“Formarea conştiinţei istorice “

-studiu de caz-

Realizat de: Ceaca Roxana Mocanu Lucia Sandu Andrada Şusu Catalin Tălmaciu Vlad

Istoria se naşte când detaliile ies din izolare. devenind evenimente. Primii noştriI istoriografi au anumite concepţii în ceea ce priveşte rolul educativ al istoriei .Istoriografia Istoriografia românească îşi are începuturile în secolul al XVII-lea .La această lucrare au contribuit şi alţi oameni de mare importanţă ai vremii . rolul personalităţii în istorie (ei sunt susţinătorii teoriei conform căreia istoria o fac eroii) . în care se prezintă cronologic şi obiectiv evenimente de mare însemnătate pentru istoria unui popor sau a unei familii. se leagă printr-un fir epic . dar şi primele reprezentări ale literaturii neamului . Aceste lucrări vor deveni izvoare pentru cronicile ce constituie primele forme ale istoriografiei româneşti .Miron Costin si Ion Neculce sunt întemeietorii unui parcurs istoric: ”Letopiseţul Ţării Moldovei “ce cuprinde evenimentele petrecute in Moldova din anul 1359 până în anul 1743. Cronicarii moldovei :Grigore Ureche . “Istoriografia se depărtează de ştiintele naturale şi intră în zona artei. . În această epocă fii de boieri studiază în Polonia .au şansa de a intra în contact cu o serie de lucrări ce conţineau informaţii şi despre trecutul poporului român. conceptul de glorie (cronicarii cred ca războaiele sunt purtate de monarhi în scopul ilustrării numelui lor).” Eugen Negrici –“Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin” Letopiseţul Ţării Moldovei Letopiseţul este o scriere veche .

Este .retorica si poetica. Studiază latina . în următorul capitol analizându-se limba moldovenească .de neam şi de limbă a tuturor românilor:" toţi de la Râm se trag ".Grigore Ureche Grigore Ureche sau Gligoraşco Ureache cum apare adesea în documente (1590-1647)este primul cronicar moldovean . autorul susţinând că e de descendenţă latină. vornic al Ţării de Jos. A urmat cursurile unei şcoli superioare în Cameniţa sau poate şcolii stavropighiei din Lwow (Lviv)în Polonia intre anii 1612-1617. la două săptămâni încetând din viaţă. descendent al unei vechi familii boiereşti . Cronica lui Grigore Ureche “Letopiseţul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche este redactat între anii 1642 –1647 şi relatează evenimentele petrecute în Moldova începând cu anul 1359 şi până la a doua domnie a lui Aaron –Vodă (1594).fiul lui Nestor Ureche. Este mare spătar până în anul 1642 apoi fiind ridicat în rangul de cinste pe care-l avuse şi tatăl sau Nestor. Cronica nu se găseşte în forma ei originală fiind transformată de către copişti cum ar fi: Eustratie Logofătul . gramatica . spătar (1633-1642). mare spătar în divanele boiereşti . Simion Dascălul şi Misail Călugărul. Grigore Ureche a formulat cel dintâi cu claritate ideea unităţii de origine. de vornic al Ţării de Jos. ocupă funcţii importante în stat :tretilogofăt (1628) . Revenit în ţară urcă treptele ierarhiei sociale . Opera începe cu o “predoslovire a decălecării” . Este vornic până în data de 15 aprilie 1647.

accentuând în acelaşi timp onestitatea si patriotismul lui Stefan cel Mare. şi unde nu gândiiai acolo îl aflai.primul care aduce şi argumente de ordin ligvistic pentru această idee ".” Nicolae Cartojan-“Istoria literaturii române vechi” Ureche pune în evidenţă şi unele dintre valorile esenţiale ale epocii : dreptatea divină şi pământeană .mulier. şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi. unde era nevoie însuşi se vîrîea.pater. respectarea jurămintelor . de la râmleni. muieria. neleneşu. Şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. să nu îndărăpteze. ei zic cari. pentru a aşeza apoi calităţile într-o gradaţie ascendentă care culminează în apoteoză. se rădica deasupra biruitorilor…”. turci . de multe ori la ospeţe omorîea fără judeţu." Cronicarul relatează de asemenea în cateva capitole despre istoria popoarelor învecinate:poloni.tătari . sobrietatea . că de ne-am socoti cu amăruntul... Grigore Ureche stăpâneşte foarte bine arta portretului . Amintrilea era om întreg la hire.noster şi altile multe din limba latinească.pâine. “Dar aci stă marele lui meşteşug de artist în ale scrisului că . că ştiindu-se căzut jos.El era conştient că trebuie să . concizia . de remarcat fiind faptul că istoriograful a realizat un adevarat cult pentru Ştefan cel Mare .părinte. ei zic galena. nu pierdea nădejdea. înşiră repede defectele . La lucruri de războaie meşter. fameia.cu scopul de a clarifica istoria moldovenească. dedicându-i acestuia numeroase capitole din cronică si realizând un adevărat portret clasic pentru literatura noastră veche. toate cuvintile leam întelege. Grigore Ureche are apartenenţa unui clasic: simţul măsurii . unguri. al nostru. ei zic panis. ca văzându-l ai săi. apărarea valorilor creştine şi pedepsirea trufiei umane . femina. mânios şi de graba vărsătoriu de sânge nevinovat. Şi unde-l biruia alţii. gâina.dupa o scurtă trăsătură fizică. carne. responsabilitatea actului scrierii .cele ce zicem latina. “Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu.

Istoriografia românească începută prin opera lui Ureche a fost continuată de Miron Costin care reconstituie evenimentele petrecute între anii 1595-1661. Miron Costin Miron Costin a fost un cronicar român din Moldova 1633-1691.mare logofăt. .Sursele de informare sunt orale.respecte adevărul .vornic al Ţării de Jos. cu idei universal valabile. povestirile boierilor bătrâni care au participat la evenimente ca "om de poveste" . A fost mare boier. Are un stil instruit .mare comis. Este un document de epocă dar şi o frescă narativă despre o istorie crudă . A fost fiul lui Ion sau Iancu Costin şi al Saftei Scoarteş. despre tragedia Moldovei.paharnic. Miron Costin nu a avut o viaţă liniştită deoarece rangurile pe care le avea i-au creat grave probleme. Cronica lui Miron Costin Letopiseţul cuprinde povestirea istoriei Moldovei de la Aaron -Vodă(1595) la Dabija-Vodă până în anul 1661 . cultivat.Suspectat trădător. despre moravurile politice . pentru că numai în felul acesta istoria îşi îndeplineşte menirea educativă.unul dintre primii scriitori şi istoriografi din literatura română. Reîntors în ţară ocupă funcţii militare şi diplomatice. Asemenea lui Grigore Ureche a studiat în Polonia.a fost decapitat din ordinul lui Constantin Cantemir.

au spus postelnicii că ieste logofătul cél mare. să-şi ia dzua bună.pe greutăţile vremii. încă nime nu venise den boieri la curte. cu puţine digresiuni. în pilda că o trimite pentru trébile casei. Și întrebîndŭ Vasilie-vodă pe postelnici cine din boieri este afară. si nu cu hie ce grije. dvoréște să-și ia dzua bună. Iară sîngur. .ca o meditaţie pe tema fortuna labilis(Fortuna labilis = Soartă schimbătoare ). ca cela cu grije. “Își trimisese Ștefan Gheorghie logofătul giupîneasa la țară. cu Chimini lanîş pe potici si oastea muntenească la Rîbna cu Diicul spătar iul. dîndu-i știre de acasă că-i ieste giupîneasa spre moarte. şi amu era şi oastea ungurească toată.Structura narativă este liniară. El introduce analiza psihologică. pune accent pe viaţa aspră din trecut. tocma în dzua cîndŭ cîntă beserică canonul sfîntului Andrei de la Critŭ. portretul moral şi dramatizarea acţiunii. Modelul narativ al cronicii sale este al unei povestiri cu idei . au mînecat să-și ia dzua bună. Să hie dzis Vasilie-vodă: „Ce omŭ fără cale.Cu ajutorul cronicii. logofătul! Știindu-și giupîneasa boleacă și nu o ține aicea eu sine. Pe alocuri . gătindu-se Vasilievodă de beserică. au purces îndată de olac şi într-acéiaşi dzi au sosit la Bogdana. cu hîrtiie scornită." Neştiutoriŭ gîndul omului spre ce meneşte! îndată. la 8 ceasuri de noapte. la satul său supt munşi. prin gradaţia interesului şi prin puterea dramatică cu care înfăţişează lucrurile de nuvelă şi roman.naraţiunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric şi se apropie .(drama se bazează pe gesturi de mare adevăr psihologic)." şi iau dzis să între.” Cronicarul evocă un contur al epocii. Miron Costin întemeiază arta narativă . Spun să hie dzis Vasilie-vodă: „Să afle lucrul pre voia sa. că i-au venit veste de boală foarte grea giupînesăi. Au intrat Ştefan Gheorghie logofătul cu faţa scornită de mare mîhniciune şi ş-au luat voie să margă spre case-şi. fără nemică zăbavă.

păstrată în 29 de copii manuscrise şi publicată pentru prima dată de M. viaţa ca vis. zădărnicia vieţii în faţa morţii eterne.” Miron Costin are convingerea că scrisul trebuie să slujească adevarul. că a scrie este un act de răspundere în faţa istoriei. Poemul reprezintă o exemplificare la un mic tratat de versificaţie.amintirea. Kogălniceanu în 1852.original în limba română. A rămas o lucrare neterminată. Unele versuri au avut un ecou considerabil în literatura noastră veche. fiind amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii: „A lumii cînt cu jale cumplită viaţa Cu griji şi primejdii cum este şi aşa Prea subţire şi-n scurtă vreme trăitoare O lume vicleană. “Viaţa lumii” poate fi considerat primul poem cult. În acest poem este prezentată viaţa omului care este supusă acţiunii timpului. are un caracter savant o nobleţe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a şcolii Ardelene. o lume-nşelătoare. Miron Costin valorifică în poemul său motive clasice: timpul trecător. soarta nedreaptă.“ De neamul moldovenilor “ şi “ Viaţa Lumii “ O altă scriere a sa este: “De neamul moldovenilor” în care demonstrează originea latină a românilor. că istoria şi literatura au un rol educativ. Ion Neculce .

Oralitatea şi ironia sunt trăsături ale stilului datorită cărora a fost considerat de G. În anul următor. Neculce este din nou ridicat în fruntea treburilor publice ale Moldovei. reunite sub titlul "O samă de cuvinte". Legendele constituie scene ale trecutului românesc . ca vel-vornic al Ţării de jos.Călinescu un Ion Creangă al literaturii vechi. fuge în Polonia înainte să fie prins şi închis. altele din fondul legendar al poporului şi au format un izvor nepreţuit de inspiraţie pentru epica si drama istorică românească din secolul al XIX.lea şi al XX-lea . la 55 de ani. descrieri. este numit judecător în Iaşi. întorcându-se abia când a “făcut pace cu domnia”. este precedat de patruzeci şi două de legende istorice. data exactă a morţii fiind necunoscută (între 25 februarie 1745 şi 12 ianuarie 1746).Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de Ion Neculce. cronicarul moldovean este singurul fiu al lui Ienachi Neculce şi al Catrinei Cantacuzino.lucrare memorialistică. dintre care unele vin din tradiţia bătrânilor. când domnul este înlocuit de Mihai Racoviţă. În 1727. În 1705. În a doua domnie a acestuia. presărată cu numeroase caracterizări şi portrete. . funcţie avută înainte şi de Grigore Ureche. anecdote . dar neatestate documentar.Născut la 1672. Cronica lui Ion Neculce şi “O samă de cuvinte “ “Letopiseţul Ţării Moldovei “de la Dabija. Sub Dimitrie Cantemir. Cronicarul face astfel distincţia dintre adevărul istoric şi ficţiune. Moare la 73 de ani.Vodă. face parte din divanul lui Grigore Ghica. Neculce motivează separarea legendelor de cronica propriu-zisă prin faptul că ele dezvăluie întâmplări verosimile. este ridicat la rangul de mare spătar. în timpul lui Antioh Cantemir.

El a fost fiul postelnicului Cantacuzino. fiind om micǔ. să slujească stăpânului. fiorul morţii. legenda numărul V Cele mai expresive fragmente sunt acelea în care se simte primejdia. şi portul lor: era îmbrăcaţi cu şarvanele. "a plăti cu capulo". atunci şi-i schimba numeli din Purice Movilă“. şi nu putè în grabă încăleca Ştefan-vodă. al XVIIIlea. Dar şi aprodzii atunce nu era din oameni proşti.” Ion Neculce –“O samă de cuvinte ”. şi stăpânul să miluiască pre slugă aşè.după moartea lui Matei Basarab: Cantacuzinii şi Bălenii.d. Lucrările lor au avut un caracter partizan. (n. Şi atunce au dzis Ştefan-vodă: „Sărace Purece. cum sunt acum. poziţiile celor două familii boiereşti care au marcat istoria Ţării Româneşti. de-oi scăpa eu şi tu. Iară un Purice aprodul i-au dat calul lui. 1655 . care devine model pentru literatura cultă. cu cabaniţe. armaş mare. vornicul Lupu s-a dus "cu capul a mână" în cortul vizirului. Ion Neculce reprezintă matricea populară originală a povestirii româneşti . pre Purece. eu mă voi face o moviliţă.“Ştefan-vodă cel Bun. Şi s-au suit pe dânsul Ştefan-vodă şi au încălecat pre cal. iar letopisăţul scrie că s-au bătut la şcheie pe Siretiu. ce era tot ficiori de boieri. când s-au bătut cu Hroit ungurul. situaţie caracteristică pentru Moldova acelor timpuri: " lui Duca Vodă boierii stau să-i mănânce capul". au fost cadzut calul cu Ştefan-vodă în războiu. şi vino de te sui pe mine şi încalecă“. Şi l-au şi făcut boier. Şi dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileştilor. de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel neam. şi au dzis Purice aprodul: „Doamne. al XVII-lea şi începutul sec. Cronicari munteni Cronicarii munteni scriu la sfârşitul sec. Aşè trebuie şi acum să să afle slugi.reflectând în mare. precum dzicǔ unii la Caşen. împăratul "i-a iertat de cap". 1716). Stolnicul Constantin Cantacuzino este cel mai important dintre cronicarii munteni. grec de . Şi au dat Dumnedzeu şi au scăpat amândoi.

dar literară prin formă. Liniile de cercetare abordate de cronicari au condus la dezvoltarea istoriografiei româneşti.dar şi pentru literatura română din secolul XX. logofăt = titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români. logofăt al treilea(tretilogofăt) = secretarul marelui logofăt. având şi atribuţii judecătoreşti . pe de o parte. Mihail Kogalniceanu începe să editeze.origine. Dintre ideile expuse în cronică este de reţinut afirmarea continuităţii poporului român. nepotul Constantin Brâncoveanu şi fiul său Ştefan Cantacuzino au fost domni ai Ţării Româneşti. Temele abordate de cronicarii moldoveni se regăsesc şi în cronicile din Ţara Românească (Letopiseţul Cantacuzinesc. Cronica sa. în contex social.politic şi cultural. în ideile pe care le-au pus în circulaţie. şi al Elenei. Dicţionar spătar = dregător la curtea domnească care purta la ceremonii sabia şi buzduganul domnului. Fratele Şerban Cantacuzino. precum şi aprovizionarea cu furaje . În predoslovie pune problema cercetării cu discernământ a izvoarelor. Cronica Bălenilor. în 1843 Letopiseţele Ţării Moldovei. membru al sfatului domnesc. vornic = mare dregător la curtea domnească. “Istoria Ţării Româneşti’’ este printre primele încercări de constituire a unui stil ştiinţific în istoriografie. comis = mare dregător în Moldova şi în Ţara Românească. în realizarea artistică a scrierilor(dezvoltarea unor tehnici narative şi descriptive ). cu conducerea treburilor interne ale ţării. persoană care deţinea acest titlu . care au servit ca sursă pentru scrierile cu caracter istoric şi pentru literatura romantică a vremii. Concluzie Opera cronicarilor este ştiinţifică prin conţinut. care avea în sarcina sa caii şi grajdurile curţii domneşti. în evul mediu. fiica lui Radu Şerban. Acestea au contribuit la impunerea limbii naţionale ca limbă de cultură. Cronica anonimă despre Brâncoveanu). Face deosebire între mitologie şi istorie. Preocuparea pentru istoria naţională se continuă în perioada paşoptistă. .pe de altă parte. Împortanţa cronicarilor constă. însărcinat cu supravegherea curţii. iar mai târziu avea comanda cavaleriei . A studiat la universitatea din Padova şi a avut ocazia să citească operele clasicilor Antichităţii greceşti şi latine. mare spătar = comandant suprem al armatei în lipsa domnului .

şarvane=haină pe care o purtau mai ales aprozii şi copiii de casă ai domnitorului.wikipedia. cls. predoslovie = prefaţă. Bibliografie Manual de limba şi literatura română.com • • • • • . prost=simplu. a XI-a editura Art Eugen Negrici-”Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin” Nicolae Cartojan-”Istoria literaturii române vechi” George Călinescu –”Istoria literaturii române de la origini până în prezent” www. aprod=paj din garda domnească. armaş mare = mare dregător. precuvântare. vel -vornic = mare vornic.paharnic = titlu dat boierului de la curtea domnilor români care avea grijă de băutura domnului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful