Dislalia si rinolalia: principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei.

Dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie si se manifesta prin deformarea, omiterea, substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. Etimologic termenul de dislalie vine de la dislisa, deficienta si lalie- glas, voce. Insusirea limbajului se realizeaza printr-un efort indelungat , la inceput vorbirea copilului se dezvolta pe baza unei activitati nesistematice, pentru satisfacerea unor necesitati imediate. Odata cu inaintarea in varsta el trebuie sa inteleaga si sa raspunda corect la o serie de solicitari, imbogatindu-si treptat vorbirea impresiva si expresiva. Pronuntarea sunetelor se realizeaza pe baza de imitatie si prin joc, apoi se realizeaza primele cuvinte, propozitii si fraze. In aceasta perioada apar si primele handicapuri vizibile de vorbire care pot fi mentinute atat de influentele educative, mediul de viata, deficiente din structura psiho fizica a copilului, cat si de actiunea unor factori nocivi. Dislalia poate fi periferica sau centrala. Rinolalia se caracterizeaza prin tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii. Etimologic termenul de rinolalie vine de la grecescul rhino- nas si lalie vorbire (vorbire pe nas). Ea se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si partea posterioara a limbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste, trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia este o disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. Etiologie Asemanari Ambele sunt tulburari de pronuntie Ambele au ca etiologie afectarea organelor periferice ale vorbirii: Dislalia periferica este provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii. Si in cazul rinolaliei este afectata partea functionala a organelor periferice. In dislalia organica si rinolalia aperta organica se datoreaza anomaliilor organelor periferice ale vorbirii, anomalii de maxilare, dinti, limba, bolta palatina. Dislalia functionala si rinolalia aperta functionala sunt determinate de incapacitatea sau mobilitatea redusa a aparatului verbo-articulator (in cazul atrofiei sau neexersarii muschilor limbii,buzelor, valului, al traseului gresit pe care il ia aerul expirat si al insuficientei in dezvoltarea atentiei auditive).

-

Deosebiri Spre deosebire de rinolalie care are etiologie preponderent functionala si organica a sistemului periferic de vorbire, in dislalia centrala sau de evolutie intalnim o diversitate de factori:

substituiri. Tulburari ale afectivitatii si comportamentului caracterizat prin agitatie fie prin timiditate. . mai . aparand omisiuni. În dislalia central vocalele sunt rar afectate. lentoare si fatigabilitate. sunetele m si n sunt omise sau m este inlocuit cu b si n cu d. de intarzaieri in dezvoltarea motorie. abandonati. sonoritatea m si n este foarte stearsa. ce determina o intarzaiare globala in dezvoltarea somato-psihica prin afectiuni grave sau repetate. daca e blocat naso-faringele. ³n´. mai rar sunt afectate sunetele : ³m´. auditive. kinestezice. Scoar a întâmpin dificult i în a edifica sheme fine perceptive i motorii prin care se organizeaz activitatea organelor fonoarticulatorii. de achizitia mersului si controlul sfincterian.Dislalia centrala este precedata de intarzaieri in aparitia si dezvoltarea vorbirii. Prezenta factorilor functionali sau psihogeni in etiologia dislaliei periferice reprezinta o alta deosebire fata de rinolalie. ³b´. acestia pot fi: greseli in educatie.In rinolalie intalnim caracteristici specifice dislaliei. Dupa operatia de amigdale poate aparea rinolalia aperta. In rinolalia clausa functionala daca sunt blocate narinele. maltratati. reprezentanti de ascendenti pe (linie paterna) care au manifestat intarzaieri in maturizarea fono-articulatorie. vocea e lipsita de forta. Constitutionali. ca o leziune micro sau macrosechelara si exercita o frana asupra procesului de maturizare fono-articulatorie. ³d´.In ambele deficiente de limbaj apar: tulburari de motricitate generala care se manifesta prin intarzaieri in achizitia deprinderilor motorii. Somatogeni. scazand in intensitate pe parcursul vorbirii si are caracteristici nazale. . ³p´. Rinolalia desi are si ea in compozitie unele caracteristici ale dislaliei este caracterizata prin nazalizarea sunetelor. ³v´. deficit de maturizare a intelectului manifestat prin deficit de concentrare a atentiei. care sunt implicate în maturizarea fonoarticulatorie se des vâr e te cu mare întârziere. Simtomatologie Asemanari . de statica corpului si a capului. mutism electiv. sau rinolalia clausa se poate transforma in rinolalie aperta. Deosebiri Dislalia centrala consta in incapacitatea de a pronunta corect anumite sunete sau grupuri de sunete si se manifesta prin: alterarea. In functie de caracteristicile personalitatii copilului si a grupului social in care este integrat acesta poate suferi inadaptari . inlocuirea sau omiterea unor foneme sau prin inversarea locului pe care il ocupa in alcatuirea silabelor sau cuvintelor. Maturizarea structurilor motorii.- - Neurogeni.in rinolalia aperta organica sunt afectate atat consoanele cat si vocalele. Aceasta intarzaiere arata caracterul dismaturativ al dislaliei centrale ceea ce nu intalnim in rinolalie.. iar vocala ³a´ nu e niciodat afectat . supraprotectionism si intretinerea peste limita fiziologica a vorbirii infantile sau opozitionismul manifestat de copii lipsiti de afectiune.. - - Diversitatea tulburarilor de pronuntie formeaza tabloul principal in cadru dislaliei de evolutie. deformari de sunete.

glas. polimorf sau multipl ± când sunt afectate mai multe grupe de sunete. par ial sau simpl ± când sunt alterate câteva sunete sau doar unul singur. la inceput vorbirea copilului se dezvolta pe baza unei activitati nesistematice.Dislalia de cuvinte în care este afectat pronun ia cuvintelor. monomorf .Dislalia de silabe în care sunetele sunt pronun ate corect izolat. disfazic . pentru satisfacerea unor necesitati imediate. propozitii si fraze. care au o biomecanic articulatorie dificil sunt cel mai frecvent alterate.- frecvent sunt alterate sunetele posterioare : ³c´. deficienta si lalie. Etimologic termenul de dizartrie vine de la grecescul dys ± greu i arthrom ± articula ie (greut i în articula ie). mediul de viata. omiterea. cerebelos) poate produce tulbur ri de natur dizartric . paralalia ± înlocuirea de sunete. apoi se realizeaza primele cuvinte. înlocuite. Una din caracteristicile specifice ale acestei tulbur ri e neconcordan a dintre vorbirea impresiv . La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelor fonoarticulatorii îmbrac caracterul tulbur rii motorii generale (vorbire neclar . In aceasta perioada apar si primele handicapuri vizibile de vorbire care pot fi mentinute atat de influentele educative. ³ ´ i linguala ³r´. disritmic . universal sau total ± când sunt alterate majoritatea sunetelor. Dislalia poate fi periferica sau centrala.Tetismul când vorbirea este neinteligibil datorit omisiunilor i invers rilor foarte frecvente.când alterarea afecteaz o singur grup de articulare. cat si de actiunea unor factori nocivi. La dizartrici tulburarea pronun iei este stabil i invariabil . confuz . iar cel mai frecvent sunt alterate siflantele : ³s´. inlocuirea si inversarea sunetelor. Etimologic termenul de dislalie vine de la dislisa. deficiente din structura psiho fizica a copilului. voce. substituirea. p strat integral sau . Pronuntarea sunetelor se realizeaza pe baza de imitatie si prin joc.Dislalia de sunete poate îmbr ca formele : moghilalia ± omisiunea de sunete. dar sunt înlocuite. monoton . imbogatindu-si treptat vorbirea impresiva si expresiva. cu rezonan nazal ). Insusirea limbajului se realizeaza printr-un efort indelungat . omise. Dislalia si dizartria Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie si se manifesta prin deformarea. Afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal. omise în cadrul silabei. extrapiramidal. Sunetele care apar mai târziu. dar sunetele i silabele sunt pronun ate corect izolat. ³z´. Odata cu inaintarea in varsta el trebuie sa inteleaga si sa raspunda corect la o serie de solicitari. ³g´.

tulburari ale ritmului si fluentei vorbirii. - - Deosebiri . in special a siflantelor.In timp ce dizartriile apar numai in cazuri de deficiente survenite dupa boli sau leziuni in diferite regiuni ale S.C care afecteaza conductibilitatea impulsurilor nervoase motrico-verbale spre efectori. In ambele cazuri copii sunt cei mai afectati. faringele. unde deficitul motric se exteriorizeaza prin dificultati de articulatie ale sunetelor. Deci ea nu afecteaz limbajul propriu zis i nici vorbirea în genere. buzelor. care apare pe baza unor tulburari ale cailor sistemului piramidal si extrapiramidal. laringele cat si centri care controleaza miscarile respiratorii. dinti. . bulbara. In dislalia periferica dupa modul de afectare a aparatului verbomotor avem 2 tipuri de dislalie: dislalia organica datorata organelor periferice ale vorbirii (in cazul surzeniei periferice. tulburari in articulare in dizartria corticala precum si in dizartria bulbara unde tulburarile motorii influenteaza pronuntia la nivelul:limbii.Dupa sistemul motric afectat sunt 4 tipuri caracteristice de dizartrie: corticala. Etiologie Asemanari Ambele sunt tulburari de pronuntie Tulburarile sistemului nervos central reprezinta o cauza a dizartiei dar si in dislalia centrala sau de evolutie intalnim tulburari neurogene. care e denaturat uneori atât de grav încât nici nu poate fi în eleas . palatului moale. apare in urma deficientelor scoartei cerebrale care participa prin vaste arii neuronale. ci numai latura instrumental . cu tulburari ale cailor cerebeloase. in dislalia centrala factorii etiologici somatogeni determina o intarzaiere globala in dezvoltarea somato-psihica prin afectiuni grave sau repetate.b. al anomaliilor de maxilare. cerebeloasa. ca o leziune micro sau macrosechelara si exercita o frana asupra procesului de maturizare fono-articulatorie. dislalia periferica este provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii. i cea expresiv . unde se realizeaza sunetele vorbirii. Ca si in dizartrie.subcorticala.m) si labio-dentalelor (v-f).în mare m sur . valului si a traseului gresit pe care il ia curentul de aer expirat si al insuficientei in dezvoltarea atentiei auditive) Simtomatologie Asemanari Dizartria contine si particularitati ale dislaliei. deficitul . limba si balta palatina) si dislalia functionala datorata functionarii defectuase a aparatului verbo articulator (in cazul atrofiei sau neexersarii muschilor limbii. limba. sueratoarelor si a lui r-l. siruate in diversi lobi. la motricitatea vorbirii. cu tulburari ale neuronilor motori inferiori ai centrilor care intereseaza cavitatea bucala. buzelor. deficitul motric se exteriorizeaza prin dificultati de realizare a sunetelor labiale (p.N.

³p´.universal sau total ± când sunt alterate majoritatea sunetelor. recitare. timiditate.rhinolalia.repetarea cuvintelor întregi . .repetarea unor p r i din cuvinte ( itera ie ). . mai frecvent sunt alterate sunetele posterioare : ³c´. mutism electiv. ³g´. . . Dislalia de sunete poate îmbr ca formele : . . este lent .polimorf sau multipl ± când sunt afectate mai multe grupe de sunete. . deficit de maturizare a intelectului manifestat prin intarzaiere in dezvoltarea intelectului. .par ial sau simpl ± când sunt alterate câteva sunete sau doar unul singur. deficit de concentrare a atentiei. omise în cadrul silabei.In dizartria subcorticala tulbur rile fonetice sunt foarte variate: intarzaieri grave in dezvoltarea vorbirii la copii (vorbirea apare dupa 2 ani in cazul encefalitelor survenite pana la 2 ani) . auditive.articularea incorect a cuvintelor. monoton ( f r accent i modula ie ). In dislalia centrala tabloul simtomatologic este cuprins de tulbur rile de pronun ie care formeaz tabloul principal. lentoare si fatigabilitate. imprecizia a miscarilor). mai rar sunt afectate sunetele : ³m´. cânt ) cauzat de displegie spastic .uneori vorbirea are un ritm încetinit.h. In ambele boli de vorbire apar: tulburarile de motricitate generala manifestata prin: intarzaieri in aparitia deprinderilor motorii.moghilalia ± omisiunea de sunete. . iar vocala ³a´ nu e niciodat afectat . Maturizarea structurilor motorii. ³d´. ³v´.- motric se exteriorizeaza prin nazalizare deschisa si prin dificultati in articularea sunetelor c. înlocuite. ³b´.Sunetele care apar mai târziu.vorbirea accelerat . .si disabilitati motorii (coordonarea deficitara a miscarilor.când alterarea afecteaz o singur grup de articulare.Tetismul când vorbirea este neinteligibil datorit omisiunilor i invers rilor foarte frecvente. Dislalia de silabe în care sunetele sunt pronun ate corect izolat. negativism. omise. ³z´. iar cel mai frecvent sunt alterate siflantele : ³s´. ³n´.paralalia ± înlocuirea de sunete. .monomorf . tulburari ale afectivitatii si comportamentului (puerilism. lipsit de melodicitate. dar sunetele i silabele sunt pronun ate corect izolat. ³ ´ i linguala ³r´. tulburari de auz fonematic datorate nivelului dismaturativ in zonele de receptie si sinteza auditiva sau leziunilor corticale fine care afecteaza aceste zone si care se manifesta in insuficienta discriminarena sunetelor in cadru fluxului verbal ca si slaba capacitate de memorare a structurilor verbale. dar sunt înlocuite.Dislalia de cuvinte în care este afectat pronun ia cuvintelor.g. . . care au o biomecanic articulatorie dificil sunt cel mai frecvent alterate. Deosebiri Datorita etiologiei specifice si simtomatologia dizartriei este mai grava comparativ cu cea a dislaliei. Scoar a întâmpin dificult i în a edifica sheme fine perceptive i motorii prin care se organizeaz activitatea organelor fonoarticulatorii. care sunt implicate în maturizarea fonoarticulatorie se des vâr e te cu mare întârziere. .bâlbâiala dizartric . ce apare în toate formele de vorbire oral ( citire. kinestezice. uneori pân la bolboroseal neinteligibil .agitatie. În dislalia central vocalele sunt rar afectate.

La dizartrici tulburarea pronun iei este stabil i invariabil .tulbur ri de voce: slab . . monoton . estompata. p strat integral sau în mare m sur . Afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal. trecerea in cavitatea nazala se largeste.. disfazic . care e denaturat uneori atât de grav încât nici nu poate fi în eleas . Deci ea nu afecteaz limbajul propriu zis i nici vorbirea în genere. se amplifica rezonanta nazala. Ea se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. sistemul fonetic fiind p strat. ca si cand s-ar vorbi cu gura plina.nas si lalie vorbire (vorbire pe nas). extrapiramidal. Copilul dizartric tie ce mi c ri trebuie s fac dar nu le poate realiza datorit limit rii mi c rilor mu chilor implica i în pronun ie. în dizartrie implica iile sunt mult mai grave. disritmnic . dar i simptome care le deosebesc. optit sau prea puternic . disritmic . Pentru c trebuie s inspire foarte des se produc întreruperi în cuvinte mai ales a celor plurisilabice. La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelor fonoarticulatorii îmbrac caracterul tulbur rii motorii generale (vorbire neclar . Etimologic termenul de rinolalie vine de la grecescul rhino.mimica i gesticula ia este s rac i neexpresiv la cei cu hipofunc ie a sistemului extrapiramidal. i cea expresiv . iar la cei cu hiperfunc ia sistemului extrapiramidal apare o dinamizare a mi c rilor organelor de vorbire i de voce i neconcordan a lor în mi c ri. Adesea apar fenomene nevrotice grave. expresivitatea i modula ia vocii. Gura este semideschisa. Una din caracteristicile specifice ale acestei tulbur ri e neconcordan a dintre vorbirea impresiv . trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza. plans). cerebelos) poate produce tulbur ri de natur dizartric . Laringele si partea posterioara a limbii sunt coborate. neclar . asociate cu tulburari de vorbire (instabilitate emotiva. cu rezonan nazal . Etimologic termenul de dizartrie vine de la grecescul dys ± greu i arthrom ± articula ie (greut i în articula ie). Vorbirea este stearsa. Rinolalia si dizartria Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Rinolalia se caracterizeaza prin tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii. Dac în dislalie sunt afectate sunete izolate. ci numai latura instrumental . iritabilitate. Fona ia este prea scurt . tahilalie. disfazic . respiratia este neregulata. Dislalia i dizartria au simptome asem n toare. monoton . cu rezonan nazal ). Rinolalia este o disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. In formele grave se dizartrie bulbara apar dificultati de masticatie si deglutitie. Deci pe lâng pronun area defectoas a unor sunete este modificat ritmul. Deseori apar tulburatri in automatismul vorbirii datorate reducerii sensibilitatii organelor de articulatie. În dizartrie tulburarea motorie este general i motricitatea aparatului fonoarticulatorîmbrac caracteristicile tulbur rii motorii generale ± vorbire confuz . confuz . . sialoree.

cu efecte negative asupra lumbajului scris si oral. confuza. Ambele deficiente afecteaza integrarea sociala si dezvoltatrea fizica si psihica a copilului. Laringele si partea posterioara a limbii sunt coborate. monoton . desenului si lucrului manual. Simtomatologie Asemanari Dizartria contine elemente ale rinolaliei: vorbirea pe nas. trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza. ai diafragmului. ai aparatului fono articulator fac imposibila vorbirea fluenta ducand uneori pana la imposibilitatea rostirii unor sunete.Etiologie Asemanari Ambele fac parte din categor ia tulburarilor de vorbire Deosebiri Rinolalia se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. vizuale. mai avem tulburari de motricitate: spasticitate si miscari vicioase ale membrelor superioare. disfazica. Ambele au ca simtom caracteristic: labilitatea sunetelor. cu rezonan nazal ). In ambele deficiente unda respiratorie este afectata si duce la specificitatea tulburarii de vorbire. cu rezonanta nazala. disfazic . extrapiramidal. vocea lipsita de forta care scade in intensitate pe parcursulvorbirii si are caracteristici nazale. tactile. Pe cand dizartia reprezinta afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal. cerebelos). abdominali. Deosebiri Dat fiind faptul ca in dizartrie simtomatologia este data de afectarea sistemului nervos central simtomatologia are implicatii mult mai grave asupra tuturor laturilor fizice. se amplifica rezonanta nazala. care impiedica dezvoltarea miscarilor fine ale mainii si degetelor necesare in insusirea scrisului. La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelor fonoarticulatorii îmbrac caracterul tulbur rii motorii generale (vorbire neclar . tulburari senzoriale: tulburari centrale ale zonelor care coordoneaza diferite cai senzoriale. de exemplu in dizartria extrapiramidala o intalinim in stare pura ca simtom. disritmic . tulburari afective: sunt determinate de tulburarile centrale si se manifesta prin incapacitatea . Rinolalia este o disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. auditive. pshice si verbale ale copilului ( pe langa defectele pur de vorbire: vorbire neclara. trecerea in cavitatea nazala se largeste. monotona. confuz . disritmica. implicatii ale deficientelor muschilor intercostali.

uneori reactii impulsive sau bizare. toate acestea . adaugand la tulburarile de pronuntie si de fonatie si deficiente lingvistice specifice copilului cu deficienta verbala) in comparatie cu rinolalia care se produce prin miscarile asincronice ale organelor vorbirii. integrarea sociala aducand greutati in adaptarea scolara. intarzaiere mintala apare la unii copii dizartrici determinata de leziuni cerebrale.copilului de asi accesele emotive de ras sau de plans. producanduse prin disfunctia instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii si care desi afecteaza in mod serios verbalizarea si exprimarea.

cunoscute sub denumirea de alexie-agrafie sau incapacit i par iale denumite dislexie-disgrafie ce apar ca urmare a existen ei unor factori psiho-pedagogici necorespunz tori sau neadecva i la structura psihic a subiectului. a deficien elor spa io-temporale i psihomotricit ii. neîn elegerea complet a celor citite sau scrise. omisiuni. . gradul dezvolt rii intelectuale. dificult ile în însu irea citirii se refer atât la corectitudine cât i în modul con tient. Agrafia este incapacitatea relativ total a înv rii actului grafic. Tulbur rile lexico-grafice sunt incapacit i paradoxale totale în înv area i formarea deprinderilor de citit-scris.. slaba dezvoltare psihologic . omisiuni i substituiri de grafeme i litere. Disgrafia se refer la tulbur rile ce intervin în actul grafic. ad ugiri i substituiri de cuvinte i chiar de sintagme. lipsa de coeren logic a ideilor în scris i în final. manifestat prin tulbur ri la nivelul percep iei auditive. dezvolt rii psihice i instruc iei. incapacitatea copilului (cu limbaj. de la nivelul sistemului nervos central. plasarea defectuoas în spa iul paginii a grafemelor. i a deterior rii unor func ii din cadrul sistemului psihic uman. inversiuni. a modific rilor morfo-func ionale. a insuficien elor în dezvoltarea psihic i a personalit ii. ea implicând grave tulbur ri la nivelul structurilor centrale. neputin a de a dobândi abilit ile corespunz toare vârstei. a unor condi ii cu caracter genetic. se g se te rar la copil. auz. Alexia este incapacitatea relativ total a înv rii actului lexic. a nedezvolt rii vorbirii sau a deterior rii ei etc. Etiologie Asemanari Afectarea sistemului nervos Deosebiri Factori ce apar in subiectului: deficien e de ordin senzorial. ad ugiri. curent i expresiv pe care trebuie s -l realizeze cititul. optice i a celei kinestezice. dezvoltare mintal normal ) de a înv a corect i de a utiliza corect scrisul în condi iile de colarizare normal . i care se manifest prin apari ia de confuzii frecvente între grafemele i literele asem n toare.TULBUR RILE LIMBAJULUI SCRIS - CITIT Dislexia disgrafia versus alexia agrafia Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Dislexia este o dificultate de a citi. deform ri de litere i grafeme.

in timp ce alexia si agrafia se manifesta prin incapacitatea relativ totala a invatarii scrisului si cititului in disgragie si dislexie intalnim urmatoarele simtome: a) Perturb ri ale elementelor primare (de baz ) ale grafismului -inabilitatea sau disabilitatea de a reproduce o figur geometric dup model.. -dificultatea de comutare a sonorului în schema grafic : copilul poate desena litera o dar nu-i re ine denumirea.leziuni ale creierului. . factori socio-economici. . -dificult i de a trasa dup comand linii drepte.reac ii nevrotice. metode i procedee necorespunz toare pentru înv area scrisului.starea general a s n t ii. stângadreapta. . dezinteresul familiei fa de preg tirea copilului. delimit ri de spa iu. -imposibiltatea sau dificultatea de a respecta direc iile de orientare spa ial : sus-jos. -dificult i de legare într-o unitate a dou sau mai multe litere care s reprezinte o silab sau un cuvânt.condi ii motiva ionale. . Simtomatologie Asemanari ambele sunt tulburari de limbaj scris citit Deosebiri . -dificultatea de a lega într-o structur unitar fragmentele grafice care compun o liter .instabilitate emo ional . nivelul socio-cultural sc zut al familiei. . . .deficien e pe linia activit ii colare. B) Factori ce apar in mediului: slaba integrare în colectiv.nedezvoltarea i tulbur rile vorbirii. curbe. b) Disgrafia-dislexia specific sau propriu-zisa nu este capabil s scrie literele dup dictare de i aceste litere le poate reproduce individual. -dificult i de conectare a sensului la semnele grafice începând cu silaba i terminând cu propozi ia. Exist alte trei categorii de factori care sunt discuta i în literatura de specialitate ca fiind posibili în producerea disgrafiei-dislexiei: factori materni.

În unele cazuri se scrie cu liter mare i la mijlocul cuvântului iar în altele se începe propozi ia sau fraza cu liter mic . e) Disgrafia-dislexia de tip spa ial În continuare vor fi prezentate câteva manifest ri ale tulbur rilor disgrafice-dislexice: a) Scrisul încet. înghesuie grafemele dând impresia suprapunerii lor. trebuie s existe o unitate i un echilibru pentru a putea reproduce grafic complexul sonor. b) Dificult i în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic i în în elegerea sensului conven ional al simbolurilor lexiei În principal asemenea dificult i se datoresc tulbur rilor de la nivelul percep iilor acustico-vizuale i în general. Toate aceste dificult i fac s apar .În alte situa ii grafemele sunt inegale ca m rime i dep esc spa iul normal din pagin . în planul idea iei. stacato Se pare c cea mai mare categorie de disgrafici-dislexici este constituit din cei ce scriu i citesc extrem de încet în raport cu cei ce nu prezint astfel de deficien e. lent. o serie de caracteristici: Omisiuni de grafeme i cuvinte.c) Disgrafia-dislexia de evolu ie (structural ) ± confuzii. de la nivelul proceselor cognitive ce au implica ii negative asupra efectu rii opera iilor de analiz i sintez . ele trebuie s se produc cu o anumit constan i frecven în compuneri i dict ri. puchinos. la aceast categorie de disgrafici-dislexici. . a opera iilor de analiz i sintez . De asemenea. Manifestarea scrisului în oglind sau a unor fenomene asem n toare prin rotirea (trecerea) unui grafem în locul altuia. la tulbur ri caligrafice. dificult ile cele mai pregnante nu le au la dictare. Înlocuirea unor grafeme cu altele . Contopirea unor cuvinte prin alungirea unor linii ce unesc cuvintele respective . ) Dificult i în respectarea regulilor gramaticale i caligrafice Aceast categorie de dificult i poate fi luat în considera ie în calitate de erori tipice disgrafice i dislexice numai dup trecerea unui timp necesar instruirii în scopul înv rii i form rii deprinderlor ortografice i caligrafice. vizual i acustic .ilizibilitate i ritm extrem de lent în scris-citit . nep strarea direc iei de scris.scrierea defectuoas (deformarea literelor). suprapunerea altora. ca i a celor de comparare i discriminare a grafemelor în vederea red rii lor diferen iate. Nerespectarea spa iului paginii ce se poate manifesta prin redarea inegal a unor grafeme. ci la copierea unui text.inversiuni. s rirea unor rânduri. Sunt dou faze care devin evidente: . Aceste dou condi ii faciliteaz func ionarea. precum i a discrimin rii simbolurilor verbale.omisiuni. De i pare surprinz tor.În unele sitia ii copilul scrie foarte m runt. . Ad ugiri de grafeme i cuvinte . iar în unele cazuri i în copierea unui text. pentru a le considera specifice. Între cele dou componente. d) Disgrafia-dislexia motric .

fie din punct de vedere fonematic.Tot în textele scrise pot s apar i unele semne de punctua ie necunoscute nu numai pentru cititorul normal. îns în ambele situa ii cauza nu este reprezentat de neaten ia subiectului. fie kinestezic. t. grafeme i cuvinte În copierea unui text fenomenul este mai rar întâlnit i are un caracter labil. Desp r irea unor cuvinte care în mod normal se scriu împreun . l. a c ror foneme se g sesc dou câte dou în opozi ie principal surd-sonor. În ceea ce prive te sistemul consonantic. În primul rând substituirile se datoresc confuziilor dintre grupurile de litere i grafeme asem n toare din punct de vedere optic: d-p-b. Dup principiul asem n rii. dar este foarte evident în dict ri i compuneri.. Omiterea nu se produce similar în toate cazurile. dar dificult ile apar în cazul contopirii cuvintelor scurte cum ar fi cele de leg tur .i invers. s. d-t. r. c-g. h) Nerespectarea spa iului paginii. d) Omisiuni de litere. grafeme Grupa substituirilor poate fi considerat una din caracteristicile reprezentative pentru tulbur rile limbajului scris. Agramatismele cele mai evidente sunt: Desp r irea incorect a unor cuvinte la cap t de rând. t. Dificultatea realiz rii grafice a grafemului. Ca fenomen caracteristic pentru disgrafici-dislexici se observ omisiunile de grafeme ce vizeaz sistemul vocalic. s rirea i suprapunerea rândurilor În disgrafie-dislexie urm rirea liniei drepte de scriere-citire devine foarte dificil . f) Substituirile i confuziile de litere. a. g) Contopiri i comprim ri de cuvinte Aceste fenomene se produc în scris prin alungirea liniei de la ultimul grafem care se une te cu primul grafem al cuvântului urm tor. spre deosebire de omisiuni i ad ugiri aici conturându-se anumite reguli dup care se def oar substituirile i confuziile. p strarea direc iei se face cu oscila ii de la un rând la altul. dar nici disortograficul nu le mai cunoa te dup un timp relativ scurt i nu poate oferi explica ii asupra lor. e. se produc substituiri i confuzii i pentru grupurile f-v. ceea ce conduce la ideea diminu rii importan ei vocalelor în recunoa terea cuvântului. Scrierea substantivelor proprii cu liter mic . Vocalele cel mai frecvent omise sunt: i. grafeme i cuvinte Ad ugarea grafemelor are loc în special la sfâr itul cuvântului sau fenomenul se manifest sub forma repet rii cuvintelor de leg tur . Interesant este faptul c în scris. e) Ad ugirile de litere. Când cuvintele contopite sunt lungi. ea depinzând de o serie de factori printre care cei mai importan i privesc: Locul ocupat de o anumit liter sau grafem în raport cu altele. cele mai frecvente omisiuni se produc în cazul lui n. a. u. b-p. chiar i atunci când spa iul paginii este liniat. ci de slaba posibilitate de concentrare a aten iei i a exacerb rii excita iei nervoase. Unirea unor cuvinte care se scriu desp r it. fie optic. cititorul se descurc mai u or dat fiind accesibilitatea intuitiv .. Lungimea i dificultatea cuvântului scris. . u-n.

Ea apare mai ales la adul i i b trâni fiind provocat de leziuni vasculare. buzelor. traumatisme craniene închise sau deschise. grafemele sunt executate alungit i nu au în l imea necesar pentru a putea fi percepute u or. hemoragii cerebrale.diferite tulbur ri organice. de organizare i de dezvoltare a limbajului intâlnit la copiii care nu au vorbit niciodat i care nu se explic prin deficitul de auz sau prin intârzierea mintal . obrajilor etc. teama patologic . rahitism. diminuarea sau denaturarea facult ii de a exprima gândurile prin cuvinte. traume la na tere. Afazia apare în diferite forme i grade putând afecta total în elegerea vorbirii.). defecte generale de motricitate) Afazia are ca etiologie: .i) Scrisul servil i scrisul în oglind Scrisul servil se manifest prin înclinarea exagerat spre dreapta sau spre stânga. în special a celor asem n toare din punct de vedere optic. reproducerea ei sau determinând dificult i în articula ie. arterioscleroza vaselor sanguine. f r s existe o paralizie a organelor vorbirii (mu chii limbii. în evocarea cuvintelor i expresiilor. tonus psihic sc zut) -motorii (întârziere motorie. Afectarea sistemului central nervos atat in cazul afaziei cat si alaliei mixte Deosebiri Alalia are ca etiologie: . în perioada vorbirii deja formate. Afazia este pierderea. ereditare (25% .generale (alcoolismul p rin ilor. ale sistemelor verbale ale creierului.50%) -psihice (lipsa imboldului în vorbire. tuberculoza. .În asemenea situa ii. Tulburari polimorfe ale limbajului Alalia si afazia Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Alalia este tulburarea cea mai profund de elaborare. ceea ce duce la deformarea grafemelor i la slaba diferen iere. sifilis. Etiologie Asemanari doar deficientele motrice ale aparatului vorbirii (care in cazul afaziei are centrul in sistemul nervos).

Vorbirea interioar este relativ p strat . Mi c rile fonoarticulatorii sunt difuze. dar nu sunt con tien i de acest lucru i n-o controleaz . pe care nu le poate integra în cuvinte. Vorbirea se realizeaz cu mare dificultate datorit tulbur rilor motorii articulatorii. . dezordonate. 2) Afazia senzorial Vorbirea lor expresiv este foarte limitat . nesigure.Simtomatologie Asemanari Tulburarile de voce Greselile gramaticale Deosebiri 1) Alalia motorie Vorbirea spontan este absent sau redus la 3-4 cuvinte. Vocea alalicului senzorial este sonor . deformat . Alalia mixta se intâlne te mai rar i de obicei una din formele vorbirii este mai accentuat tulburat . 3) Alalia senzo ± motric sau mixt Copilului cu alalie mixt îi lipse te atât vorbirea impresiv cât i expresiv . aproximativ sau ecolalic . Ea se datoreaz unei vaste afec iuni a creierului care s-a extins asupra zonelor verbale senzoriale i motorii. Poate pronun a unele sunete sau cuvinte mai mult sau mai pu in corect. Vorbirea repetat este imposibil . dar în unele cazuri alalicul motor poate pronun a sunete sau silabe izolate. se p streaz mai bine vorbirea prin mimic i gesturi. 1) Afazia motorie vorbirea impresiv este p strat . Afazia are ca simtomatologie: -forme pure de afazie sunt foarte rare.Vorbirea repetat poate fi: imposibil . 2) Alalia senzorial Vorbirea spontan este absent sau redus la 2-3 cuvinte.dar nu in elege vorbirea prin cuvinte. dar vorbirea expresiv articulat este imposibil sau foarte limitat . cu toate ca la foarte mul i acuitatea auditiv este bun ..

Etiologie Asemanari In ambele tulburari de vorbire intalnim ca factori etiologici Factori psihogeni : factori dismaturativi manifesta i prin mediu nestimulativ de vorbire (abandon.Tulburarile de dezvoltare a limbajului Retardul de limbaj versus mutismul electiv Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Retardul de limbaj este o întârziere în apari ia i dezvoltarea limbajului copilul care pân la vârsta de 3 ani folose te un num r redus de cuvinte. este considerat ca o tulburare ³psihogen ´ de vorbire. boli infec ioase care se succed la scurt timp. Deosebiri Spre deosebire de mutismul psihogen care isi are cauza psihogena in retardul de limbaj mai intalnim ca si cauze etiologice: .i postnatal determinând micro sau macroleziuni sechelare cerebrale prin tulbur ri hipoxice sau hemoragii difuze Factorii somatogeni care determin o întârziere global a dezvolt rii somato-neuropsihice: boli cronice cu evolu ie îndelungat . Factori constitu ionali care se refer la ³inabilitate verbal ´ce poate fi ereditar pe linie patern i care este mai frecvent la b ie i. p rin i cu tulbur ri de vorbire). mai ales in directia adaptarii la noi situatii de mediu. Deci. pe care le pronun alterat i care nu poate forma propozi ii simple. atitudini brutale care diminueaz dorin a de comunicare a copilului. care se manifest printr-o blocare a vorbirii în condi ii de stress afectiv. Simtomatologie Asemanari Ambele pot constitui o bariera in calea dezvoltarii normale fizice si psihice. ocuri emotive foarte puternice. Mutismul electiv este o reac ie nevrotic pasiv .Factorii neurogeni care au ac ionat în perioada peri. factori nevrozan i manifesta i prin: suprasolicitare verbal . exigen e exagerate. de i are auzul normal i organele fono-articulatorii bine dezvoltate. de ap rare. afectivitati si insusirea limbii .

Silabele sunt eludate în special la sfâr itul cuvântului.folosirea incorect a singularului i pluralului. .s r cia adverbelor i adjectivelor folosite în vorbire.Deosebiri Mutismul psihogen poate fi de situatie. atunci copilul refuza sa vorbeasca in anumite situatii si mutismul de persoane copilul refuza sa vorbeasca cu anumite persoane.nesurprinderea unit ii fonetice i grafice a sunetelor i literelor. a cuvintelor. In cazul mutismului afectiv in cazurile mai simple nu ii sunt afectate motricitatea In retardul de limbaj examenul vorbirii indic o mare variabilitate de manifest ri : - - Fonetice. Vocalele sunt prezente. Diftongii sunt redu i la o vocal . desi vorbeste cu prietenii si familia. recuperarea limbajului se face într-un ritm rapid.nediferen ierea sunetelor în cadrul cuvintelor. Structura gramatical Copiii nu pot formula propozi ii. .capacitatea redus de formulare a propozi iilor. In cazul retardului de limbaj copilul nu poate sa vorbeasca pe cand in cazul mutismului electiv copilul nu vrea sa vorbeasca In cazul retardului de limbaj intalnim o intarzaiere a evolutiei motricitatii generale (mers. . Prelungirea nedezvolt rii limbajului pân la intrarea în coal se manifest prin : . Vocabularul cuprinde în jur de 20-30 de cuvinte. ca si stagnarea sub aspect fono articulator dupa perioada lalatiunii. odat cu crearea condi iilor favorabile stimul rii vorbirii.De obicei. in cazul retardului de limbaj indiferent de persoana sau de situatie copilul nu vorbeste. a repet rilor etc. . Cuvintele apar dup vârsta de 2 ani sau 2 ani i jum tate.apari ia unor cuvinte parazitare. . Adesea cuvântul are rol de propozi ie sau folosesc propozi ii în care lipsesc pronumele i leg turile gramaticale. Consoanele dificile sunt omise sau înlocuite.statica corpului). .insuficienta dezvoltare a mecanismelor transmiterii din limbajul interior în cel exterior. . Grupurile consonantice sunt înlocuite cu o consoan mai u or de pronun at. Semantice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful