You are on page 1of 29

CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Cursul nr. 5 Dr. Ungur Mariana

DEFINITIE
• Boala hidatica, produsa prin dezvoltarea cu caracter tumoral a larvei Taenia Echinococcus .

• Este o boala severa prin frecventa relativ ridicata in tara noastra si prin gravitatea complicatiilor .

NOTIUNI DE PARAZITOLOGIE • Agentul etiologic este reprezentat de Echinococcus Granulosus. cloruri in concentratii similare cu ale serului gazdei Lichidul contine elemente antigenice ce pot cauza fenomene de anafilaxie in cazul ruperii chistului. cu reactie usor alcalina sau neutra. impermeabila pentru germeni si semipermeabila pentru diverse substante alergogene. Hidatida (stadiul de dezvoltare chistica) are o forma sferica. limpede. sacal. gat si strobila. cu continut lichidian . Peretele sau este format din: membrana externa (cuticula). maimuta). incolor.2. ce contine sodiu.7. iar in stare larvara se dezvolta sub forma de chist la nivelul viscerelor animalelor gazde intermediare (ierbivore. membrana germinativa (proligera) derivate din parazit si o a treia membrana. rozatoare. el trebuie diferentiat de Echinococus Multilocularis care cauzeaza leziuni multiloculare. nu este aderenta de membrana cuticulara si are permeabilitate diferita de aceasta. din clasa Cestodelor. transparenta si care genereaza prin inmugurire vezicule proligere (care la randul lor vor forma scolecsi).7. pH 6. vezicule fiice si lichidul hidatic. • • • • • . • In stare adulta viermele se dezvolta in intestinul unor canide (caine. de culoare albicioasa. viermele este constituit din 3 parti: scolex. subtire.“apa de stanca”. vulpe). lup. fiind reprezentat de o membrana granulara. perichistul sau adventitia sau ectochist produsa de gazda. porc. potasiu. Membrana germinativa (endochistul) este stratul cel mai intern. cea mai externa. inodor cu densitate 1008-1015. 3-5 mm lungime. un vierme de cca. este elastica. la randul ei formata din 3 proglote. Membrana externa proprie a chistului este formata din lame concentrice de chitina. omul intervenind accidental in ciclul natural al parazitului.

STRUCTURA CHISTULUI HIDATIC .

membrană proligeră .CHISTUL HIDATIC • peretele chistului: .participă la formarea veziculelor proligere • în interior contine: .protoscolecşi.în interior.vezicule proligere cu protoscolecşi .lichid hidatic .în exterior.membrană adventială . apăruți prin înmugurirea membranei proligere .perete gros .

ovine. șacal. caprine.CICLUL DE VIATA • gazda definitivă. care elimină ouăle parazitului prin materii fecale. porcine. vulpe). câinele se reinfectează consumând carne contaminată • gazde intermediare. unde se închistează . om.câinele (și alte carnivore – lup.ingeră ouăle de parazit din materiile fecale canine > oncosfere > transport prin sânge în organe.

CICLUL DE VIATA .

In tractul gastrointestinal al gazdei intermediare. inclusiv la om. patrunzand in venulele mezenterice. unii embrioni cu dimensiuni ce nu depasesc 0. ajung la nivelul inimii drepte si apoi la nivelul capilarelor pulmonare Plamanii sunt al doilea loc al dezvoltarii parazitului. pana la nivelul venei porte. sucurile gastrice dizolva cuticula si pun in libertate embrionul hexacant. De asemeni poate ajunge direct intr-o ramura a venei cave inferioare si apoi la nivel pulmonar ocolind filtrul hepatic. O alta cale posibila de intrare a parazitului in plaman este calea limfatica. Ouale unt ingerate de gazda intermediara. fixarea si dezvoltarea hidatidei este mai frecventa la nivelul plamanului drept si in lobii inferiori.ETAPELE MARELUI CICLU • In cazul viermelui ce paraziteaza intestinul cainelui ultima proglota se detaseaza de scolex eliberand ouale. eliminate la exterior prin fecale. cale contestata de unii autori. In procente de 50-60% . • • • • • • • . Procesul este reprezentat de atasarea embrionului cu ajutorul carligelor de peretele intestinal duodenal si jejunal. La nivelul circulatiei portale.3 mm pot trece de filtrul hepatic si pe calea venelor suprahepatice si venei cave superioare. se fixeaza la nivelul ficatului unde daca nu este distrus de fagocite dezvolta un chist.

CONSECINTELE INFESTARII LA OM oua eliminate de caine si vehiculate prin apa ↓ ingerate incidental de om ↓ invelisul oului e digerat in duoden ↓ eliberarea embrionului ↓ embrionul trece prin peretele intestinal in circulatia portala ↓ Ficat → chist hidatic hepatic (50-60%) ↓ Atriul drept ↓ Circulatie pulmonara→ chist hidatic pulmonar(20-30%) ↓ Atriul stang ↓ Circulatia sistemica→ orice alta localizare(10-20%) .

explicand aparitia echinococozei secundare . urmarea fiind dezvoltarea in tesuturile gazdei de noi chisti.MICUL CICLU DE EVOLUTIE • Poate fi explicat prin posibilitatea chistului de a se sparge.

