| 61

"
#*'-t;,,1., _ ,';".i
r-I r..'.l
8ll ! 8i e t :j ..- =! ,

A,;.-,@@'
'*"@
G'l )

' 1 . _ , ,, t. i i ; , t', SauCifl'lc(:tljtt-l1ui clr-','t.ilrrri,a,a..r,iJ. L;t)ri:l:'rl-LLl , ilflll,Cr.;cit ve i'ini.e loge l;l;rt u:r.l1r "1r:.1 a!:ia. ,,:r''1'1j r.11 , . ut-r :,iljr,Lfit ulil,tl,Dulnllr:,ieu. ar.r'plilree 1rir,:l-tir,., l'r4i s5 I i. aees'r su.biecI iri tur:tp ee privcrs'l.ii;, -f ii,gr'ii -,i 1.1 r:::;ci:trrel"i ace;r-:sti. in c;Lrte. Ceea ce gtii eu.inirn;rta ei sr nr,.laiic, i:,.,r'" esie iiluastri face si se poaEl Ccea ce :,r i"-ua-glr:*rn l:, ir'r, l'.rriteallo;rstr5. A,:e,"kl estr dcar unul difi n;it!-iitn,-tl ie arl inv6{at rCe a:.r,5. la ilecare d;ntre rrci are puferee magici de a scl.l_. arr', lo,,rst inzesir;iil de edtre Lluinnezei,i elr trlu:r"'r:lrl,:iin- ia-ila;<i1",-l:i;:ri iiceastdputc--;:e" dc vom nLrt.a t'il:.,i1. s:rrlr,uii'li Ar:tiur]eadc a rosti cuvinte arci frc-a.ti.. r. , i.:r:eiritr.1i-iii o eiiprcsica sulfietului. lr.rtr., ,.,gliri.:,'l...flclei ecngtiinta ;i :tuiletu,i.,,-.:' nrj
g"t'lgIr.rtl,'d,ul':ilIff,b1,''e,sl t.:.r-lia,inL:lt'l,r: Jtlr,t;rr,t rci'talio;11'i.il-i,' ,,'girrJrli(i,t;t'.r',r,'1,:-':lt:atu'irrt;6rfti,lr.tipilie il*i.'j:lmentale irl .':.',,tLi-, c.c -.:acutc. Sl;lii: -:;l-rr'irL,'rririr.:-i i.l clil ln;li fi'Llxl-ioi Se rlll'i..r:,tL.:il.i:,i-'e {.
.tl

I

l:'!

--J
'
\----

{r i+l
€-

f,\ T--l '-'-J?

i il

g
{.i Fi r rtl tr\

('r

l'l'rI
(lr
\t\t

(al
=/

?\ \-' \.J

rli rr *^J^
-

-*
ren
nl q!

uiu

I

."d
q.ji

?

p
iijl t\) ..i.1::L.':::';'.'!'|'!:1l;':;-r..JlillsgJljllir'||ij);..|-.''ntiiii.1-]'Ll-..|'

x
:*
i

r"r:tril.i.lleirticnr;,{iLciiL;ri tapl .r.::ui hli;|,tal' '',.i:rie 6e.:ri'rl,,.tsit".tl c:i i'e,rL i.rt- ii,..,ri;t:l irrir Si.tit'ri.i,itie; a,pa ;ti.e ,lr.i.,:t,.,r l'r.rqar:iuiliil':. leil:inrrertteie sl illl-t.i;ier;. trrt F')ri aeL-ceiiAl":iet :, salLt--. clr- r,r.ltr:l:t ii i:arrl;ll"u:r,:,tii''l".alle te;{ii.i-lte sr-l:;tlrle}.e rli-rneirii: !it-tiil,itennrci.ll'-ji-rri' r,l1 11il.'-1 ,1,,'liii..l^il-u1l are trE.ill'1.,lntri;t:llI oarnenli ;ti ilriliirriti r-'r e []:ni-|,i,r 'tt,'-'.ilr :r;:;a lrr.re;s.ljl-;i ir:.] ;-r[tOrulul cl{]ie un-}tLlli si;riii,lr L al .-,eiiil;-rlr.li searu.gio'baXli9i al picii monctriak: l-,rvig.r.,r-rrii Xa.
'. l ,:

-r-'l
F(

rLl

r1
f'l-

,il
l

Puterea rugitciunii

1YlzL3z!-''(''lL Er.r-roLC
:..rt"i

,i

cirlii Cuvinte de apreciere adr,rse ,,Mesajele ascunse din ap;a"'
,,Mesajele asctlnse clin apa este o carte exceplionala. Plin fotogrefiile sale geniale 9i calitille sale deosebite cle om cle gtiinqa, plofesolul Masat'uEmoto a creat cll aceastdcarte o adevilati comoat'i misticl. Contlibr.rliile lui in celcetarea con$tiinlei spilituale sunt cele ale unui maestrLl." opcrelor LegtintinteSpirituttle AntrtotDix F Carolinc M. Myss,ilLrtoal'ea Fr Spiritultti ,,Ca si in cazul lui Galileo, Newton gi Einstein, vedelile clale ale p|ofesofr.rl Emoto ne ejuta sa pfivin-r Univet'sul 9i pe noi ingine clintr'-un unghi notr. $tiinla gi spilitr.ralitatease Llnesc, ploducind r-rn salt spectaculos, plofr.rnd gi de necontestat in modul in c:lre ne percepem lumea si in modalititile de a ne asigur:r sinitatea si de a cfea pacea." Well Today reclzrctot revistci Nttrur'iLlly al F Mar-cr,rs LzLttx,

Folosind tehnici fotonrafice de mare vitezd. profesorul Masaru Emoto a constatat cd cristalele ce se formeazd in apa inghelati se transformd atunci cdnd cdtre ele sunt indreptate gdnduri specifice, concentrate.A descoperit apa din izvoarelelimpezi gi cea cd expusd cuvintelor de iubire prezintd,modele de cristalestrdlucitoare. frumoase,complexe pi viu colorate,in forma fulgilor de zdpadd.ln schimb, apa poluat6, cea toxicd din zonele industriale, cea din zonele intens populate, cea st[tutd din conductele de ap5 gi din amontelebarajelor de refinere sau cea expusd gdndurilor negative formeazd modele nedesivirgite, asimekice, in culori lipsite de strdlucire. Implicaliile acestor cercetiri nasco noui congtiinld a modului in care putem avea o influen1d pozitivd asupra Pim6ntului qi a propriei noastresdn6tdf i. *H4W..@.,.

,,LncLat'eaplofcsonrlui Ernoto dcspl'e api ilustreazi in chip minunat forla vindecatoare a ir"rbirii gi recunogtinlei. Aceste conlponcnte cIe btzi ale glatitudinii ne splijina bttnristarea fizici, mentalir,

sufleteascir si spirituall

Mesajele ,)-cllnse din apzi este o contlibtl{ie

valoloasi in cLeat'eauntti viitor pozitiv pentt'u lttnlea aceestx."
) Noclte C. Nelson, tleclic, co-atttoale a citr'1ti Putelctt Rectt,tr().stitrel

ASCUNSE MESAJELE DIN A p A
-Lrr /\

r

;r--Y

) C 54fl 'I'ipelul ASCIJNSE MESAJELE DIN APA Masarut Emoto Traducere: Laura-Corina MIRON execr./fax: 0268 3t33>5 e-ntail: gr. Inc.L. 2006 ."..s "MIZL| VA KOTAE WO SHITTEIRI. ISIIN 0. 97s-9a3-87i953-1 6 L M i r o n .k l. bl.r" bv Masar. E(IibI: CAIAIJrL PARFENE Traclut:ere Laur-a-Corina MIRON : Teltrutecluctztre pi copertti: Fllenx DAVID Oliginally ptrblished a. u.rt* ffi Bragov.nozei.ublishing.p.r'ds publisl-ring. thror-rgh InterRights. / t r t t x : 0 2 6 8 .beyonclwor.\^).iclsok.S.Aieea Mir.u:rniuntranslation rights allangecl n'ith Sunmar.: LauraColina Miron . 8 7 7. Sunmarrkptrblishing.ro Misiunea Ecliturii ADEVAR.. tel.i apartin in exclusivitate Ectitu i ADEVAR ri *jF otrrt*. Inc. Brasov: Acler':-rr Dirin.lv.. insuflegirea armoniei divine ADEVAR ot.:Crit:ilin I):rr. 2 75 . 10. e(1.A. L a u r aC o r i n a ( t r . tlillsboro..p. str'. Ll.ru. t& Otr.cor. et. IN Olegon. c<xl 500377.C.lj$ ot. 7 4 8 .. Original Japancse eclirion publishecl bl. itilin (ecl. Tokl'o.v.sAGE5^ WATER".ww. . Ectitun ADEVAR €j3 otut* .con. ltp. 2. sc.R.blishecl by Bc'yonclw. ) II..r Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom2niei MASARU EMOTO Mesajele ascunse din api .r\. 3 2 4 .rt*. 9 8 3 s a u Q 7 7 .ro yahoo I Grotrlt: adevardivin Copy'r'iglrr O 200i Erdirtr-:rADEVk $j$ nrVrN. Ror.Inc.cl. 9 7 2 O E-ntai I : ttclev atclivin@gntail. r c l .@tiposer. 12 M < > l 'It:i 0 72 2 . 2006 ISBN (10) 973-87591-3 . 76. tracl.. Tokyo.Inc. I)arfene. O./ Masrru Errloto . Gridsolo print Company S.f'ene.divin.Calea cd. Japan..u Emoto. Ronranian translation is basecion the Englisl'redition by the title : -THE IIIDDEN Ml'.u l)e sitc-r-tl editurii g2-lsitiSi alte clirti pentm slrflet: www. C.rtar cle S. T e l e f o n . 11.tre lumind gi iubire" :t. Toate clrepturile asupl? prezentei erlitii in"limbe ronran. Copylight @ 2001 by Mas:trlr El]r()to.!'.

c] \ . (\ \ "(n \ o :r F. xg o\ : : n ! ! . : \ +' \) ! - -.|':) 6 :'1 ^fF Ri' 5 '|1x.

te totul 95 CAPITOLUL AL PATRULEA Lumea se va schin'rbaintr-o singuri clipd 1 1 1 CAPITOLULAL CINCILEA Un sur1s ce imbriligeazd lumea 161 Epilog 179 Despre autor 183 .CUPRINS Introducere 11 Prolog 15 CAPITOLUT 1NTAT ce este alcituit Universul ? CAPITOLUL AL DOILEA Poarta citre o altd h-rme 81 CAPITOLUL AL TREILEA Din con$tiinfd se na.

am descoperit cd apa se exprimi intr-o vastd variet^te de modtrri.si ne tfein viala. Cu ani inainte sd conduc cercetareaprivind mdsttrarea fluctualiilor de undi din apd. in Iunie 7999 am publicat o colecqie de fotografii intr-o carte intitr.. Spre deosebire de apa de la robinet. chiar mai multe c2nd aceasta este agezati in ambianla unei mttzici minttnate. fdrd intenlia de a lVave Fluctuation Publishing4 I in versiunea enp:. la o edituri micd pe care am numit-o Hado Kyoikusha (Editura Fluctualiei de trndil).INTRODUCERE Au trecut mai bine de zece ani de cdnd am inceout si fotografiez cristalele de gheaqd. sunt generate transformiri fascinante in cristale clnd apei ii sunt adresate prin expunere diferite cuvinte.Lezd: . Aceste cristale sunt pline de lecgii despre cum ar trebui ..$i trebuie .prostule!".Mesajeleapei". ca . Deqi am publicat-o eu insunti.rlatd. apa natvrald prezintd o multitucline de cristale superbe. dar mar ales atunci cdnd am inceput sd studiez cristalele.. De asemenea. Mi-am dat seama cd aceste fotografii ale cristalelor sunt pline de multd inqelepciune destinati noud.recunogtinfd"sau .

datorez mullumiri lui Tetsuya Taguchi. mi-a sptts c'i exact asupra cirora clorea sd-mi inclrept acestea erau h. Mi s-a umplr-rtsr. care mi-a furnizat o mare parte clin apa pe care an folosit-o lt tealizarca cristalelor prezentate in aceasti cat'te. A trimis chiar qi un subaltern.tientizea. clacl atit cle nir"rlli oumeni sunt receptivi la aceste mesaje. Aceastd catte mi-a oferit o . Publicarea fotografiilor 2lcestor cristale. sI-nti lscttlte t'onferinqelein Elvetia. 13 Pentm a implrtipi informatiile din carte cit mai multor oameni. trebuie sd-i spun mullumesc 9i s'i-i adresez omagii apei din Univers' Mltltttnesc.'esterscasi altora clespre cal te. ii mr. manifest pe deplin un sentirnent de multumire. de asemenea.rne. fostul director al Nichirei Ice Inc.rsta m-a cil'iuzit czitre viitoarele slrccese. pe Ryrya Saitou. Mulltmesc editurii Beyond Words pentrtl publicarea acestei cirqi in limba englez'a.i pentru o eclitiein limba englezi. fi vinclutzr in liltritliile nrzlf vc)rbele rostite clespre ea all i. arr $tillt intecliat cit 12 . ?nsoqitecle to:rte nesajele ce le poartir pentnl omenire. pteqedinte al Kokoro Inc. spunindu-i acestealui Nobutaka Ueki.rfletul1te jumlitate cu uimire cd aceasta s-a petrecllt sub ocl'rii mei $i pe jumitate cll recllnogtinti pentru tofi acei oameni rnulli care gi-au fircut timp si le por.$i poate prea bine si fie un semn al tinptrrilor cir aga este. nu s-ar fi putut petrece la un molrent m:ri potrivit in istorie ca acesta. Acum cind carlea este scrise. astfel incdt mul! oameni clin intreaga lurne pot citi despre relaqianoastrt cLl apa' Nu trebuie si r-ritsd le ofer recunoqtinla mea tllturol' cititorilor acestei ci4i. $i. m-tun oclrpat cle tlacllrcerea tlltul'o1' explicaflilor in japonez. transfcrrmat-o intr-r-rn bestseller... Apa ceva nu se intirlpla aproapc nicioclati in inclustria eclitorial:i. se-ti povestesc clespre experienqele mele. Clnd am fost rugat prima oat'r si scritr aceastitcatte pentrll Eclitura Sunrrark clin -faponia. $i cu cit vei intelegc mei ntrlt xpx.scene" de pe care pot sd-qivorbesc despre teoriile legate de api ce le-am stLrdiatmai bine de un deceniu Ei. Doresc sI folosescaceastdocazie pentru a-mi exprima recunogtinla catre: Shinji Tanigawa..am inceput si primesc cereri clin Elvetia Oi clin alte Eiri cle peste tot clin lume pentrtr a snstine conferinte. inleleg ci unii oameni nu con. de asentenea.]CERE meu nenllmirate lucruri mintlnate clespre existauinlSuntrr-rl care cloream si scritt 5i. Mi-ar pldcea si mecliteziasuprasimlirilor tale legate cle acest sr. De asemenea.z. cu 3tat iti va fi nai greu sI negi existen{a unui Dumnezeu. Tatsuya Saito gi. oamenilor pe care i-am interyievat pentrll aceasti cafte.rbiect timp ce privegti la fotografiile in cristalelor ce Ie vei clescolteli in aceastircurte. despre cercetirile mele bazate pe observal'ea compoftamentului Lrman gi despre propriile mele gindttri clt privire la Univers. Ace'.rlqumesc Ltri Dnmnezeu pentm cir tni-a cliruit $ansa cle a avee aceurstlmisir. Naoki Uchiki.tct"ttrile atentia. in cele clin urm'i.l semnificalia clrvlntlrlui s2lLrconceptuh-ri cle Duntnezett Subiectr-rl principal zrl 'lcestei cirqi este apa.INTRODIICERT. INTRODI.. clirectorul Eclitr-triiStlnmark. redactor 9ef la Sunmark.

catte. aQ yrea si te rog sd-!i evaluezi viaga. viaga lor este tot ceea ce au sperat sd fie. Mai precis. Simplul fapt de a ne urma cursul vielii. aq vrea si te intrebi dacd egti fericit(e). Ce ne provoaci atdta suferingd. ne face sd ne descoperim istovigi . trdim intr-o epoci a haosului. Ziarele gi televiziunea ne bombardeazd cu informatii.PROLOG De indatd ce incepi sd citegti aceastd. putem nunri asfel fericirea. atunci poli spune cd in aceastA clipd egti fericit(d) ? Cred ci pot afirma cu destuli sigurangdcd nu mulli oameni vor putea rispunde cu un da convingdtor. iar la locul de muncd ne 15 . fericili ? imi pare cd. Haosul descrie o stare de confuzie.? Ce se petrece in lume de impiedicd atdt de mulgi oameni si fie.cdnd te trezegti dimineala ? Dacd. dar simgi o senzatie de pace sufleteasci. Majoritatea oamenilor nu pot spune cd. caracteristici materiei dezorganizate care a existat inaintea crealiei Universului. Bine?nqelescd definilia ta despre fericire va depinde de cine egti.i obosili. un sentiment de siguranle cu privire la viitorul tdu gi un sentiment de speranqd. pur gi simplu.

PROLOG confruntim cu probleme gi nein!elegeri. ne putem intreba. Cind ne na$tem. PROLOG Probabil cd acesta este un fenomen inevitabil. despre asuprili gi asupritori. Este foarte probabil ca acesta sd fie un fapt al vielii indiferent de locul din iume in care mergeflt. $i ca sd fie totul gi nai rdu.gi este un rispuns atat de simplu si eficient inclt ne-a scdpat pdni acum.am inceput se ved lucrurile intr-un mod complet diferit. Rezultatul este un gir nesf1rqit de probleme gi suferinqe.la gdt in haos. am gdsit t'dspunsul.Se pare cd. prejudicii aduse mediului inconjurito r. Sursele probiemelor noastre par nllnlel'oase . atdta vrene cat oamenii sunt oameni. arn realizat cd aceastd legdturd cll apa se aplica tutllror oamenilor. 16 17 . iar pdm2ntul se transformd intr-un ioc in care supravietuirea este si mai dificili. $i astfel ne-am intors de unde am pornit. Degi cu tolii apa4inern aceleiagispecii. Existi oare o solulie unicd ce poate fi de folos tuturor oamenilor de pe glob. iar problemele din lume par si se adA"nceascine?ncetat. iar cdnd devenim adulli suntem sub 70 de procente. ca fettrqi. Cine. care sd. este rdspunzator de toatd aceasti suferinti ? Lumea devine tot mai nepasdtoare gi mai dezbinatd. Agadar. faptul cd trdim in locuri diferite 9i dupi regulile diferitelor culori ale pielii. Privind dintr-o perspecdve fizicd. ajung la noi in doar cdteva secunde din cealalti parte a globului. corptrl unan este alcdtuit din 70 de procente de apa. oamenii sunt apd. in plus.i coplegitoare. orice soluqie propuse este cll siguranqi predestinati e$ecului. Mai intdi. despre oameni care devin mai bogali sau mai sdraci. poatd. Ne incepem existenla ca fiind 99 de procente apd. Cu alte cuvinte. convinge pe oricine gi care este atdt de simpld incdt fiecare si o poatd' ingelege ? De fapt. ceea ce voi spune in continuare se aplici tuturor. Dacd murim de bdtrinele. iar acestaeste: in medie. cal'e este caLrzaacestui intreg haos ? Ce se afld la sursa tutllror acestora? Orice ar fi. ca niciodatd. Lucrul pe care-l avem clt tolii ?n comun este acela cd suntem in cdutarea unei cii de iegire. celor mai nulli oameni le este foarte greu sd accepte lucruri care se deosebesc de cele din jurul lor. Suntem deja cuftrndati pdnd. din intreaga lume. oameni cirora suferinla le face pldcere. pe tot parcursul vielii existdnt ntai ales ca fiind apd. Agadar. C2nd am rcalizat acest lucru gi am inceput sd privesc lumea din aceastdperspectivd. toate qtirile rele despre oameni aflati in suferinti. Aceasti planet'i nicuqd a noastri este stiplniti cie conflicte economice. neinlelegeri familiale. face ca qi modul in care glndim sd fie diferit. Cu totii cdutim un raspuns . suntem 90 la sutd apd. rdzboaiereligioase gi toate celelalte categorii de probleme imaginabile. prejudecifi etnice. probabil vom fi aproximativ 50 de procente apd. acest CCVA indepdrteazi lumea de armonie gi o indreapti spfe dezacord.

De obicei. Cercetatorii moclerni aLr ard. Deci ce anume este apa ? Primul clumneavoastri rispuns ar pllte2l fi ci este o fo4i a vieqii. cle asemenea. atr-rnciviate poate fi in pericol. PROLOG ba chiar vonl clezlega misten:l motivului pentrtt care ne-zrm niscut si existim in forma aceasta. iar daci singele nu mai circtrli. De aceea. am existat sub fomri cle api. in cdteva cttvinte. Apzi trnui r1rt rimine puri pentnl ci se afli in migcare. vom inlelege mai bine corpul trnzrn. ne vom apropia cle aflarea rispr-rnsr"tlui intr-ebareecleba.insa originile sale ajung pdnd la pirintele meclicinei.i n-rarfa cleci este esenlial ca epa si se pistreze nel'etl clll'ati.salr s2ngele . si ne aparam cLl ltmele inamictlltli". apa trebuie sd se afle in continu-i circulaqie. conunitatea meclicala a inceput si priveascd a:padrept mijlocul de transport al energiei.tatci starea mentali are Lln impact direct asllpra conclitiei fizice. aceqti pionieri ai medicinei ne-att invilat . n'icliit si murdar.ca incep si vid moclnl in care oamenii ar trebui si-gi triiascli viatur. folosincl-o chiar gi in tratat'eabolilor.corpul tiu o gtie. care a consemnat mttlte tratanente aseminitoat'e celor Daci luim ?n consiclerare faptr-rl ci.si platin ctt aceeaqi nronedzi. Hr. este mijlocul prin care hrana circlrli prin corp. c_-ircula[ia ltcestea sLlnt principiile vieqii. prin opera lr-ri Samuel Hahnemann (1791-1843). 18 pl'orrovate de homeopatie.. asupr:r apei. Ia gi annme: ce este o fiinqirtrmand ? Daca avem o intelegere clari.). De exenplu. daci o percoani suferi de ottivire cu ph-rmb. Apa serveste ca mijlocr-rl de transport al energiei prin toate pir!ile corprilui. Aceasti circulatie a apei ne permite sd clucem o viaqi activi. iar clncl viata i1i este plini de incrincenare gi tristeqe. purtati de slnge gi fluiclele corpului. Hipocrat G60-370 i. Astizi nai mult ca in trecLtt. aceasta moare. Miscarea.upului. ai o senzatiecle fericire gi te indrepti citre sinitatea tr. Acest transport al energiei se aseamdni unui vagon de marfd ce se migcd prin tot corpul. Daci trupul este ciin vagon se va murddri. Dacd pierdem 50 cle procente clin apa corpttlui. lnainte cle a cleveni fiinte umane. Apa. Clnd duci o viati ?mpliniti gi pllcr_rti.PROLOG Cred. schinbarea.. prin creier. corpul incepe si se strice. Cind apa stagneazd. atunci . Homeopatia este unttl din doureniile ?n care este rectlnoscllti valoelea apel. te simqi nrai bine pe plan fizic.sinrptonele pot fi atenuate pdn consttntll cle api ctt 19 . nll ne ptttem nenline in via1d.Crrm pot oamenii si aibi o viati fericiti gi sinitoasi ? Risprrnsul este si purifice apa care reprezinti aproape 70 cle procente din corpr-rl ior. Dar de ce ajunge slngele si stagneze? pr_rtem privi aceastastal'e ca o stagnare a emofiilor. apa .zi. clnd emotiile i1i circuli prin intregr-rlcorp. Honeopatia a ap'irut in Germania in prima iumitate a secolului al nouisprezecelea.clin trupr-trile celor-bolnavi stagneazi. Clncl slngele nu mai cilculd. Deci.

detectat prin mijloace fizice' iar apoi a descoperit ci soluqiecliluati aveaacelaEiefect asupra pacien[ilor aceastd ca qi n-redicamentulnediluat' La un an dupi ce a trimis rezultatele experimentului siu revistei britanice de gtiinqi Naftrre. Sd intelegi apa inseamn?i sa intelegi Cosmosnl.insd aceastdsugestie a intilnit respingerea categoricd a comunitdlii medicale. am citi o poveste cle proporlii epice. in sfdrqit. laolalta cu comentariul ci acesterezultate sunt indoielnice Ei nu sunt dovedite practic.lb$anqa 10r. substan(a nu mai existd in apd.PROLOG PROLOG o cantitateinfimn de plumb in ga . Daci am fi in stare sd clescifrim aceste infomraqii cuprinse in memoria apei. intr-o mdsuri sau alta. Concluzia logicd este ci.in la I in acest stadiu. Totugi. doctor. aceeaqi.iinici nu se gXndeau sd ia in considerare posibilitatea ca apa in sine sd arba capacitdritdmdcluitoare. pe atat ffebuie sd fie L'tLL-tclrLrrc rrc 5a nrariti proporlia cliluirii.pentru a anrla informatiile uvL'vrv o'rtPLvrrrL despre sir-. Homeopatia afirmd ci eficienqa cre$te cu mirirea gradultri de clih-rare. omul de qtiinli francezJacques Benveniste a condus un experiment pentru a testa principiile de bazd" ale homeopatiei' A diluat un medicament cu api pdna la punctul ?n care medicamentul nu mai putea fi Deci apa are capacitatea de a copia qi ntettora informaqii.publicate. aceastd pentrll a-i ajuta pe oameni si-qi redobindeascd sdndtatea. insi catacteristicile substanlei se pistreaza in apd. la aceavreme. alcdtuincl neclicamentr-rl inpotriva otravirii cu plumb.o cantitatecuprirsi intre o parte cle sr.M-am intrebat multd vreme dacd ar fi posibil sd se giseascd dovada frzica a capacitdlii apei de a memora infonnalii . nrintrnile nattuii gi insisi viata.Am fost gi sunt ferm convins cd apapoate memofa $i pufta informaqii. se poate prea bine ca gheqarii de pe glob si conlini milioane c1e ani clin istoria planetei.(Lrn trilion) apa gi o parte la 10. incepi sd obserui lucruri m'irunte care pot duce la descoperiri de proporqii' 21 Am studiat apa ani lntregi.cd apa clinocean are nemoria fdpturilor ca1-etriiesc in ocean. am dus_o cu mine inapoi in Japonia Ei de atunci folosesc funcqie a apei. reac\ia este. in 1988. putem splrne. ai inima deschisd la nou. cle asemenea. inlelegerea faptnlui cir apa are capacitatea de a copia infonnalii mi-a schimbat 20 . Apa circuld in jurul globului. acestea au fost.ptome oln otfava. funcqia de copiere a infbrmaqiilor. viaqa. pe cdt cie concentrata este otrava in corp. ar trebui sd folosim informatiire copiate in api. Alta modalitate de a exprima aceasti idee este urnritoarea: in loc sa folosim efecnl substanlei pentfl-l a inlitrra sinrptomere. Dupd ce am fdcut aceastd descoperire in America. rpoteza expusi a fost ?ngropatd 9i uitati de atunci' De fiecare data cdnd apare cineva cu cercedri $i experimente care bulverseazd comunitatea oanrenilor de gtiinli. trecincl prin corpurile noastl"e gi rdsplndinclu-se in lume.existd oare o modalitate de a vedea acest ltlcru ctl ochiul fizic ? Dacl.

rl cercetitor gi incercam s5-1incurajez. Am fost entuziasmat c1nd cercetdtorul mi-a adus vestea. in sf2rqit. risplzitite.a Lln domenir-rdespre care nimeni nu sti:r nimic. clar nu nl-an] incloit nici o clipd cir vctm r-eusi. il scoteam la cini pe tlnirl. Acesta este doar unul din nenumdratele lucruri pe care le-am invaqat de la apa. AvXnd in vedere metoda pe care am folosit-o gi ceea ce anr aflat intre timp. in timp ce temperatura cre$te. Planul melr era si pun apd la inghelat pi sti fotografiez cristalele. in clipa urntitoare an ginclit: . cloui cristale cle zipad:i care si fie absolut iclentice. sd facem o fotografie. Astazi am o incipere frigorificd mate. Am rugat indati un tindr cercetitor clin cadrul companiei mele si inceapi acesta el.pLtr si sirnplu ptiant. infdtigarea tlrtllrol' fulgilor cle zapacla care ell cizut pe timp cle milioane de ani a fost merelr clifer-iti.. ii spuneam ci tot ce a$tept de la el este si facd tot ce ii std in putinld. Este in firea mea sd pr-rn in practici o idee nor-rd.. Nimic nll ne garanteci eforturile noastre vor fi. Tottrsi. Straniu.PROLOG Si lntr-o zi. Iar acea clipi a ?nsemnat primul mell pas ciintr-o aventuri intr-o ltrne noui. de vrerne pZini si putem fotogr-afiacristale. Ceea ce ne imagindm in mintea noastrd devine lumea noastri. chiar daci timp de doar cdteva clipe.r aceste ctrvinte izbitoare: .23'F) pentru experimente.-uto cu totul alti semnificaqiesi acelsra pentlll ci inirtra imi erzr cleschisi si receptiv'i mesajului sdu. gheata se topea repede. neexplorati." Desigtrr. tat gheaga incepe sd se topeasci. experimentele. Ceea ce gtii cu inima ta cd este realmente posibil. fiecare se va inftilipa drept unic". $tiam cu siguranti ci ipoteza mea era corecLi gi c:i experinrentele aveaLl sir reugeascd .. invdtasem acest htcru la scoala primari. este un nimcol ci am reuqit sd facem acea primd fotografie. am cleschiso calte l. tdrziu. insi totul a inceput cu acea prini fotografie.i ttit la a-istale. Primul rneu pas a fost sd inchiriez un microscop perfomant gi si mi r:it la apa inghetatir clintr-r:n frigider de btrcitirie. Aceastd scurti fereastri de timp ne ingdduie o privire intr-o lume care este cu adev'irat magici. Am aflat o filozofie addncd' ascunsd in ele.Nu existi. De obicei sufir cle lipsa perseveren{ei. Voinga noastrd face si se poati. deoarece ficeam fotografiile la temperatura camerei. Dupi doud luni de experimente. intr-un final. Cristalele se aratd pentnt nunai clouizeci sau treizeci de secunde. Ne-a h-rat o buni. bucati. insi cle data aceasta am refvzat si mi clar-rbitut. este intr-adevdr posibil. insi. insi Pimlnt PROLOG in fiecare seari. Fotografiile cu cristale pe care incepusem sd le fac s-au dovedit a fi extrem de glditoare in descrierea lumii. clin intAnrplare. . am reugit.Dztc'ipun apti Ia inp4hetatsi nt. Adevirurile Universului iau formd 9i devin vizibile. Apa ne ddruise fotografia unui frumos cristal hexagonal. am citit aceasti frazi ca si cum ar fi ar. ir care se poate la se inra gi unde temperutLua pdstreazd -5'C (.

cle clor pentt'u eplu'afe. Nr. Rezultatele ne-all uimit. apa expusi la rn:uzicaviolentd. Dar experimentele noastre nu s-all oprit aici. Trebuia sd folosim aceeaqi api pe care o folosisem in experimente anterioare' Am incercat prima oari cu api distilatd de la o farmacie.i c1ea face experimente inceptneri. Ia -20'C (-4'F).Pt'ostule"pe bucili de hlrtie 9i . Eforturile mele cle a fotografizr clistale de gheati .. a dat nagtereunor cristale delicate 9i elegante. ghefari sau cursurile superioare ale unor rluri . Unele se aseminalr in mocl eviclent. La inceput n-am avLlt habar ce fel de muzici si folosirn gi in ce concliqii si facem experintentul.sd punem o sticli cu apd pe o masi. bine structurate. dupi multe incercdri qi eqectiri.PROI. cea mai simpla . rluri sul-lterane.OG Sd vd explic cum proceclez pentrr-r a fotografi:r cristalele. Toate mostrele de muzic'i clasica la care am explls apa au reztiltat in cristale bine formate..la fel de implicat in acest proiect ca gi mine . (Foloseam cite o suti ?n primii citiva ani).s-an format cristale intr-egi. insa. am ajuns la concluzia ci cea nrai bltni tletodd era. 3. incliferent cle uncle a provenit . PROLOG Stiam ci era posibil ca vibraliile muzicii sd aibi un efect asupra apei. Iar intr-o zi. in schimb.a produs cel mult cristale fragmentate si diforme. o gralioasi odd inchinatd frumuselii. lntli m-am uitat la cristalele apei cle robinet clin localii diferite. Pun apoi vasele intr-un frigicler la inghetat. Totugi.Ia s'i veclem ce se ?ntlintpla claci expunem apa la muzicd". Desigur. expundncl-o la volttmul la care o persoand ar asculta' in mod normal. uneori nici nu se folrueazi cristale. Simfonia numirul 40 a lui Mozart. rezr-rltatul este nicioclatiracela de cincizeci nu de cristale aseminitoare. cu acorcllrrile sale luminoase gi clare.rbitor de muzici. Sttrciiinci n-roclul cle fomare a cristalelor. iar in trnele tipuri de api nll s-all forntat deloc cristale. transversale de aproximativ un milimetru. Simfonia Pastorali a lui Beethoven. aga cd am aprobat ?ntru totul acest experiment neasteptat. 10. ne-au sttrprins prin minu[iozitatea adorabili a structurii.nlr s-a format nici un singur cristal intreg. Apa de la robinet conline r> dozd. cu diferite caracteristici. Apoi ne-zrnrglnclit ce s-ar intimpla daca am scrie expresii satt cuvinte ca . Iar cristaiele formate in urma expunerii la Studiul in Mi major al lui Chopin. copil fiind. pentru tlei ore. a avut ca rczultat cristaie frumoase.y-meta1. altele erau cleformate. probabil. Pun cincizeci de feh-rri cle api in cincizeci cle vase Petri diferite. Cristalul apare cdncl ?nclrepti o lumin:i deasupra picaturii de gheali. gen hear. in apa natlrrali. si dea roade. a\tlsesem chiar speranle de a deveni muzician de profesie. Apa din Tokyo a fost un dezastru .. Op. care distruge complet stmctura apei naturale.din izvoare naturale. muzici.a venit cu o proplrnere jesiti din comun pentrLl clomeniul nostrll: . Eu insumi sunt un ir. tAninrl cercetitor .Mttl1umesc" . intre doud difuzoare. ne-2lll clat seama ca cliferitele feltrri cle api dau nastere la cristale cliferite. Rezultatul este ci tensiunea suprafetei formeazd in vasele Petri picitur"i de gheati.

Vibraqiile cuvintelor binevoitoare au Lln efect pozitiv aslipra h-rmii noastre.rlui .9i ntl in micd nrisurd . iat acliunea de a rosti cuvinte are puterea de a schimba lumea. ceea ce era scris. din acea clipd. Ne simfeam ca nigte exploratori ce pornesc intr-o cilitorie printr-o jungii neumblati. fizic. Apa expusi cuvintr. acum nu am putut vedea niciodatd.iubirea gi recunoEtinfa" il pot avea asupra lumii. sd prindi inqelesul .nd cea expusi cuv2ntuiui .. . pe c2..iubire qi recunogtinli".citi. Experimentele ulterioare au ardtat cd..a proclus cristale. frumos stl'uctllrate. ne-arn dat seama ci urcam treptele spre o inqelegere a adevirurilor profunde din Cosmos.y-metal.se fomrase prin exptlnerea apei la cuvintele . in general.i si igi schimbe forma in mod corespunzdtor. in orice caz. Nu pd.. $tiam insa din experimentul ctr muzica ci se pot intimpla lucruri ciudate.Prostule"a produs cristale aseminitoare celor din apa expusi nuzicii hear. am Iucrat ani intregi ingrijincl bolnavi. se spllne cI cuvintele sufletului existd intr-un spirit numit kotodanta sat spit'itul cttvintelor. intr-adevdr.. adicd. Apa m-a invilat despre gingigia sufletului uman 9i despre inpactul pe care . efectul cuvintelor pozitive.. Pe misurd ce ne-am continuat experimentele in fotografierea cristalelor. iar cristaiele revelate in apd sunt ca o poartd citre o noui dimensiune. $i cu cAt vicl mai mulli oameni suferind.. diforme gi fragmentate.Fi-o !" de-abia dacd.iar acest impact ne poate afecta . ttn suflet sdndtos se simte foarte comod ?ntr-un trup sindtos.Mulqumesc" format frumoase cristale a hexagonale..reasd aibd sens ca apa sd poatd . Pirea cd apa sdrbitorise 9i iEi aritase bucuria creind o floare deschisi. pdnd. Cuvintele sllnt o expresie a sufletului. lucmrile merg nai bine cdnd sunt folosite cuvinte pozitive. Era atdt de frumos incAt pot spune ci. PROLOG imi aduc aminte in mod special de o fotografie. cu at6t mi conving mai mult ci boala nu este doar o problemi individuali. Cu toqii gtim ca vorbele au o influenla imensd asupra felr-rluiin care gindim 9i simlim 9i ci. mi-a schimbat vla\a. 27 Cdncl incepi sd inveli despre api este ca gi cum ai descoperi modul in care funcqioneazi Universul. in Japonia. $i este foafte probabil ca starea sufletului nostrll sd aibi un impact covirgitor asupra apei care alcatuieqte 70o/oclin corpul nostn-r. pe cind vibraliile cuvintelor negative all puterea cle a distruge. ct tezultatttl unei deformiri a societdqii ca intreg.. Persoanele sin'itoase fizic at de obicei gi o stare mentald bund. apa expusd Lrnor expresii pozitive ca . Din dorinqa de a a|uta cat mai mulqi oameni cu pudnli si-gi pistreze sall s'i-qi recupereze sdndtatea.PROLOG gi le-am infdgura in jurul sticlelor. cu cuvintele inspre api. insi apa expusa unor expresii negative ca .Hai si o facem l" a dat nagtere unor cristale atrigatoare. Era cel mai frumos gi mai delicat cristal pe care il v'izusem pini atunci . Lectia ce o putem inviqa din acest experiment are de-a face cu pllterea cuvintelor. Rezultatele experimentelor nu ne-au dezanagit.corpul.

PROLOG Daci ntr facem ceva in leg:rturi cu lumea diform:i fir care tr:iim.t chiar si a unr-risingr-rr suflet se intincle in hule.iultire .rl apei pentrll noi. clifctrmitate'. c1eci. Mai clevrenle alt] sptLs cli pllten defini fiintele ullune ca fiincl apa. Povestea apei pol'neste cle la fie'care celr-rlI inclivicluala. aEa cd m-am decis sd public fotografiile cristalelor de ghealI.rn fei satr altul..r frtrmos. Cnnoagteticleja r:isptrnstrl.cel produs cle . contribuind cu a picitura noastri inclividuald in acest ocean. Care sunt.. chcir ar fi cu aclevlrat a$:r.rpa am pornit in aceasti aventttra ce $aseani incleh-rngaqi 'lnqelegelea . presupLlne Se ci pe aceastase baz.cliforntitlitile luruii ? Acestea sunt clifrrrmititi zrle sufletr-rhri5i asemenea clifomrititi iru r-rn mare efect asupra Cosntctsului insr-r5i.iubire si lectrnogtinfir''. Existi o s2llvaregi se numegte .Iubirea si recunogtinta"sunt ctrvintele care trebuie szi fie lnclrunritorii lumii.rm trebuie si ne tr:iim viaqa. numl'rnrl celor ce sr-rferi cle lxrli fizice nr-r va sc:iclea.ri sufletul rinit. la ch. avlncl ce a rezr-tltat un impact en()l'lrt asllpn vie[ii mele 9i a multor altora' Prinra oard mi-am publicat fotografiile in 1'999.Vrea s:.i recr.mai este speranti. Dar nu e totul pierclut . intr-r. pafiicipdm la formarea societilii..eazir toate religiile clin h-rmesi.rrdin aceasti pefspectivi nott'i.. insd a prodlts o ttncli intr-ttn val care s-a intins la nesflrqit. Vrea szi fie fie clt se poate cle frunros. Pinrintnl este in cIr-rtare. vei incepe si vezi lucrttrile intr-un mod inedit' Feluritele evenimente ce se clesfdgoari cle-a lungttl vielii unui om sllnt evenimente reflectatein api. clactinu putenl tirml'ich. Am vntt ca un nttmir cdt mai mare de oameni s:i aucld mesair.rnorstinta". Am convingereir apa clin persoanele care se uiti la fotografiile cu cristale isi va schimba forma. Acest gest a reprezentat cloar o picatr-rr5infimd. ci CAPITOLUT1XTAI Din ce este alcetllit Universul ? faptulr-rica slrnten in esenld apd este I cheia pentl'Ll dezlegarea misterelor Universului' Reexaminlncl lumea clin ir./\' 28 29 . rezultincl in clifornritati globale. pentr-Lt cuprincle intregul Cosruos.oie de legi.rziasm si ca mine c/incl aur triit clesfisurareaacestei clraure. Apa ne invati foarte clar cr. Indiviclr-rl gi societate fotmeazd Lln ocean imens. Si am clescoperit cel mai fruruos cristal clintre toate .Sper ci a veti siurti aceeasi nerirltclare$i aceiaSi entr. intocmai precLtll () picittrra intr-un lac ce procluce Lln trenllrr cle unde care se intincle la nesfirsit. nu am ntai arrea ner.

Acest album cu fotografii a devenit o picituri infimd. Pirea ?ntr-adevir ci picitura din lac devenise o undi ce se extindea rapid. Pregitind fotografiile pentrll publicare. le-am impachetat pentm vreo sutd de prieteni gi cunogtin[e care igi comandaseri exemplare gi le-am expediat. CXnd am primit cirqile in forma finiti. pentfti a prczenta cristalele oamenilor din intreaga lume. sd vizitez acele tiri 9i si lin conferinle. fotografiile qi muzica le pot avea asupra apei. Refuzurile nu mi-au schimbat hotdrdrea de a-mi publica fotografiile. mai tdrziu. Australia. oamenii din intreaga lume chiar au ajuns sd vadd cartea: Shizuko Ouwehand. aga cd am apelat la o companie de traduceri pentru traducerea explicaqiilor in limba englezi. Anglia. Voi ingivd vefi putea vedea clar efectul pe care cuvintele. iar ca urrnare am inceput sd primesc invitagii de la persoanele care vdzuserd fotografiile. rar unele din cea de-a doua coleclie de poze numitd Meniele Apei II. in aceqti $ase ani se strAnseseun munte de fotografii ce zd. degi mi-aq fi permis se tipdresc fotografiile gi sd le introduc intr-o cafie.MESNELEASCLI/. am cdutat sd le agez intr-o oarecare ordine si. dar am decis. dar nimeni nu pirea interesat. Olanda.zut o poveste desfigurdndu-se sub ochii mei. dar imporlantd care a prodts un val ce se intinde de atunci in lumea intreagd. avea sd-mi fie traducdtor. Ag vrea sd prezint aici doar o micd parte din fotografiile pe care le-am fdcut. Unele dintre ele se gisesc gi in lucrarea Mesaiele Apei. pur gi simplu. DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? Speranlele mi s-au ldrgit repede. Germania. Canada gi multe alte gdri (printre care Ei Rom2nia). Aceste fotografii au fost vdzute de iaponezi qi de oameni din intreaga lume. aga cd am hotirdt si le public eu insumi. Pietricica pe care am 11 Aceasta pdrea o piedici grozavd. Ei le povestiserd prietenilor $i cllno$tinqelor clespre carte. ficdnd asta. Statele Unite. Din fericire. a trimis cartea unor prieteni din Europa gi America. mulqi dintre aceqtia mi-au trimis scrisori cu pirerile gi gindurile lor. o femeie care.ceauin biroul meu. iar celelalte fotografii au fost ficute special pentru calrea aceasta. am vd. si nu-mi fac griji in aceastdprivinqa. sistemul lestrictiv de distributie din Japonia nu mi-ar fi permis si-mi vind cdrqile in marile llDfarl t. Din momentr-rl in care arrl hotirlt publicarea fotografiilor. iar apoi am vrut ca oamenii din toatd lumea sd afle ce con[ine aceaste cafie cu fotografii. chiar zece exemplare gi le-au impdrfit prietenilor. iar aceia spuseserd mai departe. Am inceput si prirnim noi comenzi de la persoanele care igi comandasera deja exernplare. Italia. Oamenii cautd o cale prin care sd dea un sens acestei lumi a haosului in care trdim. am fost binecuvlntat cu ganse de a vizrta Elvegia.gi minunati. a inceput si se ?ntdmple un lucru ciudat. Unii au cumpdrat cinci. 30 . Am inceput si inqeleg cd fiecare cristal in parte incerca si ?mi spund o poveste mdreatd.SEDrN APA neobignuiti. am vorbit cu mai mulqi editori despre ideea mea. Totul pdrea si se ?ntdmple chiar la momentul potrivit. De-a lungul anilor. La pulin tinp dupd ce anr trimis primele exemplare. Mi-am dat insd cur2nd seana cd.

vorbele si glncfrrile all putel'ea de a transform:t apa qi alte substanfe . cal'e acuil a incepr:t si se intoarci la mine.tin[:i Acest cristal este absolut perfect.gi anllme ci.i recr-rno. sd pari ct religie szrlr o filozofie neobisnuiti.rvintele il au asupra formirii cristalelor cle gheaq:i. (Textul continuzi la pagina 65) Am inf-isurat in iurul r:nei sticle cu apit o bucat'ir de htrtie clactilografiati cu urmltoarele expresii salt cuvinte indreptete sPre aPi.JELE aruncat-o in lac a cfeat intr-adevir un v:rl mare. i Ir tl I I Iubire .gi aceastain cir:da faptului cd aceastdiclee . vielii in ?ntreztga ll 12 . ceea ce aratir ca sr-rntesentiale fen<>menului ir-rlrirea gi recuno.stin[a naturi.. Am rimas surprins sa v:id ci atiit de r-nulti hrme a fost impresionatd cle efectul pe care energia con$tiinlei Llmane gi cr. intr-adevir.I-am ardtat apei diferite cuYfurtc ASCUNSEDIN APA MESA.poate.

.| :r. #j $.lt "'.: W. .

. .' : . i lil 4:1 t ..\ L'..

:a:.' i:. w 'i'::1.. . .

.Egtidriiguq5" a produs cristale clrigufe..Apa cdreia copiii i-au spr:s . in schimb cuvAntul . 4l . precunr gi o fotografie a unei rnostr€ de apd neluatd in seamd. Copiii all rostit cuvinte cliferite in fala c2torva sticle cu apd.Proasto"a avut efectul opus celui anterior..Un experiment fdcut la o qcoali primard Acesteasunt unele fotografii fdcute dupd ce copiii de la o gcoall primari japonezdi-au vorbit apei.

"q: Aceste lbtografii ale cristalelor ar: fosf thcute unor llostre cle api. intr-o imltginc. Se pare cir principiile Cosmosului nu lin cont cie dif'erenteie clintre limlti. expuse cuviintr"llr-ri .Costttos"in limitile japonez:t.-: {.ar. eng.i germani..rs englezi) (in I(ostt-tos gcrttranir) Cele trei cdstale se aseatnini.{.:r€-{..fl$ .lezd. . epll x lost exprlsi unei lbtografii a PiuniintLllui.+": } irrIrit is."qF$stlcr5{. Cosmos(in japonczi) (in Cosnx. avincl contururi clare.

.rl difuzoare. llcctlroven: Sirlfonia a V-a - destittultri" . ie$}. cr.Pctslorctlcr Nluzic:rlui Beethoven a dat na.i {.i forme lanteziste ce proclttc ltn efect terapeutict.rpa ce sticlele clr apl an lost a$ezatelntre clor...i gaeg"cgiil.tle cleosebite.tere unor crist. riaiaiirr+p*ii..Simfbniot Reetlrovcn: Sirrfonia a Vl-a - . l5 .e: s*..rmr:lte cletalii .E.3}tiu..E *:Ssa{-$ {:${ff {"::.{ J' Fotografiile cristalelor ulnirtoare au fost Iicrrte ch.

fl' " "% '.... L lf ..ffi:l il::r4r4'r': :t+h+ ' .] . r'.. ".. ii* : .*911. ..... rdtl.j t _=+ '':i. :iu. ..irn-" ib .a.

.

.

.

.

Televizor ComPuter Mostrele de apd din stinga. tmalinile atatd ci e nevoie de moderalie in folosirea televizorului qi a comPuterului.. care fuseseri expuse . au format cristale mai completedec2t mostrelede apd distilati. 57 . din dreapta.i apa cireia i-am ardtat cuvintele .iubire $i recunoqting:i'iau fost agezate lingn televizoatel computefe gi telefoane mobile..Hfectele ddunfitoare ale undel*r electr*rrnasiletice Mostre de api distilatd .iubirii gi recunogtinlei". Alte mostre au fost incdlzite in cuptoare cu microunde.

tt " .+' -'E""ft *' .

:-. lt llrtl"[ ca Llll chip clelirnnat.rn:i 1rr scllrt tilnp inaintc 5i clLrpa cLltrenrllr. itlrinte cle rrrgieiunc. aplt exprrsirnuurcluj ArttatellLsr-r in scxtreiuiShinto).:.: l :.i in apa sulrtcr:.i clupli_cfLcturlrelr rrrglrcruni llrc rrnei lrrrclislt: tlullll(tLl1t( )llfe S t l i n c lc L r l l r q ai n s p l e l l t r ' . sLtlcrincl. un gi - ry Aplr r-u-tiri inrrinte. ':i': '' . iar c'ristah-rl lirnrat clupri rurgliciune' pare (':r o lLtnrin:i cc strilucelte (lin glrllrxie.rni. l)r'imul cristal. r r n l ) r c ( ) t x r c l ) e t l t t ( ) t ' u g l l c i u t t ( ' tirnlicluitoure.clelflni . in aplr clireilt i-au Iirst er-rfuteintlrgini cu cercuri clin lunLrri.|: :ti .l ln plrginilc unrrirtoaresiuntprezent:tle I'otrrgrullilccristltlelor firrmute rrstf'el: apa unui lltc uncles-eu lricr:t in (zciq:r lLrgr-tcir. i ::.

i ri .:'.

iar cdteodatd vdd chiar lacrimi in ochii lor.DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? in timp ce unele feluri de apd. parcd pentru a ne spune ceva despre cotloanele intunecate din suflet. Am descoperit ci o singurd picituri de apd poate avea diferite efecte de undd asupra unui individ. si gin o prelegere in Elvegial a re^clionat la fotografii exprimindu-gi sentimentele astfel: Putem vedea minunea din fotografiile cristalelor de apd. Manuela Kihm. parci pentru a simboliza toatd fiumuselea acestei lunri. persoana care m-a invitat printa oard. cristalele formate in alte tipuri de apd erau diforme sau nu apdreau deloc. folosesc diapozitive pentru a ardta fotografiile cristalelor de gheagi. Aceasti trezte a congtiintei are loc aproape instantaneu. au produs crisrale sublime. Un alt participant elvegian a reaclionat astfel: Prin intemrediul fotografiilor anr plrtut vedea energia con$tiintrei gi a cuvintelor noastre 65 ci . congtiin[a noastrd face un salt rapid. Deseori aud oamenii trdgdnd aer in piept de uinire. Ca urmare. aceastd schimbare. Faptul cd lucrurile pe care le-am gXndit gi le-am simgit pot fi vdzute acum cu ochii nogtri accelereazi. Reacqiilela aceste diapozitive sunt dintre cele rnai variate. Cdnd qin conferinqe. cu propriii nogtri ochi.

cale plin ca1'e xcexsti energie inefabili ziliti.rade azi gtiinqa mecanicii cllenticre aclurite.ir-r. in general. acest f'apt. Va puteli intreba.se afli toate in vibratie. Nu creclem ceea ce nu plttellt DlN CE ES'|E ALCATTI1T tAIIVflIsTiIZ cleschicle con$tiinta necesatit pentrLt in[elegelca aclevirate a Universtthri si a t'olltlui nosttr. . pietrele. ci Cristalele de gheala strnt legate strins .intelor. fcltlrate At'e Apa este oglincla surfletr-th. betonul .rCL/t/st. Tot ce am cle spr-ts in eceestal certe se btzetzl este plincipiltl fttntlaurental al Llnivet'sttltti..ri pentnt care cristalele cle gheati le-au rrorbii atiitor oanteni.ri. $i pe flecare obiect igi ploc|-rce proplia cere este orclinii insi cristalele cle gheati ne arati totul .truritorltl h-tcl-t: Existenta inseanrni viblaqie.u a-. niisterioasa Poate fi expt'imat ln cioer trci cuvinte. Cincl descolupllnem ceva in ccle mai tuici courponente. Aceestd informa{ie este cle-a clreptlrl nrinunati mocl unic. intleglrl Univers se afla intr-cr stare de vibratie frecvenlJ. TlI rrn ciliroI jelttlncz I scris: trnic'f.i clot'ecli tcttr-r1.opt-ili pentl. oricine poate si incerce experimentele pe cont pr. nou.t eici.tri.Dlti A1'A poate tfansfornra lucr. Folosinclu-se cle aceasti ntetocli.sil. ci S:i ne it-rcl-ripr-rinr v-aqi ptttea reclltcc trttpttl la o re. Existen{Lr inseantni vilv"tEie'/ Cltier si ntastt eceaste? Scattnul ac'estit? Ttupul nteu ? Cttttt pcttte si fie vibralie tot (-eea ce pot t'eclea. iar prin aceasta pot sinti inlportanta sufletuh"ri gi a crtr. insi in zir.iltratiile cle glieali.tiir-rqa ii conferi apei capecitatea cie a t-eflecta ce se ef'la in suf'letele oanrenilor'i Pentn-t a rispltncle la acreasti intrebare.i permanent cie suf-letul Liltltn.i etinge? Este intr-adevir grelt cle ct'eztlt ci h-rclurile pe cal'e le poqi apLlcrain miini gi exatuina . Anii cle cercctlre r ellei rl-t-lttl invziqat ci acesta Apa ntr este cloer o sr_rbstanqi intre snbstanqe . vreaLl intii si tni asigttt' ca infelegeli r. mr-t1te fiinqelor ttlllanc.i singr_Lre poate fi veclea.I.lucrttri ca letlnr-tl. ilr aceasti cheie poate nlateria ntt este altceva cleclt vibraqie. ?ntregii fl'i.a tlotivlrlr. Clnci reflectez asLlpl. din a apei cle a pr-rrifica si c1e a cla viaqi alr un efect in formarea cristalelor.TESAJELE A.te cheia citre misterele Universuh-ri.l. lttlcle tot ce exista sllnt particllle .t-rr.ea este folta M-a ajutat si clpacitate vieqii in natura maiestuoasi. sllnt cr-tvinte foarte grer. si impresictnantj intr-trn mirir-ne nricroscopicir . Pot veclea ci suflettrl.i trncle. intritn rnel'ell intr-o h:tle Lizari. chillttri.stitr ci aceasta s-a intiniplat clin cauzi ci in ele se gise..i cd a[i porni intr-o cxplol'afe pentrLl 66 .t cle inqeles. insit pentrll cei care ntt le-att ar-tzit nicioclat. Ce anltnte prin aclaptarea apei la cc..nu mai e vorba clesple a creclc slll a avea incloieli. Aceasta este pllulil . sentinentele .tlizez.i cere le putem veclea pe cr-r ochii no.

Din ciipa in clre e intrat in caureri.. Aceasta nll se aplicd doar obiectelor fizice.tri cle . Fiecare dintre noi ate capacitifle senzorialenecesele pentftr a simqivibraqiilecelorlalqi.nra acestor gi electroni gi a orltiteior lor ii conf'erir fiecirei snbsnnqe un set specific cle frecvente r.t Initttii: . insi trebtrie si inqelegem ca acestea nu sunt evenimente negative.ibrationale.din inconjr-rrat de o uncli ce se rote5te fir.rvLrt cluntneevoastri o expelienqi asenrin:'rtoal-ecll . ier.Tot ce poate fi \. locatii uncle afacerile au succes 9i locaqii care ptoclttc fericire.irglncliti clac:i nu cLlnva ali '. Confornr Heny. s1-r:lIir-rl este inchis ca intr'-un tnr-rlaj intrrnecat Si rece. incliferent de sultstanqi. ci 9i feluritelor fenomene ce au loc in hrme emit. prietenoasir si clescl-risi. in orice ci.i r-rmeli incorroia(i. Si fiintele Llltlane se afli in vibraqie gi fiecare indivicl vibreazi la o anumiti frewenli tmicd. pur gi siurplu. ? Care ar plltea fi cauza acestei suferinqe Poate o inim'i frdnti.-enit gi vezi o expr-esie pos<rrrroriit'i . a fost valiclati Ochii no. nimic nll este masi soliclit.. insl din paltea cltiva cate face riu va porni o fiecvent'i intunecati gi maleficd. Cineva care trece printr'-o mate tristeqe ve cmite o frecvenq'i a tristeqii. Nr-rr-nirntl for.i ftrrtuni.ti chipul noului r. cr-r r> r. Prive. fiecare aton'r fiincl lrn nucleu ctr electroni ce se invlft in jun-rl lui.rz.. dc aselllenea. in locr-rl cilclLrrii care uniltlea inciperea. o schimbare in energia din atmosferi are ca Llrmare fr.i TINIVERSLIL? DIN CE ESTEALCAI-T]r7' aratiaca gi cum viaqa l-ar fi extenrtat.itezi increclibila. atmosfera este calcli.Pj{ ILI-:SA. frecvenqespecifice. Aqi rreclea in scr. Acelagi principitr se aplica obiectelor 9i locurilor' De exemplu. Aqi clescoperi ci.rrt tinrp ci orice hrcrr-r nll estc elcirtlrit clin altceva cleclt clin atonti.las rispr-tnsttl pe seama dumneavoastri. Daci ne glnclim la cantitatea cincl in cind.IELE a clcscoperi secletele acestlli univers nLunit t'iinti untuni. $i se prea poate ci ali auzit de o bijr'rteriecare aduce nenot'ocire posesorilor sttccesivi.izut nLt are forlti.i aceasta: Stati cle vorbir cr-rcineva intr-o cameri. obsen'aqi o schimltare in atmosf'eri. Sutrt btrclistti a intelepciunii si . rostitti cu secole in untri Btrclcll-ia. Pntenr spllne acnnt cir aceasti cle citre pot veclc:i obiecte. vezi pe cineva care 69 . Existi cloar nucleul oprire. existi locttri ttnde att loc frecvent acciclente..esbingyo.care si vibra(ie . insli nlr ltot l'eclea vibratii.iar cineva care igi trAieqteviala clin plin va gi este mefell br-tcttt'os emite ftecvenqa cofespLlnzttoare' Cineva care ii iubegte pe ceilalgi va enite o frecvenld a iubirii. ial acllnt. Totul se afli in contir-tr-ri nti.tiinta tlocletni. ciuclati contraclictie. iar ce mr poate fi viztrt are folnri". as vrea si r.Apoi o altu persoani intli in camerl. o gregeali la locul cle mttnci sar-tcloar un clezgr:st general pentru viaqa .llgere . Vreatt si vi gincliqi la motivtrl pentrll care s-a schimbat atutctsferaclin cameri in momentltl in care s-21deschis r:$a. O energie intensa va procluce cataclislre.ASCLAIU! 1)1N .

e un lucrr-r bun cli ur. cle.atie FaptLtl ca t()ate se afli insearttnd. ri veti largi inqelegerea clespr. r'ai cler. intr-o stere cle vibr..i fiecare t.i esenqial lunlea clin afari.ice . cle asetnenea. intr-adev'ir.echile noastt.apa il pleia intr-o fortni specificd' (Aqi ca vibralie gi explimi rnesaiurl putea privi literele ca Lln cod vizr"ralpentrtl expl'inrrcrt cr-rvintelor). acllrni.ttne. receptol cale sd-l asculte: intotdeatrna exista Ltn lltaesrl'Lt apa. probabil nll alll pLltea doruri noaptea.e 70 .l ALCATUIT UNIVERSTTL? D.i care strgneazi sLlnt risiltite gi. Pe'tru . in general.e cir aucl l.e.atat de sensibifi la flecvenla specific'i eurisi cle lr. Rlspr. Toate luclurilc se efli in viltr. clntincl |ezultatlrl este ci vilr|aqiile negative . Clncl i se aratd ltn ctlvlnt sct'is. inleleglncl aceasta.rnirrer-s. Asta nr-r inseantr-ri ci putem auzi or.rvintelescrise pe hirtie gi aritate apei ? insegi cuvintele scrise emit o vibralie specifici pe care apa o poate simqi.sec. ci'cr oa'renii se si clansincl. puteul sp. 71 ar ttebui poirte sI fint recuncisc:itori pelltrLt Iirlgerc si fultuni.e l.alie .re le face pliicere si se intilneasca si si sirbit.i cxe'rpiificar. Sunetele ca meloclia proclusi cle o voce ttmani la o inurornlintare br-rdisti creeazd o frecventi tdmdduitoat'e.r cral'e este lstfcl all aceste lin-rite . cit foate cl.rzici 9i cle ce s-ar ajunge la cle rezultate complet cliferite in fr-rncqie cttvintele rostite sau scrise la care apa a fost expttsi. De fllpt.IN CE ESTE neLltl-alinti. Permiteqi-mi si vd rog sd va glnclili cle ce formarea cristzrlelorar fi irLfluenlati de mr. clin nou. pLlfiancl haine cleosebite.tcltttl se afld in echilibrtt.i va cleschicle ochii citle lrrcluri pe cal'e nu le-ati zirit inainte .Aceast:i intelegere r. gi'cliti_l.i transfoluri aceste vibraqii intr-o formi ce poate fi perceputa cle ochiul Llnan.rl cd totul este vibratie. lrllense cle energie negltir-. Dar cttur ptlten interpreta fenotleur-tl cle formare a cristalelor ce sLlnt afectate cle cr.r.iar zrceste clescoperiri gi sentinrentc ii r. Muzica .sunet.1)1N itP.ilrraqiiale fericirii. Apa .r la faptul ci oer'enilor clin int'crga l'. Apa oglindeSte cu precizie toate viltraqiile produse in luure .lnclif-erent clacir puten] saLl nll si ar-rzi't sunetcle.i existi persoanc cl-ll-cse p:rr.lnsulse giseqte.eetz:-] suncte. sir pelceapi frecventc cirltrinse intre 15 Hz si 20.ne ci fr.000 Hz (LIz sau Heltz inclici r-rr"rni:irul cicluri pe .ri viagi slrf-letr-rlr.lucrnri pe carc le-eqi inghesLrit ltir-ri acum in strifr-rndurile conf tiinlei .si cr-tvintelerostite sunt villra{ie 9i sunt lesne inqelese gi interpretate cle oricine. Se sltune ci Lrlechea ontultri potrtc. bine gincliti .oglindeqte in mod eficient .ri vostfll.reasci iurpreuna.untlli cle ale trnclei t'epetitive). in faptr.. Iar atttnci clncl Lln sllnet este prodtts.altfel.ec'en(a particulari a tlltllror obiectelor l)oate fi interpletat:i ca fiincl sr-rnet.rbretzi la prcpria frecvenlu.'or clilui c-r nor.se crecazl r. Lumea naturalzieste.ocile copacilor si pot corrlrnica cu pler"rtele.

\.entde clifer-ite. o clata cu dezvoltar.e clectsebite.insertrna ci.'it ]libliei.rlui. in scl-rirnb. particLllcle cle apa se itnbini pentl'Ll a forura nuclettl ct'istalullti. pe clncl oanrenii triiar. clima eulr4rcani cu vfclne schinrbitoare . insi apa exllr-tsi cuvlntuhti . an c e p r L t a l i r s t ( . cli sLlnt elemente netirc.i cle a le transuritc celor. ni De ce slrnt atunci linrl.r cliferr 'rrrlt clc la r-r' loc la altrrl si fiecare tnecliu proclrrcc vibratii clife|ite. i Asta ar. cLtviute ca .J .i -fltrnr-il l]ltbcl' toeti lr'tmce Poete aceasta ne spLllle ci.J sr-rpr.I\/E.I tES. iar cincl nltclcltl cfeste' Iuincl o foruri hexagonala stebila.e 7. inaintee creirii I Jnir-er suhri. apa este preclispr'rsi si creeze fofma hexagonald. cltrpi firea ei.Cul'inttrl" e cl.ea ctrlttuii . locurile . Jepor-ria a1'e patnl an()tirtrlllri clistinctc.cln.ti. sr-rnetul r. . N.t. atr.j. u l i n t u l " .intu1".I)I'V -{1'].{ISL/I DIN CE 1.r in slnul natLrrii. iar acestea arr ir-rviqat epoi crrlrnre clin natr.Iecliul inc'njr.. 1 .i acumularca clc exlnienli.i ir-rstrlelc asietice cu climi r.errsensibili la frecr.eJt fiinqele Llnlene. si astfel lintba jaltoneza reflcctir tlcc:tsta cLl Lln fhruro. rezultatele au ftrst lamentallile' Nlotivul este cLl cltlr.rnrri anirnal trnrlrlincl pr. Potrir. se fot'meaz.i un cristal incottrlllet' Cuvintele recLtno1tin(i .Prostttle !" ntl existi ?n natr-tri.u.inte legate cle vl-ente. . deqi clifet'i.. a9a cir er..tnci cinci se fcxureazi ttn cristal iutleg gi perfect geotrletric. vot. apare Lln cristal cle api vizibil.i voce:l el'J nc(cs.atc cl-eeezi viltrl(ii clin nrtur. rezr-rltatr-rlcr-rltr-rriic1'e:rt.'e cle n. pr-obabil ltste ca accste incerciri sple un lintbaj sd fi fost sinrplc ntesa.i ale f'enomenltlui vie[ii.er-ic(r_ririi.i cr-t fenomenul pe care noi il nltmitlr viala' Ntt se fot'meazl cristale in apa cale a fost pcllr'tati prin ignorarea.rnui catela cllvirte. clar cind se grisesc irlformalii ce sLlnt in conflict cLr natLlra. Plrteur plesllpllne ci. r.. clistrr'tgincl r'r-se astfel ca apt) este epurati capacitatea inniscuti Clncl inghea[i a apei cle a fotua cristale' rpa.enqelc .{ l)al cc sllnt.ile nrrbite cle oanreni atit clt: ciiferitc ? E u. ineitlte cle vorbea aceea$i limbi. pr-rtincl cletectr ltericolul inaintc si fie luati pc ncpr-cgititc. cul'ir]tclc 7 Vechiul 'festsn]ent a f l t t t r i : .l ELE r{sc{ 1Al5l.CA7-T]I'I' liilrba folosita.i itbire alcitttiesc prir-rcipiile fundar-nentale in cach'ul legilor natLlrii . plincipiile ruecliile inconjltrdtoare funclanrentele ale naturii sLlnt aceleaSi. carc ernani Sr-rnetr..Prostltle !' sar-t altor cuvinte clegraclante a clat ltagtere nnor clistale rrizibil frinte gi diforme.bele ce insultit.uicr-incl.at.r.Nltr-rl1 r-rrnesc'.rl vintrrlui I LiN.se cle neturi. sunetul altci curgind. insi.i sr-tnetcle prorlu.5'fL: AI.capacitatea cle a inlclege acestc sultete .lalti folositrclLr-. crclte cle oameni.ol cle inleles chci lineru seanle clc f)ptril ci limba se inve{:i clin vibraqiile nrerlirrlui inconjur:'rtclr. in tirnltLrrile de clcnrrrlt. inclif'er. Alta cxltLrsi clrvintr.s lexic cle ctn. a legilor netr-lrii' Cind arn incercat si fotografiem cristalele din apa cle la rclbinet din Tokyo. r'ocabr-rlar-trl s-a clezvoltat.rnrcch . ilt firnc[. clir-rpartea noastLi. ei tlebuiau si sc apere. apa este itr arulonie clt natlll'a . Astfel. Inrerpl'ctarei-r pe cere o chlr t:u estc aceee ci . existx.in ier-bi .inesc 9i batjocot'esc sllnt cle oatleni. 1trccl cristale a us fruntoase in fonne geometric.tr:i.

ASCUI/.SEDIN APA MESAJELF: Este foafie probabil ca in naturi si apan doar vibratii de iubire gi recuno;tinfd, iar obseruarea naturii confimd aceasta.Copacii si plantele igi ciovedescrespectul reciproc prin felul armonios in care tr-d.iesc. Aceasta se aplici gi in lumea animalelor. Chiar si leii ucid doar clnd le este foame, niciodati clin intlmplarc. Plantele ce cresc la unbra copacilor nll se pl1ng, iar animalele nu cauti. si aibi mai mlllti mancare declt au nevoie. inrr-un afiicol din ediqia Martie-Apriiie 1989 a revisrei americane de stiinqi 27't Centuty Science and Technology, \Warren Hamerman scria ci materia organicd ce alcitr,riegte J. corpul Lrrnanproduce o frecvenqi care poate fr reprezentatd. prin sunet la aproximativ patfl_rzeci gi doui de octave deasupra lui do de mijloc (nota aproape de centrul claviaturii unui pian). Standardul nodern pentfti aceasti notd do este de aproximativ 262 Hz, ceea ce inseamni cd sunetul atin5{e?n jur de 570 de trilioane de Hz. De vreme ce Hz inseamni vibraqii pe secunda, aceastaindici fapml cd fiinqelerlrutne vibreazade 570 de trilioane de ori pe secundi, o cifri care clepdgegte puterea de imaginalie ;i indici un potenlial ascltns incredibil gi minunat. Este greu de inchipuit patruzeci gi doud de octave, ?nsi doar realizati ci frecven[a fiintei Llmane este fantastic de diversificatd qi incomparabild. Fiinqatimand are ?nduntrul ei un univers cle frecvenqe ce se supfapun, iar-rezultatul este o simfonie de propo4ii cosmice.

DIN CE ESTEALCATLIIT L]NIVERSUL? Clnd le vorbesc oamenilor clespt'evibraqii 9i frecvenle, md folosesc de ceea ce imi place sa nttnesc ,,teoria do-re-nti-fa-sol-la-si". Aceastd teorie simpli spttne pur si simplu ci frecvenqa oricirui lucru din lJnivers poate fi rezurnatdla gapte pa4i componente - do, re, nti, fa, sol, Ia ;r si. IJniversul este alcitr:it clintr-un numir nesfirgit de lucruri cle la cea rnai loasd la cea mai inalti frecvenqS. imaginali clapele unui pian ataniate in ordine, inceplnd de la cel mai jos slrnet. Daci apeEi clapele albe, vei atinge sunetele do, [e, nti, fa, sol, la 9i si. UrcAnd pe claviaturi ctt o octavi, de la un do la V-ar putea aj\Ltaslvi celilalt, fi'ecvenla se dubleazi. Cu alte cuvinte, aceastd dublare a frecvenlei impirqiti in sapte pirqi rezuitd in do, re, nti, fa, sol, la gi si. Astfel, repetitia acestor $apte sunete exprimi toate sunetele, de la cel mai jos pina Ia cel mai inalt. Dar ce revelagie se poate obline clin inlelegerea frecvenqei ca sunet? Cea mai irnportanti revelalie este aceea a rezonantei' Sunetele cu aceeagi frecvenqi intrd ?n rezonan\d..Ptttem inqelege aceasta folosindu-ne de ttn cliapazon, tln instrument in forma de Y, folosit pentru a da tonul unei voci sau pentru a acorda Lln instfllment muzical' C1ncl un diapazon este lovit ctl Lln ciocinel cle caucilrc, proclucdnd nota Ia, iar un cdntireq rdsllunde ctr Lln sllnet Ia, cliapazonul 9i vocea produc o ttndi sonori de frecven!5 unici. Aceasta se nLlme$terezonanti' Cand
75

74

\TESAJELE ASCL]NISI' DIN ApA una ctintre pirli prodr_rceo frecr,-enli, izrr cealaiti pat.te rdspuncle cu acelagi slrnet, ele intra in rezonanti. Se spllne ci ce se-asearuini se-adr-rni, aga ci s-ar par.eaci vibraqiile se arra:l gi interaclioneltz:t intl.e e1e. Printr-o observaqie atenti veqivedea ci acest fenomen se intimpli peste tot ?n jurtil r.ostrn. Un cline ce se plimbi pe stracli probabil cd nu ie r.a rispuncle altor animale pe linga care trece, ?nsi poate fi fbarte sensibil ia un ciine cle pe cealahi parte a s.aizti. Ciinii trrli adesea cind ar-rcl sunetul unei sirene, iar aceastaal. putea fi, de aseiltenea, un tip de rezonanli. aceasta ;i in relaqiile clintre oameni: persoanele cale prctcit-tc frec-u.enqe asemir-ti.toarese simt atl'ase unele cle altele, rezultatul fiincl prietenia. Anumiqi oameni rimin indiferenqi turii f'atd de ceilalti, indiferent cit cle apropiali er fi ftzic. Torugi, claci. ct per-soani pe care n-o sintpatizezi intli ir-r contect cLt tine, iar tr-r reacfionezi, aceasta,rle asemenea,inseamni ci intr.i in fezonant:eintr-un annntit rnocl cu acea persolni. Cel mai nrare secl'etal artelor trlartiale japoneze este numit ,.victctriafdrl lupti''. Accasta inseatnni, in esenli, a evita si intri in rezonanld cu inaruicr_rl. lupqi gi si Si cl;tigi inseamn:i si intli in rezonan[i cr_rinaruicul, iar astfel nivelul relaqiei este foarte scli"zr_rt. Cincl fi'ecr.'en[elesr-rntfr-rnclarnental inconrpatibile, ele nu pot intra in rezonanli. Nu plrtem eccepte ceea ce este funclarnental clif'erit cle noi insine. intilnim

ALCATL]ITL]NIVERSL]L'/ DIN CE ESTE in orice caz, este interesant cd poate exista rezonen\d chiar si cincl frecventele nlt sllnt identice. Aceasta se intimpli, de pilda, cind frecventa se dubleazi. Intonarea la pian a notei la, h 440 Hz ;i a aceleaqinote 1r cu o octavi mai jos, Ia 220 Hz, produce Lln sllnet ce risund foarte plicut; la fel, dace la sunetul de dt'epazon rispundem prin intonarea aceluiagi sunet cll o octave mai jos, rezonan\a va fi, de asemenea, una pldcutd' Cind cliferenqacle frecvenld este dubli, cle patru ori mai mare, de opt ori mai mare $.e.m.cl.- sau la jumitate, nn sfeft etc. - rezultatlll este rezonan\e. Principiul acestei legrituri ?ntre frecvenle se extincle la infinit. Indiferent cit de indepirtate sunt frecvenfele, rezonan\a va exista daci una dintre cele dor-ri cifre este multiplul celeilalte. De asemenea, plltem spllne ci pentru fiecare sr-tnet,de la fiecare nivel, existi cite Lln sllnet rezon:lnt, il celelalte niveluri. Daci stim sa ne glnclim, oantenii se simt atraqi de Hristos, cle Br-rddhagi de allii care eluit un nivel inalt de vibratii, dar, de asenlenea, ne simqim atra;i de speqa joasa a renega{ilof societilii (cum sttnt Bonnie si Clyde). Pare o inconsecven\i, dar se poate explica prin faptul cd oarnenii intrd in rezonanfi cu altii la niveluri cliferite. Este posibil ca aceasti clihotonlie sa facd parte, in mod nattlral, din viati. Pentrll o mai bund inqelegerein acest donenitl, am putea si ne gindim cum sd interpretin, din pclspcctiva torte

76

MESAJELE ASCU /5t DrN APA frecvenqei vibralionale, fenomenul indragostirii clintre cloua persoane ? Iubirea este Lln tip de rezonan\d. De exemplu, daci aveli capacitatea nivelului de frecvenli 10, veti intra in rezonan\d cu alfli de la acelagi nivel sau, poate, gi cu cineva de la un nivel putin mai inalt, sd zicem 12. Clnd oamenii intrd in rezonanga gi se indrigostesc, acegtia ajung la cel mai inalt nivel a\ capacitdgii lor. Dacd o persoana ctr capacitatea 10 care, pdni atunci, s_afcrlosit doar de 5 pdrgi din aceasti capacitate, se indrdgostegte de cineva cu capacitatea 12, atunci el sau ea ya incepe in mod natural si se fcrloseascide intreaga capacitate 10, indicind o cre$tere a frecvenfei. Cdnd egti indrdgostit, lucrezi mai eficient, iar rnunca pe care o faci (gi, adesea, chiar mediul tdu inconjuritor) se poate transforma ?n bine fi,rd, ca tu si observi. Persoanele care contintri. sd lucreze eficient p6,nala virste inaintate sunt, aproape fdrd exceplie, inclrigostite. Desigur, aceastd iubire nll se liniteazd, la iubirea ronnntici. pot fi incluse respectul afectuos gi atracgiapentru alte persoane. Iubirea ne detenrrind cregterea nivelului frecventei. Ea ne face sd strilucim. Nu ar fi minr:nat dacd an outea fi indrdgostili toata .via\a? Majoritatealucrurilor din naturd emit frecvenqestabile. Fiecare vribiufi are, in esenli, aceeagi vibratie (deSi, intre ele, vrabiulele pot silnli mici diferenle), iar sunetele emise de cAini sau pisici ntt variazd.prea mult. in schimb,
78

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? fiinla umand. are capacitateade a se folosi dupi bunul sdu plac de gama do, [e, nti, fa, sol, la, si, pentru a crea melodii frumoase. Nu gdsiqi9i dumneavoastrd cd' aceasta este o capacitate minunati ? Oamenii sunt singurele fdpturi cate pot intra in rezonan\d clr toate celelalte fiinle 9i lucruri din naturd. Putem comunica cu tot ce existi in Univers. Putem sa emitem energie gi, in schimb, sd primim energie. Totttqi' aceastd capacitate este o sabie cu doui tdiquri. Clnd ac\ioneazdin slujba propriei ldcomii, oamenii emit energie care lllcreazi la distrugerea arnloniei din naturd. Pdngdrirea Pamintului nostru este rezultatul unui impuls neimbldnzit pentru caqtig, ldcomie $i pentru implinirea poftelor, ndscute din revoluqia industriali' Aceasta a dus la stilul de viatd al consumului in mase' periclitind in mod serios mediul global. Am pornit la dr"um intr-un nou secol' o perioadi din istorie in care trebuie sd teaLrzdm schimbdri serioase in modul nostru de gindire. Doar fiinlele umane pot rezona cu tot restul lumii gi, din acest motiv' este esenlial sd ne schimbdm modul de glndire, pentru a putea trdi in armonie cu natllra gi pentru a nu mai continua sd distrugem Pdmintul. vibralia pe cafe o ddn Pimlntului qi planeta pe care o creim clepinde de fiecare dintre noi in pate. Cum veli alege sd va ttdi\i vtaga? Daca va umpleqi inina de iubire 9i recuno;tinfi, vi veqi gasi inconjurali de atitea lucruri vrednice de iubit Ei pentru
79

(Sau. in faga dumneavoastrd. ne spdldm Ei o folosim Ia gatit in fiecare zi din viali. Apa este atat de banald. pufine persoane ?gi petrec mult timp reflectind serios asupra apei.58 DrN APA MESAJELE care putefi fi recunoscitori gi vegi ajunge cliar si vd bucurali de viata plini de sdndtateqi fericire pe care o ciutali ! Dar ce se va intAmpla dacd emiteqisemnale de uri. Unul dintre cele mai misterioase lucruri despre apd este simplul fapt cd gheagapllrteqte in ea' La alte substanle care tl€c de la starea lichidi la cea solidi. Ce vedeli in pahar ? Puteli vedea inciperea in care vd aflagi. a$ vfea sa vd rog si lasali aceasti carte din mdnd. Probabil cd nimic ntt este mai nristeriosdecdt apa. si vi turnati un pahar cu apd gi sd pe il aEezagi masd. dacd nu se poate. imaginaqi-vd cd ati fdcut-o). incdt rareori stdm sd ne g2ndim la ea.diti sunt in mlinile dumneavoastrd. cregte densitatea BO B1 . nentulturniqi gi tristi. Viaqa pe care o triiqi gi lunea in care tr. CAPITOLULAL DOILEA Poarta cdtre o altd lume cllm. DeEi o bent. nemultumire gi triste[e? Probabil veli ajunge intr-o siruaqiecare vi va face neslferiti.peisajul de pe fereastrd gi puteqi simli intreaga atmosferd din jur toate acestea surprinse de apa din pahar.ASCU /.

: AI'TA LT]Y|F: nlrltd uratede porre fi clizolr atri in epi li cit cle clificil esre cle reclat apei stacliLrliniqial tle pr. Din aceasti catrzli.T un fel cle .ie!lri ielnilor' Iungi.td clevenit locr-rl cle nlr$tefe al tlttttttlt' r'ietr-titcxtelor cle pe Pintint.CeeaCeilficealoctrliclealpentftlriclicerceltnttt s'"lct'e altar.sr-rpi a vieqii" cere aprovi'zic>nxaz'it Accast'.te.i cee clin rltrrile par pelf-ect cllrilte.in cle sllte cle nrii cle ori mrLi actir. occrtnekrr ar ingheqa f i t()ate frptLrlLri ci gl'reaqaplrrte. iar gheala s-ar scuftn-rcla la funcl. intr-acler''ir. Apr are cea mai lr)are greLltate la 4"C (J9"F).i :rpa cle la rol>inet . Particr-rlele fiincl mei active. conqitre urttlte impurrit'i1i . spxliile acelea se umplu. Daci '.'i l'eqi ce atrziqi ci pina . p.rbstante. locut'i s-art cloveclit allroape intotclelr'tnlt ca lflinch-t-se respectivr strbstarrlir clevine ceve r)]xi glea. la . clar clin urourentr-rl in care acelst"r apa este pusa intr-lrn Vas clin plastic (sau clin apfoape orice alt m:rterial). l)efiiclllele nLl s-ar llnesteca . ] su1. ntttlrite lar ilceste clatoriti.rczLtltattli fiincl o planeta ce abr'trrclit apa' O creclinq'i striveche sptlne ci acolo r'tncle estc apir clin este pi l'iap.rritiqile lr.I este fbrp Firi care ctee'rzl $i cli viatlt' apa. funclLrl lecurilor \ i c l u i t (x .i a etonrilor clrfe fbnueazi nusa solich.e. meclir. Aceaste este tel)rpelrrtLrreIa cale pxrticlllele xctive cle epi lrnrph-r spatiile libcle clin strr"rctr-rra nroleculari. ep'.A. tr-r Japclnia.i au fost.1'C. cu nrulte spxtii lxrgi intle ele. Este cleosebit cle clificil urira sll slr pistrezi alta ln stafer peffect 1tu|i.i minerale' Aceasti capacitate a apei cle a clizolr'e alte sttbstan[c creeaz.rpri s-irr c()l)rporta cu celelalte sr.rlele cler-in 5i nrlri lrctive. cle asetltenet..tcto]re $i in frrlrricile chitrlicc se fblosesc '.i speciali pentfLl elli llent|r-r 1l'Jtsttltrel pure. ciincl supluf ala apei este rc()pelita biologic cle srrb glieall De ascrlener. lclclrl cle ltncle izvora et'a considerJt sacrll . r. insi parlicr-rlele apei se alir-riazi intr-un n'urcl extrem cle regulat.sLlrsel()r cle energie" care eutitcatl. incliferent clt cle joasli este tenrpentllra cleasupla r-rnui lac (sau e oricitrei alte ape). iar' O PO.. in ir-rstalaqiile tehnice senicgncfi.t oceanele cu slrbstantele hfrnitoefe nccesltfc Viclii.i mai grea cleciit cca clin stalea yrlicli.i nr't ar cit'cullt' nllstere Apa a clcet he()sLll pe Pitmint 9i tot ee a cl''Lt clc viaqa' olclinii .i atunci cle glreall-r. faclncl apa in starea lichiclir nni clensi .t l t ' l c l l Datoriti si rl rttttt'i. impr. Nr-r r. cceu ce cluce la sciclerea clensitaIii.i cle r:n nir"el energetic plmlnt lnelt.ttitetc. chiar . tenrperxtllra cle le funclrrl apei lirmine constanti.rce1t sa se clizolYe.S(-'r/AIsl'DIN I I']r x IESAII:-I. Alte locur.. prrticr-rlele cler. Gincliti-r'i cit cle cleasttltta Llnor ilPe sltbtet"tne' 82 . ce s-ar intinrpla i' Probabil ci noi nLl anl fi aici.TII]:1CA]'RI.rlticr.|': ln()leclllclor . Ca LrnnlIre.'ieqr-ritoarele clin 1ac pot slrplar. Pe nrlsr-rr-r cc tenlperatulu creste.tpci fiyafte purificator. sr-rb gheaqa.rniclicle a clizolva elte slrbsnntc $i cle r le purta cr-r sine'.rl pcnnite continr-ritrtea vietii. Oancl ghealr se transfbmrir clin nou in ap:i... aplt lrc cuptrcitltctr r. La fiecare sciclele cle temperattrri.

Pe atunci.rlgiri inren. nlal sunt incl mul1i oameni cle gtiinqd care refvzd sd accepte aceasta noui modalitate de a privi lumea. insi totul a inceput cLl ne$terea soarelui. Acum ciqiva ani. a fost trimisd clin spaqiu. ficr-rt de NASA oi ljniversitatea din Hawaii.i. apa s-a transfctmratin aburi. care relata cd teoria profesorului Frank este intr-adevdr veridici' Cu toate acestea. api 1te Pimint ?. Br. De ce crecle[i cii existi ^titr.i timp.Pe ntisuri ce magula s-a ricit. Aceste mini-comete sLlnt cle fapt rtringi cle api si ghea$ cintarincl nrai bine cle o sutd cle tone si care cacl Pimintul. Cerceti.6 miliarde cle ani.i fac sa mi O POARTACA'I'RE ALTA LUME in atmosfera Pimlntului intr-o pl'opoflie de aproximativ dov'azecipe minttt (sau zece milioane pe an)' Teoria este aceeacd aceste mrngi cle gheaqdau bonbardat P5mlntul gi acum patruzeci cle miliarde de ani. formdncl mdrile 9i oceanele. particulele de gaz se amestecl cu aerttl din atmosferd 9i sunt suflate intr-o parte gi-n alta. in acela.risFrank cle la Universitatea din lowa. cale a sugeratcit apa a ajuns pe aceastdplaneta sub fomra unor gheqali veniti clin spatiu. in spalitll exterior. Pimintul era inci o minge de magur. Unul clintre acestia este Lor. iar dacd acceptem ca apa. incepind de la 55 cle kilometri deasupra Pamintului 9i plnd aproape de suprafaqatel'estre.Cele mai multe explicaqii afirmi ci atunci cincl s-a fomrat aclull vreo 4.edibilitate ar pe scard largd.rile ntele in misterele apei m. transformindu-le in gaz. enefgla vieqii. fonnlncl o rninge lo. Profesorul Frank gi-a inceltr-rtcercetirlile deoarece l-a neclnmerit faptul ci fcrtoglafiile clin sateliqi aritau pere negl'e. clatoriti caracteristicilor sale unicc. Resturile de plaf si gaze s-alr adunat si ele. insi nr-r toli oartrenii cle stiinvi sunt cle acorcl clr aceasti teorie. s-a evaporat si a prctchrsploaia cale a c. alcitr-rind Pinrlntul gi celelalte planete clin sistemlrl solar.ASCUNSE DIN APA I\IT:SAJELE Apa este utaltla vielii .i topiti ce conlinea hich'ogen.i cle gaze s-au aclunat la un loc gi ar-rinceput si se roteasci. . multe cirqi din bibliotecile h-rr-nii trebui sa fle rescrise. iar r"rniiproplln alternative raclical cliferite.pe parcul'stll ciderii. Ar afecta aproape toate teoriile gtiinqifice ce trateazl viaga pe aceastd planetd. atunci. iat cildura soarelui le evapori. sursa oricirei vieti. fonnincl astfel oceanele.azut pe Pimlnt. pl€cllm cea a originii omului gi teoria evolttlionisti a lui Derwin' Este o iciee r-tniversal acceptard aceea ca nu poate exista viald in lipsa apei. a fost puternic ntediatizat Lln anunt. cdzdnd pe Pdmint sttb formd de ploaie sau ninsoare. iar acest fenomen continud 9i in ziua cle azi' For-fade gravitalie a Pdrnintuh'ti atrage aceste comete de gheag5in atmosferd. Dacdnouaabordareaclrestittniiarcigtigacr.ie. hidrogenLrl s-a evaporat in atmosfera proaspit formati. a ajuns la concluzia ci aceste pete negre erali mici conrete cizincl pe Pin-rint. in mod B5 glndesc ci apa nu aparline acestui Piurint.

. acltrcincl-odin nou ln atmosfer. ntl plltem si nlt speram B7 . legile gravitatiei? Privind apa ca nefhci.i oceane soarele evapor. Apa a putllt face acesteadeoarece are capacitateasingulari' de a dizolva stlbstanlelenutritive necesare vielii gi de a le pufia apoi din munli 9i r2ltri plnd in oceane.Din riiuri .clecie ani. ca fiincl de natlu'd extraterestli.nrele c1e viaqi. sfidlncl.nd parte din aceasti h.poate pirea o idee exagerati. Apa spala apoi mlrnfii.8 miiiar. Iar fo4a care a creat viata 9i i-a pernris si evoltteze a fost. eliberdndu-se din aclincurile oceanului ctt ajutorul oxigenului 9i a stratului de ozon. Cind ne glndirn la povestea a c'irei intriga a inceput ?n vremr. Aceasti api gi rnineralele pe care le pctarti cu ee pe clurata acestlli cichr. de ploaie sau ninsoare.estri.Lla fomra.totul fiind posibil datoriti form'irii oxigenului 9i a stratulr-tide ozon. cacl pe pam1nt sub formi.i peutl. e apinrt pr-ima sclipile cle viafi. apoi se tlansfcrmri in nori gi. viaqa a pagit pentru prima oard afati din api.an". Daci consiclerdmci istoria de 4. Api veniti din spatiu .li.\IESAJELEASCr/l/Sl' DrN APA logic. nisterele acestea ca gi altele care tin cle apd pot pirea rnai tr. apa i.incheinclu-gi Lrnga czilatorie prin C<rsmos. imbogifindr-r-se in ntinerale. De ce phrte. Se presupune cd aparitia strdmosilor noqtri umanoizi s-a petrecut abia in ulmi cu 20 de milioane de ani' in Africa. aparent. ficlincl posibila fbtosinteza si creincl astfel r-rn sister-necologic per-fect cchilibrat.i incepe urmitoar-ea fazi cle czrlatorii pe planeta noastri.ol cle inteles. acLtm vreo 3. in cele clin urmd.ste gheaqa Cum cle poate apa sa dizolve ? atat cle ntulte i' Cum de poete un prosoll si absoar-bi apa. sapi in pirniint. Daci continudm cu aceastliteorie a apei. ajr-rngemla concluzia ci toate for. Occantrl cste locr-rllutcle. este de naturi extntel. apoi iese din nor: la sr-rplafali.atunci fiinqa tlman'i s-a ndscttt la ora opt seara. in Llrme cu circa 420 de milioane de ani. a inconjurat Pdmintr:l intr-un fel de brAu protector numit stratul cle ozon.i apa.tri atit de indepdrtate incdt ne simqim inaginalia impovirat'i. Dioxidr-rl cle carbon clin atmosferi se dizolva in oceane. bineinqeles. ?n ultima zi a anului .apa. Blocririle cle gheali ajr-rngpe pinrinr. Apoi. fac ce viala si poata exista. Aga ci ttrmitorul lucrtt despt'e care ne intlebim este claci aceastd granclioasi dramd a vieqii este doar ttn accident. clin nou. Aceasta a rlevenit o POARTACA'I-RE ALTA LUME O algd capabild de fotosintezi. interacqionind cu razele ultraviolete ale soareh.6 miliarde cle ani a Pimlntului constituie un singur . Oxigenul. inclusiv cea a fiintelor Lurane. nctfi. cind ne gdndinr la naqterea vieqii pe aceasti planetd Ei la modul de creare a unui sistetl perfect care a ingdduit evolufia. probabii vom putea inqelegc mai l>ine numeroasele caractelistici neclbigntriteale apei. ceea ce a dus la asigurarea primei provizii de oxigen.urte. Dar nr-rvi si intriladimaginaqiai.

Acr-un in sper cI incepeli si aveli o intagine mai chli insearnni viata. cercetiri in r.i sofisticateintr'-un spalill amt clc nric.IEI.rrectt aPi.ede oameni.pe ('are () rtlmeFte ltlt:i ?ngclcepta.oltirii vietii.Anr alttt onoarea cle a face o plezentll'c llinrri de ea la un sitnpozion clin Elveqia. informaqii cle la diversele urinerale 9i Cizincl pe Pimint. nunrit renin. inch:siv pclrtl Ll cei sireci.scgtepentrLr a clesc|ie ece:lsti existen[:i este cer? ntircg.5E DIN AI)A O CA'I'RE AL'|A LUI\IE POARTA .izionale clt apd transllc-rnata urrnare o tpa nlt plea sinitoasi pentfl'l n'up.oari chiar gi astizi.care circr. f'ennenr-rl 1re care il folo. Una clintle propr-tnerile ei este fblosirea cristalelor: cind sunt intrctclusein apa cr. Joan 9i-a inclreptat aten[ie spre a gisi cdi simple cle aprovizionare cr"rapi sinitoasa pentrll Lln numir clt urai rtlal. Davis cle la UniversiLatcaTchnici clin Ztirich a ficLrt. s-a retras cle la ttniversitate.LIESA. de asenenea. Joan Dupi cei treizecicle ani in care a fost profesoard. Joan S. iutrand in pirlant devine ingeleapti. Cercetarile ei se concentreazi pe prelucrarea apei.i si cier..rpi scenarir-rlscris de intentiile nrirete ale Cosnrostrlr-ri. Kazuo N'lulakanri. cu cdt inqeleginrai proftrncl Al)N-ul. este inrltlicati cLlmva o intenqie ntireati.ede|eailrbun'itiqilii celitlllii epei folosind tltagneti gi inventincl robinete care si clea apei o mi. o clespre ce 88 . (lranclioasa clrarui a apei . pierzind urineraieie' Prin urmare. Joan a f:icut.rrl)x c-xrea ciztrt cle cr-rlj. nlunc)te npti tiniri.rkubl.i a vieqii nr-r poate fi explicata claci excltrclent existentaa cet:l ntircl. tirnp cle circa trcizeci cle ani.i rcie. in schirrrlr.ind apoi.iat' acuur cercetclzi pe cont proprir-r.L: A5CI/N. Po\estea se clesfi.rlari.iar. a clevenit cllnoscllt in irrtreagl lunte pentftl interpretereape cere a aclus-<_r cochrh-ri ADN. clr atfu mai obliget te simqi si aclnriqi cinel'a rlnLllncI jr-rclt r-rnxrl in inregistrarea ci atator infirmaqii arlinunlite .apa ace:lstx ve ajr'rtala clesterea ttnor recolte tlrai bogate. Apei care cade clir-r cer li trebuie zeci sau chial sute cle ani si se inliltreze in pirufnt . Cind apa este exputsti la presiune ridicatd 9i cr-rrgind in linie dleapti prin qevi.ini apir strltterani. in t()ate tcestea. Pirerea h-ri tlesple aceastl chestiune estc ci. tnineralele din api se pastreazd. dr. apa adtrn'f. cercetairiasulrra apei cle ritr clin lrlveqia.istalerlici cle gheala.ltrofesor emerit la I lniversitatea Tsr. Sisteurul actltal de prin qevi lLrngi are ca aprol. Ce infctltnaqiia acltrs cLl et apa clin trectrt cind a parasifsp:rtiLll cosnricpi a cizrrt pe Pimint? PrrtenrpresLr1)Lilte ci pr-rrt:-r ea progrartrtrl neccsal' clezr.ncl. legitr-rrileapei se sfirimd. astf'el.Ea I'rea sI clescoperecLlllt se poate miqcarea naturali a apei in sistemul de intro<1r-tce aploviziotr. Iati ce are cle sptrs clespre cercetilile ei: Am altzit cI mr-rltaltttne se intctcselza tle cercetdrile tale asr-tpt'acristalelor cle gheaqi' 89 $r si nu sinrlim ci.

clin respect pentrLt api. Spunem uneori: .Apapurificati nu este purd". POARTACATREO ALTA LUME insd a apirut $tiinla 9i a respins aceste mituri' deoarece nu erau gtiinlifice.5EDrN APA Cred cd aceste cercetdri le vor aduce oamenilor nigte sugestii importante. ceea ce este nesinitos pentflJ trup. apa minerali carbonizatd" are aciditatea riclicati. Apa vrea sd fie liberi. A fost deosebit cle incurajator faptul ci un otn de gtiinfi de o asemenea calitate 9i-a exprimat. Aceste vorbe inlelepte sunt rezultatul a nul! ani de obselare a apei. Alta ar fi realizarea faptr-rluic:a apa rispunde chiar gi celei mai subtile energii.i. cercetirile mele pot fi folosite in domeniiie sdndtdlii gi ale ingrijirii nedicale. Apa 9i-a pierdut caracterul mistic. mineralele din apa minerali pot ddllna afierelor. Acest inclemn m-a inctlrajat ctl adevirat intr-o vl'enre cincl aveam cle gind si deschid Lrn centllr in Eiveqia pentru a-ni pronlova cercetirile asupla apei' informaqii . la momentul actual. ci de respect. interesul pentru cercetiriie mele asupra cristrlelor de aPa. oamenii omagiau cu aclevirat apa 9i nulte legende grece. Aceasti api trirnisd clin spafitt distribr_rie 91 .MESAJELE ASCI/I/. Una clintre ele ar fi lespectul crescut pentftl ap5. vreall sa le aduc la cunogtinqa oamenilor de qtiinqd si autoritatilor cd. circulind prin pdm2nt. in cadrul cultr-rriinoastt'emoderne ne-an pierclut atituclinea respectuoasi fatd cle apd" in Grecia antici. devenind doar o sllbstanli ca oricare alta de care tehnologia poate dispune dupi bunul plac. in final. Joan ne mai transmite urmitoareie cuvinte: Ce conteazi acum este si ne redobindim dorinla de a trata apa cll respect. Apa prelucrata ?n statiile de tratare nLl este apa care produce cristale nlinunate' Ntt de purificare a1'e nevoie apa. Nu prea existi interes pentrll importanla caracteristicilorfizice ale apei. Iar. De asemenea. De exemplu.. dar pulini stiu cd. cici Elve[ia este recLlnoscllta in intreaga lume pentru cercetirile sale asupra apei.pe protectia apei. vei putea face un anun! foarte convingitor citre intt'eaga Irtme.ti se ltezeazd. De asemenea. ar trebui sa inlocuim apa imbuteliati cr-rapa culgitoare. nu este alocatd aploape nici o sumi. in orice caz. de bani pentru stuciir_rl apei. naturala. Joan mi-a clat urmitorul sfat: Daci rettgegti sa pui bazele fizice pentru teoriile tale privind cristalelede gheaqi. chiar cle aici. se spune ca apa minerald.este sinitoasi. Consider cd. Apa inregistreaz/e acesre infoflnalii.

5E NTESAJELL. allt impresia ca fapttrl cle a plivi cristalele cle gheati este Ltn act cle creale a vie[ii..oari in faqa ochilor mei. i-att sptts . Ar. purtlnclLt-r. iar apoi au pregdtit un al heilea borcan cll olez pe cate l-au ignolrt pLrr 5i sirttPltr.NLrlqtrnesc' a incepr-rtsi fet'ruenteze.privinclu-le bldncl $i rostinclu-le clrvinte cle lar-rcli le veli ejtrta si fie sdnitoase gi pline cle viaqa. in tintlr ce o plivire binevoitoare clirr. in fiecare zi. DrN APA este plind de infclmalii clespreviaqi.r granclios.Plostule'' celui clin celalalt borcan. pentrLl a reda viaqa in cleplinitatea ei.a fn unos cu plantele clin casd . oricllm.rieste curaj. Una dintre familii a incet'cat o extindere a experimentttltti: ca 9i ceilalqi.incl lrn miros sLlav ca cel cle inclepllteazd sentimentul O POARTACATRE ALTA LUA'IE a . intorciinchr-se la gcoali. Clncl rna r"ritla nenumiratele clistale ruinr-rnate se ce formeazi in api am senzalia ci privesc la m:iterializarca vieqii ce se clesfi. Privirca are energia sa specifica gi... cl privire liuticioasi curajnh-ri. Acelagi lttcrtt este valabil si pentru animalele cle casi gi chiar pentlLl insecte' 93 92 .. Se pare ca a fi riclictrlizat nu este chiar atet de distrugator ca a fi ignorat' Faptul cle a acorda cuiva atenqiepozitivi sau negativa este. Risltr-rnsr-rl apei la cuvintele iul_llc si recunrrytiny'ieste pLlr gi simph. Aceasta pentnl cd. Trebuie sA avem grij'i si le acorclim copiilor nogtri atenlie . Aceste cuvinte pozitive ii conferi suflet apei.Prostule.tlterioracest expef iment . apa i. O f'amilie aboneti la revista noastri a ficut un experiment iltteresant.'Mulqr:mesc" primului borcan cu orez.ASC{/N. Cred ci acest experiment con[ine o lecqie foerte impoftantA pentfl-r noi. De asemenee. i-aLr spus . iar lrna clin ntodalitittile cle a clescifra aceste infbrmatii este ol)sen'area cristalekrr cle gheaqd. Cristalele care se fomreazi cincl ii araqi apei cuvinte pctzitive sunt cle-a clreptul fantastice.i. cle rosteall aceste cuvinte in faga ltorcanelol cll olez..Mr-rlqlunesc" orezullri dintr-un bolcan .tzi. orezul cin-ria i s-a spus . o moclalitate de a transurite energie' Forma 'lrceea de a cea urai clegraclantda comportamentttluri este nu acorda atentie.pe cdncl otezul cdmia i s-a spr-ts gi s-a innegrit.i . atunci c1ncl privim cristalele cle gheaqi. Ctt tofii rezultate.r pus orez in cloud borcane . urmdrincl schinrbareasr-rferiticle orez pe parcursul acelei lterioacle. .i si vorbim ctt ei..i schimbi inidqigareacu fiecare clipi.ar.. tirup cle o luni... au avllt aceleagi rezultate. Ce crecleti ci s-a intlmplat ? Orezul pe care l-au ignorat a pLltrezit mai repede decit cel ciruia i-au spt-ts Altii care an incercat r. Dupa o hrni. pe cale-l nutterialize. ca Llrt-Ilare'sute de familii clin atl avut aceleaqi Japonia au ficr-rt experinentui.Pt'ostule" ptttrezit mal1. Am scris despre acest experiment intr-o carte pe care am publicat-o qi..Chiar si copiii. Rostireacttvintelor de iubire gi bunitate ar trebui sd inceapa inci din timpul concep!iei.Prostule"ceh-ride al doilea.

rfletr-rl apei.ASCU /5E DIN APA LTESAJELE Prin aceastd. av apdn:t fiintele Llnane gi. in sfdrgit. am vdzut ctt proprii mei ochi cum este poluatd apa. Clorul. catle sper ca un numdr cit mai rnare de oameni sd dobdndeascd" respect pentru apd Ei sd o priveasci intr-un mod mai prietenos. am fost binecuvdntat cu gansa de a CAPITOLUL AL TREILEA Din constiinld se naqtetottll T\" L)ale vedea gi intreprinde experimente pe multe tipuri de apd din intreaga lume. din cauza folosirii clorului. Memoria modulr"rluide viagaa ajuns pe acest Pimdnt. Atunci va privi in jos citre noi cu ochi blA. iar astfel vom pafiicipa la crearea unei lumi micu[e.toate acestea ii damiesc apei o noud viaqdgi au ca Llnllare clealea unui Univers nou si mdret. in timp ce ne vom folosi liberul arbitn-t in practicarea acestei abilitdti. De asemenea. conEtientagi bunivoinla ta. Din aceastd ruemorie s-a niscurt via\a. te-ai ndsclrt gi m-anr niscnt. Fiecare mostri de apa din diferitele locuri de pe Pimint afe caf^cteristici unice 9i minunate. 91 95 . clar fiumoase. a fost folosit cincizeci de ani 9i in Japonia incepind cu cel pulin in urmd. Rezultatul va fi c:a apa va procluce mai multe cristale frumoase. Nn am nici o indoiali cd DumnezeLl se ltucur-i pe deplin de creagia gi ci doregte si ne dimiascd .i noud Sa capacitatea Sa cle a crea. introdus in apd la inceputul secolului al )O(-lea in Londra. Otganizagia mondiald a comerqului (vorld Trade organizationi) a afffn'nt cd secolul al )c(-lea a inceput cu rdzboaie pentru petrol 9i cd in secolul al )Cfl-lea se vor da fi'zboaie pentru apd' An-r menlionat faptul ci nu existi apd de la robinet in Japonia care sd poatd produce cristale desiv2rEite 9i intregi.nd ma aflu sub vnia niracttloaselor puteri apei. Iar astazi privim din nou apa gi-i insuflSm viatd. Congtiinfa. pufiatd de sr.nzi. cl. ca $i surisul tiu pornit dintr-un sentiment de ir-rbire .

Fiinqele mai evoluate conlin o gami mai largi de elemente. din Japonia. apa de izvor. Privind corpul Ltman ca pe un ttnivers conlinllt in sine. Am inceput si glndim cd vrem un stil de viati imbelsugat gi comod cu orice preq.orice colq al lumii. Diverse aninrale pot simli clurerea. Dispunem de puteri incredibile. afecteazd. Oamenii de gtiinli estimeazi ci existd intre 108 9i 111 elemente. api ce fusese poluati cu dioxini. cea rnai nttre parte a apei care qlgneqte astazi din pimdnt a cizut din nori de mai bine de cincizeci de ani . Am incercat sd fac fotografii ale cristaleior formate in apa de la robinet dintr-un ora. Cred ci este logic sd concludem ci aceste 108 dorinte lume. omtll se naqte cu 108 de clorinle lumeEti (de exemplu: dezotdinea. ata$amentul. de la an la an. dar nu am reugit sd scot la iveali nici micar un cristal. TotuEi. plantele conqin mtllt mai puqine elemente. omului) pot simfi unele emofii superioare ca tristelea 9i pasittnea. este normal si tragem concluzia ci pttrtim in noi toate elementele.din motive pe care le voi explica mai incolo). iar acum.MESAJELE ASCUNSEDIN APA Spre deosebire cle apa de la robinet. (Cred ca cifn este 108 .ti corespund celor 108 elemente. Reziduurile inclustrialecirculd.canl in perioada cdnd. Poluarea apei de ploaie s-a intins la scari globali. este tot mai upor si produci cristale. Conform budismului. Eu cred insd ci mai stlnt elemente nedescoperite in noi (satt c'i vom acttmula restul elementelor pe ndsuri ce evoluim Ei ne apropiem de desdvirgirea fiin[ei umane). a inceput industrializarea ln Japonia. Pdna aclll1l. incotro ne indreptim ? Care este roiul nostru in protejarea acestei planete ? Astfel de intrebiri se pot nagte doar daca recLtnoa$temmi. gi care este urnrarea acesttli lucru ? Plltem deduce ci mai pLlline elemente inseamnd o capacitate nai mici pentru emotii. din fotografiile cristalelor ci apa este oglinda sufletelor noastre. arate? Aceste intrebiri pot fi clezlegate tot de citre api. gelozia gi vanitatea) care ne chinttie de-a Iungul vieqii. Cred ci subestimim capacitdlile inndscute pe care le are fiecare dintre noi.dintre toate viedfile. stifletele _ si cum ar trebui si. dar este foarte probabil cd doar oamenii (qi alte animale apropiate. poate cli a Am vizut cu dioxini Dll/ COI/5711/TA SE NASTE TOTUL venit vremea si lncetdm si mai considerim omttl ca millocitorul riului. numai corpul Llman conline atdt de multe elemente. Cum ne arati. care) acun. gtim ctt sigtrranld ca 90 din aceste elem. ca nivel de evolufie. iar acest egoism a dus la poluarea nreditrlui. cea din cursul superior al rlurilor si din alte surse naturale formeaziacristale superbe.refia fiinlei umane. poluAnd apa in circuirul ei gi imprdgtiincl roxine in lntreaga lume. Locuitorii oraEuh-ri apa poluata cLr au devenit extren de interesafi de proteclia apei. Existd?nsi speranfi. in comparalie cu otrul. .ente se afli in corpul Llnan . Poluarea s-a ndscut in propria noastrd con$tiind.

ilm r''lizt-tto eurisittne la telelizcll' ttncle se spllnex ci toate elcurentele cle pe Plimint r-rriag'i provocat'i ar-t lpiLrlrt chn c'ilclura cle o stea czlre a exploclat ttncler''a.i cll stllree cle ftrrie. alt teactionat absolbit ptttin sau chiar cleloc. a testzLt lzrpiclitatea cu care hirtia absoar.x. N{etalele intli in rezon:rnfir clt emotiile $i stlrlilc omr. c li s p e r a r e : r .br-rcit:irie cle clin aluminiu :rl putea contribui I:r declansare:rbolii Alzl-reinrer. cll cifra 108.ibr.stfellnc/it tristetea si glnclurile sumbre a1e bitrlnetii atrag ahrnlinir-rl. 1)1N (.IIESAIELF: A. Fol<tsinclapi ce con{inea clir. Am plttltt mirsu'zr vibratiile mai rnlrltof persoane cliferite si am clescoperit c?i vibr. in s1t'.erse miner.:rh.rrginttrl 5i fieml. vibratiile procluse la furie plunrbulLri. o cifiir cat'e nrr-tltiplicatir cr. Puten't cleclr-tcc clin aceasta cit existit o legattrlir stt'insli intre planet'.rminiLrh-ri. cir-rtAncl sI afle ln ce fel pozititt stelelor afecteazi apa. Poate cir 1eg'. primul clispozitiv cle cletectiea r.ocllrse iritare sunt echivalente ia celor ale mercurului. probabil este clin cauzi ci alu'inir-rl are aceeasifrecvenqi cr-ltristete:r. iar cele la tristete si sr.r pe care l-a't introclr-rs Japonia :r acllrs nttrlte clovezi in in clilectia aceasta. clin Iata inca ttn elet'uent intereslnt clepalte.a1iik.atiile negatirre pe care le emitenr corespuncl viLrra[ii1oremise cle clir. Folosincl tabeltrl perioclic :rl elementelor. cc planete cctt'espltncl eletnentelcx..i P'Jtnrintnl.vibraliile pr. in r.Dispozitivul ptrtea nrisur.itttra clintre constele!ii st caractet'ttl outtthti. mentionat:i ln c:rpitohtl anterior.rle.Daci este aclevirat.l 12. clespre care l-orllesc ilstrologii' at'e cle-a frtce ctr mctalele. cleclansinclboaia Arzheimer.rlui.rpira'e .erseleelenrente.VSE AI'_i D/N De fapt. pllur-rlrr.r sllnt asezate stelele.sireacratilelor si ustensilelor. atttnci cincl -satr-trn lcactionexzal hsiincltr-se clomin'.tzzle. transntiqincln-lc apoi in api. relateazir lrrmitorul episocl interesant: Lln lizician a f:icut lrn experiment. jocttl acesta cle llr.rtie stl'ins'.SC[/. L a f e l .. o sI clescifralll poate. iar .tlt ctt cit lLnr propriile pentrtt tllinc. Chiat' i'r tit't'tp ce lttct'aur la plarrtrl pentrll aceasti ciute. pe cincl celelaltc eleurente clrm sltnt cttpnrl. Aceas&r este o teotie foarte insetnnati cu atit tlai nrr.t Slttrrn si ph-rn'rb. i cleznidejclea cle fier. '.t1ilr. 98 . mele concepte clespt'e legirtura clintt'e ceie 108 cle clorinle ltltl're$ti lii elcnrente.r1 cle hirtie.rltimii ani s-a afirntet c:'r folo. cleci r-tu-ulitoareaclecltrclie logicd este cit Szttttt'nse afli in lel'.cetir.beapa in functie cle ctrn.se.tr vibratiile singr-rlale euri.'ONsZ/N/}{ SE NASTT' TOI-(IL Descopetirell stl 1l fost cit.iasupra apei. intr-o zi.stresuisi incorclarea de zinc. De pilcla. specialisti in cer. n e s i g t r r a n [ a t i n e c l e c a d n r i t r . Ntruriml pllLnetelor clit't sistetlttl solar este 9. Joan Davis.

Oricum ar fi.r existi om rau pina in miclttva oaselot'. o nelegitlire' De ctl ori auzinr clespre un bdrbat care este clragtll $i atent prietena lr-ri. este intradevirr dureros si nn ne putell elibera cle neincetatele giincluli si sentinente negatir. Tot ce avem cle f:icut este sl'remiter-nsentimentr-rl opr-rs celui negativ. Cu cltiva ani in urrtli.-e care ne n-ncini sufletr-rl. cu tolii Probabil vi este cLlnoscllt faptul ci persolnele netvoltse' vi se cu firi apritlse. Nirreni nll este ?ntru totul liber cle ginc|. Cr_r totii plrrtir-n in noi ntentoria strimogilor clin vremtrri indepirrtate. 101 . incepincl cu nasterea lrrimei fiinte umane. dintr-o datl. cleci. cel"cedtorii pllteaLl proch-tce gi. tristete.i pentnl o cli1-ti. Proch-rceau un sllnet care avea roltrl cle a $tel'gezgor-ncttul neclo|it.tnetr.cd incepe s') facd ameninldri . clar ctrm ar treblli si aborclim er-noliile negative care paf imposibil de evitat? Cr-rnoa5terea moch.rhri in care ar trebLli sir ne compofi:'tur in legitr-rri cr. Iclentificiincl h-rngimea cle r-rncli a zgomotului r00 1)1N CONST/INI-ASE NA57" 'I-OT'UL opusr'tlaceltti zgolnot neclorit. Ce ar trebui. in jurtrl unui telefon). emillnchr-l plin clifttzoare' s'i anuleze conlplet sttnetttl clintr-un anumit loc.remoliile negative este aceeasi cunoastere cle care avent nevoie pentrll a ne descurca bine in aceasti viati. Chiar. Lln corespondent pozitiv' IJnnitoarea listd contine sentitlente care clall naqtel'e la frecvenqe opLlse: Lll'a recunoqtinli bundtate curaj p:rce liuntricd prezen[zi cle sPirit furie tean]a anxietate stres Faptul cd cloui sentimente opLlse genereazl aceergi rind' uncl'i este semnificativ clin cloui motive' in pr:imul 'rvem doui feqe' asentenea lui Jekyll si Hycle. Aceasti metocli a fost deia folositd pentru a combate zgomotul ficut cle urotot'ul automobilelor.ea se gAnclegte sa-l pirdseascd' La fel cum nll existi om fdrd' fir de rdtttate in el' tot Faptul astfel nr. e1ll pr-rtea ce face si ne eliberlm cle tot acest negativisnr ? Sprijininclu-se principiile vibratiei. szi facerl cincl ne simtim mintea plina cle furie.reste posibil sar_r necesar sd ne eliiterdm cle prctpriile noastre sentiurente. cr'tprivire la sentimentele umane' Orice sentilnent negativ are' la polul opus. r'ispunsul este pe limpecle.i sa fie violent clacd.rl prin sunet.ASCT/A"S-E APA DIN NTESAIELE De-a lungtrl vieqii vom fi victil-nele celor 108 cle dctrinqeiumegti. sentimentul negativ clispare.rri negative. cliincl astfel na5tere la liniste (cle pilcli. o universitateclin Japonia a cl'eat o metoclti cle a gterge sr. inviclie sau alte glnc|-rri negative'i Mai ?ntli treblrie si inlelegem cir nr. gi tr-rtlrror este scris si mostenim o pelte clin negativismr_rl ne lor. Exista corespondenle ale acestui principiu. izbttcnesc adesea in p12ns 9i ci nu pare Lln lttcru neobignuit ca o persoani considerata urttlte cumsecade sir cotltti. Contbinlncl clor-ri trncle opLlse.

nu mai poate fi detectati. tratamentttl. in clipa impactului. substanlzi si incerca{i si o claqi . acl'-n. care 103 dtrrere'J.nele care s_arr inrb.SAIELE ASCI.i . clar ele p't . trebttie si implice flecvenle la fel de intense sau mai putemice . r-rn filozof. clespre care se spllne crl lr.I 1)IN ci acl:rpostir-n noi sentimente opllse ne face. fizic.te cle sllte cie ori. injectincl respectiva pe 102 't'OTttL D/N CONS77NIA )-E ArAl-7E' obtineti efecttll clorit. in astfel cle cazuri. {i'ecvenle inalte gi este de clatoria chilr-rrgtllui si foloseasc'f.tati.ntefi conqtienti cle rrceste 1.inaintc: fusese toxici clevine. claci cliltu'rntotrar-ir in apa pAnli la punctr_rl tincle. Dac.TiVSE Al.lni'it clin cauza vibratiilor cle r. perso.i'. Jnstfl. in trecut.rri ch-rrereaau frecventa vilrrationald opusi clurerii pe care o avem in vizor. Dac:i. Medicamentele sunt eficiente in tratamentul bolilor'.i ne gindin-r logic. poarte in ea sentimentele cle gratitr-rcline s:i ale' Maicii l)omnului. soluqiacarc. Ciincl meclicattrentttl se opresc si vibratiile sutlst:rntelorcombinate. frecvenla vibralional'i afectati va fi tratati ctt o frecvenld mttit nlai puternicd' Si spunetn ca se intlmpl'l si cadeti c1epe o clddire 9i vi izbiti cle p'imint. inszi cl-riar clacii s. nai intAi. Meclicamentele care inlitr.':-r se pot vindeca milacr. atunci va trebui s:i cliutati vinclec:rr-ea in sentimentul cle recunclstinf:i.\IE. leac'? Clincl sr-rbstant:r sine in clispare . Dar claci se intlmpli ca aceste vibratii si clduneze altor structuri celtllafe. in mod cu ajutorul bistttriului. clar nu inlelegem ctr adevirat cum se face ci ele funclioneaza.ibralii.i ntr mai rimin cleclt info'-':rtiile c. Poate ci atenueazi r-rnele simptorle si inlituri szi clevina si o otravit perictrloasi. clac:I r'-ati imboln:ivit clin caLtza sentimentuhricle r-rri. iscind. Daci vefi privi ueclicamentele conform principir-ilui vill'atiilor.a altora. frecvenqa corpttlui vi cre. nledicul care se octtpi cll tl'atarea corpului Lrllzln trelruie sil fie.ar-el pr-rtcri t:imzich-ritoale. si in sinplu. astfel c1e instl'tlmente pentl'Ll x taia corptrl pacientului si a-i reac|..tce frecvenp la nornai. CLln se face cir. iar cliverse revin la stacliul lor inili:rl. o situalie criticzi' Schimbdri bruste gi cL'amaticeale r'-ibralieicorpr-rluiau c:l 'rmare cltu'erin-nri si rini. Dupi parerea nrea. ptrr. Ca '''ar-e.rlos claci beatr clin aceasttj zrpi sflinti. tot poate fi clificii s:i v.cr-trri. Acelasi principir-r este folosit si in l-ronte()patie. puleli :lpcli intr-ttn soarcrce. meclicttl era FananLtl sau preottll comunitetii. in timpttl unei operalii. Amestecincl cliverse substante intr-r-rnlaborator veti plltea gisi frecve-nt2r care o c:i. nredicanrentele sunt bune nu pentm tnlp.i opteste cluretet. in astfel cle clipe v-ar prte2l fi cle folos sr vi bazati pe serwiciile rnlri terapetrt.prinse in r.s clin Frant:r. veli avea o perspectivi inedita' De exeurpht. vor apirezr efectele secttncl'lt'e neglttive. emilind vibraliile lor substzrnqe specifice.i oaurenilor' aittnge ?n corp . se po:rte c2rapa miraculoasi cle la Lolrrcle. eviclent. Prin Llfllare.iar asta se obfne acleseori asculite att. ca s'i fie eficient. otrzlva si medicamentul clevin rrna. r-rrtrani.mpleti ini'ra cle recunostintd claci ea este cleja plin:i cle trri i'potr.unentele normal.

ceea ce Atl trectlt vretllttrile in care ctecleatn cl<lar sfirsit si vecle:rmcLl ochii lil-reri 9i incepet-uin pas in clirecqia clescopet'itu inrportanla sttfle:tuh'ti' Este Lln tuoclul cle bunir si crecl cir.existit un interes crescincl in medicina holisticrr .ASCT/Ns/] DIN A1'A NIE. Se prea poate ca nrecliciiviitorului s'i aibi rolr-rlcle sfituitoli.Diruinclu-le oamenilor un motiv de a tr:ai.z:d pacienlii bolnavi cle cancer prin escalacl:iricle mr. Idcea principalir este si ne pitstt'itm ce ar insetnnlt stare puri. Gindirea pozitivi vzi va int:lri sistemr.Existd.rleclicii aLrformat de curind clecit rolul meclicilor clin ziva. cred ci atn obsela ci o scriclere consiclerabili a nevoii de meclici si spitale.aot.rncle gregit gi s-ar intoarce au apoi acas:i cu hotirirea cle a trii o viaki mai bunrI.pe llngd tratarea sintptomelor cle boala se are in vedere stilul de viata al pacientr. ntt erist:i cincl am realizat puterile titnriclr-titoare ale iubirii' De cit itttunitatett 2rcest lLrcrlt. in trai mare ntisuri ^stazi. un meclic care ipi tratee. De asemenea.fapt pe cal"ecomunit:rtea meclicali incepe si il inqeleagd. cle exemplu.laltenretoclenreclicaleaccesibile intr-o sr'rfletr-tl noltl.celor.tperioalettlttll.SAIELE inclemna lumeu s:i urnreze legile nattrrii. le riclica moralul si le intirreste sistemr. ci ittbirea ttrmltorttl M-am convins cle acest h-rcru clttpi 11-Ient. avefi capacitatea inndsctrti cle a r':-r reveni dintr-o boali. nepolttutLi.ir{iie boinave ale corpr-rh-ii. in acest secol.rluigi bunistarea mentali a acestLlia.rnti.elsingtlrli pi recrtnostinfa iurpretln:r' nu creeazit iurunitate. V'i puteqi itlragina form'a crist'llele si ne circule prin corp api care s"i poatit ltlcrlt p()ate acelea sttperlle ?' Daci ii penniteti' acest cleveni rezrlitate. de DLV CONSTI/NTA 5^ENA57E 'l'OT'(tL oorglniza(ienr-lmitiiSocietateecleNleclicinal{olistic:rclin tip cle meclicini in Jap<rniar. care pronoveazl "rcest Japotrie. 'r The l:trxln tlolistic N l c . Persoanele bolnave ar' rnerge la cel mai apr"opiat filozof cirre s'i-i ajute si inteleagi r.rl sentimentelor negative. Am cliscr-rtat nrulti oameni clespreproblemele lor ctr de sanitate $i zrm ajlrns sI inteleg ci bolile sunt.ActrtrrFtitrclicloltritrbir.rlimunitar. va cleveni gindire al celrlr lrlai mr-rl1i oatnetli' este iar Truptrl tlman este in esent'i a1-r'Jr' con9tiinta cLlfgal Ll$ol' sllnt Nletoclele cle a aiuta apa si sr_rfletr-tl. Daci pllteti gterge caLrz'J unor astfel cle sentimente. le spltn lllereLl oamenilor mai eficient in inseatln'i itil'tire' Ce altceva ar ptrtea fi cornitatet'ea fortelor r'orprrItti nevola sa-m1 in rtrice cllz.rl imnnitar si vi va ajrrta pe calea insdnito$ilii . in mare p2rrte.rltatr.De f. gi con5tiin(a umani. Nu trebr:ie subestinratir importanta unei atitr. si-$i tr:iiasca viafa intr-trn uroc] corect si si se foloseasci de pr-rterile tirr-ni.rdini 1-rozitive.cluitoare existcnte in nattrri. elll simtit in ttltima vreme sclrinrbternrinologia. nici trnr'tl ctt Dintre toate lledicatttentele. sr. Daci meclicii ar trata nu numai p.rezr.c l i c e lS o c i e t v negative 9i in reclarea vitaliti!ii expeli- 101 .o1.

i hiclrogenttl.i un rafinament unice.tla apei este alcitttita din doi atomi cle hicl'ogen gi unr.dar apa cireia ii ardtasem cuvintele ittbire gi recttnostinfi a produs cristale intregi. iubirea 9i recunoqtinfa au reugit si facd apa imuni la efectele ddundtoare ale cimpului magnetic.sn DrN APA MESAJELE An incdlzit apd.r omttl are o guri pentrll vorbit . ca oxigenul . clupi ce cloui tinere fetnei s-'. Ati sptts. un sentiment izvordt din faptui cd"ti_a fost diruit ceva.ase cristale. c'.ri.Aga este devenisem ttn pic ntai infelept. reprezentati de formula lIrO.rre pLltem sli foiosim clrept moclel.. in vLene mai puternica. nr. ptltem veclea ci enetgia pasivi este Pestii clin mari .^/ (l()l\/sTrlNIA SE NA\sTE T'OTLtt' Atr-rnci ce inseamna cincl spllnem ci energizl 1'rzlsivi a umblei szllt :t recunogtinlei este tllai puternici clecit iubirea ? Reflectlncl asupra acestei intreb'f.cele mai fillm. cu ambele brale larg deschise.tin1d poate fi asenldnati aceleia dintre soare si umbrd. dar iubirca gi recunoptinra impreuni dau nagtere unor cristale de o profunzime .Am fost foatte impresiclnate. cle unul singur. Cristalele formate in apa distilati au iesit doar par{ial gi neclesdvdrgite.in schimb. iar apoi am incercat sa vicl efectul ci. apa cireia i se arati cuvintele iubite gi rectrno.ru apropiat de mine .i oceane clepun c'. Nlolecr. Iubir. .ea tincle sa fie nai degrabd o energie active. recllnostinta este luna.chiar aga !" am exclamat 9i am stiut ca . An folosit cloua tipuri c1eapi: api clistilata Ei apd de la robinet cireia i-am ardtat cuvintele ittbire gi recunogtinfd.sct/t/. cristale fnrmoase. Legitura clintre iubire Ei recuno.rm afimat acesl lucrr't. clin cunostinta faptului cd qi-a fost ddruiti viata gi din actul de a primi acest cjar bucuros. Daci iubirea este soarele. recunogtinla este o energre mai degrabi pasiv-i.tl de oxigen. constinci in actul cle a dirui in mod necondiqionat. Am menlionat ci.tintd fontteazd. $i arl mai descoperit ci cristalele formate stib influenta hbirii gi recrinoprlnlei seamini mai mult ctr cristalele produse sub efectul unic al lecunostintel clecit cele influenqate doar de iubire.tinla s-'. recuno$tinta este femeia.. Desigur cd gi cr-rvlntu\ ittbire poate forma. DacI privitn nzltltfa. intt'-o p1opo1'!ie cle 1 ia 2.r-i as'. Daci iubirea si recttno.u-imbina. Aceasta indici faptul cd vibratia recttnoptinlel este mai intensi Ei are o fortd mai mare de influenti. ctr o striiucire de clianrant. t'ectlnoqtinl:r ar fi c]e cloui ori cAt ittbirea. Cu alte cuvinte.i cloua r-tt'echi pentrll ascr-tltat. intr-un ctuptor cu nicrouncle. de fapt.A. Daci iubirea este bdrbatul. spre care trebuie s'i Sugestia rrrea este ci echilibrul tinclenr este acela in care rectlnostin{a este clubli fafi de '. Lzr un setninar. ? Pentru apa importanti privincl moclul in care ar trebui Care este legitura dintre ir-rbire si recunogtinli un rispttns la aceasti intreb'. clal' ntt toate aiung s:r fie clocite' Doar tln nllmdr mic ajunge la staditll cle a cla viali pr-rilor.. am dat peste un concept interesant care a devenit o pisti in clezlegarea intrebdrii si ne traitl viafa. ce restul <tuilor sr-rnt oferite ch'ept hfanu altor vieftlitoare. 106 1)/.mpului magnetic asupta cristalelor.i uri-atl sptts: . iubire.lntititi uriage cle icre.r?" .

Se poate.rrd va fi intdmpla strilucitor apa din cle recunoqtinl'i.rnoStin[I pentnl 5^ENASTE TOTUL faptul cle a ne fi nziscllt pe o pentrtt planeti cll o natlll'a atit cle bogati. iar majoritatea oamenilor au o iclee generala clespre puterea iubirii. voi insivi clistal de luminl' veli fi ttn minttnat 108 109 . insi am fost crescu[i intr-o culturi in care intreaga noastri atentie este indreptatl asupra energiei ir-rbirii. Istoria secolulr-rial )O(-lea a fost o istorie a luptelor gi a rdzboaielor. ba chiar am pol'tionat si arn vi. Atentia umanititii s-a inclepirtat cle la ceea ce mr se poate vedea si s-a inclreptat spre lunea fizicd. Au fost clistruse paduri gi am pierclut ape cLlrate. veqi veclea ci lttmea cle nenumdrate lttct'uri care v'i merit'i rectlnostin[a' Cincl v-aqi umplttt de pr. ca acegti paqi inainte facr-rticle societateauman'i sd fie lezultatul iubirii . Stim cu aclevirat cit cttrat ? este si putem respira o gttri buni cle aet este plind Daca deschicleti ochii. $i. Trebuie si incepem invitlnd ce inseamna sd ai destr-rl. clt timp vom continua sd ne triim viaqa bazlnclu-ne pe aceasti strategie. conflictele nlr vor mai lr-rasfirgit.JELE Au triit oamenii intr-o propo4ie cle cloui pi4i cle -/ recunogtinti pi una cle ir-rbire Senzaliamea este ci exact opusul este valabil. intr-adevdr. fecLlnostint'i de minttnat apa care ingicluie viata. pentru a ne insuSi clt mai mult din aceasti lulre fizic'a.nclut pimlnt.in timp ce al doilea element al formulei nu prea este luat in seami. arn tiiat pi(lLlri gi am ctrcerit de$erturi in efofiul de a asigura dominalia supremi a culturii noastre. in sfdrSit.iVSE Dll/ APA A.Trebr-riesd D1N COI{STIINIA sinr[im recr. Lumea are nevoie acum cle recunoqtinli. evidenti.fatd de familiile $i patriile noastre . nn pLltelr nega mirelia iubirii. Poate ci incepem. tot corpul ginclili-vi la cit se va 9i vostl'Ll' Clnd acest lllcl'tl. Fili indoialit.si inlelegem cd clirecqia in cale ne lnctreptim nn cluce niciieri.SCI MES A.insi. Am ficut prea multe sacrificii pentm a ne asigura bogaqiile vieqii.

ouri ? )Poate de la poalele Alpilor Elvelieni sau de la poli ? Nu-i greu. Indiferent cit de naturald. in ziua de astdzi. din lttme.ap . Dupd ce p rticipa\i cu pldcere la un sport sau la un alt fel de exerciqiu. se prea poate ca apa pe care o beqi sd vi se pard stdtutd pi greoaie. fdri un suflet pur. Penliteqi-mi sd vd. apa nu va avea un gust bun. apd. sd gdsegti apd imbuteliatd cu preten[ia de a fi cea mai bund apd.are 111 . sau purd este apa pe care o be1i. intr-adevdr.chiar si cea de la robinet . dar putem cumpdra.CAPITOLULAL PATRULEA Lumea se va schimba intr-o singuri clipd (-\titi de unde putegi face rost de apa cu adevdrat \ \Jbr.rna.? Apa nu este pur gi simplu HrO. intreb: Cit de limpede vd este sufletul ? Cdt de mult vi inpovdreazd problemele de serviciu ? Cunr e cu problemele din familie ? Aveli conEtiinta incarcata? Dacd da. bund.

Nu veti mai avea de ce sd vd.Noml a dispit'ttt".. Gdndurile pe care le aveli sunt foarte importante in acest joc. cel sall cea din acest moment. imaginagi-vdo razd invizibild de energie indreptati. lumea in fiecare clipd. in clteva clipe.$tergereanorilor".i1i mulqumesc cd ai f5. Cind sunte[i pregdtili. Urmirigi cu mintea cttnt Lazalaser tinte$te in tot norul gi nu numai intr-un singur loc. energia vibraliei trebuie sa rdmdnd. inlelegerea faptului cd rorul existi in clipa de fagd.i alege o lunte a iubirii pi recunoptintei sau o lunte chinttitd. nici sd-i invinoviqiqi pe alqii de propriile voastre greqeli gi sldbiciuni. Dacd respectali aceqti paEi. ttnul nu prea nure. Din perspectiva principiilor vibraqionale. . dar nu trcbuie si vd strdduiqi prea tare.untire . facetri probleme din cauza trecutului si veti $ti cd viitorul poate fi tot ce veti dori sd fie. din congtiinld.Daca transmiteqicuvinte gi imagini creative. alta decdt dacd" o beqi cdnd sufletul vd este plin de sentimente sumbre.i lipsuri ? Rdspunsul depinde de atitudinea voasfi-e chiar din acest moment. Cu alte cnvinte. va va aduce speranfd gi lumind in viaga. Vreau si incercali si qtetgeli norii folosindu-ve de puterea gdndului. vefi contribui la distrugerea Universului.gieste. Dacd. fizic.O SINGURACLIPA Dumneavoastri.apa insd. Avegi puterea de a schimba lumea intr-o clipd. vi sugerez si faceqi un mic experiment printr-un joc pe care il vont nttmi . Afectele gi sentimentele noastre influenle azd. Dacd' vi concentra\i ptea tarc atj putea chiar si impiedicali energia in dmmul ei. aqa cd este impofiant si credeli cu tdrie ci norul va dispdrea. buclqi. va dispirea. in acelagitimp. in mod tradiqional. spttne{i-i energiei (din nou la tinipr-rltrecttt). nu veli mai fi in stare si le spuneqi celor din jur cuvinte de supdrare. aiungeli sa fili congtienti de acest lucru. plind de nenntl.. Norii sunt fdcuqi dtn apa sub formd de gaz. Tot ce ave[i de fdcut este o simpli alegere: Ve. intr-o zi cu centl pa\ial noros uitali-vd la cer 9i ochigi un singur nor. conteazd.. Potrivit invdqiturilor budiste. sunt sigur cd nontl va incepe sd se subqieze 9i c\. 112 LUMEA SE VA SCHIMBA iNTN. imi dau seama cd acestea suni ca gi cum aS spune cd totr-rlse int2mpld in mintea voastre. toate lucrurile gi fenomenele din lume se afld in continui schimbare gi nimic nu se schimbi vreodati. deginegi cheia citre orice. Aceasta aratd cum constiinla umand poate avea un impact enorm asupra lumii din jttrul nostru.rmii fizice riscd 113 . daci" cineva sus{ine puterea de influenld a congtiinlei ttmane astlpra h.. insi emiqdnd mesaje distructive. dar ce incerc de fapt sd vi spun este cd atunci cdnd beti apa cu un sentiment de recunoqtin\d. Daci vreqi sd aflatri cit de mare poate fi impactul con$tiinlei voastre asupra lumii. in migcare continud. asupra norului 9i in care il sfdrdmd. Rostili apo| la timpul trecut. mai mult ce este in interiorul vostru. veli contribui la crearea unei lumi frumoase. .MESAJELE ASCUNSE DIN APA un gLrst clelicios qi invioritor..crtt asta". de aceea reaclioneazd atdt de prompt voinqei noastre.

d. ltlme'. in fiecale clipzi ne este arit'lta morlentani o alti lttme. con$tienli c1e acest lucttt. clipa nu este o simpli fantezie. Am cliscutat r-tnele lttcrttri complicate si se poate sit fi dat nastere la confr-tzii..'A SCHIMRA IAryI?-O STNGURACL]PA clrm Lrn antturit aspect al flniversului interior este proiectet asupra fieclrei Unnltorul clipe clin timp.rntlu . Conqtiinfa no]stri Crecl ci. a unui alt aspect g. Aceste informatii ale Universului incltid timpul. in cltrpi-atlriaza invacl'irii Irakultli cle la inceputul priul-tlui Rizboi clin Golf am m'isttrat vibratia apei cle l:r robinet clin Tokyo si am clescoperit o crestel'e neobi$nuit cle acut'i in valorile vibratiilor proclttse de merclrf.r lttme se schimbi apa recltnoa$te cea dintii ctt fieciire clip:i. Altfel spus.ordinea expliciti". Concepqia sa este ci tot ce exist.. Aceast.-si viitor. Arl menlionat faptr-rl cir all inventat ttn clisprlzitiv clc mdsurare a vibraqiilor gi cir l-am folosit pentrlr a inlelege mai bine apa. alttminilt si alte stlbstanle clir-tndtoare sI existe vreo explica[ie logici corptrltti Lllnan. Aceasti lnme nu poate fi viztttd cn ochiui liber. plttmb. cincl at'n citit 115 . De-abia a clotta zi.i in ordinea expiicita a fost cuprins in orclinea implicita si ci fiecare element al ordinii explicite contine toate informatiile din orclinea in-rplicitd. in acestei teorii. iar firea clinir. dal repetarea misltritorilor mi-a clol'eclit contralitrl. dar ceea ce spLlne el este ci fiecare element clin Univers conline infolmatiile clespre toate celelalte elemente clin Univers. Cum o putern explica pr1n stiinta flzicli/ David Bohm explica 111 I. creincl astfel pt'ezentui..t se schimbir in fiecare rte ttn tol claci veqi cleveni recleati in contintttt. impreuni cu toate informatiile din trecut.LIMEA 5E \. in fiecare inclivicl .rploieclie fiecare lume ntontentani. Mecanica cuantici.DIN APA A.ordineaimpliciti". aceasti cl'eare a lumii.chiar si intr-o singurd celula . insa stiinta a ajuns la r-tnpunct in care ignorarea constiintei gi a mintii ne limiteazi capacitateade intelegere a lr-rmii din jurul nostrll.IESA.JEI. la incepi-lt am crezllt ci se intimplase ceva cll echiparuentrtl lltett. c.a. moment in timp este. viaqa c'ltulneal-oastrir ntl va tlai fi aceeasi.se gdsesc toate inforntaliile din gi despre Univers. iar aceasti schinrbare. prczent . nici atinsi cu mdna. cle 2lseillenea.E As'CL/I/SE sigur si fie ostracizat pe motiv cd nu glndegte gtiintific. Confortl clipi. Nr-r pirea pentrll acest lllcfl. Cu alte cnvinte. Aceasta ar putea fi ceva mai greu c1einleles. Doar ci ltlme va influenta ttruritoarea iar astfel aveur impresia zrceleasi h-rmi contintte.l. Deci schimbarea lumii intr-o singtrri. Cnnoscr-rtul teoretician al fizicli cuantice Davicl Bohm nume$te lumea accesibili simfurilor noastre . Este o lurne nnde insusi timpul nu existd.m. faptul ci existati aici si acrllrrl este inclus in informatiile c1inUnivels. Cu alte ctlt'inte. Dar si reflectim Lln nloment la clipa de fata. Dar claci ne intoat'cem ctt glnclul la cristale ne-ar fi poate mai r-t$or s:i gisim rispunsrtri. anurrite teorii psihologice (cum e teoria lui Jung) si ingjneria genetici ne invati cd existi gi alta iume clecit cea pe care o cunoagten atdt de bine.

vegetalia de pe fr.ns i'recliat in celilalt cap-it al Pimlntr-rlui. O fotografie ftrsese fdcr. Cristalele formate in apzi inainte cte incantalie erau cliforme 9i seminatt ctt chipr-rl unei persoane ce sttferi cuurplit. la mii cle kilometri clepirtare cle Orientul Mijlociu. iar cealaltd'dupa.rnt sigur ci ar fi fost nigte fotografii foarte interesante. 117 1t6 . Am senzaqiacd vibraliile nu existi in caclrul lumii noastl'e triclir-'ensionale li nici intr-o lrme dintr-o climensiuneinvizibil:i. pe care am inregistrat-o. . Pentru a verifica acest Itrcru. apa cletecteazliprima acest lllcrll si ne transntite se ?ntl'rpli acelstl-linlorntrtie noui. incliferent in care clintre lumi.5E' DIN APA ziarele. atn stat c1e vorbi clt preotul. in timp ce o priveai. Aceste vibrafii s-alr intins crincolo cle limitele tinrpultri . $tirile clespre cleclansarea Rdzlxrirltri clin Goif ur'pleau pdma pagini clin ziare.rtd?naintea unei incantaln. $i chiar aga era. tottll fiind invlluit intr-o ar-treoli de ltlminl. am fictrt legitura. :url plltut nrz'rsu'avibratiile substantelor nocive aproape ?n r-nomentele izbucnirii riizboiuhri. deci este posibil ca energia spiritului cuvintelor si fi fost cea care a purificat apa clin lac. La vrenrea Rizboiuh-ri clin Golf nu ?ncepusemincir si fac fotografii cu cristale. Prima oari cind l-am cttnosctlt mi-a ardtat doui poze carc iurpresionaseri nrttltd lume. aga ci am dorjt si vid gi ett ce eru in acele fotografii. in Japonia. Dr-rpd incantalie. nrai clau Lrn exentplu clincl vibratiile au inflr-ren{at plltel'nic si rapicl h-r. S-zr sptrs czi grelrtateabonrlrelor lansatein prima zi a acesttri razboi a fost egalir cn cea 2r tlltltror bonrbelor lansate ?n tir-npul Rizboiului clin Vietnan-r. Putelea incantaliei venise de Ia spiritul cttvintelot. clupd cincisprezeceminute m-au chemat cei din echipa mea.ea bombelor pe cr parte a Pzi'rintrlui atr a. Am plltut chiar sd veclett-t care ftrsese acoperit'i cle apa tttlbure.ri. Si vi CLIPA LUMEA SE VA SCHIMBALNTN-OS/A/GURA Am chemat la barajul Fujiwara din centrul -faponiei un preot Shinto clin secta Shingon. pe nume Houki Kato.si s1-rrtitrh. Am fotografiat apoi clistalele. cincl ceva pe pamiint. sd faca incantatii. efectele noci-"'e ale bontltelor clin Orientr_rl Mijlociu nll :llt fost transportate imecliat in Japonia.MESAJELE ASCtl \/. am v1'ut si fac poze cu cristale forrnate in apa clinainte gi dupi o astfel de incantaqie..rndul lacuhti. a splls cineva.Esteincredibil ! Apa se lirnpezeqte sub ochii noqtri".apa era vizibil nui curati. De clata aceast:r.j. Preotul a stat pe marginea lacului gi a fdcr-rto incantaqie cle aproximativ o ori. V_ati ptrtea intreba: Chiar este posibil ? Sigur. clar claci ag fi facut sr. Se plttea veclea clar cum apa devenea tot ntai transparentd. ci intr-o lume intermecliari. a doua pozd prezenta o diferenqi impresionantd . induntrul unni hexurgon se afla un hexagcln mai mic. Dar vibratiile negative cre:lte prin lansal. Dar cristalele din apa cle clupi incantatie eraLl intregi qi superbe.rea fizici. s-a folosit pllterea rr-rgiciunii pentrll a pr-rrificaapa.

oamenii cle gtiinqa aborcleazdlucruliie pe care nll le pot veclea cu ochii lor prin reduclie' pentrll a tzola un fenomen ftzic.rnfenomen fiztc pe care nlt ?l putem explica claci.rzincl acestea. privincl la lumea noastri clin acea lume. Ptttem privi aceasta ca pe o exemplific re ^ teoriei rezonantei.tluia atins inimile multora. Conform teoriei sale.le aseminarea formei cristalelor cu un chip in agonie. crimele 9i nelegittirile atr tendinla si se repete. iar cercetirile pe marginea teoriei continui. putem veclealtrcrr. Cttm se poate explica aceasti ciudatl repetare a evenimentelor ? Profesorul Shelclrake a cdutat sd afle rdspunsul pe cale .MESATELE ASCUI/s-EDIN APA Sigur. de rugiciune. se va mai tot intlmpla. ci mai degrabi un fel de schita pentftr construclia unei cl'idili. inri place s:i crecl cd strfer-in{a a fost ei alinatA. Poate ci prin aceste cristale sufletul femeii a incercat si ne spuni ceva. Ctlm de a atras atdta aterttie? Se spune adeseori cd.rpert Sheldrake clin Anglia este Lln cercetirtor zr1c:inti qel este promovarea unei noi vizir_tni asupra ltimii.tiinlifici.rri care acllm nll ne sllnt eviclente.e o numim lumea noastli. nu acceptin icleea ci mai existi o alti htme in caclrul celei pe cal. cind ttn lucnt se tot repett se creeazl un cAntp nlorfic. ceea ce aratd cir transformirile clin substantece pot fi observate cu ochii liberi au loc treptat. Plobabil vi s-a pimt ciudat faptul c'i accidentele. Dar nu existi indoiali c:i vibratiile rugiciunilor sunt transmise pe cale nemijlocitd gi rapidi obiecteior clin jur.51I/GT]&1 clotrizeci de ani.mi-am amintit de crist:tlele formate in api inaintea rngiciunii. Profesorul Rr. Daci va glncliqi la istorie si la curentele sociale. ar. a h-rat ceva timp dupa inczrntafieplna sa se limpezeasci aptt.Dupi ce a obqinut cloctoratr_r1 biocl-rimie la Universitatea in Cambriclge a fost conferentiar cle biocl-rimie 9i biologie la Cambdclge Si. presa a relatat un inciclent. influentlncl apa din apropiere. c. veli vedea cd de-a lungul perioadelor mari de timp. Teoria profesorului Shelclrake este clezvoltati intr-o cafte pe care acesta a scris-o ?n ltrmit cu mai bine de t18 CLIPA 5E LLIX. in serie. Acesta a fost r. nrentbrn al Royal Society. pe llng."i asta. in ciude xcestei respingeri. Dar zrsta nu este totul.'EA YA SCIIIMRAiNTN-O.suri. Vorbegte despre locul unde se intimpli astfel cle incidente numinclul 119 . insi profesorul Sheldrake a ales un clr totul alt mocl de aborclare. Profesorttl Sheldrake sugereazi ci incidentele pot rezona in acelaqi fel ca sunetele. in lac fusese girsit corpul unei femei si. intr-o oarecare mi. iar tezonanta ctl llcest camp n-rorfic mlregte probabilitatea repetirii aceltli incident' Un cin-rp morfic nlt este informaqie pe baza de energie. in general. daci Lln lllcrtl se intinrpla de doui ori. pe cale ins'i revista cle gtiinla l'lature a respins-o afirmdncl ci ar trebui si fie arsd. evenimentele se repeta. De obicei. La ciiteva zile dupi acest experiment. Mai existi o lume pe linga cea in care triim. in legdturi cu lur-nea invizibili nor_ri. teoria profesorr.

cristale cincl temperatura scacie A]PA SE LIT]VEA VA SCI]IMI]AiXTTi-O.eze 121 Ce si intelegem cleci din acest lucru ? Clncl s :ru format prima oard cristale (indiferent din ce motiv).rl au fdcut tot posibilr. Experimenttrl s-a desfdguratin trei etape' Prima etapa: inainte cle enrisittne:r in direct. c:lre ntl arttsesera voie si rradi emisitlnea.tln post cle televizitlne din Anglia a hot:irlt s'i faci un experiment ptlblic pentftr a vedea claci teoria rezonantei morfice a profesorului Shelclrakepoate fi confirn'ratd. iar reznltatele atr ariitat n]€tfell ci al cloilea gfttp se clescttrci de trei ori m'li bine clecdt primul. s-a creat un clrlp morfic gi. dar unul zrscuncleachipttl unei femei cu o pilirie.ll si asigrtre aceleapi imprejurari 5i telespectatorilor clin alte tiri c"leclt Anglia 9i Irlancla.ue formeazi cristale. nn in dezbaterile obiqnr. claci o substantii zl format o clata 120 .rtablouri: ambele pireatt nipte pictlrri ficute la intimplal'e. atltnci si alte persoane vor avea cimpuh. formarea cristalelor va cleveni ceva obisntlit la acea substanti.Chipurile erau niscocite astfei incit nu pllteall fi recttnosctlte.rce1epicttlri. ceea ce a dus la discutii impofiante. intr-un cu totnl alt loc. ideea generzrlacceptati a fost cI glicerina nu formeazi cristale.SCt/l/sE DrN APA I.rite despre astfel de mistere.in ciLrcla hazarcluluice clomne5te in hrme.. au fost cle asenleneaintt'ehlrli ce vecleart in pictnrile respective' Care credeti ci att fost reztrltatele? Al doiiea grup s-a clesclifcat mult mai bine clecit primul in iclentificarea birbatului cu ilrustatzi. Acest tip de fenomen s-a petrecut si la mr-rltealte substante. in conformitate cu cimpul mclrfic. alt lot cle glicelind a cristalizat. glicerina a devenit o subshnti c. Cu nu prea nul1i ani in ttrt-nit. Desi tcoria sa a fost ferm respins'i in revista Nature.tstat. iar celilalt.intii.un alt grr-lp cle p'.Efectr-rl tenclinta sir con$tienttz. Firi indoialzici profesorul Shelclrake abdtut s-a cie la ciile bitute ale gtiinlei. un barbat ctt mr.SII{GLTITJ cristale. in final. A treia etapi: dupa emisir-tne. intr-o zi pe la incepr-ttul secolultri al nou:isprezecelea.A.ri reprezentincl bir-batul ctt nustafi. A clotta fost pr-rgi si spuni ce 'u-ecleau etapi: in timpr-rl enisiunii a fost clezvilttit secretul tablouli. La scurti vreme clupd asta. tln gl-Llp de pamicipanti au in '.ri acel:rsi lucfr-r. $i. clar trebuie si" recunoagtem ci teoria h-ri contribuie mult la explicarea Llnor mistere pe care $tiinla traclitionala a stitrt cum si le aborcleze. atr pictat clou'. giicerina dintr-un recipient transportat cle la Viena la Londra a inceput brusc sd cristalizeze. Experinentttl acestane areti ca claci cineva clevine con$tient cle un lttcnt. iar fenomenul repetirii unor incidente sinrilare il nume5te rezonanfi ntorficti. disculia revine adesea asupre cristalelor cle glicerina. Cei care ait ficttt experimentr.uticipan[i. astzizieste un fapt genelal l'ecunoscut iar ci glicerina forneazi sr.i. in primii patnrzeci de ani de la clescoperirea glicerinei.TESAJELE cdurp morfic.rb 17'C (63"F). Fenomenul a inceput si se n-rsplndeasc:i. aceasta s-a ficnt cunoscuti si a fost hratd in serios de persoanele cu vecleri rnai largi.

CLIPA I. nlr aln avut nici o reuqiti timp de doud luni insd.s-II/GURA dar am devenit ctt aclevirat interesat c1nd l-am vizut pe profesorul Shelclrake intr-lrn docltmentar cle televizir. o datd ce am reuqit sd fac prima fotografie.ASCUA/SEDTN APA MESAJELE notfic a determinat impresionanta cregterea rispunsurilor corecte. gi alqi cercetltori au inceput si aibd succes. intitulati Din ce catrzit se intAntpld. avdnd ca urmare o transformare instantanee pe plan global. o datd ce rezonanqamorfici s-a rdspindit. o datd ce se formeazd" ttn cdmp morfic. Poate cd acesta este tot rezr.Printesccel pulin o data pe siptimini cafe ml se poveste$tedespre tine. Vrear't si cercetez acest 123 122 .. insi nu privind apa. lri-a splls: o sct'isoarein . Aspectul important clin teoria profesorului Sheldrake este acela cd. el va avea un inpact instantaneu asllpra tllturor celodalte locuri. Arn fost bttcttros si ar-rd ca el aflase dejzr despre cercet:irile mele astlpra cristalelor de ape. Prima <>ari am auzit cIe lucririle profesorului Shelclrake clintr-o cafte bestseller din Japonia.ll actului cle obserare asupra celui obseruat. colectivd) gi modelele arhetipale. Teoria profesorului Sheldrake ne ajr. de (cu trimitere la sd inlelegem aga-nllmitele coincidenle fenornenele congtiintei de grup (memoria . asemenea. deoarece cercetdrile mele asupra cristalelot de apd. ADN-ul nu este singurul factor care determini trdsiturile asemdndtoarela nrenrbrii trnei familii .. se intincle in intreg spa[illl Ei timpul." Aveammttlte intreb'iri dar 9i el era foarte interesat pentrll profesorul Sl-reldrake.rtd.L]MEASE VA SCHIMBA TTN-O.aceste lucmri ? de Eiichi Hojiro.rne ntrnrit Saseoanteni cle Stiinti clentni cle interes' Soafia a de vrut ca la patru ani clupa aceea sd anl <>cazi:'t a-l intllni pe profesorr'rl Shelclrake ln tirnpr'rl trnei serii cle prelegeri prin Europa.-I este efec0. cle cercetdrile mele 5i pinir la unni s-a cloveclit ci avea la fel sau chiar mai mttlte intrebari pentrtt tlrine' El mi-a impirtaqit ttrmitoarele lttctttri: Aur fdcut cercetiri privind organismele vii gi conportamentul lor. Cdnd am auzit prima datd" de teoria profesortrlui Sheldrake. Cdnd am ficut primele incerciri de a fotografia cristale. S-a intimplat ca Lln prieten care lLla parte la seminarttl tueu sd o cttnoasci pe soqia profesorultti Shelclrake.. Cu alte cuvinte.rezonanqamorficd joaca qi ea un ro1. nu mi-am putut abtine interesul.nu sllnt altceva decdt o incercare de a exprim^ rezonan\a cAmpului morfic intr-un mod ce poate fi vizut cu ochiul liber.rltatul rezonanfei morfice.aqa inclt m-am pomenit ca stlnt invitat la casa lor clin Lonclra. Sttnt oameni care .sincronicitate"). cleci ntt md pricep prea bine in acest dourenitt' Este insi clestul de probabil ca in viitor sa se stabileasc?ileg:rttlri intre cercetarile n-rele Oi cercetlrile tale privind cristalele cle apd' intereseazi cel mai mult Dotnenittl care n-I'.tiu cincl cineva ii pdveEte cle la spate. Conform profesorulr-ri Sheldrake.

i lticrurilor care se intimpfi. deoarece actiunea c1e a privi ttn iucru a1'e o influenld inrediati asLrpraaceltti ltlcru.l exprim ?ntr-un mocl statistic.Orice ai face in clipa aceasta. Actuahnente. Dacd ne folosim la maximtlm de aceasti plltere. Existi liscul ca cloctrnenta!ia acestor cercetiri si fie subiectiv:i. Folosincl r-rn echipament vic.profesorul Shelclrake este foafie interesat de fenonennl telepatiei.Multumesc. ctt tolii. con$tienti de aceasta si ci vom acorcla atenlie celor din jtlrul nostru q. incerca efecttrl simplei <tbseruiri a apei as obtine mai usor reznlt:rte decit folosind orezr:l (care implici pr-ocesul complicat de dezvoltare a microbilor). pilinlii trebuie si acorde atentie 5i griji copiilor 1or'. sa vacl cllm se transformi apa in cliferite imprejr.I\IESAJELE ASCrr /. A ficut r-rn expelinlent pentru a zrflaclacd si clinii reactionezrziin momentul in care stipinii lor pornesc spt'e casi.este o expresie cle ittbire. As r.i. cle oameni cieosebit cle malefici..Prostule". cie erenrph_rclncl este ignorati. Faptul cle a vi concentra atenfia .rriri. Acasi.iti sti in putere si schimbi lttmea ! Jie . vonr plltea schimba lttmea intr-o singurd clipir.leo pentfll obselare. ?ntrebam ciaci nLl s-e1.o alti persoani face acelagilttcltl altttncieva' 125 121 .'rea si vi impirtasesc r-rn mesaj pe care l-am prinit cle la profesorul Shelch-ake: iITM-O s/I/GT/R4CUPA l/A LUMEA. aceastit pelspectiv'i ar hebtti sd le fie o male alinare' .dar nimeni nr. Acesteaaclnceatr foafte bine cu expedmentul in cadr. Din acest motiv sper ci votn fi merett.striri cleosebite.SEDIN APA fenomen gi s:i incerc si. Corlbinincl invirliturile apei ctt teoriile propuse de profesorul Sheldlake vom face pa$i importanli in nttmeroaselor mistere clin lttmea in care triim' clezlegarea Fiecate clintre noi are pllterea magici de a schimba lumea' Cu to(ii an fost inzestrali de citre Dumnezeu cll puterea cle a ctea. aga ci n-ri.. Cind i-ant povestit despre acest experiment. de oameni nornraii gi. Este foafie important. a reusit si clovecleasci acest fenomen in mai mtrlt cle dotri sute cie caztu. aqa incAt spttsele sale au o impoltanli cleosebiti.]stipra olicirtti Sheldrake Iucru .ul cin-ria orezul clin borcanul ignorat a putrezit mai repecle clecdtorezul cUn borcanele exptrse ctivintelor . a clevenit si mai interesat si mi-a sugel-at cd daci a. c2ncl este priviti de oameni cu inze.l-l pr-rnein practicd. in sflrgit. Voi incerca sd fotografiez cristale. Profesor-r-rl este initiatontl acestor studii despre impactttl conqtiinlei asllpra obiectelor. Este acela$i lttct-tt.5-E SCITIMBA Vieqile noastre se datoreazd tli.pLltea s-i folosirl apa in experimentele noastre.cirii unei energii nev:izute. gi .da fie Totul in lunrea asta este intercorelat. Penftu cei carc nu intreziresc sfirsitul grijilor 9i stferinlelor Ior. Toli par si gtie aceasta.

se pot intlmpla lucruri minunate si miraculoase. fiind direct rispunzitori pentfl. pagina 16I. iar mesajul tiu de itrbire va ajunge la sufletele tuturor oamenilor din lume. si fim atenfi la modul in care gindim. bine sau rdu ! Tu ce alegi ? intreabd-fi sufletul 9i ili va rispunde ! intreabi daci trupul tiu dorcqteapa pe cere tunrcaza si o bei. de asenenea.ti vei crea. cu vorba 9i cu fapta 9i i. clr liberul atbitru. de la glnd. undeva in lumea asta cineva se umple de iubire gi recunogtintd. Nu trebuie sd nrergi nicdieri.rvintele. vei descoperi adevdl-rl divin. gest. Aceste fotografii sunt dovezi materiale privind faptul cd energia vibrafionald umani. Nu este vorba despre timp $i spatill. icleile si ntuzica influenteazi structura moleculard a apei. se inregistreazia undeva' ?n finitul care ne inconioari gi cind plecdm din via{i ne intilnin cu noi. mesajul ei devine uimitor. Acestea vor deveni un mi. Ele relevi t26 127 .l tot ceea ce an ficttt. Urmitoarele poze color de la pagina I29 Ia 160 atr referinqi in capitolul al cincilea. la fel de vie gi receptivi la toate emofiile gi glndurile noastre. Apa ne indeamnd si contemplim mult mai proftrnd spre propria noastrd frintd. privire. astfel i. pentrll cd' ea ne reflectd congtiinta. acum. cristalin si limpede' Depincle de fiecare om in parte ce fel de influenli aduce in jurul siu. cle ce tip de cdmp morfic ar trebui si fim interesati si creim ? Vom crea cimpuri de suferjnln Ei rdutate satr o lume plind cle iubire gi recunogtinti ? Ori de cdte ori stai in fap unei ape gi transmiti mesaje de iubire gi recr:noqtinti. Dac'i dorim si avem o viati fiumoasd trebuie sd aven griji si bem api proaspdta in fiecare zi 9i. aici. faptd. Apa din faga ta se afld in relatie cu apa din intreaga lume. prin glndurile. inima qi sufletul ! Atunci c2nd ne privim prin oglinda apei.req cimp morfic care va schimba lumea. calea citre lumini 9i iubire ! ly'ofd. Si nu uitdm cd tot ceea ce facem. CUPA LUMEA SE VA SCHIMBA|NTN-O 5'1I/GUR}1 incredibila capacitate de refleclie a apei. cuvintele 9i acliunile sale. cr. Apa pe care o privegti va rezona cu apa cle peste tot. Fotografiile prezentate in carte sllnt dovezi convingdtoare pentru faptul ci putem sd ne vindecdm si si ne fiansfonndm alitLlri de planeta noastld atlt prin gdncluiile pe care le trdim deliberat c1t gi prin n-roclurilein care punem ln aplicare aceste ginduri. vorbim gi acliondm pentfti a nu influenla negativ apa din interiorul nostftr.ASCUI/SE DIN APA MESAJELE Aqadar. Putem acoperi lumea gi pimAntul cu iubire gi recunogtinfd. rair-rl tiu ve$nic.i modeleazd realitatea fizic'a. simfim. fii bun cu gindul. vor-bi. Oglinda apei ne redi fidel proiecliile cuvintelor Ei gindurilor noastre care influenteazd direct structura materiei fizice.

:r*alc Am a. este nlare .i frutlos ca qi Soalele.eu ardgat prlce cte peisaj*: *at**. apoi am fotografiat cristalele care s-au format. Cristalul acesta. fomrat sub influenfa imaginii ce reptezintl Soarele. IatI reacgiaapei la pozele respective.ApA *sir:eia i s-.ind peisaje frumoase.te poze infaqi.ezat un vas cle sticli cu api pe ni. .

: '..' '::l:: .t:..:.. .

iftEFer&Hlrp4r: .

.':. t..a:..: .

t: ' t.' " l . -b-$E. ... .. trl . ..i *":t" I -. .h*.

l: 'i: l I . ' I I : i ' ' .

( .lo . i r t l t ' r ' l r r r c l i< lti n I i l r t ' t s imlrinrilile anr:inunqite ciin structLll'a clistalrrlLri inclici lort:r.( l l n l l l ) e t l. asenrenclrlentplelor.

i ..1 .. l..

t: 1 .f:} I .' ffi .':3 i+.:i ' rs''' Fn.

t {e'}s. 1.l'q: c.$c.t. '\jli+''.:l.im 9i s:r lnr':i!.ra:icg.17 ..$ix}?xt{..i.. +- Londra "l'okyc> a Nu se formeazi nici un cristal.rrnunii cle la altii clrtn si avem griil rnai bine cle ap?i. ca Ltrll-Iare fblosirii de capacitateanaturalr lL lrpci dc substantecare alecteaz:i a cla viat:i.irtc:{ I)in car:za tnetodclor cie iratare a apei. l"+. Poate e titnpul si cttoper:.:h. este clil-icil sa cristztlein apa cle la r<lbinet cle xproape orir"lncle proclr"lcri in lutne.

:l: ::.:.' . l':..i' i....': : . :..

.l l .

Splendo area ap€i naturale Cristale bine structurate. in forml de bijuterii. din orez. (Cu ^ceastd api se prepard Ei biutura alcoolici japonezd caldi.i r2uri. numitl sake). s-aLr forryat in apa naturald din gheqari. ApI de izvor clin Saijo. izvoare s. O parte din cea mai gustoasd gi mai bunl apla dinJaponia provine din Saijo.te 157 .Hiroshima Acest cristal cll structurd minugioasi pare un frumos omament din argint. ce se serveq.

: . ...' .i. .

: .

.

pnrtincl in sir-ir. fie factclrr-tl cat'e a trezit interesltl atetof pel'so:rne clin atitea qlr|i clife|ite ? Er-tcrccl c..te fotografriie ctt cristale cle api..t-i ir-tbile 9i recuno$tint'. Care s'f. Sc parc ci s-a creat Lln efl:ct clc -a.lll creat llriur:r sclipile . it-tsi celc ttrai tlrttlte r":ispr-tnsttt'i 1e-arn priurit clin Errlopa. . cafe s-a extins crt o r''itez:1 rnai mare clecit mi-as fi putttt iniegin'.AICAPITOLUL CINCILEA Un suris ce imltt:itise:rzi lttt'ue:t .l rtfle tlcspre uinr-tnlLtcle uristel'e ale lJnil'ersttlr.rl cristalelol cle api.ti in felr-rl cLl11t acestea sLlnt reler''lte 1ll'in interureclir. La clpittlrl ltrngii sale cillitorii prin (lostt'tos.ttin Japonia coiectia cle T\in lJ pozc cu ctlstale clc apli. Apa arc ttn nles'. uncLi in sr-tfletele oanlenilol'. hrltir-ea . :rre loc o transforutale fizicir in apa clin corptrl acelei pers()anc.i t'ectLno5tintxsLlnt pl'incipiilc fttnclrurentalc a1e ntturii.rj pcntftl llttlte: Itllltea unitti prin e'sre iul'tire .i rccltnrlgtinta'.1. ttti-aur pr-rblic'.rin tuotllentltl in c'lt'e o pers<tani lllive.i rccut'trt5tirtti.r.turirt'cit tlrai t"t'iarccle oarlleni . Irrbirea .* a tlolintrL c-aLtn nr. ape a ajuns pe Priuliint.

ni se trezegte o anintire ancestrali aflatd.i dezvoltirii.760. asistat cle Shizuko.cu ceti. Acest lucrtr a fost posibil datoliti stridaniei doamnei Shizuko Otrwelrand..rnogrin[a. Fiindr-r-miprezentataa o ctinogtinli comr_rnl. ial eu i-ant ardtat un exemplar al cdrtii. Dupi cr:m am ruen{ionat in primul capitol. o compara{ie intre apa cle la robinet si apa naturali. o japonezd.Gemtania.SCE i NIB.a t'eviste. Aceste irnagini oglinclesc fir_rmoasa noastri lume. Existal tl cliferenqli intle .|. si ea ntunit'incllt-se printre acei'"t care att fost lncintali la r''eclerea fotografiilor' Ea a transtnis ltruritorttl tlesaj: Am cloi cclpii 9i gtir-rci este o mare cliferenli cu clragoste satl claca pttr 9i claca le l'orlx.ti simph-r Ie pol'ttnceSti. lumea a aflat pentru prima oari de cercetdrile mele din prima mea colecgiede fotografii cu cristale cle api.ASCUA/sEDIN APA MESAJELE de viaqd. Er-a ca gi clun aceste cristale ar fi fost exact lllcrlll oe care il catrta 162 LL:AIEA I'N. Dar pLltenl veclea clar cliferen(a enomli fi con$tient clintre a ntt cle riscttl expr. in fiecare zi sltnteltt inctlnjlrraqi de cit-n1lltt'i tnagnetice. addnc inriclacinatd in apa din fiecale celuld a noastri. A cLlmpdrat pe loc Eaptezeci gi sapte exemplare pe care le-a trir-nis unor prieteni gi cunogtinfe clin Olancla. llna clintle petsoanele care eLl or!{enizet xcest e'n'eniment urajor este Nlanuela Kilillr.Shizuko de nri-a ficut o vizitd la biror-rla mai plltin cle o ltrnd dupa prima publicare a acestei colectii de fotografii.. gi a inceput si primeasci foarte multe rdspunsuri.r cristale de la paginile I29 .. an-t in faqa urai urltltor arrut ocezia cle a qine o plelegere . La o sitl'lttimina ch-rpi acest evenilllent trebtlie sa aill'"r loc o aclltnare anr.tnerii la cimpr-rri t6J .1^11'I':AZA oamenii . N{ai tlrziu. Ni se pare itnltosibii si tlaim fira colllplltere.ntas impresionatd. Cdnd privim imaginile cristalelor de api.in citr-ttat'ea reporteri gi cle a fi intervievet pentn-r ciitel.Fit asta"' De aselllenea. Elvelia. in Japonia.lenie olandezi care acum imi este translator.i si a ir-rlelege lttltnca mea.ingrijindu-se apoi de hrana necesar.Hai slr f'aceur lttcrttl asta" 5i . inqeleg foarte binc ci aceste lttcrttd sllnt sillltite cle fiecare celtrli a noastri' Cristalcle cle api ne inr''a1air"tcrltri ilrpofiante pentrll vlala noastri cle zt ctt zi. Shizr. Australia 9i clin alte qdri.luct'lrl cle care avelll ne\/()ie in Vt'eurr-trilegrele in care trititn.tald inlpoltanti.rko tlr-a invitltt si fac <r prezentare in caclrtrl r-tntti uric setninar anttal pe cale il tine in Ztirich. Din clipa in care s-a uitat la fotografii mi-am dat seana ca a rd. 9i care se ntllrefte nestenletel()r Lllllllne". Statele Unite. Rezultatul a first r-rniurens yal clc intet'es pentlLl a dcsctllle. Uitati-vi inci o data la imaginile cr. Fotografiile arati transformarea apei in funclie de peisajele minunate gi de muzica din intreaga lunre si prezinti. Mesajul apei este iubirea gi recr. Elveqia.5Ti/Iri. Nu a trecut mult ch"rpi ce a expecliat cirtile.

in clecurslrl unei siptdmlni am ficut prezentdri in uei orage clin Elvetia gi m-am intors in Japonia gtiind cd exista trn numdr mare de persoane dornice sd inveqe mai rlr-rlte clesDremlrnca nlea. Toqi cei care auziseri despre cristalele de apd erau vizlbll impresionati gi inspiraqi. De asentenea.tclevenit congtienti cle faptul ci rostirea cuvintelor neprietenoase ddltneaza atit apei cdt li celor'lalqi oameni. Sttnt aproape convins cd elevii ar.58 DrN APA MESAJELE magnetice gi a fi con$tient gi atent. Canada gi Statele Unite mi-au dat ocazia sa cllnosc gi si corespondez cr. ctt zimbetul pe buze.r mulqi oameni din intreaga lr. nnde am fbst invitat si votbesc la Harvard si 1a o gcoali speciald clin suburbiile Boston-ului. c'i.Fd-titemele l" sau . reacfia a fost senza[ionala.eveninlente au dus la Lln noll val de interes in intreaga hrme gi.rbiect prea delicat. frecventat'i cle copii care nll igi gisesc locul ln societatea american'f.ASCU/. Ntt am nici o incloiala cd cristalele cle api vor ajunge in centn:l atenliei ttltllror acelora clin intreaga lume care cattti si giseasci tln sens in hacls' Vizitele mele in Gerurania. Dupi ce a v:azut fbtogr. fiectatd cle arnte.A vorbit intli la o agentie a mecliului inconjr. ajttngdnd acasi.Ianr-rela mi-a propus sa sus(in un seninar pe cal. Poate dtn cauz:aca apa este atlt cle misterioasi sunt 9i modurile cle aborclale atat de cliferite . X. am fost asaltat cle propuneri pentrlr a tine conferinqe qi prezentiri.. Datoriti strddaniei Mannelei. 161 LL]MEA rD/ SURAS |MRRATI$EAZA CE Vestea clespre nlllnca mea s-a ldsplnclit clin Europa in Statele Unite.ganizeze. Primei invitatii din par-teaManuelei i-au urmat multe altele 9i ori de cdte ori am vorbit despre cristalele cle apd.afiile. Am avtrt Ocazia sd fac multe excnrsii in Europa pentrll a line conferin{e si prezentdd in sili pline cle oar-nenial ciror interes Dentm apa era personal sar.i-qi cameri l" I)ar acesta este cloal' ttn alt aspect al fenomenului rezonanqei. to) . Probabil ci sensibilitateaaceastacleosebitaa elevilor i-a ficut mai receptivi la inforrnatiile clesple cristalele cle api. pe rudsuri ce tot mai mulqi oameni aritau interes pentru colecqia de fotografii.i neconven[ionale.F. imi inchiptti. alll pLltea spune ca acesta este rczultatul cdutdrii unor rdsptlnsltri in vremttt1le acestea tulburi. Anr fost foarte impresionati. Olancla. Anglia. Franla. ltalia. ei le-au spr-rspdrinqilor si nu cttrat in mai rosteasci vorbe ca . Pe mdsuri ce persoanele ale clror sttflete delicate aur fost rdnite intr-ltn fel sau alttll afla despre cristalele cle ap'a. Elvelia.rritor clintr-un origel ntrmit Sanglant pentrll a line o prelegere despre apd Ei mecliu. Articolele ce all Lurlat acestol. dar i s-a sptrs ci ml o pllteau ajuta deoarece era Lln sr. mesajurl apei se rispindegte 9i mai lapicl in jLu'trlltrntii..r profesional.e avea si il or.rmecare se ocupi gi ei cu cet'cetiri asltpra apei. Ea a apelat atunci la persoane mai cleschisela chestiuni spir-itr-rale a acllrnat un grLrp gi de oarrreniclolnici si cercetezcceca ce nll poete fi vdzrrr cu ochiul liber. clroguri gi violenqi.

La inceput lll-arr intrebat cit interes poate exista pentrll api in Europa si in alte 1iri. aga incit lumea a cerllt si cl'eez Lln centrLl cle cercetare in Er-rropa.'N 5I/R{.5 Cp'iurnA'{$el'zA LUNIEA hexagonal. lrn eveniment internaqional.. cu tirupul. intra De exempltt. de ce oaurenii sunt atat cle confr-tzi 9i cle ce civilizaqia noastrA este Reflectind asupra acestof intrebdfi am ajuns aseltlenea 1or.ne cliur cLl ci sunt foarte pulini cei care igi incleplinesc lllltnca phneta pe intentia cle a ajuta onenirea si cle a cr-rrafa care triiur.am cle gincl si creez Lln institut cle cercetarein fonna unui cristal cle aoi t.Cum de nlr sllnt gnnoaie 1te llnga lac ?" Ghich-rl. Am participat. in mtlnca lor.imdn viziltil surpringi gi impresionali.rropeniir.le simpozioane clin Australia si Anglia. er. in orice caz. iar apoi Ie alit oamenilor cristalele fomrate in apa clin oraEele lor. cercetirile mele snnt limitate cind produc cristale in Japonia. in aceasti categorie nobil'i nu oamenii cle gtiinld ce sLlntla urlna autoritalilor clin Japonia astfel cat'e insista ca apa sd fie tratati cll clor.tlinconjtrlitor cle pe P'imlnt este intr-o stare atat de grav'i. M-aur ginclit la acest htcrlt urtilt tilllp' din clipa cind arn inceptrt sI mi intreb cle ce tneclir. nu a gtir-rtprea ltine ce sd rispuncll si l-a intrebat 1te laponez . cle asemenea. din tnine un otr ocllpat Simpozionr-rlclin Elvetia s-a mai qintrt inca cle cloui ori la Lrtcerna gi este foarte probabil si clevini. astronourie 9i oceanografie. intre m1nclria gi con-rpliaclin courr'tnitatea autoritdlilor de a cle gtiinqir gi. imi aduc aminte clnd am auzit clespreun grLrp cle japonezi care vizitau Lacul Ztirich. si dee cifla 108. faclncl in . iau cr-rnine cliapozitive cu imagini ale clistalelor de tpd.l ocLlpllt. existi 9i oameni cle gtiinqa cr-tvoinli proprie pr()pl'ia con. filozclfie 9i religie' in chinrie gi inginelie.ASCLINSEDlAr AI']A ML':SAJELE Acest mare interes pentrll apa presuplrne ci merell se lin simpozioane gi adr-rnari intreaga lunre. Sigltr. Laboratoml pentfLl str-rditrlcristalelo| de apd se' va afla in centrll. pentrll stuclir-rl clonenii gtiin[ifice ct': ftzicd $i nateilatici. acqir'rnea permite gi incuraja in mocl con.rnt la fel sar-rchial mai interesate decXt Japonia. iar alte gase laboratoare vor fi altor teme Si amplasate in jttil-rl centrttltti. primtrl la conch-rziaca este vorba cle o courllinaqie.tiinqa' si care.rternicdin ceea ce ltdvegte apa. in oamenilor rind. in al cloilea rincl. am fdcut cnnoscr-rtd idee care rni-a r:mblat ntulti vrelne o prin ntinte. instlmete.tient formarea trnei astfel cle societi[i.clteoclati plci. biologie 9i medicini. Ideea este grandioasi gi unici . care considera cle la sine inqeles ca lacul si fie curat.Cum cle pr-rne{i o astfel cle intreltare ?'' Oriunde cilitoresc. Lacr-rlerx atat de fi'urnos incit unr-rl dintre turigti l-a intrebat pe ghiclr"rl elvelian: . clar gtiu acum ci celelalte fdri sr. Fiecare laborator va fi specializat 18 categolii cle cercetare. cauzlnd r-rn declin total al societdqii' Bineinteles cI nr-t doar oaurenii de gtiinqi stlnt singlrfii s-alt vinovali pentfl. se ghlde'tzaclLlpd sealra insd luincl in consiclerafestafea societaqii. Reacliile acestee sincere cloveclesc fapnrl ci au o congtiin{i pr.l problemele ecestea' l)'tzele sociedqii r67 166 .. Clncl aucl ce mesaj :rm pentru ei si cdnd v:acl diapozitivele.. pentrLl ca.La r'lncltrl meu.

Cr-rvintelerostite c1egttra voastli au o plrtcre proprie clre influenqeazdintreaga hune. cleci.afi clespre natrlra sllnt cllvintele creatotr:lui. Sigur cd existi multe obstacole in calea implinirii acestui vis. nu spLrnsa faceqi afirmaqii le voirt intarlrplirii . energia vine ?nspre tine. in acelagi timp. purtdnd discutii in timpul gustarilor de dimineaqi gi de prinz gi anunqlnd la sflrgitul zllei rezttltatele cercetdrilor lor. inca de clnd eram copil le spunean mereu celor din jur ce gindeam gi ce aveam de LLI\|IEA tr-Nst/&{s CE|I4BR4T\SEAZA glncl sa fac gi mi s-a splts lllel'elt ci vorbesc prea mult' Dar' sirnpltrl fapt cie a spr. naestftll meu' Ale 101 ani. Cred cd asta va duce la descoperiri gi progrese ale gtiinlei care vor contribui in mod real la viitorul P a n r a n t t r l r r ii a l o n r e n i r i i . si \''i ascultati surfletul. totodati. Aceasti metodi presuplrne sd inspiri pini ce aerltl uurple pldmlnii' 169 168 . care ?i ajutd sd-si traseze cursul cercetdrilor. in cadrul laboratorului pe care ?l am in minte. ficindu-r'i crtnoscute intenlile fali cle ceiialqi poate cleseo|i sa duci la aflarea ajr-ttorttlui c1in sttrse nea$tePtate. treblrie si fili hotiriqi sd vi angajali in ce ati spus. Cuvintele au propriile lor frecvenqer"ibraqionalettnice si an vizut cleja cunr energia lor infhrenleezi UniversLll. cr-r minclrie. care se concentreaza asupra propriului doneniu de activitate qi. Cttnosc Lln onl care a clovedit plltclea . in special clncl spui ceva celorlal! oanteni. comunitatea locald" ii sprijind pe oamenii de . Daci vi exprimali intenqiile. obqindnd astfel o vedere largd. ajutindr-r-tesd iqi atingi lelLrrile.este important si rostiqi ce simqiti cr-t aclevirat. facent ceva pentru a imbuneteli sintitor deplorabiia stare a lucrurilor care cuprinde comunitatea oanenilor de stiinti ? Cred cd trebuie sd incepem prin a schimba mediul gi sistemele legate de comunitatea oamenilor de stiinti. ele se vor implini' Bineinfeles. clnd spuneti ceva. cercetetorii nu le pot obqine pe cont propriu. se afli in legdturd cu oameni de stiinli din alte domenii.i aventajele cuvintelor pe proplir-rl trr-lp. dar simt acun ci primLrl pas a fost ficut.Nobtto Shioya este Lln bdrbat pe care il numesc. dor-ti ore tinand prelegeri cle citeva ori pe an' igi exerseazl in fiecare zi migcarea de golf gi netge la curs o data pe siptamin'i.'E MESAJELE gubrezit intr-atita ?nclt o mlni de oameni de stiinta ntr ntai are cr-rmsd schirnbe directia nefasti in care suntem indreptati. si. Indiferent care v5.ry-. Spun asta cu sip4rrranqa multor ani de experienld in afaceri.tue cevlr esle Lln urod de a atralle energia in dileclia ta. este Lln pas important sd le faceqi cllnoscute. Maestn-tlShiol'a spllne ci secretttl sinitdfii sale este metocla sa speciala de respira!ie. Capacitateasa cle a-qi menqine sinatatea este pur gi siurplu ruiraculoasi. Ia momentul actual.sunt intenfiile. clar are spatele drept si se aratd sindtos 9i in plttere oricui il vecle. Comtrnitatea locald"se va ingriji gi de asigurareafinanfirii necesare gi a altor ajutoare pe care. Curn putem schimba direclia gi.DIN APA ASCU.Cuvdntul vd este protnisiune. Puterl spLlne chiar cd ct-tvirltele cafe lte inr.tiintd. Chiar 9i actttn sti in picioare una. 5 ii vad cu ochii minlii pe cercetirori aduninclu-se la restaurantlll central cu alltoservire. De aseuenea.

Ziarele alt relatat ci algele '.rluicare se adund in lr.rl r-rnei clisculii libere. se putea auzi imprejurul 170 intregttltri spinirii.ASCUNSE DIN APA MESAJELE rdspdnclind oxigen in tot corpul. ecttalia o ptltem interprete persoaneltll' ce se concentl'e'Jzi congtient' Aceast'i interpretel'e am inviqat-o cle la plofesorul niscut in Hoang Van l)ltc.t pace in intreaga lume la incepr-rtr:lunui nou secol. in acea zi se adunaserd aproximativ 350 de persoane pe marginea Lacului Biwa. Ctt mai mult cle zece ani in urmi' invitinclu-l I polllenlt' la ttn seminar pe cale il lineam in Japonla' E = MC'ntt in timpr..Lrci se afla la granita dintre dimensiunile a treia qi a patra.Maestrul Shioya recomandd ca la sf1rqitul exerciliului siu de respira[ie sd rostiqi urmdtoarea afirmalie: . un ?nvilat in psihoimunologie Vietnatl. ce provine din verbul a voi.. Incantatia noastrd. Dar ptltem intelpretx vleure ce M con1tiinlLi in ioc de viteza luminii' l)e cl nlttrl'irtll reprezintd llfasa. Existi o zicala veche in Japonia care zice cd.Puterea infinitd a Llniversului se ya concentra pentru a aduce lumii adevd.rrultiu si iqi diruieste energie revigoranti. aclici . pe atunci in vdrsti de 97 de ani. provoclnd un miros ingt'ozitot'' care apiteatl in fiecare nlr aLl aP'irtlt anttl acela' Dacit ntt inqelegeqi principitrl spit'itului cttt intclor' clar noi aceste h. Potrivit Maestrului Shioya..ira r'tn lttct'r-t La cloat o lund clupi aceasta s-a intimplat putrede ciudat cu Lacul Biwa. Lacul Biwa este ctrtat.rn. Aceasti. i /N . metocli ne confirmd pLrtereaafirmaqiilor. Alt scop al adundrii era si ne rugdnt penttr. indruma. toatd apa din Japonia va fi curate. in Septembie 1999. qi-au armonizat vocile qi inimile intr-o rugdciune pentrtr pacea nrondiald. in timp ce meditezi asllpra energiei Universr. existi pafiicule-dlrh ce nu pot fi vdzvte cu mijloacele gtiinqei de azi pentl. clar ce este important este hotdrlrea puternici cuprinsd in cuvintul va. la cr-trilirea apei clin lac' Alt htcrtt t'ugat este c'i 350 cle persoane s-atl adllnat 9i s-au impreuni.tim c'i acest spirit al clt\'intelol' aproape intreaga existenq'i Ei cle a schirnba ltturea cleat instantaneLt.. Aceastd afirmatie este Lln fel de rugiciune.C"-ul clin 171 .sI/R45 CE iMBItA'.t mi indoiesc ca spiritul cttvintelor' cle rugicittnile hotirdte pentrll pecea moncliali' a dtts' in iurportant citeva clipe. fic1nd posibila realizarca unor lucruri in lumea tridimensionald.ti de Maestrul Shioya.tcrr. Adunasem acest grllp cu intenqia de a curdqa lacul.rata pace. Nr.energie este masa C chept vtteza h-rminii la pitrat". toqi acegti oameni gi-au adunat fo4ele. Cuvintele fostite cu hotdrdre aLl o mare putere carc atrag aceste pafiicule-duh. am putut si simt cu adevdrat puterea cuvintelor descrisd de Maestml Shioya. dacd. cd '. intn: Voinla unit'i a atator oameni a fost ca o forqi teoria relativitilii a lui Einstein schit-ubarea Universttllti' Folosesc citeodati (E : MC) pentftl a explica acest principitt' Fotnltl'r lceasta general'i mai are o setlrnificafie importanti' Intefpfetarea inurlrlliti ctt este ci E = MCr.tt'ivi se vor pirea intr-adevir stt'ltnii' are pLlterea cle a influenla . cel mai mare lac din Japonia.t'l$EAZA LttMEA lac si o senza{ie cleclsebita ne-a lnfiorat q.

Articoh.trdpre a apei prin r'tltrasr'inete uui ptltet'nic' apei. Asfa incear. nrai tlrzin.t' grozava clar ci. atvnci aceasti cantitate se va ridica la pdtrat. este necesar ca stlnt opttse toxinelor' infbnlaqii ale ciror ftecvenle vibr'4ionale pLltea si ntr fie Folosirea unei singr-tre uretocle s-ar clou'i uretocle s-at pr'rtee si suficienti.o. intr. Aceastl perspectivem-a impresionatadinc..ti asupla apei ar fi mult sutbstanle chimice De exeurplu. ziarul. aLl cfeat la care nLl pot fi Ultrasunetele se afla la tln nivel ntt ell creat aceste cletectate cle tlrechea lttttani. iar cei care au vdzut pozele cu cristalele nll se vor mira c:i glndurile noastre aLl pLlterea cle a transfonna apa. cler courllinlncl cele .i llte toxinc' cle entltzi'lsur' Citincl acest afiicol.rbiresi recunogtint:i pentlu to[i. p. aceast. A trecut aproape un secol de clncl Einstein a ficr_rt cunoscuti lunii aceastd formr-rla. sa se fi creat concliliile plopice cle ultrasltnete. ci la congtiinfi. dar cle vreme ce totul este relativ in acest Univers. mi-am adus aminte brtrsc cle acele votbe. Daci toli oamenii clin lume gi-ar spori congtiinta in acelagi timp. ant fost cr'tprins '"r analiza energia cle Arr gtir-rt ci gisiseur.ele se afli tot acolo' apa si fie cxllusi tlnor cle aceste toxrne. Se spune c.i clescotnpr-ts. cliferenta energetici ar fi enormd.ASCUI/SE DIN APA ML:SAJELE se refera 7a viteza luminii.l ctt ltltrasltnete' Daca epe poltnti tfl)tatd. potrivit formulei.100 de kHz.l. chiurice sltnt este expttsi la 1. Trebr-tie spus ci pllterea spiritr'rlr-ri ctlvintelor este courbina tehnologia intr-adev'f. efectr.clncl astfel ll:le minr'rscr-rle spal'g. iar cantitatea cle energie va fi astfel dubli.ci sd ne spund cristalelecle apI.iconstiinp va deveni o putere mintinatd care se va rispincli in intreaga lume. cLt vibraqii.SCE |]\IBRA]'$EAZA LL]LIEA unei tehnoklgii clioxrna in api.rl relata clespre clearea cle 1'100 pentrLl expllnerea apei la o eurisie de ultresunete cle aer calc' cind se kHr. intr-o clinrineagd. reflectincl asupra vibratiilor .rndamentirii gtiintifice a teoriei mele. nLl se poate spune cd este greqit s:i prive. Dal se poate ca' stlnete cle 1le c)ctave rezonanlei privincl acordarea aceloraqi pcntrll pt'och'tceree cliferite. Tith.. clesctlurptln clioxina . Tocmai am descris cum rugiciunea solemni si glndurile unui gnrp c1eoameni au putllt curdqaapa unui Iac.i oarnenii isi folosesc cel nult 30o/oclin capacitaqi. substanlele se sprrg. dar ntr eram sigur ce cale si apuc. clacl am cLl tehnologia vibraliilor cle cr.-o a dor-ra etapi.ti formula in acest fel. cleSi toxinele clescompuse de bulele de aet care Pentut e cttliqe lpa s-ar. Dacd ne vom umple viaqa de ir.Nu avem cum si gtim daci Einstein instrgi a avut in veclere posibilitatea ca litera C din ecualie si reprezinte congtiinfa. Aru gisit r-ispr-rnstrl cleschizlncl. clttpi ce apa poluata ctt ar putea fi apoi industriale este tratat.rl care mi-a atras atentia vorbea de posibilitatea folosirii ultmsunetelot pentru a clescompune 172 UN 5L/R4. Cu mai multi ani in umd ant vnlt si mai f'ac r_rn pas in clirec{ia fr. dar daci am pLltea si ne sporim capacitdqile ctr doar I0/0. cleci potrivit principiului ultrasttnete cLl vocea. o cale oaureni s-att lclttnet spiritului cltvintelor' Cind cei 350 cle incentetii $i a se pe malul Lacr-tlui Biwa pentrlt "r face pclate 2'000 cle kHz' nlga pentrLl pacea nroncliali.i asupra moduhri in care ar trebui si ne trdim viata. in sfirqit.

i de gdndurile acestuia.rsuR 4s cE iMBRATISEAZALUMEA Eforturile noastre includ folosirea stontrilor.Proasto"' poate influenqa rezultatele.. u . viitorul cerceterilol. si putem elimina substanqele ddunitoare din propriile noastre corpuri. in orice caz.enta in fomrarea de cristale cdnd apa este expusd. Pentru fiecare din cele cincizeci de vase alcituim grafice conlinand numdn-tl de cristale din fiecare vas care trec clrept fiumoase. O aItd. intrebare trebuie sd ne gindim mai mult la recunoagterea stiinlifica pe care o vor dobnndi aceste cercetdri. gindul cd apa cdreia i se spune . insemndm vasele cu mostre cu literele alfabetului gi nu clezvdluim care ce fel de apd conline pdni nu vedem rezultatele. dimpotrivd.. hexagonale etc' Apoi alegern pentfl-l fotografiere cristalul cel mai leprezentativ pentnt mostra resPectivd. noi facem tot ce putem pentrul a realiza acestecondiqii. De exemplu: care este difer.cristalele ce se formeazd diferd in funqie de modul ?n care cercetitorul s-a pllfiat cu apa . creatd.asupra cristalelor de apa? Ca sd rispundem la aceastd. Sperlm cd aceastd metodi va inlitura pe clt posibil efectul de influenfd a glndurilor cercetdtorilor. cd toate condiqiile sunt ideale. Cdnd preztnt pozele ir cadrul conferinlelor pe care le gin in strd"initate. sunt bombardat cu o serie de intrebiri. de orice substanle poluante diunitoare. chestiune importante este testarea repetabilitigii. pe calculator) sall. divergi cercetetoricu experienqdar-rstudiat mostrele' netode Scopul cerceterilor noastre este sI folosim aceste atit pentfti a dezlega mesajele purtate de aceEti mesageri de delicali. folosind cele mai precise metocle gtiinlifice disponibile. pentru a inlattrra posibilitatea unei schimbdri cauzate de gindurile cercetdtorilor. la rnuzicd digitala (creatd.MESAJELE ASCUNSE DIN APA curdtem definitiv apa. din punct de vedere gtiinlific.Mulgumesc" va fornla cristale mai fi'umoase decit cea cireia i se spune . Iar starea celor cincizeci de mostre de aod se schimbi in fiecare clipd. Un domeniu in care cercetirile asupra cristalelor de apa pot fi extrem de folositoare este pt'ezicerea 175 171 . hexagonale.i chiar de sinitatea obseruatorilor' lucnt.pregetim de obicei cincizeci de nrostre . Am vdztt de multe ori cd formarea cristalelor depinde de congtiinla privitorului. $i s-ar putea chiar ca. Cristalele de apa se transformi in funcfie de gdndurile Pentru a explica acest . folosind aceeagi tehnologie combinatd. Aceasta. Ce rezervd. pentlll cd ntt vrem ca gindul sd influenqezein vreun fel rezultatele' De exemplu.in vase Petri . de instrumentele muzicale tradigionale? Dar la n'Lrzica live ? Pentru a rdspunde la aceste intrebdri trebuie si continui cercetarea gi sd mai fac expedmente in diferite conditii. nedesivdrqite 9'a'm'd' Stabilim un coeficient pentrLr fiecare model 9i insemnim cristalele cu valori nunterice' Aceasta ne oferd o imagine clard a caracteristicilor cristalelor din fiecare mostra 9i produc astfel putem si clasificdm mostrele de apd ce mo<lele cle cristale fi'umoase. Clnd plrnem mostrele de apd. Cred ci este practic imposibil sd controlim tofi acegti factori pdna la punctul in care si putem afirma. la ntuzici.

de intreaga omenire' insi ar in mocl vorba de o sabie ctt cloui t'iiguri' Folosita corespttnzitor.oamenii au pangdrit neincetat . tehnologie sd poata fi folositd pentru prezicerea altor forne de distrugere. orir-rnde. vom putea gdsi asemdni. Lucrez gi la descoperirea unei modaiitiqi prin care toati lunrea si poata fotografia cristale.ri echipamenr $tiintific sau pregitire speciali. poludnclr-r-ltot mai rnult sd ne gdsegte inregistrat'i in api' Acttnt.F). Se crede ca apa poate detecta apropierea unui cutremur mai curAnd declt orice altd substantd.istoria aceasta se Pimdntttl. ce sllnt de doudzeci de ori mai eficiente decdt obisnuitele nrateriaie termoconductoare. intr-o zi. Adunlnd date despre cristalele formate pl. Pierzdndu-mi bunicii gi o mdtugd din partea mamei in timpul unui cutremur cumplit din 1923 qi lu2nd in calcul suferinga si distrugerrle cauzate de cutremurul care a lovit Kobe in 7955. in final.ri gi. LUMEA ul{ suR4s cE LMBRATI$EAZA Cercetltorii lucreazd la un dispozitiv bazat pe aceasta tehnologie. Este foafie posibil ca. Vedem materiale supeftermoconductoare. epidemii qi chiar organizarea unui atac secret din partea unui stat ostil.na la producerea clltrenllrului. care va pernite orictti sa fotogrefieze' apl'oape t't'istalede aPi. din apele subterane qi. vom putea folosi aceste informatii pentru ptezicerea viitoarelor cutremute. aceastd. in viitor. dar 9i sr-rferin{d'Este fapt pe care cristalele de apd il aratd clat' Deci cum sd facem sa ne gisim clrumul in viaqi ? Am subliniat neincetat impoftanla iubi[ii . prin intermediul cristalelor ce trebttie sA 9t1n' 177 176 . acest lucru ar putea fi posibil in viitorul nu prea indepirtat. eu unul pot spune ci posibilitatea de a folosi cristalele de apa pentru prezicerea cutremurelor ar fi un ajutor considerabil pentru ontenire. Dupd cr-tm ne atatd cristalele qi iubirea se pot rasplndi in intreaga lume' Avem cu totii o misiune importantd: Sa cttrilam apa si trdin clin notl. si crein o lunre ?n care si ne fie uEor gi sa clucem o viaqa sinitoasd' Pentrtl a ne incleplini sufletele misir-rneatrebuie si ne asigttt'im intii ci avem pr-rle gi nePolr-tate.i ire veclerea clgtrgului. De-a lungul secolelor.Dar ntl trebuie si uit'in ca nenorociri' Totul ponr" clistruge civilizalii qi provoca are' depincle de ce avem in sufletul nostlal' Sufletul Llman un puterea cle a acluce lumii fericire. Cdnd are loc un curremur. vom detecta schimbiri in scoarla Pimdntului. cu sau fi.MESAJELE ASCUNSE DIN APA cutrenurelor.tmla este creatontl unei inimi pline de direclia Iubirea poartl sentimentele de recunogtinli in de apa' recLlnostinta btrnd. inunclaqii. Ia -5"C (23. nu va mai fi nevoie sd facem fotografiile inrr-o incipere speciald.i strdlucire nesfirqiti omenirii. Folosind noile materiale. putem compara fotografii cu cristale formate in apa inainte gi dupi cutremur. Am o presimlile ci tehnologia cristalelor de apd va putea fi fi folosita. An viziunea unei lumi in care se vor lua zilnic mostre de apd. apa incepe de apd' vorbeasci. satt si faci Corpul nostl'r-leste in mare parte apa. dar o astfel de tehnologie riu' poate sd fie folositd . Ne spttne. apa are potenlialul de a aduce fericire .i recttnogtintei' iubire' Recuno. prin obseryarea diferenlelor in formarea cristalelor. cleci viafa ntt apa poate exista' fara aceasta. cum ar fi fufiuni. ca fac posibild inghelarea apei la tenperatura camerei.

calea pe $i care o apucdm .si tot ea are grij:i de noi toti.rme. Pirniintul va fi in curlncl inr. clar poate nLl este prea clevreme si h-rinr nri.rndat. Clncl arn atrzit priurrr oeli ci epa ajr.suri l)entrLrevitele-e]ccstLri clezastru.ri 1'lotOlr r.MESAJELE ASCUA/sEDIN APA inceplnd cle tzi treblrie sd incelrcm si fiurim o istorie nor-rd.. claci epa continr.i Pinrlntul a fost.Deja.rngein mocl cc)nstant1re Pitmlnt clin clepirrririle Universuh-ri. EPILOG Spel clin tot strf'letr..ri si r''ini in litmr-rlecestl. Vd cer cloar si ascultaqigi si asintilaqi mesajr-rlapei catre inreaga omenire gi cdtre fiecare clintre v. cit istoria se lepcti.rl l'om plltea continlra in aceasti ci minr-rn:ltdclescoperirea epei gi a Universullri.ourenirea a fost r. fi acoperincl clin nor-rl)'imlntr"rl. ticLrti atenta. auzirtt frecvent clespre inunclaqii peste tot in h. Din cele mei vechi timpr-rri. 178 .rriap avem cl-iiar clovezi . Nu irtrtem si clesfiintim povestea cu Noe qi potopr-rl. clispirr-rte in ocean.Apa umrdregte.ul ginclit ci.i cea clespre continentlrl N'ft-r.am fost r-rurplutcle uinrire.i. Ar mai pr-rtea nrii salr zeci clc mii cle ani pina anrnci.'ictima nenorocirilor'.irret se spllne.i oclati.isestcl)o\(stcx rrnr. acoperit cle apl.tiinlifice c'.nici legencla civiiizaqieiAtlanticlei . ce chiar' gi azi.calea pe care ril o alegi chiar in aceasti ciipi . Este acler. . NI-. nrai existir liscul ca apa si vinlr clin spatill. in eprrlepe t()etct'trltrr|ilctlin lrrrre se g.i clistnrgerilorcellzate cle api. cleci. ?n zilele noastre.

nu . reintrtlpdri gi despre existenqa spiritelor. cred ci pi'rdntul ar juc:r roltrl ficatul. Urmitoarea noastrd intrebare este: ce ii este reze tat sufletr. Avdncl in veclereacest llrc|_r.l cliferit.ctt ajr'rtorul apei.si in corpr_rlnostl. rispunsul urttltor asetllenea mistere devine eviclent.ouniverslrl este copia perfecti a 'ac.t gi Universul are nevoie cle acest lucr_r-r.t. pe cinci reflect:rrtrneiinistit Ia aceasta posibilitate.nll este gr..tint clespr.. uri clttcegAnclulla chestiuni pl'ecLlmoriginea . Din mourent ce ne-am ndscut aici. Am ar:zit in nenltmdrate rindltri cle oameni riniqi in accidente qi care.r:i. in cazul :rcesta. intr-o trimitoare cildtorie firi sf'sit. Apa ajunge pe plmdnt pentftl ca apoi szi se reintrarcd in vastele clep:ir-tirri are univerctrhri.ine sr:ntem apd.i.li. clnclva.pr" .inspte pimdnt.rlui-iDe vt'eure ce noi ingine stlntem apa. in timp ce li se ficear-t transfuzii de singe. dar crecl c'i va veni o zi cdncl multe clin aceste intrebdri igi vor gisi risptrnsul pe cale . iar Universlll este o mancrala rmensj (ceea ce in sanscriti inseanrna . fiind ceea ce ntturiur sttflet' Multe intlebdri ritnin inca firi rispltns. ficattrl flltreazd. sttnteur cr.e nici o aiti planeti care sd intruneasc:i conclitiile necesare pentrll clepozitareaapei.i viitorul ourenirii. Dar. S-a lntinrplat ca trilnsfLlziile si caLrzezechiar schimbali cle personalitate.tseserlniciodatl sall aveaLr amintit'ile ttntti trecut care nll era al lor.irulnt ? poate pjrulntr_rl nll este singura destinatie a acestol. Micr. cleci plltenl tmge conclttzia ci. Tot ce existi ?n Univers. comparlncl siste''l solar clr corpul Llntan.clati.EPILOG insi .intr.si cle a o trimite inapoi ?n spaqir_r. 'ti-a venit un gdncl cLr t. Ludncl in consiclerare c'a suntem apd.).rlaqia apei in Univem va stagna in cele din umri.rrificatd celorlalte olgane clin trr-rp.o singuri clirecqie.cerc. ' Glnclindu-md la lunga gi minttnata cdldtorie a apei prin Univels. intr-o buni zi toate alllintirile noastre cle viaqi vor fi tlimise in 181 . in cazni in care cantititi mari cle alti se incheaptd intr.Acest fel de ginclire ne chrce la concluzia ci tot ce se ?ntinpli in Univers se intirupli . in Cosmos.rtolii responsabili pentrtt ctttiqarea apei de pe Pamlnt. existi paralel.egii omeniri. in cilatoria . Apa constituie 70o/oclin corpurile noastre 9i nu se poate ca informaqiile din apd si nlt contribttie intr-o utat'e tnisttri la formarea personalitifii umane. Si IBO EPILOG asta cieoarcce noi in.u.rlLlntan ale nevoie de circulaqia apei. Care este originea sttfletullti ? Arll intrevizttt posibilitatea ca el si vind clin clepdrtarile Universr-tltti. aveall vizir-tnicu locttri in care nu fi.douzi sute cle litri cle api si trimite aceasti apd pr._r. purtat cle api. Corpr.blocuri cie apa. Zi cle zi.eusa ne imaginim ci Pdmdntul joaci ro'-rl vital de a ctr':Iqa al)a cal-e circuli prin sistenrtri solar . Dar ce inseanrni pentnl noi falttul ci apa continlri sa vini pe p.lrniversulLri.olo. Se poate ca intimpldrile pe care le triim cle-a lungul vieqii si clevinl aurintiri inregistrate cle apa gi care rinin in corpr-tl nostfl-I. A'a cre pe aceasti planeti va porni.tiinqifici . intrebiri despre sttflet. circr. ctri ii revine resl)onsebilitatea cle a pr-rrifica apa ajunsi pe pimdnt ? Nor.. clegi ar mai plltea exista alte popasr-rripentnr a1tl.

se inti.t ai clegraba ca liber-profesionist' forna Jpe ne relevi aclevirata ei fire stlb searra c experimentele 5i "t cristalelor cle gheaqd' E1 igi contintti in lirlba jlllonezi' sctis ltn ntlnlar mare cle cirqi de sllcces publicrat llilingv' Este ca . AUTOR DESPRE in Iillie 1943' Masartt Etnoto s-a niscttt la Yokohanu clin Yokohanta' Este absolvent al Universitilii Municipale cu specialiatrea in seclia cle stuclii umanistice 9i qtiinqa Corporalia IHM clin in Relalii lnternaqionale.v-a. dtrpi care pornim in c. Congtiinqa este cea care \_a purifica apa si astfel vom trirnite intr.rfletul imi va fi pregiitir sa porneasc. clncl vom face aceasti cilitorie nll ne vonr afla ?n forma fizjcra. b'i ilLl tl'ci Lopii' 183 ..i .iginari a pdmlntuluri va t'enaste.ri.ali si o clati fruuuseqea cristalelor. fi-umr-rseqea or. Cind sr. d.Am pornit s:i explorim UniversLrl Si mel€eltl I pe Nlarte!.rsigr_rr cLlll] are loc acest pl-oces. ffebr.EPILOG spa[ill' Si' inainte si. procecldm? Rispunsul este ir.i i'bire a Tatilui Ceresc. aveu-r datoria si. si hsjnt xst:r pe seama legilor Universuh.ildtoria prin Univers. Daci toqi oamenii clin lurrre vor putea sirlqi iubile gi reclrnogtingi. 1986 a fonclat cle la Open Tokyo.mpre aceste ltrcrLrri.i ?n cilitoria prin Cosmos. 9i incepLlt cilrtirile prin Rezonanla Magnetir:d' Astfel si-a pcntl'Ll clezlegelealristerelor lpei' asltpra Profesornl Emoto a intreprins vaste cercetiri cr cercetitor $tiintific apei cle pe intleaga planetit. Triim o viafi scurtd pe aceasti planeti.Ilineinteles. cllr. pe acest pdntdnt. folositl in StatelelJnite.i seminarul Mes:le clitt Ap:i' impdrtdgeqtepasittnea' cisitorit ctt Kaztlko Fltloto care ii cle editale-publicare a fiincl clirector al Kyoikusha. rr-rga rnai obsen.egii ltrmi: .e ci vom fi aoa s:rrrlbtrr'..egii existenqemesaje de frumuseqe gi pr-rtere. apa purri. Nu gtir.rbiresi fecunogtinta. sufletele noastre se vol. inclumnezei. vreall szi strig intr. nu atit intr-un final li-a dat . Nu ar fi minunat si pr-rtemagter. actlnt. in Octomblie 1992 a obqinut Doctor in N{eclicina Intemational tJniversity diplorr-rade rricro-ciorchinilor Alternativa.rieintii si_ntli sa ne trairn viala clin plin. Aceastj apzl puri va forma oceanul de ltrmina .ns intreaga lupre cu cele nrai superbe cr-istale cle ap: I Cr"ul trebuie sd. tJlteriot'. a ailat cle nolir'rnea cle tehnologia Analizei c1eapi. seclia cotrtll'lnici slle. clevenint. Pentru ca aFaceva sd fie posibil.

EdITaADEVAR Sk otr,n*
,,Caleacdtre luntind ;i iubite"
Str. Aleea Mimozei, nl. 10, b|.76, sc. C, et' 2, Brasclt,, a p . 1 1 , c o c l 5 0 0 3 7 7 ,O . P . 1 2 sav Mobil : 0722.748.983 0727.275.877 Telef<n ,/ Fax' 0268.321.970 gtnail.com E-rltilI : aclevarclivin@ gasiti 9i alte cirqi pentrlr sltflet: Pe site-ul eclitr-rrii www.divin.ro Yahoo ! Gror-rP: adevardivin Cirgile spirituale publicate cle noi relevd aclevirata nttttrri a fiingei tale ve;nice littntric'e, plina cle fericire, btrctrrie 5i itrbire. EIe te vor aiuta si tti O viagi itttpliniti, erntonioasi, sdniktasi 9i prosperti, penilLl c'i t'ei avea ac'cesla ingelepcitrnea tlivini. Prin intetntecliul ecestol ciryi pentrtr suflet vei cot'tStientiza aclevdruri clivine, vei ingelege gi vei eccepta re'tlitatea lui l)LrntnezeLt,penfiLt ci vei pi;i pe calet cifie luntini ;i iul>ite'
N,lisitrrrerEtliturii ADEVAR #-lk OVIN insufleSirea armoniei divine.

trtlurrlorEdit uri i Prezentarea

ADEVAR Orvrx ffi
Inspirafie divinl: Colec.tia indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i dorintele(Volumul int6i) de Esther;i JerrytHicks (invd1dturile Abraham) lui indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i (Volumul al doilea- ghidul practic) dorintele de Esther;i Jerry Hicks (invdtdturitelui Abraham) > SARA, carteaintdi:Sara afl6Secretuldespre * LegeaAtracYiei de Esther;i Jerry Hicks (invdYdturile Abraham) lui a F Scrierilelui Seth:Viafa veqnicd sufletului* de JaneRoberts x F Scrierilelui Seth:NaturarealitSliipersonale de Jane Roberts ColecfiaMasaru Emoto: din 7 Mesajeleascunse apd (Apa cunoaqte - 1) rdspunsul rdspunsul 2) a Ytala secretd apei (Apa cunoaqte ,,/ de 7 Oracolulcristalelor apd Miracolul apei 7

y' Adevdrata puterea apei:Sd ne vindecdmqi sd ne pe descoperim noi ingine de F Formaiubirii: Descoperd cine suntem, unde gi incotro ne indreptdm* venim
*

ColecliaLumea ingerilor: cu 7 Vindecarea ingeri: Cum pot ingerii sXvI ajute in fiecaredomeniual vielii de Doreen Virtue pentru ,7 Terapiacu ingeri: Mesajevindecdtoare fiecaredomeniual vielii dumneavoastrd de Doreen Virtue qi impdrd;ia ingerilor cu F ingeri 101:Cum sd stabilili legdtura ingerii, cum sd lucrafi qi sd vd vindecalicu ajutorullor * de Doreen Virtue F Medicinacu ingeri: Cum s[ vi vindecafitrupul ;i minteacu ajutorulingerilor * de DoreenVirtue F Mesajede la ingerii tdi: Ce vor ingerii sd dumneavoastrd stiti* de DoreenVirtue F Cum s[ vd auzili ingerii * de Doreen Virtue

D Calealucr[torilor intru lumind:Cum sd vd folosili puterea spirituald a gti si de a vindeca* de de Doreen Virtue ) Medicindpentrusuflet,minte gi trup: Un sistem completde vindecare sufletuluipentrusinltate a deplindgi vitalitateoptimd* de Dr. Zhi Gang Sha ) Sentimentele * ddruitedin inimd nu pier niciodat6... de Karol Kuhn Truman F Sentimentele vindecdtoare... inima ta * din de Karol Kuhn Truman F Suflersi Spirit: inlelegepe deplinviafa qi propria x persoand de Edgar Cayce * ColecliaDezvoltarepersonali: ,rt The Secret- Secretul de RhondaByrne F The Secret Secretul: * Cartea Recunostintei de RhondaByrne {. Colecfa Viafa dupi moarte: ) imbrdti;arede lumind:Ceamai profundI;i completd experien{b preajmamortii posibill din vreodati * de Betty J. Eadie * Cdryiin curs de publicare. Informaliilede mai sussunt raportatela luna lanuarie 2008.

*

ColecliaVindecare spirituali: D Puterea vindec[toare bolii: Importanlagi a bolii * simptomelor semnificalia de ThorwaldDethlefsen;iRiidigerDahlke F Ioan al Domnului (Johnof God): Brazilianulcare a vindecatmilioanede oameni* de HeatherCummingqi Karen Lffier

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful