UNIVERSITATEA “ POLITEHNICA” DIN BUCURESTI

Facultatea de Inginerie Aerospatiala
PROIECT LA O.M.M. II

Tema proiectului:
Transmisie mecanica cu redactor cilindric
Profesor indrumator:
Conf.dr. ing. Lucian SEICIU Student: ALECU Daniel
Grupa : 934

ANUL UNIVERSITAR
2003-2004
FISA DE LUCRU
NR.
CRT
DATA ETAPA REALIZAT
1 11.03.04 Tema Proiect, Indrumari
2 18.03.04
Alegerea motorului
electric.Calcul cinematic si
energetic.
Predimensionarea arborilor.
Calculul transmisiei prin
curele
3 1.04.04
Calcul LHD. Desen
ansamblu preliminar LHD
4 15.04.04
Calcul angrenaj. Calcul
forte angrenaj. Verificare
angrenaj. Calculul arborilor.
Reactiuni si diagrame de
moment. Desen LHD
definitiv.
5 29.04.04
Alegerea, verificarea
rulmentilor penelor si
cuplajelor. Verificarea
arborilor la solicitari
compuse. Verificarea
completa a arborelui IV.
Desen de ansamblu al
reductorului.
6 13.05.04
Alegerea lubrifiantului si
sistemului de ungere.
Calculul temperaturii de
functionare al reductorului.
Desen de ansamblu final.
Fisa tehnologica a
arborelui. Desen de
executie preliminar
7 20.05.04
Sustinere si predare
proiect.
REDUCTOR CILINDRIC DE TURATIE
CU DINTI INCLINATI
N 1 :·
kN N 10
3
⋅ : ·
m 1 :·
mm
m
10
3
: ·
kg 1 :·
MPa
N
mm
2
: ·
1. Alegerea motorului. Calculul cinematic si energetic
rad 1 :·
grd
π
180
rad ⋅ : ·
spire 1 :·

dinti 1 :·

kW 1 :· rot 1 :· N m ⋅ 1 ·MPa 1 :·
1.1 Alegerea motorului electric
mm 1 :· curele 1 :·
Puterea necesara la iesire
P
IV
12 kW ⋅ : ·
Turatia arborelui la iesire
n
4
150 rot ⋅ : ·
Coeficientul de serviciu
k
s
1.2 : ·
Se cunosc:
η
TCT
0.95 : ·

η
a
0.97 : · η
pr
0.99 : · P
4
P
IV
k
s
⋅ : · P
4
14.4kW ·
Se alege
P
4
15 kW ⋅ : · P
3
P
4
η
pr
η
a

: ·

P
3
15.62kW ·
P
2
P
3
η
pr
: · P
2
15.778kW ·
P
1
P
4
η
pr
3
η
a
⋅ η
TCT

: ·
P
1
16.776kW ·
Vom alege motorul electric conform STAS 1893-87:
160L
P
n
15 kW ⋅ : · n
ms
1440 rot ⋅ : ·
Gabar it A B C CA E,EA D,DA F GA d
200L 380 305 133 212 110 55 16 59 M20

AA AB BB BC HA AC HC HD L LC
85 358 380 80 20 396 398 573 790 910


1.2 Calculul cinematic
i
tot
n
ms
n
4
: · i
tot
9.6 ·
se alege conform STAS
i
12
3.55 : · i
TCT
i
tot
i
12
: · i
TCT
2.704 · i
TCT
4.25 : ·

∆ i
i
tot
i
12
i
TCT
⋅ − ( ) 100 ⋅
i
tot
: · ∆i 57.161 − ·
Pentru un angrenaj cilindric raportul de transmitere recomandat
este între 2,5 şi 6,3 (maxim 10), iar pentru cel conic între 2 şi 5
(maxim 6,3). Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere parţiale
sunt standardizate în STAS 6012-82.
Calculul turatiilor arborilor
n
2
n
ms
i
TCT
: · n
2
338.824 rot ·
1.3 Calculul energetic
Calculul momentelor de torsiune
M
t1
30 10
6
⋅ P
1

π n
ms

: ·
M
t1
111249.797N m ⋅ ·
M
t2
30 10
6
⋅ P
2

π n
2

: ·
M
t2
444679.343N m ⋅ ·
M
t3
30 10
6
⋅ P
3

π n
2

: ·
M
t3
440232.55N m ⋅ ·
M
t4
30 10
6
⋅ P
4

π n
4

: ·
M
t4
954929.659N m ⋅ ·
2. Predimensionarea arborilor
Arborii reductorului sunt supuşi la torsiune şi încovoiere. În
această fază a proiectări ncovoierea nu poate fi luată în calcul datorită
necunoaşterii forţelor ce încarcă arborii şi nici a distanţelor dintre
reazeme şi dintre forţe şi reazeme.
Ca urmare, pentru a obţine nişte valori orientative ale diametrelor
arborilor se va face predimensionarea acestora la torsiune, iar pentru a
ţine cont de existenţa încovoierii se va lucra cu valori ale lui
t
a
τ
reduse
(uzual
2
N/mm 12 10 ÷ ·
t
a
τ
).
Relaţia de predimensionare este:
t
a
t
t
d
M
τ
π
τ ≤

·
16
3
, de unde rezultă:
3
16
t
a
t
M
d
τ π ⋅

·
.
τ 30 MPa ⋅ :·
pentru siguranta
d
1
3
16
M
t1
π τ ⋅
⋅ : ·
d
1
26.631mm ·
d
2
3
16
M
t2
π τ ⋅

¸

¸
_

,
: ·
d
2
42.263mm ·
d
3
3
16
M
t3
π 30 ⋅

¸

¸
_

,
: ·
d
3
42.122mm ·
d
4
3
16
M
t4
π 30 ⋅

¸

¸
_

,
: ·
d
4
54.526mm ·
3. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale
Se preferă utilizarea curelelor trapezoidale înguste care conduc la
un gabarit mai mic al transmisiei decât curelele clasice.
Alegerea tipului curelei se face pe baza nomogramei pentru
curele trapezoidale înguste, în funcţie de puterea la arborele motor P
M
şi
de turaţia roţii conducătoare n
1
= n
M
.
3.1 Alegerea tipului curelei
P
n
15kW · n
ms
1440 rot ⋅ : · i
TCT
4.25 ·
3.2 Vom alege cureaua, conform STAS 7192-83: SPA 11,0x10
D
p1
100 : · A
c
90 : ·
3.3 Calculul diametrului primitiv al rotii mari
D
p2
i
TCT
D
p1
⋅ : · D
p2
425 ·
3.4 Distanta preliminara intre axe
0.7 D
p1
D
p2
+ ( ) ⋅ A
12
< 2 D
p1
D
p2
+ ( ) ⋅ < 0.7 D
p1
D
p2
+ ( ) ⋅ 367.5 ·
2 D
p1
D
p2
+ ( ) ⋅ 1050 · 245 A
12
< 700 <
aleg
A
12
500 : ·
mm
2
3.5 Unghiul dintre ramurile curelei
γ 2 asin
D
p2
D
p1
− ( )
2 A
12

¸
1
1
]
⋅ : · γ37.931grd ·
3.6 Unghiul de infasurare pe roata mica de curea
β
1
180 17.254 − : · β
1
162.746 ·
β
2
180 17.254 + : · β
2
197.254 ·
3.7 Lungimea primitiva a curelei
L
p
2 A
12
⋅ π
D
p1
D
p2
+ ( )
2
⋅ +
D
p2
D
p1
− ( )
2
4 A
12

+ : ·
L
p
1877.481mm ·
Se alege valoarea standardizata:
L
p
1600mm : ·
3.8 Viteza periferica a curelei
V
1
π D
p1

n
ms
60000
⋅ : · V
1
7.54s
m
s
·
3.9 Numarul de curele
P- puterea pe arborele rotii conductoare
P P
3
: · P 15.62 · kW
C
f
- coeficientul de functionare
C
f
1.3 : ·
C
L
- coeficientul de lungime a curelei
C
L
0.93 : ·
C
β
- coeficientul de infasurare al curelei pe roata mica
C
β
1 0.003 180 β
1
− ( ) ⋅ − : · C
β
0.948 ·
P
0
- puterea transmisa de o curea
a
1
0.7185 : · b
1
1.98 : ·
c
1
78.4
10
6
: ·
D
c
16 : ·
P
0
a
1
V
1
0.09

b
1
D
c
− c
1
V
1
2
⋅ −
¸

¸
_

,
V
1
⋅ : · P
0
5.531kW ·
Z
0
P
C
f
C
L
C
β
⋅ P
0
⋅ ( )
⋅ : · Z
0
4.163 · c
z
0.9 : ·
Numaru final de curele
Z
Z
0
c
z
: · Z 4.626 ·
se alege:
Z 5 curele ⋅ :·
3.10 Frecventa indoirii curelelor
f V
1
6 ⋅
10
3
L
p
⋅ : ·

f 28.274 ·
conditie indeplinita
f 40 <
3.11 Forta periferica transmisa
Forta utila ce trebuie transmisa
F
u
10
3
P
3
V
1
⋅ : · F
u
2071. 683 ·
Forta de intindere initiala
F
0
1.6 F
u
⋅ : · F
0
3314.692N ·
Forta de apasare pe arbori
F
a
1.9 F
u
⋅ : · F
a
3936.197N ·
Roţile pentru curele trapezoidale sunt standardizate în STAS
1162-84 care stabileşte forma, dimensiunile şi metodele de verificare ale
canalelor roţilor.
Datorită faptului că i
TCT
nu poate lua exact valoarea calculată la
punctul 1.2.1, pentru a păstra turaţia de ieşire la arborele IV, se
recalculează raportul de transmisie al reductorului:
CALCULUL LAGĂRULUI HIDRODINAMIC
Lagărele cu alunecare hidrodinamice moderne s-au dezvoltat în
paralel şi în competiţie cu rulmenţii. Domeniul de utilizare al rul-
menţilor s-a extins în defavoarea lagărelor cu alunecare hidrodinamice
datorită avantajelor legate de fabricaţia de masă, asigurarea unor
frecări reduse la turaţii oricît de mici şi posibilitatea folosirii unsorilor
consistente.
Totuşi, lagărele cu alunecare se dovedesc superioare şi de
neînlocuit în aplicaţiile unde apar:
- viteze periferice sau temperaturi ridicate;
- vibraţii şi sarcini dinamice;
- lubrifianţi neconvenţionali (gaze, apă, metale topite, lichide
tehnologice etc.);
- condiţii de montaj ce impun existenţa unui plan de separaţie
(arbori cotiţi).
Superioritatea lagărelor cu aluncare radiale hidrodinamice apare
mai pregnant în cazul tipizării şi fabricării în serie mare sau în masă.
Acest lucru este ilustrat de experienţa dobândită prin fabricaţia în
masă a cuzineţilor tip bucşă şi a semicuzineţilor cu pereţi subţiri. Se
poate vorbi chiar de reînlocuirea rulmenţilor cu lagăre cu alunecare
hidrodinamice. Această reînlocuire este justificată tehnico-economic
prin îmbunătăţirea proprietăţilor materialelor antifricţiune utilizate,
aplicate în straturi subţiri, prin scăderea preţului de cost sub cel al
rulmenţilor şi prin avantajele existenţei unei pelicule de lubrifiant.
Extinderea acestui început şi în alte domenii de utilizare decît cel al
industriei de automobile şi tractoare este legată de dezvoltarea
fabricaţiei de cuzineţi, de iniţierea fabricaţiei de lagăre cu alunecare
tipizate şi de elaborarea unei metodici de calcul unitare care să fie
extinsă în toate centrele de proiectare.
Centrul de greutate al calculului lagărelor radiale cu alunecare
hidrodinamice îl reprezintă proiectarea filmului de lubrifiant
autoportant. Acest film de lubrifiant trebuie să fie fiabil din cel puţin trei
puncte de vedere:
- al asigurării unei grosimi minime de lubrifiant suficient de mari
pentru a garanta ungerea fluidă;
- al funcţionării la o temperatură sub cea maximă admisibilă;
- al stabilităţii în timp a acestui film prin asigurarea unui debit de
lubrifiant suficient.
Aceste cerinţe exclud posibilitatea utilizării unor calcule simplificate
de genul celor care folosesc presiunea medie şi produsul
( )
admisibil m
V P ⋅
.
De asemenea nu sunt justificate, pentru lagărele cu alunecare de uz
general, nici metodele de calcul automat care pornesc de la
rezolvarea directă a ecuaţiilor termo-hidrodinamice ale teoriei
lubrificaţiei.
În prezenta metodă de calcul se utilizează rezultatele teoriei
hidrodinamice a lubrificaţiei sub forma unor funcţii ale coeficienţilor
caracteristici de principalii parametrii adimensionali. Aceste
dependenţe greu de exprimat analitic, vor fi utilizate sub formă de
grafice sau tabele.
Metoda de calcul se referă la lagărele radiale cu alunecare
hidrodinamice de uz general. Se remarcă deci că metoda ia în
considerare lagărele complete cu o singură zonă portantă, de altfel cel
mai utilizat tip de lagăr radial hidrodinamic.
Metoda de calcul presupune respectarea următoarelor premise de
calcul:
- lubrifiantul utilizat este un lichid newtonian incompresibil.
- regimul de curgere a lubrifiantului în lagăr este laminar. Aceasta
impune ca turaţia de lucru să fie mai mare decît o turaţie critică
[ ]
2
3
2
2 , 26
ψ
ν

·
D
s
rot
n
c
, unde [ ]
s
m
2
ν este vâscozitatea cinematică a
lagărului, D[m] diametrul lagărului, iar
ψ
este jocul relativ.
Deci această metodă de calcul este valabilă pentru orice lubrifiant
lichid, convenţional sau neconvenţional, care satisface condiţiile
menţionate. Evident utilizarea lubrifianţllor neconvenţionali ridică
probleme legate de coroziune, toxicitate, etc.
- suprafeţele fusului şi ale cuzinetului sunt perfect rigide. Deci în
calcul nu sînt considerate deformaţiile elastice locale şi globale ale
părţilor componente ale lagărului. Această abordare hidrodinamică şi
nu elastohidrodinamică, a problemei lubrificaţiei este adecvată
lagărelor metalice şi lagărelor care au cuzineţii acoperiţi cu un strat
subţire de material plastic.
- metoda de calcul consideră suprafeţele netede şi fără abateri de
circularitate. Rugozităţile suprafeţelor şi abaterile de circularitate
admise prin standardele în vigoare pentru cuzineţi cu bucşe permit
aplicarea metodei de calcul fără introducerea unor corecţii speciale.
- datele metodei de calcul sunt obţinute pentru funcţionarea în
condiţiile paralelismului axei fusului cu cea a cuzinetului. Abaterile de
la paralelism prin înclinarea axei fusului, datorită nealinierii sau
deformaţiilor duc la modificarea geometriei şi a valorilor parametrilor
caracteristici. Forţa portantă a lagărului scade cu maxim 10% dacă
unghiul de înclinare a axei fusului
[ ]
D
B
rad
ψ
β 02 , 0 ≤
.
De asemenea, forţa portantă scade cu maximum 30% dacă
[ ]
D
B
rad
ψ
β 1 , 0 ≤
.
Este raţional ca lagărele cu alunecare hidrodinamice de uz general
să utilizeze cuzineţi standardizaţi sau tipizaţi. Parcurgând standardele
româneşti şi străine şi cataloagele firmelor de specialitate se pot
considera drept lagăre de uz general cele la care diametrul interior al
cuzinetului este cuprins în intervalul D = 10 ÷ 250 mm. Pentru
diametre mai mici de 10 mm apar particularităţi specifice mecanicii
fine, iar pentru diametre mai mari de 250 mm apar probleme speciale
privind rigiditatea fusului şi a cuzinetului, regimul termic şi de ungere
pentru turaţii ridicate sau foarte scăzute. Metoda poate fi utilizată şi
pentru diametre mai mari de 250 mm dacă se dispune de toate datele
de calcul necesare şi dacă sunt respectate ipotezele de mai sus.
i 1 5 .. :· j 1 5 .. :·
.Date cunoscute:
-forta radiala din lagar:
Fr 3.157 10
6
⋅ N ⋅ : ·
-turatia:
n 200
360 deg ⋅
60 sec ⋅
⋅ : ·
-diametrul fusului:
D 50 mm ⋅ :·
-latimea cuzinetului:
B 30 mm ⋅ :·
-raportul B/D:
B
D
0.6 ·
-tipul uleiului: TIN25
Marimi calculate:
-presiunea medie:
p
m
Fr
B
D
D
2

: ·
p
m
3588948.667 Pa ·
-viteza medie:
Vm πD ⋅ n ⋅ :·
Vm 4.112335ms
-1
·
Marimi alese:
-jocul relativ:
ψ 0.5 1 1.5 2 2.5 ( )
T
1
1000
⋅ : ·
[%]
-temperatura mediului ambiant:
t
0
20 : ·
[grade C]
-temperatura probabila de functionare a lagarului:
t 60 70 80 90 100 ( )
T
: ·
[grade C]
-vâscozitatea dinamica:
η 0.01490 0.01089 0.00820 0.00635 0.00504 ( )
T
N s ⋅
m
2
⋅ : ·
-vâscozitatea cinematica:
ν 16.6 12.4 9.25 7.2 5.75 ( )
T
10
6

m
2
s
⋅ : ·
-inaltimea admisibila a filmului de lubrefiant:
h
a
6.8 10
3 −
⋅ mm ⋅ : ·
-temperatura admisibila:
t
a
70 : ·
[grade C]
Ungerea se face cu inel si racire naturala prin corpul lagarului.
-aria exterioara a lagarului, excluzând baza:
A 20 D ⋅ B ⋅ :·
A 30000mm
2
·
-coeficientul de transfer termic:
K
c
5.5 : ·
-emisivitatea:
ε
m
0.7 : ·
-coeficientul de radiatie:
K
r
j
3.9 0.039 t
j
t
0

( )
⋅ + 0.072 0.0022 t
j
t
0

( )
⋅ +

¸
1
]
t
0
⋅ + : ·
-coeficientul global de transfer termic:
K K
c
K
r
+ ( )
W
m
2
⋅ : ·
K
T
14.16 14.99 15.82 16.65 17.48 ( ) kgs
-3
·
Determinarea temperaturilor de echilibru:
-calculul coeficientului de portanta:
C
p
i j ,
η
i
n ⋅
p
m
ψ
j
( )
2

: ·
C
p
0.43475806
0.3177527
0.23926282
0.1852828
0.1470591
0.10868951
0.07943818
0.05981571
0.0463207
0.03676478
0.04830645
0.03530586
0.02658476
0.02058698
0.0163399
0.02717238
0.01985954
0.01495393
0.01158017
0.00919119
0.01739032
0.01271011
0.00957051
0.00741131
0.00588236
¸

¸
_

,
·
epsilon 0 0.05 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 0.95 1 ( )
T
: ·
espsilon reverse epsilon ( ) :·
CP 1000 4.538 2.502 1.194 0.7105 0.445 0.2885 0.189 0.1177 0.0614 0.0226 0.0104 0 ( )
T
: ·
CP reverse CP ( ) :·
CQ 0 0.0671 0.01295 0.2710 0.4101 0.5645 0.7030 0.8486 0.9818 0.1253 1.2632 1.3302 1.4082 ( )
T
: ·
CQ reverse CQ ( ) :·
Cf 1000 80.42 50.12 23.88 14.41 9.39 6.83 4.85 3.44 2.19 1.26 0.81 0 ( )
T
: ·
Cf reverse Cf ( ) :·
f x ( ) interp cspline CP epsilon , ( ) CP ,epsilon ,x , ( ) :·
g x ( ) interp cspline CP CQ , ( ) CP ,CQ ,x , ( ) :·
h x ( ) interp cspline CP Cf , ( ) CP ,Cf ,x , ( ) :·
-excentricitatea relativa:
ε
i j ,
f C
p
i j ,
( )
: ·
ε
0.59481738
0.52290758
0.4553885
0.3954416
0.34448396
0.28536028
0.23434601
0.19686971
0.168407
0.14463002
0.17288962
0.1406141
0.11393529
0.09249351
0.07565482
0.11589091
0.08970418
0.0698798
0.05528064
0.04450187
0.07994184
0.0602535
0.04623675
0.03624685
0.02900946
¸

¸
_

,
·
-se pastreaza in calcul numai acele valori ale lui ψ pentru care
ε >= 0.2:
ε
i j ,
ε
i j ,
ε
i j ,
0.2 > if
0 otherwise

ε
0.59481738
0.52290758
0.4553885
0.3954416
0.34448396
0.28536028
0.23434601
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
¸

¸
_

,
·
-calculul grosimii minime relative a filmului de lubrefiant:
δ1 ε − :·
δ
i j ,
δ
i j ,
δ
i j ,
1 ≠ if
0 otherwise

δ
0.40518262
0.47709242
0.5446115
0.6045584
0.65551604
0.71463972
0.76565399
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
¸

¸
_

,
·
-calculul grosimii minime a filmului de lubrefiant:
h
m
i j ,
δ
i j ,
ψ
i

D
2
⋅ : ·
h
m
0.00506478
0.01192731
0.02042293
0.03022792
0.04096975
0.008933
0.01914135
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
¸

¸
_

,
mm ·
-calculul puterii consumate prin frecare:
P
f
i j ,
h C
p
i j ,
( )
W ⋅ : ·
P
f
9.22328911
7.35095523
5.8646869
4.77693541
4.03460758
3.24700638
2.59571364
2.15467791
1.8518597
1.62722327
1.89708382
1.59159474
1.36863501
1.20286578
1.06764542
1.38426359
1.18145276
1.01636781
0.86995928
0.74309598
1.10377532
0.92284056
0.76471848
0.63341637
0.52749119
¸

¸
_

,
W ·
-calculul debitului de scapari:
C
Q
i j ,
g C
p
i j ,
( )
: ·
Q
s
i j ,
C
Q
i j ,
B ⋅ D
2
⋅ n ⋅ ψ
i
⋅ : ·
Q
s
568.475137
1398.746855
1964.637521
3453.020235
5740.847008
775.885159
251.036666
452.351781
2153.447582
4378.704301
469.913907
1849.084798
3506.544049
5054.725869
6457.408739
1155.789108
2540.615159
3888.544338
5214.34586
6543.723614
1286.767014
2602.855917
3923.3692
5257.842305
6608.178323
¸

¸
_

,
mm
3
s
·
-calculul puterii ce se transforma in caldura si este evacuata prin
corpul lagarului:
P
c
j
K
j
A ⋅ t
j
t
0

( )
⋅ : ·
P
c
T
16.992 22.485 28.476 34.965 41.952 ( ) W ·
-trasarea graficelor dintre puterea pireduta prin frecare si cea
evacuata prin corpul lagarului
pf1
i
P
f
1 i ,
: · pf2
i
P
f
2 i ,
: · pf3
i
P
f
3 i ,
: · pf4
i
P
f
4 i ,
: · pf5
i
P
f
5 i ,
: ·
pf1 y ( ) interp cspline t pf1 , ( ) t ,pf1 ,y , ( ) :·
pf2 y ( ) interp cspline t pf2 , ( ) t ,pf2 ,y , ( ) :·
pf3 y ( ) interp cspline t pf3 , ( ) t ,pf3 ,y , ( ) :·
pf4 y ( ) interp cspline t pf4 , ( ) t ,pf4 ,y , ( ) :·
pf5 y ( ) interp cspline t pf5 , ( ) t ,pf5 ,y , ( ) :·
Pc y ( ) interp cspline t P
c
, ( ) t , P
c
, y , ( ) : ·
50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
pf1 y ( )
pf2 y ( )
pf3 y ( )
pf4 y ( )
pf5 y ( )
Pc y ( )
y
t
ech
1
root pf1 y ( ) Pc y ( ) − ( ) y , 55 , 70 , [ ] : ·
t
ech
2
root pf2 y ( ) Pc y ( ) − ( ) y , 45 , 70 , [ ] : ·
t
ech
3
root pf3 y ( ) Pc y ( ) − ( ) y , 45 , 70 , [ ] : ·
t
ech
4
root pf4 y ( ) Pc y ( ) − ( ) y , 45 , 70 , [ ] : ·
t
ech
5
root pf5 y ( ) Pc y ( ) − ( ) y , 45 , 70 , [ ] : ·
temperaturile de echilibru:
t
ech
T
55.48 53.816 52.01 50.244 48.76 ( ) ·
[grade C]
t
ulei
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 105 110 115 ( )
T
: ·
µ 0.11719 0.08464 0.06513 0.0503 0.0392 0.03181 0.02537 0.02123 0.01756 0.0149 0.01271 0.01089 0.00943 0.0082 0.00716 0.00635 0.00562 0.00504 0.00454 0.00414 0.00373 ( )
T
: ·
η ech y ( ) interp cspline t
ulei
µ , ( ) t
ulei
, µ , y , ( ) : ·
ψ reverse ψ ( ) : ·
t
ech
reverse t
ech
( ) : ·
vascozitatea dinamica la temperaturile de echilibru
η ech t
ech
( )
T
0.022 0.021 0.02 0.018 0.017 ( ) ·
η
ech
η ech t
ech
( )
N s ⋅
m
2
⋅ : ·
C
p_ech
i
η
ech
i
n ⋅
p
m
ψ
i
( )
2