pruritul -examenul obirectiv al toracelui: matitate sau submatitate la percutie. limpede. sau piopneumotoraxul. cand chistul hidatic este intact: -simptomele pot sa fie absente. diminuarea murmurului vezicular si prezenta de raluri bronsice la auscultatie. . simptomatologia devine polimorfa: -expectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust salciu. • cand chistul hidatic s-a rupt si s-a infectat. febra. simptomele pot fi mai putin dramatice: .se instaleaza pneumotoraxul. care este de o gravitate extrema daca este cu supapa. sau fragmente de membrana hidatica (vomica hidatica) -daca evacuarea este brutala. sau insotita de mici hemoptizii.tuse seaca. dispneea. -rar pot fi prezente simptome si semne generale: urticaria. ca si subfebrilitatea pot atrage atentia asupra iminentei rupturii chistului.MANIFESTARI CLINICE • in faza necomplicata. -hemoptizia. dispnee la efort. se poate instala insuficienta respiratorie acuta prin inundarea arborelui traheo-bronsic si socul anafilactic -daca chistul se rupe in cavitatea pleurala. subfebrilitarea. in care semnele clinice ale supuratiei sunt pe primul plan. -alteori apar cateva simptome cum ar fi: tusea seaca. . cu prilejul unei examinari radiologice toracice de rutina. productiva. iar descoperirea bolii se face ocazional.

se pot observa imaginile caracteristice pentru pneumotorax sau hidropneumotorax. conturul imaginii poaste fi gros si neregulat. este opacitatea rotunda sau ovalara net delimitata. vizualizata pe radiografia de fata si profil. punand probleme de diagnostic diferential. -cand ruptura se produce in cavitatea pleurala. cu contur subtire. cu structura neomogena. -aspectul clasic al chistului necomplicat. . in functie de fazele respiratiei. cu structura omogena si intensitate subcostala. • Examenul radioscopic poate releva variatii in diametrul chistului. poate avea forme variabile. -in restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata. ce apare in peste 70% din cazuri.mai rar (prin incarcerarea membranei hidatice cu evacuarea in intregime a membranei). imaginile radiologice sunt polimorfe: *aspectul de semiluna la polul superior al opacitatii (semnaleaza iminenta rupturii) *aspect de membrana ondulanta *aspectul de abces pulmonar *aspectul pseudotumoral .EXAMINARI PARACLINICE(I) • Examenul radiologic toracic este cea mai importanta examinare. -in chistul complicat.

care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate. ca si a celor de dom hepatic. Alte determinari imunologice: hemaglutinarea indirecta. Echografia toracica este utila pentru evidentierea chistelor cu topografie pulmonara periferica sau pleurala. poate evidentia mai bine membrana retentionata.EXAMINARI PARACLINICE(II) • Examenul computer-tomograf (sau examenul RMN) stabileste cu precizie structura lichidiana a opacitatii radiologice si absenta adenopatiilor mediastinale. iar valorile crescute nu sunt specifice hidatidozei pulmonare). • . este utila in formele • Investigatiile de laborator : eozinofilia sangvina si IDR Cassoni (pot fi in limite normale. • • Bronhoscopia este rar pseudotumorale. utilizata in diagnosticul chistului hidatic. testele de imunofluorescenta si mai ales testului ELISA.

RADIOGRAFIA TORACICA Chist hidatic pulmonar localizat la nivelul lobului inferior drept ocupand ¾ din campul pulmonar drept .

. medico-chirurgical.TRATAMENTUL CHISTULUI HIDATIC PULMONAR • Data fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave. cu potential letal. • Acesta este complex. tratamentul se impune. • Tratamentul chirurgical trebuie sa fie conduita de electie.

de tipul Mebendazole sau Albendazole.chistul hidatic de dimensiuni reduse (sub 3 cm) si cu pereti subtiri . ultimul fiind mai bine tolerat si cu efecte secundare reduse.asociere cu tratamentul chirurgical (postoperator) • Se utilizeaza paraziticide din clasa benzimidazolilor.TRATAMENTUL MEDICAL • Este indicat in: .cazurile in care tratamentul chirurgical este contraindicat (tare asociate grave. . varsta inaintata) .

TRATAMENTUL CHIRURGICAL  Are 2 scopuri : 1. Evacuarea hidatidei 2. Tratarea cavitatii restante intrapulmonare .

.1. EVACUAREA HIDATIDEI • Extirparea intacta a chistului prin punctia sa (inactivarea parazitului cu alcool absolut sau solutie salina hipertona si aspirarea lichidului) • Extragerea membranei hidatice.

chistele cu supuratii ireversibile parenchimatoase. • Alte procedee recomanda drenajul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale. • Interventiile de exereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumite cazuri: .2.chiste multiple . . TRATAREA CAVITATII RESTANTE INTRAPULMONARE • Se poate face si ea in mai multe maniere.echinococoza alveolara . • Exista procedee chirurgicale ce desfiinteaza cavitatea prin capitonaj. sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice.chiste gigante ce videaza un lob . in functie de dimensiunea chistului si topografia sa.

ASPECT MACROSCOPIC INTRAOPERATOR AL CHISTULUI HIDATIC PULMONAR(I) .

ASPECT MACROSCOPIC INTRAOPERATOR AL CHISTULUI HIDATIC PULMONAR(II) .

ASPIRATIA LICHIDULUI DIN CHISTUL HIDATIC .

PLĂMÂN DREPT COLABAT ÎN HIL CU DEPOZITE DE FIBRINĂ MASIVE .

MEMBRANA HIDATICĂ EXTRASĂ DIN ORIFICIUL DIAFRAGMATIC .

CAVITATE PERICHISTICĂ DIAFRAGMATICĂ .

CHIST HIDATIC PULMONAR LOB INFERIOR STÂNG .

PNEUMOTOMIE CU EXTRAGEREA MEMBRANEI HIDATICE .

ASPECTUL CAVITĂŢII PERICHISTICE .

TRATAMENTUL CAVITATII REZIDUALE DRENAJUL CAVITATII PERICHISTICE .