unui automo'il. De (etele lui 1iple? erau pe punctul de a o atin(e $i femeia desfăcu m&na pentru a o m&n(&ia u$or pe )ainele ,dren uite. 5opilul o ,'u()i în dreapta, aler(&nd în patru la'e pe su' dulapuri, cu o a(ilitate incredi'ilă. 1iple? se aruncă înainte $i se t&rî pe coată $i (enunc)i pentru a nu o pierde din vedere. >icDs se deplasă lateral căut&nd frenetic. #ăsi o trecere în(usta între două dulapuri de stoca. $i întinse m&na. De(etele se str&nseră pe o (le,nă micu ă. Imediat îi dădu drumul. 8 A)= drace= Aten ie, mu$că= 1iple? încercă să prindă celălalt picior, dar îl scăpă. După o secundă, feti a era la o conductă de aerisire al cărei (rila. fusese scos. +&nă ca >icDs sau 1iple? să mai încerce s%o prindă iar, ea se $i strecurase înăuntru ca o ,v&rlu(ă. Lui >icDs nici nu%i trecu prin cap să o urmă rească. N%ar fi putut să intre nici dacă ar fi fost (ol pu$ că, ceea ce nu era ca,ul. Fără să stea pe (&nduri, 1iple? se aruncă în tunel, cu 'ra ele întinse înainte, împin(&ndu%se cu coapsele $i 'ra ele. -oldurile se frecau de metal. 1espira ia feti ei care înainta mereu se repercuta în tu'. Apoi 1iple? o vă,u înc)i,&nd o vană de, metal în urma ei! se aruncă pen tru a a.un(e la o'stacol $i pentru a%l împin(e înainte ca feti a să%l ,ăvorască. 4n.ură c&nd se lovi cu fruntea de metal. Apoi uită de durere. 5opilul era re,emat de cealaltă parte a unei mici camere sferice! una din sferele de de%compresiune a sistemului de aerisire a coloniei. Era încon.urată de o învălmă$eală de cuverturi $i per ne, ca $i de o colec ie )eteroclită de .ucării, animale îm păiate, păpu$i, 'i.uterii fante,iste, reviste ilustrate $i pun(i de m&ncare (oale. Se (ăsea $i un picap cu 'aterii. Era prada ei str&să în cursul e"pedi iilor în colonia de vastată. 4$i adusese în vi,uină toate acestea pentru a mo'ila după (ustul ei ascun,ătoarea. +entru 1iple? era mai mult un cui' dec&t o cameră. 5opilul reu$ise să supravie uiască $i să se adapte,e la distru(erile mediului, spre deose'ire de adul i. 4n timp ce femeia încerca să în elea(ă pe deplin ceea ce vedea, feti a se deplasă de%a lun(ul peretelui opus, în direc ia altei vane. Iar dacă diametrul acestei conducte nu era mai mare dec&t cel al plăcii care o înc)idea, îi va scăpa. 1iple? $tia că nu va putea pătrunde acolo.

5opilul se răsuci $i plon.ă. 1iple? făcu la fel $i i,'uti s%o prindă în 'ra e, imo'ili,&nd%o. +rinsă în capcană, fe ti a se ,'ătea fenetic. Lovea cu picioarele $i pumnii, în cerca să mu$te, dar nu scotea o vor'ă. 4n timp ce se ,v&r colea pentru a scăpa din str&nsoarea lui 1iple?, unicul sunet care se au,ea în spa iul str&mt era cel al respira iei ei (&f&ite. -i c)iar $i acest ,(omot era în mod misterios înfundat. 4n via a ei, 1iple? mai încercase o dată să stă p&nească o fiin ă mai mică dec&t ea $i care poseda o fe rocitate cel pu in e(ală! în ,iua în care se )otăr&se să%l ducă pe Bones la un veterinar. 0or'ea cu feti a, tot esc)iv&nd loviturile de picioare, de coate $i evit&nd mu$căturile. 8 2otul e 'ine, e 'ine. S%a terminat, nu mai ai de ce să te temi. E$ti salvată. Feti a osteni $i mi$cările ei încetiniră precum cele ale unei .ucării mecanice cu arcul slă'it. Se înmuie în 'ra ele lui 1iple?, aproape catatonică $i se lăsă le(ănată. Fe meia nu reu$ea să privească cu indiferen ă această copilă cu 'u,e palide $i tremurătoare. Feti a î$i afundă capul în pieptul adultei, fu(ind de o ori'ilă lume de co$mar pe care numai ei îi pra dat să o vadă. 1iple? continua s%o le(ene $i să%i murmure vor'e de alint cu (las duios $i împăciuitor, inspect&nd refu(iul sfe ric. /'servă un o'iect pus în v&rful (răme,ii de comori recuperate. Era, fără nici un du'iu, un solido înrămat al feti ei, c)iar dacă feti a din ima(ine era 'ine îm'răcată $i sur&,ătoare, cu părul curat $i pieptănat, cu o pan(lică viu colorată în $uvi ele 'londe, )aine imaculate $i o piele ro,. Su' solido, era scris cu litere aurii! )irst *rade &itizens+ip ',ard (ebecca -orden 0ocea lui >icDs răsună în conducta de aerisire! 8 1iple?. 1iple?9... E%n ordine acolo9 8 Da. :5on$tientă că poate nu o au,ise, adău(ă mai tare!< E%n ordine. Am&ndouă suntem 'ine. Ne întoarcem. Feti a nu se împotrivi c&nd 1iple? făcu drumul în dărăt, tră(&nd%o de (le,ne.

O #)emuită pe un scaun, copila î$i inea (enunc)ii str&n$i la piept $i privea în (ol* nu%i vedea pe adul ii care o o'servau curio$i. 7n man$on de 'iomonitor, al cărui dia metru fusese redus de Dietric), îi încin(ea 'ra ul st&n(. #orman se a$e,ă l&n(ă feti ă, în timp ce medite)niciana studia informa iile furni,ate de aparat. 8 5um ,iceai că o c)eamă9 Dietric) notă ceva pe un caiet electronic. 8 5e9 8 5um o c)eamă. -tim, nu9 Medile)a dădu din cap. a'sentă. 8 1e'ecca, cred. 8 E"act, făcu locotenentul care ar'oră cel mai fru mos ,&m'et al său $i se aplecă spre copilă, cu m&inile pe (enunc)i. #&nde$te%te, 1e'ecca. 5oncentrea,ă%te. 2re'uie să faci un efort $i să ne a.u i ca să te a.utăm $i noi pe tine. De%asta suntem noi aici! să te a.utăm. Nu te (ră'i, spune%ne tot ce% i aminte$ti. A'solut tot. 4ncepe cu începutul.

Feti a nu se mi$că, e"presia fe ei rămase nesc)im'ată. Era amorfă, fără să fie catatonică, tăcută, fără să fie mută. De,amă(it, #orman se îndreptă $i se uită la st&n(a, prile. cu care o vă,u pe 1iple? intr&nd cu o cea$că a'urindă. 8 7nde sunt părin ii tăi9 2re'uie să încerci să... 8 #orman= Fă o pau,ă, ce ,ici9 Locotenentul vru să%i răspundă, dar se ră,(&ndi $i dădu din cap resemnat. Se ridică. 8 ;loca. mental complet. Am încercat totul, cu e" cep ia metodei dure. -i nu e ca,ul. 1iscăm să o facem să se cufunde în demen ă. Dacă n%o fi de.a prea t&r,iu. 8 Nu, interveni Dietric), oprind aparatele portative de dia(nostic pentru feti ă $i sco &nd cu 'l&nde e man$o nul de pe 'ra ul inert. E%ntrea(ă la trup, de$i la limita malnutri iei. 5red totu$i că este ceva provi,oriu. 5eea ce mă surprinde mai mult este că am mai (ăsit%o în via ă după ce n%a a'sor'it dec&t )rană crudă $i liofili,ată. :/ privi pe 1iple?.< Ai vă,ut pun(u e cu vitamine în re fu(iu9 8 Nu m%am (&ndit să verific, iar ea nu m%a invitat să vi,ite, locurile. 8 E corect. 4n sf&r$it, tre'uie să se priceapă la die tetică fiindcă n%am (ăsit nici un simpton de caren ă (ravă. +u$toaica asta este nemaipomenită. 8 -i pe plan mental9 1iple? î$i 'ea cacao cu în()i ituri mici, fără să o scape pe copilă din oc)i. +ielea acesteia era ca per(amentul, dosul palmelor era plin de riduri. 8 E prea devreme ca să mă pronun , dar refle"ele sunt 'une. Ar fi prematur să dia(nosticăm un 'loca. mental. Este încă traumati,ată de încercările prin eare a trecut. 8 5ontea,ă prea pu in, cum o c)eamă, ,ise #orman, mer(&nd spre u$ă. Ne pierdem timpul încerc&nd s%o fa cem să vor'ească. Se (ăseau într%o încăpere lipită de centrul de e"ploa tare. Locotenentul ie$i pentru a%i înt&lni pe ;urDe $i ;is)op, pe c&nd Dietric) se îndepărta în sens opus. +rin u$a rămasă desc)isă, 1iple? îi vă,u pe cei trei 'ăr'a i str&n$i în .urul ordinatorului central al coloniei, pe care >udson îl reactivase, apoi în(enunc)e l&n(ă fe ti ă. 4i dădu la o parte o me$ă înc&lcită care%i cădea pe oc)i. Femeia ar fi putut să coafe,e o statuie, .udec&nd după reac iile ei. C&m'ind mereu, îi întinse cea$ca a'urindă. 8 Eine, (ustă. Dacă nu i%e foame, măcar sete i%o fi. -i pun pariu că nu i%a fost prea cald în 'alonul ăla din circuitul de aerisire, de c&nd nu mai func ionea,ă siste mul de încăl,ire. :4i inea cea$ca su' nas pentru a o face să adulmece mirosul, cald $i aromat al con inutului.< Este cacao. Nu% i place9 Feti a nu se mi$că, iar 1iple? str&nse m&nu ele în .urul ce$tii, apoi le ridică spre (ură. Dietric) avea dreptate în privin a refle"elor motorii. ;ău mecanic $i fără să privească. 4i curse o parte din ca cao pe 'ăr'ie, dar cea mai mare parte se duse pe (&t. 2em&ndu%se să nu for e,e un stomac atrofiat, 1iple? luă cea$ca pe .umătate plină. 8 Ei, a fost 'ună9 / să mai 'ei peste un minut. Nu $tiu ce ai m&ncat $i ce ai 'ăut p&nă acum $i nu vreau să te îm'olnăvesc cu m&ncare prea 'o(ată :4i mai desc&lci părul 'lond.< Sărăcu a. Nu prea e$ti vor'ărea ă, a$a%i9 Dar dacă nu vrei să vor'e$ti, n% ai dec&t. -i eu sunt cam tot a$a. Am o'servat că ma.oritatea oamenilor vor'esc fără să spună nimic. Le place să pronun e cuvinte, dar nu asculta răspunsurile. Mi se pare o prostie. Dacă e$ti mic, nu înseamnă că n%ai nimic important de e"primat. :+use cea$ca de%o parte $i luă o c&rpă pentru a $ter(e urmele de cacao de pe 'ăr'ia feti ei. Sim i osul mandi'ulei su' pielea întinsă.< /)o, ,ise ea sur&,&nd. Acum că 'ăr'i a e curată, nu mai are aceea$i culoare cu restul $i va tre'ui să continui. Altfel nu se asortea,ă.

Scoase pu ină apă sterili,ată dintr%un săcule de.a desfăcut $i udă c&rpa, cu care $terse praful, .e(ul $i ul timele picături de cacao de pe fa a feti ei. De$i rămăsese cuminte pe scaun, oc)ii ei al'a$tri se fi"ară pe 1iple? de parcă acum o vedea pentru prima oară. Femeia fu cuprinsă de o 'ucurie nestăp&nită. 8 Nu%mi vine să cred că aici se (ăse$te, o feti ă, de clară înainte de a e"amina c&rpa. Stratul de praf este at&t de (ros că am putea săpa $an uri în el. :Se apropie pentru a studia fa a emaciată.< ;a da, este c)iar o feti ă. -i este frumoasă. 1iple? se întoarse pentru a fi si(ură că nimeni nu era pe punctul de a se năpusti înăuntru. Sosirea unui nepof tit ar fi stricat tot ce reali,aseră un pic de cacao cald $i apă c)ioară. Nu avea nici un motiv de în(ri.orare. 2oate persoanele pre,ente în centrul de e"ploatare stăteau în .urul termi nalului pentru a%l privi pe >udson apăs&nd pe tastele consolei. +e monitorul principal se forma o repre,entare tri dimensională a coloniei. Ni$te linii (eometrice se depla sau alene de la st&n(a la dreapta. 5omte)ul inseră noi instruc iuni care începură să defile,e de .os în sus. >ud son nu se distra defel $i nu căuta să%$i demonstre,e ta lentele! urmărea ceva anume. Lăsase de%o parte (lumele deoc)eate $i lucra concentrat. 4n.ura $i%acum, desi(ur, dar numai în (&nd. /rdinatorul $tia toate răspunsurile, dar (ăsirea între'ărilor potrivite era o opera ie o'ositoare pentru nervi. ;urDe, care studiase restul materialului, î$i sc)im'ă po,i ia pentru a vedea mai 'ine $i murmură pentru #orman! 8 5e caută9 8 E;+%urile. Emi ătoarele 'iolo(ice personale. Fie care colon are implantat, c)irur(ical, un astfel de aparat, la sosirea aici sau la na$tere. 8 -tiu ce e E;+%ul, replică ;urDe. 5ă doar 5ompania le fa'rică. Dar nu văd de ce le caută. Dacă ar mai fi su pravie uitori i%am fi (ăsit p&nă acum. Sau ar fi venit ei în înt&mpinarea noastră. 8 Nu neapărat. #orman răspunse politicos. 4n mod oficial, ;urDe în so ea e"pedi ia ca simplu o'servator însărcinat cu apă rarea intereselor financiare ale 5ompaniei $i era remu nerat $i de patronii lui $i de Administra ia colonială, dar nici un înscris nu preci,a e"tinderea puterilor sale. +utea da sfaturi dar nu $i ordine. Era vor'a de o misiune mili tară, su' comanda lui #orman. 2eoretic ;urDe îi era e(al, dar practic altfel stăteau lucrurile. 8 +ot e"ista supravie uitori incapa'ili de a se de plasa, fiind răni i sau 'loca i în interiorul vreunei clădiri. Astfel de căutări nu prea au sor i de i,'&ndă, dar acesta%i re(ulamentul. 2re'uie să efectuăm această verificare. :Se răsuci spre comte).< 2otul func ionea,ă normal, >udson9 8 Dacă se află un sin(ur supravie uitor pe o ra,ă de doi Dilometri, vom $ti. Deocamdată n%am captat nimic în afară de semnalul pu$toaicei. 8 E;+%urile nu mai emit deci după moartea purtă torilor9 între'ă Fier,'ovsDi, care se afla de cealaltă parte a sălii. 8 Noile modele, nu, îi răspunse Dietric), care%$i tria instrumentele. Ele sunt alimentate în parte de c&mpul electric al corpului, iar dacă purtătorul lor moare, moare $i semnalul. 5apacitatea electrică a unei mortăciuni e nulă. Asta%i sin(urul incovenient al corpului omenesc! nu se mai încarcă, a$a ca o 'aterie. 8 >ai, nu mă%ne'uni9 făcu >udson arunc&nd o pri vire către medite)ă. -i cum $tiu dacă un tip e pe alter nativ sau continuu9

8 La fel de simplu cum afli dacă e cu p&n,e sau cu a'uri. 4n ca,ul tău, de e"emplu, sare%n oc)i. Era mai 'ine să fi luat altă c&rpă dec&t să încerce să o spele pe prima. 1iple? cură a acum m&nu ele feti ei în lătur&nd .e(ul acumulat între de(ete $i su' un()ii. Astfel apărea pielea ro,, iar ea nu înceta să%i vor'ească. 8 Nu $tiu cum ai reu$it să răm&i în via ă c&nd to i ceilal i mureau, dar tu e$ti o feti ă cu adevărat cura.oasă, 1e'ecca. 7n sunet a.unse la urec)ile lui 1iple?, a'ia sesi,a'il. 8 N...NeAt. Femeia încremeni $i%$i întoarse apoi privirea pentru a%$i ascunde emo ia. 4$i continuă opera ia de cură ire $i se aplecă. 8 4mi pare rău, micu o, n%am au,it prea 'ine. 5&te odată sunt cam tare de urec)i. 5e%ai spus9 8 NeAt. Eu mă... mă numesc NeAt. A$a mi se spune. Nimeni nu%mi spune 1e'ecca. 1iple? termină $i cu a doua m&nă. -tia că dacă nu răs pundea, feti a putea să cadă din nou în mutism, dar tre 'uia să ai'ă (ri.ă să nu spună ceva care ar putea%o tul'ura. Să pălăvră(ească de una de alta. fără să pună între'ări. 8 De acord, tu e$ti NeAt. Eu sunt 1iple?... $i toată lumea%mi spune 1iple?. Dar po i să%mi dai alt nume dacă vrei. :5um feti a nu comentă, îi ridică m&nu a pe care tocmai o terminase de cură it $i o str&nse<. 4nc&ntată de cuno$tin ă, NeAt. :Arătă spre capul de păpu$ă.< -i ea cine e9 I%ai dat un nume9 Da, ce proastă sunt. 2oate păpu $ile au un nume. La v&rsta ta $i eu aveam multe $i toate aveau c&te un nume. Altminteri, cine le%ar putea recu noa$te9 NeAt se uită la 'ila de plastic cu oc)ii sticlo$i. 8 5ase?. Este sin(ura mea prietenă. 8 +ăi, $i eu9 Feti a îi adresă o privire at&t de penetrantă, înc&t ră mase inter,isă. 4n oc)ii ei nu citea nimic copilăresc. -i NeAt îi răspunse cu (las tern! 8 Nu vreau să%mi fii prietenă. 8 -i de ce9 între'ă 1iple? încerc&nd să%$i disimu le,e surprinderea. 8 +entru că vei muri în cur&nd, ca $i ceilal i. 5a toată lumea. :Se uită la capul de păpu$ă.< 5u 5ase? e alt ceva. Ea va răm&ne cu mine. Dar tu o să mori $i o să mă la$i sin(ură de tot. 4n (lasul ei nu era nici furie, nici repro$. Ea e"primase un fapt simplu, cu deta$are $i si(uran ă, ca $i cum eveni mentul anun at apar inea de.a trecutului. S&n(ele îi în ()e ă $i se sim i mai terori,ată de aceste cuvinte dec&t de toate c&te se înt&mplaseră de c&nd naveta părăsise portul lini$tit al lui Sulaco. 8 /), NeAt. A$a s%au dus tata $i mama, nu%i a$a9 Nu vrei să%mi poveste$ti9 :Feti a î$i co'orî oc)ii $i ră mase cu privirea fi"ată pe (enunc)i. De(etele îi al'iseră de c&t str&n(eau capul păpu$ii.< Ar fi aici, dacă ar putea. Sunt convinsă. 8 Au murit. De%aia n%au venit să mă vadă. Au murit ca to i ceilal i. / spusese cu o convin(ere terifiantă. 8 ;ine, dar nu po i fi si(ură. NeAt î$i ridică privirea spre 1iple?. Nu în acest fel se uita o feti ă de $ase ani la un adult, dar NeAt nu mai era un copil dec&t prin mărime. 8 -tiu. Au murit to i. Au murit $i o să mori $i tu cu r&nd $i eu o să răm&n sin(ură cu 5ase?. 1iple? suportă privirea copilei $i nu încercă să sur&dă, $tiind că n%o va păcăli.

8 NeAt. 7ită%te la mine. Nu voi pleca. Nu te voi a'andona $i n%am să mor. 4 i promit. Nu voi pleca. Am să stau cu tine c&t vei dori tu. Feti a nu se uita la ea. Femeia $tia ce luptă se dădea în capul său! NeAt ar fi vrut să o creadă, încerca să o creadă. 4n sf&r$it, copila î$i înăl ă capul. 8 Buri9 8 +e ce%am mai sf&nt. 1iple? î$i făcu cruce. 8 -i dacă mori, iadul să te%n()it&9 De data asta ,&m'etul femeii fu foarte aproape de (ri masă. 8 -i dacă mor, iadul să mă%n()ită. Se priviră. 4n oc)ii lui NeAt apărură lacrimile $i 'u,a inferioară începu să%i tremure. 4ncet, toată tensiunea acumulată în trupu$orul ei se eli'era $i masca de indife ren ă că,u, înlocuită fiind de o e"presie mai firească! aceea a unei feti e înfrico$ate. 4$i împreună 'ra ele în .u rul (&tului lui 1iple? $i porni să pl&n(ă în )o)ote. Fe meia sim ea cum cur(eau lacrimile pe (&tul ei. / le(ănă în 'ra e murmur&ndu%i cuvinte de alinare. Apoi înc)ise oc)ii pentru a strivi propriile%i lacrimi, temeri $i pre,en a mor ii care '&ntuia centrul de e"ploatare din >adle?, nădă.duind că va putea să%$i ină le(ă m&ntul. Lovitura de teatru care avusese loc î$i avu corespon dentul în sala vecină. >udson stri(ă triumfător. 8 >a= #ata, am reu$it= Le%am reperat. Da i%mi o ma$ină ca lumea $i vă (ăsesc portofelul pe care l%a i pier dut sau c)iar $i pe veri$orul Bed pe care l%a i pierdut din vedere de%at&ta vreme, făcu el d&nd o palmă afectuoasă consolei. ;i.uteria asta e cam turtită, dar e a nai'ii de eficace. #orman se aplecă peste umărul comte)ului. 8 5are e starea lor9 8 Nu $tiu. E;+%urile sunt re,istente, dar nu intră în amănunte. Se pare totu$i că sunt to i acolo. 8 7nde9 8 5olo sus, în sta ia de epurare a atmosferei, răspunse >udson studiind planul. Nivel 5, su' partea de sud a clădirii. :;ătu în ecran.< Ma$ina asta este de%a dreptul adora'ilă c&nd e vor'a de locali,are. Se adunaseră cu to ii în .urul comte)ulu. pentru a privi ecranul. >udson stopă pro(ramul de cercetare $i mări ima(inea unei ,one a coloniei. 4n centrul planului sta iei de epurare, numeroase puncte al'astre luminoase clipeau ca ni$te pe$ti a'isali. >icDs m&r&î. 8 Se pare că toată popula ia s%a str&ns acolo, 8 Mă%ntre' de ce s%or fi refu(iat acolo, ,ise Dietric). După toate aparen ele, ultima luptă s%a dat aici. 8 /r fi reu$it să iasă $i s%au dus să se adăpostească într%un loc mai si(ur, declară #orman. Nu uita i că sta ia de epurare este mereu alimentată cu ener(ie, iar acesta este un avanta. inestima'il. >ai să vedem la fa a tocului. 8 La ordinele dumitale, locotenente. 4nainte mar$, 'ăie i. :Apone î$i luă rucsacul $i centrul de e"ploatare de veni un stup ,um,ăitor.< Dar cum nu suntem plăti i cu ora, mă între' cum am putea a.un(e acolo. I se adresase lui >udson care reduse ima(inea de pe ecran pentru a o' ine o vedere de ansam'lu a coloniei. 8 E"istă un pasa. în(ust pentru ve)icolele de între inere. Ar fi ceva de mers, ser(ent.

Apone îl privea pe #orman, a$tept&nd ordinele. 8 Nu $tiu ce cre,i, ser(ent, dar mie pasa.ele lun(i $i în(uste nu%mi inspiră încredere%* a$ prefera să văd toată lumea în plină formă la sosire. -i a$ vrea să 'eneficie, $i de spri.inul puterii de foc al 022%ului c&nd vom intra. 8 E"act a$a mă (&ndeam $i eu, locotenente. Apone păru că răsuflă u$urat. Era (ata să facă ace ea$i propunere $i era fericit că nu fusese nevoit să%$i im pună punctul de vedere. Al i doi infanteri$ti dădură din cap, $i ei vi,i'il satisfăcu i. #orman era lipsit de e"pe rien ă, dar nu $i de 'un sim . >icDs se întoarse spre mica încăpere alăturată pentru a stri(a. 8 >ei, 1iple?, mer(em să facem o mică plim'are. 0ii cu noi9 8%0enim acum. :Fură to i uimi i să o vadă pe feti ă ie$ind din cealaltă încăpere.< 0%o pre,int pe NeAt. NeAt, ei sunt prietenii mei. Sunt $i ai tăi. 5opila se mul umi să le adrese,e un mic semn cu capul, refu,&nd deocamdată să% $i e"tindă prietenia la alte per soane în afară de 1iple?. Doi infanteri$ti îi întoarseră sa lutul în timp ce se ec)ipau. #orman era deconcertat. NeAt î$i înăl ă oc)ii spre noua ei prietenă. Ea str&n(ea în continuare capul de păpu$ă în m&na dreaptă. 8 7nde mer(em9 8 4ntr%un loc si(ur. A.un(em cur&nd. NeAt aproape că ,&m'i. 4n 'lindat, infanteri$tii erau mult mai calmi dec&t atunci c&nd ie$eau din naveta de de'arcare. Devastarea, clădirile pustii $i deteriorate, dove,i de netă(ăduit al unor înfruntări necru ătoare care s%au desfă$urat în colonie, totul le în()e ase entu,iasmul. Era evident că oamenii din colonie au încetat să emită pentru că au fost constr&n$i de ceva. 4ntreruperea comu nica iilor nu se datora unei defec iuni a satelitului releu sau a emi ătoarelor 'a,ei ci unuia dintre mon$trii lui 1iple?. Dacă ar fi să ai'ă dreptate, creatura în c)estiune ar mai '&ntui prin ,onă. Feti a repre,intă, fără îndoială, o mină de informa ii asupra su'iectului dar nimeni nu%i pu nea între'ări. Acestea erau ordinele lui Dietric). 1esta 'ilirea copilei era precară $i nu doreau să ri$te o recidivă pun&ndu%i intre'ări traumati,ante. Nu le răm&nea dec&t să încerce să acopere lacunele raportului înre(istrat de 1iple?, apel&nd la ima(ina ie. -i to i aveau. Fier,'oAsDi conducea transportorul de trupe pe o $o sea care le(a colonia propriu%,isă de sta ia de epurare a atmosferei, situată la un Dilometru depărtare, printr% un pasa. crepuscular. 0&ntul se înver$unase împotriva 'lin datului, dar fără să%l ,(&l &ie. Acest022 era conceput să re,iste la v&nturi de p&nă la trei sute de Dilometri pe oră $i nu se sinc)isea de o furtună ac)eroniană. 4n urmă, na veta a$e,ată în ,ona de ateri,are, va a$tepta întoarcerea acestuia. 4nainte, turnul conic al enormului epurator iradia o lucire spectrală $i continua să terraforme,e atmosfera inospitalieră a acestei lumi. 1iple? $i NeAt stăteau alături îndărătul ca'inei con ductorului. Fier,'oAsDi era preocupat de pilotare. Si(u ran a relativă oferită de 'lindat o făcea pe feti ă mai vor 'ărea ă. #&ndindu%se la du,ina de între'ări pe care ar fi vrut să i le pună, 1iple? se mul umea să o asculte. 7neori, însă, NeAt răspundea la c&te o între'are neformulată. 8 Eram cea mai tare la acest .oc. 5unosc tot la'irin tul. Le(ăna capul de păpu$ă privind paravanul din fa ă. 8 La'irintul9 repetă 1iple?, înainte de a%$i aminti unde o (ăsise pe feti ă. Adică sistemul de aerisire9 8 A)a, $i nu numai conductele de aer. Mai trec $i prin ni$te tunele pline de ca'luri $i alte c)estii. 2rec prin pere i, pe su' podea. +ot să mă duc oriunde. Eram cam pioană. Nu era nimeni mai tare ca mine. A, ,iceau că tri $e, fiindcă eram cea mai

mică, dar nu%i adevărat. Eram cea mai istea ă, asta e. -i am o memorie 'ună. Ein minte fiecare pasa. prin care n%am fost dec&t o dată. 8 Apoi, să $tii că e$ti campioană. Feti a se arătă înc&ntată de compliment. 1iple? privi înainte. Sta ia de epurare cre$tea dincolo de par'ri,. Era o construc ie foarte ur&tă, cu linii pur func io nale. 4n cursul ultimelor decenii, numeroasele evi, re ,ervoare $i canali,ări fuseseră ,(&riate $i ciupite de pie tre $i nisipul ridicat de v&nt, dar instala ia răm&nea la fel de eficace $i di,(ra ioasă. A.utată în misiunea ei de replicile ei răsp&ndite pe toată suprafa a planetei, ea mun cea neîncetat vreme de ani de ,ile pentru a înc)eia pro cesul de descompunere a elementelor invi,i'ile din atmosferă, pentru a o purifica $i a%i aduce elementele complementare care vor da na$tere unei 'iosfere a(rea'ile $i unui climat 'l&nd. 7r& enia va da na$tere frumuse ii. Muntele de metal monolitic domina ve)icolul 'lindat. Fier,'oAsDi fr&nă în fa a intrării principale. 5ondu$i de >icDs $i Apone, infanteri$tii se desfă$urară în fa a marii por i. 0uietul enormelor ma$ini se putea au,i, în pofida $uieratului necontenit al v&ntului. Ele î$i continuau lucrarea c)iar $i în a'sen a stăp&nilor umani. >udson a.unse primul la poartă $i%$i plim'ă repede de(etele peste comen,ile de desc)idere. 8 / surpri,ă plăcută. Func ionea,ă. Apăsă pe un 'uton $i panoul cel (reu lunecă lateral pentru a le de,vălui interiorul sta iei. Departe, în dreapta, o rampă de 'eton co'ora în străfundurile construc iei. 8 4n ce parte, locotenente9 între'ă Apone. 8 Lua i%o pe rampă, ordonă #orman din 022. +u in mai .os da i de o alta. 5o'or& i p&nă la nivelul 5. 8 4n eles, răspunse ser(entul înainte de a, face un semn trupelor sale. DraDe, mer(i înainte. 5eilal i, în urmă, c&te doi. La drum= >udson stătea în fa a panoului de comandă. E,ită. 8 -i poarta9 8 Aici nu%i nimeni. Las%o desc)isă. +orniră pe planul înclinat, pentru a pătrunde în mă runtaiele sta iei. 1a,e de lumină o'lice co'orau p&nă la ei printre platforme $i pasarele cu (rila., răsucindu%se peste canali,ările aliniate ca ni$te tu'uri de or(ă. Aprinseră to tu$i lămpile de la că$ti. 0i'ra ia re(ulată a ma$inilor îi învăluia, ,um,ăitoare. Ima(inile transmise de camerele lor dansau pe moni toare pe parcursul co'or&rii, făc&nd dificilă pentru cei ră ma$i în 022 orice o'serva ie. +asa.ul deveni ori,ontal, dar ima(inile se sta'ili,ară. Se vedea un sol acoperit cu cilindri mari $i canali,ări, de stive de recipiente de plas tic $i de 'utelii înalte de metal. 8 Nivel ;, anun ă #orman de la postul de opera ii. Semnalele provin de la eta.ul inferior. +ro(resa i mai în cet. E (reu să vedem ceva c&nd mer(e i repede pe o rampă. Dietric) se întoarce spre Frost. 8 / fi vr&nd să ,'urăm9 A$a o să ai'ă ima(inea mai sta'ilă. 8 -i dacă te%a$ lua în 'ra e9 îi stri(ă >udson. 8 -i dacă te%a$ împin(e peste 'alustradă9 5laritatea ar fi asi(urată, p&nă te spar(i. 8 #ura, m&r&i Apone. A.unseră la o cotitură a rampei. >udson $i ceilal i se conformară. 4n postul de opera ii, 1iple? se uită peste umărul drept al lui #orman. ;urDe o imită, de cealaltă parte, iar NeAt încercă să se fofile,e printre adul i. 5u toată ma(ia

te) nicii, locotenentul nu reu$ea să o' ină o sin(ură ima(ine cu claritate satisfăcătoare. 8 Interferen ele sunt numeroase acolo. 5u c&t co 'oară mai mult, cu at&t mai multe sunt o'stacolele pe care le are de trecut semnalul ca să a.un(ă la noi, iar emi ătoarele lor nu sunt prea puternice. 5e materiale se (ă sesc într%o sta ie de epurare a atmosferei9 8 Materialele compo,ite de fi'ră de car'on $i siliciu în partea de sus, pentru a o' ine în acela$i timp soliditate $i le.eritate. Multă sticlă $i metal în separa ii. 4n privin a funda iilor $i al nivelelor su'terane, nu e (reu de ()icit. ;eton $i platforme de o el întărit cu alia. de titan. #orman i,'uti să%$i stăp&nească furia $i modifică inu til alte re(la.e. 8 Dacă alimentarea au"iliară $i epuratoarele ar fi oprite, recep ia ar fi mult mai 'ună, dar oamenii mei n%ar mai avea dec&t lămpile pentru a%$i lumina drumul. Ale (erea e dificilă. Scutură din cap studiind ima(inile neclare, apoi se apropie de microfon. 8 Nu vedem mare lucru. 5e%i în fa a noastră9 +ara,i ii 'ruiară $i răspunsul lui >udson. 8 A$tept să mi se spună. Nu sunt dec&t un simplu comte). Locotenentul se uită la ;urDe. 8 Muncitorii vo$tri au făcut asta9 1epre,entantul 5ompaniei se apropie de ecrane pen tru a studia ima(inile indistincte care a.un(eau la ei din măruntaiele sta iei de epurare a atmosferei. 8 Dumne,eule, nu. 8 Deci nu $tii despre ce ee vor'a9 8 Eu n%am vă,ut a$a ceva. 8 Ar putea fi o construc ie datorată coloniilor9 ;urDe privea în continuare. 4n cele din urmă* scutură din cap. 8 Dacă au făcut%o ei, au improvi,at. +lanurile unei asemenea c)estii nu fi(urea,ă în niciunul din manualele noastre. Noile structuri fuseseră adău(ate la învălmă$eala de evi $i de canali,ări care se încruci$au la nivelul inferior al sta iei. Era indu'ita'il o construc ie reali,ată cu un scop precis $i nu re,ultatul unui accident industrial. +e alocuri umed $i strălucitor, materialul folosit pentru con struirea acestui adaos semăna cu ră$ina epo"idă sau cu cle iul solidificat. 4n anumite puncte, lumina pătrundea în această su'stan a c& iva centimetri, de,văluind o structură internă e"trem de complicată. 4n alte păr i, această mate rie poseda o opacitate totală. 5ulorile erau 'l&nde! verde pal $i (ri, pe alocuri cu straturi mai sum're. Ni$te cavită i stranii, ale căror diametru varia între cinci,eci centimetri $i peste ,ece metri, erau le(ate prin fire de păian.en care păreau fra(ile, dar în fapt se dove deau mai re,istente dec&t ca'lurile de o el. 4n acest la'i rint intrau tunele ad&nci, iar în podea erau săpate pu uri. Materialele adău(ate se contopeau at&t de precis în struc turile anterioare înc&t era (reu de sta'ilit unde anume se termina lucrarea omenească $i unde începea materia aceasta total diferită. Din loc în loc, elementele noi imitau aproape perfect elementele sta iei, dar nimeni nu putea spune dacă fusese dinadins. Acest ansam'lu strălucitor se întindea iu interiorul ni velului 5, c&t duceau camerele infanteri$tilor. Su'stan a ră$inoasă umplea cel mai neînsemnat spa iu li'er, dar nu împiedica func ionarea sta iei care continua să mormăie $i să modifice atmosfera Ac)eronului, indiferentă la com partimentarea )eteromorfă a unei mari păr i a nivelului ei inferior.

Numai 1iple? avea o va(ă idee despre natura a ceea ce descoperiseră infanteri$tii, dar era năucită ca să nu mai poată furni,a $i e"plica ii. Era cufundată în amintire. #orman îi o'servă e"presia fe ei. 8 5e este9 8 Nu $tiu. 8 Dumneata $tii ceva, noi n%avem de unde. >ai, 1i ple?. 0or'e$te. 4 i ofer $i o sută de credite pentru o su (estie vala'ilă. 8 Nu am certitudini. 5red că am mai vă,ut a$a ceva, dar nu sunt si(ură. Asta e pu in altfel. Mai ela'orată $i... 8 4mi vei spune c&nd î i va porni iar creierul să func ione,e. :Locotenentul, de,amă(it, se apropie de micro fon.< 1eia înaintarea, ser(ent. Infanteri$tii o luară din loc. Fasciculele lămpilor in dividuale se reflectau pe pere ii sticlo$i. 5u c&t se afun dau în la'irint cu at&t acesta părea să ai'ă o ori(ină or (anică. De parcă ar fi fost interiorul unui os sau al unui or(an (i(antic, care nu ar fi putut apar ine unui speci men al unei specii cunoscute. /ricare ar fi fost scopul urmărit, căldura eli'erată de pila nucleară care alimenta sta ia se acumula în aceste locuri. 0aporii de apă $uierau $i, condens&ndu%se, formau 'ăl i. Aceasta era respira ia u,inei. 8 +asa.ul se lăr(e$te. >icDs efectuă o panoramare cu camera sa. Militarii pătrunseră în interiorul unui vast dom cu pere ii făcu i dintr%un material diferit. Faptul că to i infanteri$tii î$i păstrau calmul se datora antrenamentului. 8 /), Dumne,eule, murmură 1iple?. ;urDe trase o în.urătură. 5amerele $i lămpile le ofereau ima(inea sălii. 4n locul pere ilor nete,i $i ondula i de mai înainte, erau acum al ii, (rosolani $i neuniformi. Se vedea în plus un 'asorelief compus din o'iecte diverse provenind din colonie* mo 'ile, ca'luri, componete solide $i lic)ide, ma$ini sfăr& mate, efecte personale, ,dren e de )aine, oase $i cranii umane, totul asam'lat de acea ră$ină epo"idă omnipre ,entă $i translucidă. >udson se aplecă pentru a%$i trece repede m&na înmănu$ată peste un perete, m&n(&nind în treacăt ni$te coaste care apar inuseră unor fiin e umane. 1&c&i materia ră$inoasă, fără s%o creste,e. 8 Ai mai vă,ut o c)estie ca asta9 8 Eu, nu, făcu >icDs. Nu sunt c)imist. A$teptau părerea lui Dietric). Ea o pre,entă! 8 +arcă ar fi o secre ie. Mon$trii ăia scuipă trea'a asta, 1iple?9 8 Nu... nu $tiu de unde vine, dar am mai vă,ut... la o scară mai mică. #orman u(uie 'u,ele. Spiritul său analitic trecuse peste $ocul ini ial. 8 Se pare că au dat iama prin colonie după materiale de construc ie, ,ise el arăt&nd ima(inea de pe ecranul lui >icDs. Au prins acolo $i un stoc între( de discuri de ordi nator. 8 -i 'aterii re$ar.a'ile, completă ;urDe arăt&nd spre alt ecran. Material scump. 2otul distrus. 8 -i coloni, adău(ă 1iple?. După ce%au terminat cu ei. :4$i co'orî oc)ii asupra feti ei care se inea de ea, (ravă.< NeAt, mai 'ine du%te să stai în fa ă. >ai. 5opila dădu din cap $i se îndreptă, docilă, spre ca'ina comandantului de transport. A'urul se făcea mai dens, pe măsură ce înaintau, iar fenomenul era înso it de o cre$tere corespun,ătoare a tem peraturii.

8 E mai cald ca%n iad, 'om'ănea Frost. 8 +arc%am fi a.uns, apro'ă >udson. Numai că acolo nu e a$a umed. +rivirile lui ;urDe $i #orman erau fi"ate pe ecrane. 1iple? puse oc)ii pe un mic monitor, unde apărea planul sta iei. 8 Sunt e"act su' ni$te sc)im'ătoare ale circuitului de răcire primară... ;urDe îi răspunse, fără să%$i ridice oc)ii de pe ima(i nile transmise de camera lui Apone. 8 A)a, poate că (&n(ăniilor le place căldura $i de%asta $i%au construit... 8 Nu asta voiam să spun. #orman, dacă oamenii tăi folosesc armele acolo, vor sec iona canali,ările sistemului de răcire. ;urDe în elese 'rusc unde voia să a.un(ă 1iple?. 8 Are dreptate. 8 -i%apoi9 între'ă locotenentul. 8 Apoi9 1e,ultă o scur(ere de freon, de apă... pe scurt, fluid de răcire. 8 5u at&t mai 'ine. 4i va răcori. 8 5e mai este9 8 Asta nu%i tot. 8 Mie,ul sectorului nu va mai fi răcit. 8 -i%apoi, $i%apoi9 De ce nu spunea ce avea de spus9 Femeia asta nu pri cepea că n%aveau timp de ()icitori9 8 Mă tem de o e"plo,ie termonucleară. 8 Ei, drăcie. :#orman se a$e,ă $i medită asupra op iunilor. >otăr&rea lui fu simplificată de faptul că nu e"istă dec&t o posi'ilitate.< Apone, recuperea,ă încărcă toarele de la toată lumea. Nu se poate tra(e acolo. Ser(entul nu era sin(urul care au,ise ordinul. Infan teri$tii se priveau increduli $i consterna i. 8 E icnit, sau ce are9 făcu Fier,'oAsDi str&n(&ndu%$i pu$ca l&n(ă el, ca pentru a%l sfida pe #orman să vină să i%o ia. 8 -i atunci ce folosim9 mormăi >udson. Insulte9 >ei, locotenente, încercăm cu .udo9 Dar tre'uie să ai'ă $i ei 'ra e. 8 Au, afirmă sec 1iple?. 8 Nu sunte i nea.utora i ca 'e'elu$ii, >udson, răs punse #orman. Ave i alte arme. 8 N%ar putea fi o idee rea, murmură Dietric). 8 5e9 Folosim celelalte mi.loace de apărare9 clăn ăni $i Fier,'oAsDi. 8 Nu. >udson, în pielea (oală ca un 'e'elu$ nou%născut. Nici o creatură n%o să%i re,iste. 8 N2e%n cur, Dietric), stri(ă comte)ul. 8 Nici o pro'lemă. /ft&nd, medite)nica scoase încărcătorul din armă. 8 Doar aruncătoarele de flăcări, preci,ă #orman. 2oate armele în 'andulieră. Ser(entul era de.a în mi.locul oamenilor lui pentru a recupera încărcătoarele. 8 L%a i au,it pe locotenent. Descărca i. 2oate pu$tile deveniră inutili,a'ile. 0as@ue, îi dădu fără tra(ere de inimă 'ateriile cri'lorului. 5ei trei infanteri$ti care mai aveau $i aruncătoare de flăcări pe l&n(ă armele re(lementare le luară, le preînc&l,iră $i le verifi cară. 0as@ue,, pe furi$, scoase o 'aterie de sc)im' dintr%un 'u,unar $i o 'ă(ă în armă. De îndată ce oc)ii ser (entului $i ai camerelor se întoarseră de la ei, DraDe o imită. 5ei doi operatori î$i făcură cu oc)iul.

>icDs nu avea cui să%i facă cu oc)iul $i nici cri'lor pe care să%l încarce pe ascuns, dar avea în sc)im' un toc ci lindric fi"at pe cătu$eala inutei de luptă. 4l desfăcu $i scoase o flintă de cali'rul 1L în timp ce >udson îl privea cu interes, caporalul î$i înc)idea la loc plato$a, prinse patul relicvei 'ine între inute $i o încărcă. 8 7nde%ai (ăsit%o, >icDs9 5&nd am vă,ut umflătura aia am cre,ut că ai luat o sticlă cu tine, de$i nu o'i$nuie$ti. Ai .ulit%o dintr%un mu,eu9 8 Se transmite din tată în fiu de mult timp. Fru moasă, nu9 8 Mai vor'e$ti9 Mai e 'ună de ceva9 >icDs îi arătă un cartu$.. 8 Nu este ca muni ia noastră re(ulamentară, perfor mantă $i ultrarapidă, dar te asi(ur că nu mi%ar plăcea să primesc una din astea în mutră. :0or'i mai încet.< / port mereu cu mine. +entru lupta de aproape. 1ăm&ne între noi! nu cred că poate face mari pa(u'e la distan ă. 8 /ricum, e dră(u ă, confirmă >udson arunc&nd o ultimă privire admirativă. E$ti al nai'ii de tradi ionalist, >icDs. 5aporalul sc)i ă un ,&m'et. 8 Sunt un nostal(ic. Se au,i (lasul lui Apone. 8 4nainte. >icDs, că tot î i place să răm&i în urmă, asi (uri spatele. 8 5u plăcere, ser(ent. 5aporalul propti patul flintei de umărul drept, 'alan s&nd%o lesne în 'ra e, cu de(etul pe tră(aci. >udson ,&m'i, făcu un semn lui >icDs $i%$i ocupă po,i ia care%i fusese indicată, în capul coloanei. Aerul era dens, saturat cu a'urul vol'uros care au reola fascicolele lămpilor. >udson avea impresia că îna inta printr%o .un(lă de o el $i plastic. #lasul lui #orman răsună în receptoare. 8 Mi$cări9 4ntre'area părea să vină de departe. 5omte)ul $tia to tu$i că locotenentul se (ăsea doar la două nivele mai sus, e"act l&n(ă intrarea în sta ia de epurare. Nu%$i lua oc)ii de la detector. 8 Aici >udson, locotenente. 2ot nimic. Aici numai aerul se mi$că. 2recu de un cot al pasa.ului $i ridică oc)ii de pe ca dranul miniatural. 5eea ce vă,u îi făcu să uite de aparat, de pu$că, de toate celelalte. 7n nou perete încrustat ca un 'asorelief se înăl a dinainte%i. Era acoperit cu protu'erante $i ondula ii, sculp tat de o m&nă neumană! o versiune monstruoasă a .orţilor infernului de 1odin. I%au (ăsit pe colonii dispăru i! inser iuni vii în ră$ină epo"idă de.a utili,ată la construirea structurii spre care se desc)ideau tunelele, (rotele $i pu urile care metamor fo,au nivelul inferior al sta iei de epurare într%un co$mar "enopsi)otic. 5orpurile erau montate în panou, în po,i iile cele mai inconforta'ile. ;ra ele $i picioarele erau str&m'e $i rupte, ca pentru a corespunde dorin elor e"tratere$trilor. 5apetele erau înclinate în un()iuri neverosimile. Din mul i nu mai rămăseseră dec&t sc)eletele pe care carnea putre,ise, sau doar c&teva oase. Adică aceia, mai noroco$i, care cunos cuseră eli'erarea mor ii. 2o i aveau un punct comun. Indiferent de starea de descompunere, cutia toracică era des făcută, ca $i cum sternul e"plodase. Infanteri$tii înaintau încet în sala cu em'rioni, cu fe e sinistre $i amu i i de oroare. Moartea era pentru ei o vec)e cuno$tin ă, dar ceea ce li se arăta era mai în(ro,itor dec&t moartea. Era o'scen.

Dietric) se apropie de silueta unei femei. 2rupul, de un al' spectral, părea (olit de s&n(e, dar pleoapele fremătară $i se desfăcură, sim ind o mi$care, o pre,en ă. Această femeie cu oc)ii cuprin$i de ne'unie, (lăsui ră(u$it! un murmur de disperare. Dietric) se aplecă pen tru a au,i! 8 Milă... Doamne, omoară%mă. 5u oc)ii ie$i i din or'ite, Dietric) se dădu înapoi. 4n si(uran ă, la 'ordul 022% ului, 1iple? asistă la scenă mu$c&ndu%$i înc)eietura m&inii st&n(i. Ea 'ănuia urmarea, cuno$tea motivele ru(ii femeii $i $tia că nimeni n%ar fi putut să nu se înduplece să%i îndeplinească ru(a. Su()i ul de (rea ă se au,i $i în difu,oarele postului de opera ii. Ni meni nu (lumi. Femeia captivă în (an(a ră$inoasă fu cuprinsă de con vulsii $i i,'uti să (ăsească ener(ia necesară pentru a urla, un stri(ăt sf&$ietor de suferin ă. 1iple? făcu un pas spre microfonul cel mai apropiat, vr&nd să%i averti,e,e pe in fanteri$ti de ceea ce urma să se producă, dar nu era în stare să articule,e un sunet. Nici nu era nevoie. Studiaseră cu to ii disc)etele pe care le înre(istrase pentru ei. 8 Aruncătoarele de flăcări, stri(ă Apone. 1epede= Frost îi înm&nă aparatul ser(entului $i se dădu în lă turi. Apone intră în posesia armei în momentul în care pieptul femeii e"plodă într%o .er'ă de s&n(e. Dinăuntru &$ni un cap mic, cu col i reduta'ili, $uier&nd înfuriat. De(etul lui Apone se str&nse pe tră(aci. 5eilal i doi se da i înarma i cu aruncătoare de flăcări făcură la fel. 5ăl dura $i lumina care umplură sala calcinară peretele odată cu di)ania. 5oconii $i con inutul lor se topiră ca o melasă translucidă. Se înte ea un sunet ascu it, asur,itor, în timp ce incendiau această parte a sălii. 5eea ce nu era car'oni ,at se lic)efia datorită căldurii intense. +eretele se scur (ea, adun&ndu%se în 'ăltoace în .urul 'ocancilor lor, aidoma plasticului topit. Dar du)oarea nu era cea a plasticului, ci era de ori(ine or(anică. 2oate privirile erau a intite spre acest perete $i pe aruncătoarele de flăcări. De aceea nimeni nu sesi,ă mi$ carea de pe celălalt perete.

T 5reatura ie$i încet din cavitatea în care stătuse p&nă atunci în amor ire. Fumul coconilor $i al celorlalte materii or(anice încă devorate de flăcări formau v&rte.uri care reduceau vi,i'ilitatea aproape la ,ero. De,meticindu%se. >udson aruncă o privire rapidă pe detector. /c)ii i se măriră $i se răsuci stri(&nd! 8 / mi$care= Am detectat o mi$care. 8 +o,i ia9 făcu sec Apone. 8 Imposi'il de locali,at sursa. E prea aproape. Suntem prea mul i aici. 8 Lasă, >udson. 1ăspunde%mi. 7nde9 Specialistul în comunica ii se străduia să o' ină preci ,ări de la aparatul său. Asta era cusurul detectoarelor por tative! or fi ele foarte solide, dar le lipsea preci,ia. 8 >m... parcă%i $i%n fa ă $i%n spate. 4n interiorul postului de opera ii al 022%ului, #orman re(la cu frene,ie poten iometrele monitoarelor individuale. 8 Nu vedem nimic de aici. 5e se înt&mplă, Apone9 1iple? $tia $i era si(ură de ceea ce urma să se în t&mple. Sim ea, de$i nu vedea nimic. Aidoma unui val care urcă pe nisipul pla.ei, nevă,ut dar percepti'il în mie,ul nop ii. Femeia î$i re(ăsi $i (lasul $i microfonul.

8 Adună% i oamenii, #orman= /rdonă%le să iasă de acolo, imediat! Locotenentul îi aruncă o privire iritată. 8 Eu nu primesc ordine de la dumneata, doamnă. Eu $tiu ce am de făcut. 8 2ot ce se poate, dar nu $tii ce se va înt&mpla. La nivelul 5, pere ii sălii supranaturale se însufle iră.. #)eare, în stare să sf&$ie metal, ie$iră din de(ete 'iomecanice. Fălci, lu'refiate de o umoare v&scoasă, începură să se mi$te fără ,(omot, cu mi$cări de piston. /amenii nu întrevedeau dec&t forme neclare, dincolo de perdeaua de fum $i a'uri. Apone se pomeni că se retră(ea. 8 Folosi i infraro$iile. 5ăsca i oc)ii, 'ăie i= Infanteri$tii co'or&ră vi,ierele, în interiorul cărora se materiali,au de.a ima(ini 8 siluetele creaturilor de co$ mar care se deplasau prin perdelele de a'ur într%o tăcere supranaturală. +e Dietric) o lăsară nervii $i se 4ntoarse pentru a fu(i. Dar nu apucă să%$i sf&r$ească mi$carea. 5eva imens $i pu ternic apăru din vălurile opace $i%o cuprinse în 'ra ele%i enorme. Medite)niciana urlă $i apăsă instinctiv pe tră(a ciul aruncătorului de flăcări. 7n .et de foc îl în()i i pe Frost, sc)im'&ndu%l într%o tor ă umană. 2ransmis prin emi ătorul său, urletul îi asur,i pe to i cole(ii lui. Apone se răsuci. Nu putea să vadă nimic din cau,a densită ii atmosferei $i a penum'rei, dar au,ise. 5ăldura sc)im'ătoarelor de răcire de la nivelul superior deforma ima(inile infraro$ii. La 'ordul 022%ului, #orman încremeni vă,&nd ecra nul stins al lui Frost. 4n acela$i timp traseele vi,i'ile pe 'iomonitorul lui se nete,iră! dealurile $i văile vie ii au fost înlocuite cu c&mpiile mor ii. +e celelalte ecrane dan sau forme neclare, o'iectivele efectuau mi$cări panora mice de,ordonate. Lumina .eturilor de napalm ale arun cătoarelor de flăcări saturau celulele fotoelectrice ale ca merelor, făc&nd ima(inile or'itoare. 0as@ue, $i DraDe se înt&lniră în mi.locul acestui )aos. Scorpia te)niciană dădu din cap, cu în eles, către omul de Neandert)al modern, arm&ndu%$i cri'lorul. 8 Intrăm în )oră, făcu ea. +un&ndu%se spate în spate desc)iseră simultan focul $i două arcuri de foc &$niră din cri'loare. +ăreau doi su dori care asam'lau coca unei nave spa iale. 4n această sală înc)isă, rafalele erau asur,itoare. +entru cei doi operatori de cri'lor, acest vuiet era compara'il cu o fu(ă de ;ac). 0ocea lui #orman răsuna în receptoarele lor, a'ia sesi ,a'ilă din cau,a tumultului. 8 5ine tra(e9 Am inter,is folosirea armelor (rele, ce dracuN= 0as@ue, ridică m&na pentru a%$i smul(e casca fără a pierde din vedere ecranul de oc)ire al armei. M&inile, oc)ii $i corpul între( deveniră ni$te e"tensii ale cri'lorului, iar fiin a re,ultantă a acestei fu,iuni între femeie $i ma$ină porni să danse,e $i să se înv&rtă ne'une$te. 2unete, ful(ere, fum, urlet, umpleau sala, un preludiu al Apocalipsei la nivelul 5. 0as@ue, fu deodată cuprinsă de o fe ricire intensă. Nici raiul n%ar putea fi mai plăcut. 7n alt urlet se transmise prin difu,oare în postul de opera ii $i 1iple? tresări. 5amera lui Fier,'oAsDi î$i în cetă emisia, iar traseurile vi,i'ile pe 'iomonitorul lui se nete,iră. Femeia str&nse pumnii $i un()iile%i intrară în carne. +e 'ăr'atul acesta îl simpati,ase. -i ce făcea ea aici, la urma urmei9 De ce nu se afla ea pe +ăm&nt, fără 'ani $i fără (rad, dar în si(uran ă în micul ei apartament, încon.urată de oameni normali $i de Bones. De ce acceptase să mear(ă în înt&mpinarea co$ma rurilor sale9 Din altruism9

+entru că 'ănuia de la în ceput care era motivul întreruperii comunica iilor între Ac)eron $i +ăm&nt9 Sau pentru că dorea să recupere,e un nenorocit de 'revet de ofi er secund9 4n străfundurile sta iei de epurare, (lasuri frenetice, disperate, se suprapuneau frecven ei unice a emi ătoarelor%receptoare personale. Acestea se străduiau să filtre,e sunetele $i să dea un sens )aosului. Ea remarcase (lasul lui >udson, al cărui pra(matism se manifesta din nou, mai puternic, dec&t disciplina. 8 >ai, o $ter(em= Apoi îl au,i pe >icDs stri(&nd! 8 Nu prin tunelul ăsta, prin celălalt= 0ocea caporalului concentra parcă mai multă furie dec&t panică. 8 Si(ur9 5roAe esc)ivă un adversar invi,i'il $i ima(inea trans misă de cameră lui se înv&rti ame itor. 5eea ce apărea pe ecranul lui era un amestec neclar $i mi$cător de fum., a'uri $i de siluete 'iomecanice. 8 4n spatele tău. Dar fu(i, odată, ce dracuN= M&inile lui #orman se depărtară de consolă. Nu mai avea nici un rost să apese pe 'utoane ci să ia o )otăr&re, iar 1iple? în elese după tenul al' ca varul că nu era în stare. 8 Scoate%i de%acolo= urlă ea. "mediat! 8 #ura= Inspira pe (ură ca pe$tele, tot urmărind ecranele. :+lanul lui de luptă se pră'u$ise prea repede ca să mai ai'ă timp să se (&ndească la ni$te solu ii de re ,ervă<. #ura, ei drăcie= Monitorul lui 5roAe se stinse $i microfonul lui trans mise un sc&r &it metalic. #orman 'ălmă.ea, încerc&nd să se controle,e pe el însu$i măcar, fiindcă situa ia nu o mai putea controla. 8 Vă, Apone, efectua i un tir de 'ara. cu aruncătoa rele de flăcări $i veni i la 022 în (rupuri mici. 2erminat. 1ăspunsul ser(entului fu 'ruiat de para,i i, de răcne tul napalmului $i 'u'uitul cri'loarelor. 8 5e%ai ,is după aruncătoarele de flăcări9 8 Am... 1epetă instruc iunile. Avea prea pu ină importan ă dacă îl au,eau ceilal i. ;ăr'a ii $i femeile, 'loca i în sala coco nilor, nu aveau timp să asculte, ci dec&t să reac ione,e. Numai Apone mai acorda aten ie receptorului său $i încerca să (ăsească o noimă în ordinele înc&lcite ale lui #orman, al cărui (las era distorsionat la limita inteli(i'ilului. Aparatele de emisie%recep ie erau concepute să func ione,e în orice împre.urări, inclusiv su' apă, dar ceea ce se petrecea în acest loc nu fusese prevă,ut de te)ni cieni. +entru simplul motiv că nu e"ista nici un prece dent. 5ineva urlă înapoia ser(entului. #orman putea să se ducă dracului. 1e(lă emi ătorul pe frecven a comunica iilor directe. 8 Dietric)9 5roAe. 1ăspunde i= Fier,'oAsDi, unde dracuN e$ti=9 / mi$care în st&n(a. Se întoarse $i era să%l decapite,e pe >udson. /c)ii comte)ului ie$iseră din or'ite. Era în pra(ul ne'uniei $i a'ia%l recunoscu pe ser(ent. Nu%i mai ardea de (lume. Făcuse el pe fanfaronul, dar îi trecuse. Era înne'unit de spaimă $i nici nu se mai învrednicea s%o ascundă. 8 Suntem pierdu i= / să crăpăm cu to ii aici= Apone îi întinse încărcătorul, pe care îl insera în pu$că încerc&nd să privească în toate păr ile de%odată. 8 Ei%e mai 'ine9 îl între'ă Apone.

8 A)a. Si(ur, si(ur= :5u mare u$urare, comte)ul î$i armă vi'ratorul.< -i cu at&t mai rău pentru sc)im'ătoare. Sesi,ă o mi$care, se răsuci $i trase. 7$orul recul al ar mei urc&nd de%a lun(ul 'ra ului. 4i dădu o oarecare în credere. Departe, în dreapta lor, 0as@ue, ridica în .urul ei o 'a rieră de foc continuu $i distru(ea tot ce se (ăsea în apro piere, fie viu sau mort, sau inventariat ca material al sta iei. Nu se mai controla, dar Apone $tia că nu era dec&t o impresie. Altfel, to i infanteri$tii $i%ar fi pierdut de.a via a. >icDs aler(ă la femeia care se răsuci a(ilă $i trase o rafală. Silueta de co$mar care%l urmărea fu aruncată îna poi de focul intens al lui 0as@ue,. De(etele 'iomecanice se aflaseră doar la c& iva centimetri de (&tul caporalului. 4n interiorul 'linda.ului, ima(inea de pe monitorul lui Apone se înv&rti ne'une$te p&nă dispăru. #orman se )ol'a la monitor de parcă tră(ea năde.de că aceasta va apărea din nou doar prin puterea voin ei sale odată cu omul pe care%l repre,enta. 8 Dar le%am spus să se replie,e, în(ăimă, depă$it de evenimente. N%au au,it ordinele mele. 1iple? se pro ăpi în fa a lui. Fa a ei aproape că o atin(ea pe a lui, c&nd o'servă e"presia 'uimacă a aces tuia. 8 Nu pot să 'ată în retra(ere acolo înăuntru= 2re 'uie să intervenim= :El î$i ridică încet oc)ii la ea, d&nd a'ia percepti'il din cap. ;u,ele i se mi$cau, dar 'ol'orosea fără noimă.< +e dracuN= Nu mai avea ce să%i ceară acestui om. Nu se mai putea conta pe el. ;urDe se îndesase în panoul opus, cre,&nd că se apăra astfel de luptele care făceau rava(ii în mărun taiele sta iei de epurare, depărt&ndu%se de ecranele care transmiteau ima(inile acestora. Supravie uitorii nu vor putea ie$i dec&t dacă primeau imediat întăriri. Dar #orman nu le va sări în a.utor, iar ;urDe era incapa'il. Nu mai răm&nea dec&t fiin a umană favorită a domnului Bones. Dacă motanul ar fi fost acolo $i în stare să e"ecute o asemenea manevră, ar fi întors 'lindatul $i l%ar fi pilotat, călc&ndu%l tare, p&nă în ,ona de asoli,are $i în 'uncărul navetei, înainte de a urca p&nă la Sulaco să se arunce în )ipersomn $i să se /ntoarcă acasă. De această dată responsa'ilul Administra iei 5oloniale nu va mai putea pune la îndoială 'una credin ă a lui 1iple?. 7n #orman traumati,at $i un ;urDe pe .umătate comatos le vor confirma spusele ei. +lus ima(inile transmise de camerele individuale ale infanteri$tilor înre(istrate au tomat de ordinatorul de 'ord al 022%ului. Aceste dove,i pe care le%ar putea arunca în fa a repre,entan ilor 5ompa niei, si(uri pe ei $i în(&mfa i, e"istau. +leacă, du%te acasă, cară-te, feti o. 4i urla o voce inte rioară. Ai dove,ile pe care le căutai. 5olonia este termi nată! un sin(ur supravie uitor, NeAt. 5eilal i au murit sau îi a$teaptă o soartă mai (rea dec&t moartea. 4napoia,ă%te pe +ăm&nt $i str&n(e o armată întrea(ă pentru viitoarea e"pedi ie $i nu doar un pluton. 5u aparate atmosferice pentru atac aerian. Artilerie (rea. 5ere%le să radă locul ăsta, dacă tre'uie, dar pe tine să te scutească= Acest ra ionament nu avea dec&t un nea.uns. A pleca acum însemna să%i a'andone,e pe 0as@ue,, >udson, >icDs $i pe ceilal i în infernul de la nivelul 5 $i să%i lase în seama e"tratere$trilor. Dacă vor avea noroc, vor muri. Dacă nu, se vor tre,i înc)ista i în peretele cu coconi pentru a%i înlocui pe colonii pe care cu milostivenie i% au car'oni,at.

-tia că nu putea să ac ione,e în acest fel $i să trăiască apoi cu con$tiin a încărcată. Fe ele $i urletele lor o vor '&ntui de c&te ori î$i va a$e,a capul pe o pernă. Dacă fu (ea, co$marul de acum va fi înlocuit de alte, sute, ce vor veni. +roastă socoteală. 5)iar dacă o în(ro,ea ceea ce%$i propunea să facă, fu ria determinată de ineficacitatea lui #orman $i stupidita tea responsa'ilului 5ompaniei care o trimisese pe această lume cu un ofi er nee"perimentat $i cu o m&nă de solda i :pentru economie, fără nici o îndoială< îi dădea ener(ia necesară pentru a trece prin fa a locotenentului parali,at $i a se duce la ca'ina conductorului. 7nica supravie uitoare a coloniei >adle? o a$tepta cu o mutri ă serioasă. 8 NeAt, du%te în spate $i pune% i c)in(ile de si(uran ă. 8 2u vrei să te duci să%i salve,i pe ceilal i, a$a%i9 în tre'ă feti a în vreme ce 1iple? se fi"a în scaunul conduc torului. 8 2re'uie, dra(a mea. Sunt c& iva supravie uitori acolo $i au nevoie de a.utor. +o i să în ele(i, nu9 5opila dădu din cap. 4n ele(ea. 1iple? î$i înc)idea ca taramele, timp în care feti a a.unse în spatele ma$inii. Lumina caldă a ta'loului de 'ord o salută pe 1iple? c&nd se întoarse către comen,i. Dacă #orman $i ;urDe nu erau în stare să ac ione,e, 022%ul în sc)im' nu era in)i 'at de c)estiuni psi)olo(ice. 2rase de ni$te întrerupătoare $i apăsă c&teva 'utoane, fericită pentru prima oară că%$i consacrase anul precedent ()idării tot felul de încărcă toare $i ma$ini diverse în docurile din +ortside. Enormul motor tur'o începu să toarcă $i ve)icolul transportor de trupe, neră'dător, fremăta, lu&nd%o din loc. 0i'ra iile îl readuseră pe #orman în universul realită ii $i stri(ă la femeie. 8 1iple?, ce dracu, faci9 Ea nu%l 'ă(ă în seamă, concentr&ndu%sc asupra co men,ilor. 2recu într%a%nt&ia $i cele $ase ro i motoare pa tinară pe solul umed. 2ransportorul 'lindat ,v&cni în di rec ia por ii desc)ise a sta iei. Din clădire ie$ea fum. Ma$ina derapă pe drumul alu necos. 1iple? viră 'rusc $i acceleră spre 'a,a rampei des cendente. +asa.ul era destul de lar(. Fusese conceput pen tru a permite elevatoarelor mari $i ve)icolelor de serviciu să circule în această ,onă. Ar)itectura colonială era carac teri,ată printr%o anumită lipsă a măsurii. Drumul se lăsa totu$i su' (reutatea 'lindatului. Din fericire, nici o crăpă tură nu rupsese suprafa a rampei în urma lui. M&inile lui 1iple? loveau comen,ile ro ilor motrice independente! slo'o,ea o parte din furie asupra plasticului. A'urul $i fumul înce o$au ima(inile transmise de ca merele e"terioare $i ea trecu pe pilota. automat, lăs&nd ordinatorului de 'ord (ri.a evitării coli,iunii cu pere ii, în func ie de informa iile pe care i le transmiteau de două ,eci de ori pe secundă telemetrele laser. Nu încetini, $tiind că ma$ina va ocoli toate o'stacolele. #orman încetă urmărirea ecranului din postul de ope ra ii pe care defilau o succesiune neclară de pere i, î$i des făcu c)in(ile $i merse spre ca'ina conductorului clătin&ndu%se, lovindu%se de%o parte $i de cealaltă atunci c&nd 'lin da.ul )otăra rapid să ia vira.e în un()i drept. 8 5e faci9 8 Se vede, nu9 Ea nu%$i de,lipi oc)ii de pe comen,i. Locotenentul îi puse m&na pe umeri. 8 4ntoarce= 4 i ordon= 8 Mie nu%mi dai ordine. #orman. Sunt civilă, dacă ai uitat cumva.

8 Efectuăm o misiune militară. -i în calitate de co mandant al acestei e"pedi ii. 4 i ordon să întorci= Ea str&nse din din i, concentrată asupra ecranelor. 8 Du%te dracuN #orman. Sunt ocupată. El se aplecă $i încercă să o tra(ă de pe scaun. ;urDe, care venise între timp, îl apucă pe locotenent de mi.loc $i%l îndepărtă. 1iple? îi fu recunoscătoare. Dar nu avea timp să%i mul umească. A.unseră la nivelul 5 $i ro ile enorme scr&$niră c&nd stopară ve)icolul, întrerup&nd în acela$i timp desc)iderea tam'uc)iului 'lindat. +e urmele lui >icDs $i >udson, cei doi operatori de cri'lor se iviră din cea a (roasă. Se repliară încet $i metodic, unul l&n(ă altul, neîncet&nd să tra(ă pentru a%$i acoperi retra(erea. Apoi cri'lorul lui DraDe amu i $i el î$i desfăcu )arna$amentul pentru a se de'arasa de armă 8 inutilă, acum. Aceasta nici nu atinse solul, că $i apucase aruncătorul de flăcări a(ă at în spinare $i se $i folosea de el. -uierul napalmului se ames teca cu p&r&itu= cri'lorului lui 0as@ue,. >icDs a.unse la 022, lăsă arma $i%l împinse pe >udson în desc)i,ătură. Apoi aruncă vi'ratorul înăuntru $i eli 'eră tam'uc)iul din doi pa$i. 0as@ue, tră(ea mereu c&nd caporalul o luă de su' iori $i o t&rî după el. Ea vă,u o mare siluetă întunecată arunc&ndu%se asupra lui DraDe $i%$i modifică un()iul de tra(ere c)iar în clipa în care >icDs îi dădu drumul pe plan$eul 'lindatului. 7n ful(er lumină un rictus inert $i inuman, în timp ce rafalele cri'lorului sf&rtecau toracele monstrului. 7n fluid corporal (al'en viu împro$că în toate păr ile $i atinse $i fa a $i pieptul lui DraDe. /mul se clătină, din corp ie$indu%i d&re de fum. Acidul rodea repede carnea $i oasele. Avu un spasm muscular $i de(etul lui apăsă pe tră (aciul aruncătorului său în momentul în care se pră'u$ea înainte. 0as@ue, $i >icDs se aruncară pentru a esc)iva lim'a de foc care trecea de tam'uc)i ar,&nd elementele infla ma'ile din interiorul 022%ului. 5orpul lui DraDe nu atin sese încă solul $i >icDs sărise la u$ă $i comandă înc)ide rea. 4n patru la'e, 0as@ue, se repe,i la desc)i,ătură, iar caporalul fu nevoit să lase comen,ile pentru a o prinde $i a o împiedica să iasă. 8 DraDe= urla ea, nestăp&nită. E atins= >icDs se că,nea să o o'li(e să se întoarcă spre el. 8 E mort= Nu mai po i face nimic pentru el, 0as@ue,. E mort. Ea%$i ridică fi(ura dementă $i m&n.ită de funin(ine. 8 Nu. Nu, el trăie$te= El... >icDs se uită la ceilal i ocupan i ai cri'lorului. 8 Lăsa i%o. 2re'uie să înc)id u$a asta afurisită. >udson dădu din cap. A.utat de ;urDe, el o trase pe 0as@ue, departe de tam'uc)iul de intrare. 5aporalul se uită spre postul de pilota. $i stri(ă cu vocea care%i mai ră măsese. 8 S%o $ter(em= E li'er în spate. 8 Am plecat= 1iple? lovi comen,ile $i strivi acceleratorul. 0e)icu lul 'lindat mu(i $i vi'ră d&nd înapoi iute pe rampă... Se pră'u$i o ladă $i >udson fu acoperit de un maldăr de materiale. 5omte)ul în.ură $i dădea din m&ini să se eli'ere,e, fără să%i pese dacă erau ra ii de )rană sau e" plo,i'ili. >icDs era preocupat de u$ă, manipul&ndu%i comen,ile. +anoul era aproape înc)is c&nd doi cle$ti înarma i cu ()eare lun(i se iviră 'rusc $i se loviră de metal ca ni$te ciocane pneumatice. NeAt, din scaunul ei, scoase un ipăt de (roa,ă. 2i(rul cu din i%

sa'ie, ursul uria$, v&rco lacul era la intrarea în (rotă, iar de data aceasta ea nu avea la dispo,i ie nici o conductă de aerisire pe unde să fu(ă pentru a se ascunde. 0as@ue, se ridică $i se duse să%i a.ute pe >icDs $i pe ;urDe să împin(ă în u$ă. 5u toate eforturile lor unite, pa noul se desc)idea încet spre e"terior. Metalele $i 'alama lele scr&$nete de protest. >icDs (ăsi de$tul suflu pentru a stri(a la #orman! 8 0ino să ne a.u i să înc)idem u$a asta= Locotenentul ie$i din 'uimăceală $i reac ionă. Se dădu înapoi scutur&nd din cap, cu oc)ii 'ul'uca i. >icDs în.ură $i împinse cu umărul pe p&r()ia de ,ăvor&re. 5u m&na ră masă li'eră, î$i scoase cali'rul său 1L. 5apul creaturii de co$mar se strecura prin desc)i,ătură, iar fălcile anterioare se căscau lăs&nd să se vadă un sistem ma"ilar asemenea unui piston $i înarmat cu col i tăio$i= 5&nd din ii $iroind de umoare v&scoasă înaintară spre el, >icDs 'ă(ă eava flintei în 'otul monstrului $i apăsă pe tră(aci. Detona ia vec)ii arme de foc răsună în interiorul 'lindatului $i capul spart că,u pe spate într%o .er'ă de s&n(e%acid care ataca instantaneu u$a $i plan$eul ve)icolului. >icDs $i 0as@ue, se aruncară, dar c&teva picături atin seră 'ra ul lui >udson... Fumul se ridică numaidec&t din carnea care se di,olva sf&r&ind. >icDs $i ;urDe înc)iseră tam'uc)iul $i%l ,ăvor&ră. Aidoma unei comete rătăcitoare, 022%ul urca pe rampă 'u'uind $i lovind mai multe canali,ări. 1iple? î$i făcea de lucru la comen,i pentru a reda aderen a la ro i $i a de (a.a transportorul. +loua cu sc&ntei. 4n spate urla cu to ii. Desprinseră e"tinctoarele $i le (oliră peste începutul de incendiu. NeAt stătea cuminte $i%i privea pe adul ii spe ria i care aler(au prin fa a ei. 1espira ia%i sacadată era însă re(ulată. /'serva scena. Nimic din ceea ce vedea nu era nou pentru ea. Ea le trăise pe toate. 5eva că,u pe acoperi$ cu ,(omot surd $i metalic. #orman se retrăsese într%un col $i se uita cu oc)ii ine"presivi la cole(ii lui cuprin$i de panică. Nu vă,u mi$c&ndu%se micul tam'uc)i de tir de care se re,emase. Se răsuci c&nd panoul fu smuls din & &ni, dar era prea t&r,iu $i fu aspirat în e"terior. 7n fel de ()impe ascu it prelun(ea e"tremitatea co,ii monstrului care se încolăci în .urul piciorului locotenen tului cu o rapiditate ful(erătoare. Acul se înfipse în umă rul lui $i el urlă. >icDs se aruncă pe locul tunarului $i pre lua comen,ile de tir cu o m&nă, cu cealaltă tot apăs&nd pe 'utoane. Motoarele scaunului '&,&iră $i%l înv&rtiră. 5on sola se aureolă cu luminile aprinse ale indicatoarelor, un motiv insuficient de 'ucurie, dar îi smulse caporalului un ,&m'et. Servomotoarele mu(iră cu o'edien ă $i o mică turelă prinse a se înv&rti pe acoperi$ul 'lindatului. 5reatura care%l inea pe #orman se întoarse 'rusc spre locul de unde venea acest sunet, în clipa în care tunurile du'le tră(eau în direc ia ei. Impactul proiectilelor o aruncă în partea de .oc a ma$inii înainte de a mai fi avut timp să%$i împră$tie acidul corporal. #orman era incon$tient. ;urDe îl trase înăuntru în timp ce 0as@ue, căuta ceva pentru astuparea desc)i,ăturii. 022%ul urca pe rampă, urmat de o d&ră de foc $i de fum. 1iple? era aplecată peste comen,i, iar transportorul se răsuci $i se năpusti printr%o sală de control. Ni$te pu pitre $i sec iuni ale pere ilor e"plodară adău(&nd plastic $i fi're compo,ite în sia.ul ma$inii. Se apropiau de ie$ire $i vor fi în afara sta iei de epu rare în mai pu in de două minute, dacă 'lindatul re,ista. 0or fi cur&nd... 7n 'ra monstruos se prăvăli în fa a lui 1iple? $i sparse par'ri,ul (arantat incasa'il. Ni$te fălci lucind de o umoare v&scoasă năvăliră în cameră $i femeia ridică

instinctiv 'ra ele pentru a%$i apăra fa a. I se mai înt&mplase să fie în această situa ie prime.dioasă! la 'ordul capsulei de sal vare a lui Nostromo, a$e,ată la un alt post de pilota., fiind momeală pentru o altă creatură de acest fel, nădă.duind că o va e"pul,a prin sas. Dar transportorul ăsta nu putea fi represuri,at $i ea nu 'eneficia nici de protec ia ilu,orie a unui scafandru spa ial. Nu avea ce vicle$u( să încerce $i nici vreme să (ăsească vreunul. 5ălcă pedala fr&nei. 1o ile mari se 'locară, iar scr&$ netul lor acoperi ,arva e"terioară. Se sim i aruncată în fa ă $i capul îi fu împins înspre (ura căscată. Dar centura de si(uran ă o inea le(ată de scaun. E"traterestrul nu avea un astfel de ec)ipament. 4nco voiat deasupra par'ri,ului, avea o pri,ă precară pe mar (inea acoperi$ului, $i astfel fu aruncat în pofida for ei sale inumane. 5&nd atinse solul, 1iple? 'ă(ă în vite,ă. Ma$ina tresăltă u$or c&nd trecu peste corpul sc)eletic, ,dro'indu%l su' (reutatea ei. Acidul ră'funi peste ro ile 'lindate, dat ele trecură at&t de repede peste monstru, înc&t su'stan a coro,ivă nu avu timp să roadă dec&t c&teva alveole in ofensive. 4naintea lor 8 tene'rele. 2ene're pustii, neprimitoare. /'scuritatea unei lumi sla' luminate! suprafa a lui Ac)eron, încadrată de ,idurile sta iei. 4ntr%o clipă, 022%ul era afară $i rula pe drumul ce ducea la terenul de ateri,are. 7n vacarm asemănător ,drăn(ănelii unor 'uloane în tr%un mi"er se au,ea din spatele 'lindatului. 5&teodată, scr&$netele erau asur,itoare. Aceste ,(omote indicau ni$te stricăciuni, poate irepara'ile* lu'refian ii nu mai puteau face fa ă. Ea m&nuia comen,ile dar, e"act ca în co$marurile ei cronice, ,ăn(ănitul continua o'sedant. >icDs veni l&n(ă ea $i%i luă m&na de pe accelerator cu 'l&nde e dar $i fermitate. Fa a lui 1iple? era tot at&t de al'ă ca $i înc)eieturile de(etelor. 5lipi $i se uită la 'ăr 'atul de l&n(ă ea. 8 E 'ine, ,ise el. Am ie$it. Au rămas în urmă to i. Nu cred că%$i doresc să se 'ată în teren desc)is. 1ela"ea,ă%te. N%o să a.un(em prea departe cu fierotania asta. Căn(ănitul se amplifică atunci c&nd ma$ina încetini. 8 Nu%mi cere un dia(nostic. Sunt conductoare, nu mecanic. >icDs ciuli urec)ile pentru a decela ori(inea acestor ,(omote metalice. 8 +arcă ar fi o osie. Două, poate. Dumneata, efectiv, fa'rici pilitură. Drept să spun, mă mir că plan$eul ăsta n%a rămas în nivelul ;. E solidă. 8 Nu destul, declară ;urDe, care li se adresa din compartimentul din spate. 8 Nimeni nu s%a (&ndit că o să ai'ă de%a face cu asemenea creaturi. >icDs, încovoiat asupra consolei comandă pivotarea unei camere e"terioare. 022%ul era într%o stare .alnică! o carcasă fume(&ndă, roasă de acid. ;linda.ul considerat invulnera'il nu mai era dec&t o (rămadă de fiare. 1iple? se înv&rti cu scaunul $i se uită în culoarul central. 8 NeAt. 7nde%i NeAt9 5ineva o tră(ea de pantaloni* erau mi$cări u$oare, a$a că nu tresări. 5opila era ()emuită în spa iul în(ust dintre scaunul conductorului $i 'linda.ul ma$inii. 2remura, în (ro,ită, dar cu toate sim urile la p&ndă. 1iple? consideră acum că era aproape normal! feti a asistase la scene $i mai înspăim&ntătoare, atunci c&nd creaturile invadaseră co lonia. +rivea oare ecranele postului de opera ii c&nd solda ii pătrunseseră în sala cu coconi9 0ă,use fa a femeii care o implorase pe Dietric) să o omoare9 poate că nefericita era... Nu, imposi'il= Dacă ar fi fost vor'a de mama ei, copila s%ar fi cufundat în psi)o,ă $i ar fi fost înc)isă între ,idu rile ne'uniei.

8 Ei%e 'ine9 2re'uia să%i vor'ească 'analită i. De altfel, sim ea do rin a nevoia de a%i au,i (lasul. NeAt se mul umi să ridice de(etul (ros. Ea folosea tă cerea ca un mi.loc de apărare. 1iple? nu insistă. Aceasta îi salvase via a în timp ce întrea(a popula ie a coloniei era masacrată, 8 2re'uie să mă duc să%i văd pe ceilal i, adău(ă 1i ple?. De acord9 De astă dată 8 doar o înclinare a capului. Sur&sul sfios o făcu pe 1iple? să în()ită, încerc&nd să%$i ascundă emo ia! nu era nici momentul $i nici locul potrivit pentru o cri,ă de nervi. 0a tre'ui să a$tepte să a.un(ă în si(u ran ă la 'ordul lui Sulaco. 8 +erfect. Mă%ntorc îndată. Dacă te%ai săturat de stat acolo vino cu noi, vrei9 Sur&sul i se lăr(i $i fu urmat de o înclinare mai vioaie a capului, dar copila rămase mută. Ea conta mai mult pe instinctul ei dec&t pe adul i pentru a supravie ui. 1iple? nu insistă. 4$i desfăcu c)in(ile de si(uran ă $i se duse în spatele 'linda.ului. >udson stătea deoparte $i%$i e"amina 'ra ul. Se putea considera fericit că nu%l pierduse! fusese atins de foarte pu in acid or(anic. ;ăr'atul î$i rememora ultimele două ,eci de minute pe care le trăise nevenindu%i să creadă că tot ceea ce vă,use era real. Ea îl au,ea în(ăim&nd! 8 Doamne, Doamne... de necre,ut. Am visat. Asta nu s%a înt&mplat, 'ătr&ne. ;urDe vru să e"amine,e 'ra ul comte)ului, mai mult din curio,itate dec&t din compasiune, dar >udson îl dădu la o parte cu un (est. 8 #ata, lăsa i%mă, dracuN în pace= 5elălalt se str&m'ă. 8 Ar fi mai 'ine să ne ară i. Nu $tiu care ar putea fi efectele secundare. Su'stan a asta poate fi to"ică. 8 A, da9 -i dacă%i a$a, te pomene$ti că te duci să cau i un antidot în dulapul cu doctorii, a$a%i9 Dietric) e medite)nica. :4$i în()i i saliva $i furia%i trecu.< Era Die tric). #&n(&niile dracuN= >icDs era plecat deasupra lui #orman $i%i lua pulsul 'ăr'atului neclintit. 1iple? se apropie. 8 5um e9 8 1itm cardiac încetinit, dar re(ulat. La fel $i respi ra ia $i celelalte func ii vitale. 2otul este foarte lent, dar uniform. 2răie$te. Ai putea c)iar ,ice că doarme, de$i nu%i ca,ul. 5red că e parali,at. 0as@ue, îi dădu în lături $i%l apucă de (uler pe ofi erul incon$tient. Era prea furioasă ca să pl&n(ă. 8 E mort de frică, ce mai= :4l ridică pe #orman cu o m&nă $i str&nse pumnul pentru a%i urla în fa ă!< 2re,e$te%te, speriatule= 2re,e$te%te, dracuN= 2e 'elesc, mi $elule= >icDs se strecură între 0as@ue, $i locotenentul inert $i vor'i femeii cu (las că,ut dar autoritar. +rivirea%i era dură. 8 /pre$te%te. Lasă%l... imediat. Se priviră. 0as@ue, îl mai inea pe #orman c&nd ceva fundamental îi străpunse furia. Infanteri$tii apar ineau corpului infanteri$tilor, iar infanteri$tii se supuneau unor re(uli speciale fundamentale. 5ea care se aplica în conte"tul actual era de o e"tremă simplitate! Apone era mort, >icDs comanda. 8 5e păcat, m&r&i ea în cele din urmă. Nemernicul ăsta nu merită osteneala.

0as@ue, îl lăsă pe locotenent care dădu cu capul de plan$eu. După care, se întoarse cu spatele în.ur&nd în truna. 1iple? 'ănuia că, fără interven ia caporalului, ope ratoarea de cri'lor ar fi făcut terci capul lui #orman. Acum că 0as@ue, plecase, 1iple? se aplecă deasupra ofi erului parali,at $i%i desc)ise tunica. 7n semn ro$u era vi,i'il pe umărul de.a cicatri,at. 8 Se pare că creatura l%a în epat. Interesant. >a'ar n%aveam că aveau un ac. 8 >ei= Stri(ătul provenea din postul de opera ii $i ea se în toarse odată cu >icDs. >udson, care p&nă atunci studiase morocănos 'iomonitoarele $i ecranele video, o'servase ceva. Făcu semn cole(ilor să vină la el. 8 +rivi i, 5roAe $i Dietric) nu sunt mor i, ,ise ară t&nd 'iomonitoarele lor $i în()i ind cu dificultate. 2re 'uie să fie în aceea$i stare ca #orman. Semnalele lor sunt foarte sla'e, dar trăiesc încă. #lasul îi pieri odată cu entu,iasmul. Dacă trăiau încă $i erau ca #orman, asta însemna... 5omte)ul fu cuprins de un tremur pricinuit de un amestec de ură $i m&)nire. 1ămas într%un ec)ili'ru precar pe mar (inea prăpastiei (roa,ei. 2o i erau la fel. Ne'unia se a(ă a de fiecare dintre ei ca o lipitoare... Sănătatea lor mentală se clătina. Demen a le dădea t&rcoale, amenin ătoare. 1iple? cuno$tea semnifica ia semnalelor de pe 'iomonitoare. 0ru să le e"plice dar nu suporta privirea lui >udson. 8 Nu se mai poate face nimic pentru ei. 8 Dar dacă mai sunt vii9 8 Nici o speran ă. Acum sunt insera i în pere ii sălii unde i%a i (ăsit pe coloni. Nu mai pute i face nimic pen tru ei. Sunt pierdu i. Asta e. Fi i ferici i că nu a i pă it la fel. Dacă Dietric) ar fi cu noi, v%ar spune că nu se mai poate încerca nimic. 5omte)ul părea că se pră'u$e$te. 8 /, Dumne,eule, Doamne, nu se poate. 1iple? se întoarse. 4n trecăt, înt&lni privirea lui 0as@ue,. I%ar fi fost u$or să%i spună! 2e%am prevenit. /ri cum era inutil. 2ot ce aveau să%$i spună era con inut în această privire. -i, de această dată, cea care%$i co'orî privirea fu 0as@ue,.

G ;is)op era aplecat peste un microscop. 4n la'oratorul sec iunii medicale. Su' o'iectiv se (ăsea o lamelă fină adăpostind o prelevare din cadavrul unuia dintre para,i i, specimenul, din tu'ul de sta,ă cel mai apropiat. De$i moartă, creatura disecată păstra un aspect amenin ător, astfel a$e,ată pe spate, l&n(ă el. +icioarele păreau (ata să se arunce pe fa a oricui s%ar apropia prea mult $i coada primitivă puternică părea să mai fie în stare să o proiec te,e în celălalt capăt al sălii. Interiorul corpului ei era la fel de fascinant ca $i as pectul e"terior, iar ;is)op stătea lipit de vi,orul micro scopului. +uterea de mărire a aparatului $i limita de re,o lu ie a oc)ilor artificiali îi permiteau să vadă lucruri care scăpaseră, poate, colonilor. +rintre toate între'ările pe care $i le punea, era una care%l intri(a în mod deose'it $i căreia $i%ar fi dorit să%i dea un răspuns! ace$ti para,i i e"tratere$tri ar încerca să se fi"e,e pe o fiin ă sintetică9 5orpul lui nu avea nimic în comun cu cel al or(anismelor pur 'iolo(ice. Aceste crea turi erau capa'ile să facă deose'irea înainte de a sări9 -i, în ca, contrar, dacă un para,it ca acesta ar ale(e un sintet ca purtător al em'rionului,

care ar fi rodul acestei uni uni9 0a a'andona ea prada $i va pleca în căutarea altui droid, sau î$i va insera săm&n a în android9 -i în acest ca,, em'rionul va putea cre$te sau se va pomeni într%o situa ie neplăcută atunci c&nd va încerca să se de,volte în interiorul unui corp total lipsit de carne $i s&n(e9 7n ro'ot, putea să ai'ă para,i i9 ;is)op au,i un ,(omot de u$ă $i%$i ridică oc)ii! SpunDme?er împin(ea un cărucior încărcat cu materiale. 8 7nde le pun9 8 Acolo, făcu ;is)op indic&nd cu de(etul. 4n capătul mesei, va fi perfect. SpunDme?er purcese la descărcare. 8 Altceva9 ;is)op făcu un (est fără semnifica ie precisă. 8 ;un, atunci mă duc în navetă. Dacă mai e nevoie de ceva, oric&nd. / nouă mi$care a m&inii. SpunDme?er dădu din umeri $i făcu st&n(a%mpre.ur. ;is)op, ce om ciudat, î$i ,ise omul care pleca spre terenul de ateri,are, împin(&nd căruciorul prin culoarele pustii. 5e ro'ot ciudat, Se corectă el ,&m'ind. 4ncepu să fluiere $i%$i ridică (ulerul. 0&ntul era moderat dar îi sim ea mu$cătura. Faptul că se concentra asupra melodiei îi a.ută să nu se (&ndească la re,ultatul de,astruos al e"pedi iei. 5roAe, Dietric), 'ătr&nul Apone... mor i. Nu%i venea să conceapă a$a ceva, era incredi'il $i de,olant. A.unsese să%i cunoască pe parcursul at&tor e"pedi ii pe care le efec tuaseră împreună, de$i n%ar fi putut să pretindă că%i cu noa$te foarte 'ine. De altfel, era încă un motiv să%i pară rău, mai ales de Dietric). Dădu din umeri, nimeni nu era acolo să%i vadă (estul. Infanteri$tii treceau adesea pe l&n(ă moarte! această ve c)e cuno$tin ă pe care se a$teptau s%o înt&lnească înainte de pensionare. 4nt&lnirea cu 5roAe $i Dietric) avusese loc, pur $i simplu. Nu se mai putea sc)im'a nimic. Dar >icDs $i ceilal i scăpaseră. 4$i vor termina cercetările $i vor pleca p&nă a doua ,i. Acesta era planul! studierea rapidă a aces tor creaturi, efectuarea unor ultime înre(istrări $i ple carea în vite,a a patra. SpunDme?er nu era sin(urul care a$tepta cu neră'dare clipa decolării navetei pentru în t&lnirea cu 'ătr&nul Sulaco. #&ndurile îi ,'urară la ;is)op. /r fi ameliorat noile modele de sinte i, sau n%o fi de vină dec&t personalitatea pro(ramată a androidului, dar SpunDme?er îl (ăsea sim patic. 2oată lumea ,icea că speciali$tii în inteli(en a arti ficială lucrau ani de ,ile pentru ameliorarea pro(ramelor de personalitate, adău(&nd c)iar $i factori aleatori la fie care nou model care ie$ea de pe 'anda de asam'lare. Asta era, desi(ur... ;is)op avea toate caracteristicile unui in divid. Se putea diferen ia de ceilal i sinte i dacă%i vor'eai! $i nu era neplăcut să ai într%un (rup de fanfaroni un cole( $i curtenitor. A.unsese pe rampa de încărcare a navetei, împin(&nd căruciorul, $i atunci alunecă. 4$i recăpătă ec)ili'rul $i se aplecă să e"amine,e pata umedă de pe sol. Dat fiind că nu e"ista nici cea mai mică sco'itură în care s%ar fi putut str&n(e apă de ploaie, cre,u că spărsese vreun recipient cu pre iosul fluid de conservare de%al lui ;is)op. dar nu sim i miros de alde)idă formică. Su'stan a lucitoare care adera de planul înclinat aducea mai mult cu un strat (ros de nămol sau de (elatină. Dădu din umeri $i se îndepărtă. Nu%$i amintea să fi spart vreo sticlă $i, at&ta timp c&t nimeni nu%i cerea soco teală, nu avea de ce să%$i facă pro'leme. -i nu avea timp de pierdut. 1ăm&neau at&tea de făcut înaintea plecării. 0&ntul ră'ufni. 7n climat într%adevăr infect, c)iar dacă fusese încă $i mai pu in 'l&nd înainte de punerea în func iune a sta iilor de epurare a atmsoferei. Irespira'ilă, i se spusese la ultimul 'riefin( înainte de plecare. 2ră(&nd căruciorul după el, împinse tasta care comanda retra(erea rampei $i înc)iderea sasului.

0as@ue, era în 022 $i se plim'a de colo%colo. Să stea de(ea'a, c&nd avea de com'ătut ni$te adversari, era ceva nou pentru ea. Fier'ea de neră'dare să ai'ă o armă în m&nă $i ni$te inte în care să tra(ă. -tia că era nevoie de o studiere c)i',uită a situa iei, dar ei îi lipsea spiritul analitic $i se sim ea frustrată de activitate. Metodele ei erau mai directe $i e"peditive. Era însă destul de inteli(entă să în elea(ă că această opera ie era diferită de celelalte. 2oate metodele clasice de luptă riscau să se dovedească ineficiente împotriva unor asemenea du$mani. -tia toate acestea* era a(asant, $i sim ea o nevoie năprasnică să ucidă. 5&teodată, î$i îndoia de(etele ca $i cum ar fi inut încă în m&ini cri'lorul. Nervo,itatea ei ar fi contaminat%o $i pe 1iple? dacă nervii acesteia n%ar fi fost de.a întin$i ca arcul unui vec)i ceas cu mecanismul întors la ma"im. 4n cele din urmă, tensiunea nervoasă o făcu pe 0as@ue, să rupă tăcerea. 8 De acord. Nu putem folosi armele împotriva creaturilor alea afurisite. Nu putem trimite acolo o ec)ipă $i nici să co'or&m cu 'lindatul pentru că l%ar desc)ide ca pe o cutie de sardele. Dar dacă am rosto(oli c&teva 'i doane de 5N%LI la 'a,a rampei de acces $i să le umplem cui'ul cu (a, neuroto"ic9 Avem în navetă c&t să depopu lăm întrea(a colonie. >udson le privi pe r&nd pe cele două femei cu un aer implorator. 8 5e%ar fi s%o luăm din loc, ce ,ice i9 Sunt de acord cu 1iple?. Să le lăsăm să facă din colonia asta 'lestemată o cre$ă, dacă asta%$i doresc ele cel mai mult, dar s%o $ter (em c&t mai repede ca să ne%ntoarcem cu un cruci$ător (reu. 0as@ue, îl cercetă cu oc)ii mi.i i. 8 Ai făcut pe tine. >udson9 8 Ei, am făcut, pe dracuN= :Se ridică )otăr&t să pri mească sfidarea.< N%avem ce face. Nu ne%a spus nimeni că o să avem de%a face cu c)estii de%astea. A$ fi primul volun tar pentru a mă%ntoarce acolo, dar numai cu arme ca lu mea. Nu avem ni$te nemul umi i de împră$tiat. 0as@ue,. Le dai un $ut în cur $i te pomene$ti într%un sin(ur picior. 1iple? se uită la operatoarea de cri'lor. 8 /ricum nu $tiu care ar fi efectul (a,elor neuroto"ice, dacă nu le cunoa$tem meta'olismul. +oate că o să le placă $i%o să înceapă să%l pri,e,e. Eu am e"pul,at o creatură din astea în spa iu cu o (rapină de salvare înfiptă în 'urtă $i nu părea deloc incomodată. A tre'uit s%o pră .esc cu propulsoarele capsulei. :Se re,emă de perete.< 5on sider că sin(urul mi.loc de a termina o dată pentru tot deauna, este să ne ducem pe Sulaco $i să lansăm ni$te 'om'e nucleare pe platoul cu nava în care au a.uns aici. 8 7n moment, interveni ;urDe, care tăcuse p&nă acum. Nu sunt a'ilitat să iau o astfel de )otăr&re. Este solu ia cea mai radicală cu putin ă. 2ot tră(&nd de 'anda.ul care%i acoperea 'ra ul m&ncat de acid, comte)ul îl ful(eră pe ;urDe. 8 Nu cre,i că situa ia necesită o solu ie radicală9 8 ;a da, desi(ur. 8 Atunci de ce%mi respin(i propunerea9 insistă 1iple?. 5ompania va pierde o colonie $i o sta ie de epurare, dar nouă,eci $i cinci la sută din instala iile de terraformare vor răm&ne intacte de restul planetei. Atunci de ce e,itările astea9 ;urDe sesi,ă tonul sfidător $i optă pentru împăcare. 8 -tiu că trăim ni$te momente c)inuitoare $i sunt $i eu tul'urat, dar asta nu poate .ustifica ni$te )otăr&ri nec)i',uite. 2re'uie să ac ionăm cu circumspec ie $i să ne (&ndim 'ine înainte de a arunca apa din covată cu copil cu tot. 8 5opilul e mort, dacă nu $tiai. 8 5onsider că tre'uie să studiem situa ia în ansam 'lu. 0ă da i seama9

4$i încruci$ă m&inile. 8 Nu, ;urDe, ce vrei să spui9 El se (&ndi repede. 8 Mai înt&i aceste instala ii repre,intă o sumă enormă. 2e (&nde$ti la distru(erea ansam'lului infrastructurii acestei colonii fără să ii cont de costul reconstruirii* nu mai transportul este ruinător. -i în plus, procesul de ter raformare a Ac)eronului a'ia începe să dea roade. E ade vărat că sta iile celelalte de epurare a atmosferei sunt in dependente, dar tre'uie suprave()eate $i între inute. -i în lipsa unor clădiri care să adăpostească o ec)ipă, va tre 'ui să plasăm pe or'ită mai multe nave numai pentru (ă, duirea personalului. 0ă da i seama c&t ar costa o aseme nea opera ie9= 8 N%au dec&t să mi%o treacă în nota de plată, făcu ea fără să ,&m'ească. Alte ar(umente9 8 +e de altă parte, este evident că suntem în pre,en a unei specii evoluate. Nu putem e"termina ar'itrar fiin ele care au a.uns p&nă pe această lume. +entru $tiin ă, pierderea ar fi incalcula'ilă. S%ar putea să nu ne mai înt&lnim niciodată cu niciuna din creaturile astea. 8 /), ce păcat= Dar se pare că ui i ceva. ;urDe. Nu spuneai că, dacă (ăsim or(anisme ostile pe această lume, le e"terminăm $i că oamenii de $tiin ă se puteau duce dra cului9 Nu mi%a plăcut niciodată să am de%a face cu ad ministratori. Au memorie selectivă. 8 0reau doar să ve,i că mai sunt $i alte solu ii, pro testă el. 8 Aiureli= 8 Aia e, aiureli, apro'ă 0as@ue,. Aici am a.uns. 8 +oate că n%ai vă,ut ultimele episoade 'ătr&ne, întări >udson. Dar infanteri$tii au luat%o pe coa.ă. 8 Ascultă, ;urDe, declară 1iple?, foarte iritată. A.un sesem la un acord. 5red că am dovedit e"actitatea rapor tului meu, sau că am c&$ti(at, cum vrei să spui. Am venit aici pentru a o' ine confirmarea declara iilor mele $i a descoperi motivele întreruperii comunica iilor între Ac)eron $i +ăm&nt. Acum ave i $i confirmarea $i e"plica ia! am fost rea'ilitată $i nu ne mai răm&ne dec&t s%o luăm din loc. 8 -tiu, $tiu. :/ luă pe femeie de umeri av&nd (ri.ă ca (estul să nu pară prea familiar, apoi î$i întoarse privirea pen tru a adău(a încet!< Situa ia evoluea,ă necontenit. 2re 'uie să facem a'strac ie de reac iile instinctive, de emo iile naturale $i să încercăm să profităm de împre.urări. Acum să ne (&ndim la viitorul nostru. 8 7nde vrei să a.un(i, ;urDe9 +oate că el nu remarcă privirea (lacială a femeii, sau nu vru să%i acorde aten ie. 8 5e incerc eu să te fac să în ele(i este că toate astea sunt e0trem de importante, 1iple?. 10trem de importante. E pentru prima oară c&nd specia umană înt&lne$te crea turi asemănătoare, iar prile.ul nu se va mai ivi niciodată. For a $i re,isten a lor sunt nemaipomenite. N%o să le ani)ilăm pur $i simplu. Sunt de acord că este prefera'il să ne retra(em $i să a$teptăm p&nă aflăm cum facem cu ele, dar nu le ve i distru(e. 8 +ui pariu9 8 #&ndurile dumitale sunt ra ionale. /, $tiu ce sim i, crede%mă. Dar lasă asta $i prive$te situa ia în ansam'lu. 5e%a fost, a fost. Nu mai putem face nimic pentru coloni, 5roAe, Apone $i ceilal i, în sc)im', ne putem (&ndi la noi. /menirea va învă a să cunoască aceste fiin e, să le folosească, să le supună. 8 Nu putem supune ni$te mon$tri. 2re'uie s%o luîm din loc $i dacă avem oca,ia, ne de'arasăm de ei pentru totdeauna. Nu%mi vor'i de viitorul nostru. El trase ad&nc aer în piept.

8 >ai, 1iple?. 5reaturile astea ne pun pro'leme pentru simplul motiv că nu le în ele(em. 7nicitatea este o calitate cu care cosmosul este foarte ,(&rcit. 2re'uie să studiem cu (ri.ă $i în 'une condi ii, pentru a ne lăr(i cuno$tin ele. Dacă aici lucrurile n%au mers prea 'ine, asta pentru că ei, colonii, au încercat să afle mai multe sin(uri, în lipsa materialului necesar. Nu $tiau despre ce era vor'a. Noi $tiam. 8 5)iar a$a9 7ite ce s%a înt&mplat cu Apone $i cu ceilal i= 8 Nici ei nu cuno$tea natura adversarilor $i au păcătuit prin e"ces de încredere în ei în$i$i. Iată de ce ... au murit. Este o (re$eală pe care noi n%o vom face. 8 De%asta po i fi si(ur. 8 5eea ce s%a înt&mplat este o tra(edie, evident, dar apar ine trecutului. 5&nd vom reveni, vom fi ec)ipa i în consecin ă. Acidul lor or(anic nu va mai putea m&nca toate materialele. 0om face cumva să ducem un e$antion $i c&nd va fi anali,at în la'oratoarele 5ompaniei, cercetă torii vor pune la punct un mi.loc de protec ie, un scut. -i vom (ăsi o metodă de a stăp&ni aceste fiin e pentru a le utili,a. Ace$ti e"tratere$tri sunt tari dar nu atotputer nici. Sunt re,isten i, dar nu invulnera'ili. +ot fi uci$i cu arme simple ca vi'ratoarele $i aruncătoarele de flăcări, am demonstrat%o. 0oi a i dovedit%o. :/ adău(ase pe un ton admirativ, dar ea nu se lăsa păcălită.< 4 i ,ic, 1iple?, este o oca,ie unică $i nu tre'uie s%o pierdem lu&nd la repe ,eală o )otăr&re, dictată de emo ii. N%a$ fi cre,ut că vei renun a la $ansa vie ii dumitale pentru un motiv at&t de ridicol ca luarea revan$ei. 8 Nu mă (&ndesc la ră,'unare, ci la supravie uire. Supravie uirea noastră. 8 Nu m%ai ascultat. 5a sin(ura supravie uitoare a ec)ipa.ului care a descoperit această specie, vei avea drep tul la un procent important din profiturile derivate din studiul ei $i reali,ările consecutive. Acu,a ia care i%a adus%o 5ompania, ca $i faptul că )otăr&rea dată de comi sia de anc)etă a fost casată, nu mai intră în discu ie. Ai ni$te drepturi $i vei fi mai 'o(ată dec&t ai visat vreodată că ai fii, 1iple?. Ea îl privi îndelun( fără o vor'ă, ca $i cum studia o fiin ă apar inătoare unei noi rase de e"tratere$tri. / spe cie deose'it de respin(ătoare. 8 E$ti un nemernic. El dădu înapoi, cu o e"presie înăsprită. Masca de 'ună voin ă că,use. 8 4mi pare rău că reac ione,i astfel, 1iple?. Mă o'li(i să mă folosesc de autoritatea pe care mi%o conferă ran(ul. 8 5e ran(9 Este o c)estiune care a mai fost a'or dată. :Din cap, ea arătă pe aleea centrală.< Mi se pare că acela care comandă aici este caporalul >icDs. ;urDe sc)i ă un r&n.et înainte de a o'serva că ea era serioasă. 8 #lume$ti9 5aporalul >icDs9 De c&nd un simplu ca poral poate să ia ni$te )otăr&ri at&t de importante9 8 Această misiune ine de autoritatea militară. 4i aminti ea cu fermitate. Astea%s ordinele transmise lui Sulaco. +oate că nu i%ai dat osteneala să le cite$ti, eu da. Ace$tia sunt termenii folosi i de Administra ia colonială. Statutul tău este acela$i cu al meu, ;urDe, de simplu o' servator. Apone a murit. #orman nu e mai 'rea,. 5onducerea e"pedi iei revine militarului de (rad imediat in ferior. :Ea se uită dincolo de repre,entantul 5ompaniei, uluit.<. A$a%i, >icDs9 8 A'solut, răspunse caporalul cu de,involtură. 5almul profesional al lui ;urDe începea să se evapo re,e. 8 Ascultă. 5ostul acestei opera ii se ridică la mai multe milioane de credite. >icDs nu poate în nici un ca, să ia o astfel de )otăr&re. 5aporalii nu sunt a'ilita i să utili,e,e arme nucleare. Nu sunt dec&t su'alterni. :4$i dădu seama de caracterul ofensator al vor'elor lui o privire adresată militarului îl incită să adau(e!< N%am spus% o ca să te .i( nesc.

8 N%ai de ce, făcu sec >icDs, care vor'i în microfo nul individual. Ferro, erai pe recep ie9 8 Evident, se au,i vocea pilotului în difu,oare. 8 Sunt pre(ătită pentru decolare. Evacuare imediată. 8 ;ănuiam, după ce mi%a fost dat să aud. 8 -i nu $tii tot, mai spuse >icDs înainte de a se adresa lui ;urDe. Dar ai dreptate într%o privin ă. Este o )otăr&re pe care n%o putem lua a$a repede. 1epre,entantul 5ompaniei păru să se destindă. 8 A$a, da. Deci ce ai de (&nd9 8 Să% i urme, sfatul $i să mă (&ndesc. :5aporalul înc)ise oc)ii pre de c&teva secunde.< #ata, asta e! După o c)i',uială matură, am )otăr&t să ne ducem pe Sulaco $i să radem ,ona asta. Numai a$a putem fi lini!tiţi. Făcu cu oc)iul. ;urDe se al'i la fa ă $i făcu un pas în direc ia militarului. +&nă să%$i dea seama că nu avea sor i de i,'&ndă să reali,e,e ce%$i pusese în (&nd, se mul umi să%$i e"prime ver'al indi(narea. 8 Este a'surd= Doar n%ai de (&nd să arunci o 'om'ă nucleară peste colonie= 8 7na mică de tot, fii lini$tit. Dar destul de puternică pentru a distru(e tot, fire$te. :4mpreună m&inile, ,&m'i, de,lipi palmele.< ;um= 8 4 i repet că nu e$ti a'ilitat să... 2irada îi fu întreruptă de un clămpănit! al vi'rato rului armat. 0as@ue, inea arma su' 'ra ul drept, $i n%o îndreptă spre ;urDe, dar nici în altă direc ie. ;ăr'atul se făcu al' de tot. -tia că femeia aceasta nu va $ovăi să%i tra(ă un cartu$ vi'rator în piept. Discu ia se sf&r$ise. Se pră'u$i într%unul din scaunele aliniate de%a lun(ul pe retelui. 8 Sunte i cu to ii ne'uni, să $ti i, '&(ui. 8 E musai să fii ca să te înrole,i în corpul infanteriei coloniale. 4i ,ise duios 0as@ue,, înainte de a%i vor'i capo ralului. Ia ,i%mi o c)estie, >icDs! cre,i că a$ putea% o da pe ne'unie dacă termin cu mierda asta9 -i ar fi ca,ul să scă păm $i de locotenent. Ar fi păcat să pierdem oca,ia. 8 Nimeni au va ucide pe nimeni, răspunse >icDs cu fermitate. +lecăm. 1iple? îi înt&lni privirea, dădu din cap $i se a$e,ă. / luă pe NeAt de umeri $i feti a i se cui'ări la piept. 8 Ne%ntoarcem acasă, dra(a mea. Deci,ia fu luată. >icDs î$i oferi ră(a,ul de a cerceta in teriorul 'lindatului. 5u stricăciunile provocate de începu tul de incendiu $i perfora iile datorate acidului, ma$ina era o epavă. 8 Să adunăm ce mai putem lua. >udson, a.ută%mă să%l ridicăm pe locotenent. 5omte)ul aruncă un oc)i sc&r'it spre locotenentul pa rali,at. 8 Să%l instalăm în scaunul postului de opera ii9 / să se simtă în elementul lui. 8 +ropunere respinsă. Mai trăie$te $i tre'uie să%l luăm cu noi. 8 Mda, $tiu, $tiu. Nu%i nevoie să%mi aduci aminte. 1iple?, ocupă%te de copil. S%a lipit de tine $i nu% i mai dă drumul. 8 E reciproc. / str&nse pe NeAt la piept. 8 0as@ue,. po i să ne acoperi p&nă la a$e,area na vetei9 Femeia îi ,&m'i, de,velind o dantură perfectă. 8 5e între'are9= M&n(&ie patul vi'ratorului. 5aporalul se adresă $i ultimului mem'ru al (rupului. 8 0ii cu noi9 8 Nu încerca să fii )aios, mormăi ;urDe.

8 Nici n%aveam de (&nd. 4n nici un ca, aici. Locul ăsta nu are nimic )aios. :;ran$ă microfonul individual.< ;is)op, ai (ăsit ceva9 / voce sintetică umplu compartimentul. 8 Aproape nimic. 5a în ma.oritatea coloniilor, ma terialul de cercetare este rudimentar. Am efectuat tot ce era posi'il de reali,at cu ec)ipamentul disponi'il. 8 N%are importan ă. +lecăm. Fă% i 'a(a.ele $i vino să ne înt&lnim afară. 2e descurci sin(ur9 Nu vreau să mai ie$im din 022 p&nă c&nd naveta va a.un(e în apro piere finală. 8 Nici o pro'lemă. 2otul este calm aici. 8 4n eles. -i nu lua i nimic (reu de transportat. E"e cutarea= Naveta se ridică de pe pista de 'eton. Se imo'ili,ă în aer, se răsuci, se luptă cu v&ntul $i purcese la survolarea coloniei în direc ia 'lindatului în epenit. 8 0ă capte, vi,ual. 0&ntul se ridică pu in. Mă voi a$e,a c&t mai aproape, îi informă Ferro. 8 1ecep ionat, răspunse >icDs p&nă să se întoarcă spre cole(ii lui. #ata9 :2o i dădură din cap, cu e"cep ia lui ;urDe.< Atunci, să%i dăm drumul. 5omandă desc)iderea u$ii. 0&ntul $i ploaia pătrunseră în interiorul ve)icolului al cărei% rampă de acces se desfăcea. Ie$iră repede din apa rat. Naveta era de.a vi,i'ilă $i se apropia treptat. +ro iectoarele laterale $i de pe 'urta ei se aprinseră pentru a de,vălui o siluetă solitară care traversa cu pa$i mari perdelele ,dren uite de cea ă, venind spre ei. 8 ;is)op= făcu 0as@ue, d&nd din m&nă. A inut mult. 8 Lucrurile nu s%au petrecut prea 'ine, am impresia. 8 5am a$a ceva. :Ea scuipă.< / să% i povestim. 8 Mai t&r,iu. După )ipersomn. 5&nd om fi departe de lumea asta. 0as@ue, dădu din cap. Ea era sin(ura care nu se uita la navetă. /c)ii ei întuneca i străpun(eau împre.urimile fără încetare. L&n(ă ea. 1iple? o inea pe NeAt de m&nă. >udson $i >icDs duceau trupul lui #orman. 8 /pri i%vă, le ordonă Ferro. Lăsa i%mi un pic de loc. Doar n%o să mă pun pe capul vostru. :;ran$ă microfonul individual<. Ei%a$ cere prea mult dacă te%a$ ru(a să vii să%mi dai o m&nă de a.utor, SpunDme?er9 Mi$că%te= 7$a compartimentului (lisă îndărătul ei= Ea se uită peste umăr, fără să%$i dea osteneala de a%$i ascunde iri tarea. Era $i timpul. 7nde dra... /c)ii i se 'ul'ucară $i nu mai termină ce avea de spus. Nu era SpunDme?er. 5reatura a'ia se strecura prin desc)idere. Fălcile an terioare se căscară de,velind col ii. Ferro sesi,ă ni$te mi$ cări indinstincte $i au,i un A)oos) or(anic. Nici nu avu timp să urle $i se pomeni i,'ită de consola de pilota.. La sol, viitorii naufra(ia i vă,ură ului i cum naveta viră 'rusc spre 'a'ord. +ropulsoarele principale mu(iră $i aparatul acceleră pier,&nd altitudine. 1iple? o luă pe NeAt $i aler(ă spre clădirea cea mai apropiată. 8 Fu(i= Naveta trecu ra,ant pe l&n(ă o forma iune pietroasă de pe mar(inea $oselei, viră 8 st&n(a $i se lovi de o creas tă de 'a,alt. Se răsturnă ca o li'elulă muri'undă, se i,'i de sol înainte de a e"ploda. 5&teva sec iuni $i compar timente se desprinseră din armătura principală. 7nele ardeau de.a. Aparatul tresăltă* &$niră flăcări din mo toare $i suprastructură. 7n fra(ment dintr%un modul de propulsie că,u pe 022 $i%i distruse armamentul. Apoi muni iile $i car'u rantul e"plodară $i transportorul se făcu ăndări aidoma unui

soare pirote)nic. 1ămă$i ele navei 'ră,dară cerul, apoi a.unseră rosto(olindu%se la 'a,a sta iei de epurare a atmosferei. / sferă de foc nemăsurată $i efemeră aprinse vă,du)ul amur(it al lui Ac)eron. ;uimaci, cei răma$i între(i, increduli, ie$iră din ascun,ători $i priviră resturile* nu le venea să creadă că puterea lor de foc superioară $i speran ele de a părăsi această lume se presc)im'ă deodată în scrum. 8 Asta ne mai lipsea= e"clamă >udson, în pra(ul isteriei. Asta ne mai lipsea. -i (ata, 'ătr&ne= -i ce facem acum9= Suntem în căcat p&nă%n (&t= 8 2e%ai terminat9 :>icDs îl ful(eră pe comte), apoi î$i co'orî oc)ii la NeAt.< +utea să nu fi făcut acest efort. Era imposi'il să ascun,i ceva acestui copil. NeAt era calmă. Dacă respira ia ei era sacadată, era din cau,a aler(ării disperate către un adăpost $i nu a fricii. Ea dădu din umeri ca un adult. 8 Acuma, nu mai plecăm, a$a%i9 1iple? î$i mu$că 'u,ele. 8 4mi pare rău, NeAt. 8 N%ai de ce, 1iple?. Nu e din vina ta, răspunse copila, care privea flăcările ce mistuiau epava navetei. >udson dădea la o parte cu piciorul pietre $i 'ucă i metal, tot ce era mai mic dec&t 'ocancii lui. 8 2are%a$ vrea să $tiu ce%o să facem acum. 5e mare ra)at. 8 Am putea să aprindem un foc de ta'ără $i să c&ntăm niscai c&ntece, su(eră ;urDe. >udson făcu un pas în direc ia repre,entantului 5ompaniei $i >icDs fu nevoit să intervină. 8 Ar tre'ui să ne adăpostim, se au,i un (lăscior. :Se întoarseră cu to ii spre NeAt care se uita la navetă, parcă fascinată de flăcări<. Ar tre'ui să intrăm fiindcă se face noapte. De o'icei, ei ies noaptea. 8 4n eles, ,ise >icDs arăt&nd cu capul spre epava 022%ului. Incendiul e pe sf&r$ite. >ai să vedem ce se poate recupera. 8 Ni$te fiare, su(eră ;urDe. 8 +oate altceva. 0ii9 1epre,entantul 5ompaniei se ridică. 8 N%am nici un c)ef să răm&n aici. 8 5um dore$ti, ,ise caporalul $i se uită la sintet. ;is)op, du%te să ve,i dacă ne putem instala în centrul de e" ploatare. Adică, să te asi(uri că nu este... periculos. Androidul îi ,&m'i. 8 Să plec în cercetare9 4n ele( foarte 'ine. +ot fi, desi(ur, sacrificat. 8 Nicidecum. E"isten a fiecăruia dintre noi este pre ioasă la drum. Se îndepărtă în direc ia epavei fume(&nde a 'linda tului. +e Ac)eron, ,iua era crepusculară iar noaptea mai nea(ră dec&t străfundurile cosmosului. Motivul era sim plu! nici o stea nu sc&nteia prin atmosferă pentru a%i nim'a solul cu lumina ei sla'ă. 0&ntul 'ătea în construc iile metalice dăr&mate din >adle?, $uiera prin culoare $i tr&ntea u$ile. Nisipul plesnea (eamurile sparte ale feres trelor, într%o răpăială neîntreruptă $i an(oasantă. 4n in terior, to i a$teptau începutul co$marului. Iluminarea de re,ervă func iona încă în centrul de e" perimentare $i în împre.urimi* supravie uitorii istovi i $i de,nădă.dui i se re(rupaseră pentru a studia posi'ilită ile care li se ofereau. 0as@ue, $i >udson tocmai efectuaseră o ultimă

incursiune în epava transportorului de trupe $i%$i etalau prada! o cutie mare ,(&riată $i îndoită, asemănă toare cu cele strivite într%un col . >icDs îi privi $i încercă să%$i ascundă de,amă(irea. 5uno$tea de.a răspunsul la între'area lui, dar tot o puse. +oate se în$ela. 8 Muni ii9 0as@ue, scutură din cap $i se pră'u$i într%un fotoliu. 8 Erau stocate în pere ii 022%ului. A sărit totul în aer c&nd a luat foc. :4$i scoase fularul pătat de sudoare $i%$i $terse fruntea cu ante'ra ul.< Dumne,eule, a$ da orice pentru o 'ucă ică de săpun $i un du$. >icDs se uită la masa pe care era pus arsenalul lor. 8 Aici e tot ce am putut recupera. +atru vi'ratoare $i două sute de mun ii. Nu%i (ro,av. 0reo cincispre,ece (renade M%KI $i două aruncătoare de flăcăii cu re,ervoarele pe .umătate... dintre care, unul stricat. -i, în sf&r$it, patru ro'o i%santinele cu detectoarele lor $i sistemele video intacte. Se apropie de stiva de cutii, o desc)ise pe cea mai la îndem&nă. Se duse $i 1iple? pentru a inventaria con inu tul. Ea descoperi o armă automată masivă fi"ată în alveole de polistiren, precum $i accesoriile, o cameră $i un detec tor de mi$cări. 8 Ma$inăria asta pare reduta'ilă, ,ise ea. 8 -i este, afirmă >icDs, înc)i,&nd cutia. Fără armele astea, am c&$ti(a timp, tăindu%ne venele imediat. 5u ele, ei 'ine, $ansele noastre de supravie uire urcă u$or peste ,ero. Numai că ne%ar tre'ui vreo sută, cu muni ie de ,ece ori mai multă. Dar nu mă pl&n(. :;ătu în cutia de pastic.< Dacă erau în alt am'ala., ar fi sărit în aer odată cu 'lin datul. 8 5e te face să cre,i că mai avem o $ansă9 între'ă >udson. Fără să răspundă, 1iple? se adresă caporalului! 8 4n c&t timp putem spera că vom primi întăriri, după ce suntem da i oficial dispăru i9 >icDs se întunecă. Nu se (&ndise la supravie uirea lor imediată, nu $i la posi'ilitatea de a primi un a.utor e" tern. 8 Ar fi tre'uit să trimitem un raport de ieri. Să ,i cem $aptespre,ece ,ile, încep&nd din noaptea asta. 5omte)ul se întoarse $i porni călc&nd apăsat, (esti cul&nd. 8 Doamne, n%o să re,istăm nici $aptespre,ece ore. Ne mernicele alea o să apară iar, fir%ar să fie. / să vină $i o să ne omoare p&nă la unul, p&nă să vină ăia care )u,u resc pe +ăm&nt să ne caute rămă$i ele. -i or să le (ă sească (oale $i uscate ca ale nepăstui ilor pe care i%am in cinerat la nivelul 5. 5a Dietric) $i 5roAe, fir%ar să fie= 4ncepu să pl&n(ă. 1iple? o arătă pe NeAt care%l o'serva pe 'ăr'at, tă cută. 8 Ea a i,'utit să supravie uiască mult mai mult $i fără arme $i fără antrenament. 5olonii )a'ar n%aveau cine erau adversarii, dar noi $tim $i dispunem de arme mai eficace dec&t manivele $i ciocane. 4n plus, n%avem nevoie să%i e"terminăm ci să supravie uim. 2re'uie doar să%i inem la distan ă $i să răm&nem în via ă. >udson r&se amarnic. 8 A)a, simplu ca 'ună ,iua. Să răm&nem în via ă. Dietric) $i 5roAe sunt $i ei încă în via ă. 8 Ne aflăm în punctul cel mai u$or de apărat, avem ceva arme $i $tim ce pericol ne ameni ă. A$a că ai face 'ine să reac ione,i, >udson. +entru că avem nevoie de tine $i începe să mi se facă le)amite de t&mpeniile pe care le tot îndru(i. :El rămase cu (ura căscată. Dar 1iple? nu terminase.< +une în func iune terminalul ordinatorului

central $i (ăse$te un plan al coloanei, sc)emele destinate ec)ipa.elor de între inere, orice, dar vreau să cunosc confi(ura ia locurilor. 0reau să văd conductele de aerisire, tunelele prin care se întind ca'lurile electrice, funda iile, canali,ările de distri'u ie a apei! toate pasa.ele care e"is tă în această parte a coloniei. 0reau să descopăr mărun taiele acestei construc ii, >udson. ;loc&nd toate căile de acces, vom împedica aceste creaturi să a.un(ă la noi. Dacă n%au distrus pere ii ă$tia, înseamnă că nu sunt în stare. Ne aflăm în centrul de e"ploatare $i e, pro'a'il, edificiul cel mai solid de pe planetă, cu e"cep ia sta iilor de epu rare a atmosferei. 4n plus, suntem pe loc înalt $i p&nă la pro'a contrarie, c)estiile astea nu par a fi în stare să se ca ere pe un ,id vertical. >udson e,ită $i se îndreptă, u$urat că avea, în sf&r$it, ceva de făcut. >icDs o privi pe 1iple? $i dădu apro'ator din cap. 8 Afirmativ, apro'ă comte)ul care%$i re(ăsise stăp&nirea de sine. +ornesc de% ndată. Dacă vrei să ve,i toate (ăurile din strecurătoarea asta, o să i le arăt... A.unse la consola ordinatorului $i >icDs se duse la sintet. 8 0rei să% i dau de lucru, sau te%ai (&ndit de.a la ceva de făcut9 ;is)op părea că e,ită. Asta se datora de fapt pro(ra mului său de comportament social. 7n android )a'ar n%avea ce%i aia nesi(uran ă. 8 Dacă ai nevoie de mine... :>icDs clătină din cap<, eu voi fi în sec iunea medicală. A$ dori să%mi continui cercetările. 0oi (ăsi, poate, ceva care ne%ar putea fi util. 8 +erfect, îi răspunse 1iple? care%l studia cu aten ie. Du%te. ;is)op poate că o'servase interesul pe care i%l purta ea, dar nu lăsă să se vadă. +lecă spre la'orator.

1I 5&nd >udson primea o sarcină, nu mai stătea pe (&n duri. 1iple? $i ;urDe se re(rupară în .urul comte)ului pentru a privi planul de ansam'lu al coloniei care apărea pe monitor. NeAt sărea de pe un picior pe celălalt, încer c&nd să vadă $i ea ceva printre cei doi adul i. 1iple? 'ătu cu de(etul pe ecran. 8 2re'uie s%o ia prin tunelul ăsta de între inere ca să se replase,e. >udson studie planul. 8 Mda. +ro'a'il. Lea(ă sta ia de epurare de su'solul acestei clădiri. :5u arătătorul merse pe traiectul pasa.u lui.< A$a a putut să intre $i să atace colonii prin surprin dere. /ricum, pe%aici a$ fi luat%o $i eu, dacă eram în lo cul lor. 8 ;un. De partea noastră este înc)is cu o u$ă anti%incendiu. Mai înt&i de toate, tre'uie să instalăm un ro'ot%santinelă în interior $i 'locăm u$a asta. 8 N%o să le stea în cale, fu de părere >icDs care con tinua să studie,e planul. Dacă%i 'locăm în acest tunel, vor (ăsi un alt pasa.. 2re'uie să ne a$teptăm să dea năvală cumva. 8 E"act, $i de asta vom ridica 'aricade la intersec iile astea, ,ise 1iple?, indic&nd ni$te puncte pe plan. Nu vor putea veni spre noi dec&t prin culoarele astea două, unde%i vom instala pe ceilal i ro'o i%santinel&. :5iocănea cu un()ia în ecran.< Fire$te, oric&nd pot să%$i facă drum prin acoperi$, dar le ia prea mult timp. +&nă una alta, vor veni întăriturile $i vom fi departe. 8 Ar fi prefera'il. ;un, nu ne mai răm&ne dec&t să 'locăm u$a anti%incendiu de la tunel, să 'locăm culoa rele, apoi să dăm peste ni$te căr i ca să facem una mică să ne

mai treacă timpul, declară >icDs, înainte de a%$i muta privirea pe cole(ii săi. Să nu mai pierdem vremea, avem de lucru. >udson luă po,i ia de drep i. 8 La ordin, caporale= NeAt îi imită (estul $i intona ia! 8 La ordin, caporale= 5omte)ul se uită în .os la ea $i%i ,&m'i, dar î$i reveni numaidec&t. 5onstată cu u$urare că nimeni nu%i o'servase ,&m'etul. Nu voia să%$i strice reputa ia de cinic fără inimă. >udson instală 'om'ănind cel de%al doilea ro'ot%santinelă pe afetul antirecul. Arma era scurtă $i ur&tă, lipsită de dispo,itiv de oc)ire $i de tră(aci. 0as@ue, o fi"ă, apoi o 'ran$ă le(&nd%o de detectorul de mi$cări. După ce se asi(ură că înso itorul ei, comte)ul, nu se mai (ăsea pe linia de tir, activă un întrerupător $i un indicator verde se aprinse. +e un mic ecran încastrat pe o latură a armei începu să clipească (al'en cuv&ntul 1EADP, apoi trecu în ro$u. 5ei doi infanteri$ti se dădură în lă turi. 0as@ue, luă de pe .os un co$ de )&rtii stricat care se rosto(olise în culoar $i stri(ă! 8 2estare= Apoi aruncă o'iectul metalic în mi.locul pasa.ului. 5ele două arme pivotară $i traseră p&nă să a.un(ă co$ul .os, reduc&ndu%l într%o (rămă.oară nu mai mare dec&t o monedă. >udson scoase un stri(ăt triumfător. 8 Iată ce vă a$teaptă, nemernicilor= :Apoi, spre 0as @ue,, cu vocea redusă!< /, dar dă%mi o patrie unde 'u 'uie tunurile, unde cer'ii $i antilopele a.un( la c&rnă ăraie. 8 Am 'ănuit eu că e$ti un romantic, îi ,ise ea. 8 -tiu. Mi se cite$te pe fa ă. :4ntoarse spatele $i%$i lipi umărul de u$a 'lindată< A.ută%mă. 0as@ue, îi dădu o m&nă de a.utor $i urniră panoul (reu de o el, înc)i,&ndu%l, apoi scoase aparatul de su dură porta'il $i%l aprinse. E&$ni o flacără al'ăstruie. 4n v&rti ro'inetul de pe m&nerul aparatului pentru a re(la .etul de acetilenă. 8 Fere$te, 'ătr&ne, să nu% i sude, piciorul de ci,mă. >udson se dădu înapoi ca să o'serve. 4ncepu să um'le de colo%colo, scrut&nd pasa.ul pustiu, cu urec)ile ciulite. Atinse nevros comen,ile microfonului. 8 Aici >udson. >icDs îi răspunse numaidec&t. 8 7nde sunte i9 Noi ne ocupăm de conducta cea mare de aerisire pe care ai reperat%o pe planuri. 8 Sentinele A $i ; instalate $i opera ionale. 2otul pare în re(ulă. 4n tunelul ăsta nu va putea veni nimic fără a fi detectat. :Aparatul lui 0as@ue, $uiera în apro piere.< ;locăm u$a de incendiu. 8 1ecep ionat. 0eni i după ce termina i. 8 >ei. dar cre,i că am c)ef să putre,esc aici9 >icDs ,&m'i. >udson î$i revenise. Depărtă microfonul de la (ură $i astupă desc)iderea conductei cu panoul me talic pe care%l adusese. 1iple? dădu din cap $i împinse placa la locul ei, apoi 'ăr'atul luă un aparat ca al lui 0as@ue, $i porni să sonde,e metalul la sol. 4ndărătul lor, ;urDe $i NeAt stivuiau containere de medicamente $i de )rană într% un col al încăperii. E"tra tere$trii nu se atinseseră de re,ervele alimentare ale colo niei. -i, fapt de mai mare importan ă, distilatoarele de apă erau încă utili,a'ile. 5ircuitul de distri'uire func iona datorită presiunii atmosferice, electricitatea nu era deci necesară pentru a tra(e apa din ro'inete. Nu riscau a$a dar să moară de foame sau de sete.

După ce sudă două treimi din placă, >icDs puse .os aparatul de sudură $i scoase dintr%un 'u,unar al centu rii o mică 'ră ară. Apăsă comutatorul miniatural prins în metal $i se aprinse o diodă minusculă. 4i întinse lui 1ip le? o'iectul. 8 5e%i asta9 8 7n emi ător individual. 0ersiunea militară a E;+%urilor colonilor. Au o ra,ă de ac iune mai mică $i se poartă la înc)eietură $i nu sunt implantate c)irur(ical în interio rul corpului, dar principiul este acela$i. Aparatul ăsta îmi va spune unde e$ti, prin asta! :;ătu în focali,atorul mi niatural prins în inuta de luptă.< Ea studie o'iectul, curioasă. 8 Nu văd la ce%ar putea folosi. 8 Simplă precau ie. Ea se uită nedumerită la 'ăr'at, apoi dădu din umeri $i%$i puse 'ră ara la m&nă. 8 Mul umesc, tu n%ai9 El ,&m'i, $i%$i luă oc)ii de la ea. 8 N%am dec&t una. dar în (eneral eu $tiu pe unde mă aflu. ;un, ce facem acum9 Ea uită de 'ră ară pentru a studia planurile furni,ate de imprimanta ordinatorului. 5eva ciudat se înt&mpla în vreme ce ei lucrau. Erau prea ocupa i ca să%$i dea seama, dar NeAt le atrase aten ia. 0&ntul nu mai 'ătea. Deloc. / lini$te stranie pentru această planetă se instaurase în e"terior. 5olonia se ad&n cea în tălă,uirea de cea ă. +entru 1iple? era a doua $edere pe această lume, dar pentru prima oară nu mai au ,ea t&n(uiala fără sf&r$it. 2ăcerea era apăsătoare. A'sen a v&ntului reducea $i mai mult vi,i'ilitatea e" terioară. 5ea a se aduna peste centrul de e"ploatare d&ndu%le impresia că tot ce era dincolo de ferestrele cu (eam triplu fusese în()i it de valuri. 4năuntrul tunelului care le(a între ele clădirile coloniei $i sta ia de epurare a at mosferei, cei doi ro'o i%santinelă stăteau de pa,ă, nemi$ ca i $i vi(ilen i. Lini$tea nu era tul'urată dec&t de '&,&itul u$or al detectoarelor de mi$care. 5%ul scruta cu loarul pustiu, iar lumina%martor de func ionare p&lp&ia necurmat. 5ea a pătrunse printr%o (aură din plafon, umpl&nd, învol'urată, pasa.ul. 4n contact cu pere ii meta lici, cea a se condensa în picuri care cădeau pe sol. Arma nu tră(ea în această ploaie nea$teptată* era prea inteli (entă $i selectivă. /rdinatorul ei putea să sta'ilească o distinc ie între un fenomen natural inofensiv $i o mi$care amenin ătoare. Apa nu părea să ai'ă inten ii 'elicoase, a$a că mitraliera stătea cuminte, a$tept&nd intru,iunea unui o'iect care merita să fie distrus. NeAt cărase cutii p&nă la epui,are. 1iple? o duse în 'ra e p&nă la sec ia medicală, capul feti ei fiind a$e,at pe umărul ei. Din c&nd în c&nd NeAt îi spunea ceva $i fe meia îi răspundea, prefăc&ndu%se că în ele(ea ce%i spunea. 5ăută un loc în care copila putea să se odi)nească în lini$te, 'eneficiind de o si(uran ă relativă. ;locul operator se (ăsea la e"tremitatea sec iunii me dicale. Marea parte a ec)ipamentului era încastrat în pe re i* restul at&rna din tavan, la capătul unor 'ra e e" tensi'ile. / sferă mare care con inea proiectoare $i in strumente c)irur(icale, domina ansam'lul. Dulapurile $i celelalte materiale erau în(rămădite într%un col pentru a face loc mai multor paturi metalice. Acolo vor veni să doarmă $i să se refu(ie,e, dacă crea turile i,'uteau să pătrundă prin defensiva e"terioară. Era reduta lor. Don.onul. ;locul operator avea pere i mai (ro$i dec&t toate celelalte săli ale coloniei. Aducea cu un seif ultramodern, $i enorm. Dacă va tre'ui să se sinucidă pentru a nu cădea de vii în m&inile e"tratere$trilor, atunci aici le vor (ăsi infanteri$tii trimi$i în a.utor lor cada vrele. Dar, deocamdată, acest loc era o oa,ă de pace, si(ură $i conforta'ilă. 1iple? o întinse cu (ri.ă pe feti ă pe patul cel mai apropiat, $i%i ,&m'i.

8 Acuma, tu stai aici $i dormi un pic. Eu tre'uie să mă duc să%i a.ut pe ceilal i, dar o să vin să te văd. 2re'uie să te odi)ne$ti. E$ti fr&ntă de o'oseală. NeAt ridică oc)ii spre ea. 8 Nu mi%e somn. 8 2re'uie să dormi, NeAt. 2o i avem nevoie. / să te sim i mai 'ine. ai să ve,i. 8 0ise, ur&t. Era ceva o'i$nuit pentru 1iple?, dar încercă să n%o ia în seamă. 8 2o i visăm a$a, NeAt. Feti a se ()emui în pat. 8 DaN nu ca mine. 6Nu fii at&t de si(ură6, se (&ndi femeia înainte de a răspunde. 8 5ase?, pun pariu că ea nu are co$maruri, :1iple? luă capul păpu$ii din m&inile copilei $i se uită înăuntru.< A$a cum mă (&ndeam 8 totul e lini$tit aici înăuntru. Ar tre'ui să faci $i tu cum face 5ase?. Spune% i că nu mai o nimic în căp$or. ;ătu u$or fruntea copilei care%i întoarse un ,&m'et. 8 0rei să spui! să%mi (olesc mintea9 8 Da. 5a $i 5ase?, apro'ă 1iple? m&n(&ind fe i$oara $i d&nd în lături o me$ă de păr că,ută pe frunte. Dacă m%ascul i, eu sunt si(ură că n%o să mai vise,i ur&t. 4nc)ise pleoapele păpu$ii $i o înapoie proprietarei! NeAt o luă, ridică oc)ii la cer, ca pentru a spune! 6Nu in pove$tile astea stupide. 7i i că eu am $ase ani9=6 8 1iple?, ea nu are co$maruri pentru că e din plastic. 8 A, îmi pare rău, NeAt. Mă ro(, uite, ai putea să te prefaci că e$ti din plastic, ca ea. 5opila avu un va( sur&s. 8 / să încerc. 8 5e feti ă cuminte. S%ar putea să fac $i eu ca tine. NeAt $i%o apropie pe 5ase? de (&t, (&nditoare. 8 Mămica îmi ,icea mereu că nu e"istă mon$tri. Adică, de%adevăratelea. Dar e"istă. 8 Da, e"istă, recunoscu 1iple?. Dădea la o parte în continuare me$e 'londe de pe fruntea copilei. 8 Sunt adevăra i ca $i noi. Nu sunt ima(inari $i nu ies dintr%o carte. Nu sunt fal$i ca la televi,or. De ce se spun lucruri din astea copiilor, toate minciunile astea9 1iple? sesi,ă o intona ie ciudată în (lasul ei! repro $ul. -i pricepu că ar fi fost inutil să o mintă. De altfel, nici nu avusese de (&nd. NeAt vă,use prea multe ca să mai fie amă(ită. Instinctul îi spunea femeii că va pierde pentru totdeauna încrederea ei dacă nu era sinceră cu ea. 8 Ei 'ine, unii copiii nu sunt în stare să accepte adevărul a$a cum faci tu. Le e frică, sau părin ii se tem să nu%i sperie. 5ei mari, în (eneral, cam su'estimea,ă cura .ul copiilor lor. A$a că ei încearcă să%i lini$tească inven t&nd pove$ti. 8 +ove$ti cu mon$tri. /are una din fiin ele alea a crescut în corpul mamei mele9 1iple? îi aran.a patul. 8 Nu $tiu, NeAt, nimeni nu $tie. Vsta%i adevărul. -i nimeni nu va $ti vreodată. Feti a se (&ndea. 8 Nu a$a se nasc 'e'elu$ii, nu9 Adică, 'e'elu$ii normali. 5resc în 'urta mamelor9 Femeia sim i un fior rece pe $ira spinării. 8 Nu, nu e deloc a$a, nu. La oameni este altfel. 4n cepe altfel, iar na$terea este diferită. 7n 'e'elu$ se na$te pentru că a$a vor tata $i mama, pe c&nd în ca,ul fiin elor de aici...

8 4n ele(, o întrerupse NeAt. 2u ai un 'e'e9 8 Da. :4i ridică pătura p&nă su' 'ăr'ie.< 7nul sin (ur. / feti ă. 8 7nde e9 +e +ăm&nt9 8 Nu. Nu mai este acolo. 8 0rei să spui că a murit. Nu era o între'are, iar 1iple? dădu încet din cap. 4ncepea să%$i aducă aminte de o feti ă care semăna cu NeAt! o frumuse e cu un căp$or dră(ăla$ $i cu 'ucle 'rune. 4ncerca în ,adar să facă o le(ătură între această amintire $i )olo(rama 'ătr&nei, a necunoscutei în care se metamorfo,ase fiica ei în vreme ce era ad&ncită în sta,a )ipersomnului. Amintirea tatălui ei, era încă $i mai îndepăr tată. / felie de via ă totu$i at&t de importantă, pierdută $i uitată. / iu'ire din tinere e, victimă a lipsei de matu ritate, o scurtă e"plo,ie de fericire înă'u$ită de asprele realită i cotidiene. >ipersomnul. 2impul. Se răsuci $i se aplecă pentru a lua un calorifer por ta'il. Nu era fri( în interiorul 'locului operator, dar, ori cum, va fi mai plăcut cu pu ină încăl,ire. Aparatul adu cea cu o placă de plastic, dar c&nd apăsă întrerupătorul emise un ,um,ăit $i un va( )alou, de(a.&nd căldura, care răsp&ndindu%se în sală, o făcu să pară mai pu in sterilă $i impersonală. NeAt clipi, pleoapele fiindu%i în(reunate de somn. 8 1iple?, m%am (&ndit la ceva. A$ putea, s%o înlocu iesc. Adică pe fata ta. De pro'ă, si(ur. A$a, o vreme. -i dacă nu% i place, nu%i nimic. 5e ,ici9 Femeia făcu apel la toate re,ervele de stăp&nire de sine pentru a nu pl&n(e de fa ă cu copila. / str&nse în 'ra e* $tia că una dintre ele nu va mai vedea, poate, ,o rile* $tia că va fi poate constr&nsă să%$i întoarcă fa a de la NeAt $i să%i lipească de t&mplă eava unui vi'rator. 8 Nu%i rea ideea. 0or'im mai t&r,iu. De acord9 8 De%acord. Feti a ,&m'i $ovăitor $i plin de speran e. 1iple? stinse lumina $i vru să se ridice. / m&nu ă îi prinse cu putere 'ra ul. 8 Nu pleca. 2e ro(= 5u părere de rău, 1iple? î$i retrase u$or m&na. 8 2otul va fi 'ine. 0oi fi alături. Nu mă duc departe. -i nu uita ce e acolo. :Arătă camera video miniaturală prinsă deasupra u$ii.< -tii ce e acolo, nu9 8 Da. /, securicam. 8 E"act. 7ite 'ecul verde este aprins. Domnul >icDs $i domnul >udson au verificat securicamele din sec ia asta $i func ionea,ă toate. Asta te suprave()ea,ă, iar eu o să mă uit mereu la ecranul ei în cealaltă cameră. / să te văd ca $i cum ai fi l&n(ă mine. NeAt nu era convinsă $i 1iple? scoase o 'ră ară emi ătoare pe care i%o dăduse >icDs. 4i reduse circumferin a $i o înc)ise pe înc)eietura copilei. 8 Eine. E un talisman. / să mă a.ute să te supra ve()e,. Dormi, acum... $i să nu vise,i, de acord9 8 Să%ncerc. 1iple? au,i fo$netul a$ternutului c&nd trup$orul î$i căută locul în culcu$. / vă,u răsucindu%se pe o parte, în lumina sla'ă a aparatelor. Feti a str&n(ea capul păpu$ii la piept $i o'serva printre pleoapele pe .umătate înc)ise lucirea martorului de o'servare a 'ră ării, le(ănată de mormăitul lini$titor al caloriferului. Femeia ie$i din cameră. 4ndărătul altor pleoape întredesc)ise, al i oc)i se mi$ cau intermitent! unicul indice, demonstr&nd că locote nentul #orman era încă în via ă. Se puteau considera

aceste semne ca o ameliorare a stării sale, un prim pas e,itant al ie$irii din parali,ie totală. 1iple? se aplecă deasupra mesei pe care stătea întins ofi erul. 4l studie, între'&ndu%se dacă putea s%o recunoască. 8 5um mai mer(e9 5onstat că a desc)is oc)ii. 8 2are mi%e teamă că este un efort suficient pentru a%l epui,a. Era vocea lui ;is)op. Sintetul era a$e,at la o masă din apropiere, încon.urat de aparate $i instrumente medicale. Lumina unei lămpi îi accentua trăsăturile, d&nd fe ei sale un aspect maca'ru. 8 Suferă9 8 După 'iomonitoare, nu, dar nu se poate $ti. Sunt si(ur că ne va spune c&nd va fi din nou în stare să%$i uti li,e,e larin(ele. De altfel, am i,olat otrava. / su'stan ă interesantă. Este vor'a de o neuroto"ină musculară care nu ac ionea,ă dec&t asupra păr ilor nevitale ale sistemu lui, fără să împiedice func iile respiratorii $i circulatorii. Mă între' dacă aceste creaturi re(lea,ă instinctiv do,a .ul în func ie de meta'olismul victimelor lor. 8 / voi între'a ne(re$it pe prima care%mi iese în cale. :Ea%l privi pe locotenent, c&nd o pleoapă a acestuia se desc)ise $i se înc)ise apoi.< Nu $tiu dacă e o contrac ie involuntară, dar mi%a făcut cu oc)iul. Mer(e mai 'ine9 ;is)op dădu din cap. 8 2o"ina pare să se meta'oli,e,e. Este puternică, dar corpul se dovede$te capa'il de a o descompune. 4ncepe să apară în urină. 7n mecanism surprin,ător, corpul uman= / putere de adaptare remarca'ilă= Dacă va continua să elimine otrava în acest ritm, #orman se va tre,i cur&nd. 8 A$ dori să clarific un lucru. 5reaturile i%au para li,at pe coloni $i nu i%au ucis, înainte de a%i transporta în sta ia de epurare $i de a%i plasa în coconii aceia, unde servesc drept incu'atoare pentru larvele lor. :Arătă spre camera de alături, unde specimenele supravie uitoare plu teau încă în tu'uri de sta,ă.< Asta înseamnă că e"istă un mare număr de para,i i, nu%i a$a9 7nu pentru fiecare colon. +este o sută, dacă socotim că o treime din oameni au pierit în timpul luptelor. 8 Da, este pro'a'il, apro'ă ;is)op. 8 Dar în primul stadiu al evolu iei lor, c)estiile as tea ies dintr%un ou. De unde provin astea9 5&nd omul care a descoperit nava e"traterestră $i%a făcut raportul, la prima ateri,are pe această lume, vor'ea de un mare nu măr de ouă, dar fără să intre în detalii. După aceea, ni meni nu s%a dus acolo să le numere. +oate că nu erau toate via'ile. Eu cred că aici colonii au fost ,dro'i i numerice$te* $i nu cred că primii e"tratere$trii care s%au infiltrat în colonie au avut timp să se ducă să caute restul ouălor din nava străină. De aici reiese că ei au venit din altă parte. 8 Aceasta este c)estiunea de la ordinea ,ilei, declară ;is)op pivot&nd cu scaunul spre ea. Mă (&ndesc la ea de c&nd adevărata natură a acestei tra(edii a devenit evi dentă. 8 0reo idee, (enială ori 'a9 8 Fără a avea nici o pro'ă, nu este dec&t o simplă presupunere. 8 >ai, presupune. 8 Am putea emite ipote,a că ar fi vor'a de o specie înrudită cu insectele pe care le calificăm drept 6sociale6. 5a o colonie de termite sau de furnici, care este (uvernată de o sin(ură femelă, o re(ină care depune toate ouăle. 1iple? se încruntă. 4ntre navi(a ia interstelară $i en tomolo(ie îi apăru o prăpastie pe care nu se a$tepta că va tre'ui s%o depă$ească într%o ,i. 8 1e(inele astea, nu ies $i ele dintr%un ou9

Sintetul dădu din cap. 8 A'solut. 8 N%avem nici o dovadă a e"isten ei vreunui ou re(ină la 'ordul navei care a adus c)estiile astea p&nă aici. 8 4ntr%o societate de insecte, ceea ce nume$ti dumneata un 6ou de re(ină6 nu e"istă. Lucrătoarele )otărăsc să cree,e unul. La furnici, ori la al'ine, ori la termite, metoda este aceea$i. Lucrătoarele ale( un ou normal, îi dau larvei care iese, o )rană specială, foarte 'o(ată în anumite elemente nutritive. La al'ine, ea con ine pro duse c)imice care modifică evolu ia nimfei, care devine o re(ină $i nu o simplă lucrătoare. 2eoretic, o re(ină ar putea să iasă din orice ou. Nu $tiu încă pe ce criterii î$i 'a,ea,ă insectele ale(erea lor. 8 0rei să spui că toate aceste ouă au fost poate ouate de o sin(ură creatură de acest fel9 8 Desi(ur nu în cadrul societă ilor de insecte pe care le cunoa$tem noi. Dar dacă analo(ia este vala'ilă, tre'uie să e"iste $i alte similitudini. 5a o re(ină furnică, sau ter mită, re(ina acestor e"tratere$tri ar tre'ui să fie din punct de vedere fi,ic mult mai mare dec&t toate creaturile pe care le%am înt&lnit p&nă acum. A'domenul unei re(ine este at&t de umflat de ouăle pe care le con ine înc&t nu se poate mi$ca. Ea este )rănită $i în(ri.ită de către lucră toare, fecundată de către masculi $i ocrotită de (arda ei personală. A'sen a mo'ilită ii o face total inofensivă, de$i, la al'ine, de e"emplu, ea poate fi mai periculoasă dec&t lucrătoarele ei. prin simplul fapt că ea poate să în epe de mai multe ori. Ea se află în centrul vie ii lor, ea este, efectiv, mama societă ii lor. Ne putem considera ferici i că această compara ie se opre$te aici. Furnicile $i al'i nele trec direct din stadiul de ou în cel de larve, nimfe, apoi adul i. 4n timp ce fiecare dintre em'rioanele e"tra terestre are nevoie să se (ăsească în interiorul unei (a,de pentru a se putea de,volta. Dacă n%ar fi a$a, le%am vedea mi$un&nd pe toată suprafa a lui Ac)eron. 8 ;i,ar, dar c)estia asta nu mă lini$te$te deloc. Astea%s mai mari dec&t furnicile sau termitele. Sunt inte li(ente9 Este posi'il ca ipotetica lor re(ină să fie inteli (entă9 Nivelul lor de evolu ie! iată un punct asupra că ruia nu ne%am putut pronun a la 'ordul lui Nostromo, Adevărul e că ne (&ndeam mai înt&i de toate cum să ră m&nem în via ă. N%am avut vreme de teorii. 8 #reu de spus, răspunse ;is)op, în(&ndurat. -i to tu$i un amănunt mă intri(ă. 8 5are9 8 +oate că tre'uie să atri'uim aceasta numai instinc tului, atrac iei e"ercitate de căldură, sau ceva de (enul ăsta, dar re(ina lor, dacă e"istă, a ales pentru depunerea ouălor sin(urul loc din colonie în care nu o putem dis tru(e, fără să ne distru(em $i pe noi totodată. Su' sc)im 'ătoarele de căldură ale reactorului nuclear al sta iei de epurare. Dacă această ale(ere se datorea,ă instinctului, fiin ele acestea nu sunt superioare termitelor. Dar dacă este atri'uită inteli(en ei lor, ei 'ine, putem spune că am fe$telit%o. Numai dacă 'ineîn eles, aceste supo,i ii sunt fondate. 4n ciuda distan ei de parcurs, primele ceaturi care au apărut au putut să se ducă după celelalte ouă în nava de care vor'e$ti dumneata. Această re(ină, această societate e"traterestră comple"ă, toate acestea poate nu e"istă dec&t în înc)ipuirea mea. Dar fie că se datorea,ă sau nu inteli(en ei sau instinctului, este de netă(ăduit faptul că aceste fiin e cooperea,ă. Asupra acestui punct nu mai e"istă nici o îndoilă. Le%am vă,ut la trea'ă. 1iple? medită la implica iile anali,ei lui ;is)op, $i re,ultatul nu era deloc încura.ator. De fapt nici nu se a$ teptase la altceva. Arătă cu capul la tu'urile de sta,ă. 8 0reau ca aceste specimene să fie distruse după ce termini cu o'servarea lor. Ai în eles9

Androidul se uită la cele două creaturi care palpitau încă în interiorul înc)isorilor cilindrice. 8 Domnul ;urDe mi%a ordonat să le men in în sta,ă pentru a le putea e"pedia spre la'oratoarele 5ompaniei. A fost cate(oric. 5el mai surprin,ător a fost că 1iple? s%a dus la interfon $i nu la rastelul de arme cel mai apropiat. 8 ;urDe= +ara,i ii aproape că acoperîră răspunsul. 8 Da9 Dumneata e$ti, 1iple?9 8 Ai c&$ti(at= 7nde e$ti9 8 1ecupere,, c&t mai e timp. M%am (&ndit să mai învă ceva că tot încurc lumea pe aici, pare%mi%se. 8 0ino în la'orator. 8 Acum9 Dar am... 8 Imediat. :2ăie le(ătura $i%l ful(eră pe ;is)op.< 0ino cu mine. El se ridică pentru a o urma docil, iar femeia se con sideră satisfăcută. 0oia doar să vadă dacă o asculta. Sin%tetul nu era deci în totalitate su' stăp&nirea lui ;urDe, în pofida statutului de ma$ină apar inătoare 5ompaniei. 8 N%are importan ă, lasă. 8 0oi fi fericit să te înso esc, dacă a$a dore$ti. 8 Nu, nu%i nevoie. Am eu (ri.ă. 5ontinuă% i cerce tările. Este mai important. 0i,i'il încurcat, androidul dădu din cap $i se a$e,ă la loc. 4l (ăsi pe ;urDe în pra(ul la'oratorului. 8 Sper că este important. 5red că am (ăsit ceva nou $i tare mi%e teamă că nu prea mai am mult timp. 8 Ai dreptate, pro'a'il. :El vru să proteste,e, dar ea%i făcu semn să tacă.< Intră acolo. Adică acolo unde se aflau tu'urile de sta,ă, arăta ea. 4ncăperea era insonori,ată $i va putea să%i spună tot ce avea pe suflet fără să atra(ă aten ia celorlal i. ;urDe ar fi tre'uit să%i fie recunoscător pentru aceste (ri.i. Dacă 0as@ue, ar afla de planurile sale, ea n%ar mai pierde timpul cu discu ii inutile, $i i%ar 'ă(a pe loc un (lonte în inimă. 8 ;is)op mi%a împărtă$it inten ia dumitale de a duce para,i ii pe +ăm&nt. E adevărat9 El nu încercă să ne(e. 8 Sunt inofensivi în sta,ă. 8 ;e'elu$ii ă$tia nu sunt inofensivi dec&t mor i. 2ot n%ai în eles9 5er să fie omor& i de îndată ce ;is)op î$i va fi terminat studiul. 8 Fii re,ona'ilă, 1iple?, răspunse el ar'or&nd o copie palidă a sur&sului său profesional. Aceste specimene au o valoare inestima'ilă pentru ramura 5ompaniei care efec tuea,ă cercetări asupra armelor 'iolo(ice. De acord, radem colonia cu o 'om'ă nucleară, că ma.oritatea e împotriva mea. Dar cu specimenele e altceva. Nu sunt dec&t două, 1iple?. 5e pericol ar repre,enta ele în tu'urile de sta,ă9 Iar dacă te temi că vor scăpa c&nd vor a.un(e la la'oratoarele păm&ntene, fii lini$tită. 5ercetătorii no$tri sunt speciali$ti, o'i$nui i cu astfel de lucruri. 8 Nimeni nu este o'i$nuit cu 6astfel de lucruri6= Noi suntem primii care le înfruntăm. 0ă teme i $i%acum că ar mai putea scăpa vreun virus din la'oratoarele voastre de cercetări asupra armelor 'iolo(ice9 4ncearcă să% i ima(i ne,i ce%ar fi dacă un sin(ur para,it ar fu(i într%un mare ora$ cu mii de Dilometri de canale $i evi $i pasa.e pe unde s%ar putea ascunde. 8 N%or să fu(ă. Nimic nu poate ie$i dintr%un c&mp de sta,ă.

8 +o i să $tii, ;urDe9 -tim at&t de pu ine lucruri despre mon$tri ă$tia. E prea riscant. 8 Dar eu te credeam mai inteli(entă. Dacă o scoatem la capăt vom fi ni$te eroi. 0iitorul ne va fi asi(urat. 8 Deci, a$a te consideri dumneata9 5arter ;urDe, îm'l&n,itorul de e"tratere$tri9 5eea ce s%a înt&mplat la nivelul 5 nu i%a mai redus din entu,iasm9 8 Infanteri$tii nu $tiau ce%i a$teaptă $i au păcătuit prin e"ces de încredere= S%au pomenit 'loca i într%o sală unde nu%$i puteau folosi nici armele $i nici e"perien a de luptă. Dacă $i%ar fi păstrat s&n(ele rece $i ar fi putut să utili,e,e vi'ratoarele, am fi fost cu to ii la 'ordul lui Sulaco, pe drumul de întoarcere, $i n%am fi prin$i aici ca ni$te iepuri speria i. #orman a luat )otăr&rea de a%i trimite să se arunce în (ura lupului, nu eu. -i de altfel, au înfruntat ni$te creaturi adulte, nu ni$te simple larve. 8 Nu ai avut o'iec iuni c&nd #orman a luat această )otăr&re. 8 5ine ar fi inut seamă de părerea mea9 Ai uitat ce spunea >icDs9 -i ce spuneai dumneata9 #orman ar fi rămas de nestrămutat, insistă el $i adău(ă pe un ton sarcastic! Este vor'a de o e"pedi ie militară. 8 1enun ă, ;urDe. N%ai putea să duci planul la înde plinire, fie c)iar $i cu acordul meu. Este inter,isă trecerea unui or(anism periculos peste 'ariera 55I%ului! articolul LLHQI din 5odul comercial. 8 Ei%ai învă at lec ia. A$a prevede codul, e%adevărat. Dar nu uita că nu sunt dec&t ni$te cuvinte pe )&rtie, iar re(lementările stupide n%au stat niciodată în calea persoa nelor )otăr&te. Dacă reu$esc să răm&n cinci minute sin(ur cu inspectorul de la vamă, c&nd trecem prin sta ia #ate Aa?, trea'a%i (ata. Mer(i pe m&na mea. 1esponsa'ilii de la 55I nu au cum să se prindă de o c)estie de care n%au )a'ar. 8 / vor descoperi, ;urDe. 8 -i cum anume9 0or dori mai înt&i să stea de vor'ă cu noi, apoi ne vor trece printr%un tunel de detec ie. ;ună trea'ă. +&nă vine să ne scotocească prin 'a(a.e, eu îi atin( pe mem'rii ec)ipa.ului $i tu'urile de sta,ă vor fi ascunse l&n(ă propulsoare sau recicloarele de de$euri. 0or fi prea ocupa i să ne pună între'ări, ca să mai vi,ite,e tot apara%De altfel vor $ti cu to ii că am descoperit o colonie de vastată $i că noi am $ters% o fără să mai cerem restul. Nimeni nu se va a$tepta că vom aduce în contra'andă ceva. -tiu că pot să conte, pe spri.inul 5ompaniei, mai ales c&nd conducătorii 5ompaniei vor $ti ce le aducem. -i nu vei fi uitată, 1iple?, dacă asta te frăm&ntă. 8 /, sunt convinsă că te vor sus ine. Nu m%am îndoit niciodată. Ni$te persoane care, după ce au luat cuno$tin ă de raportul meu, au trimis un deta$ament a$a de redus su' comanda unui im'ecil fără e"perien ă ca #orman, sunt capa'il de orice, nu mă îndoiesc. 8 4 i faci prea multe pro'leme. 8 4mi pare rău, îmi place via a $i nu vreau să mă tre ,esc într%o 'ună diminea ă că%mi iese un e"traterestru din torace. 8 Nu va fi a$a. 8 +o i fi si(ur. +entru că dacă vei lua mon$trii ă$tia mici $i ori'ili, voi spune la toată lumea. -i de data asta îmi vor da cre,are. -i fii atent că nici nu tre'uie să a.un( aici. Dacă află 0as@ue,, >icDs sau >udson ce ai în cap, n%o să mai a$tepte procesul dumitale $i n%o să se mul umească doar să spună ce cred despre dumneata. Ai face mai 'ine să renun i, ;urDe. :Făcu semn spre cilindri.< N%o să%i iei din la'oratorul ăsta, darămite de pe lumea asta. 8 -i dacă reu$esc să%i convin( pe ceilal i9 8 Imposi'il. Dar c)iar $i a$a, cum vor reac iona ei c&nd vor afla că e$ti răspun,ător de moartea celor o sută cinci,eci $i $apte de coloni care trăiau aici9

5om'ativitatea lui ;urDe se evaporă $i el păli. 8 Ia stai. Despre 5e dracuN vor'e$ti9 8 Ai au,it foarte 'ine. 5olonii. 2o i ace$ti năpăstui i care nu 'ănuiau nimic. 5a familia lui NeAt. Ciceai că mi%am învă at 'ine lec ia, a$a%i9 Dumneata i%ai trimis să vi,ite,e epava navei e"traterestre. Am verificat în .urna lele coloniei. Este intact, ca $i planurile (ăsite de >udson. Sunt convinsă că ni$te .udecători îl vor (ăsi foarte instruc tiv. 6Directive ale 5ompaniei $ase doispre,ece nouă, din data de cinci treispre,ece $apte,eci $i nouă. /rdin de e" plorare a unei ,one de emisie de unde ma(netice cu coordonatele...6 Dar nu afli o noutate, pentru că acest mesa. este semnat 6;urDe, 5arter B.6 1iple? tremura de furie. Din cau,a incompeten ei $i lăcomiei unora se afla din nou pe această lume de co$mar. 8 I%ai trimis acolo fără să%i aten ione,i, ;urDe. Ai asis tat la înfă i$area mea în fa a comisiei de anc)etă. Ai ascultat povestea mea. 0oiai să efectue,i o verificare a coordonatelor pe care le indicasem. 2e (&ndeai că era ceva acolo, altfel nu avea rost să mai trimi i pe cineva să vi,i te,e epava. -i dacă nu erai cu adevărat convins, tot ai 'ănuit ceva, î i puneai ni$te între'ări. 2otul ar fi fost nor mal dacă ai fi format o ec)ipă de oameni în cuno$tin ă de cau,ă. Dar a fost autori,at un prospector independent să se ducă p&nă la navă. De ce n%ai spus nimic, ;urDe9 8 5e să spun9 protestă el. 4i preluase vor'ele, nu $i indi(narea. -i asta e"plica multe. 1iple? avea impresia că%l cuno$tea mai 'ine pe 5arter B. ;urDe. 8 Nu puteam fi si(ur că aceste lucruri e"istau într%a devăr, recunoa$te. +oate că de fapt nu era nimic. Nu dis puneam dec&t de raportul dumitale, $i mi%era (reu să%i dau cre,are. 8 Cău9 5ineva a $ters c&teva pasa.e din .urnalul de 'ord al capsulei de salvare, ;urDe. A$a am declarat în fa a comisiei de anc)etă, î i aminte$ti9 -i încep să mă între' dacă nu cumva $tii ce s%a întîmplat... 8 După dumneata, ce cre,i că ar fi fost dacă a$ fi cerut măsuri de securitate e"cep ionale9 8 N%am idee. Luminea,ă%mă. 8 Administra ia colonială s%ar fi amestecat în afa cerea asta $i o pu,derie de func ionari ar fi venit să se uite peste umărul nostru $i ne%ar fi dat teancuri de for mulare de completat, priv&ndu%ne de li'ertatea de ac iune. +este tot ar fi fost numai inspectori, căut&nd cea mai mică scu,ă pentru a ne scurtcircuita $i de a prelua totul în numele interesului pu'lic sacrosant. Faptul că povestea dumitale s%a dovedit e"actă m%a surprins la fel de tare ca $i pe ceilal i, făcu el ridic&nd din umeri. Să ,icem că am făcut o eroare de calcul, at&ta doar. 4n mintea lui 1iple? se produse un declic. Fu surprinsă ea însă$i c&nd se pomeni că%l luă pe 'ăr'at de (uler $i îl dădu de perete. 8 / eroare de calcul9 /amenii ă$tia au murit, ;urDe= / sută cinci,eci $i $apte de coloni, minus un copil, au fost masacra i pentru că ai făcut o 6eroare de calcul6. Fără să%i mai socotesc pe Apone $i ceilal i* care au fost sf&$ia i sau sunt parali,a i acum în mie,ul acestui iad. :4i răsuci capul 'ăr'atului spre sta ia de epurare.< 5&nd te vor răsti(ni, o să fiu acolo ca să le dau cuiele. +resu pun&nd că după 6eroarea de calcul6, cineva va mai putea pleca de pe planeta asta 'lestemată, desi(ur. Eine minte ce% i spun. Se dădu la o parte tremur&nd de furie. 8 5el pu in motiva iile e"tratere$trilor erau de în eles.

;urDe se îndreptă $i%$i întinse căma$a $ifonată, înainte de a declara pe un ton compătimitor. 8 Dumneata nu vrei să ve,i situa ia în ansam'lu. 0i,iunea despre lume î i este limitată la locul în care te afli $i în momentul pre,ent. Nu te interesea,ă viitorul dumitale. 8 Dacă te afli în el, nu. 8 Mă de,amă(e$ti, 1iple?. 2e%a$ fi cre,ut mai in teli(entă. Speram că pot să conte, pe dumneata c&nd venea vremea să luăm o )otăr&re. 8 Altă eroare de calcul, ;urDe. 4mi pare rău că te%am de,amă(it. Ea se răsuci pe călc&ie $i părăsi sala. 7$a se înc)ise după ea. ;urDe încerca să facă o triere a posi'ilită ilor care i se 'uluceau în cap. 1iple? o luase pe drumul spre centrul de e"ploatare, c&nd răsună un semnal de alarmă. 7it&nd pe loc de cearta cu ;urDe, ea o luă la fu(ă.

11 >udson instalase consola tactică porta'ilă l&n(ă ter minalul ordinatorului central. 5ele două aparate erau conectate prin două ca'luri, o încălceală de 'ran$amente care ofereau posi'ilitatea celui a$e,at dincolo de pupitrul tactic să ai'ă acces la tot ceea ce mai func iona încă în colonie. 5&nd intră 1iple?, >icDs î$i înăl ă privirea spre ea $i apăsă pe un întrerupător pentru a face să tacă sirena. 0eniră $i 0as@ue, $i >udson. 8 Se apropie, anun ă calm caporalul. M%am (&ndit că v%ar face plăcere să fi i inu i la curent. Sunt de.a în tunel. 1iple? î$i ume,i 'u,ele $i privi consolele. 8 Suntem pre(ăti i să%i primim9 >icDs dădu din umeri $i re(lă un poten iometru. 8 5u mi.loacele noastre $i dacă func ionea,ă, cum să nu= #aran ia constructorului n%o să ne folosească la nimic dacă se strică oarece c&nd vom desc)ide focul. 7nul din ro'o ii%santinelă, de pildă. Sunt, practic, sin(urele noastre mi.loace de apărare. 8 Fii fără (ri.ă, 'ătr&ne, î$i vor face datoria. >udson nu mai păruse at&t de încre,ător de c&nd cu de,astrul din su'solul sta iei de epurare. 8 Am instalat sute de 'i.uterii din astea. Din clipa în care li se aprinde 'ecule ul, po i să stai lini$tit. Mă între' numai! vor fi îndea.uns pentru a respin(e adversarii no$tri9 8 N%are rost să mai pomenim de astea* vom folosi ce avem la îndem&nă. Să sperăm că ro'o ii%santinelă vor reu$i să%i oprească. 2otul depinde de numărul acestor creaturi. >icDs dădu un 'o'&rnac la două întrerupătoare $i o' inu confirmarea că totul era opera ional. Se uită la cadra nele detectoarelor de mi$care ale armelor A $i ;. Sem nalele luminoase p&lp&iau tot mai des p&nă c&nd rămaseră aprinse în permanen ă. 4n acela$i moment, două puternice detunături făcură să vi're,e solul. 8 1o'o ii A $i ; urmăresc $i distru( mai multe inte, ,ise ridic&ndu%$i privirea spre >udson. Ne%ai pus la dis po,i ie o putere de foc vala'ilă. 5omte)ul studia nenumăratele informa ii care le par veneau. 8 Dacă am avea măcar vreo du,ină de. aparate de%astea... mormăi. Ar fi de% a.uns. A), dacă am avea vreo du,ină...

;u'uitul re(ulat al armelor automate se repercuta în interiorul clădirii. +e consolă, numerele care apăreau pe contoarele muni iilor se derulau ine"ora'il. 8 5inci,eci de cartu$e pe armă. 5um dracuN să%i oprim cu a$a de pu ine muni ii9 murmură >icDs. 8 2re'uie să fie str&n$i ca sardelele, colo .os, le atrase aten ia arăt&nd spre cadranele din fa a lor. +rivi i contoarele! e ca un stand de tir. 8 -i acidul9 între'ă 1iple?. -tiu că armele astea sunt 'lindate, dar a i vă,ut c&t de coro,iv este fluidul lor vital. 8 Dacă ro'o ii mai tra(, înseamnă că sunt neatin$i, îi răspunse >icDs. +roiectilele 1S%urilor au o for ă de im pact (ro,avă, iar dacă împin( mereu îndărăt, acidul n%o să%i atin(ă. Se împră$tie pe pere i $i pe .os, dar nu pe arme. A$a tre'uia să fie* ro'o ii%santinelă î$i continuau tirul de 'ara.. 2recură două minute, trei. 5ontrolul armei ; a.unse la ,ero $i 'u'uitul care venea de la su'sol se în.umătă i. Detectoarele de mi$care mai p&lp&iau pe con sola tactică! arma descărcată urmărea ni$te inte în care nu putea să mai tra(ă. 2ăcerea (rea care se a'ătu asupra centrului de e"ploa tare se sf&r$i odată cu i,'ucnirea ,arvei de la su'sol. Su netele a.un(eau la intervale re(ulate, $i cu to ii erau con $tien i de semnifica ia lor. 8 Au a.uns la u$a i,olatoare, murmură 1iple?. 0acarmul era tot mai puternic $i mai aproape. Au,eau acum $i un sunet care le punea la (rea încercare nervii! scr&$netul ()earelor de o el. 8 5rede i că ar putea să vină p&nă aici9 :1iple? era uimită de calmul lui >icDs. Era încredere... sau resem nare<9 5el care a încercat să%l tra(ă pe #orman din 022 a reu$it să smul(ă un tam'uc)i, ii minte9 îi aminti ea. 8 5olo .os nu e un tam'uc)i, ci un i,olator i(nifu( cate(oria AA, declară 0as@ue,. 2rei straturi de compo,it de fi'ră de car'on prinse ca un sandvici între ni$te plăci de o el. 7$a o să re,iste. Sudurile mele mă în(ri.orea,ă. N%aveam prea mult timp la dispo,i ie, $i a$ fi preferat să am două 'are de cromită $i un laser, nu un aparat de sudură cu (a,. 8 -i de încă o oră, adău(ă >udson. 5um de nu re (re i că nu ai două rac)ete antipersonale Jatiu$a $ase9 / c)estie de%asta î i cură ă tot tunelul. ;&,&itul interfonului îi surprinse. >icDs sta'ili imediat le(ătura. 8 Aici ;is)op. Am au,it detunăturile. 5are este si tua ia9 8 5&t puteam spera de 'ună. Santinelele A $i ; au rămas fără muni ii, dar tre'uie să%i fi rărit destul. 8 5u at&t mai 'ine, fiindcă eu mă tem că am a vă da ni$te ve$ti proaste. >udson se str&m'ă $i se re,emă de un dulap. 8 Ei, asta%i ceva nou. 8 5e ve$ti proaste9 între'ă >icDs. 8 0a fi mai u$or să vă e"plic acolo. 0in acum. 8 Nu plecăm de aici, făcu >icDs p&nă să întrerupă le(ătura. E îm'ucurător. 8 >ei, nici o c)estie, făcu comte)ul. 5ă mai rău n%are cum să fie. Androidul sosi de îndată $i a.unse la unica fereastră care domina o mare parte a coloniei. 0&ntul se înte ise din nou $i alun(a vălul de cea ă. 0i,i'ilitatea, departe de a fi perfectă, le în(ăduia să întrevadă în depărtare sta ia de epurare. Erau cu to ii alături de ;is)op, c&nd de la 'a,a sta iei se ridică o coloană de flăcări care urcă la cer. 4n tr%o clipită strălucirea ei fu mai luminoasă dec&t a )alou lui care aureola partea superioară a turnului conic. 8 5e%n fost asta, Dumne,eule9= făcu >udson lipinddu%$i fa a de (eam. 8 De(a,a. prin supapele de securitate, răspunse ;is)op.

8 5onstruc ia va re,ista la supraîncăl,ire9 se interesă 1iple?. 8 Imposi'il. Dacă datele pe care le%am o' inut sunt fie $i pe .umătate e"acte, $i nu am nici un motiv să cred să sunt fante,iste. >icDs se dusese la consolă. 8 5e s%a înt&mplat9 5reaturile astea să fi făcut asta9 Apăs&nd aiurea pe 'utoanele din sta ie9 8 Imposi'il de răspuns. +oate. Dar mai de(ra'ă eu cred că a fost atins un element important prin tirul unui cri'lor sau vi'rator în cursul înfruntării desfă$urate la nivelul 5. Dacă nu cumva naveta care s%a pră'u$it la 'a,a clădirii a provocat unele stricăciuni. 5au,a nu este importantă. 5ontea,ă re,ultatul, care nu este prea plăcut. 1iple? era pe punctul de a ciocăni cu de(etele în (eam! î$i reveni $i%$i trase m&na. Acolo, afară, poate du$manii îi ascultau. Se uită încă la sta ia de epurare, c&nd o nouă ră'ufnire de (a,e supraîncăl,ite &$ni de la 'a,a acestuia, 8 5&t timp mai avem p&nă va sări totul în aer9 8 Imposi'il de spus. A$ putea e"trapola plec&nd de la datele disponi'ile, dar sunt prea numeroase varia'ilele pentru ca re,ultatul să fie într%adevăr precis. 4n plus, calculele sunt destul de complicate. 8 5&t9 repetă >icDs, ră'dător. Androidul se întoarse spre el. 8 Dacă mă 'a,e, pe informa iile de care dispun, in stala ia ar tre'ui să e"plode,e în ceva mai pu in de patru ore. 1a,a de suflu ar fi de apro"imativ trei,eci de Dilo metri. 2otul va fi ras. Fără căderi atomice, evident. 0reo douăspre,ece me(atone. 8 M%am lini$tit, declară >udson scurt. >icDs trase ad&nc aer în piept. 8 Avem o pro'lemă. 5omte)ul î$i desfăcu m&inile încruci$ate $i se întoarse. 8 Nu%nii vine să cred. 0ouă vă vine9 1S%urile fac praf o )oardă de 'estii, u$a i,olatoare re,istă încă, $i acum ne pomenim că a fost de(ea'a. 8 E prea t&r,iu să stopăm reac ia în lan 9 între'ă 1iple? pe android. Admi &nd că sistemele respective mai func ionea,ă, 'ineîn eles. Să nu cre,i că mi%ar fi dra( să dau o raită pe la sta ie, dar, dacă%i sin(ura posi'ilitate de supravie uire, sunt (ata să% mi încerc norocul. Sintetul ,&m'i amar. 8 Nu te o'osi. Mi%e teamă că ar putea fi prea t&r,iu. Impactul navetei, tirul, $i mai $tiu eu ce, au produs prea multe stricăciuni. 4n acest stadiu, e"plo,ia reactorului este inevita'ilă. 8 Este perfect. -i ce e de făcut în acest ca,9 0as@ue, îi sur&se! 8 Ne punem pe vine, 'ă(ăm capul între picioare $i să sperăm c%o să fie rapid. >udson se plim'a în cerc, ca un urs în cu$că. 8 /, Doamne= -i eram a$a de aproape= Mai aveam de tras patru săptăm&ni $i salutare= Din care trei în )ipersomn. +ensionare anticipată. Cece ani de infanterie $i după care via a ca lumea $i venituri conforta'ile, cică. Ni$te căcănari, recrutorii ă$tia. +ensionarea o s%o fac pe 'olo vanul ăsta afurisit. Nu e drept, 'ătr&ne= 8 Ne scute$ti, cinci minute9 făcu 0as@ue,, iritată. El o privi. 8 A, păi î i vine u$or. Armata e via a ta. Eie% i place să te plim'i pe 'iloaiele astea prăfuite împu$c&nd tot ce mi$că. Eu însă m%am an(a.at cu (&ndul la pensie.

Cece ani de tras, iau 'i$tarii, apoi cumpăr un 'ărule pe undeva $i an(a.e, o c)elneri ă ca să stau la taclale cu clien ii în timp ce 'anii cur( (&rlă în cont. Femeia se uită la ferastră. 7n alt .et de (a, lumină peisa.ul învăluit în ce uri. Fa a%i era ca de piatră. 8 Mă faci să pl&n(. 5aută% i ni$te ca'luri de lipit. +oate% i trece. 1iple? îl privi pe >icDs. 8 +ro'lema e simplă. Dacă murim st&nd aici, tre 'uie neapărat să plecăm. -i nu e"istă dec&t un sin(ur mod de a părăsi această lume! să luăm naveta cealaltă, cea care se (ăse$te în Sulaco. 2re'uie să e"iste un mod de a o face să co'oare p&nă la noi. 8 E"istă. Sau poate cre,i că nu m%am (&ndit la c)estia asta de c&nd Ferro a prăpădit prima navetă, declară >udson care se opri din mar$ul său nervos. E de a.uns un emi ător cu fascicol de emisie în(ust acordat pe frecven a comen,ilor navetei. 8 -tiam, făcu ea enervată. M%am (&ndit $i eu. Dar n%avem un aparat ca ăsta. 8 4ntr%adevăr. Emi ătorul se (ăsea în 022 $i a fost distrus o dată cu 'lindatul. 8 2re'uie să mai fie o metodă de prîotare de la dis tan ă. Nu $tiu care. 5aută o solu ie. E$ti comte)nicianul. #ăse$te ceva. 8 5e să (ăsesc9 Suntem pierdu i. 8 Mă de,amă(e$ti, >udson. 7i i de emi ătorul colo niei. 2urnul ăla de transmisiuni, capătul celălalt al ora $ului. Am putea re(la emi ătorul său pe frecven a comen ,ilor navetei. De ce să nu%l folosim9 2urnul părea intact. 8 M%am (&ndit de.a la acest lucru. :Se întoarseră cu to i spre ;is)op.< Am verificat. 5a'lurile de le(ătură între centrul de e"ploatare $i acest turn au fost tăiate în timpul luptelor dintre e"tratere$tri $i coloni. Este unul dintre motivele pentru care ace$tia din urmă nu au putut trimite mesa.e, nici măcar pentru a%i averti,a pe cei care ar fi venit în a.utorul lor. 1iple? se (&ndea cu repe,iciune. Lua în considerare, r&nd pe r&nd, toate posi'ilită ile, le studia $i apoi le res pin(ea. 4n final, mai rămase una sin(ură. 8 5re,i că emi ătorul ar tre'ui să func ione,e, dar că e imposi'il să%l utili,ăm din centrul de e"ploatare, a$a%i9 Androidul păru a fi meditativ, apoi dădu din cap. 8 5u condi ia ca el să fie încă alimentat de (rupurile de a.utor fire$te, el ar tre'ui, lo(ic să poată emite semnale. 4n plus, nu ar fi indispensa'il să posede o putere mare, dat fiind că e de a.uns să func ione,e un sin(ur canal. 8 4n acest ca,, solu ia asta e, ,ise ea, o'serv&nd e"pre siile cole(ilor săi. A.un(e ca unul dintre noi să mear(ă acolo cu o consolă porta'ilă $i să o 'ran$e,e pe emi ător. 8 /, perfect, a'solut perfect= făcu >udson cu un entu,iasm prefăcut. 7i i însă un lucru! c)estiile alea care '&ntuie pe%acolo. E important. ;is)op făcu un pas înainte. 8 Mă duc eu. Era calm, destins, ca $i cum nu avea de ales. 8 5e9 1iple? rămase cu (ura căscată. El ,&m'i, parcă scu,&ndu%se. 8 Eu sunt sin(ura persoană calificată pentru a ()ida de la distan ă o navetă, iar climatul inospitalier al acestei lumi mă afectea,ă mai pu in dec&t pe voi. 4n plus mintea mea se lasă... mai (reu distrasă dec&t cea a oamenilor. Mă voi putea concentra mai mult asupra activită ii mele. 8 Dacă nu te acostea,ă vreun trecător, îl aten ionă 1iple?.

8 Da, totul ar tre'ui să se desfă$oare 'ine dacă nimeni nu mă va deran.a. :C&m'etul se lăr(i< 5rede%mă, in la pielea mea, de$i este sintetică. Nu sunt c)iar a$a de stu pid. Dar cum alternativa este incinerarea nucleară, vreau să încerc. 8 E clar. Să nu pierdem timpul. 5e% i tre'uie9 8 / consolă emi ătoare porta'ilă, desi(ur. -i va tre 'ui să ne asi(urăm că turnul este încă alimentat cu elec tricitate. Dar fiind că este vor'a de o misiune e"tra% atmosferică pe un fascicul în(ust, antena va tre'ui să fie orientată cu preci,ie. 4mi va mai tre'ui... 8 Asculta i= îl întrerupse 0as@ue, cu un stri(ăt. 8 5e9 Nu aud nimic, făcu >udson care se răsuci încet. 8 2ocmai. A încetat. /peratoarea cri'lorului avea dreptate. ;u'uiturile $i scr&$netul care veneau de la su'sol încetaseră 'rusc. Apoi lini$tea fu spartă de vi'ra ia acută a unui detector de mi$ care. >icDs se uită pe consola tactică. 8 Au reu$it să intre. Nu le luă prea mult timp pentru a str&n(e materialul de care avea nevoie ;is)op, în sc)im' (ăsirea unei ie$iri le punea mai multe pro'leme. Discutară îndelun( $i ames tecară informa iile furni,ate de ordinatorul central $i su (estiile consolei tactice! totul presărat cu ceva opinii per sonale. A.unseră la un consens în privin a drumului! cel pe care%l apreciară ca fiind cel mai 'un, dintre cele deloc încura.atoare care li se pre,entau. 4i cerură părerea lui ;is)op. Android sau nu, el avea ultimul cuv&nt. 5u o multitudine de sentimente umane, instinctul de conservare era inclus în pro(ramarea noilor sinte i. ;is)op declară, de altfel, în focul discu iilor, că ar fi preferat să se afle la +)iladelp)ia. Dar nu avea prea multe de spus. 2o i recunoscură că pasa.ul ales era sin(urul care le oferea oarecari $anse de a părăsi centrul de e"ploatare fără să atra(ă aten ia creatu rilor, după care în încăpere se instală o tăcere .enantă $i ;is)op se pre(ăti să plece. 7na din perfora iile datorate acidului, dovadă a lup telor dintre coloni $i asediatorii lor, forma o mare desc)i ,ătură în pardoseala la'oratorului medical. #aura dădea spre la'irinturile de pasa.e $i canale, din su'sol. Anumite evi dintre acestea fuseseră adău(ate după construirea co loniei, $i tocmai într%una din aceste evi se pre(ătea să intre ;is)op. Androidul se strecură prin desc)idere contorsion&n%du%se. 8 5um se pre,intă9 îl între'ă >icDs. ;is)op privi în .os, printre picioare, apoi se uită la consolă. 8 4ntunecat, pustiu, str&mt. Dar cred că o să reu$esc. 6Ar fi prefera'il6 (&ndi 1iple?. 8 4 i dau consola9 Spre ea se ridicară două m&ini, parcă implor&nd. 8 >ai. Ea%i întinse aparatul cel (reu. ;is)op se răsuci cu dificultate $i cuprinse consola. 5o 'orî în pasa.. 4nveli$ul de plastic reducea ,(omotele de fre care. Androidul mai ridică odată m&inile $i ,ise! 8 Dă%mi $i restul. 1iple? îi înm&nă un săcule con in&nd unelte, ca'luri de racordare, circuite inte(rate de sc)im', un pistol $i un mic aparat de sudură cu re,erva de (a,. Aceasta repre,enta (reutate $i volum suplimentar, dar era indispensa'il. Mai 'ine să piardă timp p&nă a.un(ea la turn dec&t să fie acolo mai devreme, dar fără o'iectele necesare, 8 5uno$ti drumul9 îl între'ă 1iple?.

8 Da. Dacă planurile coloniei au fost actuali,ate. Acest canal mer(e aproape p&nă la turn. / sută opt,eci de me tri. Să ,icem trei sferturi de oră de t&r&re. Sarcina mea ar fi mult mai u$oară dacă aveam ro i, dar cei care m%au conceput erau ni$te sentimentali $i mi%au dat picioare. :Nimeni nu r&se<. După ce a.un( acolo, mai am nevoie de o oră pentru a mă racorda la emi ător $i a%mi orienta an tena. Dacă i,'utesc să sta'ilesc imediat un contact, na veta, va fi (ata peste, încă o .umătate de oră, $i ea se va a$e,a pe Ac)eron după apro"imativ cinci,eci de minute de ,'or. 8 Nu%i cam mult9 se interesă >icDs. 8 5u un pilot la postul de comandă, i%ar tre'ui de două ori mai pu in. Dar diri.area de la distan ă de pe o consolă porta'ilă este mai dificilă. / co'or&re prea rapidă ar putea să mă facă să pierd contactul, sau controlul apa ratului. Nu, mai 'ine să fim precau i! naveta aceasta nu tre'uie să ai'ă soarta celorlalte. 1iple? se uită la ceas. 8 2impul ne presea,ă. >ai= 8 4n eles. +e cur&nd. Salutul lui era plin de o veselie contrafăcută. Special pentru ei. 1iple? nu avea nici un motiv să se simtă emo ionată. Era doar o fiin ă sintetică, o ma$ină. Ea se întoarse c&nd 0as@ue, acoperi desc)i,ătura cu o placă de metal pe care se apucă numaidec&t s%o sude,e. ;is)op nu avea dreptul să (re$ească. Dacă nu reu$ea, nu mai tre'uia să%$i facă pro'leme cu respin(erea creaturi lor. Focul de artificii care se amplifica înlăuntrul sta iei de epurare îi va termina pe to i. 5ulcat pe spate, ;is)op privea lucirea aparatului de sudură m&nuit de 0as@ue, care desena un cerc deasupra capului său. Era frumos, iar el $tia să aprecie,e frumuse ea. 4nsă nu avea timp de pierdut. Se rosto(oli pe 'urtă $i porni să se t&rască împin(&nd saco$a cu materialele $i con sola. 4mpins%t&r&t, împins%t&r&t! înaintarea era foarte lentă. 7merii a'ia încăpeau în tu'ul în(ust. Din fericire nu suferea de claustrofo'ie, a$a cum nu $tia ce era ame eala $i alte stări mentale care 'ănuiau specia umană. Ar fi at&tea de spus despre avanta.ele inteli(en ei artificiale. 4nainte, tunelul se str&n(ea la infinit. 5am a$a tre'uie să simtă un (lonte în eava unei arme, se (&ndi. Dar pro iectilele nu aveau sentimente, ca el. 2otu$i, acestea nu erau dec&t re,ultatele unui pro(ram. 4ntunericul $i sin(urătatea favori,au medita ia. 2& r&rea nu cerea deloc concentrare mentală, a$a că se (&n dea la condi ia sa. Sentimente $i pro(ramare. Stare proastă or(anică sau informatică. E"ista cu adevărat o mare diferen ă între el $i 1iple?, sau oricare altă fiin ă umană9 5u e"cep ia pa cifismului său înnăscut, ma.oritatea oamenilor av&nd un temperament fundamental 'elicos, prin natura lor. 5e se afla la ori(inea sentimentelor oamenilor9 / pro(ramare lentă. 7n copila$ se nă$tea cu pro(ramul de 'a,ă al instinctului, dar putea fi repro(ramat în mod radical de mediul încon.urător, de antura., de educa ie $i de un mare număr de al i factori. ;is)op $tia că pro(ra marea lui nu putea fi modificată de mediu. Dar ce se în t&mplase cu înainta$ul său! sintetul care%$i pierduse min ile, provoc&ndu%i lui 1iple? o ură at&t de mare fa ă de semenii lui9 5omportamentul său ciudat să se fi datorat unui pro(ram care lăsa de dorit... sau interven iei răuvoi toare a unei fiin e umane rămase în um'ră9 Dar de ce să fi ac ionat astfel o fiin ă umană9 El $tia că, în pofida pro(ramului său complet $i a tot ceea ce putea să înve e pe durata de via ă care i%a fost re parti,ată, specia care îl crease va răm&ne pentru totdeauna un mister.

4n compara ie cu cole(ii lui, e"tratere$trii nu aveau ni mic eni(matic. Era posi'il de prevă,ut reac iile lor în orice situa ie. 4n plus, în împre.urări identice, ,ece creaturi din specia sa, ar reac iona la fel, pe c&nd ,ece oameni ar face lucruri diferite fără nici o le(ătură între ele, dintre care cel pu in .umătate ar fi complet ilo(ice. Dar oamenii nu apar ineau unei specii ca aceea a al'inelor. Sau cel pu in a$a credeau ei. ;is)op nu prea le împărtă$ea acest punct de vedere. La o privire mai atentă e"istau similitudini între oa meni, e"tratere$tri $i androi,i. 2o i apar ineau unor so cietă i structurate. Diferen a venea de la faptul că la oa meni )aosul era o re(ulă datorită acestui lucru sin(ular pe care ei îl numeau individualism. -i fiindcă $i acest lucru fusese inclus în pro(ramarea sa, însemna că 'eneficia de un statut de fiin ă umană de onoare. 4n anumite privin e, era superior, în altele, inferior. Nu era plăcere mai mare dec&t aceea de a fi considerat unul de ai lor, cum părea să se înt&mple uneori. Se uită la ceas. 2re'uia să se t&rască mai repede dacă voia să a.un(ă la timp. 1o'o ii%santinelă, de (ardă la intrarea în centrul de e"ploatare, desc)iseră focul $i răsună prin coridoare ,ăn (ănit de arme. 1iple? î$i luă aruncătorul de flăcări $i merse la consola ordinatorului central. 0as@ue, termină de su dat placa i,ol&nd pasa.ul pe care plecase ;is)op, lăsă apa ratul de sudură $i î$i urmă cole(a. >icDs studia consola tactică, fascinat de ima(inile trans mise de camerele armelor automate. Nu%$i ridică privirea dec&t să le facă semn celor două femei să se apropie. 8 Ia privi i, le spuse lini$tit. 1iple? se încumetă să se uite pe ecrane, ,ic&ndu%$i că la urma urmei nu sunt dec&t ima(ini. Lim'ile de foc &$ neau din (ura ro'o ilor%santinelă satur&nd cu al' ecranele, dar puteau să vadă clar )oarda de e"tratere$tri care înaintau pe culoar. /ri de c&te ori un proiectil atin(ea o crea tură, corpul său c)itinos e"ploda proiect&nd în toate păr ile fluidul său vital coro,iv. +odeaua $i pere ii erau (ău ri i $i 'ră,da i. Numai ceilal i mon$tri erau imuni,a i îm potriva acidului. #loan ele trasoare luminau v&rte.urile de cea ă care pătrundeau în pasa. prin 're$ele desc)ise în pere i* in vadatorii erau secera i de tirul armelor automate. 8 Două,eci de metri $i se apropie. :5ontoarele de mu ni ii îi atraseră aten ia lui >icDs.< 5incispre,ece metri. -i încărcătoarele ro'o ilor 5 $i D sunt practic pe .umătate (oale. 1iple? verifică de'locarea aruncătorului de flăcări. +rintre salve au,eau înspăim&ntătoare urlete ascu ite. 8 Numărul lor9 între'ă 1iple?. 8 Imposi'il de spus. Foarte important. #reu de $tiut c& i mai trăiesc $i c& i au murit. 4$i pierd mem'rele dar continuă at&ta timp c&t rafalele nu le%au tăiat în două. :+rivirea lui >udson se a$e,ă pe un alt contor.< 4ncă două ,eci de muni ii pentru ro'otul D. Cece... Cero. ;rusc, cealaltă armă î$i încetă tirul $i se instaură tă cerea. 7n val de fum $i unul de cea ă se contopeau pe cele două ecrane. / lumină al'ă indica locurile în care trasoa rele aprinseseră ni$te materiale inflama'ile. +odelele erau presărate cu cadavre calcinate $i răsucite în po,i ii (ro te$ti! un osuar 'iomecanic. Mai multe corpuri se pră'u $iră $i dispărură! acidul scurt din rănile lor săpase o (aură mare în sol. Nimic nu &$ni din lin oliul de fum pentru a smul(e ar mele de pe afeturile lor. Detectorul de mi$care rămase mut. 8 5e dracuN se%nt&mplă9 :>udson modifică re(la.ele aparatelor lui, descumpănit.< Dar te se%nt&mplă, unde sunt9

8 De necre,ut, făcu 1iple? răsufl&nd. Au renun at. Au 'ătut în retra(ere. Santinelele i%au oprit. 4nseamnă că sunt destul de inteli(ente pentru a sta'ili rela ii de cau,ă%efect. S%au )otăr&t să se replie,e. 8 Mda, ia prive$te. >icDs 'ătu cu de(etul pe plasticul dintre două contoare. 5el al ro'otului%santinelă D era la ,ero. 5%ul era la ,ece! ec)ivalentul a c&torva secunde de tir suplimentare, la această caden ă. 8 Data viitoare, vor putea să a.un(ă să 'ată la u$ă. Dacă nu ar fi e"plodat 022% ul ăla afurisit= 8 Dacă 'lindatul ar fi intact n%am mai fi aici, să vor 'im despre el. Am fi departe, replică sec 0as@ue,. Numai 1iple? nu era a'ătută. 8 Dar ei nu $tiu c&te muni ii mai sunt $i le%am produs pierderi (rele. Foarte (rele. S%au dus pro'a'il să se adune undeva, sau să ia ni$te deci,ii colective. Studia,ă alte mo dalită i de intrare. / să le ia ceva timp, iar c&nd vor )o tărî un nou asalt, vor fi mai pruden i. Se tem, poate, acum că vor vedea peste tot ro'o i%santinelă. 4ncrederea ei îl contamină pe >udson, care î$i mai re veni. 8 +oate că i%au demorali,at. Aveai dreptate, 1iple?. Mon$tri ă$tia nu sunt invulnera'ili. >icDs î$i ridică oc)ii de pe consolă pentru a se adresa lui 0as@ue, $i comote)ului. 8 0reau să inspecta i ,ona. De la centrul de e"ploa tare p&nă la sec ia medicală. At&t putem acoperi. -tiu că sunte i stresa i, dar încerca i să fi i luci,i $i vi(ilen i. Dacă 1iple? are dreptate, ei vor încerca să teste,e soliditatea pere ilor. 0a tre'ui să%i împiedicăm să intre înainte ca si tua ia să ne scape din m&ini. Do'or& i%i unul c&te unul, pe măsură ce vor încerca să se infiltre,e p&nă la noi. 5ei doi infanteri$ti dădură din cap. >udson se ridică de la consolă, î$i luă pu$ca $i se luă după 0as@ue, care pornise de.a spre culoarul principal. 1iple? remarcă o cea$că de cafea pe .umătate plină, o luă $i o 'ău pe nerăsuflate. Licoarea era căldu ă $i infectă, dar îi ume,i (&tul. 5aporalul o privea, a$tept&nd să termine. 8 De c&nd n%ai mai dormit9 Două,eci $i patru de ore9 Ea ridică din umeri, nesurprinsă de între'are. 2ensiu nea constantă o epui,ase. Numai dacă .umătate din o'o seală ră,'ătea din aspectul ei, atunci e"presia în(ri.orată a lui >icDs era de în eles. /'oseala o va do'orî mai devre me dec&t creaturile. 5&nd răspunse, vocea%i era depărtată $i indiferentă. 8 5e mai contea,ă9 2ot ce facem e inutil. 8 +arcă spuneai altceva. 5u capul, ea arătă culoarul în care dispăruseră >udson $i 0as@ue,. 8 0oiam să%i lini$tesc. -i poate $i pe mine totodată. Ei n%o să ne imite, dacă noi )otăr&m să ne odi)nim. Ei î$i vor continua strădaniile p&nă c&nd vor o' ine ce vor. -i pe noi ne vor ei. -i ne vor avea p&nă la urmă. 8 E posi'il. Avu un simulacru de ,&m'et. Ea încercă să%l imite dar nu avea de unde să $tie dacă reu$ise. Ar fi dat salariul pe un an pentru o cea$că de ca fea caldă, dar nu avea cu cine să facă acest troc $i%i era lene să se ducă la distri'uitor. +use aruncătorul de flăcări în 'andulieră. 8 >icDs, eu nu vreau să sf&r$esc ca ei. Mă (&ndesc la coloni, la Dietric) $i 5roAe. +ot să conte, pe tine dacă a.un(em acolo9 8 2acă e să a.un(em acolo, am eu (ri.ă. Dar dacă vom fi tot aici c&nd va sări în aer sta ia de epurare, nu va mai fi nevoie. 0a avea ea (ri.ă de toată lumea! noi $i ei. Să facem în a$a fel, ca asta să răm&nă doar o simplă posi'i litate.

De data asta era si(ură că reu$ise să ,&m'ească. 8 Nu reu$esc să te%n ele(, >icDs. Militarii nu prea sunt optimi$ti. 8 -tiu. Nu e$ti sin(ura care mi%a spus%o. Eu sunt e" cep ia care confirmă re(ula. :Se răsuci pentru a lua un o'iect pus în spatele consolei tactice.< A$ vrea să te pre ,int unui 'un prieten. :5u îndem&nare $i u$urin ă dato rate unei lun(i practici, scoase încărcătorul din pu$că $i i%l întinse.< 0i'rator M K1 A de 1I milimetri, completat cu un aruncător de (renade. / 'i.uterie. 5ea mai 'ună consolare a infanteri$tilor, în afara femeilor. Nu se 'loc)ea,ă în apă $i în vid. 5ere doar să fie cură it $i să nu fie prea ,(&l &it* în sc)im', ne ine în via ă. 1iple? c&ntări arma masivă $i pu in malea'ilă, um flată cu fi'ră compresi'ilă destinată amorti,ării reculului (enerat de for a deose'ită a cartu$elor pe care le lansa. Această pu$că era mai impresionantă dec&t aruncătorul ei de flăcări. Ea îndreptă eava spre ,idul din fa ă. 8 5e părere ai9 o între'ă >icDs. 2e cre,i în stare s%o folose$ti9 Ea îl privi pe militar, pntru a%i răspunde cu (las mo noton. 8 5e%am de făcut9 >icDs dădu din cap $i%i întinse încărcătorul. 3 4n ciuda tuturor precau iilor, ;is)op făcea ,(omot de fiecare dată c&nd consola porta'ilă $i saco$a cu materiale se freca de fundul conductei. Nici o fiin ă umană nu ar fi înaintat at&t de rapid de la centrul de e"ploatare dar aceasta nu însemna că va putea men ine acest ritm la nes f&r$it. 5)iar $i re,isten a sinte ilor era limitată. 0ederea lui era mai pătrun,ătoare dec&t cea a oame nilor $i vedea tunelul prelun(indu%se departe înainte%i, în întuneric. 7n om ar fi fost complet or' în acest pasa. ci lindric. 5el pu in nu%i era teamă că se va pierde. 2unelul le(a aproape în linie dreaptă centrul de e"ploatare de turn. / (eană sla'ă de lumină pătrundea în pasa. printr%o (aură pe partea dreaptă. 5urio,itatea era inclusă în pro (ramul său emo ional. Se opri pentru a privi printr%o des c)i,ătură produsă de acid. Ar fi dorit să se oriente,e sin (ur dec&t să se 'a,e,e e"clusiv pe planurile furni,ate de ordinatorul central. Ni$te fălci îm'ălo$ate se năpustiră spre fa a lui $i se loviră de metal scr&$nind. ;is)op se re,emă de cealaltă parte a tunelului* ,(o motul impactului se repercută. 5ur'a metalului se inver sase u$or, acolo unde îl i,'iseră fălcile. Androitul î$i reluă rapid respira ia, surprins că nu era atacat din nou $i că nu au,ea ,(omotul unei urmări. 5reatura sesi,ase pur $i simplu o mi$care $i lovise din instinct. 5um reu$eau aceste fiin e să detecte,e incu'atoa rele propice9 ;is)op efectua mi$cări respiratorii dar nu respira, el neav&nd nici s&n(e $i nici căldura animală. /rice e"traterestru ar fi tre'uit să considere un android o sim plă ma$ină. Av&nd (ri.ă să nu manifeste nici o inten ie os tilă la adresa lor, ar fi putut să se deplase,e li'er, dat fi ind faptul că reac iile $i motiva iile adversarilor lui ră m&neau imprevi,i'ile, dar o' inuse o informa ie utilă. 5u condi ia ca presupunerea să fie e"actă, desi(ur. Lăsă în seama altora (ri.a de a studia pe ace$ti mon$tri. Nu căuta confirmarea ipote,ei tale. Ar fi fost nevoie de un sintet mai temerar dec&t el pentru acest lucru. El dorea să părăsească Ac)eronul c&t mai repede, at&t pentru a%$i salva pielea sintetică proprie c&t $i pe cea, mai naturală, a co le(ilor săi. Se uită la ceas, al cărui cadran era u$or luminat. 4n t&r,ia. +alid $i o'osit, încercă să înainte,e mai repede.

3 1iple? î$i spri.inise patul armei de o'ra, $i se străduia să asimile,e instruc iunile caporalului. 4$i dădea seama că nu aveau ră(a, $i că tre'uia să folosească această pu$că, dar nu va putea să%i ceară e"plica ii complementare. -i >icDs nu ar fi putut fi mai ră'dător! re,umă în două mi nute un curs complet de m&nuire a armelor. Infanteristul stătea l&n(ă ea $i%i modifica po,i ia 'ra elor, e"plic&ndu%i în acela$i timp cum să oc)ească. Le ve nea (reu să i(nore caracterul intim al posturii lor. 5ăl dura umană nu prea era pre,entă prin colonia devastată $i era primul contact fi,ic. >icDs detalia folosirea vi'ratoru lui cu (las potolit, fle(matic, iar 1iple? nu ar fi cre,ut că atin(erea corpului lui ar fi tul'urat%o at&t. 8 -i ine 'ineW îi ,ise el. 1eculul e considera'il cu toată fr&narea. A$a%i c&nd utili,e,i cartu$e care perforea,ă tot. :Arătă contorul încastrat în pat.< 5&nd a.un(e la ,ero, apasă aici. :4mpinse cu de(etul mare un 'uton $i încărcă torul că,u cu ,(omot pe .os.< De o'icei, noi tre'uie să re cuperăm încărcătoarele (oale. Din cau,a pre ului lor. Dar în aceste condi ii nu se va aplica re(ulamentul. 8 Am priceput. 8 Lasă%l unde a că,ut $i ia altul imediat. :4i întinse un al doilea încărcător $i ea se contorsionă pentru a men ine arma într%o m&nă $i a o încărca în acela$i timp, cu cealaltă.< ;a(%o tare, îi place duritatea. :Ea îl ascultă $i au,i pocnetul încărcătorului care intrase în loca$.< Acum, armea,ă= Ea apăsă pe un alt întrerupător. 7n semnal ro$u se aprinse pe o latură a mecanismului de armare. >icDs se dădu înapoi pentru a studia po,i ia de tir $i păru mul umit. 8 E 'ine. Mai facem o dată. 1eluăm de la ,ero. 1iple? repetă procesul! e"pul,area încărcătorului, con trolul, reîncărcarea, armarea. M&nuirea vi'ratorului era o'ositoare $i m&inile%i tremurau din cau,a (reută ii aces tuia* cu toate acestea arma îi dădea încredere. / lăsă în .os $i arătă tu'ul metalic care aducea cu o eava du'lă. 8 La ce folose$te9 8 Este aruncătorul de (renade. Nu%i nevoie să te în vă să%l folose$ti. Ai at&tea lucruri de inut minte p&nă acum, a$a că dacă vrei să%l folose$ti, tre'uie s%o faci fără să stai pe (&nduri. 8 Ascultă, n%a fost ideea mea. E"plică%mi tot. Sunt în stare să mă descurc. 8 Am o'servat. 4i e"plică a$adar cum să vi,e,e, să încarce o (renadă $i să tra(ă! un curs complet în cincispre,ece minute. >icDs îi arătă $i cum să cure e arma, avu (ri.ă să nu omită ni mic, apoi se cufundă din nou în contemplarea ecranelor $i cadranelor consolei tactice. Femeia îl părăsi pentru a fi alături de NeAt în sec ia medicală. A(ă ată în 'andulieră, noua sa prietenă de metal $i plastic se le(ăna u$or pe umăr. 4ncetini mersul c&nd au,i pa$i în fa ă, apoi se destinse. 7n e"traterestru ar fi făcut mai mult ,(omot dec&t lo cotenentul #orman, care apăru în pra(ul la'oratorului, slă'it, dar refăcut. ;urDe, aflat în spatele militarului, a'ia îi aruncă o privire. Asta era foarte 'ine. De c&te ori des c)idea (ura repre,entantului 5ompaniei, îi venea să%l str&n(ă de (&t. Dar avea nevoie de el. Ar putea să le dea o m&nă de a.utor, c)iar dacă ale lui erau m&n.ite de s&n(e. ;urDe făcea încăparte din (rupul lor, avea statutul unei fiin e umane. De$i acesta putea fi contestat, se (&ndi ea. 8 5um te mai sim i9 îl între'ă pe #orman. Locotenentul se re,emă de un perete $i%$i trecu o m&nă peste frunte.

8 ;ine, cred. 5am ame it. / ma)mureală în toată re (ula. Ascultă, 1iple?, eu... 8 Las%o 'altă. Nu avea timp să asculte tentativele lui de .ustificare, inutile. De altfel omul acesta nici nu era cu totul răspun ,ător de de,astrul produs în sta ia de epurare a atmosferei. 0ina era a celor care fuseseră pro$ti sau at&t de incom peten i înc&t să%l dea comandamentul acestei e"pedi ii. -i c)iar dacă trece peste această lipsă de e"perien ă, infan teri$tii nu aveau cum să fie pre(ăti i să înfrunte astfel de creaturi. 5um puteau să... lupte cu un inamic at&t de periculos, at&t rănit de moarte c&t $i în deplinătatea fa cultă ilor sale9 2recu prin fa a ofi erului $i intră în la 'orator. #orman o urmă din priviri înainte de a porni pe cu loar. 4n drum se înt&lni cu 0as@ue, care%i aruncă o pri vire criminală mi.&ndu%$i oc)ii. Fularul ei, înmuiat de sudoare, se lipise de piele $i de părul ne(ru. 8 2ot mai vrei să mă omori9 o între'ă cu calm locotenentul. 1ăspunsul lui 0as@ue, fu amestecat de dis pre $i resemnare. 8 Nu mai are rost. Ea%$i vă,u de drum, continu&ndu%$i rondul. După plecarea lui #orman $i ;urDe, sec ia medicală rămase pustie. 1iple? a.unse la 'locul operator, acolo unde o lăsase pe NeAt. Lumina era sla'ă, dar tot putea să vadă patul (ol. / cuprinse teama $i începu să se uite dis perată prin sală. Apoi î$i dădu seama $i se aplecă pentru a se uita su' pat. Se lini$ti! feti a era ()emuită l&n(ă perete. Se strecu rase c&t mai departe acolo .os $i dormea, in&nd%o str&ns în m&nu a ei pe 5ase?. 7$urarea lui 1iple? fu $i mai mare la vederea e"presiei an(elice a feti ei, inocentă $i destinsă în ciuda demonilor care o '&ntuiau în perioadele de ve()e, c&t $i în cele de somn. -i femeia se (&ndi! feri ci i copiii, care pot să doarmă în pace, în orice împre .urări. 5u 'ă(are de seamă puse pu$ca pe pat, în(enunc)e $i se v&rî su' pat. Fără s%o tre,ească pe NeAt, o luă în 'ra e. Feti a tresări $i se cui'ări la pieptul ei, căut&nd din instinct căldura reconforta'ilă a adultului. 7n (est primitiv. 1iple? se răsuci pe o parte $i suspină. NeAt se str&m'ă, dovadă că universul ei oniric era tul 'urat. Scăpă un ipăt, un fel de implorare deformată de vis. 1iple? o le(ăna cu duio$ie. 8 #ata, (ata. S$$$t. Acum e 'ine. E 'ine. 3 1e eaua de canali,are, le(ată de enormul con al sta%% iei de epurare a atmosferei, con in&nd fluidul de răcire comprimat, a.unsese la incandescen ă. Arcuri elec trice, într%o coroană pe armătura superioară a turnului, luminau suprafa a Ac)eronului $i clădirile dărăpănate ale coloniei >adle? prin ful(ere sporadice $i or'itoare. Era evident că sta ia func iona anormal. Moderatoarele încă mai încercau cu încăpă &nare să oprească o reac ie în lan incontrola'ilă. 4ndoiala nu fusese inclusă în pro(ramarea lor. Dincolo de ,ona de ateri,are, se ridica în nori un turn metalic. Antenele para'olice re(rupate în v&rf aduceau cu ni$te păsări care au poposit pe un copac amor it în iarnă. La poalele acestui turn se ,ărea o siluetă stin()eră aplecată su' un panou desc)is, cu spatele în 'ătaia v&n tului. ;is)op 'locase capacul în po,i ie ridicată $i i,'utise să 'ran$e,e consola porta'ilă la emi ătorul turnului. Se con sidera satisfăcut, de$i lucrurile începuseră destul de prost. A.unsese t&r,iu la turn, deoarece su'estimase timpul ne cesar pentru

parcur(erea conductei pe 'r&nci. 4nsă pen tru controale $i testele preliminare îi luă mai pu in, ast fel, că recuperase timpul pierdut. Nu era totu$i si(ur că va termina la vreme. 4$i întinsese )aina pe consolă $i pe monitor pentru a le prote.a de nisip $i praful spul'erat de v&nt. 5ompo nentele electronice ale acestor aparate erau într%adevăr mai fra(ile dec&t ale propriului său corp. De(etele îi flutu raseră cu frene,ie pe tastatură, a'ia vi,i'ille. 7n om 'ine antrenat ar fi făcut acela$i lucru într%un timp de ,ece ori mai mare. -i un om s%ar fi ru(at pro'a'il. +oate, î$i ,ise. Fiin ele sintetice au micile lor secrete. Se mai uită pentru ul tima dată la tastatură $i murmură! 8 Acum, dacă nu comit erori $i dacă nimic nu se stri că... Apăsă pe tasta de func ionare. Mult deasupra lui, Sulaco deriva ră'dător $i tăcut în neant. +rin culoarele lui nu era nici o suflare. Nici o ma $ină nu '&,&ia în marele compartiment de de'arcare. 7nele instrumente clipeau fără ,(omot, men in&nd nava în or'ita (eosta ionară, la verticala coloniei. / sirenă mu(i, cu toate că nu era nimeni să o audă. 4n compartimentul de îm'arcare se aprinseră (irofarurile, unde nimeni nu putea să le admire .ocurile de lumini multicolore! ro$ii, al'astre $i ver,i. +istoane )idraulice (e mură. Elevatoare m&r&iră pe $inele lor, timp în care cea de a doua navetă era împinsă pe dispo,itivul de arimare superior. Ni$te ro i se 'locară. Scripete $i leviere purceseră la co'or&rea navetei în tu'ul de lansare. 5&nd aparatul a.unse în po,i ie de lansare, din pere i $i din podea se iviră 'ra ele $i decuplatoarele automate pentru a se 'ran$a. Alimentarea cu car'urant $i controlul final porniră imediat. Erau sarcini 'anale, de rutină, care nu necesitau supervi,area unor oameni. De fapt, nava efectua aceste opera ii mai eficient de una sin(ură. /a menii erau ni$te încurcă%lume $i încetineau procesul. Sasurile se desc)iseră $i se înc)iseră la loc. /rdinato rul lui Sulaco $i cel din navetă sc)im'ară c&teva date. 7n avertisment înre(istrat răsună în vastul 'uncăr. A$a cerea re(ulamentul, de$i n%avea cine să%l audă. 8 Aten ie, aten ie. 4nceputul opera iilor de alimentare cu car'urant. 0ă ru(ăm stin(e i i(ările. ;is)op nu a fost martorul acestei activită i fe'rile, n%a vă,ut (irofarurile înv&rtindu%se, n%a au,it avertismen tele. Dar era mul umit. Informa iile care apăreau pe consola de ()ida. porta'ilă erau la fel de eloc vente ca o strofă de S)aDespeare. -tia că naveta era pre(ătită $i că alimentarea cu car'urant era automată. Nu se mul umise doar să sta'ilească un contact cu Sulaco$ comunica cu el. +re,en a lui la fa a locului era superfluă. 5onsola portativă era supleantul său electronic. 4l infor ma despre tot ceea ce era nevoie să $tie, iar ceea ce afla îl satisfăcea pe deplin.

1L Ea nu avea de (&nd să doarmă, doar să se odi)nească l&n(ă copil, la căldură. Dar trupul î$i cuno$tea nevoile $i, de cum slă'i controlul asupra fiin ei sale $i%i oferi prile .ul, el luă )otăr&ri în locul ei, numaidec&t. 1iple? se tre,i tresărind $i era c&t pe%aci să se dea cu capul de somiera metalică. Lumina venind de la la'orator a.un(ea sleită p&nă la 'locul operator. 1iple? se uită la ceas $i constată cu stu pefac ie că se scursese o oră. Destul timp pentru ca moar tea să le fi vi,itat de.a, dar situa ia părea nesc)im'ată. Nu era surprinsă că nu venise

nimeni să o tre,ească. 5ei lal i aveau alte (ri.i. -i, într%un fel, era semn 'un. Dacă s%ar fi dat asaltul final, >icDs sau altcineva ar fi venit ne(re$it să o c)eme. Se depărtă u$or de NeAt care dormea încă, fără )a'ar de o'sesiile adul ilor. 1iple? se întoarse pentru a părăsi adăpostul, t&r&ndu%se. Atunci oc)ii îi că,ură pe la'oratorul medical... $i s&n(ele îi în()e ă în vine. Doi dintre cilindrii alinia i l&n(ă u$ă erau întuneca i, fapt ce indica oprirea c&mpului lor de sta,ă. 5apacele să riseră, tu'urile erau (oale. A'ia îndră,nind să respire, 1iple? scrută toate un()e rele întunecate, se uită su' fiecare pupitru. +arali,ată de frică, încerca frenetic să anali,e,e situa ia mi$c&nd%o în acela$i timp cu 'l&nde e pe feti a care dormea îndărătul ei. 8 NeAt, murmură ea. 5reaturile sim eau oare undele sonore9 Nu păreau să ai'ă urec)i sau vreun or(an aparent de au,, dar cine ar putea spune în ce mod sesi,au ele mediul încon.urător9 8 NeAt, tre,e$te%te. 8 5e9 :5opila se răsuci $i%$i frecă oc)ii somnoro$i.< 1iple?. 7nde sunt9 Femeia puse un de(et pe 'u,e. 8 Sst= Nu mi$ca. Avem neca,uri. 5opilul desc)ise oc)ii. Dădu din cap numai, trea,ă $i la fel de vi(ilentă ca $i adultul. 1iple? nu tre'uia să%i spună să tacă. 4n timpul co$marurilor pe care le trăise în ad&ncul sistemului de aerisire $i a tunelurilor de între inere care stră'ăteau su'solurile coloniei, descoperise valoarea tăcerii ca mi.loc de supravie uire. 1iple? întinse un de(et pentru a indica tu'urile de sta,ă. NeAt le vă,u $i dădu iar din cap, fără să (eamă măcar. Stăteau lipite una de alta ciulind urec)ile $i scrut&nd tene'rele. +&ndeau fo$nete, mici forme reduta'ile care poate că aler(au spre ele pe podea. Nu au,eau dec&t '&,&itul caloriferului. 1iple? trase aer în piept, în()i i, se îndreptă de spate pentru a prinde lamele somierei metalice $i începu să o depărte,e de perete. +icioarele patului scri.eliră solul, iar scr&$netul metalic îi păru asur,itor în lini$tea profundă. 5&nd spa iul dintre somieră $i perete fu suficient, ea se ridică (ri.ulie, cu spatele lipit de perete, $i întinse m&na dreaptă spre vi'ratorul pe care%l pusese pe saltea. De(e tele căutară pe cear$af $i cuvertură. Arma dispăruse. Femeia se ridică $i se uită. Ea totu$i lăsase pu$ca pe pat= / mi$care a'ia percepti'ilă îi re inu aten ia $i capul se răsuci spre st&n(a. Nu se terminase mi$carea $i ceva ori'il cu multe picioare $i ()emuită l&n(ă pat sări asupră%i. Femeia scoase un ipăt de (roa,ă $i se aruncă în adăpost. Ni$te ()eare se str&nseră în părul ei c&nd crea tura sc&r'oasă se lovi cu putere de perete, în locul în care se (ăsea capul lui 1iple? o secundă mai devreme. Aceea alunecă, căut&nd să se a(a e de ceva $i să (ăsească fa a vulnera'ilă care dispăruse. 5u un (est dement, 1iple? î$i v&rî de(etele între la mele somierei $i împinse patul. Monstrul fu prins doar la c& iva centimetri de fa a ei. +icioarele creaturii se ,'ăteau furioase în timp ce coada sa musculoasă se lovea de arcuri $i perete ca un piton e"asperat. Fiin a scoase un sunet ascu it $i asur,itor, aduc&nd $i cu un urlet $i cu un $uie rat. 1iple? o împinse în fa ă pe NeAt $i se aruncă su' so mieră, contorsion&ndu%se. 5&nd putu să se ridice, femeia apucă patul $i îl împinse cu putere peste fiin a captivă. 5alcul&ndu%$i cu (ri.ă mi$cările, răsturnă patul în a$a fel înc&t s%o 'loc)e,e su' una din 'are.

Dădu înapoi str&n(&nd%o cu putere la piept pe NeAt. +rivirea i se muta întruna de la um're la dulapuri, scruta cele mai mărunte un()ere. +rime.dia se putea ascunde oriunde. ;ăteau în retra(ere, c&nd monstrul, d&nd dovadă de o for ă incredi'ilă, in&nd cont de dimensiunile lui re duse împinse patul care%l imo'ili,a $i aler(ă să se refu (ie,e su' un $ir de dulapuri. Numeroasele sale picioare nici nu se vedeau limpede din pricina iu elii deplasării. 1iple? se retrase spre u$ă mer(&nd de%a%ndărătelea, ferindu%se de pere i. De cum se lovi cu spatele de u$ă, î$i trecu repede m&na peste comanda murală. +anoul, care tre'uia să se dea numaidec&t în lături, nu se clinti. M&nui iară$i întrerupătorul, apoi îl lovi cu pumnul fără să%i pese de ,(omot. Nimic. 5omanda era de'ran$ată, sau în pană. 0ru să facă lumină. La fel. Femeia $i copilul erau captive în penum'ră. Fără să%$i ia oc)ii de la sol, i,'i cu pumnul în panoul u$ii. Dar i,olarea acustică înă'u$ea loviturile. Era normal ca un 'loc operator să fie insonori,at. Nu era de dorit ca ni$te urlete nea$teptate să nelini$tească vreun colon im presiona'il, în trecere pe acolo. 5u NeAt alături se îndepărtă de u$ă $i se plasă în spa tele (eamului de o'servare care dădea în culoarul prin cipal. 4ncumet&ndu%se să%$i ridice privirea de la sol, se întoarse $i stri(ă! 8 >ei=... )ei= I,'ea cu disperare în (eam, dar nu apărea nimeni dincolo de sticla triplă. Să răsuci la loc la au,ul unui fo$ net. NeAt începu să (eamă contaminată de spaima adultu lui. De,nădă.duită, 1iple? înaintă în c&mpul unui securicam $i a(ită 'ra ele. 8 >icDs= >icDs= Nimic. 5amera nu se mi$ca pentru a o cadra $i difu,o%lul ei rămase tăcut. Femeia apucă furioasă un scaun me talic $i%l i,'i de (eamul de o'servare. Scaunul sări înapoi fără măcar să ,(&rie materialul transparent. / luă de la început. 4$i irosea ener(ia. +anoul nu se va spar(e, iar nimeni nu era martor al eforturilor ei frenetice. Lăsă scaunul $i%$i plim'ă oc)ii prin încăpere, control&ndu%$i cu mare dificultate respira ia. Aprinse o mică veio,ă aflată în apropiere $i plim'ă fascicolul în(ust de lumină pe pere i. 5ercul de lumină mătură tu'urile de sta,ă, instala iile c)irur(icale $i anes te,ice containerele, dulapurile $i instrumentele de cerce tare. NeAt se a(ă ă de piciorul ei, $i ea sim i cum tremură. 8 Mamă... Mamă... Disperarea ei o incită pe 1iple? să%$i vină în fire. 5o pila depindea de ea, iar stri(ătul ei o făcea să intre în panică. 4ndreptă lampa spre tavan, întoarse fascicolul $i% i veni o idee. Sco &nd din 'u,unar o 'ric)etă, cocolo$i ni$ te )&rtii (ăsite pe o eta.eră. Apoi o urcă pe NeAt pe masa de opera ie care ocupa spa iul central, înainte de a urca $i ea. 8 Mi%e frică, mamă... 1iple?. 8 -tiu, dra(a mea. -i mie. După ce improvi,ă o tor ă cu )&rtia, o aprinse cu a.u torul 'ric)etei. Se înăl ă numaidec&t o flacără, urc&nd spre tavan. Femeia întinse 'ra ul $i inu tor a aproape de unul dintre detectoarele de incendiu ale sec iei medi cale. +e lumile îndepărtate, toate sistemele de securitate erau alimentate de 'aterii independente! ceea ce împie dica u$a $i iluminarea să func ione,e, nu le putea afecta pe acestea. Focul consuma rapid )&rtia, amenin &ndu%i m&na. Str&nse din din i $i rămase cu tor a în m&nă. Aceasta lu mina sla' încăperea $i se reflecta pe suprafa a lucioasă a sferei c)irur(icale at&rnate deasupra mesei de opera ie. 8 >ai, )ai=

2emperatura flăcării a.unse în sf&r$it destul de în semnată pentru a declan$a detectorul, al cărui semnal ro$u începu să p&lp&ie. Imediat plecă semnalul la toate difu ,oarele încastrate în tavan $i un potop artificial se a'ătu peste dulapuri $i sol. Simultan, o sirenă prinse a urla. 4n centrul de e"ploatare, >icDs tresări au,ind alarma. +rivirea i se desprinse de consolă ,'ur&nd spre ecranul ordinatorului central. / mică ,onă a planului acestui eta. p&lp&ia. 5aporalul se ridică $i se repe,i spre u$ă stri(&nd totodată în microfonul individual! 8 0as@ue,, >udson, veni i la sec ia medicală. A i, 'ucnit un incendiu. 5ei doi infanteri$ti î$i întrerupseră rondul. Saturate de apă, )ainele se lipeau de corpul lui 1iple?. Difu,oarele continuau să stropească sala $i tot ce se (ăsea acolo. Sirena urla întruna. 0aietele ei re(ulate $i plesnetul apei pe mo'ilele metalice $i sol acopereau toate cele lalte ,(omote. Femeia încercă să distin(ă ceva prin perdeaua (roasă de ploaie artificială* pentru aceasta tre'uia să%$i dea la o parte părul din oc)i. Lovi cu cotul sfera c)irur(icală cu ca'lurile, proiectoarele $i instrumentele ei, imprim&ndu%i o mi$care de 'alans. Aruncă o privire scurtă către cupolă $i apoi studie sala. 1emarcase ceva. Atunci acel ceva îi sări pe fa ă. 2umultul potopului $i al sirenei acoperi urletul femeii care se împiedică $i că,u de pe masă* se pră'u$i ,'ăt&ndu%se săl'atic. NeAt stri(ă $i se dădu la o parte c&nd 1ip le? ,v&rli c&t colo pe atacator. 5reatura se i,'i de perete de care se prinse, ca un respin(ător păian.en, înainte de a sări din nou asupra victimei sale. +ărea împinsă de un re sort puternic. 1iple? se dădea înapoi secer&nd toiul în prea.mă. 5ăută să ridice o 'aricadă înaintea acestei (ro,ăvii, dar aceasta ocolea, se urca $i se strecura pe su' cel mai mic o'stacol înt&lnit în cale. +icioarele articulate se mi$cau cu o iu eală ne'ună. Ni$te ()eare se prinseră de ()eata lui 1iple? $i porniră în sus pe picior. Femeia înlătură încă o dată monstrul! contactul cu pielea v&scoasă o în(re o$ă. 5reatura era dotată cu o for ă ie$ită din comun. Atunci c&nd sărise pe ea, de pe sfera c)irur(icală, 1iple? i,'u tise s%o a,v&rle departe p&nă să%$i asi(ure pri,a. Acum, se inea str&ns de femeia care încerca să o prindă pentru a o împiedica să înainte,e spre fa ă. 5ăci acesta era elul înain tării sale. NeAt urlă $i se dădu înapoi p&nă se pomeni cu spatele la un pupitru, într%un col al sălii. 5u ener(ia disperării, 1iple? reu$i să%$i ridice m&inile pentru a%$i acoperi fa a. Monstrul era aproape. Ea%l îm pinse cu toate puterile. 4n timpul luptei, se împiedică, răsturnă materialele $i instrumentele c)irur(icale. +icioarele îi alunecau pe podeaua udă. +loaia deluviană care cădea mereu din tavan inunda încăperea $i o or'ea. 5)iar dacă potopul nu%i pria creaturii, picioarele $i corpul i se făcuseră prea v&scoase ca 1iple? s%o poată prinde. NeAt urla întruna, neput&nd să%$i ia oc)ii de la această scenă. Ea nu vă,u picioarele de artropod care apărură în v&rful pupitrului de care se re,emase. Dar capacitatea ei de a percepte mi$cările devenise aproape la fel de acută ca $i cea a detectoarelor ro'o ilor%santinelă. Se răsuci $i, cu for ele de,lăn uite de teroare, tr&nti mo'ila de perete. 4n epenită, creatura se contorsiona ne'une$te. 4$i folosea pi cioarele $i coada pentru a se de(a.a, timp în care feti a îm pin(ea cu toată (reutatea ei pupitrul, (em&nd! 8 1iple?= Mo'ila ,v&cnea $i se ridica datorită sfor ărilor monstru lui care%$i de(a.a picioarele unul c&te unul. 8 1iple?=

Dincolo de (eamul de o'servare î$i făcu apari ia o um 'ră, indistinctă din cau,a a'uririi. / m&nă desc)ise o lu carnă $i se ivi fi(ura lui >icDs. ;ăr'atul căscă oc)ii des coperind spectacolul din interiorul 'locului operator. 4i era cu neputin ă să separe mecanismul u$ii suficient de repede* se dădu înapoi, ridică eava vi'ratorului. La impactul proiectilelor, (eamul cu trei straturi se făcu ăndări, desen&nd o stea prin care caporalul se aruncă înăuntru. ;ăr'atul pătrunse în sală într%o e"plo,ie de cio 'uri! cometă umană cu coadă de cristal. Se rosto(oli pe .os p&nă la femeia care se sufoca. Monstrul reu$ise să%$i înfă$oare coada puternică în .urul (&tului ei $i se apropia de fa ă. De(etele lui >icDs se încle$tară pe picioarele acestuia $i trase. Eforturile lui, laolaltă cu cele ale lui 1iple?, o'li (ară creatura să se desprindă. >udson sosi $i el $i îi oc)i pe 1iple? $i pe caporal $i apoi o ,ări pe NeAt încovoiată pe pupitru. / dădu la o parte pe feti a care se rosto(oli pe sol. Simultan, ridică arma $i trase în cel de%al doilea para,it. Acesta nu avusese timp să se de(a.e,e de masa care%l strivea. 5orpul artropodului e"plodă într%o .er'ă de acid care atacă numaidec&t pupitrul, podeaua. #orman se aplecă peste 1iple? $i prinse capătul co,ii monstrului. Asemenea unui )erpetolo( în fa a unui 'oa constrictor încolăcit în .urul cren(ii lui favorite, el înde părtă apendicele caudal de pe (&tul femeii. 1iple? )orcăi în()i ind aer $i apă, dar nu eli'eră creatura pe care o ineau între ei. >icDs scutură capul pentru a scăpa de apa care%î cur (ea în oc)ii $i%l înclină spre dreapta. 8 4n col = Deodată= Aten ie să nu se a(a e. :4l privi pe >udson peste umăr.< #ata9 5omte)ul ridică arma. 8 >ai= Aruncară fiin a într%un col al încăperii. 5reatura se retrase instantaneu $i sări iar spre ei, într%o tresărire de ener(ie uluitoare. #lontele tras de >udson o atinse în ,'or $i o făcu să e"plode,e. +loaia deluviană care cădea din difu,oarele de apă limită .etul de acid $i diluă lic)i dul (ăl'ui care rodea podeaua. Sufocată, 1iple? se pră'u$i. #&tul îi era stră'ătut de ,(&rieturi ro$ietice. Se ridică anevoie alături de >icDs $i >udson. +otopul încetă $i sirena tăcu. Apa care $iroia pe dulapuri $i instala ii dispărea în (ăurile produse de acid. >icDs se uită intă la cilindrii de sta,ă. 8 5um dracuN au făcut să iasă din cutiile alea9 Nu se poate întrerupe un c&mp de sta,ă dinăuntru. Ei, drăcie, eram cu nasul în ecrane! ar fi tre'uit să văd ce s%a în t&mplat aici. +rivea acum camerele de suprave()ere. 8 ;urDe. ;urDe a făcut%o. 3 / tăcere apăsătoare domnea în centrul de e"ploatare. 2o i reflectau dar nu se pronun au. Niciunul din (&ndurile lor nu era a(rea'il. 4n sf&r$it, >udson îl arătă pe cel care era în centrul preocupărilor sale $i declară cu re,erva o'i$nuită! 8 +ropun să%i facem felul nemernicului ăstuia. Lui ;urDe nu%i era u$or să i(nore (ura amenin ătoare a armei comte)ului. / apărare u$oară a de(etului infan teristului pe tră(aci $i easta îi va e"ploda ca un pepene prea copt. I,'uti să%$i păstre,e un calm aparent, nervo ,itatea nefiindu%i

trădată dec&t de 'ro'oanele de sudoare care i se rosto(oleau pe frunte. 4n ultimele cinci minute, alcătuise $i respinsese vreo cinci discursuri, consider&nd de fiecare dată că era mai 'ine să tacă. >icDs poate va accepta ar(umentele, dar un sin(ur cuv&nt nelalocul lui, poate o simplă mi$care, ar pune (a, pe foc. 4n privin a asta, nu se în$ela. 5aporalul mer(ea de colo%colo prin fa a scaunului pe care era a$e,at repre,entantul 5ompaniei. 7neori îl privea $i scutura din cap. Nu putea în ele(e. 8 Sunt depă$it. N%are nici un sens. 5u m&inile încruci$ate, 1iple? îl studia pe ;urDe. Ea nu%l mai considera o fiin ă umană. 8 ;a are, $i%ncă cum= 0oia să aducă pe +ăm&nt una din creaturile astea dar nu $tia cum anume să procede,e pentru ca s%o treacă de controalele sanitare. -i eu care%l averti,asem că voi informa autorită ile cu privire la pro iectul lui dacă nu renun ă... Am făcut o prostie. >icDs era consternat. 8 Dumne,eule mare, dar de ce să facă una ca asta9 8 5ompania efectuea,ă cercetări asupra armelor 'io lo(ice. 5&nd dau de ceva unic $i nou. vor cu tot dinadinsul să scoată niscai profit din asta. La început, am cre,ut că e altfel. 5&nd mi%am dat seama că (re$isem, am mai făcut o (re$eală prin su'estimarea reac iilor lui. Mă ro(, poate că mă .udec prea spru. 4l credeam în toate min ile. 8 Eu tot nu pricep, declară 0as@ue,. 5e%ar fi c&$ti(at dacă c)estia aia te%ar fi omor&t9 5u ce s%ar fi ales9 8 Nu avea de (&nd să le lase să ne omoare... nu ime diat, cel pu in. Nu înainte de a%$i aduce .ucăriile astea pe +ăm&nt. -i%a cronometrat 'ine ac iunea. ;is)op va aduce cur&nd naveta, iar dacă voi n%a i fi intervenit, NeAt $i cu mine am fi fost acum le$inate $i nimeni n%ar fi $tiut de ce. La sosirea navetei ne%a i fi transportat la 'ordul ei. -i dacă am fi fost fecundate, para,itate, ,ice i%i cum vre i, apoi plasate în c)esoanele crio(enice p&nă să ne venim în fire, efectele )ipersomnului ar fi încetinit meta'olismul em'rionului străin odată cu al nostru. 5)estia asta n%ar fi a.uns la maturitate pe parcursul călătoriei de întoar cere. Nimeni n%ar fi $tiut ceea ce incu'a în corpurile noastre $i, la sosirea în sta ia #ateAa?, am fi fost imediat transportate la un spital păm&ntean. Acolo ar fi intrat în scenă ;urDe $i complicii de la 5ompanie. Ar fi prete"tat responsa'ilitatea lor, sau ar fi mituit un func ionar pen tru a ne transporta la ei. A.un$i pe m&inile lor, nimic nu i%ar fi împiedicat să ne tre,ească fără martori. Ea î$i mută privirea pe silueta plăp&ndă a copilei, a$e ,ată pe aproape. NeAt î$i str&n(ea (enunc)ii la piept $i urmărea scena. +ărea minusculă, cum era a$a ()emuită în )aina mare de adult pe care i%o dăduse cineva. +ărul încă ud, era lipit de frunte $i de o'ra.i. >icDs se opri din mers pentru a se uita la 1iple?. 8 / clipă. Ai uitat de noi. Ei, n%am fi fost si(uri, dar si(ur am fi cerut să fi i supuse unui e"amen medical, acolo pe sta ie. Ne%am fi împotrivit trimiterii tale pe +ă m&nt p&nă nu $tiam ce i s%a înt&mplat. 1iple? c&ntări această o'iec ie $i dădu din cap. 8 5a totul să se petreacă a$a cum dorea el, era sufi cient să vă sa'ote,e c)esoanele crio(enice pe timpul călă toriei de întoarcere. Dat fiind că Dietric) a fost victima acestor creaturi, fiecare dintre noi va tre'ui să se pună sin(ur în )ipersomn. Lui ;urDe nu i%ar fi rămas dec&t să%$i re(le,e cronometrarea pentru a se tre,i după c&teva ,ile, să iasă din c)esonul lui, să de'ran$e,e sistemele voastre de supravie uire, de'aras&ndu%se de cadavre în spa iu. -i ce poate fi mai simplu să născocească o poveste a dispari iei voastre, cu marea parte a ec)ipei decimate de e"tratere$tri $i cu

ima(inile luptei desfă$urate la ni velul 5 transmise de camerele voastre $i înre(istrate în memoria lui Sulaco# Ar fi putut la fel de 'ine să pună moartea voastră în seama creaturilor acestora. 8 Nemernicul= Bi(odia tre'uie să crape= e"clamă >udson, care%l intui cu privirea pe repre,entantul 5om paniei. Ai au,it9 Fă% i ru(ăciunea, .i(odie= 8 Asta%i curată paranoia, declară ;urDe în ele(&nd că nu era 'ine să mai tacă. A i vă,ut $i voi ce puternice sunt fiin ele astea. N%aveau nevoie de mine ca să scape. 8 5e prostie= declară nea'ătut >icDs. Nimic nu poate ie$i cu de la sine putere dintr%un tu' de sta,ă. 8 -i după ce au ie$it din cilindru, au înc)is 'locul operator dinafară, au întrerupt alimentarea electrică de re,ervă, au .ulit pu$ca, au mi$culat pe la securicamuri a$adar, supralicită 1iple?, epui,ată. -tii, ;urDe, îmi vine să cred că aceste fiin e sunt mai 'une dec&t tine. Nu cred că ar fi în stare de asemenea mi,erii pentru 'ani. 8 /mul e m&n.it. Asta%i= :E"presia lui >icDs era de nedefinit c&nd î$i co'orî privirea asupra repre,entantului 5ompaniei.< N%am vrut neapărat să te .i(nesc. 1iple? î$i scutură capul. Furia ini ială slă'ea în fa a unui sentiment de vid infinit. 8 #ăsi i un loc în care să%l înc)idem p&nă la plecare. 8 La ce 'un, Dumne,eule9 >udson tremura de m&nie, cu arătătorul lipit pe tră (aci. 1iple? se uită la comte). 8 A$ vrea să%l duc pe +ăm&nt, ca să fie .udecat. E nevoie ca to i să $tie ce s%a% nt&mplat cu această colonie $i de ce. 0reau să... Se făcu întuneric. >icDs se răsuci imediat spre con sola tactică. Ecranul era încă luminat de o 'aterie auto nomă, dar fără ima(ine fiindcă ordinatorul central nu mai func iona. După o verificare rapidă, constată că nu mai mer(ea nimic! u$i automate, ecrane, camere, $i toate celelalte. 8 Au întrerupt curentul, făcu 1iple?, neclintită în 'e,nă. 8 5e vrei să spui9 se răsti >udson care mer(ea de colo%colo. 5um să facă una ca asta9 Nu sunt nici măcar animale9= Ea î$i recuperă vi'ratorul $i trase si(uran a. 8 5ine $tie ce sunt cu adevărat9 Nu $tiu prea multe despre fiin ele astea ca să am vreo certitudine. Se poate ca ele să ac ione,e fără discernăm&nt pe plan individual, dar posedă pe de altă parte un soi de inteli(en ă colectivă. 5a furnicile, ori termitele. ;is)op mi%a vor'it despre asta p&nă să plece. 2ermitele construiesc mu$uroaie de trei metri înăl ime $i putem spune că furnicile secerătoare practică a(ricultura. Să fie vor'a numai de instinct9 Dar $tiu oare ce este inteli(en a9 :Se uită în st&n(a.< Stai l&n(ă mine, NeAt. 5eilala i, utili,a i aparatele de detec ie. >ai, la drum. #orman, fii cu oc)ii pe ;urDe. >udson $i 0as@ue, puseră în func iune detectoarele de mi$care. >aloul aparatelor era reconfortant în 'e,nă. 1oadele te)nolo(iei moderne încă nu%i trădaseră a$adar. +orniră către coridor* cei doi infanteri$ti mer(eau în fa ă. 5entrul de e"ploatare neav&nd electricitate, 0as@ue, fu nevoită să împin(ă u$a. 1iple? îi vor'i! 8 E ceva9 8 Nimic. 0as@ue, nu era dec&t o um'ră pe perete. +uteau au,i cu to ii 'ipurile detectorului lui >udson. 2oate privirile se a intiră asupră%i. 8 E ceva aici. :;aleia culoarul cu aparatul său care emise un semnal $i mai puternic.< Se deplasea,ă $i e în interiorul construc iei.

Detectorul lui 0as@ue, era tăcut. 8 2ot nimic. 5red că pe mine mă capte,i. 0ocea lui >udson parcă se fr&nse. 8 Nu, nu= Nu e$ti tu, au intrat. 4n refu(iul nostru. Ei sunt aici! 8 5alm, >udson, făcu 1iple? care încerca să stră pun(ă tene'rele culoarului. 0as@ue,, ar tre'ui să con firmi. /peratoarea cri'lorului desenă un arc de cerc cu de tectorul $i cu arma. Mi$carea se sf&r$i e"act în spatele ei $i aparatul emise un 'ip strident. 8 Mi%e că >udson are dreptate. 1iple? $i >icDs se priviră. Măcar nu mai aveau de a$teptat. Evenimentele se vor precipita. 8 4ncepe se,onul de v&nătoare, ,ise caporalul. 8 0oi doi, veni i înapoi, stri(ă 1iple? la infanteri$ti. 1eplierea imediat în centrul de e"ploatare. >udson $i 0as@ue, făcură cale întoarsă. 5omte)ul arunca priviri nelini$tite în tunelul o'scur pe care%l a'an donau. Detectorul afirma ceva, oc)ii lui 8 altceva. Nu era normal. 8 Semnalul ăsta este fante,ist. +oate că e vreo in terferen ă, sau altceva. +oate un arc electric intermitent, pe undeva. Detecte, mi$cări de peste tot, dar nu văd a'solut nimic. 8 4napoi= 1iple? sim ea sudoarea ivindu%i%se pe frunte $i la su' iori. >udson se răsuci $i aler(ă. A.unse la u$ă cu pu in înaintea lui 0as@ue, $i î$i împreună for ele cu ale ei pen tru a înc)ide panoul $i a%l ,ăvorî. /dată str&n$i în sală, începură să%$i împartă ceea ce mai rămăsese din arsenal. Aruncătoare de flăcări, (re nade $i, la urmă, o distri'uire ec)ita'ilă de încărcătoare de vi'ratoare. Detectorul lui >udson continua să emită re(ulat semnale, un sunet care cre$tea mereu. 8 Mi$cări= :+rivi în .ur $i nu vă,u dec&t siluetele cole(ilor lui.< Nu e nici o eroare, adău(ă lu&nd aparatul pentru a 'aleia încăperea. Indică un număr mare de pre,en e la vreo două,eci de metri. 8 Suda i u$a, îi murmură 1iple? lui 0as@ue,. 8 +ăi atunci, cum mai ie$im9 8 Facem ca ;is)op. Sau poate că vre i să for a i ie$irea9 8 -aptespre,ece metri, murmură >udson. 0as@ue, î$i luă aparatul de sudură $i porni spre u$ă. >icDs intră în posesia unui aruncător de flăcări $i%l armă, îl înm&nă pe celălalt lui 1iple?. 8 Să le aprindem. / clipă mai t&r,iu, din (ura armei ie$i $uier&nd o flăcăruie al'astră, ca o 'ric)etă uria$ă. 5ea a lui 1iple? aruncă o lim'ă de foc luminoasă în clipa în care răsuci ro'inetul încastrat în m&ner. 4n .urul lui 0as@ue, care suda u$a de sol, tavan $i de pere i se revărsa o ploaie de sc&ntei. Detectorul lui >ud son se am'alase, dar nu at&t c&t inima lui 1iple?. 8 Au învă at lec ia, făcu ea, sim ind nevoia de a rupe tăcerea. / fi instinct, inteli(en ă sau rodul unei anali,e colective, dar ăsta%i re,ultatul. Au întrerupt curentul, au evitat ro'o ii%santinelă $i au (ăsit un nou mi.loc de acces în clădire! un pasa. pe care noi nu l%am descoperit. 8 -i totu$i ne%am (&ndit la toate, mormăi >icDs. >udson se dădu mai departe de u$ă.

8 5incispre,ece metri. 8 >a'ar n%am cum de%au reu$it. / (aură de acid în tr%o conductă. 7n pasa. su'teran declarat 'locat din (re$eală. / trecere pe care colonii au adău(at%o sau pe care au modificat%o fără să se mai sinc)isească să o treacă pe planuri. Nu $tiu mare lucru, dar ce $tiu e că au (ăsit o cale. Ea luă detectorul lui 0as@ue, $i%l orientă pe aceea$i direc ie cu cea a lui >udson. 8 Doispre,ece metri, declară comte)ul. Doamne, ce semnal= Cece metri= 1iple? se uită la u$ă. 8 Dau năvală. 0as@ue,, mai ai mult9 Femeia nu%i răspunse. +icuri de metal topit îi ardeau pielea $i plouau pe )aine. Str&n(ea din din i $i%$i încu ra.a aparatul de sudură cu în.urături 'i,are. 8 Nouă metri, opt metri= >udson anun ase această ultimă cifră cu o voce as cu ită. Se uita în .ur, vi,i'il înspăim&ntat. 8 Nu se poate, insistă 1iple?, de$i propriul detector îi furni,a aceea$i informa ie. Ar tre'ui să fie aici, înă untru. 8 E"act, a$a e= +rive$te= El înclină aparatul pentru a%i arăta ecranul mic $i ca dranele. 1iple? încercă să re(le,e sensi'ilitatea propriului de tector, timp în care >icDs a.unse la >udson. 8 2u n%ai oc)ii cu tine. 8 ;a, pe dracuN, se av&ntă comte)ul, aproape isteric. -tiu cum să um'lu cu c)estiile astea, $i nu mă în$eală niciodată, 'ătr&ne. Sunt prea simple ca să se strice... :Se )ol'a la defilarea cifrelor.< -ase metri. 5inci. 5um... +rivirea lui se înt&lni cu cea a lui 1iple?, iar atunci pricepură am&ndoi. 4$i dădură capul pe spate $i%$i ridicară detectoarele în aceea$i direc ie. 5ele două aparate scoaseră un '&,&it asur,itor. >icDs se că ără pe o eta.eră. După ce%$i puse pe umăr pu$ca luă aruncătorul de flăcări într%o m&nă, iar cu cea laltă ridică o dală din plafonul suspendat. 1a,a lămpii îi de,vălui o scenă pe care nimeni nu $i%ar fi putut%o înc)ipui! nici Dante în ultimul cerc al infer nului, nici +oe în delirurile sale de opiu.

1H 4n spa iul dintre dalele plafonului suspendat $i aco peri$ul metalic mi$unau creaturile acelea. Erau at&t de multe înc&t lui >icDs îi era cu neputin ă să le numere. A(ă ate cu capul în .os de conducte $i '&rne, aidoma unor lilieci, se deplasau spre el, iar fascicolul lămpii lui se re flecta pe corpurile lor, d&ndu%le o strălucire metalică. 5aporalul vedea at&tea c&t putea duce ra,a de lumină. Nu avu nevoie de un detector de mi$care pentru a sim i o pre,en ă în spate $i se răsuci 'rusc. Lampa îi re levă un e"traterestru la vreun metru înapoi. 5reatura se năpusti asupra fi(urii sale $i el se aplecă. Ni$te ()eare capa'ile să rupă metalul r&c&iră apărătoarea trunc)iului. Se lăsă .os în centrul de e"ploatare* mon$trii î$i dă dură drumul. 5ur&nd plafonul păru să e"plode,e, iar o ploaie de forme de co$mar $i 'ucă i de dale că,ură în sală. NeAt urlă, >udson desc)ise focul, iar 0as@ue, îl acoperi pe >icDs folosind aruncătorul de flăcări. 1iple? o luă pe NeAt $i se dădu înapoi împleticindu%se. #orman apăru imediat l&n(ă ea $i folosi $i el propria pu$că. Ni meni nu avu timp să

remarce că ;urDe se (ră'ea spre sin(urul culoar încă desc)is! pasa.ul dintre centrul de e"ploatare $i circa medicală. Beturile de napalm luminau )aosul $i incinerau ata can ii pe r&nd. 5&teodată, creaturile în flăcări se potic neau url&nd înne'unite, fapt ce amplifica confu,ia $i vio len a incendiului. Dar stri(ătele lor e"primau mai multă furie dec&t suferin ă. Acidul $iroia din corpurile calcinate $i desc)idea cavită i mari în podea, ceea ce mărea peri colul. 8 Sec iunea medicală= stri(ă 1iple?, 'ăt&nd u$or în retra(ere împreună cu NeAt. 1etra(erea în sec iunea me dicală= Se răsuci $i se năpusti în culoarul care le(a cele două păr i ale clădirii. Spectacolul ce se desfă$ura împre.ur era neclar dar, deasupra ei, tavanul era intact. 1eu$i să%$i concentre,e aten ia asupra culoarului dinainte%i! îl vă,u pe ;urDe trec&nd pra(ul celeilalte încăperi $i înc)i,&nd după el u$a (rea de separare. 1iple? se aruncă peste panou c&nd ,ă vorul intern ,ăn(ăni de cealaltă parte. 8 ;urDe= Desc)ide u$a= Dumne,eule, ;urDe, desc)ide= NeAt a.unsese $i ea $i o tră(ea de pantaloni tot ară t&nd cu de(etul spre capătul celălalt al culoarului. 8 7ite= 4n pasa.ul str&mt, înainta o creatură. 0enea spre eî $i era enormă. 1iple?, tremur&nd, ridică arma $i încercă să%$i amintească toate indica iile lui >icDs. Einti pieptul sc)eletic $i apăsă pe tră(aci. Nu se întîmplă nimic. Din (ro,ăvia ce se apropia de ele venea un fel de $u ierat. Fălcile anterioare se desc)iseră $i un .et de 'ale v&scoase împro$că podeaua. 3&alm, calm, nu te pierde cu firea3, î$i ,ise 1iple?. 0erifică arma. Si(uran a. Era de'locată. 4ncărcătorul9 5onstată dintr%o privire că era plin. NeAt se a(ă a cu disperare de piciorul ei $i înce puse să (eamă. M&inile femeii tremurau a$a de tare că era să scape arma. 5reatura era foarte aproape $i ea î$i aminti că tre 'uia să arme,e manual pentru primul cartu$. A$a făcu $i apăsă pe tră(aci. #lontele vi'rant atinse creatura în fa ă $i o proiectă înapoi. 1iple? se răsuci $i puse m&inile la fa ă $i oc)i! un (est de protec ie devenit instinctiv. Dar impactul (lontelui tras de aproape împinsese monstrul at&t de puternic înc&t .etul de acid nu le atinse. De$i amorti,at, reculul o tr&nti pe 1iple? de u$a ,ă vor&tă. La început, or'ită de defla(ra ie, clipi în năde. dea recuperării vederii. 2impanele încă îi mai vi'rau din cau,a detunăturii. 4n centrul de e"ploatare, >icDs î$i ridică oc)ii la timp pentru a vedea una dintre creaturi sărind asupră%i. 2rase $i for a de impact a (lontelui vi'rant îl ,v&rli pe asediator într%un dulap cuprins de flăcări. Apoi căldura v&lvătăii declan$ă sistemul de detec ie a incendiilor $i difu,oarele de apă deversară un potop. Apa îi udă p&nă la piele pe ca poral $i pe cole(ii săi, pătrunse în ordinatorul central al coloanei $i îl dere(lă pentru totdeauna. Dar, cel pu in nivelul ei nu le trecu peste (le,ne. Acidul perforase destul podeaua pentru a facilita drenarea ei. / sirenă mu(ea fără încetare, împiedic&ndu%i să vor'ească $i de a sta 'ili un plan de ac iune. Apoi >udson urlă c&t îl inură plăm&nii, iar vocea%i ascu ită se au,i în pofida vaierului sirenei. 8 S%o $ter(em= 8 Sec iunea medicală= stri(ă >icDs. 0ino, ce dracuN= 4i făcea (esturi frenetice, 'ăt&nd în retra(ere înspre culoar. 5omte)ul se înv&rti înspre acesta $i solul intră în erup ie. Ni$te ()eare îl în$făcară, ni$te de(ete puternice se încle$tară pe ()ete $i%l traseră în .os. / altă

creatură uria$ă îi că,u deasupra $i el dispăru în c&teva secunde în pasa.ul inferior. >icDs trase o rafală în direc ia cavită ii, sper&nd că%i va atin(e at&t pe comte) c&t $i pe răpitori, după care porni în fu(ă, cu 0as@ue, $i #orman pe urmele lui 1iple?. /peratoarea de cri'lor ridică o 'arieră de foc uci(ător înapoi pentru a le acoperi retra(erea. 1iple? era încă ocupată cu m&nerul u$ii de la sec iunea medicală c&nd, deodată, NeAt îi atrase aten ia din nou. 4n tăcere, feti a îi indica creatura care încerca să se ridice. Str&n(&nd din din i, (&ndindu%se că va fi din nou or'ită $i asur,ită, 1iple? trase a doua oară. 1eculul săltă eava vi'ratorului $i NeAt î$i acoperi urec)ile cu palmele. De astă dată, făptura de co$mar nu se mai clinti. Din spatele ei se au,i o voce! 8 Nu tra(e= >icDs $i ceilal i se materiali,aseră din perdeaua de cea ă $i praf. Erau cu to ii murdari de funin(ine $i u,i leoarcă. 1iple? făcu un pas în lături $i arătă spre u$ă. 8 4ncuiată. Nu era nevoie să intre în detalii. >icDs dădu din cap, at&t. 8 La o parte= 5aporalul scose aparatul de sudură de la centură! o versiune miniaturală a celui pe care 0as@ue, l%a folosit pentru a fi"a u$a i,olatoare, apoi pe cea din centrul de e"ploatare. 4ndreptă flacăra spre sistemul de înc)idere. Din celălalt capăt al coridorului î$i făcură apari ia ni$te forme inumane, iar 1iple? se între'a cum de reu$eau aceste fiin e să%$i depiste,e at&t de u$or prada. Nu păreau să ai'ă nici oc)i, nici urec)i, nici nări. +osedau, oare, vreun sim de care oameni erau lipsi i9 4ntr%o ,i, poate că un cercetător va avea oca,ia să disece una dintre aceste monstruo,ită i $i să dea un răspuns la această în tre'are. 4ntr%o ,i, mai t&r,iu. Ea nu avea nici un c)ef să asiste la autopsie. 0as@ue, îi înm&nă lui #orman aruncătorul său de flă cări $i%$i luă pu$ca. Apoi scoase dintr%o saco$ă ni$te o'iecte mici ovoide pe care le strecură în eava inferioară de la M8KIA. #orman căscă oc)ii vă,&nd cum încarcă (renadele. 8 >ei, e inter,isă utili,area lor în... Se dădu înapoi. 8 E"act. 5alc re(ulamentele aplica'ile la luptele de aproape, para(rafele GQ p&nă la GT. N%ai dec&t să raporte,i. Eu... :4ndreptă arma către )oarda care se apropia.< tra( în plin. Armă lansatorul de (renade $i apăsă pe tră(aci întor c&nd u$or capul. Suflul defla(ra iei o ,(&l &i pe 1iple?, iar 0as@ue, era să fie aruncată la păm&nt. 1iple? avu certitudinea că o vă,use pe operatoarea ar,ătorului ,&m'ind atunci c&nd e"plo,ia îi lumină fa a. >icDs se clătină $i flacăra al'ăs truie a aparatului său de sudură dansă pentru scurt timp. Apoi 'ăr'atul se redresă $i%$i continuă trea'a. 4ncuietoarea se deta$ă în sf&r$it din panou $i că,u cu ,(omot în interiorul sec iei nedicale. >icDs î$i puse la loc aparatul, se ridică $i dădu cu piciorul în u$ă. +icuri de metal topit ,'urară în toate păr ile, dar nu le 'ă(ară în seamă. Nu era nimic mai rău ca acidul creaturilor. >icDs se întoarse spre 0as@ue, pentru a%i stri(a! 8 Mul umesc= Acum sunt surd de tot. Ea, cu o e"presie de surprindere artificială, î$i făcu o m&nă p&lnie la urec)e. 8 5e ,ici9

+ătrunseră în la'oratorul medical devastat. 0as@ue, fiind ultima, împinse u$a, după ce mai proiectă trei (re nade prin întredesc)idere. 5u o clipă înaintea e"plo,iei, tr&nti u$a $i intră aler(&nd. 0acarmul îi asur,i, iar u$a (rea de metal se 'om'ă. 1iple?, a.unsă de.a la cea de a doua u$ă, nu se miră să o (ăsească ,ăvor&tă. Se apucă să manevre,e încuie toarea în timp ce >icDs î$i folosea iară$i aparatul de su dură pentru a fi"a u$a de pra(ul peste care trecuseră. 4n la'oratorul principal, ;urDe dădea înapoi. -tia că de astă dată nu vor mai avea loc discu ii! nu i se va mai oferi prile.ul de a%$i e"pune punctul de vedere. 0a fi îm pu$cat imediat. >icDs, poate se va stăp&ni, la fel $i #orman, dar nu putea spera nici cea mai mică îndurare din partea lui >udson $i a scorpiei de 0as@ue,. #&f&ind, a.unse la u$a care ducea la sec ia principală. Dacă vec)ii lui cole(i ar atra(e mai mult timp aten ia acestor creaturi, poate că ar mai avea o $ansă. Ar tre'ui astfel să traverse,e întrea(a colonie propriu%,isă, să se depărte,e de sectorul luptelor $i să facă un ocol p&nă la ,ona de ateri,are. ;is)op era desc)is discu iilor $i sensi 'il ra ionării, a$a cum îi stătea 'ine unui sintet. +oate că%l va convin(e că to i ceilala i muriseră. Dacă ar reu$i acest tur de for ă semantic $i sa'otarea emi ătorului%receptor al androidului astfel ca ace$tia să nu poată să%i de,mintă afirma iile, ;is)op nu ar avea de ales dec&t să decole,e de îndată. Dacă ordinul era dat pe un ton destul de cate (oric, iar nimeni nu%l contesta, sintetul tre'uia să asculte, întinse m&na spre u$ă, dar de(etele încremeniră îna inte de a atin(e metalul. M&nerul se înv&rtea de.a. +ara li,at de frică, ;urDe se retrase, împleticindu%se. 7$a se desc)ise. 5ei care se (ăseau în prima sală nu au,iră $uie ratul caracteristic al unui spin năprasnic. #renadele lui 0as@ue, de(a.aseră coridorul destulă vreme pentru ca >icDs să poată suda u$a, dar nu dispu%neau dec&t de un ră(a, de c&teva minute. Această acal mie era mai cur&nd sim'olică. 5aporalul î$i ridică arma, (ata de a înt&mpina asaltul final. 7$a se 'om'ă în centru, i,'ită de ceva din culoar. La un al doilea impact, me talul scr&$ni $i u$a începu să se desprindă din cadrul ei. NeAt scutura cu insisten ă m&na lui 1iple?, care cu (reu î$i lua oc)ii de la u$a care ceda. 8 0ino= +e aici= 5opilul o tră(ea spre peretele opus. 8 N%o să mear(ă, NeAt. A'ia am intrat în ascun,ă toarea ta, $i n%aveam )arna$amentul celorlal i. -i%apoi, unii sunt mult mai corpolen i dec&t mine. N%au cum să te urme,e. 8 Nu e acela$i pasa., e"plică feti a, neră'dătoare. Mai e unul. / (ură de aerisire desena un dreptun()i sum'ru pe perete. NeAt descuie (rila de protec ie $i o desc)ise. Ea se apleca de.a pentru a plon.a în conductă c&nd 1iple? o re inu. 5opilul îi aruncă o privire iritată. 8 -tiu ce fac. 8 Sunt convinsă, NeAt. Dar acuma n%o să mai fii prima. 8 Am fost mereu prima. 8 Fiindcă nu eram eu cu tine $i că to i mon$trii de pe Ac)eron nu erau pe urmele tale. Se duse la #orman $i sc)im'ă vi'ratorul ei cu arun cătorul de flăcări al ofi erului p&nă să apuce acesta să se împotrivească. / ciufuli pe feti ă $i în(enunc)e la (ura

conductei. 0a tre'ui să înfrunte tene'rele. Dar le va con sidera ni$te vec)i prietene fiindcă nu o speriau at&t de mult ca creaturile acelea. Se uită la NeAt peste umăr. 8 5)eamă%i pe ceilala i $i răm&i în spatele meu. 5opila dădu din cap cu putere $i dispăru. După c&teva secunde ea plon.ă în tunel, pe urmele femeii care începuse să se t&rească. NeAt era urmată de >icDs $i #or man. 0as@ue, înc)eia plutonul. 5u corsa.ul $i vi'ratoa rele lor mari, infanteri$tii înt&mpinau ceva dificultă i în deplasare, dar de(a.ară cu to ii intrarea* 0as@ue, puse la loc (rila în urma lor. Dacă tunelul se în(usta sau se scinda în conducte mai str&mte vor fi prin$i ca într% o capacană. Dar 1iple? nu%$i făcea pro'leme, avea încredere în NeAt. -i în cel mai rău ca,. or avea măcar timp să%$i ia rămas 'un înainte de a tra(e la sor i cine va da lovitura de (ra ie. Dintr%o pri vire, se asi(ură că feti a era în spatele ei. NeAt se inea după ea $i se apropie tot mai mult. /'i$nuită să se deplase,e rapid prin la'irinturile tunelelor, feti a lovea deseori picioarele femeii. 8 Mai repede, o (ră'ea ea. Mer(i mai repede. 8 Fac ce pot, c&t sunt eu de mare. Noi to i suntem mai mari dec&t tine $i nu suntem o'i$nui i să ne t&r&m. E$ti si(ură că $tii unde ne (ăsim9 8 ;ineîn eles. 4n (lasul ei era dispre , ca $i cum 1iple? pusese o în tre'are t&mpită. 8 -i $tii cum să a.un(em în ,ona de ateri,are9 8 Da, avansea,ă. +u in mai încolo, tunelul ăsta se lăr(e$te, după aia, o luăm la st&n(a. 8 Se lăr(e$te9 repetă >icDs, a cărui voce se reper cută în conducta metalică. 5&nd om fi acasă, feti o. o să% i cumpăr cea mai mare păpu$ă, sau ce%oi vrea tu. 8 7n pat 'un a.un(e, domnule >icDs. După c&teva minute de t&r&re, a.unseră la conducta de aerisire principală a coloniei. NeAt nu min ise* pa sa.ul era destul de spa ios pentru a le în(ădui să se mai îndrepte pu in, spre 'inele coatelor $i (enunc)ilor lui 1iple?. +ro(resia micului (rup se făcu mai rapidă. Femeia se lovea mereu de partea superioară a cilindrului, dar se sim ea at&t de u$urată înc&t nici nu%i păsa. Iu iră pasul* NeAt se inea de ei fără dificultate. Acolo unde adul ii tre'uiau să se aplece, ea răm&nea dreaptă $i aler(a. Infanteri$tii se i,'eau cu ,(omot de mar(inile tunelului, dar acum se (&ndeau mai mult la rapiditate dec&t la discre ie. După c&te î$i dădeau seama, adversarii lor erau dota i cu un au, mediocru $i că î$i locali,au prada pro'a'il datorită mirosului. 5&nd a.unseră la punctul de intersec ie a două con ducte principale, 1iple? se opri pentru a împro$ca în am 'ele păr i napalm, din simplă precau ie. 8 4ncotro9 8 +e%acolo, răspunse NeAt, si(ură pe ea. Femeia se răsuci $i o luă din loc prin tunelul din dreapta. Acest nou pasa. era ceva mai spa ios dec&t cel pe care o, luaseră pentru a fu(i din sec iunea medicală. >icDs vor'i în microfonul individual. 8 ;is)op, aici >icDs. Mă recep ione,i9 Mă recep io ne,i, ;is)op9 4i răspunse doar tăcerea. 1epetă între'area $i tenaci tatea îi fu recompensată în cele din urmă. 4i ascultă vocea cu recuno$tin ă, în ciuda para,i ilor. 8 Da, te recep ione,. 5am sla', însă. 8 -i eu, răspunse >icDs. 0a fi mai 'ine c&nd vom fi mai aproape. Ne îndreptăm spre tine prin pasa.ele su'terane ale coloniei. De%asta le(ătura lasă de dorit. 5um e acolo9

8 ;ine $i rău. 0&ntul se înte e$te, dar naveta a pornit. Sulaco tocmai mi%a confirmat lansarea. Ateri,area este prevă,ută peste $aispre,ece minute. Nu este u$or să o pilote, de la distan ă cu rafalele astea. Sf&r$itul fra,ei fu acoperit de un mu(et electronic. 8 5e%a fost9 1epetă, ;is)op. 0&ntul9 8 Nu. Sta ia de epurare a atmosferei. Sistemul de de%(a,are de ur(en ă este pe punctul de a e"ploda. Nu va mai dura mult, caporale. Nu vă opri i pentru pau,a de cafea. 4ntunericul ascunse ,&m'etul lui >icDs. Sim ul umo rului nu era inclus în pro(ramul tuturor sinte ilor $i, printre cei astfel dota i, pu ini erau cei care $tiau să%l folo sească a$a cum tre'uie. ;is)op era cu totul special. 8 Nu% i face (ri.i. Niciunul dintre noi nu are c)ef să înt&r,ie. 0om a.un(e la timp. A$teaptă%ne acolo. 2er minat. /cupat cu conversa ia. >icDs o îm'r&nci pe NeAt. 7it&ndu%se în fa ă, o'servă că 1iple? se oprise. 8 5e se%nt&mplă9 8 Nu prea $tiu, răspunse femeia cu o voce cu sonori tate spectrală din pricina tene'relor. Dar a$ .ura că am vă,ut... acolo= La limita fascicolului în(ust al lanternei sale, >icDs ,ări o formă mi$cătoare $i (rotescă. Aidoma unui di)or, e"traterestrul i,'utise să%$i turtească trupul pentru a se strecura înăuntru, în conductă. ;ăr'atul o'servă $i alte mi$cări îndărătul intrusului. 8 4napoi, înapoi= urlă 1iple?. 4ncercară to i să%i dea ascultare, se îm'r&nciră în tu nelul str&mt. Din spatele lor se au,ea un ,(omot meta lic! o (rilă de aerisire fusese smulsă. 5ă,u cu ,(omot $i o um'ră amenin ătoare se v&rî în desc)i,ătură. 0as@ue, î$i luă arma $i inundă pasa.ul cu un potop de foc. 2o i erau con$tien i că ea nu le acordase dec&t un scurt ră(a, $i că erau prin$i în capcană. 0as@ue, dădu capul pe spate $i privi în sus. 8 Suntem su' un pu vertical. Dar e neted, fără nici o asperitate, imposi'il de escaladat. 8 5ăcat= >icDs luă aparatul de sudură, îl aprinse $i începu să taie o (aură în conductă. Metalul topit picura pe el, iar pasa.ul str&mt se umplu de sc&ntei care aruncau o lumină al'icioasă. Aruncătorul de flăcări al lui 0as@ue, mu(i iar $i scuipă foc. 8 / să răm&nem pe uscat. 5reaturile se apropiau întruna, cu toate că înaintarea lor era încetinită de în(ustimea locului. >icDs tăiase trei păr i ale unei ie$iri dreptun()iulare $i, în.ur&nd, se re,emă de peretele opus $i dădu cu putere cu piciorul în metal. +laca se îndoi. 1eluă opera ia $i aceasta cedă. Fără să%i pese ce era dincolo, î$i luă pu$ca $i se aruncă. Se pomeni într%un mic culoar cu multe canale. Fără să%i pese nici de mar(inea fier'inte, se aplecă pentru a o prinde pe NeAt $i a o tra(e într%un loc si(ur. 1iple? îi urmă $i se răsuci pentru a%l a.uta pe #orman* el e,ită vă,&nd aruncătorul de flăcări al lui 0as@ue, în pană de napalm. /peratoarea de cri'lor aruncă aparatul inutili ,a'il $i% $i scoase pistolul. +ercepu o mi$care deasupra! o formă (rotescă se lăsa în pu ul vertical superior. 4n clipa în care creatura cădea prin tunel, ea, se aruncă în lături $i apăsă pe tră(aciul pis tolului automat. Fiin a sări spre ea* proiectilele ciuruiră capul $i corpul sc)eletic. 0as@ue, apucase să%$i încline capul într%o parte pentru a evita acul monstrului care se

înfipse în peretele metalic, la doar două de(ete de o'ra ,ul ei. #oli încărcătorul armei în forma care se ,'ătea $i o dădu (ata cu lovituri de picior. 7n .et de acid îi străpunse pantalonii $i arse piciorul smul(&ndu%i un (eamăt de durere. #orman era în tunel* se opri $i o privi pe 1iple?. 8 Sunt c)iar în spatele meu. +leacă. Se priviră o clipă, apoi femeia o porni în fu(ă prin culoar, tră(&nd%o pe NeAt după ea. >icDs le urma fără convin(ere. Se uita mereu la desc)i,ătura pe care o prac ticase în conducta de aerisire, con$tient că speran ele lor erau de$arte. #orman se t&ra spre operatoarea de cri'lor. 5&nd o a.unse, vă,u fumul ce se ridica din picior $i sim i mirosul de carne arsă. / apucă de inuta de luptă $i începu să o tra(ă spre desc)i,ătură. +rea t&r,iu. 7nul dintre mon$tri a.unsese de.a la desc)i,ătura reali,ată de >icDs $i trecuse de ea. #orman o lăsă $i se aplecă pentru a%i e"amina pi ciorul. /sul palid se arătă în locul în care pantalonul $i carnea fuseseră roase de acid. Ea î$i ridică spre el oc)ii sticlo$i. #lasul nu%i mai era dec&t un murmur ră(u$it! 8 Aveam dreptate c&nd spuneam că erai un im'ecil, #orman. De(etele lui 0as@ue, se încle$tară pe cele ale 'ăr'a tului! un contact special $i rar. Apoi locotenentul îi în tinse două (renade $i desfăcu două $i pentru el. El ,&m'i $i ridică unul dintre o'iectele distru(ătoare, '&,&ind. 0as @ue, a'ia reu$i să%l imite. 8 Sănătate, murmură ea. El nu putea fi si(ur dacă ea%i ,&m'ea, fiindcă inea oc)ii înc)i$i, dar a$a cre,u. 5eva tare $i ascu it se i,'i în spatele său. Nu se osteni să se întoarcă pentru a vedea ce anume era. 8 >ai sictir, murmură el c&nd (renadele se ciocniră. La acest toast final culoarul se lumină, ca de strălu cirea unui soare. 1iple? $i NeAt $i >icDs aler(au c&t îi ineau puterile. Erau de.a departe de desc)i,ătura pe care caporalul o decupase în conductă, dar unda de $oc a e"plo,iei celor patru (renade ,druncină această sec iune a coloniei. NeAt î$i păstra mai u$or ec)ili'rul dec&t adul ii $i le%o luă înainte. 8 +e%aici, pe%aici= stri(a. 0eni i, am a.uns= 8 A$teaptă, NeAt= 1iple? (ră'i pasul pentru a o a.un(e din urmă pe fe ti ă. ;ătăile inimii îi răpăiau în timpane $i plăm&nii sco teau un $uierat c)inuitor. +ere ii deveneau neclari. +er cepea va( pre,en a lui >icDs care aler(a în urma ei su%fl&nd ca o ma$ină cu a'uri. 4n pofida )andicapului repre ,entat de )arna$ament, 'ăr'atul ar fi putut să o întreacă. Dar nu încerca. +refera să le acopere spatele. 4n fa a lor apăru o 'ifurca ie. 4n e"tremitatea pasa.u lui din st&n(a, se ridica un pu str&mt de aerisire la un un()i de apro"imativ patru,eci $i cinci de (rade. NeAt stătea la 'a,a lui $i le făcea semne cu disperare. 8 Aici= +e%aici tre'uie să urcăm. +rofit&nd de acest ră(a, nesperat, 1iple? studie pa sa.ul. Ascensiunea va fi dură, dar rapidă. E"tremitatea sueprioară a pu ului era marcată cu un cerc de lumină sla'ă. Au,ea vuietul v&ntului! ni$te sunete ca acelea pro duse prin suflarea în (ura unei sticle. 4n pere ii nete,i ai conductei erau ad&ncite ni$te trepte str&mte. 5o'orî privirea. +u ul se înfunda la picioarele ei $i se pierdea în 'e,nă. Nu se mi$ca nimic. Nici o creatură nu se că ăra spre ei. Era salvarea lor. +use piciorul pe prima treaptă $i începu ascensiunea. NeAt o imită în clipa în care >icDs ie$ea din pasa.ul prin cipal. Feti a îi făcu un (est cu m&na.

8 Ie$irea, domnule >icDs. +u ul ăsta nu e c)iar a$a de lun(. De multe ori l%am... 1u(inită de apele de infiltra ie $i erodată de elemen tele coro,ive con inute de atmosfera neprimitoare a Ac)eronului, treapta cedă su' (reutatea ei. 5opila alunecă dar i,'uti să se a(a e de o asperitate. Lipindu%$i corpul de suprafa a netedă a conductei, 1iple? reu$i să se aplece spre NeAt. Lanterna îi că,u $i se rosto(oli în pu ul in ferior. Lumina ei lini$titoare dispăru. Femeia întinse 'ra ele $i le tot întinse p&nă c&nd avu sen,a ia că i se vor desprinde din umăr. De(etele%i cău tau pe cele ale lui NeAt. De(ea'a se aplecase, m&inile lor erau separate de c& iva centimetri 'uni. 8 1iple?... NeAt î$i dădu drumul. Aluneca în .os c&nd >icDs se aruncă l&n(ă pu . De(etele în)ă ară (ulerul )ainei lar(i pe care o purta feti a $i se încle$tară. Numai îm'răcămintea îi rămase în m&ini. 7rletul copilei se repercută în pasa.ul înclinat. Dis păru în 'e,nă. >icDs aruncă )aina $i se uită la 1iple?. Se fi"ară ast fel c&teva secunde, apoi femeia î$i dădu drumul $i alu necă la r&ndul ei în pu , încetinindu%$i co'or&rea fr&n&nd cu picioarele. La punctul de intersec ie cu nivelul inferior, eava forma o furcă la fel ca pasa.ul pe care merseseră adineauri. 0ă,&nd )aloul lămpii sale în .osul pu ului din dreapta, ea%$i deplasă (erutatea corpului pentru a se îndrepta în tr%acolo. 8 NeAt= NeAt= Au,i un (eamăt îndepărtat. 8 Mamă... unde e$ti9 Stri(ătul a'ia se au,ea. NeAt că,use oare în cealaltă conductă9 +u ul se termina întivo fundătură verticală. Lanterna se afla pe .os, întrea(ă, dar copilul, nicăieri. 1iple? se aplecă pentru a%$i recupera lanterna c&nd au,i un alt str(ăt, rico$&nd de pere ii pasa.ului str&mt. 8 Mamăăă= 1iple? porni din nou prin tunel. N%avea dec&t să spere că se%ndrepta în direc ia cea 'ună. Din cau,a rapidită ii co'or&rii î$i pierduse sim ul orientării. 4ncă o c)emare sf&$ietoare a lui NeAt străpunse aerul. Mai sla'9 Nu%$i dădea seama. Se întoarse. +anica se amplifica. Fascicolul lanternei lumina doar c&teva pete de arsuri $i umiditate. 0edea în fiecare protu'eran ă falii întredesc)ise $iroind de umori v&scoase. 5ea mai neînsemnată cavitate era o (ură căscată $i amenin ătoare. 4$i aminti un amănunt! caporalul îi dăduse un o'iect pe care ea i%l dăruise feti ei. 8 >icDs, co'oară la mine. Am nevoie de locali,atorul 'ră ării pe care mi%ai dat% o. :Apoi î$i făcu m&inile p&l nie la (ură $i stri(ă!< NeAt= Stai pe loc. 0enim la tine= 5opilul că,use într%o (aură din cea de%a doua ramură a pu ului. +este tot locul, împ&n,it de canale $i tu'uri, de plastic, numai apă, care%i a.un(ea feti ei p&nă la 'r&u. Era luminată doar de c&teva ra,e care pătrundeau printr%un (rila. (reu, prins sus în tavan. -i (lasul lui 1iple? co'ora tot din tavan, (&ndi ea. +orni să escalade,e tu'urile. / masă luminoasă se strecura de%a lun(ul pere ilor $i că,u în tunelul în care se afla 1iple?. 5)iar dacă lui >icDs nu i%ar fi plăcut deloc această descriere, pu in mă(ulitoare, femeia se mai lini$ti c&nd îl vă,u. Simpla pre,en ă a unei fiin e umane era suficientă pentru a%i alun(a spaima. 4n clipa în care atinse solul cu picioarele, desprinse de pe inuta de luptă un mic aparat. 8 Eie î i dădusem 'ră ara, declară el pe un ton de repro$, apăs&nd întrerupătorul detectorului.

8 -i eu i%am dat%o lui NeAt. M%am (&ndit că ea are mai multă nevoie $i din nefericire nu m%am în$elat. Dacă a$ fi păstrat 'ră ara asta, n%am fi avut mari $anse de a o (ăsi. / să mă cer i mai t&r,iu. 4ncotro9 El privi cadranul aparatului, se răsuci $i se îndepărtă prin tunel. A.unseră la o sec iune încă alimentată cu elec tricitate de (rupuri de si(uran ă. 2avanele $i pere ii erau lumina i $i nu mai aveau nevoie de lanterne. +e aproape se au,ea un clipocit sla'. 2ot uit&ndu%se pe ecranul locali,atorului, caporalul porni spre st&n(a. 8 +e aici, ne apropiem. Aparatul îi îndrumă spre un mare (rila. încastrat în podea. De acolo se au,i! 8 1iple?9 8 Noi suntem, NeAt. 8 Aici, sunt aici .os= Femeia în(enunc)e, str&nse de(etele pe 'ara centrală $i trase. Nu se clinti nimic. După o e"aminare rapidă con stată că (rila era sudată la sol. Scrut&nd tene'rele, i,'uti să distin(ă fa a m&n.ită de lacrimi a feti ei care întindea m&inile spre ea. De(e elele ei se strecurară printre 'are $i femeia o m&n(&ie împăciuitor. 8 Dă%te .os, dra(a mea. 0om tăia (rila.ul ăsta $i te vom scoate de aici repe.or. Ascultătoare, NeAt se reîntoarse în ad&ncul temni ei sale. >icDs aprindea de.a aparatul de sudură. 1iple? vă,u aparatul $i%$i co'orî vocea pentru a între'a! 8 -i (a,ul9 Ea%$i amintea că aruncătorul de flăcări al lui 0as@ue, se stinsese într%un moment critic. 8 Mer(e, făcu omul, întorc&ndu%$i privirea. Apoi se aplecă $i începu să taie prima 'ară. +este NeAt cădea o ploaie de sc&ntei or'itoare. Acolo .os era foarte fri( $i apa%i a.un(ea iar p&nă la 'r&u. 4$i mu$că 'u,ele $i î$i stăp&ni lacrimile. Nu vă,u apari ia v&scoasă care ie$ea tăcută din apă, c)iar în spatele ei. /ricum, nu avea unde să se refu(ie,e, nu era pe acolo nici o conductă de aerisire în care să se arunce. La un moment dat, creatura o domină pe feti ă, care părea minusculă în compara ie cu ea. Numai atunci c&nd se mi$că din nou, NeAt îi sim i pre,en a $i se răsuci. A'ia avu timp să urle $i um'ra o $i în()i i. Au,ind stri(ătul $i clipoceala, 1iple? î$i pierdu capul. #rila.ul era sec ionat pe .umătate. A.utată de >icDs, o smulse cu lovituri de picior, îndoind astfel 'arele. / 'u cată de metal se scufundă în apa nea(ră. Fără să%i pese de metalul încins, 1iple? intră în desc)i,ătură. 1a,a lan ternei trecu peste mul imea de canale. 8 NeAt= NeAt= Lumina se reflectă pe o(linda întunecată care în()i ise (rila.ul. Nici urmă de copil. Sin(ura mărturie a trecerii feti ei pe acolo era 5ase?. Su' oc)ii lui 1iple?, capul de păpu$ă se afundă în ne(ura uleioasă. >icDs fu nevoit să o cuprindă pe femeie pentru a o ridica. 8 Nu, nu= stri(a ea ,'ăt&ndu%se. 8 NeAt a murit. Nu mai po i face nimic pentru ea. Să plecăm= I se păru că ceva se mi$care la e"tremitatea culoarului pe care veniseră. Dar poate că oc)ii îl în$elau. /'oseala oculară putea avea unele consecin e fatale pe această lume. 1iple? era cuprinsă de isterie. 7rla, pl&n(ea $i se con torsiona. >icDs o ridică, tem&ndu%se să nu o vadă că,&nd prin desc)i,ătură. / asemenea cădere ar fi fost cel mai si(ur mod de sinucidere, radical $i rapid. 8 Nu= Nu= Mai trăie$te, tre'uie să...

8 De%acord, urlă >icDs, trăie$te, dar tre'uie să ple căm imediat de%aici= N%ai cum s%o salve,i clacă răm&i în (roapa asta. Ea nu mai e aici, a$a%i, dar ei... sunt= 7ite= :4ntinse m&na $i 1iple? nu se mai ,'ătu. La capătul tu nelului era un ascensor.< Luminarea acestei sec ii este asi (urată de un (rup au"iliar, deci e posi'il ca aparatul ăsta să func ione,e. Nu mai răm&nem aici. 5&nd a.un(em afară, ne (&ndim noi cum s% o salvăm pe NeAt fără să riscăm să fim ataca i pe nea$teptate. Mai fu însă nevoie să tra(ă de ea p&nă la capătul cu loarului $i să o împin(ă în ca'ină. Mi$carea pe care o sim ise la cealaltă e"tremitate a tunelului se dovedi a fi cea a unei forme amenin ătoare. >icDs avu impresia că ,dro'ise 'utonul de plastic. 7$ile ascensorului se înc)iseră... dar prea încet. 5reatura întinse o la'ă enormă printre acestea $i în fa a oamenilor în(ro ,i i, sistemul de securitate '&,&i $i comandă desc)iderea lor. Ma$ina nu făcea deose'ire între 'ra ul unei fiin e umane $i la'a unui e"traterestru. #ro,ăvenia pe care se prelin(ea o umoare v&scoasă se năpusti $i >icDs declan$ă vi'ratorul de aproape, provoc&nd e"plo,ia. +rea aproape. Acidul &$ni printre u$ile care se înc)ideau î i fine $i atinse plato$a infanteristului care se postase în fa a lui 1iple? ca un scut. Su'stan a coro,ivă cru ă ca'lurile ca'inei care porniră ascensiunea acesteia spre suprafa ă. >icDs trase de clapele inutei de luptă. Lic)idul distru (ător îi rodea de.a fi'rele compo,ite. +rime.dia care%l p&n dea o făcu pe 1iple? să uite de panică $i să încerce să%l a.ute a$a cum putea. Acidul atinse pieptul $i 'ra ul 'ăr 'atului care urlă continu&nd să se despoaie de ve$mintele de protec ie, ca de ni$te piei năp&rlite. +lăcile fume(&nde că,ură pe podeaua pe care acidul începu numaidec&t să%l erode,e. 5a'ina se umplu cu un miros în epător, ar,&nd oc)ii $i plăm&nii. După ceea ce lor li se păru o ve$nicie, ca'ina ascen sorului se imo'ili,ă. Acidul perforase podeaua $i picura de.a pe ca'lurile $i ro ile de ()idare. 7$ile se depărtară $i ei se 'uluciră în afară. Era r&n dul lui 1iple? să%l sus ină pe >icDs. Din piept i se mai înăl a un firicel de fum, iar infanteristul era coco$at de durere. 8 >ai, că po i. Nu te%am cre,ut niciodată sla'. Ea trase aer în piept, tu$i, inspiră din nou. >icDs se sufocă, str&nse din din i $i încercă să ,&m'ească. 4n com para ie cu putoarea tunelelor $i conductelor, atmosfera nu prea a(rea'ilă a Ac)eronului i se părea îm'ălsămată. 8 4ncă pu in. 4n fa a lor, forma ,veltă a celei de a doua navete co 'ora le(ăn&ndu%se spre ,ona de ateri,are, aidoma unui în(er ne(ru. 1afalele puternice de v&nt provocau tan(a.ul aparatului ()idat de ;is)op care stătea cu spatele, preocu pat cu consola de ()ida. porta'ilă. 5ontactul cu solul, 'ru tal, făcu naveta să alunece lateral $i să se oprească nu departe de centrul ,onei de ateri,are. Manevra nu era ele (antă, dar nu provocă alte stricăciuni în afară de str&m 'area unui lon.eron. 1iple? stri(ă $i sintetul se răsuci $i%i vă,u ie$ind împle%ticindu%se din clădirea din spatele său. Lăsă consola, aler(ă în înt&mpinarea lor $i trecu 'ra ul pe su' cel al lui >icDs pentru a%l sus ine. Aler(au spre aparat, c&nd 1iple? stri(ă la android! 8 Mai avem timp la dispo,i ie9 0&.&itul îi acoperi în parte răspunsul! 8 Mult= Două,eci $i $ase de minute. ;is)op părea mul umit de el însu$i. -i avea de ce. 8 Nu plecăm, îi declară în timp ce urcau, împiedic&ndu%se pe rampa de acces, $i re(ăseau căldura $i si(uran a aparatului.

;is)op rămase cu (ura căscată. 8 5e9 De ce9 Ea%l studie cu aten ie, căut&nd în ,adar în e"presia lui o urmă de falsitate. 4ntre'area lui ;is)op era naturală i n&nd cont de împre.urări. Ea se destinse. 8 4 i spun eu imediat. După ce%l în(ri.im pe >icDs $i înc)idem u$a de la c)estia asta.

1K 4n v&rful sta iei de epurare a atmosferei scăpărau me reu ful(ere, iar valvele de securitate eli'erau .eturi de a'uri. 5oloanele de (a, incandescent care se ridicau la sute de metri pe cer dădeau dovada incapacită ii re(ula toarelor de a reduce presiunile $i temperaturile a.unse în%controla'ile. ;is)op ()ida naveta spre o platformă de ateri,are si tuată pe înăl imile turnului conic, av&nd (ri.ă să răm&nă la o anumită distan ă de clădire. Survolară $i epava 022% ului. Era numai o carcasă sf&rtecată $i imo'ili,ată în fa a intrării în curte. 1iple? e"amină în trecere 'lindatul ars. 1epre,enta pentru ea monumentul ridicat e"cesului de încredere în sine $i a neputin ei te)nolo(iei moderne în fa a anumitor fenomene. 0e)icolul de transport de trupe, cu reputa ia invulnera'ilită ii, va fi în cur&nd de,inte(rat odată cu sta ia $i restul coloniei. +latforma str&mtă de ateri,are 'ătută de v&nt ie$ea din conul (i(antic, cam la o treime din înăl ime. Fusese conce pută pentru primirea 'ar.elor $i a altor aparate atmosfe rice mici, dar nu a celor de mărimea unei navete spa iale. ;is)op i,'uti totu$i să se a$e,e pe ea. +latforma (emu $i o '&rnă de sus inere se îndoi periculos, dar nu se pră'u$i. 5u a.utorul unei 'ande ade,ive, 1iple? termină asam 'larea o'iectului masiv care%i ocupa m&inile $i mintea de c&tva timp. Aruncă ruloul (olit pe .umătate $i studie lu crarea. Lăsa de dorit, iar arma pe care o concepuse încălca pro'a'il peste două,eci de re(lementări de securitate mi litară* dar nu la asta se (&ndea ea acum. Nu se pre(ătea pentru o inspec ie $i nu avea cine să%i spună că planul ei era periculos $i ireali,a'il. +rofit&nd de ră(a,ul oferit de pilotarea navetei de că tre ;is)op p&nă la sta ie, ea asam'lase vi'ratorul lui >icDs $i un aruncător de flăcări. 1e,ultatul era o armă )i'ridă, masivă $i di,(ra ioasă, dar cu o putere de tir reduta'ilă. +oate că%i va permite să se întoarcă teafără la navetă... măcar de%ar reu$i să o care. Se duse din nou în armurerie $i începu să%$i umple saco$a $i 'u,unarele cu (renade, încărcătoare de (loan e vi'rante sau cu fra(mentare, cu toate lucrurile uci(ătoare care%i erau la îndem&nă. După ce pro(ramă naveta pentru o decolare automată în ca, că platforma de ateri,are se pră'u$ea su' (reutatea ei, ;is)op părăsi postul de pilota. $i, reveni la pupa. 2re 'uia să%l a.ute pe >icDs să%$i o'lo.ească arsurile. 5apora lul era întins pe ni$te scaune* con inutul unei truse de prim a.utor era împră$tiat în .urul lui. Ni$te medicamente a.utau carnea di,olvată să se reconstituie. Durerea răm& nea de nesuportat $i fusese nevoie de mai multe in.ec ii antal(ice. Aceste produse îl mai u$urau, dar îi înce o$au privirea $i%i încetineau refle"ele. Sin(urul spri.in pe care%l putea oferi lui 1iple? ar putea fi numai de ordin moral. ;is)op o vă,u $i încercă să o facă să se ră,(&ndească. 8 1enun ă, 1iple?, c)iar dacă în ele( ce sim i. 8 Cău9 replică ea scurt fără să%$i ridice oc)ii.

8 Da. De fapt, aceasta este inclusă în pro(ramarea mea. Este a'surd să% i sacrifici inutil via a. 8 NeAt trăie!te. Au adus%o aici, a$a cum au făcut $i cu ceilal i. -tii 'ine= Descoperind un 'u,unar (ol. 4ndesă în el c&teva (re nade. 8 Este lo(ic. Nu văd de ce fiin ele acestea să%$i fi sc)im'at o'iceiurile. Dar nu aceasta este pro'lema. Im portant este faptul că ea, c)iar dacă se află aici, $ansele de a o descoperi, de a o eli'era $i de a reveni la timp sunt aproape nule. +este $aispre,ece minute, tot ce se (ăse$te în această ,onă va fi de,inte(rat $i se va presc)im'a în tr%un nor de vapori mare c&t Ne'rasDa. Nelu&nd în seamă vor'ele acestea, femeia înc)ise sa co$a. 8 >icDs, conte, pe tine pentru a o împiedica să plece. 5aporalul clipi, sc)imonosit de durere, cu oc)ii înlă crima i. 8 Nu plecăm nicăieri fără tine, afirmă el $i arătă spre arma )i'ridă. / să po i să cari c)estia aia9 Ea c&ntări ma$inăria. 8 At&t c&t va fi necesar. Apoi î$i puse saco$a pe umăr $i merse la sas. Apăsă pe un 'uton $i a$teptă cu neră'dare desc)iderea u$ii. 0&ntul $i uruitul epuratorului de atmosferă pe punctul de a e"ploda se năpustiră înăuntru. Femeia ie$i pe rampa de de 'arcare $i se opri pentru a arunca o ultimă privire în urmă. 8 +e cur&nd, >icDs. ;ăr'atul vru să se ridice în m&ini, nu putu $i fu nevoit să cadă pe o parte. 8 DAa?ne. A$a%mi ,ice. Ea veni să%i prindă m&na. 8 Ellen. >icDs dădu din cap $i se întinse din nou satisfăcut. #lasul său era um'ra celui cu care se o'i$nuise 1iple?. 8 0ino repede, Ellen. Ea în()i i $i ie$i privind drept înainte. 7$a se înc)ise. 0&ntul o împin(ea, amenin &nd să o do'oare de pe plat formă. +oate că ar fi reu$it dacă n%ar fi fost at&t de în (reunată de ec)ipament. 4n peretele turnului, e"act în fa a navetei, se aflau u$ile a două lifturi de marfă. 5omen ,ile se conformară de cum le atinse. Aici nu lipsea ener (ia. Era c)iar prea a'undentă. 4năuntru nu o a$tepta nici o creatură. 1iple? intră $i apăsă pe tasta corespun,ătoare nivelului cel mai de .os al clădirii. 5o'or&rea era lentă. Aparatul era conceput pentru transportul mărfurilor voluminoase $i fra(ile, a$a că nu se (ră'ea. +e măsură ce platforma se afunda în mărun taiele sta iei, căldura cre$tea. A'urul $uiera din toate păr ile. A'ia putea să respire. 4ncetineala co'or&rii îi lăsă timp să%$i scoată vestonul $i să%$i ia peste maiou o inută de luptă (ăsită în. navetă. Sudoarea îi lipise părul de ceafă $i de frunte pe c&nd î$i inventaria pentru ultima oară arsenalul. +este piept i se în$irau (renadele, ca o ()irlandă. Amorsă aruncătorul de flăcări $i se asi(ură că re,ervorul era plin, la fel $i în cărcătorul vi'ratorului. De data asta, nu uită să%l arme,e. De(etele%i m&n(&iară nervoase umflăturile formate în 'u,unarele pantalonilor de cartu$ele luminoase. E"amină apoi o (renadă. /'iectul ovoid îi alunecă $i că,u. Săltfi pe podea inofensiv at&ta timp c&t nu i se tră(ea c&rli(ul. 2remur&nd toată, 1iple? recuperă (renada $i o puse în tr%unui dintre 'u,unare. De$i urmase cursul de formare accelerată inut de >icDs, era perfect con$tientă că nu cu no$tea mare lucru în materie de (renade, artificii eclerante $i alte (ad(eturi militare.

5el mai (reu era că se afla sin(ură pentru prima dată de la ateri,area lui Ac)eron. 5omplet sin(ură. Nu avu timp suficient să medite,e! motoarele liftului de mărfuri înce tineau. +latforma se imo'ili,ă 'rusc $i cu$ca de si(uran ă se retractă. 1iple? ridică evile alăturate ale pu$tii lansa torului de flăcări c&nd u$ile se căscară. 7n culoar pustiu se desc)idea în fa a ei. La străluci rea sistemului de iluminare se adău(a ro$ea a incandes centă a marilor protu'erante din pere ii metalici. Din cana lele sparte scăpau $uier&nd .eturi de a'uri. +rin circuitele electrice deteriorate săreau .er'e de sc&ntei. Ma$inile scr&$neau $i (emeau supuse eforturilor impuse. 7ndeva, departe, au,ea un piston enorm care făcea 4a-ran4-4a-ran4. Se uită în st&n(a, apoi în dreapta. 4nc)eieturile m&ini lor se al'iră de c&t str&n(eau arma )i'ridă. 4i părea rău că nu avea o vi,ieră de luptă dar, cu at&ta căldură, captoarele infraro$ii nu i%ar fi fost de nici un folos. 4naintă pen tru a descoperi vi,iunea apocaliptică ima(inată de +iranesi $i Dante la un loc. Avu în fa a oc)ilor dove,ile pre,en ei creaturilor de cum trecu de prima cur'ă a pasa .ului. Materia aceasta ciudată care te ducea cu (&ndul la ră$ina epo"id acoperea evile de canali,are $i năpădea pasarelele superioare* $i acest amal(am de ma$ini $i se cre ii formau o unică alveolă. 5u a.utorul unei 'en,i ade ,ive, 1iple? fi"ase $i locali,atorul lui >icDs pe aruncăto rul de flăcări $i privea cadranul ori de c&te ori îndră,nea să%$i co'oare privirea. Aparatul func iona mereu $i o ()i da spre emi ătorul re(lat pe frecven a sa. / voce ec)ili'rată $i artificială răsună în culoar, fă c&nd%o să tresară. 8 Aten iune= Alarmă ro$ie. Evacuare imediată. +er sonalul dispune de paispre,ece minute pentru a a.un(e în perimetrul de securitate. Diodele locali,atorului îi indicau în continuare o direc ie $i o distan ă. 1iple? reluă înaintarea. 5lipea mereu din pricina sudorii care îi cur(ea pe frunte, iar v&rte.urile de a'ur îi reduceau considera'il c&mpul vi,ual. Ni$te semnale luminoase luminau un pasa. lateral. / mi$care. Se răsuci $i aruncătorul de flăcări scuipă napalm spre un demon ima(inar. Nimic. Mon$trii o'serva seră oare lim'a de foc a armei9 N%avea vreme de astfel de (ri.i. +orni iar, că,nindu%se să nu tremure. 4ncerca să nu se (&ndească dec&t la informa iile furni,ate de către locali,ator. După aceea a.unse la cercul inferior al infernului. 2re'uia acum să se aventure,e în alveolele interne $i vedea înăuntrul pere ilor forme sc)eletice! trupurile nă păstui ilor coloni care fuseseră du$i în aceste locuri pentru a servi drept incu'atoare pentru em'rionii e"tratere$tri. A$a cum erau prin$i în ră$ină, păreau ni$te insecte fi"ate în 'locuri de am'ră. Semnalul aparatului se amplifică $i o îndrumă spre st&n(a. La fiecare cotitură $i la fiecare intersec ie, avea (ri.ă să aprindă un cartu$ luminos cu înt&r,iere $i să%l pună pe podea. -tia că se va pierde în acest la'irint fără aceste repere care o vor a.uta să%$i re(ăsească drumul la întoar cere. 7n pasa. era at&t de str&mt înc&t fu nevoită să se strecoare pe o parte. +rin fa a ei se în$irau e"presii c)i nuite, coloni ,idi i, cu trăsături fi"ate într%un rictus or(anic. Sim i cum ceva o în)ă ă din mers. #enunc)ii i se înmuiară $i i se tăie respira ia $i nu mai apucă să urle. Dar m&na era omenească $i apar inea unui corp captiv cu c)ip familiar. Fi(ura lui 5arter ;urDe. #eamătul pe care%l au,i nu mai avea nimic omenesc! 8 (iple5. '6ută-mă. Simt ceva /n mine. 2oamne, mi!că. 7, 2umnezeule... Se )ol'a la e. Depă$ise stadiul ororii. Nimeni nu me rita o asemenea pedeapsă. 8 Eine.

De(etele 'ăr'atului se c)irciră pe (renadă. Apoi 1iple? îi scoase si(uran a $i se îndepărtă în (ra'ă. 0ocea artifi cială a sta iei se făcu din nou au,ită. Acum avea o nuan ă de intona ie mecanică. 8 +ersonalul dispune de unspre,ece minute pentru a a.un(e în perimetrul de securitate. Se afla în prea.ma sursei semnalului ei atunci c&nd (renada e"plodă în urma ei. 7nda de $oc fu (ata să o do 'oare. / a doua defla(ra ie, încă $i mai puternică, se pro duse în ad&ncurile sta iei. / sirenă porni să (eamă $i ansam'lul instala iilor se cutremură. 1iple? trecu de o altă cotitură, pre(ătită să suporte un $oc, fiindcă telemetrul locali,atorului a.unsese la ,ero. ;ră ara emi ătoare a lui NeAt era pe .os, spartă. /c)iul său verde lucea în con tinuare. 1iple? se re,emă de un perete. Se sf&r$ise totul. Nu mai era nici o speran ă pentru (ă sirea lui NeAt. /c)ii feti ei se desc)iseră pe .umătate $i ea descoperi temni a. Era înc)isă într%o structură în formă de st&lp, alături de o mul ime de lucruri ovoide. -tiu de îndată des pre ce era vor'a. 4nainte de a fi captura i sau uci$i, c& iva coloni reu$iseră să ia cu ei ni$te ouă de acest fel. Dar cele pe care le aduseseră cu ei erau (oale, desc)ise în v&rf. Acestea erau intacte. 5eea ce se (ăsea în oul cel mai apropiat tre'uie să fi vă,ut că ea%$i revenise, deoarece coc)ilia fremătă $i se desc)ise aidoma unei flori )idoase. / mică creatură umedă se mi$ca în interior. +arali,ată de spaimă, NeAt nu putea să%$i ia oc)ii de la picioarele de artropod care apărură în afara oului. Se iveau unul c&te unul. -tiind prea 'ine ceea ce urma să se înt&mple c&t de cur&nd, feti a urlă. 1iple? au,i stri(ătul $i se lansă spre punctul său de ori(ine. Fascinată $i în acela$i timp în(ro,ită, NeAt privea mon strul ie$ind din ou. Făcu un scurt popas în v&rf, c&t să%$i recupere,e for ele $i de a se orienta, apoi se răsuci spre copil. 7rma să sară pe ea c&nd 1iple? dădu 'u,na în sală $i apăsă pe tră(aciul vi'ratorului. #lontele făcu ăndări creatura str&nsă înaintea saltului. Ful(erul defla(ra iei lumină silueta unui adult din apro piere. Fiin a o atacă pe intrusă $i fu catapultată îndărăt de două descărcări ale pu$tii. 1iple? avansă continu&nd să tra(ă, cu fa a sc)imonosită de o furie uci(ătoare. Lucrul acela se clătina spasmodic $i femeia îl termină cu aruncătorul de flăcări. Focul nimicea cadavrul $i 1iple? aler(ă la NeAt. Su' stan a ră$inoasă a coconului ce o învăluia pe feti ă nu se întărise încă $i ea putu să se eli'ere,e. 1iple? se ()emui cu spatele la NeAt. 8 0ino, urcă la 'ord. NeAt î$i puse picioarele în .urul taliei adultului $i 'ra ele în .urul (&tului. 8 -tiam că o să vii, afirmă ea cu o voce a'ia percep ti'ilă. 8 5&t voi trăi, nu te voi a'andona. Dar tre'uie să ple căm de aici. Eine%te, NeAt. A(a ă%te 'ine= N%am cum să te a.ut pentru că va tre'ui să folosesc armele. Nu vă,u înclinarea capului copilei, dar sim i mi$carea în spinarea ei. 8 4n ele(. Nu% i fie frică. N%o să% i dau drumul. 1iple? vă,u ceva mi$cător, departe, în dreapta. Arse ouăle cu aruncătorul de flăcări înainte de a%$i îndrepta arma spre creaturile care se apropiau. De$i presc)im'ată într%o tor ă vie, una dintre ele continua să înainte,e $i fe meia tre'ui să utili,e,e vi'ratorul pentru a o arunca în aer. Apoi 1iple? tre'ui să 'ată în retra(ere. 5&nd se lăsă în .os pentru a trece pe su' o masă cilindrică, lucioasă, un sunet strident o asur,i 8 vaietul unor sirene $i stri(ă tele creaturilor care dădeau năvală. Ar fi vă,ut%o mai devreme dacă $i%ar fi ridicat privirea intr&nd în sală. 0i,iunea era insuporta'ilă $i sim i de,nă de.dea. / formă (i(antică printr%un nor de a'uri

ro$ietici! era re(ina e"tratere$trilor, a$e,ată pe ouăle sale, aidoma unei enorme insecte%;uda v&scoase. Eeasta era înarmată cu col i nemăsura i. +oseda două picioare $i patru mem 're anterioare cu ()eare, str&nse pe un a'domen încordat. 5orpul (i(antic era format dintr%un 'u,unar tu'ular mem'ranos suspendat între numeroasele evi de canali,are. 1iple? i$i dădu seama că trecuse pe su' acest 'u,unar sc&r'os cu c&teva secunde mai devreme. /uă fără număr se rosto(oleau înăuntrul acestui sac a'dominal, în direc ia unui tu' ovipo,itor palpit&nd! era o înspăim&ntătoare 'andă de asam'lare or(anică. A.unse la capătul traseului, ie$eau la aer li'er, lucind din cau,a umorii v&scoase $i erau str&nse de lucrători. Aceste versiuni miniaturale ale solda ilor aler(au de colo% colo fără să%i 'a(e în seamă pe cei doi oameni pre,en i printre ei* nu se (&ndeau dec&t la sarcina lor, care consta în ducerea la loc si(ur a ouălor depuse de re(ina lor. 1iple? î$i aminti (esturile lui 0as@ue,. Ac ionă pompa aruncătorului de (renade $i trase de patru ori. +roiectilele pătrunseră în 'u,unarul a'dominal $i e"plodară, sf&rte c&nd mem'rana delicată. /uăle $i tone de su'stan ă (ela tinoasă se revărsară pe .os. 1e(ina c)irăia tur'ată* 1iple? mer(ea cu spatele folosind aruncătorul de flăcări pentru a calcina totul în prea.mă. /uăle se scof&lceau iar solda ii $i lucrătorii dispăreau în acest infern. 1e(ina se înăl a deasupra măcelului $i se ,'ătea în v&lvătaie. De 1iple? se apropiară doi solda i. 7n clăm pănit o anun ă că încărcătorul e (ol. 4l e.ectă rapid, plasă unul nou $i apăsă pe tră(aci. Asediatorii fură secera i de (loan ele vi'ratoare. Nu%i păsa dacă aceste inte erau de.a moarte. Aler(&nd spre liftul de mărfuri, ea tră(ea în tot ce avea aspect or (anic. A'urul $i sudoare o or'eau, dar cartu$ele pe rare le instalase pentru a însemna drumul erau ca ni$te neste mate sclipitoare în inima )aosului. Sirenele urlau $i în trea(a sta ie era scuturată de convulsii violente. 2recu în fu(ă pe l&n(ă unul dintre semnele luminoase, se opri alunec&nd, se răsuci $i porni din nou împleticindu%se, ca într%un vis. Din cau,a epui,ării i se părea că ,'oară la c& iva metri deasupra podelei metalice. 4n urmă, re(ina tră(ea de sacul a'dominal sf&rtecat, de care apoi se de'arasă. 4năl ată pe picioare, aidoma unei coloane de templu, înainta (reoaie, strivind ma$inile, coco nii, lucrătorii, tot ce se (ăsea în calea ei. 1iple? se folosea de aruncătorul de flăcări pentru a de(a.a culoarul pe care mer(ea. 5&nd a.unse în dreptul liftului de mărfuri, re,ervorul aparatului era (ol. +latforma pe care venise era distrusă de căderile de fra(mente desprinse din construc ie. Apăsă pe celălalt 'uton de apel $i au,i (eamătul motorului. 5elălalt lift se desprindea de nivelele superioare, pornind lun(a co'or&re c&nd, deodată, un urlet înspăim&ntător o făcu să se în toarcă. Departe, o creatură lucioasă venea spre ea, făc&ndu%$i loc cu frene,ie prin la'irintul de evi de canali,are. 1iple? verifică vi'ratorul. 4ncărcătorul era (ol. Nu avea de re,ervă $i nu%i mai rămăseseră nici (renade. Aruncă arma )i'ridă, inutilă, aproape mul umită că nu mai tre'uia să care această povară. 5o'or&rea liftului era prea lentă. /'servă o scară l&n(ă două tu'uri de ascensor $i urcă pe primele 'are. 4n spate, NeAt era u$oară ca un ful(. 7n enorm 'ra ne(ru ,v&cni ca un piston $i ni$te ()eare tăioase ca 'riciul i,'iră în podea $i pătrunseră în metal, la c& iva centimetri de picioarele ei. 8i acum /ncotro# Nu%i mai era frică. Nu avea timp să cede,e panicii. Era prea preocupată ca să fie în(ro,ită.

Acolo! o scară spre nivele superioare ale sta iei. 2rep tele se ondulau $i vi'rau. Instala iile începeau să se pră 'u$ească. 4n urma ei, o mata)ală se i,'i de peretele meta lic $i podeaua se afundă. +rin plăcile (roase de alia. tre cură col ii $i ()earele. 8 +ersonalul dispune de două minute pentru a a.un(e în perimetrul de securitate, anun ă vocea tristă a sta iei pe cei care mai erau în stare să o asculte. 1iple? alunecă $i se lovi cu (enunc)iul de metal. Du rerea o sili să mai ,ă'ovească. +e c&nd î$i mai tră(ea su fletul, ,(omotul motorului o făcu să se uite în .os. Liftul de marfă î$i începuse ascensiunea $i ca'lurile se t&n(uiau. Ea o luă din loc imediat. 5utia cu (rila. urca $i nu era dec&t o e"plica ie= A.unse la o u$ă care dădea pe platforma de ateri,are a nivelului superior. 5u NeAt încă a(ă ată în spinare, 1iple? împinse panoul $i fu năpădită de v&rte.uri de v&nt $i fum. Naveta dispăruse. 8 ;is)op= Stri(ătul îi fu luat de o rafală de v&nt, în timp ce ea scruta nelini$tită cerul. 8 ;is)op= NeAt suspina la (&tul ei. 7n vaiet îi atrase aten ia! cu$ca liftului de marfă apăru încet. Ea dădu îndărăt p&nă la 'alustrada din .urul platformei. Femeia $i copilul se aflau la al ,ecelea nivel deasupra solului, iar peretele sta iei de epurare a atmos ferei era neted ca sticla. Nu puteau nici să urce, nici să co'oare* nu aveau nici măcar o conductă de aerisire în care să se adăpostească. +latforma se ,(udui din pricina unei e"plo,ii care sfă r&mă p&ntecele sta iei. Ni$te '&rne metalice se îndoiră $i 1iple? era să%$i piardă ec)ili'rul. 4ntr%un tumult asur ,itor, un turn de răcire se pră'u$i ca un copac tăiat. Sis temele de securitate nu reu$eau să ,ă(ă,uiască reac ia în lan $i e"plo,iile se succedau. Dincolo de u$ă, liftul se opri $i u$a%(rila. începu să se desc)idă. 8 4nc)ide oc)ii, dra(a mea, îi murmură lui NeAt. Feti a dădu din cap cu (ravitate. +ricepuse ce avea de (&nd 1iple? care încălecase de.a 'alustrada. Se vor pră 'u$i! moartea era si(ură $i rapidă. 5&nd femeia era (ata să se arunce în (ol, vă,u naveta, aproape deasupra lor. +ropulsoarele ră(eau, dar urle tul v&ntului acoperise ,(omotul apropierii ei. 5atar(ul de încărcare era desfăcut! un lun( pilon metalic întins spre ele, precum de(etul Domnului. 1iple? nu avea )a'ar cum de reu$ea ;is)op să se men ină la punct fi", pe furtuna asta, dar pu in îi păsa. Au,i în spate vocea sta iei. 8 +ersonalul dispune de trei,eci de secunde pentru a a.un(e... Sări pe catar(ul de încărcare $i se a(ă ă. ;ra ul metalic începu de.a să se retracte,e în 'uncărul de îm'arcare al navetei. / clipă mai apoi, suflul (i(anticei e"plo,ii care distruse sta ia îm'r&nci aparatul, al cărui tren de ateri,are se i,'i de o înc&lceală de fra(mente de panouri, platforme $i evi. Metalul scr&$ni pe metal. Sarcina suplimentară ame nin ă pe moment cu pră'u$irea navetei. 5&nd a.unseră în 'uncăr, 1iple? se repe,i la un scaun pe care se le(ă împreună cu NeAt. Se uită la postul de pilota.! ;is)op încerca să păstre,e controlul aparatului. C(omotul pr@dus de trenul de ateri,are care se retracta stră'ătu întrea(a navă. 5&nd înc)eie )arna$amentele de securitate, o luă pe NeAt în 'ra e $i stri(ă! 8 +orne$te, ;is)op= Ansam'lul nivelului inferior al sta iei dispăru într%o sferă infernală în e"pansiune, iar solul începu să erupă. +ăm&nt $i metal laolaltă se de,inte(rară. +ropulsoarele na vetei furni,ară for a de împin(ere ma"imală, iar accelera ia re,ultată le strivi pe 1iple? $i NeAt în scaunul lor. 4n aceste condi ii nu mai era vor'a

de o plasare normală pe or'ită. ;is)op men inea întrea(a putere a motoarelor pen tru a permite navetei să se ridice în pofida ura(anului. 1iple? sim i cum între(ul corp protesta, dar îl implora în (&nd pe ;is)op să accelere,e. +ărăsiră cerul palid al Ac)eronului pentru a intra în ne(reala cosmosului $i norii de su' ei se aprinseră într%o străluminare. / 'ulă de (a, supraîncăl,ită plesni în troposferă. 7nda de $oc a e"plo,iei nucleare ,(&l &i aparatul, dar nu%i provocă nici o avarie. 1iple? $i NeAt se uitară pe )u'lou $i vă,ură străluci rea or'itoare pierind în urma lor. Apoi NeAt că,u pe umărul femeii $i începu să pl&n(ă înceti$or. 1iple? o le (ăna m&n(&ind%o de păr. 8 E 'ine acum, dra(a mea. Am reu$it. S%a terminat. 4n fa a lor, masa dis(ra ioasă a lui Sulaco adăsta pe or 'ită (eosta ionară. +ilotată de ;is)op, naveta urcă p&nă c&nd cle$tii de amarare o prinseră $i o traseră în 'uncăr. 7$ile e"terioare ale sasului se înc)iseră, luminile automate se aprinseră în cala um'roasă $i pustie $i o sirenă î$i curmă urletul. 5ăldura propulsoarelor fu evacuată în timp ce caverna de o el se umplea de aer. 4n interiorul navetei, 1iple? în(enunc)e l&n(ă >icDs. ;ăr'atul era incon$tient, $i se uită între'ătoare la android. 8 Am fost nevoit să%i mai fac o in.ec ie cu antal(ice. Spunea mereu că nu are nevoie, dar nu s%a împotri vit atunci c&nd i%am făcut%o. 5iudat lucru, durerea. -i încă $i mai ciudată atunci c&nd anumite persoane se prefac că nu o simt. Mi se înt&mplă c&teodată să fiu fericit de na tura mea sintetică. 8 2re'uie să%l ducem imediat la infirmeria lui Su laco, răspunse ea, ridic&ndu% se. Ia%l de 'ra e, eu îl iau de picioare. ;is)op ,&m'i. 8 Deocamdată se odi)ne$te $i ar fi de preferat să fie c&t mai pu in deplasat. -i apoi, e$ti epui,ată. -i eu, de alt fel. Nu ar fi mai simplu să căutăm o tar(ă9 Ea e,ită, se uită la >icDs $i apro'ă. 8 Ai dreptate. 5u NeAt în 'ra e, ea mer(ea înaintea androidului prin culoarul ce ducea la sas. Se vor întoarce la >icDs cu o tar(ă automotrice peste c&teva minute. ;is)op părea să fi devenit dintr%o data vor'ăre . 8 Sunt de,olat că te%am speriat atunci c&nd a i ie$it pe platformă $i nu ai mai vă,ut naveta. Dar locul devenise prea insta'il. Mi%era teamă să nu pierd aparatul! era mai simplu $i mai si(ur să plec pentru a răm&ne la punct fi" în aer, ceva mai departe. Mai aproape de sol, v&nturile erau mai pu in violente. /rientasem o cameră pe u$a clădirii pentru a vedea c&nd ie$i i. 8 A$ fi preferat să $tiu $i eu... 8 Desi(ur, dar tre'uia să mă înv&rt pe sus, cu spe ran a că situa ia îmi va permite să vă recupere,. 4n lipsa unui om care să îmi dea ordine, tre'uia să iau sin(ur ni$te )otăr&ri, în func ie de pro(ramarea mea. Sunt sincer de ,olat că nu am ac ionat mai 'ine. Erau în mi.locul rampei de îm'arcare c&nd ea se opri, puse m&na pe umărul sintetului $i privi ad&nc în oc)ii artificiali. 8 Ai ac ionat foarte 'ine, ;is)op. 8 >m... mul umesc, eu... Nu termină ceea ce avea de spus $i î$i concentră aten ia spre ceea ce ,ărise la limita c&mpului său vi,ual. Nu era nimic. / simplă picătură de lic)id că,ută pe planul încli nat, l&n(ă 'ocanc. 5ondensare, sudoarea navetei. Dar picătura începu să sf&r&ie $i să roadă rampa me talică. Era acid.

7n o'iect tăios $i lucitor &$ni din pieptul său, impro$%c&nd%o pe 1iple? cu fluidul intern, lăptos al androidu lui. #)impele uneia dintre aceste creaturi, care fiind at&t de (ros nu putea apar ine dec&t re(inei lor, se înfipsese în spatele său străpun(&ndu%l. ;is)op se ,v&rcolea emi &nd ni$te sunete mecanice fără sens $i se a(ă ă de acul imens care%l ridica încet. 1e(ina se ascunsese într%unui din lăca$urile trenului de ateri,are. +lăcile care înc)ideau de o'icei acest compartiment fuseseră îndoite sau smulse. Ea rămăsese nevă,ută p&nă c&nd ie$ise din ascun,ătoare. Apuc&nd%l pe ;is)op în doi dintre cle$ti, re(ina îl rupse în două $i aruncă .umătă ile. Fascicolele rotitoare ale (irofarurilor se o(lindeau în luciul mem'relor ei ne(re* co'ora încet pe punte. Se mai ridica încă fum din arsurile provocate de aruncătorul de flăcări al lui 1iple?. Acidul picura din rănile mai pu in însemnate, care se cicatri,au de.a. 5ele $ase mem're erau desfăcute, după o (eometrie monstruoasă. 1iple? rămasa ea intuită* reac ionă în sf&r$it $i o puse pe NeAt pe punte cu oc)ii pe făptura de co$mar care co 'ora spre ea. 8 Fu(i= NeAt o ,'u()i spre o stivă de cutii $i materiale. 1e(ina că,u pe punte $i se răsuci în direc ia mi$cării pe care o sesi,ase. 1iple? dădu înapoi. Flutura m&inile, stri(a, se str&m'a, sărea în sus... pentru a atra(e asupra ei aten ia monstrului. Ac iunea ei î$i atinse scopul. 5reatura pivotă. 5u o rapiditate incredi'ilă, in&nd cont de mărimea ei, $i porni spre 1iple? care aler(a de.a în direc ia marii u$i interne de la celălalt capăt al 'uncărului. 4n spatele ei, podeaua vi'ra su' la'ele monstrului. Femeia trecu peste pra( $i lovi cu m&na întrerupătorul de înc)idere. 7$a '&,&i $i% i e"ecută ordinul imediat. C(o motul impactului se repercută p&nă în cală c&nd creatura, dusă de av&nt, se ,dro'i de o'stacol. Fără a pierde timpul pentru a vedea dacă panoul re ,istă, 1iple? se strecură rapid printre ni$te forme masive $i întunecate în căutarea aceleia care o interesa. 4n 'uncărul de îm'arcare, aten ia re(inei îi fu de turnată de la acel o'stacol de o mi$care= +odeaua era stră 'ătută de o re ea de canale, ca ni$te tran$ee, prote.ate de (rila.e de metal. Era destul loc pentru NeAt, care se $i strecurase acolo $i, după ce pătrunse printr%o trapă, copilul începu să se t&rască cu toată vite,a spre cealaltă e"tremi tate a calei. 5reatura urmărea mi$cările lui NeAt $i ()earele ei se năpustiră $i smulseră o parte din (rila. e"act în dreptul călc&ielor ei. Feti a încercă să se deplase,e $i mai repede, contorsion&ndu%se frenetic în timp ce o altă (rilă dispărea la c& iva centimetri în urma ei. 1e(ina urma să smul(ă placa su' care se refu(iase co pilul, dar se imo'ili,ă! au,ise desc)i,&ndu%se u$a (rea, sc&r &ind. 4n pra( se înăl a o siluetă masivă cu mem're prevă,ute cu numeroase articula ii. La comen,ile acestui monstru de o el de două tone, 1iple? înaintă. M&inile îi erau v&r&te în mănu$ile 'ra elor telemanipulatoare ale ma$inii de încărcat, iar picioarele ei deplasau ni$te comen,i similare. 4m'răcată în această ma $ină vie ca într% o armură ci'ernetică, mer(ea drept spre re(ină. +icioarele încărcătoarei 'u'uiau pe puncte $i fa a lui 1iple? se metamorfo,ă într%o mască a furiei materne de pe care dispăruse frica. 8 N%o atin(e, sc&r'oaso= 1e(ina produse un scr&$net înspăim&ntător $i se nă pusti asupra adversarului mecanic. 1iple? comandă o mi$care a 'ra ului cu care încăr cătoarele $i celelalte ma$ini de acest fel nu erau o'i$nuite, dar aparatul se supuse docil. 7n enorm mem'ru )idraulic

se a'ătu asupra estei re(inei $i o aruncă peste un panou. 5reatura reac ionă instantaneu $i $ar.ă din nou, pentru a fi înt&mpinată de un rever de cel pu in o tonă. 5ă,u răsturn&ndu%se într%o stivă de mărfuri. 8 Apropie%te= urla 1iple? r&n.ind. Apropie%te, (&n(anie= ;ălă'ănind coada, re(ina, tur'ată, atacă ma$ina pentru a treia oară. ;ra ele ei 'iomecanice se a'ătură peste cele pur mecanice ale încărcătoarei. Acul ei (ros i,'ea în flancurile $i p&ntecele ma$inii fără să o distru(ă. 1iple? para loviturile $i riposta prin cro$euri. Dădea înapoi încărcătoarea $i pornea mersul înainte astfel înc&t 'ra ele ma $inii sale să fie plasate între ea $i re(ină. 4n timpul confruntării, ele striveau lă,i, aparate $i alte ma$ini mai mici! tot ceea ce se nimerea în calea lor. ;uncărul era ,druncinat de tumultul luptei necru ătoare dintre cei doi dra(oni. 4nc)i,&nd m&inile ei mecanice puternice pe două dintre cele patru mem're anterioare ale creaturii, 1iple? str&nse $i de(etele ei c&t putu de tare înăuntrul mănu$ilor telemanipulatoare, ,dro'ind 'ra ele re(inei care se contor siona de furie. #)earele celorlalte două m&ini a.unseră la c& iva centimetri de postul de conducere a încărcătoarei, amenin &nd%o cu sf&$ierea pe minuscula făptură ome nească. 1iple? înăl ă 'ra ele $i%$i ridică adversara. Moto rul ma$inii (emu! considera această sarcină e"cesivă. La'ele posterioare ale creaturii ,(&riară ma$ina, deform&nd ca'ina de securitate care o adăpostea pe conductoare. După aceea, easta ori'ilă se înclină către 1iple? $i desc)ise 'otul. Fălcile interne &$niră spre femeie. Aceasta se lăsă în .os iar col ii se i,'iră de spătarul scaunului într%o e"plo,ie de 'ale v&scoase. Acidul (ăl'e.it se înspuma pe 'ra ele )idraulice ale ma$inăriei $i începea să se scur(ă spre ca 'ina de securitate. 1e(ina smulse ni$te evi su' presiuna $i un lic)id s&n(eriu i,'ucni din toate păr ile. Fluidul vital al ma$inii $i cel al creaturii se amestecară. Lipsită de presiunea )idraulică pe o latură, încărcătoarea se pră'u$i. 1e(ina se plasă deasupra, ferindu%se de 'ra ele de metal. 5ăuta să desc)idă cu$ca de securitate. 1iple? lovi unul dintre întrerupătoarele ta'loului de 'ord ale ma$inăriei $i flama al'ăstruie a unui aparat de sudură i,'ucni în fa a monstrului care urlă $i se dădu înapoi, lu&nd cu el în cădere $i încărcătoarea. 5&nd cei doi titani se pră'u$iră, între(ul 'uncăr se înv&rti în oc)ii dispera i ai lui 1iple?, dar rămase lipită de scaun datorită c)in(ilor de si(uran ă. Ma$ina, 'iomecanoidul $i vietatea umană se rosto(oliră în pu ul rectan(ular al sasului. 4ncărcătoarea că,u peste e"traterestru, strivind o parte din torsul său $i imo'ili,&ndu%l su' (reutatea ei. Acidul se scur(ea din corpul crea turii rănite. 1iple? manipula cu disperare comen,ile aparatului. Acidul $iroind a.un(ea la u$ile sasului! fumul se ridica de.a, indic&nd faptul că de.a î$i croia drum prin alia.. Dincolo de sasul e"terior era neantul. Ici $i colo apărură c&teva (ăuri $i femeia se ,'ătea încă pentru a scăpa de c)in(ile scaunului. Aerul începea să iasă din Sulaco, aspirat fiind de vidul nesătul al spa iului cosmic. 7n suflu de aer pătrunse în 'uncăr $i 1iple? i,'uti în sf&r$it să iasă din ma$ină. Sări peste o 'altă de acid fume(&nd $i apucă 'arele inferioare ale scării încastrate în perete. 5u o m&nă lovi comanda de si(uran ă a u$ii in terne a sasului* panourile porniră imediat să se înc)idă uruind, aidoma unor fălci de o el, e"act deasupra ei. 1i ple? î$i reluă cu repe,iciune urcu$ul. Su' ea, acidul î$i continua lucrarea $i (ăurile se lăr (iră, se împreunară. Suflul de aer scăp&nd în spa iu se făcea $i mai violent $i%i încetinea ascensiunea. NeAt plecase din re eaua de canali,are din podea $i se ascunsese în pădurea de re,ervoare de (a,* atunci c&nd încărcătoarea, 1iple? $i monstrul se rosto(oleau prin pu ul sasului, ea scosese căp$orul pentru a vedea mai 'ine.

Deodată, v&ntul îi aspiră picioarele $i parcurse toată puntea într%o lunecare lun(ă, în direc ia sasului. ;is)op, sau mai 'ine ,is ceea ce%i mai rămăsese din trunc)i o vă,u apropiindu%se pe feti a care se ,v&rcolea url&nd. Se prinse 'ine cu o m&nă $i o întinse pe cealaltă. #ra ie preci,iei ci'ernetice a (estului său, reu$i să%$i str&n(ă de(etele pe cordonul feti ei care trecea pe l&n(ă el. 0&ntul fu nevoit să renun e la pradă $i se mul umi s%o $fic)iuie săl'atic. 5apul lui 1iple? ie$i din pu ul sasului. 7rma să urce pe punte, c&nd ceva se frecă de (le,na st&n(ă. -i se a(ă ă de ea. Cdruncinătura era să o facă să%i smul(ă 'ra ele. Se prinse cu disperare de ultima 'ară a scării, care se afla la vreo trei,eci.de centimetri deasupra pun ii. 7$ile interne ale sasului continuau să se apropie uruind $i dacă nu reu $ea să%$i eli'ere,e repede (le,na, va sf&r$i ca ;is)op. Să se lase să cadă pentru a scăpa9 Su' ea, u$ile e"terne ale sasului (emură. / parte din înveli$ul lor ros de acid se surpă. 4ncă înc&lcite într%un ori'il amal(am, încărcătoare $i re(ină se îm'r&nciră. 1iple? era trasă în .os! 'ra ele nu mai re,istau, dar ()eata îi alunecă. +iciorul se eli'eră 'rusc. 5u pre ul unui efort de care nu s%ar fi cre,ut capa'ilă, se coco ă în sf&r$it pe punte* o clipă mai apoi u$ile interne ale sasului clămpăniră. 4n pu re(ina scoase un $uierat furios $i%$i folosi $i ea ultimele resurse de ener(ie. 4ncărcătoarea scr&$ni, sc&r &i, împinsă de creatură. Fiin a se de(a.ase în parte, c&nd u$ile e"terne m&ncate de acid cedară în totalitate. ;ucă i de metal, 'ule de acid, re(ina $i încărcătoarea, fură proiectate în spa iu. 1iple? se ridică $i se îndreptă spre )u'loul cel mai apropiat cu mers împleticit. 1e(ina fu proiectată în afara c&mpului (ravita ional artificial al lui Sulaco. 7rl&nd $i înver$unată încă pe încărcătoare, creatura se îndepărtă, înv&rtindu%se, spre lumea inospitalieră de care încercase să fu(ă. 1iple? se uită la ea p&nă c&nd a.unse o pată, un punct pe care%l în()i iră norii lui Ac)eron. 4n 'uncăr, aerul formă c&teva v&rte.uri, apoi se potoli. Sistemele de reciclare de pe Sulaco lucrau la înlocuirea o"i(enului pierdut în spa iu în ultimele momente ale luptei. ;is)op nu%i dăduse drumul lui NeAt. Din trunc)iul sec ionat at&rnau ni$te or(ane interne artificiale $i ni$te ca 'luri sf&r&itoare. +leoapele se desc)iseră $i se înc)iseră $i capul tresări pe nea$teptate, lovind puntea. 1e(ulatoa rele sale interne putuseră să întrerupă )emora(ia fluidu lui vital $i luptau pentru reducerea consecin elor rănilor sale (rave. +e mar(inea sf&$iată, ni$te încrusta ii al'icioase erau parcurse de sc&ntei. Androidul reu$i să sc)i e,e un ,&m'et c&nd o vă,u pe 1iple? apropiindu%se. 8 N%a fost rău, pentru un om. 1eu$i să%$i controle,e pleoapele c&t să%i facă apoi cu /c)iul. 5u mers nesi(ur, 1iple? a.unse la NeAt, uluită. 8 Mamă... mamă9 8 Sunt aici, dra(a mea, sunt aici. / luă pe feti ă în 'ra e $i o str&nse la piept înainte de a o duce în compartimentele ec)ipa.ului. 4n .urul ei, ma$inile imensei nave ,um,ăiau lini$titor. A.unse la sec ia medicală $i se întoarse în 'uncăr cu o tar(ă. ;is)op îi afirmă că el putea să a$tepte $i, asistată de tar(a automotrice, îl întinse deasupra pe >icDs. ;ăr'atul dormea încă, $i%l transportă p&nă la infirmerie. E"presia infan teristului era lini$tită, era destinsă. Nu asistase la de,no dăm&nt, 'ucur&ndu%se de efectele 'inefăcătoare ale in.ec iei practicate de către ;is)op.

Sintetul ,ăcea pe punte, cu m&inile încruci$ate pe piept $i cu oc)ii înc)i$i. 1iple? n%ar fi putut spune dacă era mort sau dormea. Alte persoane mai calificate vor sta'ili acest lucru c&nd vor a.un(e pe +ăm&nt. Somnul $ter(ea de pe fa a lui >icDs duritatea o'i$nuită. +entru prima dată, 1iple? îl vedea ca pe oricare altă fiin ă umană, seducătoare, de$i epui,ată. Dacă nu era el, ea $i%ar fi pierdut via a. Numai Sulaco ar fi supravie uit! cocă (oală a$tept&nd în ,adar întoarcerea oamenilor. Ea se (&ndi să%l tre,ească, dar renun ă. După ce se va asi(ura că func iile lui vitale se vor sta'ili,a $i cicatri,area rănii produse de acid se afla pe calea cea 'ună, se va instala într%unui din c)esoanele crio(enice. Studie sala de )ipersomn. Avea de pre(ătit trei c)esoane. 5)iar dacă mai trăia, ;is)op nu avea oricum nevoie. 1iple? merse prin culoar înso ită de NeAt. 5opila o trase de m&nă pentru a o între'a! 8 Acum o să dormim9 8 A$a%i NeAt. / să dormim. 8 -i n%o să visăm ur&t9 1iple? se aplecă spre fa a luminoasă ridicată spre ea $i ,&m'i. 8 Nu, dra(a mea. 5red că vom avea am&ndouă ni$te vise foarte frumoase. SFX1-I2