ROMANUL CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI - Marin Preda Subiectul romanului, Temele posibile ale romanului, Caracterizarea

lui Victor Petrini, arta narativa in romanele lui Marin Preda

CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI Subiectul romanului zm431u8117dmmq 18431uzr17dmq4y Romanul are forma unei largi confesiuni, fiind scris la persoana I, prin care personajul principal, Victor Petrini, iti reconstituie existenta, incercind sa-i afle sensul acesteia. A cunoscut mai multe experiente erotice (Nineta, Caprioara, Matilda, Suzy) si, din diferite motive, a esuat in toate. A studiat filozofia si, tanar asistent, avea in fata o stralucita cariera universitara, ambitionand sa creeze o noua gnoza si compunand un eseu despre Era ticalosilor. S-a casatorit cu Matilda (creand incertitudine in prietenia sa cu Petrica Nicolau, caruia aceasta ii era sotie) si a avut cu ea o fetita, dar relatia conjugala se desfasoara sub semnul unei incompatibilitati intre cei doi si se degradeaza foarte repede. In acelasi timp, datorita regimului comunist aflat la putere, datorita unor idei impotriva regimului este bagat la inchisoare, apoi dus la canal si apoi intr-o mina de plumb, unde intalneste treptele cele mai de jos ale omenirii.Aici ucide, pentru a nu fi el ucis, un gardian care il supuse unui regim extrem de dificil. Pus in libertate, e parasit de Matilda si lucreaza in serviciul de deratizare publica, prilej cu care cunoaste viata si mentalitatile mediilor sociale periferice. Ajuns in cele din urma contabil la Oraca , se indragosteste de Suzy, insa nu dupa mult timp, in legitima aparare il ucide pe fostul sot al lui Suzy, pe care il arunca din cabina unui teleferic, si ajunge din nou la inchisoare Marin Preda este unul dintre cei mai de valoare prozatori romini. Nu a scris foarte mult, opera sa numarind putin peste 10 volume formata din romane si nuvele, care abordeaza teme foarte variate: de la problematica satului pina la cadrulo urban, modern. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: Intilnirea din paminturi , La cimp , Colina , Morometii , Marele singuratic , Cel mai iubit dintre paminteni . Acesta a fost numit de catre Eugen Simion ca fiind un roman total , deoarece in constructia sa imbina componente de: roman de dragoste, de moravuri, politic, etc. Tot Eugen Simion afirma ca acesta este romanul unui destin care-si asuma o istorie, romanul unei istorii care traieste printr-un destin . Reluind teme din romanele sale precedente (exceptind Morometii), Marin Preda compune un roman arborescent fresca unei lumi si analiza unui esec in dragoste, cronica de familie si spovedanie a aunui invins (Nicolae Manolescu). Fiind o scriere atit de complexa romanului Cel mai iubit dintre paminteni i se pot atribui mai multe teme, in functie de perspectiva din care privim.

Una din teme ar putea fi atingerea fericirii prin iubire. Pe parcursul actiunii, personajul principal, Victor Petrini, intretine mai multe relatii amoroase cu diferite persoane, autorul punind foarte mult accent pe acestea. Toate idilele sale au loc in momente diferite ale vietii sale si in copnjuncturi socio-politice foarte variate. In adolescenta Victor o are ca iubita pe Nineta. Ea isi are un loc aparte in sufletul sau fiind prim femeie care l-a ranit. Experienta care a trait-o alaturi de Caprioara ne arata o latura realista a lui Petrini profesorul, insa si sentimentala. Cea mai lunga relatie a sa a fost aceea cu Matilda, fiind si cea mai tumultoasa. Insa ca si in cazul Ninetei, Victor este parasit si pe deasupra femeia ii ia si fetita. Ultima idila este cea cu Suzi care i-a determinat destinul. Dragostea sa pentru ea l-a impins pina intr-acolo incit l-a omorit pe sotul acesteia, din cauza ajungind in inchisoare.

Un alt punct de vedere din care poate fi privit Cel mai iubit dintre paminteni este acela al romanului politic, deoarece prezinta situatia societatii socialiste vazuta din ochii unui intelectual. Se face o critica dura asupra dictaturii din acele timpuri, sustinindu-se ideea ca un stat bazat pe furt, minciuna si teroare nu poate exista mult timp si pina la urma se conduce la propria-i autodistrugere. Insa acest lucru se intimpla cu costul a multor vieti omenesti si a multor destine. Intilnim multe exemple ale abuzului puterii in acele vremuri: prima incarcerare a lui Petrini (survenita in intelegerea greista sau voit gresita a cuvintelor astept ordonantele dumneavoastra ), functia importanta a lui Amacalitului deoarece sprijinea partidul de guvernamint, demiterea lui Lucian Blaga din functia de profesor deoarece nu s-a lasat condus de catre putere, etc. Romanul poate fi privit si drept unul intelectual. In centrul actiunii se alfa Victor Petrini, absolvent al Facultatii de Filosofie. In ciuda calitatilor sale intelectuale extraordinare el este asuprit de catre societate, de catre conducatorii acesteia. Aceasta idee constituie si subiectul multor poezii: conditia omului de geniu neinteles in mediul in care traieste. Nici una din

cele patru iubiri ale lui Victor nu l-a perceput pe acesta la adevaratul sau nivel si din acesta cauza nu au putut sta cu el. Matilda insa, spre deosebire de celelalte, are o atitudine zeflemitoare cu privire la sotul ei si cuprivire la ocupatiile acestuia. Acest lucru se observa cel mai bine dupa ce citeste opera lui Era ticalosilor .

Ultima tema pe care o putem defini este cea a prezentarii moravurilor societatii. Se vorbeste mult in carte despre falsitatea regimului politic, despre modul in care erau redusi la tacere oamenii care aveau ceva interesant de spus, ceva original. Cel mai bun exemplu care vine intru revelarea acestei idei este destituirea profesorului universitar (Lucian Blaga) care a refuzat conditiile impuse de catre cei mai mari si a continuat sa faca ceea ce credea el de cuviinta.

Tema iubirii este omniprezenta in roman, ea inglobindu-le pe cele amintite mai sus. Iubirea, dragostea este singurul lucru care l-a tinut in viata pe Victor Petrini pe parcursul vietii sale. Ea a fost singura care i-a mentinut aprinsa flacara vietii inauntru sau. Petrini nu a incetat niciodata sa creada in mitul fericirii prin iubire, a sperat incontinuu ca prin dragoste poate atinge fericirea si asta l-a definit ca om. Marin Preda este unul dintre cei mai talentati romancieri romini ai secolului XX. El surprinde prin claritatea cu care descrie evenimentele prezentate in cartile sale. In Cel mai iubit dintre paminteni creeaza veritabile fresce sociale cum afirma Eugen Simion, uimeste prin modul in care creioneaza imaginea societatii din acea perioada. Opera sa, avind aceste atuuri si opriindu-se asupra tuturor categoriiloe sociale, se adreseaza unei mari categorii de oameni. In inchisoare rememreaza intreahga sa viata. Isi aminteste de parinti apoi de Nineta, prima sa dragoste din adolescenta. Urmeaza relatia cu Caprioara aceasta ranindu-l foarte tare. Ajunge profesor de filosofie, se casatoreste cu Matilda, sotia lui Petrica un prieten de-al sau, este condamnat pe nedrept ajungind intr-o mina, apoi la canal. Cind este eliberat Matilda il paraseste luind cu ea si pe fetita lor. Se angajeaza la Deratizare, Facultatea nemaiprimindu-l inapoi. Apoi ajunge contabil la firma Oraca , unde o cunoaste pe Suzy Culala de care se indragosteste nebuneste, insa in urma unei altercatii cu sotul ei il omoara pe acesta si ajunge la inchisoare. Personajul central al acestui roman total este Victor Petrini, profesor universitar autorul acestui jurnal ce ar trebui sa tina loc de ultima spovedanie. Petrini, spirit lucid si sincer pina la durere, isi analizeaza viata incercind sa-i descopere greselile, incercind sa dea un sens existentei sale. El detine rolul de narator, toata actiunea fiind vazuta prijn ochii sai. Se inscrie in tipologia intelectualului neinteles imopreuna cu alte personaje de-ale lui Camil Petrescu. Caracterizarea sa este relevata in mod indirect, prin relatiile acestuia cu celelalte personaje. Aflindu-se intr-o situatie limita (condamnarea pe viata) isi gindeste atfel viata. Se simte prada, ca intr-o tragedie antica, Destinului. Crede ca existenta sa a fost dominata de o Soarta nemiloasa, facind din el un personaj tragic. Caracterul sau incepe sa fie conturat chiar din primele pagini, cind aflam ca in adolescenta a avut discutii aprinse cu mama sa pe teme religioase. Aflam si de o latura sentimentala a tinarului int impul relatiei sale cu Nineta Romulus ce l-a fascinat inca de la inceput cu dogoarea sarutarilor sale . In studentie descoperim ca este capabil si de o dragoste mai profunda decit aceea din timpul liceului: cind se indragosteste de Caprioara. Este dispus sa treaca cu vederea faptul ca aceasta a avut o legatura cu altcineva, insa nu recunoaste ca copilul ei ar fi al lui. Se implica foarte mult in relatiile sale amoroase. Traieste dragostea cu cele 4 femei la cote inimaginabile. Insa din aceasta cauza si deceptiile pe care le sufera capata proportii astronomice, lasindu-i rani adinci in suflet. Privit din punct de vedere religios, Victor ne apare ca un om fara scrupule, o persoana fara principii crestine. Pe parcursul cartii inaclaca toate cele zece porunci omorind, fiind desfrinat, negindu-l pe Dumnezeu, etc. Nici cu apropele nu este in relatii foarte bune, din punctul de vedere al moaralei crestine, casatorindu-se cu Matilda, sotia prietenului sau. Nu isi iubeste sau macar tolereaza dusmanii, omorindu-l si pe tortionar si pe sotul lui Suzy. Marin Preda reuseste intr-un mod cu totul admirabil sa impleteasca naratiunea cu descrierea. Din acesta cauza in timpul prezentarii vietii lui Petrini apar descrise si ideile sale despre viata si moarte, despre esenta umana.

Din cauza experientelor sale amoroase, protagonistul principal sis schimba pe masura ce trece timpul conceptia despre viata: cu Nineta viata era frumoasa, alaturi de Caprioara simte ca poate domina realitatea, Matilda il face sa se gindeasca ca filosoful poate poseda realitatea prin cunoastere, Suzy in schimb, reprezinta in ochii lui o victima a realitatii. Din perspectiva filosofica Petrini este de neclintit in decizii si conceptiile sale filosofice. Dintr-o prea mare admiratie fata de profesorul de filosofie este in stare sa-si rsite intreaga cariera, sa sfideze partidul, numai sa-l vada repus in functie. Petrini, intelectual care este intr-o acontinua cursa de a se autodepasi, cauta sa-si atinga scipurile prin intermediul iubirii. Poate fi asemanat cu Fred Vasilescu, la fel si el un intelectual de la inceputul secolului XX, traind intr-o realitate cruda.

ARTA NARATIVA IN ROMANELE LUI MARIN PREDA Marin Preda este unul dintre cei mai de valoare prozatori romini. Nu a scris foarte mult, opera sa numarind putin peste 10 volume formata din romane si nuvele, care abordeaza teme foarte variate: de la problematica satului pina la cadrulo urban, modern. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: Intilnirea din paminturi , La cimp , Colina , Morometii , Marele singuratic , Cel mai iubit dintre paminteni . Acesta a fost numit de catre Eugen Simion ca fiind un roman total , deoarece in constructia sa imbina componente de: roman de dragoste, de moravuri, politic, etc. Tot Eugen Simion afirma ca acesta este romanul unui destin care-si asuma o istorie, romanul unei istorii care traieste printr-un destin . Reluind teme din romanele sale precedente (exceptind Morometii), Marin Preda compune un roman arborescent fresca unei lumi si analiza unui esec in dragoste, cronica de familie si spovedanie a aunui invins (Nicolae Manolescu). Personajele lui Preda sunt simple, neocupind pozitii inalte in societate, insa fiind capabile de trairi interioare complexe. Din aceasta cauza ele ne sunt prezentate ca pe scena, oriunde se afla in momentul actiunii. In Morometii dialogul avea un rol foarte bine determinat si foarte important. In Cel mai iubit dintre paminteni dialogul lasa locul naratiunii si monologului, un loc important in aceasta opera ocupindu-l fragmentele de meditatie filosofica. Pentru prima data in literatura romina apare tipul taranului filosof, comtemplativ introdus de catre Marin Preda in Morometii . Alaturi de Camil Petrescu este de-asemeni primul care propune un subiect literar: situatia intelectualului neinteles de ceilalti, prin creearea lui Victor Petrini. In ambele romane de referinta ale lui Preda observam cu cita usurinta acesta se face inteles. Reuseste sa se exprime de la fraze simple, pe un ton familiar, pina la fraze complexe, cizelate. Autorul se dovedeste a fi astfel clar si concis. Un alt lucru care il apropie pe autor de cititorii sai este tonul degajat pe care acesta il foloseste, creeind astfel o legatura puternica intre emitator si receptor. Limbajul utilizat, presarat pe alocuri cu expresii ironice sau vulgare, nu vin decit sa intareasca ideea ca Marin Preda este un bun observaor al realitatii. Cartile sale sunt bine structurate si desi abordeaza subiecte diferite in ele, acestea se aseamana din punctul de vedere al interventiei personajelor: protagonistul are spatiul cel mai intins in naratiune, iar apoi celelalte personaje in functie de importanta lor. Morometii este construit pe doua planuri: familia Moromete si Victor Balsou, Paulina si ceilalati tarani. Cel mai iubit dintre paminteni este o istorisire, un jurnal al unui detinut. Se urmareste un singur plan, evolutia lui Petrini ca om in societate, punindu-se un mare accent pe meditatiile filosofice ale acestuia. Proza lui Preda este de o transparenta exceptionala. Nu avem de-a face cu sensuri obscure, neintelese, insa sunt profunde si incarcate de sugestii si de maxime. Verbele intra in corelare temporala unele cu altele, permitind identificarea mai multor actiuni simultane. (Morometii) Arta literara a lui Preda este complexa. Stapineste la perfectie frazele si stiinta organizarii: ordinea faptelor si a episoadelor urmareste un inteles clar.

Nuvela In vreme de razboi aparuta in 1898 este o opera realista cu adanci ecouri din sfera naturalismului. Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase Schita este obsesia. Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui sau, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca sa scape de urmarire, caci fusese capitanul unei bande de hoti, traieste la inceput, iluzia fugara ca fratele sau nu se mai intoarce. Curind, obsesia reintoarcerii fratelui pune stapinire pe el si-l devoreaza, pina la urma. 21118nxu95ull3s In vreme de razboi este o proza de sondare psihologica a unei fiinte auxioare, strivita in cele din urma de alienare, rezultata dintr-o evolutie tragica de tip apasator . Nebunia apare ca element concluziv, catastrofic: cauzata de ticalosul Popa Iancu. La avertismentul dat de Iancu Georgescu ( Gindeai c-au murit, neica ? ) ritmul lui de viata, se precipita, alienindu-l . Nebunia lui Stavrache, ajunsa in final la forme paroxiste, se afla in el insusi, iar situatiile exterioare, create prin prezenta fratelui sau Popa Iancu, au rolul de a declansa rostogolirea iminenta spre drama neasteptata. Traseul epic al nuvelei urmeaza linia unei compozitii clasice, iar cele trei capitole, urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei in nebunie,creaza o tipologie si compune un destin uman tragic aflat sub stapinirea neiertatoare a unei tare ereditare. Primul capitol al nuvelei se constitue ca o adevarata expozitiune, in care se precizeaza datele esentiale despre cele doua personaje, aflate in relatie de rudenie: Hangiul Stavrache este negustor si proprietarul unei pravalii, iar fratele sau este preotul Iancu din Podeni dar si conducatorul unei bande de hoti in final prinsa de stapinire. Pentru a se salva Popa Iancu se inroleaza ca voluntar si pleaca la razboi, averea sa raminind in mostenire lui Stavrache.xl118n1295ulll Momentul intriga ii constitue gindul care-l chinuie pe Stavrache in legatura cu intoarcerea fratelui sau, desi o scrisoare primita il asigurare ca acesta a murit. Actiunea nuvelei creste treptat in tensiune, urmarindu-se obsesiile lui Stavrache, cosmarurile pe care le traieste, terorizat de imaginea fratelui, de presupusa replica a acestuia, care devine laitmotiv: Gindeai c-am murit,neica ? . In capitol al doilea aflam ca, o data cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. In acest capitol se insista asupra invalmaselilor de ginduri, se trece mereu din realitate in vis, incit se confunda planurile, sugerindu-se degenerarea psihica a lui Stavrache, proiectata pe fundalul unui mediu social bintuit de anomalii, caruia fratele sau ii apare cind in haine de ocnas, cind imbracat militar, dar totdeauna gata sa-l ucida. Punctul culminant si deznodamintul conflictului, prezentate in capitolul al treilea , il reprezinta momentul intilnirii reale dintre cei doi frati. Cind popa Inacu ii cere lui Stavrache sa-l ajute cu o suma de bani pe care acesta ii delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la capatul incordarii psihice, inebunneste. Replica lui popa Iancu, usor modificata fata de aceea din starile halucinatorii ale lui Stavrache ( Ma credeai mort, nu-i asa ? ), vine ca o extraordinata lovitura peste mintea buimacita a hangiului. Cu o arta desavirsita autorul analizeaza acum reactiile organice, atitudinea si comportarea eroului. Lantrile cauzale sint intr-o ordine crescinda si radata de la simpla criza, psihologica de la inceput care abia se infiripa, ea se adincese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducind la trecerea de la starile halucinatorii la starea explosiva si violenta, premergatoare nebuniei, declansind iremediabil dementa, iar actiunile eroului sint dirijate treptat de presimtirea ca popa Iancu nu e mort, de obsesia intoarcerii fratelui si de starea de violenta din momentul confruntarii directe cu acesta. Autorul prezinta astfel, un caz patologic, o fisa clinica, ce are ca mobil patima inavutirii.Stavrache este, in acelasi timp, un negustor necinstit, avar si nemilos, plasat fiind in contextul unui mediu social, in care setea de imbogatire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizindu-l. Natura joaca si ea un rol important in nuvela. Ea este perceputa atit vizual cit si auditiv.Intimplarile se petrec noaptea si intr-un cadru de toamna si iarna. Personajul principal al nuvelei este surprins atit din perspectiva sugerata prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, cit si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntarii cu sine - prin monolog.