You are on page 1of 52

1. Protocoale,modelarea i analiza re elelor de comunica ii 1.1 . Protocolul IPX. Avantaje i dezavantaje.

Netware IPX este un protocol bazat pe datagrame (fara conexiune). Termenul fara conexiune inseamna ca atunci cand o aplicatie foloseste IPX pentru a comunica cu alte aplicatii din cadrul retelei, nu este stabilita nici o conexiune sau cale de date intre cele doua aplicatii. Deci, pachetele IPX sunt trimise catre destinatiile lor, dar nu se garanteaza si nici nu se verifica faptul ca acestea ajung sau nu la destinatie. Termenul datagrama (datagram) desemneaza faptul ca un pachet este tratat ca o entitate individuala, care nu are nici o legatura sau relatie secventiala cu alte pachete.IPX executa functii echivelente nivelului retea din modelul OSI. Aceste functii includ adresare, rutare si transfer de pachete pentru schimburi de informatie, functiile IPX fiind dedicate transmisiei de pachete in cadrul retelei. Avantaje si dezavantaje Deoarece IPX executa doar sarcinile nivelului retea din modelul OSI, ofera beneficiile vitezei si performantei care rezulta din incarcarea mica pe care o produce. Totusi, serviciile IPX sunt insuficiente daca sunt necesare garantiile nivelului transport. IPX este deci folosit in cazul in care este potrivit tipului particular de aplicatie, alegand in functie de caz IPX sau SPX. Principalele avantaje si dezavantaje ale IPX sunt: Disponibilitatea simultana a sursei si destinatiei nu este necesara, deoarece nu exista o conexiune predeterminata. Totusi, sursa nu primeste nici o confirmare a faptului ca destinatia a primit datele; Flexibilitatea in rutarea pachetelor este mare, deoarece nu este necesara o ruta predeterminata a pachetelor; Pachetele pot fi trimise catre destinatii multiple pur si simplu prin duplicarea pachetului si schimbarea adresei destinatie. Un mesaj se poate trimite folosind IPX prin plasarea mesajului in portiunea de date a unui pachet IPX, la fel ca si punerea unui mesaj intr-un plic. Headerul pachetului IPX trebuie sa contina reteaua destinatie, numerele de nod si soclu (adica adresa la care trebuie trimis pachetul). IPX trimite fiecare pachet individual prin diferite subretele (posibil pe diferite rute pentru a profita de traficul mai scazut) pana cand pachetul atinge destinatia. Deoarece fiecare pachet este o entitate individuala, rutarea si secventierea pachetelor poate sa varieze. Cand pachetul ajunge, sursa nu primeste nici o informatie privind livrarea cu succes a pachetului. Doar daca destinatia ia hotararea sa trimita un pachet catre sursa, sursa poate fi sigura de ajungerea pachetului la destinatie. Oricum, IPX trimite cu succes aproximativ 95% din numarul pachetelor.

1.2 . Structura pachetului IPX.
Pachetul IPX este identic din punct de vedere al structurii cu un pachet Xerox IDP. El are doua parti: un header de 30 de octeti si o portiune de date cu o lungime intre 0 si 546 octeti. Lungimea minima a pachetului este 30 octeti (doar headerul), iar lungimea sa maxima este 576 octeti (30+546). Structura pachetului IPX este prezentata in tabelul 1. Toate campurile sunt structurate high-low, adica cel mai semnificativ octet al campului este primul. Offset Continut Tip 0 Checksum BYTEs2t 2 Length BYTEs2t 4 Transport Control BYTE 5 Packet Type BYTE 6 Destination Network BYTEs4t 10 Destination Node BYTEs6t 16 Destination Socket BYTEs2t 18 Source Network BYTEs4t 22 Source Node BYTEs6t 28 Source Socket BYTEs2t 30 Data Portion bytes0¸546t Tabelul 1. Structura pachetului IPX. Semnificatia campurilor headerului este urmatoarea: Checksum (Suma de control) Acest camp a fost inclus pentru conformitate cu headerul original Xerox. IPX il incarca totdeauna cu valoarea 0FFFFh. Cartelele de retea aplica sume de control intregului pachet IPX, deci acest camp nu este necesar. Length (Lungime) Acest camp contine lungimea intregului pachet (header+date). Valoarea lui minima este 30, iar cea maxima 576. IPX seteaza acest camp. Transport Control (Controlul transportului) Acest camp este folosit de bridge-urile inter-retea NetWare. IPX il incarca cu valoarea 0. Packet Type (Tipul pachetului) Acest camp indica tipul de serviciu oferit sau cerut de catre pachet. Xerox a definit urmatoarele valori (totusi, utilizatorii IPX trebuie sa seteze valoarea acestui camp la 0 sau 4): 0 - Pachet necunoscut; 1 - Pachet care contine informatii de rutare; 2 - Pachet in ecou; 3 - Pachet de eroare; 4 - Packet Exchange Packet (pachet IPX); 5 - Sequenced Packet Protocol Packet (pachet SPX); 16¸31 - Protocoale experimentale; 17 - Protocol NetWare Core (Core = miez). Utilizatorii IPX trebuie sa seteze tipul pachetului la 0 sau 4, iar utilizatorii SPX trebuie sa-i dea valoarea 5.

Destination Network (Reteaua destinatie) Acest camp contine numarul retelei careia ii apartine nodul destinatie. in cazul NetWare, retelele din cadrul unei retele globale primesc de la administratorul retelei globale un numar unic de 4 octeti. Cand acest camp este 0, nodul destinatie este in aceeasi retea ca si nodul sursa, pachetul nefiind procesat de un bridge inter-retea. Destination Node (Nodul destinatie) Acest camp contine adresa fizica a nodului destinatie. Lungimea acestui camp este variabila in functie de topologia retelei. Un nod din cadrul unei retele Ethernet va avea o adresa fizica de 6 octeti, pe cand un nod din cadrul unei retele Omninet va avea o adresa de un octet. Daca o adresa fizica are lungimea mai mica de 6 octeti, adresa trebuie sa ocupe cea mai putin semnificativa pozitie in cadrul campului, prima parte a acestuia trebuind completata cu zero. O adresa de nod egala cu 0FFFFFFFFFFFFh (6 octeti formati numai din biti unu) identifica un pachet broadcast. Destination Socket (Soclul destinatie) Acest camp contine adresa soclului procesului destinatie a pachetului. Soclurile ruteaza pachetele catre diferite destinatii in cadrul aceluiasi nod. Xerox a rezervat urmatoarele numere de socluri: 1 - Routing Information Packet; 2 - Echo Protocol Packet; 3 - Error Handler Packet; 20h¸03Fh - Experimental; 1¸0BB8h - Registered with Xerox; Xerox a asignat pentru Novell un set de socluri pentru folosirea de catre NetWare: 451 - File Service Packet; 452 - Service Advertising Packet; 453 - Routing Informaton Packet; 455 - NetBIOS Packet; 456 - Diagnostic Packet. De exemplu, serverele NetWare accepta cereri adresate soclului 451. Source Network (Reteaua sursa) Source Node (Nodul sursa) Source Socket (Soclul sursa) Aceste trei campuri au semnificatii similare cu cele corespunzatoare destinatiei.

1.3 . Protocolul SPX. Avantaje i dezavantaje.
SPX este identic cu IPX cu exceptia faptului ca ofera servicii suplimentare conferite de faptul ca se afla la nivelul transport din modelul OSI, spre deosebire de IPX, aflat la nivelul retea. Aceste functii suplimentare fac din SPX un protocol orientat catre conexiune. Aceasta inseamna ca inainte ca un pachet SPX sa fie trimis, se stabileste o conexiune intre sursa si destinatie. SPX garanteaza livrarea datelor, secventierea pachetelor, detectarea si corectarea erorilor si suprimarea pachetelor duplicate. Avantaje si dezavantaje In schimbul acestor garantii, SPX nu are viteza si performantele IPX. Proiectantul de aplicatii trebuie sa determine ce este mai important pentru aplicatiile sale: viteza sau siguranta livrarilor. Astfel, el va alege IPX sau SPX. Iata in continuare cateva dintre avantajele si dezavantajele folosirii SPX: Livrarea garantata a datelor; conexiunea este stabilita inainte ca informatia sa fie trimisa si la sursa se intorc informatii privind livrarea cu succes. Trimiterea de pachete broadcast este greoaie, deoarece trebuie stabilita o conexiune cu fiecare potential receptor inainte. De asemenea, unele aplicatii nu au nevoie de garantarea livrarii fiecarui pachet; Secventiere garantata a pachetelor; deci, oricate pachete ar cere transmiterea unui flux de date, acestea vor ajunge in ordine; Suprimarea pachetelor duplicat; in timpul procesului de garantare a livrarii (care include retransmiterea pachetelor considerate pierdute), este posibila aparitia unor pachete duplicat care ajung ambele la nodul destinatie; SPX elimina astfel de pachete, deci aplicatia primeste doar o copie a datelor trimise de catre partenerul de comunicatie.

1.4 . Structura pachetului SPX.
Un pachet SPX este identic ca structura cu un pachet IPX, cu exceptia faptului ca are 12 octeti suplimentari in header. Pachetul SPX consta din doua parti: un header de 42 de octeti si un camp de date care poate contine intre 0 si 534 octeti. Lungimea minima a pachetului este de 42 octeti (doar headerul), iar cea maxima de 576 octeti (42+534). Campurile pachetului SPX care au aceeasi denumire ca si cele din cadrul pachetelor IPX au si aceeasi semnificatie ca si acestea, cu specificarea ca niciodata in cadrul unui pachet SPX nu se permite o valoare 0FFFFFFFFFFFFh a adresei nodului destinatie (nu sunt permise broadcast-uri), iar SPX incarca totdeauna valoarea 5 in campul Packet Type. In tabelul 2 este prezentata structura pachetului SPX: Offset Continut Tip 0 2 4 5 6 10 16 18 Checksum Length Transport Control Packet Type Destination Network Destination Node Destination Socket Source Network BYTE[2] BYTE[2] BYTE BYTE BYTE[4] BYTE[6] BYTE[2] BYTE[4]

2

22 28 30 31 32 34 36 38 40 42

Source Node Source Socket Connect. Control Data Stream Type Source Connect. ID Dest. Connect ID Sequence Number Acknowledge Number Allocation Number Data Portion

BYTE[6] BYTE[2] BYTE BYTE BYTE[2] BYTE[2] BYTE[2] BYTE[2] BYTE[2] BYTE[0¸534]

Tabelul 2. Structura pachetului SPX. Ordinea octetilor in cadrul campurilor este high-low, ca si in cazul IPX. Semnificatiile campurilor suplimentare fata de cele din cadrul headerului IPX sunt: Connection Control (Controlul conexiunii) Acest camp contine 4 indicatori de 1 bit folositi de SPX si clientii sai pentru a controla fluxul bidirectional de date de-a lungul unei conexiuni: 1¸8 - Valori nedefinite de catre Xerox Sequenced Packet Protocol. SPX ii ignora; 10h - Sfarsitul unui mesaj; clientul seteaza acest bit pentru a semnala sfarsitul mesajului partenerului sau; SPX ignora acest bit si il livreaza neschimat partenerului; 20h - Atentie; clientul seteaza acest indicator daca pachetul este un pachet de atentionare; aceasta facilitate nu a fost implementata; SPX ignora acest bit si il livreaza neschimat partenerului; 40h - Se cere confirmare; SPX seteaza acest bit daca este necesar un pachet de confirmare; deoarece SPX controleaza cererile si raspunsurile de confirmare, clientul trebuie sa ignore acest indicator; 80h - Pachet sistem; SPX seteaza acest bit daca pachetul este un pachet sistem; aceste pachete sunt folosite intern si nu sunt livrate clientilor. Clientii nu trebuie sa foloseasca sau sa modifice niciodata bitii nedefiniti, de confirmare sau sistem. Acestia sunt rezervati pentru folosirea de catre SPX. Data Stream Type (Tipul fluxului de date) Acest camp este un indicator de un octet care arata tipul datelor care au fost gasite in cadrul pachetului. Valorile posibile sunt aratate in continuare: 0¸0FDh - Definit de client; SPX ignora aceste valori; 0FEh - Sfarsitul conexiunii; cand un client executa un apel pentru a termina o conexiune activa, SPX va genera un pachet de terminare a conexiunii. Acesta va fi ultimul pachet trimis partenerului in cadrul conexiunii; 0FFh - Confirmarea sfarsitului conexiunii; SPX genereaza un pachet de confirmare a sfarsitului conexiunii automat; acest pachet este marcat sistem si nu este livrat clientilor. Source Connection ID (Identificatorul sursei) Acest camp contine un numar de identificare asignat de catre SPX sursei pachetului. Destination Connection ID (Identificatorul destinatiei) Acest camp contine un numar de identificare asignat de catre SPX destinatiei pachetului si folosit pentru demultiplexarea pachetelor sosite in cadrul multiplelor conexiuni care ajung la acelasi soclu; demultiplexarea este necesara deoarece conexiunile active concurente de pe orice masina pot folosi acelasi numar de soclu. Sequence Number (Numarul de secventa) Acest camp retine numarul pachetelor schimbate intr-o directie a conexiunii. Fiecare parte a conexiunii tine propriul contor. Numarul ia valoarea zero dupa ce depaseste 0FFFFh. Deoarece SPX controleaza acest camp, clientii nu sunt interesati de valoarea lui. Acknowledge Number (Numar de confirmare) Acest camp indica numarul de secventa al urmatorului pachet pe care SPX se asteapta sa il receptioneze. Orice pachet cu un numar de secventa mai mic decat valoarea acestui camp este in secventa corecta si nu trebuie retransmis. Deoarece SPX controleaza acest camp, clientii nu sunt interesati de valoarea lui. Allocation Number (Numar de buffere alocate) Acest camp indica numarul de buffere de ascultare disponibile intr-o directie a conexiunii. SPX poate sa trimita pachete doar pana cand numarul de secventa devine egal cu numarul de buffere alocate la celalalt capat al conexiunii. Deoarece SPX controleaza acest camp, clientii nu sunt interesati de valoarea lui.

1.5. Protocolul INTERNET. Headerul IP. Fragmentarea i reasamblarea pachetelor.
Protocolul Internet (Internet Protocol-IP) Intre protocoalele de nivel 3 (nivelul REtEA) documentate de Departamentul de Aparare al Statelor Unite (DoD - Department of Defense), Internet Protocol este cel mai important. Principalul sau scop este de a interconecta mai multe retele bazate pe schimbul de pachete intr-o supra-retea (internet - in continuare vom intelege prin internet (scris cu litere mici) orice supraretea (retea globala). Atunci cand este nevoie sa se specifice in mod explicit ca este vorba despre reteaua Internet initiata de catre DoD, cuvantul Internet se va scrie cu prima litera capitalizata). IP isi ofera serviciile diferitelor protocoale de pe nivelele superioare (Upper Layer Protocols - ULP) prin asistarea livrarii datelor ULP prin internet in cadrul unuia sau mai multor blocuri de date (datagrams). Arhitectura internet permite o ierarhie de retele independente logic pe doua nivele. Nivelul cel mai de sus este conexiunea intre retele pereche. O retea poate sa contina o colectie de subretele pereche. Retelele si subretelele pot sa contina hosturi atasate direct, dupa cum se poate observa in figura 1.

3

Singura diferenta intre retele si subretele consta in modul in care sunt interpretate adresele IP si depinde de localizarea modulului IP specificat de adresa. In majoritatea cazurilor, subretelele pot fi numite pentru simplitate retele. In general, termenul "subretea" este folosit doar in cazul in care este necesar sa se faca distinctia intre diferitele nivele ierarhice ale internet. IP este limitat la functiile de baza necesare transmisiei unui bloc de date (datagram) prin internet. Fiecare bloc de date este o entitate independenta, nefiind legata de alte "datagrame" (traducerea, poate putin fortata, a termenului "datagram" este preluata din cartea "Retele de calculatoare", cu semnificatia "mesaj fara confirmare"). Nivelul IP al hostului asigura servicii protocoalelor de la nivelul transport si foloseste serviciile nivelului legaturii de date pentru a transmite datagramele hostului destinatie. IP nu pretinde ca ar oferi servicii sigure. Calculatoarele gazda (hosts) vor ignora datagramele atunci cand nu au resurse suficiente pentru procesare si nu vor detecta datagramele pierdute sau ignorate de catre nivelul legaturii de date. IP izoleaza protocoalele de pe nivelele superioare de caracteristicile specifice retelei. Serviciile aditionale furnizate de catre IP includ diferite nivele de comportare a transmisiei, implicand caracteristici ca: precedenta, nivel de incredere, intarzieri. IP permite de asemenea etichetarea datelor, necesara in medii sigure, pentru a asocia datelor informatii de securitate. Transmisia incepe atunci cand un protocol de pe nivelul superior transmite date catre IP pentru livrare. IP impacheteaza datele in format internet datagram si le transmite protocolului de pe nivelul legaturii de date pentru transmisie prin reteaua locala. Daca hostul destinatie se afla legat direct in reteaua locala, IP trimite pachetul direct acestui host. Daca destinatia se afla intr-o alta retea, IP trimite pachetul unui gateway IP local pentru transmisie. Acest gateway va trimite pachetul prin urmatoarea retea hostului destinatie sau unui alt gateway. Astfel, datagrama se propaga prin setul de retele interconectate de la un modul IP la altul, pana cand aceasta ajunge la destinatie. Pachetele transmise de catre hostul numarul 1 pot sa circule pe una dintre cele doua cai prezentate.

Headerul IP
Pachetele (datagramele) IP au un antet (header) bine definit, header definit de standardele DoD (U.S.A. Department of Defense). Acest header are structura prezentat în figura 3. În continuare sunt prezentate câmpurile care compun acest header: Version (Versiune) Lungimea câmpului: 4 bi i Câmpul Version indic formatul headerului IP. Va fi prezentat în continuare versiunea 4, ultima pân la data apari iei materialului bibliografic avut la dispozi ie (1988). Versiunile 1 3 nu mai erau deja folosite înc la acea dat . Câmpul Version indic versiunea protocolului c reia îi apar ine pachetul. Includerea versiunii protocolului în fiecare pachet face posibil dezvoltarea de noi protocoale i testarea acestora f r a afecta buna func ionare a re elei. Internet Header Length (Lungimea headerului Internet) Abreviere: IHL Lungimea câmpului: 4 bi i Unitate: Grupe de câte 4 octe i Gam : 5 15 (implicit 5) Câmpul Internet Header Length indic lungimea headerului IP exprimat în multipli de unit i de 32 bi i. Acest câmp este necesar deoarece headerul IP are o lungime variabil datorit faptului c lungimea câmpului Options nu este constant . Type of Service (Tipul de serviciu) Abreviere: TOS Lungimea câmpului: 8 bi i

4

Câmpul Type of Service con ine parametrii IP care descriu calitatea serviciului dorit pentru prezentul pachet transmis. Câmpul permite calculatorului gazd s specifice re elelor de tranzit tipul de serviciu pe care îl dore te. Câmpul permite specificarea preceden ei pachetului, nivelul dorit de încredere i nivelul presupus de consumare a resurselor, dup cum se va ar ta mai jos. Tipul de serviciu se folose te pentru a specifica re elelor de tranzit ce serviciu se dore te de la acestea. Re elele de tranzit decid dac pot sau doresc s se achite de serviciile cerute. Total Length (Lungimea total ) Abreviere: TL Lungimea câmpului: 16 bi i Total Length este lungimea pachetului, m surat în octe i, incluzând headerul IP i zonele de date ale pachetului. Se observ c lungimea câmpului Total Length permite o lungime total maxim a pachetului de 65.536 octe i. Identification (Identificare) Abreviere: ID Lungimea câmpului: 16 bi i Câmpul reprezint o valoare de identificare folosit pentru a asocia fragmentele unui pachet. ULP (Upper Layer Protocol) care transmite de obicei genereaz aceast valoare ca pe un parametru al interfe ei. Altfel, IP genereaz acest câmp în a a fel încât el s fie unic pentru fiecare ULP care transmite. Câmpul Identification indic num rul pachetului pentru a permite calculatorului gazd destina ie s determine c rui pachet îi apar ine fragmentul care tocmai a sosit. Flags (Indicatori) Lungimea câmpului: 3 bi i Acest câmp con ine indicatorii de control Don't Fragment (a nu se fragmenta, care inhib fragmentarea pachetului de c tre IP) i More Fragments (care ajut la identificarea pozi iei unui fragment în pachetul original). Indicatorul Don't Fragment este destinat pentru folosirea cu calculatoare gazd care nu sunt capabile s reconstituie pachetul din fragmentele din care este format. De fapt, multe implement ri ale TCP/IP nu permit fragmentarea i reconstituirea pachetelor. Fragment Offset (Offsetul fragmentului) Abreviere: FO Lungimea câmpului: 13 bi i Unitate: Grupe de câte 8 octe i Gam : 0 8191 (implicit 0) Câmpul indic pozi ia fragmentului relativ la începutul datelor în pachetul original. Atât un pachet complet, cât i primul fragment al unui pachet au acest câmp resetat. Fragment Offset localizeaz pozi ia fragmentului curent într-un pachet ca multiplu de 8 bi i. Pentru aceasta, lungimea câmpului este de 13 bi i, deci sunt permise maximum 8.192 fragmente pentru fiecare pachet, în acest caz extrem, primele 8.191 fragmente vor avea lungimea de un octet. Time-to-Live (Timp de via ) Abreviere: TTL Lungimea câmpului: 8 bi i Unitate: secunde Gam : 0 255 (255=4,25 minute)

5

Fragmentarea pachetelor Re elele întotdeauna impun o lungime maxim a pachetelor. Protocol (Protocol) Abreviere: PROT Lungimea câmpului: 16 bi i Acest câmp arat care ULP (Upper Level Protocol) trebuie s recep ioneze por iunea de date a unui pachet.25 minute). Pachetele IP de nivel 3 în tranzit pot s traverseze subre ele a c ror lungime maxim a pachetelor este mai mic decât lungimea pachetului. în tabelul 3.Acest câmp indic timpul maxim cât poate s r mân pachetul în internet. restric ii impuse de standard. ia valoarea zero. din cauza: limit rilor hardware (l imea unui slot de transmisie). Câmpul Protocol specific Prescurtare Descriere protocolul particular de la nivelul 4 c ruia îi apar ine pachetul (de exemplu. Valoarea câmpului este sc zut cu cel pu in 1 de c tre fiecare router prin care trece pachetul. m suri luate pentru reducerea num rului de erori. limit ri privind durata cât un pachet poate ocupa un canal. limit rilor software ale unui sistem de operare particular (de exemplu. un sistem de operare ar putea cere ca lungimea pachetelor pe care le manipulea Î s nu dep easc 512 octe i). Unele vor fi ar tate mai jos. protocoalele folosite (restric ii privind num rul de bi i în câmpul de lungime a pachetelor). 6 . IP prevede mecanismele de fragmentare i reconstituire a pachetelor. Când valoarea acestui câmp. aceast sum de control este recalculat (deoarece de fiecare dat este modificat câmpul TTL). dup decrementare. TCP sau alt protocol echivalent). pachetul ar trebui distrus. Suma de control a headerului se folose te doar pentru a verifica validitatea datelor din cadrul headerului. Pentru a se rezolva aceast problem . Numerele asignate ULP-urilor uzuale sunt disponibile de la DoD Executive Agent for Protocols. Num r (zecimal) 0 Reserved 1 ICMP Internet Control Message 5 ST Stream 6 TCP Transmission Control Protocol 8 EGP Exterior Gateway Protocol 9 IGP Any private interior gateway protocol 11 NVP Network Voice Protocol 17 UDP User Datagram Protocol 20 HMP Host Monitoring Protocol 22 XNS-IDP Xerox Network Systems Internet Datagram Protocol 27 RDP Reliable Data Protocol 28 IRTP Internet Reliable Transaction Protocol 29 ISO-TP4 ISO Transport Protocol Class 4 30 NETBLT Bulk Data Transfer Protocol 61 Any host internal protocol Header Checksum (Suma de control a headerului) Lungimea câmpului: 16 bi i Acest câmp con ine o sum de control aplicat doar headerului IP. Suma de control ajut la detectarea unor eventuale erori ap rute în timpul transmisiei. Unitatea de timp utilizat pentru m surarea timpului de via al pachetului este secunda. Ori de câte ori pachetul trece printr-un gateway. deci timpul maxim de via al unui pachet este 255 secunde (4. Algoritmul dup care se genereaz aceast sum de control este: se adun complementele fa de 1 ale tuturor entit ilor headerului (grupate pe câte 16 bi i) i apoi se complementeaz suma fa de 1.

Aceasta este utilizata pentru accesarea serviciilor Internet si este asociata cu interactiunea cu operatorul uman. un server poate gestiona si subretelele pentru care nu exista unserver DHCP disponibil.Acest agent gestioneaza interactiunea dintre client si server. Ceamai uzuala metoda este cea bazata pe DHCP. numite fragmente de pachet (datagram fragments). DHCP este insarcinat in principal cu manipularea repartitiilor operand cu unfond de adrese IP disponibile. fiecaredispozitiv trebuind a fi configurat individual. Pentru a putea fi identificate in cadrul retelei. p r i n s u c c e s i u n i d e c a m p u r i literale despartite prin punct. Adresarea IP Adresarea MAC prezinta avantaje la nivelul fizic si legatura de date. Din acest motiv s-a introdus un alt mod de adresare. lucru care are loc imediat dupa faza de initializare. opereaza in conjunctie cu un server RARP). adrese de retea sau adreseIP(Internet Protocol) . atunci cand existamai multe retele locale interconectate prin echipamente de rutare. protocol pentru controlul dynamic al gazdelor). manual. c ) I n c a z u l i n c a r e c l i e n t u l p r i m e s t e m a i m u l t e o f e r t e d e I P D H C P . dar problema se complica in cazul nivelelor superioare. nu mi t a adr esar e IP. din aproapein aprope. toate hosturile care pot s recep ioneze pachete trebuie s fie capabile s le i reasambleze. identificareadispozitivelor nu se poate face in acest mod deoarece alocarea adreselor MAC nurespectao anumita ordine. Aceasta metoda implica un indexfoarte meticulous.independent de dispozitiv. Inscurta istorie a Internetului s-au folosit mai multe sisteme de adresare si mai multemodalitati de specificare a acestora. in mod asemanator cu localizarea adreselor postale: tara.BOOTP (Bootstrap Protocol. specificarea unei adrese se poate face indoua moduri: ± speci fi c ar ea nu meri ca. deci datagramele fragmentate pot s nu se "întâlneasc " pân când ajung la calculatorul gazd destina ie i pot chiar s ajung în alt ordine decât cea original .transleaza adresa fizica in adresa IP. DHCP implementeaza un model client-server si unrol de releu(relay agent). In prezent. Serviciul care se ocupa cutranslarile necesare intre un tip de adresa si altul se numeste DNS(Domain NameService). undispozitiv se poate gasi la momente diferite in retele diferite (notebook-uri de exemplu). XNS impune o restric ie important rut rii inter-re ea i caracteristicilor re elei finale (receptoare) i anume ca cele dou re ele s admit pachete de aceea i lungime maxim . Exista doua metode de atribuire: metoda statica si metodadinamica. Modulul IP din host-ul destina ie va reasambla datagramele fragmentate într-o singur datagram pentru livrare c tre clientul s u de pe nivelul transport (4). numita adresare literal. Un host conectat la un astfel de server obtine adresa IP printr-o interogare rapida. Serverul DHCP defineste un bloc de adresece vor fi oferite host-urilor pe o perioada determinate(lease time). numar. ceea ce simplific implementarea pentru host-urile receptoare. In retelele mari. care sunt suficient de mici pentru a putea fi transmise.Deoarece clientul este principalul partener de comunicatie in aceasta situatie.Aceste tipuri de adresare se numesc adrese Internet numerice. elinitiaza toate sesiunile cu serverul. pr i n si ru r i de nu mer e. Asignarea adreselor IP în func ie de configura ia re elelor (adresarea IP). XNS (Xerox Network Standard) cere ca reasamblarea s fie f cut de c tre re eaua care a fragmentat datagrama. poate cere acea repartitie initial.Atunci când un gateway ar trebui s trimit un pachet într-o re ea care nu poate primi pachetul din cauza lungimii sale. o v a a l e g e p e prima sau pe cea cu repartitia dorita. 7 . Mai mult. opereaza prin intermediul unui server BOOTP) sau DHCP(Dynamic Host Control Protocol.Adresele MAC sunt associate in mod direct interfetei fizice si deci suntrelocate odata cu acestea. Trebuie remarcat c nu toate protocoalele efectueaz fragmentarea i reasamblarea în acela i fel. Existacateva metode de asignare dinamica RARP (Reverse Addres Resolution Protocol. Deci. toate detaliile de configurare a hostului pot fi obtinute intr-un singur mesaj. deoarece pot aparea probleme de atribuire eronata (duplicare deadresa de exemplu sau suprapunere de subretele) . sistemeleinterconectate (gazde sau host-uri) trebuie sa poata fi localizate printr-o adresa unica.iar ruterele nu pot sa localizeze un dispozitiv in mai multe locatii. Cu ajutorul DHCP-ului. care permite localizarea unei adrese in mod unic. echipamentul gateway trebuie s fragmenteze pachetul original în mai multe subpachete. Asignarea statica a adreselor IP Metoda statica este o metoda de asignare directa a adreselor IP. b)Ser verul al ege un IP din fondul de adrese si intoarce un pach et DhepOffer cuunIP disponibil atasat. fiind asociata direct interfetei hardware. Datagramele IP sunt transmise independent. oras. eliminand necesitatea definirii unui server pentru fiecaresubretea. Asignarea dinamica a adreselor IP(DHCP) Metoda dinamica este o metoda de asignare automata a adreselor IP.DHCP este un serviciu bazat pe transmisie broadcast si foloseste pentru transport protocolul UDP. porturile 67 si 68.Daca clientul are o repartitie persistent. folosind pentru asignarea adresei IP in faza de initializarea sistemelor dara HDD/FDD. se pune problema moduluide atribuire a acestora.Cele doua metode de adresare sunt echivalente. ± s p e c i f i c a r e a d e d o m e n i i / s u b d o m e n i i / n u m e .Datorita agentului. Asignarea adreselor IP Odata definite adresele IP utilizabile de catre gazde.6. strada. Repartitiile sunt alocate clientilor conform unei procedure relativ simple descrise mai jos: a)Clientul cere un IP (unui server DHCP) printr-o difuzare de tip DhepDiscover. 1.

indifferent de continutul tabelei de NAT-are. Totu i. în func ie de tipul mesajului: 0 . dar este codificat ca i când ar face parte din nivelul patru. Nivelele superioare pot s doreasc transmitera de mesaje c tre modulele IP. gateway si DNS pe baza adresei MAC ainterfeteide retea. Pe ansamblu.f ) D u p a c e c l i e n t u l p r i m e s t e p a c h e t u l D h e p A c k . el va trimite un DhepAck (sau DhepNak ± daca IP-ul cerut este dejaalocat. Eroarea poate fi detectat ori de hostul destina ie. In cazul in care asignarea se face folosind adrese IP private. 1. Internet Control Message Protocol (abreviat ICMP) este un protocol din suita TCP/IP care folose te la semnalizarea i diagnosticarea problemelor din re ea. Formatul mesajului ICMP Mesajul ICMP are formatul prezentat în figura de mai jos: Fig. Dupa ce serverul cu identificatorul corespunzator primeste pachetul. echipamentul de rutare are posibilitatea de a substitui adresa sursamodificand headerul care insoteste pachetele de date asa cum s-a aratat anterior. ICMP este în mod oficial considerat ca f când parte din IP. 1.Destina ie inaccesibil . 8 .acesta trimite un pachet DhepDecline catre server si reia secventa de cerere a unuiIP. Ruterii transmit altor ruteri sau sistemelor mesaje de eroare sau de control (numai pentru raportarea erorilor. Pentru ca un mesaj initiat de pe un IP privat sa poata fi procesat. Protocolul este definit in rfc792. Deci. dac apar erori în transmiterea acestor pachete ele nu genereaz alte mesaje ICMP. e)Fiecar e server care analizeaza pachetul si nu isi detect eaza identifi cat orul vaIgnora pachetul. nu pentru cre terea fiabilit ii IP). prin care s anun e faptul c unele aspecte privind comportarea hostului care transmite pachete ar trebui modificate. e l i n c e p e s a f o l o s e a s c a I P . ICMP este o parte func ional a nivelului trei.u l alocat. gazdele trimit cererea DHCP in etapa delansare a SO si primesc adresa IP. În general. In cazul in care primeste DhepNak. 4. ori de un echipament gateway intermediar. masca. 4 . Dac re eaua. Pentru aceasta se folose te ICMP. va rula de la inceputul secventei decerere a unui IP. Pentru datagrame fragmentate. 2. 3 .acestea vor fi ignorate de routere. mesajele ICMP sunt transmise numai pentru eventuale erori produse în cazul primului fragment. Daca IP-ul reprezinta o problema din punct de vedere al clientului. Mesajele ICMP sunt încapsulate în interiorul pachetelor IP. datagramele ICMP sunt trimise folosind IP.La nivelul echipamentelor de rutare se poate defini si o zona DMZ (zonademilitarizata)care contine gazde private catre care sunt directionate toatemesajele in reteua WAN. ma ina sau portul destina ie nu pot fi atinse.R spuns la ecou. un gateway poate folosi ICMP pentru a avertiza hostul surs asupra acestui fapt. ICMP poate de asemenea avertiza hostul surs asupra rutelor preferate sau asupra congestiei re elei.Oprirea sursei. Protocolul ICMP îndepline te mai multe func ii i anume: 1.d)Clientul difuze aza un pachet DhepR equest cu un identificat or pentru ser verul DHCP ales si trece in asteptare. Pachetele care poart mesaje ICMP sunt rutate la fel ca i cele care transport datele utilizatorului doar c . Protocolul ICMP. ceea ce inseamna ca repartitia a expirat) . mesaje ICMP sunt generate de c tre sta ii care percep o eroare sau o problem în cadrul unui pachet pe care un alt host l-a transmis.7.2 Formatul mesajului ICMP Identificator (tipul mesajului) ± Acest cîmp poate lua una dintre urm toarele valori (8 biti). intr-o retea locala.

R spuns de sincronizare a ceasului. Protocolul de control al transmisiei (TCP). Cîmpul de date al mesajului con ine informa ia corespunz toare mesajului ICMP curent.5 . fara erori. con inînd întotdeauna antetul IP i primii 8 octe i de date din datagram . Acest cîmp furnizeaz informa ii suplimentare despre tipul mesajului. 10 . La fel. 13 . Mesajele ICMP sunt trimise în diferite situa ii: de exemplu. acest cîmp con ine o por iune din pachetul IP original.Con ine suma de verificare (16 bi i). 38 . începînd cu cîmpul dedicat tipului mesajului. Formatul TCP. TCP este responsabil de refacerea mesajului prin asamblarea corecta a tuturor secventelor sale. 1. TCP/IP define te ni te reguli stricte pe baza c rora se pot genera masaje ICMP.Descoperire rut . fiecare mesaj ICMP va fi legat de o anumit datagram IP. 17 ± Cerere pentru masca de re ea.8. Efectueaz o conectare virtual full duplex între dou puncte terminale. La receptie. atunci datagrama este eliminat . 14 .Anun area unui ruter.Problem legat de un parametru. Interpretarea acestui cîmp depinde de tipul mesajului. 9 . sunt utilizate în scopul depan rii re elei.Cerere nume domeniu. Acesta devine cimpul de date in datagrama IP. TCP foloseste mesaje de confirmare a receptiei corecte a fiecarui pachet si cere retransmisia celor eronate. i cînd gateway-ul poate direc iona hostul s trimit traficul pe o rut mai scurt . Scopul principal al acestor mesaje de control este s furnizeze feedbackul pentru probleme în mediul de comunica ie. i nu de a îmbun t i protocolul IP. fiecare punct fiind definit de c tre o adres IP i de c tre un port TCP.Maximum Transmission Unit). Datele sunt este incapsulate cu antetul TCP si generate ca segment TCP. Mesajul de pe nivelul aplicatie este fragmentat in mai multe secvente. nu se pot genera mesaje de eroare pentru datagrame cu adresa de broadcast i multicast.Solicitarea unui ruter. Dac valoarea sumei nu coincide cu valoarea calculat la recep ie pe baza con inutului recep ionat. 2.R spuns nume domeniu. 9 . În principiu exist dou tipuri de mesaje ICMP: 1. cînd gatewayul nu are capacitatea buferilor pentru a transmite mai departe o datagram . Pentru a preîntîmpina anumite fenomene de congestie. cînd o datagram nu î i atinge destina ia. Num r de secven (cod) . De cele mai multe ori. 37 . Protocolul de control al transmisei (sau TCP. 11 ± Timp de via expirat. 18 . o datagram IP care con ine un mesaj de eroare nu poate genera un nou mesaj de eroare (pentru evitarea unui trafic suplimentar i inutil). astfel de mesaje. În general. un mesaj ICMP de interogare poate genera un mesaj de eroare. Suma de verificare . folosind acela i algoritm ca i IP dar verificînd numai mesajul ICMP.raporteaz informa ii legate de re ea sau de un host anume.R spuns pentru masca de re ea. pentru a nu depasi lungimea maxima admisa a unitatii de date transmise pe nivelul fizic (MTU . Mesaje de interogare . de la engl. 8 ± Cerere de ecou. cel pentru care a fost generat mesajul ICMP curent.Con ine codul erorii pentru datagrama raportat de acest mesaj ICMP. 12 . Caracteristici generale ale TCP. Mesaje de eroare .Cerere de sincronizare a ceasului. Protocolul TCP este orientat pe conexiunea punct-la-punct dintre sursa si destinatie.Redirec ionare. realizind transferul sigur al informatiilor. 30 . dar. Astfel. niciodat . Deci. Transmission Control Protocol) este folosit de obicei de aplica ii care au nevoie de confirmare de primire a datelor.apar ca urmare a problemelor legate de livrarea pachetelor IP.

In antetul TCP sunt specificate. Formatul antetului TCP Bitii de control (fiag) specifica anumite functii de control: URG (Urgent) . intre care se stabileste comunicatia virtuala. fiind aplicata antetului impreuna cu cimpul datelor. in doua etape (Two-Way Close Connection). nu face retransmisia pachetelor eronate. 0 4 Numarul portului sursa 15 16 Numarul portului destinatie Numar de secventa Numar de confirmare Biti de Lungimea ferestrei TCP control Pointer al datelor urgente Cimp nul Fig.Lungimea antetului (HLEN . ACK (Achiowledge) .arata receptorului existenta unui numar corect de confirmare.Suma de control se calculeaza pentru tot segmentul TCP. nu permite controlul fluxului informational si nu asambleaza secventele in cazul mesajelor fragmentate. . Fiecare secventa dintr-un mesaj de aplicatie este indexata printr-un numar de secventa (SN Sequence Number) care permite asamblarea lor in ordine corecta. Protocolul UDP (User Datagram Protocol) este considerat nesigur deoarece nu este orientat pe conexiune.9. FIN (Final) . numerele porturilor logice asociate aplicatiilor sursa si destinatie. Avantajul acestui protocol este dat de viteza mare de procesare a datelor comparativ cu TCP.forteaza receptorul sa transmita imediat alte date. Numerele porturilor utilizate de protocoalele de transport. pe 16 biti.solicita receptorului sa sincronizeze secventele din mesaj. . in care se folosesc acesti biti pentru controlul fluxului si initierea numerelor de secventa (SN) in ambele sensuri . Daca exista date transmise in modul urgent (de exemplu. Protocolul UDP (User Datagram Protocol). TCP foloseste porturi de aplicatie sau de protocol pentru a realiza comunicatii simultane cu mai multe programe. pe intregul Internet Aceste numere de protocol sunt utilizate atit de TCP. Numerotarea porturilor de protocol se face global.Numarul de confirmare (ACK n) specifica receptia corecta a secventelor transmise si precizeaza numarul urmatoarei secvente asteptate.specifica sfirsitul transmisiei. in functie de existenta unor optiuni in antet. astfel ca inchiderea conexiunii impune oprirea fluxurilor de date din ambele sensuri. inainte de primirea unei confirmari de receptie corecta. atunci in antet se specifica pozitia ultimului octet al secventei de date urgente. la receptie. cit si de UDP. Fiecare capat al conexiunii TCP se numeste socket. Utilizarea ferestrei glisante (sliding window) permite controlul fluxului si cresterea vitezei de transmisie. se poate specifica lungimea maxima a segmentului TCP (valoarea sa implicita este de 536 octeti). 10 . nu utilizeaza mesaje de confirmare a receptiei corecte.cere receptorului sa reinitializeze conexiunea. prin activarea flagului FIN spre ambele parti. . in mod unic. SYN (Synchronize) . PSH (Piish) .Header Length) este exprimata in cuvinte de 32 de biti si poate avea valorile 5 sau 6. Stabilirea unei conexiuni TCP se face in trei pasi (Three-Way Handshake Open Connection).indica receptorului existenta unor date urgente. 10 31 Lungimea Cimp antetului rezervat Sum de control Optiuni 1. Segmentele TCP se pot transmite mai multe intr-o sesiune. RST (Reset) . In antetul TCP se specifica lungimea ferestrei ca numar de octeti. intr-un grup denumit fereastra favindow). caracterele escape sau intrerupere intr-o aplicatie Telnet). Comunicatia prin TCP se realizeaza in mod duplex. respectiv a latimii de banda a retelei. In cimpul facultativ optiuni.

prin tehnica numita Proxy ARP (RFC 1027). pentru asigurarea corectitudinii adreselor. se prefera pastrarea in memoria cache (de tip RAM) a tabelelor ARP. Valorile mai mari ca 1024 sunt alocate in mod dinamic pentru portul sursa. adresa MAC a sursei. in cazul alocarii dinamice a adreselor. 1. Aceasta este exprimata pe sase octeti. in care se stabilesc corespondentele dintre adresele fizice si adresele EP uzuale (bindings). pe subnivelul MAC al nivelului legaturii de date din modelul OSI.Mesajul generat de nivelul aplicatie formeaza impreuna cu antetul UDP de 8 octeti o datagrama UDP Portul-sursa Portul-destinatie Fig. pe cite doi octeti. atunci sistemul de operare nu initializeaza suita TCP/IP si genereaza un mesaj de eroare. Formatul pachetului continind cererea ARP Cind receptioneaza pachetul de raspuns.10. In suita de protocoale TCP/IP. data de producator. Adresa MAC de Adresa MAC a destinatie sursei Antet MAC Adresa IP a destinatiei Adresa IP a sursei Antet IP Codul cererii ARP Mesaj ARP Fig. Statia de destinatie din reteaua locala raspunde printr-un alt pachet (ARP Repfy) adresat statiei care a initiat cererea. sursa isi completeaza tabelul ARP cu noile adrese (MAC si IP). De aceea. Windows NT) folosesc ARP pentru a se asigura ca nu exista adrese IP duplicate. BOOTP. RARP. Echipamentele conectate in retea (placi de retea. numerele porturilor de aplicatie corespondente. atunci cererea este retransmisa. Daca adresa IP respectiva este alocata altui nod din retea. fapt asigurat de modul de alocare a adresei: primii trei octeti identifica firma producatoare (OUI Organizational Unique Identifier) iar ultimii trei. Protocoale de adresare (ARP. Anumite numere de porturi de aplicatii sunt utilizate numai de TCP. 11 . In cazul in care destinatia nu se afla in reteaua locala. precum si un cod de cerere ARP. Protocolul ARP (Address Resolution Protocol). se utilizeaza mai multe protocoale de adresare: ARP. Daca sursa nu primeste nici un raspuns. DHCP.realizeaza conversia adreselor IP in adrese MAC. cei mai putin semnificativi. Numerele mai mari ca 256 si mai mici decit 1023 sunt alocate aplicatiilor dezvoltate de anumite companii. sursa receptioneaza un mesaj de eroare generat de protocolul ICMP. pe baza unor tabele ARP (RFC 826). Unele sisteme de operare (Windows 9x. Transmisiile broadcast incarca reteaua. lungimea datagramei si suma de control a antetului. RARP. Formatul antetului UDP Lungime Suma de control In antet se specifica. sunt alocati de catre producator. daca prin configurarea conexiunii gazdei cu reteaua nu este dezactivata optiunea proxy. anumite informatii din aceste tabele pot fi rejectate daca nu sunt accesate in mod curent Cererea ARP (ARP Request) este transmisa in retea numai daca adresa solicitata nu exista in tabelul ARP. modemuri etc) sunt descrise prin asa-numita adresa fizica. DHCP). Daca nici la retransmisie nu se raspunde. Pachetul cu cererea ARP contine adresa MAC de broadcast. Aplicatiilor publice li se rezerva numere de port mai mici decit 255. in format hexazecimal si este unica in lume. pachet care include adresa sa MAC. echipamentului. ruterul de leg tura cu WAN-ul raspunde cu propria sa adresa. Cererea ARP (exprimind "Care este adresa ta MAC?") se transmite in reteaua locala in modul broadcast. adresele IP ale sursei si destinatiei. Adresa fizica se mai numeste si adresa MAC intrucit este folosita pentru acces la mediul fizic de transmisie.

adresa IP de broadcast. Acest protocol rezolva incompatibilitatile dintre doua sisteme implicate intr-o conversatie in retea. Pachetul RARP include adresele MAC ale sursei si destinatiei.Network Virtual Terminal). intr-o adresa IP globala. cu adresa MAC proprie. in format ASCII.Network Address Translation). celelalte comunicatii realizindu-se local. echipamentele prin care un subdomeniu este interconectat in LAN sau WAN sunt configurate sa aplice procedeul de translare a adreselor (NAT . simplu daca este in aceeasi retea sau incluzind numele domeniului Internet din care face parte daca apartine altui segment de retea. acestor domenii li se aloca doar citeva adrese IP reale (in particular. Adresa MAC a Adresa MAC a destinatiei sursei Antet MAC Adresa IP de broadcast Antet IP Cimp de adresa IP necompletat Mesaj RARP Codul cererii RARP Fig. continut in memoria sa ROM . Serverul RARP raspunde cererii cu un pachet continind adresa IP solicitata. Este mai simplu de accesat o statie prin Telnet folosind numele prescurtat al terminalului sub forma unei combinatii sugestive si accesibile de caractere (nickname). Serverul DHCP ii raspunde clientului. care poate fi definita printr-o comanda de asociere a acestuia cu adresa IP a statiei respective (set). VT100 este un NVT. * 12 . o singur adresa). doar un numar mic de utilizatori dintr-un subdomeniu privat (stub domain) comunica in afara retelei. protocolul fiind deosebit de util pentru terminale mobile si pentru serviciul de roaming in WAN.permite accesarea de la distanta a anumitor sisteme sau programe. adresa IP a sursei din fiecare pachet care urmeazaa fi transmis in Internet este translata.Protocolul RARP (Reverse Address Resolution Protocol). retea folosind Telnet include fie adresa IP (ipadd) a terminalului pe care se doreste sa se conecteze clientul Telnet. rezervata pentru NAT . Comanda de conectare pe un terminal din. numarul portului asociat si. prin operatia de specificare a unui nume de utilizator si a unei parole (remote login). Programele care comunica in retea prin Telnet convertesc datele in formatul impus de NVT. De asemenea. Protocolul TELNET (Terminal Connection). se poate specifica un nume echivalent (nickname) cu conditia ca acesta sa fie inclus in baza de date de utilizatori de pe serverul de nume. numele echivalent (nickname). specificate in baza de date cu servicii de retea. fie numele calculatorului. se foloseste adresa IP de destinatie cu toti bitii din cimpul gazdei egali cu I).Acknoledge) si ii furnizeaza informatii suplimentare despre serverul DNS si gateway-urile disponibile. atunci trimite serverului RARP un pachet cu o cerere RARP (cu semnificatia "Care este adresa mea IP?"). aceasta baza de date se gaseste in fisierul services. Protocolul Finger. Se pot utiliza local. in mai multe subdomenii. prin care se pot reprezenta in binar 95 de caractere printabile si 33 de coduri de control. Daca o statie de lucru nu-si cunoaste adresa IP. in mod static sau dinamic. cu o perioada de valabilitate prestabilita Clientul transmite serverului un mesaj de acceptare dupa care acesta ii confirma primirea acceptului (ACK . in care sunt stocate numele protocolului. Pentru aceasta. Pe un PC. pe baza unor tabele de translare. In multe retele. Utilizarea Telnet permite accesul de la distanta la statia de destinatie. eventual. prin folosirea conceptului de terminal virtual de retea (NVT . cu sapte biti pe caracter.H.face conversia inversa. Alocarea este rapida si dinamica. Telnet este inclus in gama de servicii Internet oferite de reteaua TCP/IP. Protocolul Telnet. a adreselor fizice in adrese de retea. identificat pe baza adresei MAC. prin care se specifica anumite caracteristici de baza ale unui terminal simplu (dumb). in modul broadcast (pentru Ethernet. Specificatiile Telnet impun pentru NVT codul ASCII de codare a datelor in retea. in fiecare punct de iesire din subdomeniu. DHCP permite utilizarea unui numar limitat de adrese IP de catre mai multi utilizatori prin metoda alocarii dinamice . fiind necesara translarea lor in adrese IP publice doar pentru comunicatiile cu exteriorul. Clientul transmite cererea DHCP prin broadcast. aceleasi adrese IP private. In general. pentru a i se aloca o adresa IP.7 Formatul pachetului con in nd cererea RARP Protocolul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) -este succesorul protocolului BOOTP. un cimp de adresa IP necompletat pentru adresa IP proprie si codul cererii RARP. De exemplu. 1.11. oferindu-i o adresa IP si o masca de retea.

atunci TCP transmite datele in mai multe segmente de mesaj. Finger este un protocol simplu de tip serviciu Internet. se transmite cererea Finger. Clientul receptioneaza datele fie sub forma unui sir de octeti (byte stream). Alte comenzi. 1. eliminarea serviciului (destroy). cu posibilitatea negocierii altor parametri pentru facilitarea comunicarii. Termenul e-mail este prescurtarea de la electronic mail care în limba englez are semnifica ia de scrisoare electronic . care permite unui client Finger sa obtina de la un server Finger informatii cu caracter public despre un anumit utilizator sau despre toti cei activi in retea. la un moment dat. Pe durata unei conexiuni active. TTY (TeleTYpe) reprezinta denumirea echivalenta a terminalului virtual. Dupa stabilirea conexiunii folosind TCP. desi conexiunea a functionat corect si transmisia este considerata reusita. serviciilor sau parametrilor de terminal virtual (show).12. Serverul Finger inchide automat conexiunea dupa ce a transmis toate datele solicitate. Un server Finger poate fi configurat astfel incit o cerere Finger adresata lui de la distanta. este necesar aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita accesul nedorit al unui utilizator neautorizat la resursele unui calculator-gazda implicat in acea conexiune. atunci datele se pierd si se returneaza un mesaj de eroare. valabile si pentru alte servicii de comunicatii din Internet. se creeaza temporar un TTY pentru serviciul respectiv si un alt TTY pentru portul accesat. POP. ultima data la care s-a conectat la retea. Stabilirea tipului de terminal (de exemplu: dumb. contul curent al acesteia (home director/). sunt definite pentru crearea serviciului (create). si le memoreaza intr-un buffer local. preluarea si interpretarea con inutului mesajelor electronice) se nume te sistem de po t electronic . Conexiunea se realizeaza initial cu parametrii impliciti pentru tenninalul accesat. cu sintaxa: finger {nume_uti!izator}@{nume_calculator_gazda} Raspunsul consta in informatiile disponibile despre acesta: numele de utilizator. deconectare (disconnect). atunci serverul raspunde cu lista completa a tuturor utilizatorilor conectati la server in acel moment. reconectare (reconnect). 13 . Prin comanda de conectare sau comanda telnet. Se pot deschide mai multe sesiuni Telnet simultan. bazat pe modelul client-server. prin intermediul ICMP. numele real al persoanei. Daca serverul Finger receptioneaza orice in afara unei linii vide. fie prin datagrame. fiind imprumutata din sistemul de operare UNIX. avind ca simbol de sfirsit de linie combinatia de caractere CR-LF (Carriage Reiurn Line Feeder). Protocoale de po t electronic (SMTP. vizualizare a sesiunilor. Comanda de interogare Finger poate sa includa numele real al unui utilizator conectat la server: Äfinger {nume}´ sau ID-ul utilizatorului si numele calculatorului-gazda. sa initieze pe server un fisier capabil sa ruleze comenzi de sistem (scripting). Serviciul Finger este orientat pe conexiunea dintre doua socket-uri (prin socket. iar sistemul în sine (care se ocup cu transmiterea. Interogarea serverului Finger se face pe portul de protocol 79 si se exprima in formatul NVT ASCII definit de Telnet. POP3). in cazul in care volumul datelor depaseste capacitatea de memorare a acestuia. atunci acesta presupune ca textul identifica un anumit utilizator si retumeaza toate informatiile publice despre utilizatorii cu numele sau IDul asemanator textului. informatii privind folosirea serviciului de posta electronica de catre utilizator etc. Daca apelul e realizat printr-o linie vida (numai CR-LF). se intelege un pointer la o structura de date memorata intr-un buffer). Comanda folosita in acest caz este: Äfinger´ Daca lista completa a utilizatorilor are o dimensiune care depaseste lungimea maxima a unitatii de transmisie din retea (MTU). numele statiei la care s-a facut conexiunea. Clientul receptioneaza un mesaj de eroare. Serverul Finger transmite mesajul de raspuns statiei sau sesiunii Telnet de la care s-a initiat cererea. conectare (connect).Lista numelor calculatoarelor-gazda incluse in baza de date poate fi afisata pe ecran cu comanda de vizualizare (show). vt100) accesat intr-o sesiune Telnet se face prin comanda de definire a acestuia (set).

specific procesului server adresa destinatarului (prin parametrul <destinatar>) c ruia îi este adresat mesajul e-mail care urmeaz a fi transmis. specific procesului client c acesta poate începe transmisia con inutului mesajului (e-mail-ului).inchide canalul de comunica ie dintre client i server. în 1982.354 ± Start mail input. Pentru a se trimite i executa o comand este necesar ca aceasta s fie urmat de secven a de caractere <CR><LF> (care se ob ine prin ap sarea tastei ENTER).HELO <hostname> .221 ± Service closing transmission channel. Principalele comenzi definite de protocolul SMTP sunt: .QUIT .220 ± Service ready. specific procesului client c opera ia specificat de acesta a fost executat cu succes. acesta din urm returneaza un cod numeric care reprezint codul rezultat în urma execu iei opera iei specificate de c tre client.reprezint comanda care ini ializeaz dialogul dintre procesul client i procesul server. . . Principalele coduri numerice ( i semnifica iile lor) returnate de procesul server sunt: .informeaz procesului server c urmeaz s primeasc un e-mail de la expeditor. . Coduri SMTP returnate Pentru fiecare comand trimis de c tre clientul SMTP c tre serverul SMTP. procesul server este disponibil pentru a prelua un mesaj. informeaz procesul client c nu cunoa te adrea destinatarului i va redirec iona mesajul respectiv c tre un alt calculator server. . cod de eroare returnat atunci cînd comanda 14 . . completed. Primul set de specifica ii a fost documentat în RFC 821 (Request For Comment).250 ± Request mail action okay. acesta o execut i o returneaz clientului un cod numeric. . de c tre Jonathan B. . procesul server urmeaz a închide canalul de comunica ie cu procesul client. Protocolul SMTP define te un limbaj de comunicare între echipamentul care transmite (client) i echipamentul care prime te mesajul electronic (server). al destinatarului.Protocolul SMTP Protocolul folosit pentru a trimite un mesaj de pe calculatorul unui client c tre un server destina ie (fie cel final. Comenzile acestea pot fi scrise atît cu minuscule cît i cu majuscule i reprezint o combina ie de prescurt ri de cuvinte specifice din limba englez .RCPT TO: <destinatar> . fie unul intermediar) se nume te SMTP (Simple Mail Transfer Protocol).MAIL FROM: <expeditor> . i este un sistem independent care necesit stabilirea unui canal de comunica ie duplex între cele dou calculatoare care particip la schimbul de mesaje (calculatorul care trimite mesajul i cel care-l preia i eventual il trimite mai departe). specificat prin parametrul <hostname>. procesul client va identifica server-ul cu numele calculatorului pe care ruleaz . Sarcina acestui protocol este de a permite transferul mesajelor într-un mod eficient.251 ± User not local. . Comunica ia între echipamentul client i echipamentul server se efectueaz în modul urm tor: clientul trimite o comanda server-ului. Portul TCP standard pentru protocolul SMTP este 25. Postel. Comenzi SMTP Comenzile SMTP const din codul comenzii format din patru litere si urmat op ional de un parametru. .502 ± Command not implemented.DATA ± specific procesului server c urmeaza s primeasca de la client con inutul unui mesaj electronic (e-mail).

folosit pentru un raspuns pozitiv (analog cu ACK .Prezentam mai jos comenzile POP3 necesare pentru o implementare minimala a acestuiprotocol pe Internet. cînd da i click pe un link cu ftp:// în loc de http:// ‡ RFC 959 ‡ utilizeaz 2 porturi TCP ± control ± transfer de date ‡ protocol command-response ‡ portul de control port utilizeaz telnet pentru negocierea conexiunii: ± comenzi ASCII ± <crlf> 15 . de pe un server ftp (file server) pe un client ‡ folosi i FTP automat în browserul de web. Cu toate ca suntem tentati. serveruldeschide cutia postala a clientului si sesiunea trece în starea de tranzactie.de confirmare)2 -ERR . în sensul ca serverul POP3 areceptionat comanda si a returnat un raspuns. sesiunea POP3 intra în starea actualizare si conexiunea se închide. comenzile si structura lor fiind mult mai apropiate de comenzile SMTP. În starea de autorizare clientul trebuie sa se autentificepe server (nume utilizator + parola). USER Cere un nume care identifica utilizatorul PASS Cere o parola pentru utilizator/server QUIT Închide conexiunea TCP STAT Serverul returneaza numarul de mesaje din cutia postala si dimensiunea totala amesajelor LIST Returneaza ID-urile si dimensiunile mesajelor.specificat de c tre procesul client nu este cunoscut / implementat de c tre procesul server. În prezent exista doua versiuni dePOP: POP2 si POP3. contine doar doua posibilitati deraspuns:1 +OK .clientul poate cere serverului sa-I ofere anumite date (o lista a mesajelor) sau sa efectueze oanumita actiune (preluarea mesajelor). la prima vedere. tranzactie si actualizare. OS-independent. 1.13.folosind chiar porturi de comunicatie diferite. Protocolul POP (Post Office Protocol) functioneaza foarte asemanator cu protocolulSMTP (descris pe larg in articolul din luna martie 2001). FTP ‡ scop: transfer de fi iere. În aceasta stare. Când serverul termina de executat comenzileclientului. sa credem ca POP3 este orevizuire (îmbunatatire) o protocolului POP2. POP2 este mult mai apropiat de SMTP decâtPOP3. cele doua protocoale sunt total diferite. caz în care returneaza dimensiunea mesajului identificat prin ID-ul respectiv) RETR Preia un mesaj din cutia postala (Necesita un ID de mesaj ca parametru) DELE Marcheaza un mesaj pentru stergere (Necesita un ID de mesaj ca parametru) NOOP Serverul returneaza un raspuns pozitiv. afisate linie cu linie (permite un ID caparametru. dar nu executa nici o actiune LAST Serverul returneaza cel mai mare numar de mesaj care a fost accesat RSET Deselecteaza toate mesajele marcate pentru stergereChiar daca acest protocol defineste mai multe comenzi.Protocolul POP3 defineste trei stadii distincte prin care poate trece o sesiune de lucru:autorizare. TFTP).folosit pentru un raspuns negativ (analog cu NAK .operatie esuata)Se poate considera ca ambele raspunsuri "au succes". Protocoale pentru transferul fi ierelor (FTP. Daca aceasta etapa s-a încheiat cu succes.

în special parola. Acesta este intitulat "IAB Recomand ri pentru dezvoltarea de Internet Network Management Standards" i explic faptul c gestionarea re elei trebuie s fie: y cât mai mare posibila. Folosit cu prec dere în sistemele de operare multiutilizator linux i unix. cf. La început în 1988. Criptarea folosita de SSH inten ioneaz s asigure confiden ialitatea i integritatea datelor transmise printr-o re ea nesigur cum este Internetul. se face conversia în tipul local la destina ie tip abrev.modul pasiv ‡ clientul se conecteaz de la un port n > 1024 la portul 21 (control) al serverului i trimite comanda PASV ‡ serverul trimite num rul portului p de folosit pentru transferul de date ‡ clientul se conecteaz de la portul n+1 la portul p. c clientul se conecteaz la server) FTP .15. Oameni principali care au stat la originea conceptului SNMP sunt: y Keith McCLOGHRIE y Marshall ROSE y Jeffrey D. Func iile i avantajele utiliz rii protocolului SSH. y cu diversitate mare de punere în aplicare . Punctul de plecare a fost dat de IAB cu publicarea RFC 1052. semnifica ie ± ASCII A NVT-ASCII ± EBCDIC E EBCDIC Text ± IMAGE I Raw binary. Cele doua mari versiuni ale protocolului sunt SSH1 sau SSH1 i SSH2 sau SSH-2. modelul client-server. y coperta ca strat protocol .modul activ ‡ Clientul FTP se conecteaz de la un port n > 1024 (neprivilegiat) la portul 21 al serverului FTP ‡ prin comanda PORT informeaz serverul asupra portului n ‡ serverul FTP se conecteaz de pe portul 20 pe portul n+1 al clientului FTP OBS: aceasta face ca. SSH a fost dezvoltat ca un înlocuitor al Telnet-ului i al altor protocoale nesigure de acces de la distan . 16 . y cu diversitate mare de administrare / management. f când posibil descoperirea ei prin analiza traficului.FTP . care trimit informatia. de date (3-4) serverul FTP este client iar clientul FTP este server (pt. Acest RFC este o specifica ie pentru standardul de management al re elei. în clartext. CASE y Mark FEDOR y Martin Lee SCHOFFSTALL y James R.14. pentru conex. Tipuri de date ‡ FTP = destinat folosirii cross-platform ‡ se folosesc 4 tipuri de date neutre. series of octets ± LOCAL L Raw binary using a variable byte size ‡ Clientul informeaz serverul asupra tipului ‡ tipul implicit este A (ASCII) ‡ tipul se schimb cu comanda TYPE 1. OS-independent. Protocoale de management a re elei (SNMP). Secure Shell sau SSH este un protocol de re ea ce permite ca datele s fie transferate folosind un canal securizat intre dispozitive de retea. nu a fost nevoie de un instrument de administrare pentru re ea in special pentru internet . 1. Davin. în aprilie 1988.

O retea de manageri cu monitorizare este capabila de a stabili pragul stabilit în monitorizarea i sta ile de gestionare care trebuie s primeasc mesaje de alert . Concep ia SNMP merge mai repede i RFC-urile au fost rescrie cu noi func ii. defini iile pentru structurile de date i conceptele asociate. Acesta ofera caracteristici noi. În cele din urm . Ethernet. Aprilie 1993. X25 .) i.Baza de Management Informa ional pentru Network Management de TCP / IP bazate pe Internet y RFC 1067 .Defini ii. Router . cum ar fi securitatea i autentificarea. Introducerea normelor pentru atribuirea nume de obiecte. în special în jurul routerelor SGMP (Simple Gateway Protocol). defalcare cauzate de protocol. O parte important a conceptului a fost deja cunoscuta de dezvoltari anterioare.Structura de identificare a liniilor directoare de gestionare Informa ii pentru nume de obiecte Descrierea modului de gestionare a informa iilor a fost structurat într-un tree(copac) la nivel mondial. y RFC 1212 -Concise MIB. Îmbun t e te tehnici definite în RFC 1155. care include protocolul însu i. În noiembrie 1991 sunt publicate cerin ele pentru integrarea de sonde. Defini ii ale formatului mesajului i detalii ale protocolului de comunicare. sincronizarea dintre cele dou protocoale a fost foarte dificila i a planului de convergen pe baza CMOT (permi ând TCP / IP cu gestionarea CMIS / CMIP ) a fost abandonat i. Token Ring . Fiecare protocolul a contribuit la dezvoltarea lui. destina ia i alte criterii. Stabile te unele restric ii pentru a p stra simplitatea protocolului.. y RFC 1213 -Baza de Management Informa ional pentru Network Management de TCP / IP bazate pe Internet: MIB-II Acest memo define te a doua versiune a Information Management Baza (MIB-II) de a se utiliza cu protocoalele de management ale re elei în TCP / IP bazate pe Internet. DS1. ASCII monitoare. cu urm toarele RFC: y RFC 1155 -Structura de identificare i de management al informa iei pentru TCP / IP bazate pe Internet . Aceast versiune este criticat pentru c a introduce complexitate i un e ec de compatibilitate cu V1. Necesare pentru a men ine set rile. care completeaz câteva lipsuri din versiunea anterioar . interfa WAN. SNMP se mi ca înainte.0 a fost atins în mai 1991. DS3.Structura de identificare i de management al informa iei pentru TCP / IP bazate pe Internet y RFC 1066 . Hub. 17 . Diferite grupuri de lucru contribuie la dezvoltarea i deschiderea protocolului prin construirea MIBs pentru toate tipurile de echipamente de re ea ( Bridge . Acesta sonda capta pasiv traficul pe un segment de LAN pentru o analiz ulterioar . Frame Relay. un grup care fuzioneaz este creat. SNMP V2 devine un standard. de asemenea protocoale. Principalul subiect: a crearea SNMP V3 . Defini ii de mesaje de alarm ( SIFON ) trimise c tre sistemul în stare de stres.Din acest punct lucrurile merg mai repede.A Simple Network Management Protocol IAB a dorit ca trecerea de la o arhitectura la alta sa fie una usoara is posibila. statutul i statistici ale sistemelor de operare a re elei. Versiunea 1. FDDI .Finalizarea procesului de RFC 1515 cu defini iile tehnice. astfel. sursa. furnizori . Termenul de SNMP (Simple Network Management Protocol) este utilizat pentru a ne referi la o colec ie de specifica ii pentru managementul re elelor. O list de peste 100 de variabile. În cele din urm în 1997. Aceasta sus ine statisticile de trafic. y RFC 1157 A Simple Network Management Protocol (SNMP) Defini ii de mesaje care pot fi schimbate între sta ia de gestionare i entitatea care a reu it s citesca sau s actualizeze valori. RFC-urile urm toarele sunt primele documente care se ocup cu SNMP publicat în 1988: y RFC 1065 .

1. Nivelul secfiunii de regenerator este o porfiune a unei secjiuni digitale. H O s i H I . dupa cum urmeaza. i d e e a u n e i multiplexari sincrone in ISDN de banda larga a fost respinsa. la fel cum i Frame Relay pachetele se numesc Comoditatea. Stratul fizic poate fi impartit in trei nivele funcjionale. Specialist auapreciat insa ca aceasta nu oferS o interfaja flexibila.. ATM se utilizeaza cu succes si in alte tipuri de refele digitale.ATM este un mod de transfer in care pachet ele s e numesc celule. aui n g e n er a l na t ur a u n or s a l v e s i p ot f i ma i u s or t r a t a t e pr i n c o m u t a j i e d e pachet e. c a r e a u vi t e z e c o n s t a nt e. Nu se face comutafie. structura interfefei utilizator-rejea se bazeaza pe canalele notate bandacu D. se cer funcfiide aliniere a celulelor s. s a r c i n a ut i l a es t e i nf o r ma j i a d e u t i l i z a t or . Modul de transfer asincron(asynchronous transfer mode ATM)esteo tehnica avansata de comutafie de pachete. adoptandu-semodul asincron de transfer. In cele din ur mS. faptul c& toat e vit ezele fixe considerate mai sussunt multipli intregi de 64kbifi/s face ca multiplexarea sincrona s& nu s e pr eteze la adaptarea vit ezei. ierarhia are treistraturi.c a p. La extremitajile fiecarei cai de transmisiune. care beneficiaza de nivelul ATM 18 . Subliniem ca celulele acestea nu sunt nimic altceva decat pachetele specifice a c e s t e i tehnici. P e nt r u c o m u n i c a f i i l e c a p . 2. s-ar fi putut imagina un canal H2 de circa 30+45 Mbiji/s siun canal H4 in jur de 120+140 Mbiti/s. caz in care structura unei interferesincrone ar fi fost axH4 + 6xH2 + cxHl +dxHO + exB +D.B. sarcina utila poate fi informatie de s emnalizare. Desi a fost conceput special pentru B-ISDN. in care pachetele au o lungimeconstanta si relativ mica: 53 de octe|i. aplicafiile de date. P e nt r ucomunica^iile intre utilizatori si refea. Deex. Modurile de transfer pentru semnalele digitale: mod de transfer asincron (ATM). Nivelul secfiunii digitale se intinde intre element e ale refelei careasambleaza si dezasa mbleaza un §ir continuu de b\\\ sau de oct eji. Din punctul de vedere al funcjiilor interne ale refelei necesare pentrua utiliza ATM si al funcfiilor la interfaja utilizator-refea. pachete ce au primit o denumire particulara p e n t r u comoditatea referirii la ele. i de controlul erorilor din antet. Stratul ATM. spre deos ebire de voce si de video.Straturile superioare.S t r a t u l AT M a r e d ou a ni v e l e : ni v e l u l c a i i vi r t u a l e § I ni v e l u l c a na l u l u i virtual 3.In al doilea rand. Ni velul cai i det ransmi sh me s e i n t i n d e i n t r e e l e m e n t e a l e r e f e l e i c e a s a m b l e a z a s i d e z a s a mb l ea z a s a r c i n a ut i l a a u nu i s i s t e m d e t r a ns m i s i u n e. un numSr redus de tipuri de canale deviteze constante nu este suficient pentru larga varietate de aplicatii posibile. Aceastase refera la centr ele de comutafie sau la punctele de transfer al semnalelor dintr-o refea ce sunt implicate in comutarea fluxurilor de date. D i n t o a t e a c e s t e m o t i v e . Mai intai. In afara de aceasta. A v a n d i n v e d er e n e c es i t a t i l e d e viteze mai mari. capabila sS satisfaca odiversitate de necesitaji. Tehnologii moderne de telecomunica ii 2.Dar de ce asincron §i nu sincron? Am vazut ca la ISDN de banda Oa. Stratul fizic în ATM.1.2. un repetor care este utilizat numai pentru a regenera semnalul digital de-a l u n g u l u n e i ca i de t r a ns m i s i u n e c a r e es t e pr ea l u n ga p e n t r u a f i ut i l i z a t a fara o astfel de regenerare. comutajia unor canale dev i t e z a m a r e s i f i x i e s t e d i f i c i l S .

Semnaliz rile trebuie s asigure controlul stabilirii sau eliber rii unor conexiuni pe durata trat rii unui apel. Canal virtual. In caz de solicitare. in cazul serviciilor UBR (Unspecified Bit Rate) nu exista nici un fel de garantii de livrare si nici un fel de informatii de la retea despre o eventuala congestionarea a traficului. rata de transfer si modul de conectare se definesc 4 clase de servicii. Re eaua ATM prezint deci anumite particularit i în ceea ce prive te semnaliz rile: Transmiterea semnaliz rilor este încadrat în clasa D de servicii : serviciu f r conexiune. pe baza unei negocieri permanente cu utilizatorul. AAL3/4 i AAL5. Ulterior AAL3 si AAL4 au fost grupate intr-un singur protocol AAL3/4 iar pentru servicii cu rata variabila a fost definit un protocol mai simplu decit AAL3/4 si anume AAL5. la care reteaua garanteaza o anumita banda de frecvente. În prezent exist tendin a de separare a func iilor de apel i de conexiune. Semnaliz rile sunt transmise prin canalul virtual de semnalizare care poate fi: 19 . Semnaliz rile în ATM.AAL1. substratul segmentare si reasamblare SAR (Segmentation and Reassembly Sublayer) care segmenteaza PDU pentru a forma cimpul de informatii utilizator din cadrul celulei ATM si de asemenea executa operatia inversa. transfer de fisiere cu pachete IP. În fiecare cale virtual este alocat un canal virtual de control pentru configurarea canalelor de semnalizare care s fie folosite pentru conexiuni punct la punct sau punct la multipunct (broadcast/multicast). un rol important inclusiv in stiva de protocoale pentru generatia a 3-a de comunicatii mobile (de exemplu la interfata cu comutatie de circuite. dintre reteaua nucleu si reteaua de acces radio din UMTS). Exist un sistem de management al acestor conexiuni. Adaptarea si maparea functiilor sau serviciilor asignate de straturile superioare intr-un serviciu suport ATM comun sunt realizate de stratul de adaptare ATM. Exemplele tipice sunt aplicatiile de e-mail. AAL2. avind in prezent. Re eaua este compatibil cu serviciile multimedia.Re eaua trebuie s asigure conexiuni asimetrice (l rgimi de band diferite pentru cele dou semn turi de comunica ie). Datorit riscului de pierdere de celule sau a întârzierii. respectiv de pachete. Clasa de servicii cu rata constanta CBR (Constant Bit Rate) se foloseste pentru a emula circuite de cupru pentru telefonie sau pentru aplicatii in timp real (interactive) audio si video. Arhitectura sistemelor de comuta ie ATM. Sratul de adaptare la ATM (AAL).Re eaua este organizat în conexiuni pe cale virtual (similare rutelor i liniilor închiriate) i pe canal virtual (similare liniilor de acces i de trunchi). f r sincronizare cap la cap. alturi de AAL5. dar fara garantii. Semnaliz rile în ATM Re eaua ATM este bazat pe celule. reteaua se straduieste sa ofere o banda peste valoarea minima.In functie de relatia intre sursa si destinatie. Deci diferitele servicii cer diferite protocoale totusi este de dorit ca modificarile aduse in AAL sa fie minime de la un serviciu la altul. Spre deosebire de ABR. Principii ale comuta iei ATM. Cale virtual . se folosesc servicii ABR (Available Bit Rate). Serviciile cu rata de transfer variabila VBR (Variable Bit Rate) sunt utile fie pentru aplicatii in timp real. Pentru traficul in rafale (³burst´). De remarcat ca AAL2 a fost standardizat mai tirziu. notat cu AAL (ATM Adaptation Layer). la care intirzierea celulelor si variatia intirzierii celulelor este strict controlata (de exemplu in videoconferinte). Semnaliz rile trebuie s fie de asemenea bazate pe celule. AAL se compune din doua substraturi: substratul convergenta CS(Convergence Sublayer) care transforma informatia serviciu utilizator in unitate de date protocol PDU (Protocol Data Unit). la care se tolereaza un anumit jitter (de exemplu e-mail multimedia) [Tan03]. aplicatia tipica fiind cautarea in Internet a paginilor de web.Trebuie asigurat de asemenea conversia semnaliz rilor în cazul interconect rii re elelor diferite (B-ISDN cu non B-ISDN). Acestea sunt notate de la A la D si initial le corespundeau AAL1« AAL4.2. re eaua trebuie s dispun de mecanisme de control al calit ii serviciilor.2. Celulele vor fi tratate prin AAL 5. fie pentru aplicatii care nu sunt in timp real.

Metodele de asigurare a calit ii serviciilor CR-LDP i RSVP-TE. Cind un pachet intra intr-un domeniu MPLS i se ataseaza o eticheta MPLS care specifica traseul ce-l va urma 20 . Fiec`rei c`i virtuale i se asociaz` un identificator de cale virtual` VPI (VP Identifier). In interiorul unui domeniu MPLS clasificarea pachetelor si dirijarea lor se face pe baza acestei etichete. MPLS folose. Canalul rezervat pentru MSVC are coordonatele VCI =5 i VPI = 0. iar pachetele sunt etichetate la intrarea in domeniu.Random Early Drop. O sec]iune digital` este o por]iune dintr-o cale de transmisie cuprins` \ntre dou` elemente de re]ea care asambleaz` [i dezasambleaz` \n mod continuu [iruri de bi]i.ionale. Stabilitatea unei c i LSP. O sec]iune de regenerare este o por]iune a sec]iunii digitale cuprins` \ntre dou` puncte de refacere a semnalului. y Nivelul c`ii virtuale (Virtual Path Level): apar]ine de stratul ATM.ial propus ca o metoda de a permite comutarea pachetelor in locul rutarii tradi.3. 2. VP reprezint` o rut` din nod \n nod. ‡ Nivelul sec]iunii digitale (Digital Section Level): apar]ine de stratul fizic [i corespunde nivelului sec]iunii de linie (de multiplexare) din sistemele bazate pe SDH/SONET.te un concept de domeniu MPLS format din routere MPLS. MPLS Trafic Engineering. canal permanent de semnalizare care poate fi conectat sau deconectat la cerere. un indicator de 3 biti al stivei si un cimp de 8 biti pentru TTL. ‡ Nivelul c`ii de transmisie (Transmission Path Level): apar]ine de stratul fizic [i corespunde nivelului de cale din sistemele bazate pe SDH/SONET. de la re ea la utilizator i este folosit pentru transmiterea de semnaliz ri la punctele de semnalizare adresate. Algoritmul RED.MSVC (Meta-Signal Virtual Channel) ± unul pe interfa de 64 kbit/s. Principii ale comuta]iei ATM Din motive ce ]in de rolul planului de management al modelului de referin]` protocol B-ISDN. Etichetele sunt eliminate atunci cind pachetul iese din domeniu. un cimp de 3 biti pentru clasa serviciului (COS). Multiprotocol Label Switching (MPLS) a fost ini. Tehnologia de transmisiune a datelor ± MPLS. Antetul unui pachet MPLS con.Fiec`rui circuit (canal) virtual i se asigneaz` un identificator VCI (VC Identifier). Similar cu domeniile DiffServ. Prin concatenarea elementelor de conexiune (canale virtuale) se ob]ine o conexiune cap-la-cap numit` conexiune de canale virtuale VCC (Virtual Channel Connection). PSVC (Point-to point Signalling Virtual Channels) ± este bidirec ional i este folosit pentru a monitoriza conexiunile utilizatorului prin VC i VP. stratul fizic [i stratul ATM se sub\mpart \n 5 nivele: Nivelul sec]iunii de regenerare (Regenerator Section Level): apar]ine de stratul fizic [i corespunde cu nivelul sec]iunii de regenerare din sistemele bazate pe SDH/SONET.ine o eticheta de 20 de biti.ind viteze de lucru mult mai mari. BSVC (Broadcast Signalling Virtual Channel) ± este unidirec ional. |n mediul ATM. O cale de transmisie se define[te \ntre dou` puncte unde stratul ATM acceseaz` stratul fizic. stabilit` la \nceputul apelului pe baza mesajelor sistemului de semnalizare. permi. C\nd VP se termin` printrun echipament de comuta]ie sau concentrator. Punctele terminale \n acest caz realizeaz` delimitarea celulelor. \ntre surs` [i destina]ie. verificarea HEC. ulterior insa s-a dovedit a fi foarte util pentru asigurarea QoS. conect=nd permanent \ntre ele 2 puncte. bidirec ional. Prin concatenarea elementelor de conexiune (c`i virtuale) se ob]ine o conexiune cap-la-cap numit` conexiune de cale virtual` VPC (Virtual Path Connection). asamblarea/dezasamblarea c=mp payload al sistemului de transmisie . valoarea VPI se poate modifica. y Nivelul canalului virtual (Virtual Channel Level): apar]ine de stratul ATM Canalul (circuitul) virtual VC se refer` la o conexiune logic` unidirec]ional` intre dou` puncte terminale pentru transferul de celule ATM. Calea virtual` VP este echivalentul unei rute din mediile bazate pe circuite.

in compara. un management al traficului. MPLS Trafic Engineering Avantajul acestei implementari consta in fapptul ca nu toate routerele din domeniul MPLS (LSR . Pentru descoperirea vecinilor din domeniul MPLS se folose. pe baza cozilor.i TE-RSVP.te structurile existente . care este modificata la fiecare hop. un mesaj de refresh trebuie trimis periodic pentru a o mentine. Pentru a controla . Acestea sunt Constraint Based. Aceasta se realizeaza printr-un management adecvat al cozilor. CR-LDP Daca mecanismul anterior era unul cu stari "soft". Desi CR-LDP nu este la fel de matur ca RSVP-ul.te protocolul UDP. CR-LDP suporta rutarea explicita a LSP-urilor. altfel rezervarea se pierde. cu avantajul ca o parte din problemele IntServ sunt rezolvate implicit de mecanismul MPLS care defineste in prealabil traseul pe care-l ia un pachet .ie cu mecanismul anterior care era de tip "soft state". In interiorul re. Aceasta implementare se aseamana foarte mult cu IntServ.ire (Egress LER) prin fiecare LSR de pe traseul pachetelor. CRLDP asigura un tratament preferential pentru fluxuri de date fiind independent de aplica.LDP si RSVP-TE. implementarea lui nu necesita protocoale adi.i a evita congestiile din re. un raspuns de confirmare se va trimite spre ie.ea trebuie implementate unele mecanisme in punctele de acces . Pachetele sunt pierdute din doua motive: datorita erorilor de transmisie (fenomen relativ rar ).Label Switch Router) trebuie sa implementeze protocolul RSVP.i le adauga doar ni. iar pentru controlul.ea. La capetele re.iile rulate de un anumit client.ionale. Din nefericire atunci cind cozile sunt pline.i intirzierile pachetelor prin re. managementul cererilor de etichete . Avantajul acestei abordari este ca pentru aplica.te TCP. Algoritmi de management al cozilor Principalul scop al asigurarii QoS este acela al controlarii pierderilor de pachete. 21 . Rezervarea de resurse se face prin trimiterea de datagrame UDP si este de tip "soft state" in sensul ca necesita o reimprospatare periodica. Limitind dimensiunile cozilor scad . sau datorita congestiilor din re. La iesirea din domeniul MPLS eticheta este inlaturata iar pachetul este rutat normal in continuare. fiecare router dirijaza pachetul pe baza acestei etichete. Pe parcursul traseului in domeniu.ea. La fel ca .te extensii pentru a implementa mecanismul de asigurare al QoS.elei. El folose. pachetele sunt eliminate. Dupa ce rezervarea a fost facuta. mecanismul acesta de distribu. Fiecare nod recep.iile re.i asigura recuperarea automata in caz de rerutare a pachetelor. Unui LER sau LSR ii trebuie doar o extensie pentru a suporta rutare explicita. iar in momentul definirii unui traseu comutat in retea sa contacteze toate celelalte routere de pe traseu pentru a rezerva resurse.i procesului de mapare a lor se folose.iile client care trebuie sa implementeze un mecanism de adaptare la condi.ii serviciilor intr-un domeniu MPLS.ea. In exemplul din figura anterioara LER (Ingress LER) de intrare trimite un mesaj PATH spre LER de ie. Cimpul COS este folosit pentru a alege coada corecta de la interfata de iesire. Prin folosirea acestui mecanism de etichetare se pot implementa doua metode de asigurare a calita.pachetul in interiorul domeniului. Cind mesajul RSVP ajunge la intrare. Routerul de iesire va rezerva resursele prin trimiterea unui mesaj RSVP pe drumul invers spre intrare. Cozile din arhitectura routerelor sunt gindite sa absoarba virfurile de trafic. Este suficient ca routerele de granita (LER) sa implementeze un subset al acestui protocol.ire.i in routerele intermediare.elei se afla TCP-ul sau aplica.elei routerele sunt cele care asigura.ii tip VPN se poate predetermina traseul optim pentru fluxurile de date prin re.ie a etichetelor pe baza unei rutari cu constringeri se poate considera un mecanism hardware de asigurae a QoS.ioneaza mesajul PATH creind o sesiune PATH pentru acel flux de date.

încît fiecare linie are o singur leg tur proprie. dar nu trebuie s uit m de faptul c ele sunt o parte unic a re elei Frame Relay. În capitolul dat ele sunt descrise separat.i fluxurile agresive care in caz de congestie au tendin. Cind lungimea cozii este intre cele doua limite. datorita modului de eliminare al pachetelor combinat cu mecanismul de "slow start" al TCP. Leg tura portului Leg tura portului este un punct de intrare (start) în re eaua Frame Relay (figura 1. Modul de functionare este ilustrat in figura alaturata pe abcisa fiind reprezentata dimensiunea cozii.RED Pentru a contracara aceste fenomene este necesara implementarea unui mecanism care sa elimine pachetele inainte ca lungimea cozilor sa devina maxima. De obicei. iar pe ordonata probabilitatea de eliminare a unui pachet. are totu. .i un neajuns important .ii de congestie. Componentele principale ale re elei FR.a cum se observa .iilor care transmit date sa-. Linia de acces local Liniile de acces local asigur o interconexiune dintre dispozitivele instalate la utilizator (client) i re eaua Frame Relay. Componentele principale ale re elei Frame Relay De regul .ie intre fluxurile de trafic normale .ea. fie alegind aleator. este necesar cunoa terea principiilor de lucru i a posibilit ilor componentelor principale a tehnologiei Frame Relay. Acest proces de eliminare a pachetelor atunci cind coada este plina.4.te condi. exista trei faze in func. Tehnologia de transmisiune Frame Relay. Conectarea portului f r conexiuni virtuale cu alte conect ri ale altor porturi este inutil . A. Majoritatea utilizatorilor re elei Frame Relay pîn acum nu cunosc existen a unor sau altor posibilit i. orice pachet pierdut este perceput ca o congestie ceea ce duce la De.i.i anume [0. [Min . re eaua Frame Relay const din trei componente: liniile de acces local.terea intirzierilor prin re. fie de la sfir. routerul func. RED masoara dimensiunea medie a cozilor dupa o lege exponen.ionarea algoritmului RED . În majoritatea re elelor fiec rui 22 .iala de timp .a apare cind una sau citeva conexiuni monopolizeaza intreaga coada . Dar la luarea deciziilor în privin a organiz rii sau utiliz rii re elei.i in figura. Max . are doua consecin.itul cozii (tail drop). Linia de acces local nemijlocit este conectat la un port. Probabilitatea de eliminare cre. leg turile portului i conexiunile virtuale corespunz toare.Min).te liniar cu cre. congestiile sunt detectate .i nici un pachet nu este eliminat.2.ia necesara. Liniile de acces local trebuie s asigure o capacitate de transmisie nu mai mic decît capacitatea portului.i controlate inainte ca lungimea cozilor sa ajunga la maxim.i [Max.i algorimul RED indepline.e nefaste.te la configurare urmatorii parametrii: Min . Ca urmare. nu vor permite altor conexiuni sa acceada la resurse. O prima consecin. 2. aceea de reducere a probabilita. Random Early Drop .terea dimensiunii cozilor. O a doua problema care apare este aceea ca vom avea cozile ocupate pentru perioade mai lungi de timp.). Max) .i anume acela ca nu face distinc.i reduca rata de emisie.a sa acapareze toate resursele disponibile. Tehnologia Frame Relay este asem n toare calculatorului: utilizarea ei nu necesit cunoa terea con inutului ei intern.i Pmax.ioneaza in faza de evitare a congestiilor .). Conform algoritmului de "slow start" implementat de TCP. un pachet din coada. ceea ce va duce la cre. cind lungimea cozilor este sub Minth . Un router RED prime.i elimina pachete pentru a semnala sta. leg turii portului îi corespunde un nod de re ea separat.Eliminarea pachetelor se poate face fie de la inceputul cozii (front drop). Un astfel de algoritm este algoritmul RED (Random Early Detection). Prima faza corespunde operarii normale.i elimina probabilistic pachetele care sosesc.

ce necesit cadre scurte. La ele se refer : y utilizarea protocoalelor SNA deasupra Frame Relay.a. Serviciul Frame Relay asigur : y transmisiunea datelor interactive: imagini grafice cu posibilitate de solu ionare înalt sau proiectarea i elaborarea asistat de calculator (CAD/CAM). În tehnologia Frame Relay sunt prev zute dou tipuri de interfe e: UNI (User-to-Network Interface) ± ´utilizator . 64 Kbps. Conexiuni PVC Administrarea traficului de date. atunci în ultimii ani prestatorii dispozitivelor Frame Relay au elaborat i alte aplica ii pentru aceast tehnologie. Dac la început Frame Relay se utiliza de mul i utilizatori numai pentru transmisiuni de date. PVC-uri asimetrice.re ea´ i NNI (Network-to-Network Interface) ± ´re ea ± re ea´ (figura 1.3. y interac iunea re elelor Frame Relay i ATM. i SVC. programe aplicative i protocoale care necesit acces la resursele re elei. re ineri mici i capacit i de band reduse. care nu se limiteaz doar la simple transmisiuni a fi ierelor de date. Frame Relay 2 Cisco 12000c series 23 Comutator Comutator . y serviciile de radiodifuziune Frame Relay. 2. Re eaua Frame Relay Cisco 12000c series Echipament instalat clientului ce suport Frame Relay UNI Interfa a Äutilizator-re ea´ 56 Kbps. y multiplexarea fluxurilor de viteze reduse într-un canal de debit înalt. Interfe ele UNI i NNI în Frame Relay.).a. Comutator Re eaua Frame Relay 1 Cisco 12000c series Re eaua NNI Interfa a Äre ea-re ea´ 64 Kbps.punct de conexiune îi corespunde o singur leg tur a portului.5. DS-1 . y transmisiunea traficului interactiv de tipul documentelor textuale. y transmisiunea semnalelor vocale. cu toate c este utilizat de un num r mare de utilizatori. y transmisiunea fi ierelor în cazul volumelor mari de date. DS-1 .

În UNI cererea st rii re elei este unilateral . Interfa a NNI serve te pentru asigurarea transmisiilor eficace între re ele. Portul asigur distribuirea static a benzii de transmisiune în dependen de aplica ia utilizat pentru transmisiunea datelor în re ea i destina ia acestor date. 512 Kbps. O leg tur a portului sus ine cîteva leg turi logice cu diferite noduri ± PVC (Permanent Virtual Circuit ± canal virtual permanent) sau SVC (Switched Virtual Circuit ± canal virtual comutat). 1. Viteza de transmisie a datelor prin intermediul portului se alege separat pentru fiecare port. 128 Kbps. Port 64 Kbps 64 Kbps 64 Kbps 64 Kbps Figura 1. În SUA ele pe larg sunt utilizate pentru conectarea re elelor Frame Relay cu alte re ele. Diapazonul vitezelor de transmisie a datelor e destul de larg: 64 Kbps. 256 Kbps. Tipurile de leg turi logice vor fi descrise mai detaliat în capitolele urm toare. 768 Kbps. de exemplu. dar în acest caz. Conexiuni PVC i SVC PVC ± canale virtuale permanente PVC-ul este un canal permanent (fix). (În re eaua Frame Relay conexiunile poart denumirea de lan uri virtuale. Capacitatea de band (transmisie) a leg turii portului determin viteza de transmisie pentru re eaua LAN dat (figura 1. Cadrele parcurg canalul PVC pe o rut bine determinat într-o anumit succesiune. Dac portul sus ine patru programe (aplica ii) ce ruleaz concomitent. De aici rezult c pentru programele aplicative i conexiunile care func ioneaz concomitent se poate de stabilit o vitez de transmisiune a datelor unice. aceast alegere depinde de volumul informa iei transmise în ambele direc ii. NNI mai sunt utilizate i pentru conectarea re elelor Frame Relay situate în diferite ri. Persoanele str ine nu se pot folosi de PVC-urile unei companii 24 .024 Kbps. de aceea nu este necesar de a restabili ordinea trecerii cadrelor în punctul de destina ie. Utilizatorii se conecteaz la dispozitivele re elei FRND (Frame Relay Network Devices) prin intermediul mar rutizatoarelor sau altor dispozitive FRAD (Frame Relay Access Devices). de exemplu. ca urmare el poate fi utilizat mereu.4. vom pierde posibilit ile ad ug toare. atunci PVC-ul devine accesibil în orice moment de timp (în cazul lipsei erorilor în re ea). toate programele i protocoalele în majoritatea cazurilor utilizeaz în comun canalele PVC/SVC. comutatoarele Frame Relay. Re elele Frame Relay se pot interconecta i f r NNI. 1. decît este în stare s permit leg tura portului. Dac este activ doar o program aplicativ . NNI ± între dou re ele Frame Relay.Liniile UNI creaz interfa a între re elele accesibile Frame Relay i utilizatorii ei. atunci ei i se asigur toat banda de transmisiune. extinse într-o zon de comunica ie îndep rtat . Viteza maxim de transmisiune a datelor în re eaua LAN ce depinde de parametrii portului. În regimul distribu iei statice banda de transmisiune se acord în mod prioritar numai programelor active. E necesar de remarcat: to i utilizatorii.). Într-o perioad de timp bine determinat nu este posibil transmisia sau recep ia unui volum de informa ie mai mare. fiec rui din ei i se atribuie un PVC separat. cererea bilateral a st rii re elei. i dac el este stabilit pentru leg tura porturilor perechii date. 384 Kbps. în orice moment de timp. atunci ele în comun utilizeaz banda de transmisiune.536 Mbps i 2 Mbps.). Cu toate c re eaua Frame Relay este utilizat de un num r mare de utilizatori.4. f r a rezerva aceast vitez pentru o leg tur sau aplica ie concret .

De regul . În a a cazuri ambele (sau mai multe) PVC-uri func ioneaz independent leg turii portului. ambele dispunând de acces comun ce asigur o economie considerabil din contul m ririi num rului de canale. Ambele cazuri sunt reprezentate pe figura 1. ÄVirtualitatea´ canalului PVC reprezint urm toarele: el va fi acordat utilizatorului cînd prin el vor fi transmise diferite date. pentru separarea traficului SNA (protocolul A) i LAN (protocolul B). deoarece PVC-ul leag dou puncte de conexiune care apar in acestei companii. Aceasta poate rezulta din urm toarele cauze: instalarea priorit ilor. de exemplu. utilizatorilor sau programelor aplicative care în momentul dat au necesitatea de transmisiune a datelor. Canale cu comutare virtual (SVC) Principiul de lucru a canalelor SVC este analogic cu cel al canalelor PVC.anumite pentru transmisiunea sau interceptarea informa iei. În unele cazuri va fi necesar de interconectat dou noduri prin intermediul mai multor PVCuri. 25 .6. SVC ± reprezint canale virtuale în baza conexiunilor. De aici rezult c leg turile virtuale în totalitate suport o securitate i fiabilitate înalt . atunci capacitatea lui de transmisiune se distribuie altor PVC-uri. La sfîr itul transmisiunii conexiunea se întrerupe. m rirea eficacit ii sau performan a administr rii. Dac canalul dat nu este utilizat. toate programele din ambele capete a acestei conexiuni utilizeaz acest canal în comun: leg tura este destinat anume pentru acest regim de lucru. îns conexiunea sau deconexiunea (finisarea conexiunii) depinde de prezen a sau lipsa apelurilor. instalate dup procedura Äconvorbirilor intelectuale´ dintre utilajul utilizatorului i prestatorul de servicii pîn în momentul transmisiunii informa iei. E necesar ca în re eaua Frame Relay s existe m car un canal PVC care ar interconecta dou noduri.

SVC-urile dispun de un ir extins de aplica ii ± de la suportul nodurilor mai pu in active pîn la înl turarea supraînc rc rii traficului. 26 . Utilizarea PVC-ului pentru suportul mai multor aplica ii.6.Echipament instalat clientului ce suport Frame Relay Procesor de interfa are Mainframe Terminale Torente de date SNA i LAN ce utilizeaz acela i canal PVC Site-ul utilizatorilor Echipament instalat clientului ce suport Frame Relay Torent de date LAN Torent de date SNA Procesor de interfa are Mainframe Terminale Site-ul utilizatorilor Figura 1. SVC-urile sunt utile cînd apare necesitatea conect rii urgente a nodurilor re elei sau în cazul acord rii accesului unei aplica ii date la nodul re elei (se presupune c anume din aceast cauz sunt confundate deseori cu accesul telefonic la re eaua Frame Relay).

care sunt asem n toare mecanismelor de administrare a fluxurilor de date HDLC. în particular în standardul T1. Prin intermediul unui PVC rezervat nodul transmite mesaje speciale privitor la supraînc rc rile din re ea. standardizat în standardele ANSI.7. care de obicei este pu in mai mic decât viteza fizic de conectare a utilizatorului la portul re elei Frame Relay. c el poate ori s transmit informa ia cu vitez constant . Aceasta este viteza de transmisiune a datelor pentru o conexiune logic concret . asigurarea unui timp garantat pentru livrarea informa iei utilizatorului final. în al doilea rînd. ele nu pot func iona în acela i timp în cadrul re elei. pe care utilizatorul o poate transmite prin intermediul PVC-ului dat în timpul unei oarecare perioade de timp limitate. atât pentru CLLM cât i pentru LMI se utilizeaz unul i acela DLCI. O alt form de administrare a supraînc rc rii în re eaua Frame Relay este a a numita conducere coordonat a canalului de date ± CLLM (Consolidated Link Layer Management). dar într-un timp limitat. Mecanismul de reglare a fluxului traficului de date în re ea se înf ptuie te cu ajutorul a trei parametri: viteza coordonat de transmisiune ± CIR (commited information rate).7. sau cu o vitez mai mare.). În cazul conect rii la re ea. CIR asigur viteza maxim (sau cea minim garantat ) de transmisie pe un PVC concret. Suma valorilor CIR pe toate PVC-urile pentru fiecare port fizic nu trebuie s dep easc capacitatea de transmisiune a portului. Atribuirea valorii CIR pentru fiecare canal PVC. De obicei CIR se organizeaz în corespundere cu coeficientul de supraînc rcare mediu a canalului. La atribuirea CIR se ea în vedere ruta presupus dintre nodurile care trebuiesc interconectate (figura 1. Luând în considera ie faptul c în standardele ANSI. Parametrul Bc determin volumul maxim al informa iei în bi i. 27 . Mecanismele ce supravegheaz i informeaz despre apari ia supraînc rc rilor în re ea se realizeaz cu ajutorul bi ilor FECN i BECN situa i în antetul cadrului LAPF. egal cu CIR. Fiec rui canal PVC îi este atribuit o valoare concret CIR (Commited Information Rate ± viteza coordonat de transmisiune). Pentru utilizator aceasta reprezint . în primul rînd.Administrarea traficului de date Protocoalele Frame Relay realizeaz diverse mecanisme specifice ce supravegheaz i administreaz supraînc rcarea re elei. traficul re elelor LAN). determinat de formula Bc/CIR. egal cu 1023. volumul impulsiv coordonat ± Bc (burst commited) i volumul impulsiv ad ug tor ± Be (burst excess). utilizatorul de obicei prime te pe fiecare PVC valorile CIR i Bc aferente lui. Aceste mecanisme permit. CIR se exprim în unit i de bps i se calculeaz relativ p r ii informa ionale a cadrului Frame Relay (câmpurile de control a cadrului nu se iau în considera ie). adaptarea la fluxurile neuniforme în timp (de exemplu.618. Re eaua Frame Relay Port 64 Kbps Port 64 Kbps PVC cu valoarea CIR de 64 Kbps PVC cu valoarea CIR de 64 Kbps Figura 1.

atunci pentru canalul PVC între ele se instaleaz viteza coordonat de transmisiune nu mai mare de 64 Kbps. Canalul PVC cu valori diferite ale CIR este numit asimetric. Propunerile prestatorilor de servicii sunt limitate de capacit ile echipamentelor de re ea (de exemplu. Orice alt valoare mai mare este inaccesibil .Evaluarea valorii CIR la etapa ini ial de proiectare nu este una simpl . determinate de utilizatori. Spre deosebire de liniile private. Aceast posibilitate a tehnologiei Frame Relay permite crearea unor condi ii mai prielnice pentru executarea programelor din ambele p r i ale conexiunii. tehnologia Frame Relay permite unor prestatori de servicii instalarea diferitor valori a CIR pentru fiecare direc ie a canalului PVC (figura 1. Dac portul nodului A dispune de o capacitate de transmisiune egal cu 64 Kbps. PVC-urile asimetrice au valori diferite pentru CIR în fiecare direc ie. PVC-uri asimetrice Ca i liniile private. fiindc ea este limitat de capacitatea de transmisiune a portului în nodul A. spre deosebire de cel simetric care dispune de o singur valoare CIR pentru ambele direc ii. nu de valoarea CIR. Alegerea valorii CIR pentru canalul PVC este important nu numai din motivul influen ei ei asupra eficacit ii re elei.). parametrii comutatoarelor Frame Relay). deoarece aceasta este viteza maxim posibili de transmisie pentru aceast pereche de porturi. Valoarea CIR depinde foarte mult de traficul în cadrul re elei i de extinderea viitoare a re elei. care duce la diferite conflicte din cauza limit rii capacit ii de transmisiune pe un sector anumit de re ea. PVC-urile trebuie s transmit efectiv datele cu valoarea vitezei bine determinate de valoarea CIR corespunz toare. chiar i în condi iile nivelurilor de vârf conexiunea portului ramîne succesiv ± datele trec prin el bit cu bit cu o vitez determinat de posibilit ile portului. Aceasta reprezint c recep ionarea i transmisiunea datelor prin intermediul canalelor PVC se realizeaz concomitent. . Al i furnizori de servicii utilizeaz în calitate de valoare maxim a CIR pentru canalul PVC valoarea de 1024 Mbps. Prin intermediul PVC-ului datele intr în port în acea succesiune în care ele au fost transmise de portul ini iator al comunica iei. În timpul remar rutiz rii. În condi iile schimbului intensiv de date dintre nod i re ea i cantit ii enorme de canale PVC care utilizeaz viteza port/re ea. Re eaua Frame Relay Port 64 Kbps Port 64 Kbps PVC cu valoarea CIR de 64 Kbps PVC cu valoarea CIR de 32 Kbps 28 Figura 1. De aceea unii prestatori de servicii nu propun valori nule ale CIR. al ii ± valori maxime. Într-o anumit perioad de timp viteza de transmisie prin canalul PVC este aproximativ egal cu valoarea CIR.8. E necesar de men ionat c . Valoarea CIR în canalele PVC n-o dep e te pe cea mai mic din cele dou valori a capacit ii de transmisiune a porturilor. pentru canalele PVC pot fi introduse limit ri corespunz toare ale vitezei de transmisiune aproximative valorii CIR. dar i fiindc în procesul unei asemenea alegeri utilizatorii achizi ioneaz o experien vast . iar portul nodului B ± 384 Kbps. Frame Relay este o tehnologie totalmente duplex.8.

cu care începe fiecare cadru. Ultimul bit al octetului este unul din cei doi bi i a cîmpului EA (Extended Address ± adresa extins ). Unele DLCI-uri sunt rezervate pentru utilizarea lor de c tre re ea. Acest cîmp cu lungimea de zece bi i se distribuie în doi octe i. îl vom diviza în cîteva puncte: y y Fanioanele sunt destinate pentru aceea ca utilajul re elei s determine începutul i sfîr itul fiec rui cadru. de asemenea.Programele aplicative. Apoi urmeaz bitul Äcomand /r spuns´. La începutul i sfîr itul fiec rui cadru sunt amplasa i cîte doi octe i i fanioanele. 2. De exemplu. Formatul cadrului cauzeaz amplasarea informa iei în el. (Structura cadrului este reprezentat pe figura. Acest bit. sau lipsa datelor transmise. dar la momentul actual nu este utilizat de c tre protocolul respectiv. Flaguri DLCI DLCI FC CR BC DE EA EA Informa ia transmis FCS Flaguri Fanioanele reprezint o consecutivitate special a bi ilor. Urm torii ase bi i reprezint începutul adresei destina iei cadrului. Urm torii doi bi i sunt numi i FECN i BECN (se pronun Äfecon´ i Äbecon´ i reprezint ÄForward/Backward Congestion Notification ± semnalizarea de 29 y y y y . care poate avea valoarea 0 sau 1. Ca r spuns la unele cereri scurte pot reveni volume mari de date ce creaz fluxuri asimetrice.6. de obicei. Formatul cadrului Frame Relay. Re eaua Frame Relay cite te DLCI-ul respectiv i îl compar cu tabelul mar rutelor pentru corectarea conexiunii logice. poate avea valoarea 0 sau 1. lungimea cererii pentru ob inerea unei fotografii nu dep e te 100 byte. Pentru simplificarea descrierii formatului cadrului Frame Relay. dar imaginea foto recep ionat ca r spuns la cererea respectiv poate atinge m rimea de cî iva Mbyte. Extinderea DLCI permite m rirea cantit ii adreselor posibile. Ultimul octet al antetului con ine ultimii patru bi i a DLCI. care asigur leg tura cu portul necesar. Aceast adres este numit DLCI (Data Link Connection Identifier ± identificatorul canalului de transmisiune a datelor) i serve te ca identificator al canalului PVC în cadrul re elei Frame Relay. Toate acestea sunt informa ii de control (ce nu apar in utilizatorului). creaz fluxuri asimetrice de date între dou puncte ale re elei.

con in informa ii de control. cînd cadrele sunt transmise cu o vitez care dep e te valoarea CIR. în scopul de a-1 face mai compatibil cu o versiune ulterioar de HDLC. IBM 1-a supus examin rii ANSI i ISO pentru acceptare ca standard SUA i. La sfîr itul transmisiunii totul se repet în ordinea invers ± informa ia de control Frame Relay este înlocuit cu informa ia de control LAN i pachetul circul spre destina ie. Pentru liniile punct-la-punct. interna ional. unde el este folosit pentru a identifica unul dintre terminale. Standardele limiteaz valoarea lui la 8 189 bai i. Dimensiunea cadrului nu este o m rime fix . ANSI a modificat protocolul. Dup antet urmeaz datele utile.1 Format de cadru pentru protocoalele orientate pe bi i. atunci cadrul nu este transmis. Dup ce a dezvoltat SDLC. Ei sunt numi i FCS (Frame Check Sequence ± consecutivitatea de contol a cadrului). Toate protocoalele orientate pe bi i folosesc structura de cadru prezentat în Fig. adic informa ia de control a pachetelor Ethernet sau Token Ring ± i numai dup acest proces are loc încapsularea în cadru. pu in mai vechi. Informa ia de control aferent nivelelor trei i mai sus (TCP/IP. ceea ce indic necesitatea schimb rii priorit ilor pentru prevenirea supraînc rc rii i pierderii datelor. 30 . respectiv.supraînc rcare în direc ie direct /invers ).25. Câmpul Adres este primul ca importan pe liniile cu terminale multiple. mai târziu i-a modificat din nou. 2. y lungimea maxim a cadrului este egal cu 1 600 bai i). dar necesitatea în astfel de cadre apare foarte rar. (Dimensiunea cadrului nu este arbitrar . CCITT a adoptat i modificat HDLC pentru al s u LAP (Link Access Procedure . adic poate fi instalat o m rime arbitrar . numit SDLC (Synchronous Data Link Control . din el se elimin informa ia de control a protocoalelor nivelelor MAC sau LLC. Ele sunt toate derivate din protocolul pentru leg tura de date utilizat în re eaua SNA a IBM. protocolul Frame Relay este foarte efectiv (cu exceden mic ) în procesul utiliz rii pachetelor de dimensiuni mari . rezultând LAPB. Dac consecutivitatea de control a cadrului semnalizeaz deteriorarea lui. dar care sunt înc foarte utilizate în re elele din întreaga lume.control de nivel înalt al leg turii de date). dar.1 . y Bitul DE (Discard Eligibility ± supus înl tur rii) se instaleaz în valoarea 1. Prin reticen . SDLC etc. astfel încât acesta a devenit ADCCP (Advanced Data Communication Control Procedure . y Ultimul bit al octetului este bitul al doilea al câmpului EA.Controlul de nivel înalt al leg turii de date În aceast sec iune vom examina un grup de protocoale strâns legate. se utilizeaz pentru descoperirea supraînc rc rii în re ea. de asemenea. iar ISO 1-a modificat i a produs HDLC (High-Ievel Data Link Control .7. Datorit lungimii variabile a pachetelor.) nu se elimin .protocolul de control sincron al leg turii de date). Fig .procedur de acces la leg tur ) care este parte a standardului pentru interfa a de re ea X. el este folosit uneori pentru a deosebi comenzile de r spunsuri. care indic sfîr itul acestui cadru i începutul cadrului urm tor. Ultimii doi octe i ai cadrului. Protocolul HDLC. y Dup ultimul octet urmeaz fanioanele. HDLC . Cînd pachetul ajunge la mar rutizator sau la utilajul Frame Relay.procedur de control avansat al comunica iilor de date).

protocolul de control al leg turii). Op iunea pentru ultimul cadru primit sau urm torul cadru recep ionat este arbitrar . Când este folosit ca P. Acest protocol folose te o fereastr glisant . f r ambiguitate.5. sfâr itul unuia i începutul urm torului. Câmpul Suma de Control este o variant a binecunoscutului CRC (Cyclic Redundancy Code cod ciclic redundant). Con inutul câmpului Control pentru fiecare dintre aceste trei tipuri este prezentat în Fig. cu toate c eficien a sumei de control scade odat cu cre terea lungimii cadrului. (b) un cadru de supervizare. 3-25. CHAP. 2. Toate cadrele trimise de terminal. Diferen a este c permite detectarea octe ilor indicator pierdu i. Câmpul Secven din Fig. atât pentru liniile comutate cât i pentru liniile închiriate ruter-ruter. Acest protocol se nume te LCP(Link Control Protocol . Cadrul este delimitat cu o alt secven indicator (01111110). folosind CRC-CCITT ca polinom generator. viitorul apar ine cu siguran PPP-ului. Formatul cadrului permite i detec ia de erori. în loc s ata eze num rul ultimului cadru recep ionat corect. suport mai multe protocoale. cu excep ia celui final. Cadrul este folosit atunci când nu exist flux invers care s poat fi folosit pentru ata are. Pe liniile punct-la-punct inactive secven ele indicator sunt transmise continuu. Un cadru minim con ine trei câmpuri i are în total 32 de bi i. cu un num r de secven reprezentat pe 3 bi i. a le testa. în fereastr pot fi p strate. excluzând indicatorii de la fiecare cap t. 31 . Oricum.2. pân la apte cadre neconfirmate. a negocia op iunile i pentru a elibera liniile atunci când nu mai este nevoie de ele. Câmpul Date poate con ine informa ii arbitrare. Pentru cadrul final bitul este setat la F. 2. Supervizor i Nenumerotat. Protocolul PPP: PAP. interogheaz un grup de terminale. În timp ce mul i furnizori de servicii Internet ofer înc suport atât pentru SLIP cât i pentru PPP. PPP face detec ia erorilor.O metod de împ r ire în cadre care delimiteaz .8.Câmpul Control este folosit pentru numere de secven . au bitul P/F setat pe P. PPP furnizeaz trei lucruri: 1. dup cum se va ar ta în continuare. toate protocoalele ader la conven ia c . permite ca adresele IP s fie negociate în momentul conect rii. Un protocol de leg tur pentru a ob ine liniile. dac este folosit cu consecven . calculatorul invit terminalul s trimit date. s foloseasc num rul primului cadru nerecep ionat (adic urm torul cadru a teptat). Bitul P/F înseamn Test/Final (PollIFinal).(c) un cadru nenumerotat. 2(a) este num rul de secven al cadrului. datorit cre terii probabilit ii de apari ie a erorilor. El este folosit atunci când un calculator (sau un concentrator). la un moment dat. confirm ri i alte scopuri. Câmpul Urm tor este o confirmare ata at . Poate avea lungime arbitrar . Exist trei tipuri de cadre: Informa ie. permite autentificarea i are multe alte îmbun t iri fa de SLIP. nu are importan ce conven ie este utilizat . Câmpul Control (a) un cadru de informa ie. Fig.

dup informa ia util pot fi ad ugate caractere de umplere. linii seriale orientate pe bi i HDLC. OSI CLNP. Fig. În concluzie. Dup câmpul Informa ie util urmeaz câmpul Sum de control.25 octe i. Protocoalele ce încep cu un bit 0 sunt protocoale pentru nivelul re ea. Formatul complet de cadru PPP pentru operarea în mod nenumerotat. Acestea includ LCP i un NCP diferit pentru fiecare protocol de re ea suportat. indicând astfel c toate sta iile trebuie s accepte cadrul. Sunt definite coduri pentru LCP. care este întotdeauna setat la valoarea binar 11111111. a a cum era la HDLC. PPP. ele pot fi transmise i pe linii SONET sau linii HDLC. astfel încât toate cadrele au un num r întreg de octe i. Toate cadrele PPP încep cu octetul indicator HDLC standard (01111110). Un mod de a negocia op iunile nivelului re ea într-un mod independent de protocolul folosit pentru nivelul re ea.Protocol protocolul de control al re elei) pentru fiecare nivel de re ea suportat. dac apare în cadrul câmpului ce specific informa ia util . dar ea poate fi negociat la 1 octet folosind LCP. 1. LCP furnizeaz mecanismul necesar ca cele dou p r i s negocieze op ional omiterea amândurora i s salveze astfel doi octe i pe cadru. Dac lungimea nu este negociat folosind LCP în timpul set rii liniei. în medii cu zgomote. cum ar fi IP. IP. în particular. Cu alte cuvinte. pân la o anumit limit maxim negociat . transmisie sigur folosind cadre HDLC. este folosit o lungime implicit de 1500 de octe i. Câmpul Informa ie util este de lungime variabil . Folosirea acestei valori evit situa ia în care se asociaz adrese leg turii de date. Dimensiunea implicit a câmpului Protocol este de 2 octe i.3. Formatul cadrului PPP este prezentat în Fig. Suport detec ia erorilor. negociere op ional . ca i SLIP. pentru care se folose te umplerea cu caractere. Sarcina lui este s spun ce tip de pachet este în câmpul Infoma ie util . NCP. XNS. SONET i alte niveluri fizice. folose te umplerea cu caractere pe liniile comutate prin modem. cu adev rat orientate pe bi i (de exemplu pentru conexiuni ruterruter). dar poate fi modificat la 4 octe i. Protocolul PAP (Password Authentication Protocol) utilizeaz parolele în text simplu necriptate i este un protocol ce sigura autentificare. Cel de-al patrulea câmp PPP este câmpul Protocol. 1. a c rui valoare implicit este 00000011. 32 . PPP nu furnizeaz o transmisie sigur folosind numere de secven i confirm ri în mod implicit. Cadrele PPP pot fi transmise nu numai pe liniile telefonice comutate. care este în mod normal de 2 octe i. Deoarece câmpurile Adres i Control sunt întotdeauna constante în configura iile implicite. cum ar fi re elele f r fir. poate fi folosit transmisia sigur utilizând numere de secven . Metoda aleas este de a avea un NCP (Nerwork Control . PPP este un mecanism de încadrare multiprotocol potrivit pentru folosirea pe linii cu modem. Dup acesta urmeaz câmpul Adres . AppIeTalk i alte protocoale. Diferen a major între PPP i HDLC este c primul este mai degrab orientat pe caractere decât' pe bi i. IPX. compresia antetului i. IPX. Nu este posibil s se trimit un cadru constând 30. Dac este necesar. Acelea care încep cu un bit 1 sunt folosite pentru a negocia alte protocoale. Câmpul Adres este urmat de câmpul Control. Acesta este utilizat de obicei în cazurile în care clientul i serverul de acces la distan nu pot conveni asupra unei metode de autentificare mai sigur. op ional. Aceast valoare indic un cadra nenumerotat. Formatul cadrului PPP a fost ales foarte asem n tor cu formatul cadrului HDLC deoarece nu exista nici un motiv pentru a se reinventa roata.

ca valoare a unei func ii hash pentru un bloc de date este u or s calculeze i s determine bloc de cod surs pentru functia-hash de la un punct de vedere matematic. este asigurat accesul simultan al unui abonat cu terminal func ional la unul sau mai multe servicii folosind o singur linie de conexiune prin care se asigur multiplexarea semnalelor digitale de viteze ridicate. reducerea costului re elei i al exploat rilor. este posibil implementarea ISDN în re eaua existent deoarece aceasta dispune de interfe e specializate care s asigure conlucrarea cu re eaua telefonic . se asigur o vitez mare pentru transmisiunea datelor cu posibilitatea de control i corec ia erorilor de transmisiune. este imposibil într-un termen rezonabil.Ele sunt dedicate pentru un anumit tip de servicii: re ele telefonice. Oricine aude sau intercepteaza pachetele trimise în timpul procesului de autentificare poate citi cu u urin i de a folosi aceasta parola pentru a avea acces neautorizat la intranet. re ele de difuziune i TV. se realizeaz integrarea comuta iei i transmisiunea ambele de tip digital ceea ce ofer urm toarele avantaje:realizarea o singur dat a codific rii i decodific rii semnalului electric în echipamentele terminale. Dac parola expir . cre te implicit traficul i de aceea i venitul administra iei de TLC. re ele de date cu comuta ia de pachete. Dezactivarea autentificarii PAP duce la cre terea securitatii. Atunci când se utilizeaz CHAP server de la distan acces trimite clientului un ir de intrebari. este posibil implementarea cu u urin a unor servicii noi. În prezent exist re ele specializate care difer între ele prin caracteristicile i ratele de transmisiune. 2. În cazul prerogativelor coinciden clientului acces de la distan sunt originale. 2. efectueaz . re ele de date cu comuta ia de circuite. re eaua de date cu comuta ia de circuite sau re eaua de date cu comuta ia de pachete. Bazat pe aceast linie i parola clientul utilizator calculeaz hash MD5 (Message Digest-n scut 5) i trimite la server. precum i informa ii indirecte despre el. clienti de acces de la distan nu vor trimite parolele în text simplu. dar clientii de la distan care sustin numai PAP. O func ie-hash este un algoritm pentru o singur directie (ireversibil ) de criptare. protocolul PAP nu schimbarea lui în procesul de autentificare. Folosi i protocolul PAP nu este recomandat . re ea care devine suportul de comunica ie la distan pentru o gam foarte larg de servicii pentru abona ii re elei. 3. Caracteristicile N-ISDN B-ISDN. . care prevede transferul nu numai parola de utilizator. CHAP ( Challenge Handshake Authentication Protocol) . Serveru pe care este accesibil la parola utilizatorului. asigura i-v c serverul de acces la re ea (NAS) poate folosi PAP. Avantajele majore ale dezvolt rii ISDN sunt: 1. Acela i calcul i compar rezultatul cu hash primite de la client. imagini sau date.In timpul autentificarii cu protocolul PAP parolele sunt transmise în text simplu. i ISDN ± este definit de CCITT ca re ea digital care asigur conectarea complet digital între utilizatori. ISDN realizeaz func ii pentru asigurarea caracteristicilor serviciilor solicitate precum i func ii de exploatare i între inere. Re ele digitale cu integrarea serviciilor. nu se poate conecta la sistem. re eaua telex. Înainte de a include protocolul PAP politica de acces la distan de pe IAS server. se creeaz o re ea de comunica ie universal care asigur servicii de conexiune pentru diferite tipuri de utilizatori: transmisiuni vocale. 33 4. În cazul în care protocolul PAP pe serverul de acces la distan este dezactivat.9.utilizate pe scar larg algoritm pentru autentificare. texte. mai ales pentru conexiuni virtuale private. re ele telex.

ISDN de band larg (B-ISDN) asigur punerea la dispozi ia abona ilor a serviciilor de band larg ca: videotelefonie. asigur transmisiunea corect a datelor prin utilizarea protocolului HDLC cu detec ie i corec ie de erori. Avantajele oferite de teletex: y y y y y y vitez mare de transmisie 2400 bps } 40 ori mai rapid decât telexul. TV prin cablu. pagini formatate de text din memoria unui terminal prin ISDN în memoria altui terminal sau calculator. ISDN constituie suportul pentru teleserviciile asigurate între terminalele de tipul telefon. date de vitez înalt . texte. ISDN de band îngust poate utiliza linii digitale de 2. telex. informa ia este recep ionat în format original. videotex i telex.Totu i unele servicii de date pot fi realizate prin mai multe tipuri de re ele. 34 . poate utiliza toate tastele claviaturii. care utilizeaz caracterele standarde. radiodifuziune de înalt calitate. Serviciul telefonic asigur posibilitatea de comunica ii vocale bidirec ionale în timp real. ISDN de band îngust (N-ISDN) ± asigur un flux digital pân la terminalul de abonat care con ine dou canale de comunica ie de tip B = 64 kbps i un canal de semnalizare de tip D = 16 kbps. Caracteristicile i vitezele incompatibile cu ISDN vor fi adoptate la cerin ele acestora prin intermediul adaptoarelor de terminal. Acest flux numeric 2B+D este cunoscut sub numele de acces de baz i el asigur abona ilor servicii de baz ca: leg turi telefonice. iar semnaliz rile sunt transmise prin canalul D al acestei interfe e digitale. Elementul de baz al coresponden ei între utilizatori este pagina care este cea mai mic unitate de text tratat ca entitate. editarea. Echipamentele de telex sunt folosite pentru preg tirea. Realiz rile actuale în domeniul ISDN permit estimarea a dou etape de realizare a acestei re ele: ISDN de band îngust (N-ISDN) i ISDN de band larg (B-ISDN). recep ia i schierea informa iei de tip text. transmisiuni de date. faximil. teletex. Se asigur în acest caz un acces primar de tip 30B+D i deci acces la 30 canale de comunica ie de 64 kbps i un canal de tip D de semnalizare = 64 kbps . transmisia i cablurile de band larg . Un astfel de tip poart numele de sistem deschis de interconectare i comunica ii i el poate fi realizat prin utilizarea ISDN. informa ii de telemetrie i telecontrol. Informa ia utilizatorului este transferat într-un canal B al interfe ei S. Se asigur acelea i servicii ca i în cazul accesului de baz dar se ob ine acces simultan la mai multe canale de comunica ie. Extinderea gamei de servicii la serviciile de band larg de frecven e necesit realizarea unei re ele adecvate de band larg ceea ce ar implica comuta ia. Pentru a asigura abona ilor o accesibilitate total c tre oricare alt abonat pentru orice tip de serviciu este necesar o re ea care s permit interconectarea între terminale i re ele de diferite tipuri. telefax. transmisie de date cu debit sporit. Multiplexul primar este utilizat pentru interconectarea sistemelor electronice de comunica ie digital care stau la baza realiz rii ISDN. se poate conecta la re ea analogic prin modem. Terminalele for fi conectate la re ea prin intermediul interfe ei unice de interconectare.048 Mbps pân la utilizatori. Utilizarea accesului de baz permite folosirea liniilor telefonice existente pentru conectarea terminalului ISDN la centrala ISDN. imagini fixe sau mobile. transmiterea. poate fi simplu conectat la re ea de date. Teletexul este un serviciu interna ional care realizeaz transmisiuni de documente. Aceste re ele utilizeaz FO i metode optice de transmisiune i comuta ia ISDN constituie o re ea de comunica ie universal care asigur servicii de TLC pentru o gam larg de utilizatori pentru transmisiunea de voce.

anulare apelului. de servicii asigurate prin videotex sunt: rezerv ri de bilete la avion. Utilizatorul poate s transmit i s recep ioneze date într-o manier interactiv fix . Re eaua B-ISDN:Re eaua de band larg sau de bit mare este considerat a fi acea re ea de comunica ie pentru care debitul de transmisiune dep e te 2048 kbps.Fazele apelului pot fi împ r ite în trei etape: I preparare format din:. partea grafic este fix . Procedurile telex includ schimburi de informa ie care con ine: identitatea echipamentului telex apelat. Videotextul este serviciul care asigur func iile carte-po tal i extragere de informa ii mixate de text i imagini fixe. II transmisie format din:. Ex. Modul mix este un serviciu care combin textele i imaginile. Servicii de mesagerie ofer comunica ia între utilizatori individuali prin memorarea i retransmitere: carte po tal video cuplarea imaginii cu sunetul 35 y y y y y y y y y y y y y y y . data i timpul. Informa ia de transmisie corespunz toare documentelor con in informa ii mixate de text i grafic . .preg tirea informa iei în mod local.transferul informa iei din memoria surs în memoria destina iei.faza de preinformare. III ie irea format din:. Videotextul este un serviciu interactiv. Pentru transmisiune se folose te un canal de 64 kbps dac terminalul are acces la serviciile ISDN. imagini fixe explorate electronic.. Accesul la sistemul de servicii este controlat de calculatorul central prin intermediul meniului care poate fi utilizat pentru selec ia oric rui serviciu. Serviciile conversa ionale sunt realizate prin dialog cu transfer de informa ie în timp real: videotelefon de band larg teleconferin de band larg supravegherea video transmisiunea informa iei digitale de mare vitez transfer fi ier de date telecontrol de mare vitez control în timp real telemetrie comunica ia de imagini cu rezolu ie mare. Serviciile asigurate de B-ISDN sunt de 2 tipuri: servicii interactive i servicii de distribu ie. identitatea echipamentului telex apelant.stabilirea conexiunii. majoritatea opera iilor bancare. . Terminalul de abonat poate fi un PC sau un receptor TV cuplat la o claviatur hard inteligent . .faza de postinformare. Telefaxul este un serviciu interna ional care asigur transmisiunea i recep ia de documente con inând informa ii codate în facsimil. informa ii suplimentare de recep ie. rezerv ri de bilete la hotel. .tergerea textului din memoria terminalului. sistemul informa ional medical la distan . majoritate serviciilor de baz de date. 2. Serviciile interactive sunt: 1.înc rcarea informa iei în memorie.

text. imagini ).y po ta electronic . Exist dou tipuri de servicii de distribu ie: 1. În prezent este unanim acceptat ca reteaua de telecomunicatii evolueaza spre ISDN. Aceste echipamente pot fi folosite optim pentru comunicasie la mare distanta numai în mssura în care administratia de telecomunictii asigura digitalizarea retelei de telecomunicatii si 36 . telez. de imagini i grafice de viteze mari. Utilizatorul transmite si receptioneaza date la si de la calculator într-o maniera interactiva. în prima faza pentru servicii de banda îngusta cu perspective de evolutie spre serviciile de banda larga. Aceste servicii pot include transferuri de fi iere. texte. y y y y y y y y y y y 2. fiabile eficiente. Factorul de varia ie al ratei binare pentru serviciile diverse poate atinge cifra 1000. videotez. care poate fi folosit de utilizator pentru selectia serviciului. În compara ie cu telefonia analogic aceste servicii sunt foarte diferite din urm toarele puncte de vedere: vitez de transmisiune în re ea este foarte mare } 150 Mbps. ciclice cu posibilitatea de control al prezent rii individuale la utilizator includ: servicii de educa ie i lucru la domiciliu teleavertiz ri telemetrie servicii de telesoftware.10. Cantitatea de trafic general este extrem de inconsistent pentru unele tipuri de aplica ii de date. Interfe e utilizator. voce.re ea ISDN. Aceste cerin e pot fi satisf cute numai într-o re ea digital de band larg ce asigur controlul rate binare variabile i viteza de transmisie ridicat . telez. imagine ). Utilizatorii actuali ale re elelor de TLC solicit servicii de TLC mai rapide. Aparitia sistemelor de comunicatie si de transmisiuni digitale au deschis perspective considerabile pentru telecomunicatii si informatica. 2. Serviciile de acces la centrele informatice. ISDN-ul constituie suportul penru teleserviciile asigurate între terminalele de tip: telefon. f r control din partea utilizatorului includ: distribu ii programe TV teleziar i telepublica ii distribu ie de date distribu ie de semnale video/audio. proiectare i produc ie asistat de calculator. videotelefonie. date. deoarece acestea pot realiza transfer rapid rapid si sigur de informatii diverse ( voce. facsimil. Serviciile de distribu ie includ servicii de difuziune ± informa iile sunt transmise de la o surs central spre un num r nelimitat de utilizatori autoriza i s se conecteze la re ea. telefaz. accesibile i la pre uri rezonabile. Complezitatea problemie implica respectarea unor reguli precise relativ la realizarea de echipamente noi si de asemenea a strategiei de rezolvare. 3. de câteva mii de ori mai mult decât poate fi transmis prin liniile telefonice existente. raspunzând astfel cerintrlor clientilor pentru diversificarea serviciilor cu asigurarea unei calitati deosebite pentru acestea. Accesul la sistemul de servicii este controlat de calculator central prin MENU. Exista în prezent numeroase intreprinderi si institutii care dispun sau solicita centrale PABX si retele locale care asigura servicii diverse ( transmisii de date.

comunicatii între calculatoare. se creeaza premizele dezvoltarii retelei ISDN. sincronizarea retelei. Datorita avantajelor oferite. astfel ca este posibil sa creasca continutul informatiilor de semnalizare între comutatoarele retelei. care pot fi echipate cu interfete analogice de abonat pentru terminale clasice telefonice. separate de cai de comunicatie între utilizatori. Prelucrarea apelurilor. precum si de nivelul 37 . permitând acestora acces direct la canale de 64 Kbit/s. introduse in reteaua de telecomunicatii. Etapa urmatoare apartine ISDN de banda larga care va permite realizarea de viteze de transmisie care corespunde unor debite în linie de 155 Mbit/s. Se asigura de asemenea transmisie digitala între centrele de comutatie locale si PABX. Programul generic. Software clasic de comuta ie. prin evitarea pierderilor sau dublarii de elemente binare ale semnalului transmis. Accesul direct al abonatilor la ISDN este realizat prin unitati de linii digitale de abonat ( concentratoare digitale ).schimbari functionale si de configuratie ale sistemului prin folosirea unei proceduri simple care implica.11. Aparitia sistemelor informationale a permis realizarea sistemelor de comutatie pe baza de program inregistrat. Dezvoltarea ISDN are ca efect accesul direct al abonatilor la serviciile oferite de aceasta si implicit o crestere sensibila a pietei de terminale de telecomunicatii. in general. Sincronizarea retelei digitale trebuie sa respecte recomandarile pentru a realiza o transmisie corecta a informatiilor prin liniile digitale. . Pâna la realizarea unei retele globale cu integrarea serviciilor. producatorii de sisteme de comunicatie s-au orientat definitiv catre aceasta solutie care permite: . Introducerea unui sistem de semnalizare permite realizarea unor cai distincte de semnalizare. Odata cu introducerea sistemelor d ecomunicatie digitale în reteaua telefonica. Evolutia spre o retea digitala cu integrarea serviciilor are ca efect încurajarea productiei si a vânzarilor de PABX si a retelelor de calculatoare. comanda cu program inregistrat a cunoscut o evolutie conditionata de stadiul de dezvoltare al tehnicilor si tehnologiilor incorporate in realizarea sa practica.deci accesul la canale digitale de 64 Kbit/s. Evolutia înregistrata în calculatoare si utilizarea pe scara larga a calculatoarelor personale a condus la crearea de echipamente care sa permita conectarea calculatorului personal la reteaua de telecomunicatii pentru realizarea de comunicatii de tip telex. În acelasi timp creste traficul si se diversifica serviciile. Deschiderea spre ISDN este posibila daca se asigura: digitalizarea comutatiei si transmisiei. semnalizari cu continut bogat de informatii de semnalizare. Software în sistemele de comuta ie electronice digitale. introducerea unitatilor de racordare numerica. Prima etapa în dezvoltarea ISDN va fi pentru serviciile de banda îngusta prin folosirea de canale temporale de 64 Kbit/s.controlul centralizat asupra intregului sistem. sau cu interfete digitale de abonat care pot oferi abonatilor acces de baza sau acces primar la ISDN. 2. interurbane si locale. telecopie ( fax ) sau pentru comunicatii de date ( ex. doar modificarea unor instructiuni din programul inregistrat. asigurând interconectarea între acestea prin sisteme de transmisiuni digitale. posta electronica ). 2448 Mbit/s. Digitalizarea comutatiei si transmisiei se realizeaza prin introducerea de sisteme de comutatie digitale în centrale internationale. Acces la baza de date. este posibila o evolutie a retelei de telecomunicatii în care centrele de comunicatie digitale ISDN sa asigure accesul unui abonat la orice tip de serviciu si orice tip de retea. ceea ce conduce la cresterea veniturilor pentru administratia de telecomunicatii.adaptarea usoara a sistemului la servicii noi. . De-a lungul timpului. corespunzatoarele standarde de transmisiuni de banda larga.

Astfel. Fiind proiectat pentru a func iona în orice context el se mai nume te program generic. SOFTWARE CLASIC DE COMUTA IE Un software de comuta ie este alc tiut din dou componente: . în func ie de necesit i. . Pentru a corecta aceasta deficienta. urmatoarea generatie de sisteme de comunicatie a fost inzestrata cu variante ale programului generic complet. PROGRAMUL GENERIC Programul generic îndedpline te mai multe func ii referitoare la: . introducerea comenzii cu program inregistrat a vizat doar inlocuirea logicii cablate a sistemelor electromecanice de comunicatie.) se deosebea de la un sistem de comunicatie la altul. volumul necesar de memorare a devenit nejustificat de mare (din punct de vedere financiar si tehnic). Pentru a comunica între ele modulele utilizeaz loca ii de memorie comune i circuite tampon. de identificarea si diagnosticarea deranjamentelor si de administrarea sistemului prin intermediul diverselor activitati incorporate. de exemplu observarea traficului deservit de sistem.între inerea sistemului . Coordonarea activit ii acestor module revine în sarcina unui program principal care le apeleaz conform unui anumit plan. Din punct de vedere organizatoric programul generic este alc tuit dintr-un ansamblu de module program. Aceast flexibilitate este asigurat prin faptul c informa iile relative la echipamentele i utilizatorii specifici unui anumit sistem sunt înregistrate în baza de date proprie acestuia. o anumita aplicatie utilizeaza doar o parte din functiile oferite de programul generic. situatia reala in care functiona (configuratia retelei de acces.programul . care îndedplinesc func ii specifice. precum i diferitelor servicii pe care sistemul îl ofer abona iilor. dorinta de tipizare a orientat producatorii catre conceptul de program generic. Pe baza acestui program se executau toate operatiile legate de prelucrarea apelurilor.administrarea sistemului . . identic pentru toate realizarile din aceeasi generatie. care contin doar functiile cerute de situatiile concrete deservite. initial. restul componentelor raminind neschimbate.prin implicarea în procesele de înnoire i observare a sistemului respectiv. sistemele de comunicatie au fost dotate cu o baza de date in care se inscriau informatiile cu caracter particular precum: configuratia legaturilor cu mediul exterior (linii de abonat. Odata cu aparitia sistemelor electronice de comutatie. PRELUCRAREA APELURILOR Sarcina principal pe care trebuie s îndeplineasc un program generic const în stabilirea la 38 . in general.prelucrarea apelurilor generate de abona ii proprii sau adresate lor. jonctiuni etc.conceptual (de principiu) atins pe baza experientei anterioare.asigurarea i men inerea st rii de func ionare a sistemului. relatiile dintre componentele comandate. Programul generic a condus la marirea corespunzatoare a memoriei de inregistrare a programului.).baza de date Programul cuprinde toate instruc iunele logice necesare îndeplinirii func iilor unui sistem de comuta ie. Cu toate ca programul generic era acelasi. Pentru a oferi flexibilitatea din acest punct de vedere. Deoarece. planul local de adresare. planul de adresare etc.

Memoria tampon a cererilor de serviciu este trecut periodic în revist de c tre programul de control al execu iei. .taxarea. Re eaua celular . Arhitectura GSM. la un receptor de cifre. . care dac deteecteaz o nou cerere activeaz un nou program preg titor. 10. În cazul liniilor de abona i de detectarea unui apel este urmat de înscrierea num rului terminalului corespunz tor într-o loca ie din memoria tampon a cererilor de serviciu (vezi fig. Sistem pentru comunica ii mobile: GSM.stabilirea conexiunii propriu-zise. Ini ial programul preg titor creaz o structur de date temporar numit memorie terminal. care este completat prin copierea informa iei necesare aflate în baza de date a sistemului de comuta ie.12. Baza de date con ine înregistr ri permanente ale abona iilor. indexate dup num rul corespunz tor al terminalului. Asigurarea 39 . Astfel pentru detectarea cererilor de serviciu se utilizeaz programele de c utare.detectarea unei ceereri de serviciu. 2.eliberarea conexiunii. .alertarea p r ii chemate. Ini ializarea programului preg titor. Programul preg titor are ca obiectiv conectarea terminalului. realizarea acestei sarcini presupune: .cerere a unei c i de comunica ie între doi utilizatori. Fig. . oferindu-i num rul terminalului corespunz tor. Localizarea abona ilor i realizarea convorbirilor. Componenta software a func iilor de prelucrare a apelurilor este reprezentat de un ansamblu de programe care coodoneaz diverse activit i. care periodic pe durate de 100 ms exploreaz toate jonc iunele i toate liniile de abonat.interpretarea informa iei de numerotare. 10). În cazul unui apel local. .

BSS este acea component care permite conectarea telefoanelor mobile la centrala de telefonie mobil . Pentru a asigura mobilitatea abonatului. Ea este format din sta iile GSM pe care le vedem la tot pasul în zilele noastre i care sunt numite Base Transceiver Station (BTS). În principiu. SIM-ul contine toate detaliile de identificare a abonatului. care controleaz leg turile radio cu sta ia mobil . 40 . Celelalte cifre reprezint identitatea abonatului). Sta ia mobil (MS). 2. Abonatul poate realiza apel indiferent de pozi ia lui geografic i se poate deplasa în timpul convorbirii f r a fi afectat calitatea convorbirii.Sistemele de comunica ii mobile au cunoscut o evolu ie marcat de 3 genera ii. SIM-ul (Modul de Identitate a Abonatului) este un card care se potrive te în receptor i poate fi de doua marimi ori marime mare (aceiasi marime ca o carte de credit) sau versiunea unei buca i mici.leg turii în cursul deplas rii abonatului mobil. exist trei elemente principale: 1. 3.Mobilitatea este asigurat prin accesul radio realizat prin sta iile de baz . Subsistemul re elei NS (Network Subsystem). Subsistemul sta iei de baz (BSS). SMS-uri. la fel ca i IMSI (Identitatea Internationala a Abonatului Mobil. Componentele acestui sistem pot fi amplasate sau nu în acela i loc. Sta ia Mobil (MS) este format de un telefon mobil digital i un card SIM. Leg tura dintre central i sistemul sta iei de baz se face prin linii PCM de 2MBs (interfa a A) folosind sistemul de semnalizare SS7. Sistemul sta iei de baz (BSS) este un ansamblu format dintr-un controler al sta iei de baz (BSC) i echipamentele de emisie/recep ie (BTS) controlate de acesta. informa ie despre plata. unde primele 3 cifre reprezint ara de unde este SIM-ul. GSM (Global System for Mobile Communications): Arhitectura re elei GSM Structura unei re ele GSM este destul de complicat . este necesar ca sta ia mobil s fie în contact radio permanent cu re eaua de comunica ii mobile. precum i din unit ile de control pentru sta ii (BSC). Acesta este un ir numeric. numere pin i informa ii interna ionale despre roaming. care este folosit de utilizator. memoriile telefonului. Arhitectura simplificat a protocoalelor GSM. Telefonia mobil a cunoscut una din cele mai rapide cre teri i ofer cele mai populare teleservicii. urmatorul reprezint operatorul din acea ara. partea principal unde se gase te centrul de comutare al serviciilor mobile (MSC).

BTS -urile sunt toate conectate împreun ca s permit deplasarea de la o celul la alta. egalizare.Network and Switching Subsystem. BTS administreaz comunica iile cu sta ia mobil (MS) prin interfa a radio. Acest subsistem asigur comunica ia între: sta iile de baz . centrala pentru abona i mobili (MSC) i centralele apar inand de re eaua telefonic public comutat . codare de canal etc. b) RSS .recep ie cu anten care acoper o singur celul .subsistemul de exploatare i intre inere. Antena poate lua forme diferite. Capacitatea maxim a unui BTS este de 16 purt toare. Fiecare subsistem este format din mai multe elemente conectate între ele prin diverse interfe e. Subsistemul re ea (SSS) are în compunere: centrala pentru abona ii mobili (MSC). c) OMC -Operation and Maintenance Subsystem . baza de date pentru identificarea echipamentelor (EIR). baza de date temporar a abona ilor mobili în trecere (VLR).Receptie (BTS) const dintr-un radiou de emisie . centrul de verificare a autenticitatii. Ea realizeaz managementul convorbirilor din re ea i asigur interconectivitatea cu alte re ele de telefonie mobil sau fix . SSS este acea component a unei re ele GSM similar cu centrala telefonic a unei re ele de telefonie fix .Figura 1. Statia Baza de Emisie .1 Arhitectura re elei GSM. subsistemul de comuta ie. 41 . Cea mai important component a SSS este Mobile Switching Center (MSC). demodulare. module de eliminare a ecoului telefonic (EC). cunoscut i sub denumirea de subsistemul re ea.Radio Subsystem subsistemul radio. BTS con ine cate o unitate emisie-recep ie distinct pentru fiecare canal radio alocat. Subsistemele re elei GSM Principalele subsisteme ale re elei GSM sunt: a) SSS . BTS are func ii legate de comunica ia radio: modulare. baza de date primar a abona ilor mobili (HLR).

prin intermediul MSC-ului. central de comuta ie pentru apelurile cu originea i destina ia în re eaua de comunica ii mobile. pentu a cre te viteza de adresare i reactualizare a inregistr rilor abona ilor.MSC genereaz toate înregistrarile de plat i asigur ca utilizarea total s fie direc ionat la contul care trebuie. Centrala pentru abona ii mobili (MSC) realizeaz interfa a dintre re eaua telefonic public (PSTN) i sistemul sta iilor de baz al re elei celulare fiind. în primul rînd. Pe lang comparare. alocarea trunchiurilor de ie ire. Aceste date sunt introduse în HLR i scrise în SIM în momentul eliber rii abonamentului.HLR (Home Location Register). un utilizator din re eau GSM poate contacta un utilizator de telefonie fix . Mesajul este decodat la sta ia mobil i un r spuns este returnat c tre AUC.analizarea rezultatelor m sur rilor f cute de c tre sta ia de baz i sta ia mobil pentru a controla puterea lor de emisie i a lua decizia asupra necesit ii procesului de transfer. Canalele de control i de comunica ie sunt totdeauna sub controlul BSC. GSM con ine o serie de baze de date cu ajutorul c rora sunt realizate func iile legate de tratarea mobilit ii i a apelurilor. Ea const în alocarea de canale radio sta iilor mobile MS. oriunde s-ar afla ei. asociate unei conexiuni stabilite. baza de date primar a abona ilor mobili. Procedura handover reprezint una din principalele func ii ale unui MSC. Procesul de verificare a autenticit ii const . pe de o parte. . permi and in jur de 28 de conexiuni simultan. nu sunt afectate. În mod firesc. Cu toate acestea. MSC supraveghez stabilirea apelurilor i procedurile de rutare. atunci cînd abona ii se afl la hotarul unei celule astfel încît convorbirile telefonice s se p streze neîntrerupte. de BSC. în acela i timp. AUC este amplasat în acela i loc cu HLR. colectarea pl ilor. Procesul de autentificare se face printr-un canal de semnalizare.administrarea canalelor radio din subordine.transferul mesajelor de control între sta ia mobil i central prin intermediul sta iei de baz . din compararea unor date de siguran memorate pe SIM cu datele corespunz toare din HLR. Procesul de verificare a autenticit ii are loc de fiecare dat cand abonatul cere reconectarea la re ea (porne te echipamentul mobil). Se disting patru tipuri de baze de date: . prin care o serie de date memorate în AUC sunt prelucrate conform unui algoritm pentru a ob ine un mesaj codat care este transmis c tre SIM. 42 . o serie de mesaje de semnalizare. mai are loc i un alt proces. MSC trebuie s asigure ca toate apelurile sunt trimise spre abonati. . de procesul de autorizare a accesului unui abonat mobil în re ea. Echipamentul de comand /control (controlorul) al sta iilor de baz (BSC) este echipamentul inteligent din sistemul sta iei de baz care r spunde de: . MSC-ul este responsabil de direc ionarea apelurilor i a SMS-urilor. De asemenea. care con ine toate datele cu privire la abona ii care apar in de central . abonatul este sau nu este autorizat în re ea. în mod direct. MSC trebuie s controleze schimbarea tarificului în interiorul zonei de serviciu care implic coordonarea tuturor resurselor radio i activit ilor de p r sire intercelulare. Leg tura dintre controler i BTS se face printr-o interfa PCM de 2 MBs sub protocolul LAPD (protocol de acces pentru canalul D).O configura ie uzual pentru o zon urban are 4 purt toare. eliminand astfel risipa în folosirea canalelor de trafic. Centrul de verificare a autenticit ii (AUC) este un element de prelucrare al re elei care realizeaz func ii distincte în raport cu MSC. calcularea statisticilor etc. fiind responsabil. Mobile Switching Center (MSC). În func ie de con inutul r spunsului. Alte func ii de control specifice sunt: conversia numerot rii i rutarea apelurilor.

O re ea poate avea mai multe HLR. Registrul de identificare al echipamentelor (EIR) reprezint o baz de date centralizat pentru controlul validit ii num rului interna ional de identificare a echipamentelor (IMEI). incluzand num rul temporar (TMSI) etc. o arie de localizare con ine maximum 30 de celule. IMEI al echipamentelor declarate furate sau c rora li se va refuza accesul in re ea din alte motive 43 . Dintre informa iile fixe fac parte: numere de identificare i adrese. ele existand atîta vreme cat abonatul este activ în aria acoperit de VLR.. prin intermediul HLR. . Dac abonatul iese din re eaua de origine. În mod normal.EIR (Equipment Identity Register). VLR asigur o baz de date local pentru un abonat. VLR activeaz procesul de acordare a unui num r temporar (TMSI) unui abonat. baza de date temporar a abona ilor mobili in trecere (vizitatori). .2 Lista Lista alb Lista neagr Con inut IMEI pentru ME acceptate s lucreze in re ea. care con ine o serie de date cu privire la abona ii afla i temporar in zona centralei. starea curent a abonatului. Aceast baz de date con ine numai informa ii despre echipamentele de abonat. GSM ofer op iunea de a modifica TMSI la fiecare apel sau odat cu procesul de actualizare al localiz rii. Baza de date dinamic a abona ilor mobili sau registrul de vizit (VLR) con ine o copie a principalelor informa ii de abonat din HLR. baza de date pentru identificarea echipamentelor mobile. chiar dac este vorba de abona ii înregistra i la centrala (deci HLR) local . Aceste informa ii sunt îns temporare. fiec reia asignîndu-i-se un num r. Baza de date primar a abona ilor mobile sau registrul de loca ie (HLR) este baza de date de referin a parametrilor abonatului. Unele informa ii sunt fixe. Printre informa iile dinamice seg sesc: adresa VLR la care este înscris la un moment dat abonatul. Informa iile dintr-un HLR pot fi accesate de toate centralele i VLR din re ea folosind num rul IMSI sau MSISDN al abonatului. Fiecare VLR gestioneaz mai multe arii de localizare. Num rul ariei de localizare este memorat i actualizat pe SIM-ul abonatului. Numerele de echipamente (IMEI) sunt grupate în trei liste precum în tabelul 1. centrul de autorizare. TMSI va fi folosit pe durate reduse in timpul procesului de autorizare i poate fi modificat periodic.VLR (Visitors Location Register). informa ia de localizare curent este actualizat în HLR printr-un proces ini iat de VLR. Un abonat va apar ine unui singur HLR. fiind stabilite în momentul introducerii. TMSI ine locul IMSI i este memorat pe SIM-ul abonatului astfel incat apelurile c tre abonat se fac f r a transmite IMSI. Altele sunt dinamice.AUC (Authentification Centre). num r pe care-l trimite i c tre HLR. Celulele unei re ele mobile sunt grupate în arii de localizare. fiecare de inand o parte din volumul total de date. Odat cu deplasarea abonatului dintr-o arie de localizare în alta. asigurand astfel securitatea abonatului. tipurile de servicii oferite de re ea la care are acces fiecare abonat etc. ini iaz o procedur de tergere a datelor din vechea VLR i inregistrare in noua VLR nou. Dac sta ia mobil intr in aria de localizare a unei alte VLR atunci acesta. VLR asociat zonei în care intr abonatul îi va aloca un num r de sta ie mobil flotant (MSRN). modificandu-se în timpul exploat rii. Num rul este alocat dintr-o list de numere p strat la nivelul VLR vizitat. ca o precau ie suplimentar pentru securitate. parametrii pentru procesul de autorizare. tergerii sau modific rii profilului de servicii aferente unui abonament.

generate de entit ile re elei. Func iile de între inere permit controlul volumului de trafic solicitat re elei. el permi and administrarea unei re ele GSM la nivelul ierarhic superior.reprezint locul de unde se comand i se supravegheaz celelalte entit i ale re elei GSM urm rindu-se. etc. prin care diversele evenimente sau alarme. În acest scop. de la nivelul OMC. folosind protocoale specifice. OMC este conectat cu celelalte entit i GSM printr-o re ea X. dispozitive de verificare a parametrilor. Func iile oferite de NMC sunt echivalente cu cele oferite de OMC. Func iile de gestionare a performan elor includ colectarea de statistici de trafic de la echipamentele re elei GSM i arhivarea lor într-o baz de date sau afi area acestora pentru analiz . Func iile de gestiune a programelor permit urm rirea versiunilor de program înc rcate în fiecare echipament al re elei. Pentru a preveni migrarea condi iilor de congestie a traficului in toat re eaua. NMC este un instrument de planificare important deoarece de ine elemente de sintez la nivelul re elei na ionale. care comunic intre ele prin diferite interfe e. Arhitectura protocoalelor Fiecare subsistem este compus din entit i func ionale. care sunt responsabile la nivel regional NMC coordoneaz . BSC coordoneaz resursele radio i asigur leg tura cu Subsistemul Re ea. Prin intermediul acestei func ii. sistemul sta iilor de baz este for at s refuze orice solicitare de comunica ie. cum ar fi computere. cum ar fi cele ale serviciului de salvare. pentru operatori. operatorii NMC vor activa numai comunica iile cu acces prioritar.Lista gri IMEI al echipamentelor care au probleme (cum ar fi un defect software) insuficient de grave pentru a fi trecute pe lista neagr Tabelul 1. ca noduri defecte sau suprainc rcate. dac este necesar. Principalele func ii realizate de OMC sunt: Func iile de prelucrare. Func ia de gestiune a informa iilor de configurare. Subsistemul 44 . NMC urm re te in special trunchiurile i liniile de semnalizare dintre noduri. Controlul traficului la nivel local. a diferitelor entit i ale re elei. pompieri etc. comutat . în ansamblul ei. de asemenea. Cu acela i scop sunt urm rite i liniile dintre re eaua GSM i re eaua telefonic public . urm re te starea comenzilor automate aplicate echipamentelor din re ea i afi eaz . Aceste informa ii se modific odat cu dezvoltarea re elei. Fiecare BTS gestioneaz protocoalele interfe ei radio (Um) cu toate sta iile mobile dintr-o celul . Func iile de gestionare a defectelor permit deconectarea sau repunerea în serviciu. se poate configura sau citi configura ia pentru orice entitate a re elei. urm rind exploatarea i intre inerea re elei prin intermediul OMC.25. NMC urm re te traficul pentru a sesiza alarmele de nivel inalt. concomitent. Evenimentele sunt mesaje care con in informa ii despre starea echipamentelor i proceselor de re ea. aspectele legate de conectarea la alte re ele. Cele mai importante func ii sunt : Gestiunea traficului la nivelul re elei. manual sau automat. starea re elei Supravegherea trunchiurilor i liniilor de semnalizare. In circumstan e extreme.2 Subsistemul de exploatare i între inere Centrul de exploatare i între inere (OMC) . NMC are capacitatea de a controla traficul la nivelul BSS. calitatea serviciului oferit de re ea. sunt raportate i/sau memorate. Centrul de management al re elei (NMC) este unic. Centrul de administrare a re elei ADC con ine echipamentele de administrare a re elei. In plus.

pe reteaua magistrala (backbone) GPRS. respectand modelul de referin OSI. impachetand 45 . cunoscut i ca interfa radio (air interface sau radio link).  Nivelul 1 este nivelul fizic.  Nivelul 3 (nivelul re ea) al protocolului de semnalizare GSM se divide in trei subnivele: . Pentru interfa a Um. Sta ia mobil i sta ia de baz comunic prin interfa a Um. 7. pentru leg tura cu subsistemul de re ea. Protocolul de semnalizare in GSM este structurat pe trei nivele. nivelul leg tur de date este o variant modificat a protocolului LAPD utilizat in ISDN. care utilizeaz resursele radio.re ea. iar comanda leg turii este realizat de protocolul SCCP (SignallingConnection Control Part). adic frecven ele i intervalele temporale (canale fizice). a c rui parte principal este centrul de comuta ie pentru servicii mobile (MSC-Mobile services Switching Center). Prin interfa a A este folosit protocolul CCITT nr. El include partea TDMA pentru interfa a radio i respectiv partea MTP (Message Transfer Part). numit LAPDm (Link Acces Protocol for Dm).gestiunea mobilit ii MM (Mobility Management) Arhitectura protocoalelor pentru planul de transmisiune GPR            SNDCP Subnetwork dependent convergence protocol LLC Logical link control RLC Radio link control MAC Medium access control PLL Physical link layer RFL Physical RF layer BSSGP BSS GPRS application protocol GTP GPRS tunneling protocol TCP Transmission control protocol UDP User datagram protocol IP Internet protocol GTP (GPRS tunneling protocol) transporta datele utilizatorului si semnalizarile intre nodurile suport GPRS (GSN).  Nivelul 2 este nivelul leg turii de date. realizeaz comuta ia apelurilor intre utilizatori mobile precum i intre ace tia i utilizatorii re elelor fixe.gestiunea resurselor radio RR (Radio Resource management) .

v.unitatile de date ale protocolului de date in pachete punct-la-punct si asigurand.snivelul RFL (radio frequency layer).  Protocolul LLC. Protocolul H. daca este necesar. incluzand segmentarea si reasamblarea cadrelor LLC in blocuri de date RLC. în ultima vreme. VoIP).d. In planul de transmisiune GTP foloseste un mecanism tunel pentru transferul pachetelor de date ale utilizatorului. functiunile sale constand in codarea canalului (detectia erorilor. D. mecanisme pentru controlul fluxului.compresia si decompresia datelor utilizatorului si a informatiei pentru controlul protocolului redundante  segmentarea (pentru a respecta lungimea maxima a cadrelor LLC) si reasamblareaNivelul legatura de date intre statia mobila si retea este impartit in doua subnivele: LLC (Logical link control). precum navigare web. 46 . Telefonie prin Internet (VoIP=Voice over IP). realizind mai multe functii:  multiplexarea mai multor conexiuni ale nivelului retea pe o singura conexiune logica a nivelului LLC. a modifica si a elimina tunelele.p. tendin a pe plan mondial este ca astfel de numere s fie evitate. semnalizarea fiind utilizata pentru a crea. cara opereaza sub PLL si asigura functiunile unui canal radio (modulatie si demodulatie). datorat faptului c se utilizeaz re eaua IP care poate fi folosit în acela i timp i pentru alte servicii. intercalarea bitilor si detectarea congestiei pe legatura fizica. precum procedura ARQ pentru cuvintele de cod necorectabile  Nivelul fizic intre MS si BSS este impartit in doua subnivele: -. -.13. conectând milioane de utilizatori la nivel mondial. numit i Telefonie IP sau Telefonie Internet este procesul de transmitere a conversa iilor vocale umane prin leg turi de date de tip IP sau prin re ele în care este folosit acest protocol. re ele private între utilizatori sau diferite institu ii. Alte re ele IP sunt cele interne ale companiilor. corectarea directa a erorilor (FEC .este o versiune adaptata a protocolului LAPDm utilizat in GSM. 2. Cea mai cunoscut re ea IP este Internetul. Utilizatorul î i poate folosi serviciul VoIP indiferent de locul unde se conecteaz la Internet. e-mail. Avantajul principal al VoIP fa de telefonia clasic este pre ul redus. unde sunt puse din nou în ordinea ini ial i convertite înapoi în semnale acustice. intre MS si SGSN si RLC/MAC (Radio link control/Medium access control). continent). ar . Descriere Telefonia IP se caracterizeaz prin conversia vocii în pachete de date ce se transmit prin re ele IP de la surs la destina ie.  Subnivelul RLC/MAC realizeaza doua functiuni.323. SNDCP (Subnetwork dependent convergence protocol) este utilizat pentru transferul pachetelor de date intre SGSN si MS.Forward error correction). tehnic este astfel posibil s locuiasc într-o zon geografic i s aib num r de telefon dintr-o alt zon geografic (stat. Totu i. intre MS si BSS. derivat din HDLC (High-level data link control). ebanking i multe altele. Functunea RLC consta in stabilirea unei legaturi fiabile intre MS si BSS. indicarea cuvintelor de cod necorectabile).nivelul legaturii fizice (PLL -Physical link layer) . In planul de semnalizare GTP specifica un protocol de administrare si control de tip tunel.  . Nivelul PLL asigura un canal fizic intre MS si BSS. Voce peste Protocol de Internet (în englez Voice over Internet Protocol.

gatekeeper (administrator de poart ) este o entitate care asigur controlul accesului la re ea pentru terminalele H. determinat de întârzierea pachetelor. formând i pl tind ca pentru un num r local. deoarece chiar prin titlul lucr rii se recuno teau punctele slabe ale standardului. români locuind în România pot avea num r de telefon american. sau voce. Era un prim pas. El se refer la un num r mare de protocoale specifice pentru codificarea vocii. i anume negarantarea calit ii comunica iei.38 (pentru fax) Protocoalele SIP. Aceast comunica ie poate consta numai din voce.248 IMS SCCP T. SDP. Acesta comunic prin protocoale H. dar sunt extrem de sensibile la întârzieri i fluctua ii de band . pentru descrierea caracteristicilor canalelor de media trimise. costul convorbirii din SUA în România. o comunica ie bidirec ional cu un alt terminal. voce i video.Exemple de beneficii aduse de VoIP  persoane locuind în SUA (sau oricare alt ar ) pot avea num r de telefon românesc. voce i date. Un LAN poate avea un administrator de poart . MGCP. Este binecunoscut faptul c transmisiile audio/video pot tolera erori la recep ie. care controleaz terminalele de sub jurisdic ia sa.323 precum i translatarea adreselor. mai mult teoretic decât practic. ocupat etc.) i partea de media (transmiterea efectiv a vocii sau a datelor).   Protocoale folosite în VoIP O convorbire telefonic este format din dou p r i distincte: semnalizarea (trimiterea num rului. prieteni). Arhitectura general a unei re ele bazate pe protocolul H. familie.atâta timp cât exist conexiune internet la destina ie (hotel. Practic terminalul poate fi program software instalat pe un PC sau poate fi un terminal independent (telefon sau videotelefon) cu interfa de re ea. Recomandarea a fost revizuit în 1998 (Packet-based multimedia communications systems ) i apoi devine baza primelor sisteme universale de telefonie pe Internet. e mai mic decât prin alte metode) i în plus cei din România pot suna f r prefix i f r tarife interna ionale. configurarea apelului.323 pe partea de Internet i prin protocoale PSTN pe partea nonIP.323 are în componen a sa urm toarele entit i :  terminal: este un punct terminal care asigur în timp real. date i video. Semnalizarea se poate face cu unul din urm toarele protocoale:        SIP H. vacan e .323 este mai mult o prezentare arhitectural a telefoniei pe Internet decât un protocol specific. mobilitate ridicat . a semnalelor de sunat.utilizarea telefonului VoIP în c l torii.   47 . H.38 folosesc un protocol auxiliar. H.248 i T. Aceasta din urm se face prin codarea semnalului cu un codec i împachetarea lui în pachete RTP.323 este primul protocol pentru comunica iile VoIP ap rut pe pia . gateway (poart ) este un echipament care conecteaz la Internet re eaua de telefonie non-IP. semnalizare.323 MGCP H. de exemplu. transportul datelor i alte aspecte mai mult decât s specifice el însu i aceste lucruri. A fost definit de c tre ITUT în 1996 sub numele de ³Sisteme de telefonie vizual i echipamente pentru re ele locale care nu garanteaz calitatea serviciului´ (Visual telephone systems and equipment for local area networks which provide a non-guaranteed quality of service). H.

chiar ºi în reþele cu încãrcare redusã. sau pînã la modificarea traseului pachetelor. Aceste cereri pot fi satisfãcute în douã moduri si anume: prin programare staticã de cãtre administratori. Astfel trebuie oferite noi servicii care sã se adauge tradiþionalului "best effort" pentru a oferi suport noilor aplicaþii multimedia. dacã un flux are un comportament "neprietenos" si transmite la o ratã 48 . deoarece modelu InServ porneste de la premisa cã datagramele care vor beneficia de un nivel special de QoS nu vor fi niciodatã fragmentate. Desi problema a fost aplanatã întrucîtva prin realizarea unor aplicaþii care se adapteazã la condiþiile reþelei. Fiecare router trebuie sã verifice dacã resursele sunt disponibile. zon : este o colec ie de terminale i por i de acces gestionate de un singur administrator (gatekeeper). aplicaþia va beneficia de un acelasi nivel de QoS de la un capãt la altul atît timp cît este timpul de viatã al rezervãrii. rãmîne o nevoie tot mai mare de implementare în interiorul reþelei a unor mijloace de asigurarea a calitãþii serviciilor (QoS). asa cum este RSVP-ul (Resource Reservation Protocol). o nouã rezervare restabilind nivelul QoS fãrã ca aplicaþia sã aibã prea mult de suferit. în functie de cerintele aplicaþiilor care transmit datele. Unul dintre parametri care trebuie specificati în momentul solicitãrii unei rezervãri este dimensiunea maximã a unei datagrame a fluxului de date. Aceste aplicaþii sunt foarte sensibile la înþîrzierile din reþea. In contrast. VoIP (Voice over IP) etc. pentru a avea nivelul dorit de QoS. Acestea. O zon este independent de arhitectura re elei i poate îngloba mai multe segmente de re ea interconectate între ele în mod direct sau indirect. Aceasta nu trebuie sã fie mai mare decît MTU (Maximum Transmit Unit) cãci în cazul în care dimensiunea este mai mare se va refuza rezervarea . apariþia unei modificãri în traseul datelor poate fi toleratã. ceea ce face ca modelul "best effort" sã devinã neadecvat. precum si modul în care asigurarea QoS se poate face în mod natural înretelele MPLS. Calitatea serviciului (QoS=Quality of Service) în re elele transport date. sau folosind un protocol aditional. îi pot satisface într-o oarecare mãsurã cerinþele sale de QoS. Intserv Ca rãspuns la cererea tot mai mare a unui Internet care sã asigure servicii integrate. Pe parcursul acestui document vom prezenta douã modele de asigurare a unor servicii diferenþiate. Parametrii QoS ± IntServ i DiffServ. Politici speciale si acþiuni de temperare al traficului se vor folosi pentru a preveni ca fluxurile de date cu comportament "neprietenos" sã afecteze nivelul de QoS al celorlalte fluxuri care se comportã normal. Parametrii QoS oferiþi de aceste clase sunt programabili pentru fiecare flux. Cererile dicteazã nivelul resurselor care trebuie sã fie satisfãcute de-a lungul întregii cãi de tranzit a datelor. Internet Engineering Task Force (IETF) a format un grup de lucru (Integrated Services -IntServ) care a definit mai multe clase de servicii (RFC 1633). modelul "best effort" al IP-ului nu a fost o problemã. Pentru aplicaþiile tradiþionale.14. 2. un router clasic "best effort" traversat de un astfel de flux îi va oferi acestuia resursele libere neluînd în seamã cerinþele sale speciale. Astfel. Dupã realizarea rezervãrii în interiorul fiecãrui router de pe traseul datelor. fãrã cerinþe de timp real. cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol) sau mail. dacã solicitantul are dreptul sã facã o rezervare si apoi sã transmitã un mesaj de rãspuns la solicitarea de rezervare. Deoarece protocolul RSVP se bazeazã pe rezervãri soft. dar cu trecereatimpului tot mai multe aplicaþii real-time sunt dezvoltate. dacã sunt implementate de routerele traversate de un flux de date.

Controlled-Load Service Controlled-Load Service garanteazã cã pierderile de pachete nu sunt mai mari decît rata erorilor de transmisie ale mediului ºi cã întîrzierile pe care le suferã majoritatea pachetelor nu depãsesc cu mult timpul de propagare de la un capãt la altul. DiffServ oferã o tratare diferenþiatã a fluxurilor aggregate folosind marcarea pachetelor. rãmînînd un bit nefolosit. Acest tratament se poate observa extern prin comparatia cu alte pachete care au cîmpul DSCP diferit. Diffserv Datoritã problemelor generate de Intserv. banda alocatã si sã se asigure cã întîrzierea nu depãseste valoarea maximã doritã. Cîmpul precedenþã reprezintã prioritatea pachetului. Marcarea pachetelor foloseste bitii din headerele pachetelor pentru asigurarea unui tratament diferenþiat. DiffServ se foloseste de DSCP pentru a decide tratamentul care i se aplicã unui pachet în fiecare nod (PHB . cum sunt cele de VoIP. Acesti biti ar trebui folosiþi de routere pentru a lua o decizie asupra tratamentului acordat unui pachet. Orice nonconformitate a unui flux nu trebuie sã afecteze nivelul QoS oferit celorlalte fluxuri sau sã afecteze traficul best-effort. El asigurã o bandã garantatã. Octetul TOS constã din 3 biþi numiþi "de precedenþã". din care 6 biti formeazã cîmpul DSCP (Diferentiated Service CodePoint). De obicei datagramele care depãsesc nivelul maxim vor trebui livrate în regim normal de "best effort". respectiv întîrziere minimã. fiabilitate maximã (maximum reliability) ºi cost minim. IETF a propus un nou model de asigurare a calitãþii serviciilor.per hop behavior). 4 biti ceindicã cerinþele de tratare ale pachetului. Serviciul de încãrcare controlatã este conceput sã ofere un suport mai bun pentru o întreagã clasã de aplicaþii de timp real. iar ultimii doi biþi sunt nefolositi. Din nefericire complexitatea implementãrii acestui serviciu este deosebit de mare. punînd în pericol rezervãrile celorlalte fluxuri. pornind de la cerinþa fundamentalã de scalabilitate ºi implementabilitate facilã. care au fost deja dezvoltate. Legãtura dintre marcajul unui 49 . debit maxim (maximum throughput).mai mare decît rezervarea sa. Diferenta esentialã fatã de best effort este cã performantele observate de aplicatii nu se deterioreazã odatã cu cresterea încãrcãrii retelei. Routerele care implementeazã acest serviciu trebuie sã verifice dacã comportamentul fluxurilor de date respectã rezervãrile inþiale. DiffServ redefineste acesti biþi sub forma unui cîmp numit DS. Implementãrile curente cer ca routerele sã poatã memora stãrile fluxurilor de date si de control pentru fiecare flux în parte pachetele trebuie sã rezerve resurse prin negocierea parametrilor amintiti anterior: dimensiunea bufferelor. Fiecare router alocã pentru fiecare flux o bandã R si o zonã din buffer B. In IPv4 se folosesc biþii ce formeazã octetul TOS (type of service) pentru a marca pachetele. pe care fluxul poate sã le consume. Fiecare router trebuie sã ia mãsuri în cazul în care rata datagramelor depãseste valorile negociate. Totuºi în practicã acesti biti sunt total ignorati de routere. In acest fel se asigurã suport pentru aplicatii de timp real cum sunt VoIP sau videoconferintã. Guaranteed Services "Guaranteed Service" este cel mai complet tip de serviciu propus pentru a fi implementat în Internet pînã în acest moment. i se vor arunca din pachete pînã la limita rezervãrii. de la 0 (normal) pînã la 7 (pachet de control al reþelei). o întîrziere constantã în transmisia pachetelor si nici o pierdere de pachete din fluxul de date. Se poate usor vedea cã un astfel de serviciu este ideal pentru aplicaþiile de timp real.

Operatia de rutare este una deosebit de simplã. DiffServ porneste de la douã principii de proiectare. 50 . Un exemplu de folosire a "premium service" este folosirea sa la crearea de linii închiriate virtuale peste o infrastructurã deja existentã. Separarea dintre politica de control si mecanismele care o implementeazã permit ca acestea sã evolueze independent. pe cînd stabilirea politicii de control se poate implementa software. De exemplu. Un dezavantaj al arhitecturii DiffServ este acela cã oferã protecþia fluxurilor aggregate nepermiþînd prioritizarea unui anumit flux în faþa celorlalte. Acest model poate asigura o calitate absolutã a serviciului. procesarea se poate face foarte eficient si la viteze foarte mari ale traficului. In contrast. Acest serviciu oferã un QoS relativ. Primul principiu este acela de a împinge complexitatea spre marginea retelei. DiffServ defineste doar cîteva tratamente aplicate pachetelor la nivel de nod (PHB) ca fiind cãrãmizile asigurãrii QoS. Deoarece la marginea retelei numãrul de fluxuri este relativ redus. In mod asemãnãtor tratamentul aplicat fiecãrui pachet (PHB) se poate implementa hardware. Separarea acestor douã componente este esenþialã pentru flexibilitatea DiffServ. Astfel politica de control se poate schimba dupã nevoi. dupã calitatea serviciului doritã si dupã drepturile acestuia. Acest lucru se si întîmplã. Inainte ca un pachet sã intre într-un domeniu DiffServ acesta este marcat prin modificarea cîmpului sau DSCP de cãtre primul router. Comparaþie DiffServ ± IntServ In DiffServ routerele din interiorul reþelei proceseazã pachetele pe baza unui numãr mic de clase de trafic. In majoritatea cazurilor configurarea parametrilor în interiorul routerelor se face folosind protocolul SNMP. In interiorul unui domeniu DiffServ fiecare router va examina acest cîmp înainte de a dirija pachetul. pe cînd pachetele Out sunt primele eliminate în cazul unei congestii. Marginea reþelei este formatã din statiile si serverele conectate la retea si routerele de frontierã. In implementãrile actuale DiffServ oferã douã modele de servicii pe lîngã clasicul "best effort". operatiile de clasificare si marcare a pachetelor pot fi efectuate cu acuratete maximã fãrã a necesita resurse deosebite.pachet DSCP si tratamentul pe care acesta îl suferã în fiecare nod (PHB) nu este fixã. în prezent majoritatea routerelor de la cele mai simple pînã la cele mai complicate incorporeazã mecanisme DiffServ de prioritizare si de control a traficului. dar PHB-urile ar trebui sã rãmînã relativ stabile. Pachetele In au cea mai mica probabilitate de a fi eliminate. însã parametrii din MIB-ul intern al echipamentelor sunt proprii fiecãrui fabricant. Astfel acest tratament poate fi diferit între domeniile DiffServ conform dorinþelor si posibilitãtilor fiecãruia. cel mult i se poate asigura un tratament preferenþial faþã de traficul celorlalþi clienti. Capabilitãþi DiffServ se pot aplica oricãrui router chiar si celor de complexitate redusã printr-un simplu upgrade software. oferind o întîrziere minimã a pachetelor. dacã un flux de trafic ce vine de la un client conþine date destinate unei aplicaþii cu cerinþe de timp real. acesta nu va fi tratat diferenþiat faþã de celelalte pachete ce sosesc din acceaºi direcþie. "Assured service" este al doilea model ºi se bazeazã pe planificare statisticã a resurselor. lãsînd politica de control pe seama unui mecanism independent. dar construcþia tabelelor dupã care aceasta se face este foarte complexã si se pot folosi mai multe protocoale. Astfel nu este necesarã efectuarea unor operaþii complicate de clasificare si de memorare a stãrii. Pachetele sunt marcate în douã clase In ºi Out. "Premium service" garanteazã rata de vîrf si este optimizat pentru trafic avînd caracteristicã regulatã a anvelopei. în inima reþelei numãrul de fluxuri este semnificativ mai mare si de aceea aici trebuie sã se efectueze doar operaþii simple a cãror duratã sã fie cît mai micã. Aceastã diferenþiere între routerele de graniþã si routerele din centrul reþelei este vitalã pentru scalabilitatea modelului DiffServ. iar al doilea este acela de separare a politicii de mecanismele de implementare. Deoarece numãrul de clase este foarte redus datoritã numãrului redus de biþi din cîmpul TOS. Un exemplu similar este cel al rutãrii în Internet. Fatã de IntServ arhitectura unui router este si ea mult simplificatã si deci implementãrile pot fi mult mai ieftine.

Avantajele softswitch fa de comuta ia tradi ional de circuite: y Servicii i respectiv venituri noi pentru provideri. providerul poate asigura QoS-ul doar în interiorul reþelei proprii. y Mesagerii unificat . y se asigur caracteristici unice. Avantajele tehnologiei NGN. application /service. Saltul la NGN este calea spre un mediu mai robust. y decuplarea furniz rii de servicii de re ea.Aceastã tratare a problemei QoS nu este totuºi un impediment major. Implementarea platformei NGN le v-a permite clien ilor s foloseasc servicii online. Softswitch î i datoreaz numele faptului c reprezint o solu ie soft implementat pe servere. un client poate sa-si depãseascã cota de trafic alocatã prin modificarea cîmpului DS din antetul pachetelor. flexibil care suporta nevoile crescute pentru performante înalte ale re elei. capacitatea de a asigura acest lucru global fiind mult diminuatã si depinzînd de acordurile SLA cu reþelele vecine. chiar dacã este posibil ca o staþie dintr-un domeniu sã poatã deveni nod de graniþã. 51 . NGN suporta mobilitate generala caracteristica care va permite furnizare consistenta si omniprezenta de servicii c tre utilizatori. Ducînd la limitã un astfel de comportament poate provoca un atac de tip "denial of service". de care operatorii de telecomunica ii au nevoie pentru asigurarea succesului pe termen lung. deoarece clientul îsi poate modela propriul trafic pentru a corespunde cerinþelor sale. Aspectele fundamentale ale NGN sunt urm toarele: y separarea func iilor de control între mai multe capacit i de transport. 2. satisfacere a tuturor cerin elor agen iilor de reglementare (securitate. în plus. s ob in rapoarte de calitate privind serviciile. Intr-un anumit sens DiffServ dã posibilitatea definirii de reþele virtuale private cu asigurarea calitãtii serviciului de cãtre provider. tehnologii de transport QoS si in care func iile serviciilor sunt independente de tehnologiile de transport cu care rela ioneaz . call/session. lãsînd în seama clientului aspecte privind componenta traficului si prioritizarea lui. Ea ofer acces nerestrictiv pentru utilizatori la diferi i ISP. Softswitch reprezint comuta ia vocii i multimedia. A fost conceput s înlocuiasc comutatoarele de clasa 4 i 5 bazate pe comuta ia de circuite. y Flexibilitate. de nou genera ie bazat pe tehnologiile IP. producînd o scãdere a resurselor alocate altor clienþi. independen a func iilor referitoare la servicii de tehnologiile de transport folosite. convergen a serviciilor între re ele fixe/mobile. Aceste re ele sunt esen iale pentru a permite furnizorilor de servicii din întreaga lume s creasc eficien a infrastructurii i s ofere re ele cu valoare ad ugat i controlul serviciilor. Pentru a preîntîmpina producerea unui astfel de incident routerele de graniþã trebuie sã remarcheze obligatoriu toate pachetele ce intrã în domeniul DS. acest lucru trebuie acceptat doar dacã acea staþie este controlatã de cãtre provider. i furnizarea de interfe e deschise ce suport o gam larg de servicii. NGN este o re ea bazata pe comuta ie de pachete capabila sa furnizeze servicii incluzând servicii de telecomunica ii si capabila sa utilizeze broadband. s verifice i s pl teasc online facturile sau s modifice l rgimea de band pe care doresc s o utilizeze. y aplica ii i mecanisme bazate pe blocuri de servicii capabile de transmisii de band larg cap-la-cap cu asigurarea calit ii serviciului i a transparen ei acces nerestric ionat al utilizatorilor la furnizori diferi i de servicii pentru acela i serviciu. pe cînd tradi ionalele clase 4 i 5 au fost proiectate în general pentru transportul de voce. Un aspect important al implementãrii unui sistem DiffServ este cel al asigurãrii securitãþii în faþa unor încercãri de utilizare ilegalã a resurselor unei reþele.15. De exemplu. altfel primul router din calea traficului trebuie sã se comporte ca un nod de granitã. confiden ialitate). Din nefericire.

Acesta asigur un mediu de re ea multi-vendor pentru ca re eaua tradi ional a migrat c tre o re ea IP. Folosirea lor de c tre operatorii de telefonie fix i mobil înseamn oferirea de servicii de tranzit a traficului vocal prin re elele IP/MPLS. de i majoritatea operatorilor din statele occidentale investesc doar cca 1% din bugetele sale. sistemele de semnalizare i facturare i re elele existente. furnizeaz comunica ii de voce de înalt calitate prin IP i include un set integral de servicii PSTN/ISDN. Arhitectura NGN este centrat pe trei domenii principale de convergen care sunt deja puternic integrate în re elele furnizorilor de servicii de ast zi: ‡ Convergen a re elei ± re ele separate trebuie s fie reunite într-o infrastructur comun . se folose te ISUP (ISDN User Part).y Integrarea simpl în re ele. furnizînd servicii pentru utilizatori finali. i sunt capabile de a deservi atît clien ii pe canale IP atît i pe canalele digitale i analogice obi nuite. IP etc. Softswitch se consider ca fiind o parte component a re elei de genera ia urm toare. conectarea de clien i corporativi. configur rii i upgrad rii. Comutatoarele ÄSoft´ realizeaz func ii ca billing centralizat control. Se pot distinge cinci cai directe majore de evolu ie spre NGN 52 . eficient i rentabil . Un alt avantaj este compatibilitatea dintre serviciile pentru abona i. furnizînd servicii de telefonie pe o structur bazat pe IP. y SIP-T (Session Initiation Protocol . Solu ia Softswitch este o func ie inteligent de control a re elei de telefonie.ului conduce la simplificarea structurii stratificate a re elei. Solu ia Softswitch pentru telefonie fix este o cale de migrare de la TDM la pachete. gestionarea cu echipamentele clien ilor. rutarea inteligent a apelurilor. ‡ Convergen a serviciilor sau triple Äplay on the move´ ± este necesar un nivel superior de inteligen în controlul serviciilor la nivel de aplica ie i de abonat pentru a facilita furnizarea eficient de servicii de voce. ‡ Convergen a aplica iilor ± o mare diversitate de noi capacit i i dispozitive pentru utilizatorul final pot oferi operatorilor de telecomunica ii o multitudine de noi oportunit i de servicii. date i mobilitate pentru convergen a comunica iilor prin cablu i wireless. Protocoalele tipice folosite pentru interoperare la nivel de re ea sunt: y SIP. S-a demonstrat o reducere a costului introducerii de noi servicii cu 80% fa de PSTN i a ciclului de dezvoltare cu 90%. func ii de semnalizare i servicii importante pentru operatori. Comutatoarele ÄSoft´ moderne sunt compatibile cu protocoalele ATM.Telephony) y H. complet . gestionînd pe lîng fluxul de date i alte servere la distan . video. Pentru a face posibil realizarea de convorbiri între o re ea IP i o re ea tradi ional bazat pe comuta ie de circuite. precum serviciul de charging. Cre te gradul de utilizare a resurselor i scade complexitatea trunchiurilor de interconectare.323 pentru telefonia IP. Softswitch func ioneaz pe serverele operatorului de telecomunica ii. y Costuri mici de implementare. reducerea costului i complexit ii oper rii. Aceast solu ie pre-verificat . Adoptarea transportului de pachete i a softswitch.