: ·
C
p_ech
T
0.025845780.038382860.063882760.133979330.50352251 ( ) ·
-excentricitatea relativa:
ε _ech
i
f C
p_ech
i
( )
: ·
ε _ech
T
0.111440690.148952310.204866330.325261750.62732089 ( ) ·
-calculul grosimii minime relative a filmului de lubrefiant:
δ_ech 1 ε_ech − :·
δ _ech
T
0.888559310.851047690.795133670.674738250.37267911 ( ) ·
-calculul grosimii minime a filmului de lubrefiant:
h
m_ech
i
δ _ech
i
ψ
i

D
2
⋅ : ·
h
m_ech
T
0.055534960.042552380.029817510.016868460.00465849 ( ) mm ·
-calculul puterii consumate prin frecare:
P
f_ech
i
h C
p_ech
i
( )
W ⋅ : ·
P
f_ech
T
1.348842881.666266762.245494213.7750721710.3978496 ( ) W ·
-calculul debitului de scapari:
C
Q_ech
i
g C
p_ech
i
( )
: ·
Q
s_ech
i
C
Q_ech
i
B ⋅ D
2
⋅ n ⋅ ψ
i
⋅ : ·
Q
s_ech
T
5922.00422 3280.177465269.556985 2276.124335 489.389672 ( )
mm
3
s
·
0 5
.
10
4
0.001 0.0015 0.002 0.0025 0.003
0
10
20
30
40
50
60
70
P
f_ech
ψ
0 5
.
10
4
0.001 0.0015 0.002 0.0025 0.003
0
2.5
.
10
6
5
.
10
6
7.5
.
10
6
1
.
10
5
1.25
.
10
5
1.5
.
10
5
1.75
.
10
5
2
.
10
5
2.25
.
10
5
2.5
.
10
5
Q
s_ech
ψ
0 5
.
10
4
0.001 0.0015 0.002 0.0025 0.003
0
5
.
10
6
1
.
10
5
1.5
.
10
5
2
.
10
5
2.5
.
10
5
3
.
10
5
3.5
.
10
5
4
.
10
5
4.5
.
10
5
5
.
10
5
h
m_ech
i
h
a
ψ
i
0 5
.
10
4
0.001 0.0015 0.002 0.0025 0.003
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
ε_ech
ψ
0 5
.
10
4
0.001 0.0015 0.002 0.0025 0.003
50
60
70
80
90
100
110
t
i
t
a
ψ
i
-coeficientul pentru calculul jocurilor relative la temperatura de
montaj:
K
d
23 : · ψ
min
0.0015 : · ψ
max
0.002 : ·
ψ
min20
ψ
min
K
d
t
ech
t
0
− ( ) ⋅ 10
6 −
⋅ + : ·
ψ
min20
T
0.00216 0.0022 0.00224 0.00228 0.00232 ( ) ·
ψ
max20
ψ
max
K
d
t
ech
t
0
− ( ) ⋅ 10
6 −
⋅ + : ·
ψ
max20
T
0.00266 0.0027 0.00274 0.00278 0.00282 ( ) ·
J
min20
ψ
min20
D ⋅ : ·
J
min20
T
0.10807 0.10978 0.11181 0.11389 0.1158 ( ) mm ·
J
max20
ψ
max20
D ⋅ : ·
J
max20
T
0.13307 0.13478 0.13681 0.13889 0.1408 ( ) mm ·
J
min_STAS
140 10
3 −
⋅ mm ⋅ : ·
J
min_STAS
0.14mm ·
J
max_STAS
216 10
3 −
⋅ mm ⋅ : ·
J
max_STAS
0.216mm ·
J
min_20
J
min20
4
: ·
J
max_20
J
max20
4
: ·
-jocurile finale:
J
min_STAS
0.14mm ·
<
J
min_20
0.114mm ·
<
J
max_20
0.139mm ·
<
J
max_STAS
0.216mm ·
-temperatura de echilibru:
t
ech
3
52.01 ·
[grade C]
H7: +0.030 ... 0.000
c6: -0.140 ... -0.159
J 0.140 ... 0.189:
ajustajul final:
H7
c6
CALCULUL ANGRENAJULUI
Roţile dinţate cilindrice (cu dinţi drepţi sau înclinaţi) şi conice care
intră în compunerea reductoarelor de turaţie sunt organe de maşini
puternic solicitate. Principalele solicitări (pentru care se face şi calculul
de rezistenţă) sunt solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui (efort
unitar, F
σ
) şi solicitarea hertziană la contactul flancurilor (efort unitar,
H
σ
) ambele solicitări fiind variabile în timp după cicluri de tip pulsator.
Ca urmare, pentru proiectarea angrenajului trebuie cunoscute atât
caracteristicile mecanice de uz general ale materialelor utilizate (limita
la rupere, limita la curgere, duritatea, etc.), cât şi valorile rezistenţei la
oboseală pentru solicitările anterior menţionate (
lim
F
σ
,
lim
H
σ
), rezistenţe
determinate prin încercări efectuate pe epruvete roţi dinţate şi standuri
de încercare specializate.
Roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini pot fi realizate din
oţeluri laminate, forjate sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase
(bronzuri, alame, aliaje de aluminiu, etc.), iar uneori chiar din mase
plastice. În construcţia reductoarelor de turaţie se folosesc uzual
oţelurile laminate sau forjate pentru construcţia roţilor dinţate cilindrice
şi conice.
Oţelurile folosite pentru construcţia roţilor cilindrice şi conice pot fi
împărţite, în funcţie de tratamentul termic sau termochimic la care sunt
supuse, în două grupe:
1. oţeluri de îmbunătăţire sau normalizate pentru care duritatea
Brinell a flancului dintelui după trtament este sub 3500 N/mm
2
;
2. oţeluri pentru durificare care sunt supuse unor tratamente
termice (călire cu flacără sau CIF) sau termochimice
(cementare, nitrurare) care fac ca duritatea Brinell a flancului
dintelui după tratament să fie mai mare de 3500 N/mm
2
;
Angrenajele realizate din oţeluri de îmbunătăţire au dimensiuni mai
mari decât cele confecţionate din oţeluri durificate care lucrează în
condiţii similare de sarcină şi turaţie datorită rezistenţei inferioare la
pitting. Aceste angrenaje sunt însă mai ieftine datorită tehnologiei mai
simple. Ca urmare, se folosesc oţeluri pentru îmbunătăţire acolo unde
gabaritul mai mare al roţilor nu creează probleme. Roţilor mari a căror
durificare şi rectificare este dificilă, li se aplică de asemenea,
tratament termic de îmbunătăţire.
În cazul reductoarelor, dorinţa de a obţine utilaje compacte a
condus la tendinţa actuală de utilizare a roţilor dinţate executate din
oţeluri care se durifică prin tratamente termice sau termochimice,
reducerea gabaritului şi a consumului de material prelevând asupra
creşterii costului execuţiei tehnologice. Soluţia modernă constă în
utilizarea unor tratamente ce durifică doar stratul superficial, miezul
dintelui rămânând moale. Se îmbină astfel avantajele creşterii durităţii
stratului superficial legate de mărirea rezistenţei la uzare în genereal
şi la pitting în special, cu cele conferite de tenacitatea danturii (ce
conferă rezistenţă la şocuri şi conformabilitate în cazul unor contacte
defectuoase ale dinţilor) asigurată de menţinerea durităţii reduse a
miezului dintelui.
Aleg 40MoCr11, conform STAS 791-88, calire cu flacără sau CIF
La predimensionarea angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi se
determină distanţa dintre axe a, modulul normal m
n
, unghiul de
înclinare a danturii β, numerele de dinţi ale celor două roţi şi
coeficienţii de deplasare a danturilor roţilor (în cazul roţilor cu dantura
modificată).
Determinarea distanţei dintre axele roţilor a:
Folosind relaţia de calcul la solicitarea hertziană (pitting) pentru
dimensionare se obţine distanţa minimă dintre axe conform relaţiei:
( )
2
lim
2
1

,
_

¸
¸
⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅

Ψ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
⋅ + ·
W R HN
H
H
H M
a
t H V A
Z Z K
S
Z Z Z
u
M K K K
u a
pinion
σ
ε
β
în care:
1.
mic
mare
z
z
u ·
– raportul numerelor de dinţi (u > 1); pentru angrenajele
reductoare, u = i (raportul de transmitere);
2.K
A
– factorul sarcinii dinamice exterioare dependent de natura
maşinii motoare şi a celei de lucru; în cazul proiectării unor reductoare
de uz general K
A
= 1;
3.K
V
– factorul dinamic interior; la predimensionare se ia K
V
= 1,1;
4.K

– factorul repartiţiei longiudinale a sarcinii pentru solicitarea
hertziană; la predimensionare K

= 1,15;
5.
pinion
t
M
– momentul de torsiune la arborele roţii conducătoare
(pinion);
6.Ψ
a
– coeficient de lăţime definit prin
a
b
a
· Ψ
, unde b este lăţimea
roţii dinţate;
7.Z
M
– factor de material:
E Z
M
⋅ · 35 , 0
unde

,
_

¸
¸
+ ·
2 1
1 1
2
1 1
E E E
, E
1
, E
2
, E
reprezentând modulele de elasticitate longitudinale ale roţii 1 (E
1
), roţii
2 (E
2
) respectiv modulul de elasticitate echivalent (E); pentru
angrenaje alcătuite din roţi de oţel:
2
271
mm
N
Z
M
·
;
8.Z
H
– factorul punctului de rostogolire; la predimensionare se va lua
Z
H
= 1,77;
9.Z
ε
– factorul lungimii de contact; la predimensionare Z
ε
= 1;
10. σ
Hlim
– efort unitar limită la solicitarea hertziană, dependent de
natura materialului pinionului şi de tratamentul termic sau termochimic
aplicat; σ
Hlim
= 1060 MPa;
11. S
H
– factor de siguranţă la solicitarea hertziană; la
predimensionare se poate utiliza valoarea minimă S
H
= 1,25;
12. K
HN
– factorul numărului de cicluri de solicitare pentru
solicitarea hertziană; în cazul proiectării angrenajelor pentru durată de
funcţionare nelimitată K
HN
= 1;
13. Z
R
– factorul de rugozitate; la predimensionare Z
R
= 1;
14. Z
w
– factorul raportului durităţii flancurilor; la predimensionare
Z
w
= 1.
Valoarea distanţei dintre axe a se standardizează conform
prevederilor STAS 6055-82.
( ) mm 985 . 145
1 1 1
25 , 1
10 1060
1 77 , 1 271
25 , 0 107 , 4 2
55 , 232 . 440 15 , 1 1 , 1 1
107 , 4 1
2
6
·

,
_

¸
¸
⋅ ⋅ ⋅

⋅ ⋅

⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
⋅ + · a
din STAS: a = 150 mm
Determinarea modulului normal al roţilor dinţate, m
n
:
Modulul normal minim necesar al danturii se obţine pe baza
condiţiilor de rezistenţă la solicitarea la oboseală la piciorul dintelui. Se
obţine următoarea relaţie:
( )
Fx S FN
F
F
a
F F V A t
n
Y Y K
S
a
Y Y K K K K u M
m
pinion
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ Ψ
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅
·
lim 2
1
σ
β β α
în care semnificaţia factorilor care nu au apărut anterior este:
15. K
α
– factor de repartiţie frontală a sarcinii; la predimensionare
K
α
= 1;
16. K

–factor de repartiţie longitudinală a sarcinii pentru
solicitarea la piciorul dintelui; la predimensionare K

= 1,15;
17. Y
F
– factor de formă; la predimensionare se ia estimativ Y
F
=
2,25;
18. Y
β
– factorul unghiului de înclinare; la predimensionare Y
β
= 1;
19. a – distanţa dintre axe (valoarea standardizată aleasă
anterior);
20. σ
Flim
–efort unitar limită pentru solicitarea la oboseală la piciorul
dintelui; se ia în funcţie de materialul pinionului; σ
Flim
= 250 MPa;
21. S
F
– factor de siguranţă pentru solicitarea la oboseală la
piciorul dintelui; la predimnsionare se foloseşte valoarea minimă S
F
=
1,5;
22. K
FN
– factorul numărului de cicluri de solicitare petru solicitarea
la piciorul dintelui; în cazul proiectării angrenajelor pentru durată de
funcţionare nelimitată se ia K
FN
= 1;
23. Y
S
– factorul concentratorului de eforturi; la predimensionare
Y
S
= 1;
24. Y
Fx
– factor dimensional, la predimensionare Y
Fx
= 1.
Valoarea rezultată din calcul pentru modului normal m
n
se
standardizează conform STAS 822-82. Dacă din calcul rezultă o valoare
m
n
sub 1 mm se va adopta m
n
= 1 mm.
( )
mm 137 , 2
1 1 1
5 , 1
10 250
200 25 , 0
1 25 , 2 15 , 1 1 1 , 1 1 107 , 4 1 245
6
2
·
⋅ ⋅ ⋅

⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅
·
n
m
din STAS: m
n
= 2,5 mm
Stabilirea unghiului de înclinare a dinţilor β:
Se recomandă alegerea unei valori a unghiului de înclinare a
danturii β (exprimat în grade) cuprinsă în intervalul [8
o
;20
o
]. Pentru
reducerea numărului de reglări ale maşinilor de danturat se
recomandă folosirea următoarelor valori:
β = 15
o
(12
o
) – pentru roţi dinţate executate din oţeluri de
îmbunătăţire sau normalizate (având duritatea Brinell a flancului sub
3500 N/mm
2
);
β = 10
o
– pentru roţi dinţate executate din oţeluri durificate superficial
(HB flanc ≥ 3500N/mm
2
);
final: β = 10
o
σ
Hlim
20 50 ⋅ 60 + ( )
N
mm
2
⋅ : ·

σ
Hlim
1.06 10
9
× Pa ·
u 4 :·

K
A
1 : ·

K
V
1.1 : ·

K

1.15 : ·
M
tpinion
440232.55 N m ⋅ : ·

Ψ
a
0.25 : ·
Z
M
271
N
mm
2


Z
H
1.77 : ·

Z
ε
1 : ·
S
H
1.25 : ·

K
HN
1 : ·

Z
R
1 : ·

Z
W
1 : ·
a 1 u + ( )
3
K
A
K
V
⋅ K

⋅ M
tpinion

2 u ⋅ Ψ
a

Z
M
Z
H
⋅ Z
ε

σ
Hlim
S
H
K
HN
⋅ Z
R
⋅ Z
W

¸

¸
_

,
2
⋅ ⋅ : ·
a 1.85910
3
mm ⋅ : ·

a 200 mm ⋅ :·
STAS
K
α
1 : ·

K

1.15 : ·

Y
F
2.25 : ·

Y
β
1 : ·
σ
Flim
250
N
mm
2
⋅ : ·

S
F
1.5 : ·

K
FN
1 : ·

Y
s
1 : ·

Y
Fx
1 : ·
m
n
M
tpinion
1 u + ( ) ⋅ K
A
⋅ K
V
⋅ K
α
⋅ K

⋅ Y
F
⋅ Y
β

Ψ
a
a
2

σ
Flim
S
F
⋅ K
FN
⋅ Y
s
⋅ Y
Fx

: ·

m
n
2.406 10
3
× mm ·

m
n
2.5 mm ⋅ : ·
STAS
β10 deg ⋅ :·

β0.175 ·

z
1max
2 a ⋅ cos β ( ) ⋅
m
n
1 u + ( ) ⋅
: ·

z
1max
39.392 ·

z
1
25 : ·

STAS
m
n
2 a ⋅ cos β ( ) ⋅
z
1
1 u + ( ) ⋅
: ·

m
n
3.939mm ·

m
n
3.5 mm ⋅ : ·
z
1
2 a ⋅ cos β ( ) ⋅
m
n
1 u + ( ) ⋅
: ·

z
1
28.137 ·

z
1
29 : ·

z
2
z
1
u ⋅ : ·

z
2
116 ·

z
2
116 : ·

z
1
z
2
+
2
72.5 ·
Calculul raportului de transmitere efectiv:
i
ef
z
2
z
1
: ·

i
ef
4 ·

i
ef
u −
u
100 ⋅ :·
∆ 0 ·
%
Calculul deplasarii:
a
0
m
n
z
1
z
2
+
( )

2 cos β ( ) ⋅
: ·

a
0
257.6645mm ·

a a
0
− 7.6645 − mm ·

0.4m
n
⋅ 1.4mm ·

1.3m
n
⋅ 4.55mm ·
Unghiul de presiune pe cilindrul de divizare:
α
n
20 deg ⋅ : ·

α
n
0.349rad ·

α
t
atan
tan α
n
( )
cos β ( )
¸

¸
_

,
: ·
α
t
0.35401rad ·

α
t
20.284deg ·
Unghiul de angrenare in plan frontal:
α
wt
acos
a
0
a
cos α
t
( )

¸

¸
_

,
: ·

α
wt
0.259rad ·
Suma coeficientilor deplasarilor celor doua roti:
x
s
z
1
z
2
+
( )
tan α
wt
( )
α
wt

( )
tan α
t
( )
α
t

( )

2 tan α
n
( )

⋅ : ·

x
s
1.921 − ·
din nomograma:
x
1
0.475 : ·

x
s
2
0.961 − ·

x
2
x
s
x
1
− : ·

x
2
2.396 − ·
x
1
0.475 : ·

x
2
0.350 : ·
Elementele geometrice ale rotilor cilindrice cu dinti inclinati
numar de dinti :
z
1
29 ·

z
2
116 ·
Unghi de înclinare pe cilindrul de divizare:
β10deg ·
Unghi de presiune pe cilindrul de divizare în plan normal:
α
n
20deg ·
Unghi de presiune pe cilindrul de divizare în plan frontal:
α
t
20.284deg ·
Unghi de angrenare în plan frontal:
α
wt
14.818deg ·
modul normal:
m
n
3.5mm ·
pas normal:
p
n
π m
n
⋅ : ·

p
n
10.996mm ·
modul frontal:
m
t
m
n
cos β ( )
: ·

m
t
3.554mm ·
pas frontal:
p
t
π m
t
⋅ : ·

p
t
11.165mm ·
Coeficientul deplasãrii de profil:
x
1
0. 475 ·

x
2
0.35 ·
Coeficientul înãltimii capului de referintã (STAS 811-82):
h
0a
1 : ·
Coeficientul înãltimii piciorului de referintã (STAS 811-82):
h
0f
1.25 : ·
înaltimea capului dintelui:
h
a1
m
n
h
0a
x
1
+
( )
⋅ : ·

h
a1
5.163mm ·

h
a2
m
n
h
0a
x
2
+
( )
⋅ : · h
a2
4.725mm ·
înaltimea piciorului dintelui:
h
f1
m
n
h
0f
x
1

( )
⋅ : · h
f1
2.712mm · h
f2
m
n
h
0f
x
2

( )
⋅ : · h
f2
3.15mm ·
înaltimea dintelui:
h m
n
h
0a
h
0f
+
( )
⋅ : ·
h 7.875mm ·
diametrul de divizare:
d
1
m
t
z
1
⋅ : · d
1
103.066mm · d
2
m
t
z
2
⋅ : · d
2
412.263mm ·
diametrul de cap:
d
a1
d
1
2 h
a1
⋅ + : · d
a1
113.391mm · d
a2
d
2
2 h
a2
⋅ + : · d
a2
421.713mm ·
diametrul de picior:
d
f1
d
1
2 h
f1
⋅ − : ·

d
f1
97.641mm · d
f2
d
2
2 h
f2
⋅ − : · d
f2
405.963mm ·
diametrul de baza:
d
b1
d
1
cos α
t
( )
⋅ : · d
b1
96.675mm · d
b2
d
2
cos α
t
( )
⋅ : · d
b2
386.698mm ·
diametrul de rostogolire:
d
w1
d
1
cos α
t
( )
cos α
wt
( )
⋅ : · d
w1
100mm · d
w2
d
2
cos α
t
( )
cos α
wt
( )
⋅ : · d
w2
400mm ·
latimea danturii rotii:

b
2
a Ψ
a
⋅ : · b
2
62.5mm · b
1
b
2
5 mm ⋅ + : · b
1
67.5mm ·
diametrul de divizare al rotii echivalente:
d
n1
d
1
cos β ( ) ( )
2
: · d
n1
106.27mm · d
n2
d
2
cos β ( ) ( )
2
: · d
n2
425.081mm ·
numarul de dinti ai rotii echivalente:
z
n1
z
1
cos β ( ) ( )
3
: · z
n1
30. 363 · z
n2
z
2
cos β ( ) ( )
3
: · z
n2
121. 452 ·

Fortele din angrenajul cilindric cu dinti inclinati:
M
t
440232.55N m ⋅ : ·
F
t1
2 M
t

d
1
: ·

F
t2
F
t1
: ·

F
t1
8.543 10
6
× N ·
F
t2
8.543 10
6
× N ·

F
t
F
t1
: · F
r1
F
t1
tan α
t
( )
⋅ : · F
r2
F
r1
: ·
F
r1
3.157 10
6
× N · F
r2
3.157 10
6
× N ·
F
a1
F
t1
tan β ( ) ⋅ : · F
a2
F
a1
: ·
F
a1
1.506 10
6
× N · F
a2
1.506 10
6
× N ·
F
n
F
t1
2
F
a1
2
+ F
r1
2
+ :·
F
n
9.231 10
6
× N ·
Verificarea subtaierii dintilor:
z
min1
2 h
0a
x
1

( )
⋅ cos β ( ) ⋅
sin α
t
( ) ( )
2
: ·
z
min1
8.604 · z
n1
30. 363 ·
z
min2
2 h
0a
x
2

( )
⋅ cos β ( ) ⋅
sin α
t
( ) ( )
2
: ·
z
min2
10.653 · z
n2
121. 452 ·
Verificarea continuitatii angrenarii:
ε
1
d
a1
2
d
b1
2

2 π ⋅ m
t
⋅ cos α
t
( )

:· ε
2
d
a2
2
d
b2
2

2 π ⋅ m
t
⋅ cos α
t
( )


ε
a
a sin α
wt
( )

π m
t
⋅ cos α
t
( )

: · ε
α
ε
1
ε
2
+ ε
a
− : ·
ε
α
4.757 ·

ε
β
b
2
sin β ( ) ⋅
π m
n

: ·
ε
β
0. 987 · ε
γ
ε
α
ε
β
+ : · ε
γ
5. 744 ·
Verificarea interferentei dintilor:
d
l1
d
b1
1 tan α
t
( )
2 h
0a
x
1

( )
⋅ cos β ( ) ⋅
z
1
sin α
t
( )
⋅ cos α
t
( )

¸
1
1
1
]
2
+ ⋅ :·
d
l1
99.887mm ·
d
l2
d
b2
1 tan α
t
( )
2 h
0a
x
2

( )
⋅ cos β ( ) ⋅
z
2
sin α
t
( )
⋅ cos α
t
( )

¸
1
1
1
]
2
+ ⋅ :·
d
l2
407.899mm ·
α
A1
atan
2 π ⋅ ε
a
ε
2

( )

z
1

¸
1
1
]
: ·
α
A1
22.667 − deg ·
α
E2
atan
2 π ⋅ ε
a
ε
1

( )

z
2

¸
1
1
]
: ·
α
E2
10.061deg ·
d
A1
d
b1
cos α
A1
( )
: · d
A1
104.767mm ·

d
E2
d
b2
cos α
E2
( )
: · d
E2
392.738mm ·
Verificarea jocului la capul dintilor:
c a
d
a1
d
f2
+
2
− : ·
c 9.677 −mm ·
0.1m
n
⋅ 0.35mm ·
Verificarea grosimii dintilor pe cercul de cap:
α
at1
acos
d
1
d
a1
cos α
t
( )

¸

¸
_

,
: ·
α
at1
31.507deg ·
s
at1
d
a1
π 4 x
1
⋅ tan α
n
( )
⋅ +
2 z
1

tan α
t
( )
α
t

( )
+ tan α
at1
( )
α
at1

( )

¸
1
1
]
⋅ : · s
at1
2.108mm ·
α
at2
acos
d
2
d
a2
cos α
t
( )

¸

¸
_

,
: ·
α
at1
31.507deg ·
s
at2
d
a2
π 4 x
2
⋅ tan α
n
( )
⋅ +
2 z
2

tan α
t
( )
α
t

( )
+ tan α
at2
( )
α
at2

( )

¸
1
1
]
⋅ : · s
at2
2.785mm ·
0.4m
t
⋅ 1.422mm ·
Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate si verificarea
solicitarii la piciorul dintelui σ F
- forta tangentiala la nivelul cercului de divizare:
F
t1
8.543 10
6
× N · F
t2
8.543 10
6
× N ·
- latimea rotii:


b
1
67.5mm · b
2
62.5mm ·
- modulul normal al danturii:
m
n
3.5mm ·
- factorul de forma al dintelui in functie de numarul de dinti ai rotii
echivalente:
Y
F1
4 : · Y
F2
4 : · n
pinion
565.25
2 π ⋅
min
⋅ : ·
v
d
1
2
n
pinion
⋅ :·
v 3.05
m
s
·
n
p
565.25 : ·
v
π d
1
⋅ n
p

60
: · v 3.05m ·
acoperitor
-factorul de repartitie frontala a sarcinii
K
α
1 : ·
uzual
-factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea la
piciorul dintelui:
K

1.2 : ·
-factorul unghiului de inclinare:
Y
β
1
β
120deg ⋅
− : · Y
β
0.917 ·
-factor de siguranta in raport cu ruperea la oboseala la piciorul
dintelui
S
F
1.5 : ·
uzual
-rezistenta limita la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui

σ
Flim
2.5 10
8
× Pa ·
-factorul numarului de cicluri de functionare pentru solicitarea la
piciorul dintelui:


K
FN
1 : ·
-factorul concentratorului de tensiune
(se ia in calcul influenta razei de racordare la piciorul dintelui):
Y
s
1.08 : ·
-factor dimensional
m
n
3.5mm ·
=>
Y
Fx
1 : ·
σ
F1
F
t1
b
1
m
n

Y
F1
⋅ K
A
⋅ K
V
⋅ K

⋅ Y
β
⋅ : ·
σ
F1
1.677 10
11
× Pa ·
σ
Fp1
σ
Flim
S
F
K
FN
⋅ Y
s
⋅ Y
Fx
⋅ : ·
σ
Fp1
1.8 10
8
× Pa ·
Verificarea solicitarii la contact hertzian
-factor de material:
Z
M
271
N
mm
2
⋅ :·
-factorul punctului de rostogolire:
Z
h
cos β ( )
cos α
t
( ) ( )
2
tan α
wt
( )


Z
h
2.057 · Z
h
2.35 : ·
-factorul lungimii de contact, functie de componentele gradului de
acoperire ε α si ε β :
Z
ε
0.4 : ·
-forta tangentiala la nivelul cercului de divizare:
F
t
8542747.357 N ·
-latimea danturii rotii conduse:

b 50 mm ⋅ :·
-diametrul de divizare al pinionului:

d
1
103.066mm ·
-raportul numerelor de dinti (u = i, pentru angrenaje reductoare)
u 4 ·
-factorul sarcinii dinamice exterioare:
K
A
1 ·
-factorul dinamic interior:
K
V
1.1 ·
-factorul repartitiei longitudinale a sarcinii:
K

1.2 : ·
-rezistenta limita la oboseala de contact
(depinde de natura materialului rotii dintate si de tratament):
σ
Hlim
1.06 10
9
× Pa ·
-factorul de siguranta in raport cu distrugerea prin ciupire (pitting) a
flancurilor
S
Hlim
1.25 : ·
-factorul numarului de cicluri de functionare pentru solicitarea
hertziana:
K
HN
1 ·
-factorul rugozitatii flancurilor:
Z
R
1 ·
- factorul raportului duritatii flancurilor:
Z
W
1 ·
σ
HC
Z
M
Z
H
⋅ Z
ε

F
t
b d
1

u 1 +
u
⋅ K
A
⋅ K
V
⋅ K

⋅ ⋅ :·
σ
HC
1.003 10
10
× Pa ·
σ
Hp
σ
Hlim
S
H
K
HN
⋅ Z
R
⋅ Z
W
⋅ : ·
σ
Hp
8.48 10
8
× Pa ·
- σ HC este efortul unitar hertzian maxim pentru contact in polul
angrenarii
- σ Hp este efortul unitar admisibil pentru solicitarea la oboseala de
contact.
=> σ HC < σ Hp
Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate:
Prin deplasarea danturii roţilor cilindrice se urmăreşte obţinerea
unor avantaje cum ar fi: creşterea capacităţii portante, evitarea
subtăierii, creşterea gradului de acoperire. De asemenea, prin
deplasarea danturii se aduce distanţa de referinţă dintre axe a
0
(corespunzătoare angrenajului realizat din roţi cu dantură
nedeplasată) la o valoare standardizată. De obicei se utilizează
deplasarea pozitivă (coeficient de deplasare x > 0) care duce la
creşterea lăţimii bazei dintelui (şi implicit a rezistenţei dintelui la
încovoiere).
-numarul de dinti peste care se masoara lungimea WNn:
N
C1
1
π
z
1
x
1
cos β ( ) ⋅ +
( )
2
z
1
cos α
t
( )

( )
2

cos α
t
( )
cos β ( ) ( )
2

2 x
1
⋅ tan α
n
( )
⋅ − z
1
tan α
t
( )
α
t

( )
⋅ −

¸
1
1
1
1
]
⋅ 0.5 + :·
N
C1
4.211 ·
N
1
3 : ·
N
C2
1
π
z
2
x
2
cos β ( ) ⋅ +
( )
2
z
2
cos α
t
( )

( )
2

cos α
t
( )
cos β ( ) ( )
2

2 x
2
⋅ tan α
n
( )
⋅ − z
2
tan α
t
( )
α
t

( )
⋅ −

¸
1
1
1
1
]
⋅ 0.5 + :·
N
C2
14.259 ·
N
2
11 : ·
-cota peste N dinti masurata in plan normal:
W
Nn1
m
n
π N
1
0.5 −
( )
⋅ 2 x
1
⋅ tan α
n
( )
⋅ + z
1
tan α
t
( )
α
t

( )
⋅ +

¸
1
]
⋅ cos α
n
( )
⋅ :·
W
Nn1
28.453mm ·
W
Nn2
m
n
π N
2
0.5 −
( )
⋅ 2 x
2
⋅ tan α
n
( )
⋅ + z
2
tan α
t
( )
α
t

( )
⋅ +

¸
1
]
⋅ cos α
n
( )
⋅ :·
W
Nn2
115.269mm ·
-arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal:
s
n1
m
n
0.5 π ⋅ 2 x
1
⋅ tan α
n
( )
⋅ +
( )
⋅ : · s
n1
6.708mm ·
s
n2
m
n
0.5 π ⋅ 2 x
2
⋅ tan α
n
( )
⋅ +
( )
⋅ : · s
n2
6.39mm ·
-coarda de divizare adintelui in plan normal:
s
_n1
s
n1
s
n1
( )
3
6 d
1
( )
2

cos β ( ) ( )
4
⋅ − : ·
s
_n1
6.704mm ·
s
_n2
s
n2
s
n2
( )
3
6 d
2
( )
2

cos β ( ) ( )
4
⋅ − : ·
s
_n2
6.389mm ·
-inaltimea la coarda de divizare:
h
_an1
d
a1
d
1

2
s
n1
( )
2
4 d
1

cos β ( ) ( )
2
⋅ + : ·
h
_an1
5.268mm ·
h
_an2
d
a2
d
2

2
s
n2
( )
2
4 d
2

cos β ( ) ( )
2
⋅ + : ·
h
_an2
4.749mm ·
-coarda constanta a dintelui in plan normal:
s
_c1
m
n
0.5π ⋅ cos α
n
( ) ( )
2
⋅ 2x
1
sin α
n
( )
⋅ cos α
n
( )
⋅ +

¸
1
]
⋅ :·
s
_c1
5.923mm ·
s
_c2
m
n
0.5π ⋅ cos α
n
( ) ( )
2
⋅ 2x
2
sin α
n
( )
⋅ cos α
n
( )
⋅ +

¸
1
]
⋅ :·
s
_c2
5.642mm ·
-inaltimea in coarda constanta:
h
_c1
m
n
h
0a
π
4
sin α
n
( )
⋅ cos α
n
( )
⋅ − x
1
cos α
n
( ) ( )
2
⋅ +

¸
1
1
]
⋅ : · h
_c1
4.085mm ·
h
_c2
m
n
h
0a
π
4
sin α
n
( )
⋅ cos α
n
( )
⋅ − x
2
cos α
n
( ) ( )
2
⋅ +

¸
1
1
]
⋅ : · h
_c2
3.698mm ·
b
1
67.5mm · W
Nn1
sin β ( ) ⋅ 5 mm ⋅ + 9.941mm ·
b
2
62.5mm · W
Nn2
sin β ( ) ⋅ 5 mm ⋅ + 25.016mm ·
ε
α
4.757 · z
1
29 · z
2
116 ·
µ0.09 :· f 5 :·
η 1
π µ ⋅ ε
α

f cos β ( ) ⋅
1
z
1
1
z
2
+
¸

¸
_

,
⋅ − : · η0.988 ·
d
w1
0.1m · d
w1
79 : · n
1
565.25 : ·
v
π d
w1
⋅ n
1

60000
: · v 2.338 ·
m/s
k
s
F
t
b d
1

u 1 +
u
⋅ Z
H
2
⋅ Z
ε
2
⋅ : ·
k
s
1038.698
N
mm
2
·
vascozitatea cinematica la 40 grade Celsius:~
80
Aleg uleilul TIN 82 EP

CALCULUL DIAGRAMEI, RULMENTILOR SI PENELOR
Pentru a putea alege rulmenţii şi verifica arborii este necesară
aflarea reacţiunilor în reazeme şi trasarea diagramelor de variţie a
momentelor încovoietoare şi de torsiune. Operaţia este îngreunată de
necunoaşterea distanţelor dintre reazeme şi suporturile forţelor din
angrenare. Etapele care se parcurg sunt următoarele:
Realizarea unei schiţe a redactorului folosind elementele
geometrice ale roţilor dinţate, apreciind distanţele dintre roţi, dintre roţi
şi carcasă, estimând lăţimile rulmenţilor şi distanţele necesare fixării
rulmenţilor; pe baza acestei schiţe se pot stabili distanţele dintre
reazeme şi cele dintre reazeme şi suporturile forţelor. Fiecare arbore
se consideră rezemat la jumătatea lăţimii rulmenţilor, iar forţele din
angrenaje sunt considerate forţe concentrate aplicate la jumătatea
lăţimii roţilor.
Stabilirea schemei de încărcare şi rezemare a fiecărui arbore;
deoarece forţele din angrenaje nu sunt coplanare se vor realiza
schemele de încărcare şi rezemare ale fiecărui arbore în două plane
perpendiculare (orizontal şi vertical). Pe arborele de intrare se va lua
în considerare acţiunea forţei pe arbore datorată transmisiei prin
curele trapezoidale considerată drept forţă concentrată acţionând la
jumătatea lăţimii roţii de curea (în consolă).
Calcularea reacţiunilor în reazeme şi trasarea diagramelor de
momente încovoietoare; se va face în cele două plane perpendiculare
(orizontal şi vertical), într-un reazem oarecare (A) vom obţine o
reacţiune normală în planul vertical V
A
şi una în plan orizontal H
A
,
calculând apoi reacţiunea rezultantă (forţă radială):
2 2
A A r
H V F
A
+ · .
Determinarea reacţiunii axiale în reazeme depinde de tipul
rulmenţilor utilizaţi şi de felul montajului ales pentru aceştia
La trasarea diagramelor de momente încovoietoare trebuie avut în
vedere faptul că forţele axiale din angrenaje sunt forţe paralele cu
axele arborilor, dar acţionând excentric faţă de acestea la distanţe
egale cu razele de divizare ale roţilor respective; ca urmare ele dau
momente încovoietoare concentrate, care determină salturi ale
diagramelor de momente încovoietoare.
Trasarea diagramelor de variaţie a momentelor de torsiune se face
ţinând seama de traseul fluxului de putere pe fiecare arbore.
F
t
8.543 10
6
⋅ N ⋅ : · F
r
3.157 10
6
⋅ N ⋅ : · F
a
1.506 10
6
⋅ N ⋅ : ·
Q 50.18 N ⋅ :·
M
t3
440232.55N ⋅ m ⋅ : · M
t4
954929.65N ⋅ m ⋅ : · d
w1
100mm ⋅ : · d
w2
400mm ⋅ : ·
arborele 1:
V
A
F
r
25.5 17.5 + 20 + ( ) ⋅ mm ⋅ F
a
d
w1
2
⋅ +
40 35 + 55 + ( ) mm ⋅
: ·
V
A
2.109 10
6
× N ·
V
B
F
r
V
A
− : ·
V
B
1.048 10
6
× N ·
My
1st
V
A
20 17.5 + 25.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ : ·
My
1st
1.329 10
5
× N m ⋅ ·
My
1dr
V
B
20 17.5 + 25.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ : ·
My
1dr
6.601 10
4
× N m ⋅ ·
Mz
1
F
t
2
20 17.5 + 25.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ : · Mz
1
2.691 10
5
× N m ⋅ ·
R
A
V
A
2
F
t
2
¸

¸
_

,
2
+ :·
R
A
4.764 10
6
× N ·
F
r1
R
A
: ·
R
B
V
B
2
F
t
2
¸

¸
_

,
2
+ :·
R
B
4.398 10
6
× N ·
F
r2
R
B
: ·
1. rulmenti radiali-axiali cu role conice. Montaj in "X":
Se va alege tipul rulmenţilor utilizaţi pentru rezemarea fiecărui
arbore apoi mărimea acestora şi în final se va face verificarea durabilităţii
lor.
Arborii reductoarelor sunt în general arbori scurţi (
10 ≤
d
l
unde l
distanţa dintre reazeme şi d diametrul mediu al arborelui) şi în consecinţă
au rigiditate flexională ridicată. Ca urmare unghiurile de înclinare în
reazeme sunt reduse ceea ce permite folosirea rulmenţilor radiali cu bile
şi a rulmenţilor radial-axiali cu role conice (ce impun condiţii restrictive
privind înclinarea în reazeme). Uneori se folosesc şi rulmenţi cu role
cilindrice, rulmenţi radial-axiali cu role precum şi rulmenţi oscilanţi cu role
butoiaş. În cele ce urmează ne vom referi la alegerea şi verificarea
rulmenţilor radiali cu bile şi a celor radial-axiali cu role conice.
Rulmenţii radiali cu bile
Rulmenţii radiali cu bile preiau în principal forţe radiale, dar pot
prelua şi sarcini axiale. Se pot utiliza două tipuri de montaje ale acestor
rulmenţi:
a) Montajul cu rulment conducător şi rulment liber se foloseşte în
special la arbori lungi. Se alege, în general, drept rulment conducător
rulmentul cu încărcare radială mai mică. El se fixează axial, atât pe
arbore cât şi în carcasă, în ambele sensuri şi va prelua întreaga sarcină
axială ce încarcă arborele. Rulmentul liber se fixează axial în ambele
sensuri pe arbore, fiind lăsat liber în carcasă pentru a se compensa
dilatările termice diferite ale arborelui şi carcasei în funcţionare.
Rulmentul liber va prelua doar forţă radială (reacţiunea normală
rezultantă din reazemul respectiv), încărcarea sa axială fiind nulă.
b) Montajul flotant al rulmenţilor presupune fixarea axială a
fiecărui rulment într-un singur sens pe arbore (către interiorul
reductorului) şi în sens opus (către exterior) în carcasă. Se lasă de obicei
un joc axial de 0,5 ÷ l mm pentru compensarea diferenţelor de dilatare
dintre arbore şi carcasă. Forţa axială este preluată la acest montaj de
rulmentul către care este îndreptată. Montajul flotant se utilizează la
arbori scurţi; el este mai simplu dar poate conduce la un dezechilibru
accentuat al încărcării celor doi rulmenţi (în cazul în care rulmentul cu
încărcare radială mai mare preia şi forţa axială ce încarcă arborele).
Etapele parcurse în alegerea rulmenţilor radiali cu bile sunt:
1. Stabilirea tipului montajului (montaj cu rulment conducător şi
rulment liber sau montaj flotant)
2. Estimarea diametrului arborelui în dreptul rulmentului se face
ţinând cont de dimensiunile arborilor stabilite la predimensionarea
acestora. Pentru arborii care ies în exteriorul reductorului (I şi II) au
fost stabilite diametrele capetelor de arbore ca
d
; pentru aceştia se vor
alege diametrele fusurilor în dreptul rulmenţilor conform relaţiei:
( )mm d d
ca rul
10 ... 7 + ·
Diametrele alese pentru fusurile pe care se montează rulmenţii
trebuie să satisfacă condiţia:
k d
rul
⋅ ·5
unde
N k ∈
.
3. Folosind cataloage de rulmenţi emise de firmele producătoare se
alege pentru fiecare arbore mărimea rulmentului cu bile (seria de
diametre şi lăţimi); pentru diametrul estimat al fusului în cataloage se
găsesc mai multe mărimi de rulmenţi radiali cu bile (seriile de diametre
şi lăţimi 0, 2, 3 sau 4) care la acelaşi diametru al alezajului inelului
interior rul
d d ·
au diametre exterioare D şi lăţimi B diferite. Se va
încerca la început alegerea unui rulment din seriale mijlocii (2 sau 3) şi
funcţie de durabilitatea obţinută se poate trece la seria uşoară (0) sau
grea (4).
4. Verificarea rulmenţilor aleşi constă în determinarea durabilităţii
acestora h
L
(ore) şi care trebuie să fie superioară unei durate de
funcţionare admisibile
a
h
L
, care pentru reductoare au valori cuprinse
între 12 000 ore şi 20 000 ore.
Practic alegerea şi verificarea unui rulment radial cu bile se
desfăşoară conform următoarei succesiuni:
Rulmenţii axiali cu role conice preiau atât sarcini radiale cât şi
sarcini axiale; datorită contactului mai favorabil dintre role şi calea de
rulare din inele ei au, la aceleaşi dimensiuni, capacităţi de încărcare şi
durabilităţi mai mari decât rulmenţii cu bile. Se pot folosi două tipuri de
montaje pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice:
Montajul în „O“ este utilizat în cazul unor distanţe reduse între
rulmenţi (roţile fiind montate în consolă); în cazul acestui montaj se
realizează o majorare a distanţei dintre centrele de presiune ale celor
doi rulmenţi în raport cu situaţia de la montajul în „X“. Acest montaj se
foloseşte pentru rezemarea arborelui pinionului conic al reductorului
conico-cilindric.
date de intrare: (arborele 3)
-diamentrul fusului in dreptul rulmentului:
d
rul
40 mm ⋅ : ·
-turatia arborelui:
n 565.25
360deg ⋅
60 s ⋅
⋅ : ·
-incarcarea radiala a celor doi rulmenti:
F
r1
4.764 10
6
× N · F
r2
4.398 10
6
× N ·
-incarcarea axiala:
F
a
1.506 10
6
× N ·
-durabilitatea admisibila:
L
ha
20000hr ⋅ : ·
rulment: 32013
-capacitatea de incarcare dinamica:
C 72 10
3
⋅ N ⋅ : ·
-capacitatea de incarcare statica:
C
0
69.5 10
3
⋅ N ⋅ : ·
F
a
C
0
21. 669 · e 0.46 :·
X 0.4 :· Y 1.3 :·
F
a1
F
a
0.5
F
r1
2
⋅ + : · F
a1
2.697 10
6
× N ·
F
a2
F
a
0.5
F
r2
2
⋅ + : · F
a2
2.606 10
6
× N ·
F
a1
F
r1
0.566 ·
>
e 0.46 ·
=>
sarcina dinamica echivalenta:
P
1
X F
r1
⋅ Y F
a1
⋅ + : ·
P
1
5.412 10
6
× N ·
F
a2
F
r2
0.592 ·
>
e 0.46 ·
=>
sarcina dinamica echivalenta:
P
2
X F
r2
⋅ Y F
a2
⋅ + : ·
P
2
5.146 10
6
× N ·
arborele 2:
-durabilitatea rulmentilor:
L
1
C
P
1
¸

¸
_

,
3
: · L
1
1.56710
6
⋅ : ·

milioane de rotatii
L
2
C
P
2
¸

¸
_

,
3
: · L
2
1.84710
6
⋅ : ·
milioane de rotatii
L
h1
L
1
10
6

n
: ·
L
h1
0hr ·
L
h2
L
2
10
6

n
: ·
L
h2
0hr ·
arborele 4:
V
A
2.109 10
6
× N ·
V
A
F
r
25 20 + 17.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ F
a
d
w2
2
⋅ + Q 65 17.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ +
35 40 + 50 + ( ) mm ⋅
: ·
V
B
1.048 10
6
× N ·
V
B
Q F
r
+ V
A
− : ·
My
1st
V
A
17.5 10 + 10 + 25 + ( ) ⋅ mm ⋅ : ·
My
1st
2.493 10
5
× N m ⋅ ·
My
1dr
6.601 10
4
× N m ⋅ · My
1dr
V
A
17.5 10 + 10 + 25 + ( ) ⋅ mm ⋅ F
a
d
w2
2
⋅ − : ·
My
B
Q 65 17.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ : · My
B
4.14N m ⋅ ·
Mz
1
F
t
2
25 40 + 17.5 + ( ) ⋅ mm ⋅ : · Mz
1
3.524 10
5
× N m ⋅ ·
R
A
V
A
2
F
t
2
¸

¸
_

,
2
+ :·
R
A
5.844 10
6
× N ·
F
r1
R
A
: ·
R
B
V
B
2
F
t
2
¸

¸
_

,
2
+ :·
R
B
4.352 10
6
× N ·
F
r2
R
B
: ·
Alegerea si verificarea rulmentilor:
1. rulmenti radiali cu bile:
date de intrare: (arborele 4)
-diamentrul fusului in dreptul rulmentului:
d
rul
65 mm ⋅ : ·
-turatia arborelui:
n 133
360deg ⋅
60 s ⋅
⋅ : ·
-incarcarea radiala a celor doi rulmenti:
F
r1
5.844 10
6
× N ·
F
r2
4.352 10
6
× N ·
-incarcarea axiala:
F
a
1.506 10
6
× N ·
-durabilitatea admisibila:
L
ha
20000hr ⋅ : ·
rulment conducator este rulmentul B:
F
a2
F
a
: ·
F
a2
1.506 10
6
× N ·
F
a1
0 N ⋅ : ·
rulment: 6018
-capacitatea de incarcare dinamica:
C 45.5 10
3
⋅ N ⋅ : ·
-capacitatea de incarcare statica:
C
0
40 10
3
⋅ N ⋅ : ·
F
a
C
0
37.65 · e 0.22 :· X 0.56 :· Y 1.99 :·
0 N ⋅
F
r1
0 ·
<
e 0.22 ·
=>
sarcina dinamica echivalenta:
P
1
F
r1
: ·
P
1
5.844 10
6
× N ·
F
a
F
r2
0.346 ·
>
e 0.22 ·
=>
sarcina dinamica echivalenta:
P
2
X F
r2
⋅ Y F
a
⋅ + : ·
P
2
5.434 10
6
× N ·
-durabilitatea rulmentilor:
L
1
C
P
1
¸

¸
_

,
3
: · L
1
4.27 10
7
⋅ : ·
milioane de rotatii
L
2
C
P
2
¸

¸
_

,
3
: · L
2
5.87110
7
⋅ : ·
milioane de rotatii
L
h1
L
1
10
6

n
: ·
L
h1
9.46110
5
⋅ : ·
L
h2
L
2
10
6

n
: ·
L
h2
0hr ·
Alegerea si verificarea penelor:
-arborele pinion, montarea cuplajului (CRF):
d
a
55 mm ⋅ : ·
L=45...180 mm
M
t
245.047 N ⋅ m ⋅ : ·
b 16 mm ⋅ :· h 10 mm ⋅ :·
σ
as
100
N
mm
2
⋅ : ·
l
4 M
t

σ
as
h ⋅ d
a

b + : ·
l 33.822mm · l 45 mm ⋅ :·
-arborele condus, montarea rotii conduse:
d
a
85 mm ⋅ : ·
L=63...250 mm
M
t
1005.263 N ⋅ m ⋅ : ·
b 22 mm ⋅ :· h 14 mm ⋅ :·
σ
as
100
N
mm
2
⋅ : ·
l
4 M
t

σ
as
h ⋅ d
a

b + : ·
l 55.79mm · l 63 mm ⋅ :·
-arborele condus, montarea cuplajului (CEB):
d
a
100 mm ⋅ : ·
L=80...320 mm
M
t
1005.263 N ⋅ m ⋅ : ·
b 28 mm ⋅ :· h 16 mm ⋅ :·
σ
as
100
N
mm
2
⋅ : ·
l
4 M
t

σ
as
h ⋅ d
a

b + : ·
l 53.132mm · l 80 mm ⋅ :·
VERIFICAREA LA OBOSEALA
Caracteristicile mecanice pentru 40MoCr11:
σ
r
950
N
mm
2
⋅ : ·

σ
c
750
N
mm
2
⋅ : ·

σ
_1
460
N
mm
2
⋅ : ·

σ
0
700
N
mm
2
⋅ : ·
τ
c
420
N
mm
2
⋅ : ·

τ
_1
320
N
mm
2
⋅ : ·

τ
0
510
N
mm
2
⋅ : ·
Verificarea la oboseala prin incovoiere:pentru arborele III
Sectiunea periculoasa la solicitarea de incovoiere este in zona
centrala a danturii
d 72.76mm ⋅ :·
(=dp)
Mi
v
54.004 N ⋅ m ⋅ : ·

Mi
h
197.442 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·

M
t
440232.55 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·
-coeficientul de concentrare a eforturilor unitare dependent de
natura si de geometria concentratorului:
β

1.8 : ·
acoperitor
-coeficient dimensional:
ε
σ
0.7 : ·

γ 0.75 :·
-coeficient de calitate al suprafetei:
-rezistenta la oboseala a materialului arborelui la solicitarea de
incovoiere variabila dupa un ciclu alternant simetric:
σ
_1
460
N
mm
2
⋅ : ·
-limita de curgere a materialului arborelui:
σ
c
750
N
mm
2
⋅ : ·

Ψ
σ
2 σ
_1
⋅ σ
0

σ
0
: ·

σ
max
Mi
v
2
Mi
h
2
+
π d
3

16


σ
min
σ
max
− : ·
σ
m
σ
max
σ
min
+
2
: ·

σ
m
0
N
mm
2
·
σ
v
σ
max
σ
min

2
: ·

σ
v
2.706
N
mm
2
·
Coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de
incovoiere:
- relatia lui Soderberg:
c
σ
1
β

ε
σ
γ ⋅
σ
v
σ
_1

σ
m
σ
c
+
: ·

c
σ
49. 573 ·
- relatia lui Serensen:
c
σ
1
β

ε
σ
γ ⋅
σ
v
σ
_1
⋅ Ψ
σ
σ
m
σ
_1
+
: ·

c
σ
49. 573 ·
verificarea la oboseala prin torsiune:
Sectiunea periculoasa la solicitarea de torsiune este in zona
centrala a asamblarii prin pana paralela
d 55 mm ⋅ :·

τ
min
0
N
mm
2
⋅ : ·
τ
max
M
t
π d
3

16
: ·

τ
max
18.431
N
mm
2
·
τ
m
τ
max
τ
min
+
2
: ·

τ
m
9.215
N
mm
2
·
τ
v
τ
max
τ
min

2
: ·

τ
v
9.215
N
mm
2
·
Ψ
τ
2 τ
_1
⋅ τ
0

τ
0
: ·

β

1.25 : ·

ε
τ
0.5 ε
σ
⋅ : ·
Coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de torsiune:
- relatia lui Soderberg:
c
τ
1
β

ε
τ
γ ⋅
τ
v
τ
_1

τ
m
τ
c
+
: ·

c
τ
6. 286 ·
- relatia lui Serensen:
c
τ
1
β

ε
τ
γ ⋅
τ
v
τ
_1
⋅ Ψ
τ
τ
m
τ
c
+
: ·

c
τ
7. 006 ·
-Coeficientul de siguranta la oboseala global pentru sectiunea
considerata:
c
c
σ
c
τ

c
σ
2
c
τ
2
+
: ·

c 6.937 ·
Pentru arborele IV
Sectiunea periculoasa la solicitarea de incovoiere este in zona de
asamblare cu pana paralela cu roata condusa
d 100 mm ⋅ :·
(=dp)
Mi
v
163.075 N ⋅ m ⋅ : ·

Mi
h
258.555 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·

M
t
1256 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·
-coeficientul de concentrare a eforturilor unitare
dependent de natura si de geometria concentratorului:
β

4 : ·
-coeficient dimensional:
ε
σ
0.7 : ·

γ 0.75 :·
-coeficient de calitate al suprafetei:
-rezistenta la oboseala a materialului arboreluila solicitarea de
incovoiere variabila dupa un ciclu alternant simetric:
σ
_1
460
N
mm
2
⋅ : ·
-limita de curgere a materialului arborelui:
σ
c
750
N
mm
2
⋅ : ·

Ψ
σ
2 σ
_1
⋅ σ
0

σ
0
: ·
σ
max
Mi
v
2
Mi
h
2
+
π d
3

16


σ
min
σ
max
− : ·
σ
m
σ
max
σ
min
+
2
: ·

σ
m
0
N
mm
2
·
σ
v
σ
max
σ
min

2
: ·

σ
v
1.557
N
mm
2
·
Coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de
incovoiere:
- relatia lui Soderberg:
c
σ
1
β

ε
σ
γ ⋅
σ
v
σ
_1

σ
m
σ
c
+
: ·

c
σ
38. 78 ·
- relatia lui Serensen:
c
σ
1
β

ε
σ
γ ⋅
σ
v
σ
_1
⋅ Ψ
σ
σ
m
σ
_1
+
: ·
c
σ
38.78 ·
verificarea la oboseala prin torsiune:
sectiunea periculoasa la solicitarea de torsiune este in montarii
inelului de siguranta elastic
d 81.5mm ⋅ :·

τ
min
0
N
mm
2
⋅ : ·
τ
max
M
t
π d
3

16
: ·

τ
max
11.816
N
mm
2
·
τ
m
τ
max
τ
min
+
2
: ·

τ
m
5.908
N
mm
2
·
τ
v
τ
max
τ
min

2
: ·

τ
v
5.908
N
mm
2
·

Ψ
τ
2 τ
_1
⋅ τ
0

τ
0
: ·
β

0.5 β

⋅ : ·

ε
τ
0.5 ε
σ
⋅ : ·
Coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de torsiune:
- relatia lui Soderberg:
c
τ
1
β

ε
τ
γ ⋅
τ
v
τ
_1

τ
m
τ
c
+
: ·

c
τ
6. 462 ·
- relatia lui Serensen:
c
τ
1
β

ε
τ
γ ⋅
τ
v
τ
_1
⋅ Ψ
τ
τ
m
τ
c
+
: ·

c
τ
6. 932 ·
Coeficientul de siguranta la oboseala global pentru sectiunea
considerata:
c
c
σ
c
τ

c
σ
2
c
τ
2
+
: ·

c 6.824 ·
VERIFICAREA LA SOLICITARE COMPUSA (INCOVOIERE SI
TORSIUNE):
Pentru arborele III se va calcula sectiunea periculoasa la
solicitarea compusa este in zona centrala a danturii
d 72.76mm ⋅ :·

Mi
v
54.004 N ⋅ m ⋅ : ·
Mi
h
197.442 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·

M
t
197.442 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·
valori ale rezistentei admisibile σ ai I, II, III:
σ
aiI
330
N
mm
2
⋅ : ·

σ
aiII
150
N
mm
2
⋅ : ·

σ
aiIII
90
N
mm
2
⋅ : ·
α
constant_I
σ
aiIII
σ
aiI
: ·

α
pulsator_II
σ
aiIII
σ
aiII
: ·

α
a_simetric_III
σ
aiIII
σ
aiIII
: ·
α α
a_simetric_III

-momentul incovoietor rezultant:
Mi
rez
Mi
v
2
Mi
h
2
+ :·
-momentul incovoietor rezultant:
M
ech
Mi
rez
2
α M
t

( )
2
+ :·
-verificarea la solicitare compusa se face pe baza conditiei:
σ
ech
M
ech
π d
3

32
: ·
σ
ech
7.521
N
mm
2
·
<
σ
aiIII
90
N
mm
2
·
Pentru arborele III se verifica sectiunea periculoasa la solicitarea
compusa este in zona de asamblare cu pana paralela cu roata
condusa
d 100 mm ⋅ :·
(=dp)
Mi
v
163.075 N ⋅ m ⋅ : ·
Mi
h
258.555 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·

M
t
1256 N m ⋅ ( ) ⋅ : ·
Valori ale rezistentei admisibile σ ai I, II, III:
σ
aiI
330
N
mm
2
⋅ : ·

σ
aiII
150
N
mm
2
⋅ : ·

σ
aiIII
90
N
mm
2
⋅ : ·
α
constant_I
σ
aiIII
σ
aiI
: ·

α
pulsator_II
σ
aiIII
σ
aiII
: ·
α
a_simetric_III
σ
aiIII
σ
aiIII
: ·

α α
a_simetric_III
: ·
-momentul incovoietor rezultant:
Mi
rez
Mi
v
2
Mi
h
2
+ :·
-momentul incovoietor rezultant:
M
ech
Mi
rez
2
α M
t

( )
2
+ :·
-verificarea la solicitare compusa se face pe baza conditiei:

σ
ech
M
ech
π d
3

32
: ·

σ
ech
13.167
N
mm
2
·
<
σ
aiIII
90
N
mm
2
·
CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULUI CU ROŢI
DINŢATE
Calculul randamentului total al reductorului
Datorită frecărilor din angrenare, a frecărilor din rulmenţi şi a celor
care apar la antrenarea uleiului din baie, puterea la ieşirea din reductor,
P
II
, este mai mică decât cea de la intrare, P
I
, diferenţa reprezentând-o
puterea pierdută P
p
: u l a I p
P P P P P P + + · − ·
2 , în care:
- a
P
este puterea pierdută prin frecările din angrenaje;
- l
P
este puterea pierdută în lagăre;
- u
P
este puterea pierdută prin agitarea uleiului (barbotare);
Randamentul total al reductorului este dat de relaţia:
12 12
2
u l a
I
II
R
P
P
η η η η ⋅ ⋅ · ·
în care:

12
a
η
este randamentul angrenajului format din roţile l şi 2;
l
η
este randamentul unei perechi de lagăre;
12
u
η
este randament datorat pierderilor prin barbotarea uleiului de
către angrenajul 1-2.
Randamentul angrenajelor a
η
În timpul angrenării apar pierderi de energie datorate unor cauze
multiple: frecarea de alunecare, frecarea de rostogolire, comprimarea
aerului şi a uleiului între dinţi etc.Cea mai importantă este frecarea de
alunecare a flancurilor dinţilor în contact. Relaţia pentru calculul
randamentului angrenajelor cilindrice şi conice, ţinând seama de
pierderile prin frecarea de alunecare este:

,
_

¸
¸
+ − ·
2 1
1 1
cos
1
z z f
a
β
π µ ε
η
α
în care: -
µ
este coeficientul de frecare de alunecare dintre flancuri,
având valorile
µ
= 0,04 ÷ 0,08 pentru roţi realizate din oţeluri durificate
superficial şi rectificate;
µ
= 0,06 ÷ 0,10 pentru roţi realizate din oţeluri
durificate superficial şevăruite,
µ
= 0,09 ÷ 0,12 pentru roţi din oţel
durificat superficial frezate şi
µ
= 0,09 ÷ 0,14 pentru roţi din oţeluri
îmbunătăţite sau normalizate.
- α
ε
- grad de acoperire al angrenajului;
- β - unghi de înclinare al danturii;
- f - coeficient care se ia egal cu 2 pentru angrenajele cu dinţi drepţi
şi pentru angrenajele cu dinţi înclinaţi în perioada de rodaj; f= 5 pentru
angrenajele cilindrice cu dinţi înclinaţi rodate; f = 2-3 pentru angrenaje
de mare viteză (v > 15m /s).
ε
α
1.535 · z
1
22 · z
2
89 ·
µ 0.09 :·
f 5 :·
η 1
π µ ⋅ ε
α

f cos β ( ) ⋅
1
z
1
1
z
2
+
¸

¸
_

,
⋅ − :· η 0.995 ·
Randamentul lagărelor
Pentru o pereche de lagăre de rostogolire (rulmenţi), randamentul
are valorile:
995 , 0 ·
l
η
pentru rulmenţi cu bile;
99 , 0 ·
l
η
pentru rulmenţi cu role;
În cazul lagărelor cu alunecare, randamentul este mai mic:
98 . 0 96 , 0 ÷ ·
l
η
η 0.995
2
0.99
2
⋅ :· η 0.97 ·
Randamentul datorat pierderilor prin barbotare, u
η
Randamentul datorat pierderilor produse prin agitarea uleiului se
calculează separate pentru fiecare roată dinţată care pătrunde în uleiul
din baie, folosind relaţia:
P 18500 : · b 50 : · h 20 : · v 2.27 : ·
η
u
1
b h ⋅ v
3
2

1.3 10
4

¸

¸
_

,
P
− : · η
u
0.999985779 ·
Randamentul global al reductorului:
965 , 0
12 12
· ⋅ ⋅ ⋅ ·
u l l a R
η η η η η
Calculul temperaturii de funcţionare a reductorului
Folosind ecuaţia de echilibru termic, se poate calcula temperatura
reductorului în timpul funcţionării. Căldura produsă prin frecări este
disipată către exterior prin carcasa reductorului (prin convecţie şi
radiaţie).
Ecuaţia de bilanţ termic a reductorului poate fi scrisă sub forma:
P
p
= P
c
în care: P
p
- puterea pierdută, kW
P
c
- putere evacuată prin carcasa reductorului.
Dacă se înlocuiesc expresiile celor două puteri, ecuaţia de bilanţ
termic capătă forma:
( )
) (
1
0
t t KS P
R
R
II
− ·

η
η
în care: II
P
este puterea la ieşirea din reductor, kW;
R
η
- randamentul total al reductorului;
K - coeficient global de schimb de căldură între carcasă şi mediul
ambiant, kW/(m
2
grd);
Uzual, în cazul răcirii naturale, pentru viteze ale aerului în jurul
reductorului cuprinse între 0 şi l ,5 m/s, se poate considera K =
0,012...0,018 kW/(m
2
grd).
S - suprafaţa carcasei reductorului răcită cu aer (în m
2
); în cazul
nervurării carcasei se adaugă şi jumătate din suprafaţa nervurilor, iar în
cazul montării reductorului pe o fundaţie metalică sau suspendat pe un
cadru se adună şi suprafaţa bazei reductorului
t
0
- temperatura mediului ambiant, (uzual t
0
= 20°C)
Din ecuaţia anterioară va rezulta temperatura de funcţionare a
reductorului, t, care trebuie să nu depăşească o valoare admisibilă
(uzual 80°C - 90°C).
La temperaturi mai mari apare o scădere apreciabilă a vâscozităţii
uleiului şi se modifică jocurile în lagăre şi în angrenaje. Dacă
temperatura de funcţionare a reductorului rezultată din calculul anterior,
depăşeşte valoarea admisibilă t = 80°C - 90°C se pot lua următoarele
măsuri:
- mărirea ariei carcasei prin nervurarea acesteia;
- realizarea unei răciri forţate a carcasei prin montarea unui ventilator
pe arborele de intrare (creşte valoarea coeficientului global de schimb
de căldură, K);
- utilizarea unei serpentine (străbătută de apă de răcire) în baia de
ulei;
- ungerea cu ulei cu circuit exterior şi răcitor de ulei.
η
R
0.965 :· P
II
18500 :· K 15 :· S 1 :· m
2
t P
II
1 η
R

K S ⋅ η
R

⋅ 20 + :· t 64.732 ·
grade C
CONSTRUCŢIA CARCASELOR
Carcasa reductorului fixează poziţia relativă a arborilor şi implicit a
roţilor dinţate. Ca urmare, pentru asigurarea unei angrenări cât mai
corecte, este necesară o bună rigiditate a carcasei. Pentru realizarea
unui montaj lesnicios al arborilor, roţilor dinţate şi rulmenţilor carcasa
este realizată din două bucăţi: carcasa inferioară şi cea superioară.
Uzual carcasele reductoarelor se execută prin turnare din fontă (Fc
150, Fc 250 STAS 568-82) şi mai rar din oţel (OT 45, OT 55 STAS 600-
82). În cazul producţiei de unicate sau de serie mică se poate realiza o
construcţie sudată a carcasei, folosind tablă de oţel (OL37, OL42 sau
OL44 STAS 500/2-80).
În cazul carcaselor realizate prin turnare trebuie respectate condiţiile
impuse de tehnologia turnării şi de economia prelucrării:
- realizarea unei grosimi cât mai uniforme a pereţilor, cu evitarea
aglomerărilor de material; pentru sporirea rezistenţei şi rigidităţii se
recomandă utilizarea nervurilor;
- asigurarea unei grosimi minime a pereţilor impusă de tehnologia de
turnare şi de natura materialului carcasei;
- trecerea treptată de la un perete ceva mai gros la unul mai subţire
pentru diminuarea tensiunilor remanente după turnare;
- asigurarea unor raze de racordare suficient de mari şi realizarea
unor înclinări ale pereţilor (pentru extragerea uşoară a modelului din
formă);
- limitarea suprafeţelor prelucrate prin aşchiere la minimul necesar
prin realizarea unor supraînălţări (bosaje) sau adâncituri (iamaje) pentru
suprafeţele de reazem ale piuliţelor, şuruburilor, capacelor, dopurilor
filetate etc.
Construcţia unei carcase de reductor poate fi realizată prin turnare,
indicându-se şi principalele elemente geometrice în cazul utilizării unor
angrenaje din oţeluri de îmbunătăţire (HB < 3500 N/mm
2
), în acest caz
nervurile de rigidizare se dispun pe partea exterioară a carcaselor.
La construcţia unei carcase turnate pentru un reductor cu angrenaje
de portanţă mare (realizate din oţeluri durificate HB > 3500 N/mm
2
), în
scopul măririi băii de ulei carcasa inferioară are pereţi verticali decalaţi
faţă de cei ai carcasei superioare: carcasa inferioară are pereţi la
exterior, în timp ce carcasa superioară îi are la interior. Rigidizarea
carcasei superioare se face prin buzunarele de colectare a uleiului
pentru ungerea rulmenţilor, iar a carcasei inferioare prin nervuri
interioare de rigidizare.
În cazul carcaselor sudate se impune respectarea unor condiţii
legate de tehnologia sudării:
- folosirea unor materiale uşor sudabile;
- asigurarea accesibilităţii în vederea executării cordoanelor de
sudură;
- alegerea unor forme constructive care să se preteze la
automatizarea sudării;
- realizarea unei construcţii simetrice pentru ca tensiunile interne să
fie reduse şi să nu conducă la deformarea carcasei;
- grosimea pereţilor mai mică decât la carcasele turnate, dar nu prea
mică pentru a nu se produce arderea lor în timpul sudării;
- rigidizarea carcaselor prin nervuri;
- detensionarea carcaselor înaintea prelucrării prin aşchiere.
Prinderea celor două carcase se realizează prin intermediul
asamblărilor filetate. În cazul carcaselor cu pereţi aliniaţi, se folosesc
asambluri cu şurub şi piuliţă, iar în cazul celor cu pereţi decalaţi rolul
piuliţei este jucat de gaura filetată din carcasa inferioară. Pentru
rigidizarea zonelor de carcasă din vecinătatea rulmenţilor se urmăreşte
apropierea şuruburilor de fixare de rulmenţi, apropiere permisă de
realizarea unor îngroşări ale marginilor de fixare a carcasei în zona
rulmenţilor.
Pentru poziţionarea precisă a carcaselor se folosesc două ştifturi de
centrare.
La carcasa inferioară se prevăd:
- un orificiu pentru evacuarea uleiului controlat de un dop filetat;
orificiul trebuie plasat pe peretele lateral, razant la fundul băii de ulei,
uneori fiind realizată şi o uşoară înclinare (1:100) a fundului băii către
orificiu pentru a permite scurgerea întregii cantităţi de ulei;
- două tălpi laterale pentru prinderea reductorului de postament, tălpi
prevăzute cu găuri pentru şuruburi de fixare;
- „urechi“ necesare pentru ridicarea şi manipularea reductorului.
În carcasa superioară se prevăd:
- un orificiu de vizitare (obturat cu un capac detaşabil) care trebuie
astfel dimensionat şi plasat încât să permită observarea danturii tuturor
roţilor din reductor;
- un orificiu filetat pentru dopul de aerisire care are rolul de a menţine
presiunea din interiorul carcasei la valoarea presiunii atmosferice
(eventuale suprapresiuni ar îngreuna asigurarea etanşeităţii);
- un orificiu pentru tija de control a nivelului uleiului (joja);
- orificii filetate pentru prinderea a două inele şurub necesare ridicării
reductorului (dacă nu au fost prevăzute elemente pentru ridicare la
carcasa inferioară sau dacă reductorul are gabarit şi greutate mare).
Înălţimea carcasei inferioare se adoptă în funcţie de diametrul de
cap al celei mai mari roţi, ţinându-se cont de adâncimea de cufundare a
roţii în ulei şi de volumul necesar al băii de ulei (0,3...0,6l/kW). Se va
ţine cont şi de faptul că distanţa de la suprafaţa de reazem a carcasei
pe postament până la axa arborilor să aibă o valoare standardizată în
STAS 2741-68.
În cazul reductoarelor conice, pinionul conic se montează în consolă,
arborele său fiind uzual rezemat pe doi rulmenţi cu role conice montaţi
în O. Întreg acest ansamblu al arborelui pinion conic se montează într-o
casetă care permite reglarea jocului dintre flancurile dinţilor roţilor
conice la montaj.
Anexa 26 prezintă recomandări privind construcţia capacelor pentru
etanşarea alezajelor în care se montează rulmenţii şi care fixează axial
inelele exterioare ale acestora. Ele se execută prin turnare sau forjare
liberă sau în matriţă fiind prelucrate ulterior prin aşchiere.
Pentru asigurarea etanşeităţii la străpungerea capacelor de către
arborii de intrare, respectiv, ieşire din reductor se folosesc uzual
manşete de rotaţie (simeringuri) standardizate care se aleg funcţie de
diametrul arborelui.
BIBLIOGRAFIE:
Proiectarea transmisiilor mecanice. – Tudor A.
Lagare hidrodinamice.Indrumar de proiectare. – M.D.Pascovici
Organe de masini.Transmisii mecanice. – L.Seiciu ; St.Stanciu
Organe de masini(I,II). – D.Pavelescu ; M.Gafitan
Cataloage de rulmenti.Colectia de standarde O.M. (vol.I)
Curs O.M.M. - St.Stanciu

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful