| 61

"
#*'-t;,,1., _ ,';".i
r-I r..'.l
8ll ! 8i e t :j ..- =! ,

A,;.-,@@'
'*"@
G'l )

' 1 . _ , ,, t. i i ; , t', SauCifl'lc(:tljtt-l1ui clr-','t.ilrrri,a,a..r,iJ. L;t)ri:l:'rl-LLl , ilflll,Cr.;cit ve i'ini.e loge l;l;rt u:r.l1r "1r:.1 a!:ia. ,,:r''1'1j r.11 , . ut-r :,iljr,Lfit ulil,tl,Dulnllr:,ieu. ar.r'plilree 1rir,:l-tir,., l'r4i s5 I i. aees'r su.biecI iri tur:tp ee privcrs'l.ii;, -f ii,gr'ii -,i 1.1 r:::;ci:trrel"i ace;r-:sti. in c;Lrte. Ceea ce gtii eu.inirn;rta ei sr nr,.laiic, i:,.,r'" esie iiluastri face si se poaEl Ccea ce :,r i"-ua-glr:*rn l:, ir'r, l'.rriteallo;rstr5. A,:e,"kl estr dcar unul difi n;it!-iitn,-tl ie arl inv6{at rCe a:.r,5. la ilecare d;ntre rrci are puferee magici de a scl.l_. arr', lo,,rst inzesir;iil de edtre Lluinnezei,i elr trlu:r"'r:lrl,:iin- ia-ila;<i1",-l:i;:ri iiceastdputc--;:e" dc vom nLrt.a t'il:.,i1. s:rrlr,uii'li Ar:tiur]eadc a rosti cuvinte arci frc-a.ti.. r. , i.:r:eiritr.1i-iii o eiiprcsica sulfietului. lr.rtr., ,.,gliri.:,'l...flclei ecngtiinta ;i :tuiletu,i.,,-.:' nrj
g"t'lgIr.rtl,'d,ul':ilIff,b1,''e,sl t.:.r-lia,inL:lt'l,r: Jtlr,t;rr,t rci'talio;11'i.il-i,' ,,'girrJrli(i,t;t'.r',r,'1,:-':lt:atu'irrt;6rfti,lr.tipilie il*i.'j:lmentale irl .':.',,tLi-, c.c -.:acutc. Sl;lii: -:;l-rr'irL,'rririr.:-i i.l clil ln;li fi'Llxl-ioi Se rlll'i..r:,tL.:il.i:,i-'e {.
.tl

I

l:'!

--J
'
\----

{r i+l
€-

f,\ T--l '-'-J?

i il

g
{.i Fi r rtl tr\

('r

l'l'rI
(lr
\t\t

(al
=/

?\ \-' \.J

rli rr *^J^
-

-*
ren
nl q!

uiu

I

."d
q.ji

?

p
iijl t\) ..i.1::L.':::';'.'!'|'!:1l;':;-r..JlillsgJljllir'||ij);..|-.''ntiiii.1-]'Ll-..|'

x
:*
i

r"r:tril.i.lleirticnr;,{iLciiL;ri tapl .r.::ui hli;|,tal' '',.i:rie 6e.:ri'rl,,.tsit".tl c:i i'e,rL i.rt- ii,..,ri;t:l irrir Si.tit'ri.i,itie; a,pa ;ti.e ,lr.i.,:t,.,r l'r.rqar:iuiliil':. leil:inrrertteie sl illl-t.i;ier;. trrt F')ri aeL-ceiiAl":iet :, salLt--. clr- r,r.ltr:l:t ii i:arrl;ll"u:r,:,tii''l".alle te;{ii.i-lte sr-l:;tlrle}.e rli-rneirii: !it-tiil,itennrci.ll'-ji-rri' r,l1 11il.'-1 ,1,,'liii..l^il-u1l are trE.ill'1.,lntri;t:llI oarnenli ;ti ilriliirriti r-'r e []:ni-|,i,r 'tt,'-'.ilr :r;:;a lrr.re;s.ljl-;i ir:.] ;-r[tOrulul cl{]ie un-}tLlli si;riii,lr L al .-,eiiil;-rlr.li searu.gio'baXli9i al picii monctriak: l-,rvig.r.,r-rrii Xa.
'. l ,:

-r-'l
F(

rLl

r1
f'l-

,il
l

Puterea rugitciunii

1YlzL3z!-''(''lL Er.r-roLC
:..rt"i

,i

cirlii Cuvinte de apreciere adr,rse ,,Mesajele ascunse din ap;a"'
,,Mesajele asctlnse clin apa este o carte exceplionala. Plin fotogrefiile sale geniale 9i calitille sale deosebite cle om cle gtiinqa, plofesolul Masat'uEmoto a creat cll aceastdcarte o adevilati comoat'i misticl. Contlibr.rliile lui in celcetarea con$tiinlei spilituale sunt cele ale unui maestrLl." opcrelor LegtintinteSpirituttle AntrtotDix F Carolinc M. Myss,ilLrtoal'ea Fr Spiritultti ,,Ca si in cazul lui Galileo, Newton gi Einstein, vedelile clale ale p|ofesofr.rl Emoto ne ejuta sa pfivin-r Univet'sul 9i pe noi ingine clintr'-un unghi notr. $tiinla gi spilitr.ralitatease Llnesc, ploducind r-rn salt spectaculos, plofr.rnd gi de necontestat in modul in c:lre ne percepem lumea si in modalititile de a ne asigur:r sinitatea si de a cfea pacea." Well Today reclzrctot revistci Nttrur'iLlly al F Mar-cr,rs LzLttx,

Folosind tehnici fotonrafice de mare vitezd. profesorul Masaru Emoto a constatat cd cristalele ce se formeazd in apa inghelati se transformd atunci cdnd cdtre ele sunt indreptate gdnduri specifice, concentrate.A descoperit apa din izvoarelelimpezi gi cea cd expusd cuvintelor de iubire prezintd,modele de cristalestrdlucitoare. frumoase,complexe pi viu colorate,in forma fulgilor de zdpadd.ln schimb, apa poluat6, cea toxicd din zonele industriale, cea din zonele intens populate, cea st[tutd din conductele de ap5 gi din amontelebarajelor de refinere sau cea expusd gdndurilor negative formeazd modele nedesivirgite, asimekice, in culori lipsite de strdlucire. Implicaliile acestor cercetiri nasco noui congtiinld a modului in care putem avea o influen1d pozitivd asupra Pim6ntului qi a propriei noastresdn6tdf i. *H4W..@.,.

,,LncLat'eaplofcsonrlui Ernoto dcspl'e api ilustreazi in chip minunat forla vindecatoare a ir"rbirii gi recunogtinlei. Aceste conlponcnte cIe btzi ale glatitudinii ne splijina bttnristarea fizici, mentalir,

sufleteascir si spirituall

Mesajele ,)-cllnse din apzi este o contlibtl{ie

valoloasi in cLeat'eauntti viitor pozitiv pentt'u lttnlea aceestx."
) Noclte C. Nelson, tleclic, co-atttoale a citr'1ti Putelctt Rectt,tr().stitrel

ASCUNSE MESAJELE DIN A p A
-Lrr /\

r

;r--Y

Gridsolo print Company S.S. et. Tokyo.beyonclwor. I)arfene.cl. T e l e f o n ..r\.divin. C.rtar cle S. Ror. str'.\^).ro Misiunea Ecliturii ADEVAR.lv. insuflegirea armoniei divine ADEVAR ot.ro yahoo I Grotrlt: adevardivin Copy'r'iglrr O 200i Erdirtr-:rADEVk $j$ nrVrN.v.tre lumind gi iubire" :t. 76.Inc. e(1. 2006 .. Copylight @ 2001 by Mas:trlr El]r()to.@tiposer. ltp.iclsok. r c l . itilin (ecl. 3 2 4 .sAGE5^ WATER". 2006 ISBN (10) 973-87591-3 .r'ds publisl-ring. 9 7 2 O E-ntai I : ttclev atclivin@gntail. u.k l.p. sc.. Brasov: Acler':-rr Dirin. / t r t t x : 0 2 6 8 . tlillsboro.". thror-rgh InterRights. Ectitun ADEVAR €j3 otut* .s "MIZL| VA KOTAE WO SHITTEIRI. bl.cor. c<xl 500377. Original Japancse eclirion publishecl bl.. 97s-9a3-87i953-1 6 L M i r o n .u l)e sitc-r-tl editurii g2-lsitiSi alte clirti pentm slrflet: www. 8 7 7. Sunmarrkptrblishing..:Crit:ilin I):rr.blishecl by Bc'yonclw.Calea cd.Aieea Mir./fax: 0268 3t33>5 e-ntail: gr.L. t& Otr.ru. Japan.: LauraColina Miron .R. Toate clrepturile asupl? prezentei erlitii in"limbe ronran.Inc. 10.r" bv Masar. 7 4 8 .ww.nozei.!'.rt*.lj$ ot. ISIIN 0. 2.ublishing. 11.f'ene.) C 54fl 'I'ipelul ASCIJNSE MESAJELE DIN APA Masarut Emoto Traducere: Laura-Corina MIRON execr. Inc. 9 8 3 s a u Q 7 7 . Inc.i apartin in exclusivitate Ectitu i ADEVAR ri *jF otrrt*./ Masrru Errloto . 2 75 . ) II. Ronranian translation is basecion the Englisl'redition by the title : -THE IIIDDEN Ml'.u:rniuntranslation rights allangecl n'ith Sunmar.con.p.C. Tokl'o. L a u r aC o r i n a ( t r . Ll. 12 M < > l 'It:i 0 72 2 . IN Olegon.. O. E(IibI: CAIAIJrL PARFENE Traclut:ere Laur-a-Corina MIRON : Teltrutecluctztre pi copertti: Fllenx DAVID Oliginally ptrblished a. tracl.A.. tel. .r Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom2niei MASARU EMOTO Mesajele ascunse din api .rt* ffi Bragov.u Emoto..

: \ +' \) ! - -. (\ \ "(n \ o :r F. c] \ .|':) 6 :'1 ^fF Ri' 5 '|1x. xg o\ : : n ! ! .

CUPRINS Introducere 11 Prolog 15 CAPITOLUT 1NTAT ce este alcituit Universul ? CAPITOLUL AL DOILEA Poarta citre o altd h-rme 81 CAPITOLUL AL TREILEA Din con$tiinfd se na.te totul 95 CAPITOLUL AL PATRULEA Lumea se va schin'rbaintr-o singuri clipd 1 1 1 CAPITOLULAL CINCILEA Un sur1s ce imbriligeazd lumea 161 Epilog 179 Despre autor 183 .

INTRODUCERE Au trecut mai bine de zece ani de cdnd am inceout si fotografiez cristalele de gheaqd.rlatd. Aceste cristale sunt pline de lecgii despre cum ar trebui .. dar mar ales atunci cdnd am inceput sd studiez cristalele..si ne tfein viala. De asemenea. la o edituri micd pe care am numit-o Hado Kyoikusha (Editura Fluctualiei de trndil). sunt generate transformiri fascinante in cristale clnd apei ii sunt adresate prin expunere diferite cuvinte. Cu ani inainte sd conduc cercetareaprivind mdsttrarea fluctualiilor de undi din apd.$i trebuie . am descoperit cd apa se exprimi intr-o vastd variet^te de modtrri. fdrd intenlia de a lVave Fluctuation Publishing4 I in versiunea enp:. Deqi am publicat-o eu insunti. Mi-am dat seama cd aceste fotografii ale cristalelor sunt pline de multd inqelepciune destinati noud.Lezd: . Spre deosebire de apa de la robinet. in Iunie 7999 am publicat o colecqie de fotografii intr-o carte intitr. chiar mai multe c2nd aceasta este agezati in ambianla unei mttzici minttnate..prostule!".recunogtinfd"sau .Mesajeleapei". apa natvrald prezintd o multitucline de cristale superbe. ca .

despre cercetirile mele bazate pe observal'ea compoftamentului Lrman gi despre propriile mele gindttri clt privire la Univers. cu 3tat iti va fi nai greu sI negi existen{a unui Dumnezeu. fi vinclutzr in liltritliile nrzlf vc)rbele rostite clespre ea all i. datorez mullumiri lui Tetsuya Taguchi.am inceput si primesc cereri clin Elvetia Oi clin alte Eiri cle peste tot clin lume pentrtr a snstine conferinte. oamenilor pe care i-am interyievat pentrll aceasti cafte. pe Ryrya Saitou. 13 Pentm a implrtipi informatiile din carte cit mai multor oameni. A trimis chiar qi un subaltern. Acum cind carlea este scrise. spunindu-i acestealui Nobutaka Ueki.tientizea.rbiect timp ce privegti la fotografiile in cristalelor ce Ie vei clescolteli in aceastircurte.rfletul1te jumlitate cu uimire cd aceasta s-a petrecllt sub ocl'rii mei $i pe jumitate cll recllnogtinti pentru tofi acei oameni rnulli care gi-au fircut timp si le por.l semnificalia clrvlntlrlui s2lLrconceptuh-ri cle Duntnezett Subiectr-rl principal zrl 'lcestei cirqi este apa. fostul director al Nichirei Ice Inc. m-tun oclrpat cle tlacllrcerea tlltul'o1' explicaflilor in japonez.i pentru o eclitiein limba englezi..'esterscasi altora clespre cal te. ?nsoqitecle to:rte nesajele ce le poartir pentnl omenire. $i. Ace'. redactor 9ef la Sunmark. Mi-ar pldcea si mecliteziasuprasimlirilor tale legate cle acest sr. pteqedinte al Kokoro Inc.]CERE meu nenllmirate lucruri mintlnate clespre existauinlSuntrr-rl care cloream si scritt 5i. Aceastd catte mi-a oferit o . Clnd am fost rugat prima oat'r si scritr aceastitcatte pentrll Eclitura Sunrrark clin -faponia. manifest pe deplin un sentirnent de multumire. clirectorul Eclitr-triiStlnmark. INTRODI. de asentenea.rne. mi-a sptts c'i exact asupra cirora clorea sd-mi inclrept acestea erau h.INTRODIICERT.tct"ttrile atentia. trebuie sd-i spun mullumesc 9i s'i-i adresez omagii apei din Univers' Mltltttnesc. Publicarea fotografiilor 2lcestor cristale.z. care mi-a furnizat o mare parte clin apa pe care an folosit-o lt tealizarca cristalelor prezentate in aceasti cat'te. Doresc sI folosescaceastdocazie pentru a-mi exprima recunogtinla catre: Shinji Tanigawa. sI-nti lscttlte t'onferinqelein Elvetia.rlqumesc Ltri Dnmnezeu pentm cir tni-a cliruit $ansa cle a avee aceurstlmisir. ii mr. se-ti povestesc clespre experienqele mele. de asemenea..$i poate prea bine si fie un semn al tinptrrilor cir aga este. Naoki Uchiki. Tatsuya Saito gi.scene" de pe care pot sd-qivorbesc despre teoriile legate de api ce le-am stLrdiatmai bine de un deceniu Ei.. clacl atit cle nir"rlli oumeni sunt receptivi la aceste mesaje. astfel incdt mul! oameni clin intreaga lurne pot citi despre relaqianoastrt cLl apa' Nu trebuie si r-ritsd le ofer recunoqtinla mea tllturol' cititorilor acestei ci4i. $i cu cit vei intelegc mei ntrlt xpx. Mulltmesc editurii Beyond Words pentrtl publicarea acestei cirqi in limba englez'a. arr $tillt intecliat cit 12 . inleleg ci unii oameni nu con. Apa ceva nu se intirlpla aproapc nicioclati in inclustria eclitorial:i.rsta m-a cil'iuzit czitre viitoarele slrccese. transfcrrmat-o intr-r-rn bestseller. Mi s-a umplr-rtsr. nu s-ar fi putut petrece la un molrent m:ri potrivit in istorie ca acesta.. De asemenea. in cele clin urm'i.

Mai precis. Ziarele gi televiziunea ne bombardeazd cu informatii. caracteristici materiei dezorganizate care a existat inaintea crealiei Universului. aq vrea si te intrebi dacd egti fericit(e). atunci poli spune cd in aceastA clipd egti fericit(d) ? Cred ci pot afirma cu destuli sigurangdcd nu mulli oameni vor putea rispunde cu un da convingdtor. dar simgi o senzatie de pace sufleteasci. Haosul descrie o stare de confuzie. ne face sd ne descoperim istovigi . aQ yrea si te rog sd-!i evaluezi viaga.? Ce se petrece in lume de impiedicd atdt de mulgi oameni si fie. putem nunri asfel fericirea. Simplul fapt de a ne urma cursul vielii. fericili ? imi pare cd. iar la locul de muncd ne 15 .cdnd te trezegti dimineala ? Dacd.PROLOG De indatd ce incepi sd citegti aceastd. trdim intr-o epoci a haosului. Ce ne provoaci atdta suferingd. Bine?nqelescd definilia ta despre fericire va depinde de cine egti.catte.i obosili. un sentiment de siguranle cu privire la viitorul tdu gi un sentiment de speranqd. viaga lor este tot ceea ce au sperat sd fie. Majoritatea oamenilor nu pot spune cd. pur gi simplu.

iar problemele din lume par si se adA"nceascine?ncetat. care sd. atdta vrene cat oamenii sunt oameni. oameni cirora suferinla le face pldcere. in plus. Suntem deja cuftrndati pdnd. Agadar. Lucrul pe care-l avem clt tolii ?n comun este acela cd suntem in cdutarea unei cii de iegire. iar cdnd devenim adulli suntem sub 70 de procente. PROLOG Probabil cd acesta este un fenomen inevitabil. prejudecifi etnice. ca fettrqi.i coplegitoare. face ca qi modul in care glndim sd fie diferit. corptrl unan este alcdtuit din 70 de procente de apa.am inceput se ved lucrurile intr-un mod complet diferit. suntem 90 la sutd apd. Sursele probiemelor noastre par nllnlel'oase . din intreaga lume.gi este un rispuns atat de simplu si eficient inclt ne-a scdpat pdni acum. $i astfel ne-am intors de unde am pornit. Privind dintr-o perspecdve fizicd. Cu alte cuvinte. toate qtirile rele despre oameni aflati in suferinti. iar pdm2ntul se transformd intr-un ioc in care supravietuirea este si mai dificili. Degi cu tolii apa4inern aceleiagispecii. $i ca sd fie totul gi nai rdu. faptul cd trdim in locuri diferite 9i dupi regulile diferitelor culori ale pielii. arn realizat cd aceastd legdturd cll apa se aplica tutllror oamenilor. ca niciodatd. este rdspunzator de toatd aceasti suferinti ? Lumea devine tot mai nepasdtoare gi mai dezbinatd. Mai intdi. celor mai nulli oameni le este foarte greu sd accepte lucruri care se deosebesc de cele din jurul lor. despre asuprili gi asupritori. pe tot parcursul vielii existdnt ntai ales ca fiind apd. Agadar. convinge pe oricine gi care este atdt de simpld incdt fiecare si o poatd' ingelege ? De fapt. Cu totii cdutim un raspuns .Se pare cd. Dacd murim de bdtrinele. rdzboaiereligioase gi toate celelalte categorii de probleme imaginabile. Cine. C2nd am rcalizat acest lucru gi am inceput sd privesc lumea din aceastdperspectivd. ne putem intreba. am gdsit t'dspunsul. probabil vom fi aproximativ 50 de procente apd. neinlelegeri familiale. Existi oare o solulie unicd ce poate fi de folos tuturor oamenilor de pe glob. orice soluqie propuse este cll siguranqi predestinati e$ecului. oamenii sunt apd. prejudicii aduse mediului inconjurito r. Cind ne na$tem. Aceasti planet'i nicuqd a noastri este stiplniti cie conflicte economice. Ne incepem existenla ca fiind 99 de procente apd. ajung la noi in doar cdteva secunde din cealalti parte a globului. acest CCVA indepdrteazi lumea de armonie gi o indreapti spfe dezacord. ceea ce voi spune in continuare se aplici tuturor. Rezultatul este un gir nesf1rqit de probleme gi suferinqe. Este foarte probabil ca acesta sd fie un fapt al vielii indiferent de locul din iume in care mergeflt.PROLOG confruntim cu probleme gi nein!elegeri. despre oameni care devin mai bogali sau mai sdraci. iar acestaeste: in medie. cal'e este caLrzaacestui intreg haos ? Ce se afld la sursa tutllror acestora? Orice ar fi. 16 17 .la gdt in haos. poatd.

Apzi trnui r1rt rimine puri pentnl ci se afli in migcare. Apa. Dacd pierdem 50 cle procente clin apa corpttlui.Crrm pot oamenii si aibi o viati fericiti gi sinitoasi ? Risprrnsul este si purifice apa care reprezinti aproape 70 cle procente din corpr-rl ior.ca incep si vid moclnl in care oamenii ar trebui si-gi triiascli viatur. 18 pl'orrovate de homeopatie. Hr. vom inlelege mai bine corpul trnzrn. asupr:r apei. De obicei. nll ne ptttem nenline in via1d. Clnd duci o viati ?mpliniti gi pllcr_rti. Aceasti circulatie a apei ne permite sd clucem o viaqi activi.sinrptonele pot fi atenuate pdn consttntll cle api ctt 19 .). De exenplu. apa trebuie sd se afle in continu-i circulaqie.PROLOG Cred. PROLOG ba chiar vonl clezlega misten:l motivului pentrtt care ne-zrm niscut si existim in forma aceasta. atr-rnciviate poate fi in pericol. schinbarea. clnd emotiile i1i circuli prin intregr-rlcorp. Deci ce anume este apa ? Primul clumneavoastri rispuns ar pllte2l fi ci este o fo4i a vieqii. Astizi nai mult ca in trecLtt. Dar de ce ajunge slngele si stagneze? pr_rtem privi aceastastal'e ca o stagnare a emofiilor. care a consemnat mttlte tratanente aseminitoat'e celor Daci luim ?n consiclerare faptr-rl ci. ai o senzatiecle fericire gi te indrepti citre sinitatea tr.. iar daci singele nu mai circtrli. conunitatea meclicala a inceput si priveascd a:padrept mijlocul de transport al energiei. in cdteva cttvinte. purtati de slnge gi fluiclele corpului. c_-ircula[ia ltcestea sLlnt principiile vieqii.upului. iar clncl viata i1i este plini de incrincenare gi tristeqe.si platin ctt aceeaqi nronedzi. Homeopatia este unttl din doureniile ?n care este rectlnoscllti valoelea apel. Miscarea. Honeopatia a ap'irut in Germania in prima iumitate a secolului al nouisprezecelea. Daci trupul este ciin vagon se va murddri. Acest transport al energiei se aseamdni unui vagon de marfd ce se migcd prin tot corpul.tatci starea mentali are Lln impact direct asllpra conclitiei fizice.salr s2ngele . Cind apa stagneazd.zi. te simqi nrai bine pe plan fizic. prin opera lr-ri Samuel Hahnemann (1791-1843). daci o percoani suferi de ottivire cu ph-rmb. si ne aparam cLl ltmele inamictlltli".insa originile sale ajung pdnd la pirintele meclicinei. atunci . Ia gi annme: ce este o fiinqirtrmand ? Daca avem o intelegere clari.corpul tiu o gtie. am existat sub fomri cle api.. aceasta moare. apa . De aceea. Apa serveste ca mijlocr-rl de transport al energiei prin toate pir!ile corprilui. prin creier. este mijlocul prin care hrana circlrli prin corp. aceqti pionieri ai medicinei ne-att invilat . Deci.i n-rarfa cleci este esenlial ca epa si se pistreze nel'etl clll'ati. Hipocrat G60-370 i. cle asemenea. n'icliit si murdar. folosincl-o chiar gi in tratat'eabolilor. ne vom apropia cle aflarea rispr-rnsr"tlui intr-ebareecleba.clin trupr-trile celor-bolnavi stagneazi. lnainte cle a cleveni fiinte umane. Cercetatorii moclerni aLr ard. Clncl slngele nu mai cilculd. corpul incepe si se strice.

lb$anqa 10r. ar trebui sd folosim informatiire copiate in api. Sd intelegi apa inseamn?i sa intelegi Cosmosnl. aceastd pentrll a-i ajuta pe oameni si-qi redobindeascd sdndtatea.ptome oln otfava.in la I in acest stadiu.M-am intrebat multd vreme dacd ar fi posibil sd se giseascd dovada frzica a capacitdlii apei de a memora infonnalii .o cantitatecuprirsi intre o parte cle sr. reac\ia este. viaqa. Alta modalitate de a exprima aceasti idee este urnritoarea: in loc sa folosim efecnl substanlei pentfl-l a inlitrra sinrptomere. pe atat ffebuie sd fie L'tLL-tclrLrrc rrc 5a nrariti proporlia cliluirii. in 1988.(Lrn trilion) apa gi o parte la 10. nrintrnile nattuii gi insisi viata. rpoteza expusi a fost ?ngropatd 9i uitati de atunci' De fiecare data cdnd apare cineva cu cercedri $i experimente care bulverseazd comunitatea oanrenilor de gtiinli.publicate. inlelegerea faptnlui cir apa are capacitatea de a copia infonnalii mi-a schimbat 20 . putem splrne. laolalta cu comentariul ci acesterezultate sunt indoielnice Ei nu sunt dovedite practic.insd aceastdsugestie a intilnit respingerea categoricd a comunitdlii medicale. Concluzia logicd este ci. insi catacteristicile substanlei se pistreaza in apd.existd oare o modalitate de a vedea acest ltlcru ctl ochiul fizic ? Dacl. in sfdrqit.PROLOG PROLOG o cantitateinfimn de plumb in ga . cle asemenea. se poate prea bine ca gheqarii de pe glob si conlini milioane c1e ani clin istoria planetei. substan(a nu mai existd in apd. trecincl prin corpurile noastl"e gi rdsplndinclu-se in lume. Totugi. am dus_o cu mine inapoi in Japonia Ei de atunci folosesc funcqie a apei. Homeopatia afirmd ci eficienqa cre$te cu mirirea gradultri de clih-rare.iinici nu se gXndeau sd ia in considerare posibilitatea ca apa in sine sd arba capacitdritdmdcluitoare. la aceavreme. funcqia de copiere a infbrmaqiilor. aceeaqi. pe cdt cie concentrata este otrava in corp. detectat prin mijloace fizice' iar apoi a descoperit ci soluqiecliluati aveaacelaEiefect asupra pacien[ilor aceastd ca qi n-redicamentulnediluat' La un an dupi ce a trimis rezultatele experimentului siu revistei britanice de gtiinqi Naftrre. omul de qtiinli francezJacques Benveniste a condus un experiment pentru a testa principiile de bazd" ale homeopatiei' A diluat un medicament cu api pdna la punctul ?n care medicamentul nu mai putea fi Deci apa are capacitatea de a copia qi ntettora informaqii. acestea au fost. intr-o mdsuri sau alta.cd apa clinocean are nemoria fdpturilor ca1-etriiesc in ocean. Dupd ce am fdcut aceastd descoperire in America.pentru a anrla informatiile uvL'vrv o'rtPLvrrrL despre sir-. doctor. alcdtuincl neclicamentr-rl inpotriva otravirii cu plumb. Daci am fi in stare sd clescifrim aceste infomraqii cuprinse in memoria apei.Am fost gi sunt ferm convins cd apapoate memofa $i pufta informaqii. am citi o poveste cle proporlii epice. incepi sd obserui lucruri m'irunte care pot duce la descoperiri de proporqii' 21 Am studiat apa ani lntregi. ai inima deschisd la nou. Apa circuld in jurul globului.

Acesta este doar unul din nenumdratele lucruri pe care le-am invaqat de la apa. Iar acea clipi a ?nsemnat primul mell pas ciintr-o aventuri intr-o ltrne noui. Am rugat indati un tindr cercetitor clin cadrul companiei mele si inceapi acesta el. insi. Astazi am o incipere frigorificd mate. ii spuneam ci tot ce a$tept de la el este si facd tot ce ii std in putinld. $tiam cu siguranti ci ipoteza mea era corecLi gi c:i experinrentele aveaLl sir reugeascd . neexplorati. De obicei sufir cle lipsa perseveren{ei. Aceastd scurti fereastri de timp ne ingdduie o privire intr-o lume care este cu adev'irat magici. clin intAnrplare. am citit aceasti frazi ca si cum ar fi ar. sd facem o fotografie.a Lln domenir-rdespre care nimeni nu sti:r nimic. Ne-a h-rat o buni. insi Pimlnt PROLOG in fiecare seari. gheata se topea repede.-uto cu totul alti semnificaqiesi acelsra pentlll ci inirtra imi erzr cleschisi si receptiv'i mesajului sdu.pLtr si sirnplu ptiant. clar nu nl-an] incloit nici o clipd cir vctm r-eusi. Tottrsi. risplzitite. cloui cristale cle zipad:i care si fie absolut iclentice. este un nimcol ci am reuqit sd facem acea primd fotografie. Adevirurile Universului iau formd 9i devin vizibile. in sf2rqit. insi cle data aceasta am refvzat si mi clar-rbitut. experimentele. Primul rneu pas a fost sd inchiriez un microscop perfomant gi si mi r:it la apa inghetatir clintr-r:n frigider de btrcitirie. Dupi doud luni de experimente.Dztc'ipun apti Ia inp4hetatsi nt. infdtigarea tlrtllrol' fulgilor cle zapacla care ell cizut pe timp cle milioane de ani a fost merelr clifer-iti..Nu existi..rl cercetitor gi incercam s5-1incurajez. tat gheaga incepe sd se topeasci. insi totul a inceput cu acea prini fotografie. AvXnd in vedere metoda pe care am folosit-o gi ceea ce anr aflat intre timp. Planul melr era si pun apd la inghelat pi sti fotografiez cristalele. am reugit. Apa ne ddruise fotografia unui frumos cristal hexagonal. Este in firea mea sd pr-rn in practici o idee nor-rd. il scoteam la cini pe tlnirl. Fotografiile cu cristale pe care incepusem sd le fac s-au dovedit a fi extrem de glditoare in descrierea lumii. de vrerne pZini si putem fotogr-afiacristale. Straniu. ir care se poate la se inra gi unde temperutLua pdstreazd -5'C (. deoarece ficeam fotografiile la temperatura camerei. Am aflat o filozofie addncd' ascunsd in ele. Ceea ce gtii cu inima ta cd este realmente posibil. Voinga noastrd face si se poati. intr-un final.i ttit la a-istale. invdtasem acest htcru la scoala primari. bucati. .PROLOG Si lntr-o zi. chiar daci timp de doar cdteva clipe. Nimic nll ne garanteci eforturile noastre vor fi. tdrziu. este intr-adevdr posibil.r aceste ctrvinte izbitoare: . Cristalele se aratd pentnt nunai clouizeci sau treizeci de secunde. Am fost entuziasmat c1nd cercetdtorul mi-a adus vestea. Ceea ce ne imagindm in mintea noastrd devine lumea noastri.. am cleschiso calte l. in timp ce temperatura cre$te." Desigtrr. fiecare se va inftilipa drept unic".23'F) pentru experimente. in clipa urntitoare an ginclit: .

am ajuns la concluzia ci cea nrai bltni tletodd era. gen hear. lntli m-am uitat la cristalele apei cle robinet clin localii diferite.sd punem o sticli cu apd pe o masi. Ia -20'C (-4'F).Ia s'i veclem ce se ?ntlintpla claci expunem apa la muzicd". dupi multe incercdri qi eqectiri. insa. cu acorcllrrile sale luminoase gi clare. ne-au sttrprins prin minu[iozitatea adorabili a structurii. Trebuia sd folosim aceeaqi api pe care o folosisem in experimente anterioare' Am incercat prima oari cu api distilatd de la o farmacie. iar in trnele tipuri de api nll s-all forntat deloc cristale. a avut ca rczultat cristaie frumoase.s-an format cristale intr-egi. Cristalul apare cdncl ?nclrepti o lumin:i deasupra picaturii de gheali. probabil. Iar cristaiele formate in urma expunerii la Studiul in Mi major al lui Chopin. Op.nlr s-a format nici un singur cristal intreg. Nr.PROI. o gralioasi odd inchinatd frumuselii. PROLOG Stiam ci era posibil ca vibraliile muzicii sd aibi un efect asupra apei. ne-2lll clat seama ca cliferitele feltrri cle api dau nastere la cristale cliferite. 10. (Foloseam cite o suti ?n primii citiva ani). care distruge complet stmctura apei naturale.din izvoare naturale. Simfonia numirul 40 a lui Mozart.i c1ea face experimente inceptneri.Pt'ostule"pe bucili de hlrtie 9i . 3. muzici. Sttrciiinci n-roclul cle fomare a cristalelor. Simfonia Pastorali a lui Beethoven.a venit cu o proplrnere jesiti din comun pentrLl clomeniul nostrll: . expundncl-o la volttmul la care o persoand ar asculta' in mod normal. uneori nici nu se folrueazi cristale. a\tlsesem chiar speranle de a deveni muzician de profesie. Rezultatele ne-all uimit. si dea roade. pentru tlei ore. transversale de aproximativ un milimetru. altele erau cleformate.a produs cel mult cristale fragmentate si diforme.. Iar intr-o zi. Apa de la robinet conline r> dozd. a dat nagtereunor cristale delicate 9i elegante. tAninrl cercetitor . cu diferite caracteristici.y-meta1. in apa natlrrali. incliferent cle uncle a provenit . bine structurate. rluri sul-lterane. Unele se aseminalr in mocl eviclent. aga cd am aprobat ?ntru totul acest experiment neasteptat. rezr-rltatul este nicioclatiracela de cincizeci nu de cristale aseminitoare.. Eu insumi sunt un ir. Pun cincizeci de feh-rri cle api in cincizeci cle vase Petri diferite. Apa din Tokyo a fost un dezastru .. intre doud difuzoare.la fel de implicat in acest proiect ca gi mine .Mttl1umesc" . cea mai simpla .rbitor de muzici.OG Sd vd explic cum proceclez pentrr-r a fotografi:r cristalele. Desigur. ghefari sau cursurile superioare ale unor rluri . Pun apoi vasele intr-un frigicler la inghetat. Apoi ne-zrnrglnclit ce s-ar intimpla daca am scrie expresii satt cuvinte ca . Eforturile mele cle a fotografizr clistale de gheati . cle clor pentt'u eplu'afe. Rezultatul este ci tensiunea suprafetei formeazd in vasele Petri picitur"i de gheati. Dar experimentele noastre nu s-all oprit aici. copil fiind. Totugi. apa expusi la rn:uzicaviolentd. in schimb. La inceput n-am avLlt habar ce fel de muzici si folosirn gi in ce concliqii si facem experintentul. Toate mostrele de muzic'i clasica la care am explls apa au reztiltat in cristale bine formate.

nd cea expusi cuv2ntuiui . cu at6t mi conving mai mult ci boala nu este doar o problemi individuali.i si igi schimbe forma in mod corespunzdtor. pe c2.Hai si o facem l" a dat nagtere unor cristale atrigatoare.. pdnd. Pirea cd apa sdrbitorise 9i iEi aritase bucuria creind o floare deschisi.rlui . mi-a schimbat vla\a.iubirea gi recunoEtinfa" il pot avea asupra lumii. se spllne cI cuvintele sufletului existd intr-un spirit numit kotodanta sat spit'itul cttvintelor.PROLOG gi le-am infdgura in jurul sticlelor.. Pe misurd ce ne-am continuat experimentele in fotografierea cristalelor. Persoanele sin'itoase fizic at de obicei gi o stare mentald bund.. ne-arn dat seama ci urcam treptele spre o inqelegere a adevirurilor profunde din Cosmos. adicd. Cuvintele sllnt o expresie a sufletului.y-metal. iat acliunea de a rosti cuvinte are puterea de a schimba lumea. Vibraqiile cuvintelor binevoitoare au Lln efect pozitiv aslipra h-rmii noastre. in general.. Era atdt de frumos incAt pot spune ci.. $i cu cAt vicl mai mulli oameni suferind. sd prindi inqelesul .iar acest impact ne poate afecta .Prostule"a produs cristale aseminitoare celor din apa expusi nuzicii hear. cu cuvintele inspre api.Mulqumesc" format frumoase cristale a hexagonale. in Japonia.citi. efectul cuvintelor pozitive. apa expusd Lrnor expresii pozitive ca . ceea ce era scris. lucmrile merg nai bine cdnd sunt folosite cuvinte pozitive. iar cristaiele revelate in apd sunt ca o poartd citre o noui dimensiune. ct tezultatttl unei deformiri a societdqii ca intreg. 27 Cdncl incepi sd inveli despre api este ca gi cum ai descoperi modul in care funcqioneazi Universul. Era cel mai frumos gi mai delicat cristal pe care il v'izusem pini atunci . Apa expusi cuvintr.. am Iucrat ani intregi ingrijincl bolnavi. ttn suflet sdndtos se simte foarte comod ?ntr-un trup sindtos.. Lectia ce o putem inviqa din acest experiment are de-a face cu pllterea cuvintelor. $tiam insa din experimentul ctr muzica ci se pot intimpla lucruri ciudate..iubire qi recunogtinli". PROLOG imi aduc aminte in mod special de o fotografie.9i ntl in micd nrisurd . Rezultatele experimentelor nu ne-au dezanagit.reasd aibd sens ca apa sd poatd . intr-adevdr. $i este foafte probabil ca starea sufletului nostrll sd aibi un impact covirgitor asupra apei care alcatuieqte 70o/oclin corpul nostn-r. Apa m-a invilat despre gingigia sufletului uman 9i despre inpactul pe care . Ne simfeam ca nigte exploratori ce pornesc intr-o cilitorie printr-o jungii neumblati. . diforme gi fragmentate. frumos stl'uctllrate. fizic.se fomrase prin exptlnerea apei la cuvintele .. pe cind vibraliile cuvintelor negative all puterea cle a distruge. Din dorinqa de a a|uta cat mai mulqi oameni cu pudnli si-gi pistreze sall s'i-qi recupereze sdndtatea. Nu pd.Fi-o !" de-abia dacd. Cu toqii gtim ca vorbele au o influenla imensd asupra felr-rluiin care gindim 9i simlim 9i ci.corpul. din acea clipd. acum nu am putut vedea niciodatd.a proclus cristale. in orice caz. insi apa expusa unor expresii negative ca . Experimentele ulterioare au ardtat cd.

Mai clevrenle alt] sptLs cli pllten defini fiintele ullune ca fiincl apa. pafiicipdm la formarea societilii. clifctrmitate'.Vrea s:. presupLlne Se ci pe aceastase baz. la ch. Si am clescoperit cel mai fruruos cristal clintre toate .i recr. clactinu putenl tirml'ich. intocmai precLtll () picittrra intr-un lac ce procluce Lln trenllrr cle unde care se intincle la nesfirsit.rpa am pornit in aceasti aventttra ce $aseani incleh-rngaqi 'lnqelegelea .rl apei pentrll noi. rezultincl in clifornritati globale. Indiviclr-rl gi societate fotmeazd Lln ocean imens. Povestea apei pol'neste cle la fie'care celr-rlI inclivicluala.Iubirea si recunogtinta"sunt ctrvintele care trebuie szi fie lnclrunritorii lumii.cliforntitlitile luruii ? Acestea sunt clifrrrmititi zrle sufletr-rhri5i asemenea clifomrititi iru r-rn mare efect asupra Cosntctsului insr-r5i.rn fei satr altul. Pinrintnl este in cIr-rtare. avlncl ce a rezr-tltat un impact en()l'lrt asllpn vie[ii mele 9i a multor altora' Prinra oard mi-am publicat fotografiile in 1'999. Care sunt.Sper ci a veti siurti aceeasi nerirltclare$i aceiaSi entr. ci CAPITOLUT1XTAI Din ce este alcetllit Universul ? faptulr-rica slrnten in esenld apd este I cheia pentl'Ll dezlegarea misterelor Universului' Reexaminlncl lumea clin ir. Acest gest a reprezentat cloar o picatr-rr5infimd. intr-r. chcir ar fi cu aclevlrat a$:r. pentr-Lt cuprincle intregul Cosruos.cel produs cle . Existi o s2llvaregi se numegte .. contribuind cu a picitura noastri inclividuald in acest ocean.eazir toate religiile clin h-rmesi.iultire .t chiar si a unr-risingr-rr suflet se intincle in hule. Apa ne invati foarte clar cr. insd a prodlts o ttncli intr-ttn val care s-a intins la nesflrqit. Cnnoagteticleja r:isptrnstrl./\' 28 29 .. c1eci.rm trebuie si ne tr:iim viaqa.rrdin aceasti pefspectivi nott'i.iubire si lectrnogtinfir''. Dar nu e totul pierclut ..rziasm si ca mine c/incl aur triit clesfisurareaacestei clraure.ri sufletul rinit. aEa cd m-am decis sd public fotografiile cristalelor de ghealI. nu am ntai arrea ner.oie de legi. Am vntt ca un nttmir cdt mai mare de oameni s:i aucld mesair. Am convingereir apa clin persoanele care se uiti la fotografiile cu cristale isi va schimba forma.rnorstinta".PROLOG Daci ntr facem ceva in leg:rturi cu lumea diform:i fir care tr:iim.r frtrmos..mai este speranti. numl'rnrl celor ce sr-rferi cle lxrli fizice nr-r va sc:iclea. Vrea szi fie fie clt se poate cle frunros. vei incepe si vezi lucrttrile intr-un mod inedit' Feluritele evenimente ce se clesfdgoari cle-a lungttl vielii unui om sllnt evenimente reflectatein api.

sistemul lestrictiv de distributie din Japonia nu mi-ar fi permis si-mi vind cdrqile in marile llDfarl t. chiar zece exemplare gi le-au impdrfit prietenilor. Totul pdrea si se ?ntdmple chiar la momentul potrivit. aga cd am apelat la o companie de traduceri pentru traducerea explicaqiilor in limba englezi. am fost binecuvlntat cu ganse de a vizrta Elvegia. Pirea ?ntr-adevir ci picitura din lac devenise o undi ce se extindea rapid. iar aceia spuseserd mai departe. iar ca urrnare am inceput sd primesc invitagii de la persoanele care vdzuserd fotografiile. Voi ingivd vefi putea vedea clar efectul pe care cuvintele. in aceqti $ase ani se strAnseseun munte de fotografii ce zd. Italia. am cdutat sd le agez intr-o oarecare ordine si. Pregitind fotografiile pentrll publicare. Olanda. Australia. le-am impachetat pentm vreo sutd de prieteni gi cunogtin[e care igi comandaseri exemplare gi le-am expediat. Refuzurile nu mi-au schimbat hotdrdrea de a-mi publica fotografiile. DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? Speranlele mi s-au ldrgit repede. Germania. 30 . De-a lungul anilor. rar unele din cea de-a doua coleclie de poze numitd Meniele Apei II. Ei le povestiserd prietenilor $i cllno$tinqelor clespre carte. mai tdrziu. fotografiile qi muzica le pot avea asupra apei. a inceput si se ?ntdmple un lucru ciudat. CXnd am primit cirqile in forma finiti. si nu-mi fac griji in aceastdprivinqa. pentfti a prczenta cristalele oamenilor din intreaga lume. Unele dintre ele se gisesc gi in lucrarea Mesaiele Apei.zut o poveste desfigurdndu-se sub ochii mei. Acest album cu fotografii a devenit o picituri infimd. iar apoi am vrut ca oamenii din toatd lumea sd afle ce con[ine aceaste cafie cu fotografii. Canada gi multe alte gdri (printre care Ei Rom2nia). Am inceput si prirnim noi comenzi de la persoanele care igi comandasera deja exernplare.ceauin biroul meu. Oamenii cautd o cale prin care sd dea un sens acestei lumi a haosului in care trdim. Anglia. dar imporlantd care a prodts un val ce se intinde de atunci in lumea intreagd.MESNELEASCLI/. iar celelalte fotografii au fost ficute special pentru calrea aceasta. Pietricica pe care am 11 Aceasta pdrea o piedici grozavd. oamenii din intreaga lume chiar au ajuns sd vadd cartea: Shizuko Ouwehand. La pulin tinp dupd ce anr trimis primele exemplare. Din momentr-rl in care arrl hotirlt publicarea fotografiilor. degi mi-aq fi permis se tipdresc fotografiile gi sd le introduc intr-o cafie. Ag vrea sd prezint aici doar o micd parte din fotografiile pe care le-am fdcut. ficdnd asta. am vorbit cu mai mulqi editori despre ideea mea.SEDrN APA neobignuiti. Am inceput si inqeleg cd fiecare cristal in parte incerca si ?mi spund o poveste mdreatd. o femeie care. dar am decis. pur gi simplu. mulqi dintre aceqtia mi-au trimis scrisori cu pirerile gi gindurile lor. Mi-am dat insd cur2nd seana cd. sd vizitez acele tiri 9i si lin conferinle. a trimis cartea unor prieteni din Europa gi America. am vd. Din fericire. aga cd am hotirdt si le public eu insumi. Statele Unite.gi minunati. avea sd-mi fie traducdtor. Aceste fotografii au fost vdzute de iaponezi qi de oameni din intreaga lume. Unii au cumpdrat cinci. dar nimeni nu pirea interesat.

gi anllme ci.tin[:i Acest cristal este absolut perfect. Am rimas surprins sa v:id ci atiit de r-nulti hrme a fost impresionatd cle efectul pe care energia con$tiinlei Llmane gi cr..JELE aruncat-o in lac a cfeat intr-adevir un v:rl mare.rvintele il au asupra formirii cristalelor cle gheaq:i. intr-adevir. i Ir tl I I Iubire . (Textul continuzi la pagina 65) Am inf-isurat in iurul r:nei sticle cu apit o bucat'ir de htrtie clactilografiati cu urmltoarele expresii salt cuvinte indreptete sPre aPi. ceea ce aratir ca sr-rntesentiale fen<>menului ir-rlrirea gi recuno. vorbele si glncfrrile all putel'ea de a transform:t apa qi alte substanfe . cal'e acuil a incepr:t si se intoarci la mine.stin[a naturi. vielii in ?ntreztga ll 12 .gi aceastain cir:da faptului cd aceastdiclee .i recr-rno. sd pari ct religie szrlr o filozofie neobisnuiti.poate.I-am ardtat apei diferite cuYfurtc ASCUNSEDIN APA MESA.

. #j $.lt "'..: W.| :r.

' : .. .\ L'... i lil 4:1 t .

.:a:.' i:.. . w 'i'::1.

Apa cdreia copiii i-au spr:s . 4l . Copiii all rostit cuvinte cliferite in fala c2torva sticle cu apd..Un experiment fdcut la o qcoali primard Acesteasunt unele fotografii fdcute dupd ce copiii de la o gcoall primari japonezdi-au vorbit apei.Proasto"a avut efectul opus celui anterior. in schimb cuvAntul ... precunr gi o fotografie a unei rnostr€ de apd neluatd in seamd.Egtidriiguq5" a produs cristale clrigufe.

Costttos"in limitile japonez:t. epll x lost exprlsi unei lbtografii a PiuniintLllui.ar."qF$stlcr5{.lezd.{..:r€-{. ..-: {.fl$ . intr-o imltginc. avincl contururi clare.+": } irrIrit is. Se pare cir principiile Cosmosului nu lin cont cie dif'erenteie clintre limlti. expuse cuviintr"llr-ri ."q: Aceste lbtografii ale cristalelor ar: fosf thcute unor llostre cle api. eng.rs englezi) (in I(ostt-tos gcrttranir) Cele trei cdstale se aseatnini.i germani. Cosmos(in japonczi) (in Cosnx.

Simfbniot Reetlrovcn: Sirrfonia a Vl-a - . cr. ie$}.rl difuzoare.tle cleosebite.e: s*.rmr:lte cletalii ..{ J' Fotografiile cristalelor ulnirtoare au fost Iicrrte ch.rpa ce sticlele clr apl an lost a$ezatelntre clor..E *:Ssa{-$ {:${ff {"::.i gaeg"cgiil.tere unor crist. l5 ..E.i {. riaiaiirr+p*ii.3}tiu.... llcctlroven: Sirlfonia a V-a - destittultri" .Pctslorctlcr Nluzic:rlui Beethoven a dat na.i forme lanteziste ce proclttc ltn efect terapeutict.

..ffi:l il::r4r4'r': :t+h+ ' .j t _=+ '':i...a... "..fl' " "% '. ii* : . rdtl.. :iu. r'.. . L lf ..irn-" ib ..*911..] .

.

.

.

.

iubirii gi recunogtinlei". Alte mostre au fost incdlzite in cuptoare cu microunde. Televizor ComPuter Mostrele de apd din stinga. care fuseseri expuse .Hfectele ddunfitoare ale undel*r electr*rrnasiletice Mostre de api distilatd ..i apa cireia i-am ardtat cuvintele . au format cristale mai completedec2t mostrelede apd distilati. 57 . tmalinile atatd ci e nevoie de moderalie in folosirea televizorului qi a comPuterului.iubire $i recunoqting:i'iau fost agezate lingn televizoatel computefe gi telefoane mobile. din dreapta..

+' -'E""ft *' .tt " .

itlrinte cle rrrgieiunc. un gi - ry Aplr r-u-tiri inrrinte.clelflni .l ln plrginilc unrrirtoaresiuntprezent:tle I'otrrgrullilccristltlelor firrmute rrstf'el: apa unui lltc uncles-eu lricr:t in (zciq:r lLrgr-tcir. i ::. sLtlcrincl.i clupli_cfLcturlrelr rrrglrcruni llrc rrnei lrrrclislt: tlullll(tLl1t( )llfe S t l i n c lc L r l l r q ai n s p l e l l t r ' .rni. lt llrtl"[ ca Llll chip clelirnnat.: l :. r r n l ) r c ( ) t x r c l ) e t l t t ( ) t ' u g l l c i u t t ( ' tirnlicluitoure.rn:i 1rr scllrt tilnp inaintc 5i clLrpa cLltrenrllr. in aplr clireilt i-au Iirst er-rfuteintlrgini cu cercuri clin lunLrri.:-. l)r'imul cristal. iar c'ristah-rl lirnrat clupri rurgliciune' pare (':r o lLtnrin:i cc strilucelte (lin glrllrxie.|: :ti . aplt exprrsirnuurcluj ArttatellLsr-r in scxtreiuiShinto).:.i in apa sulrtcr:. ':i': '' .

i ri .:'.

folosesc diapozitive pentru a ardta fotografiile cristalelor de gheagi. Deseori aud oamenii trdgdnd aer in piept de uinire. cristalele formate in alte tipuri de apd erau diforme sau nu apdreau deloc. au produs crisrale sublime. congtiin[a noastrd face un salt rapid. Cdnd qin conferinqe. parci pentru a simboliza toatd fiumuselea acestei lunri. Am descoperit ci o singurd picituri de apd poate avea diferite efecte de undd asupra unui individ. Aceasti trezte a congtiintei are loc aproape instantaneu. si gin o prelegere in Elvegial a re^clionat la fotografii exprimindu-gi sentimentele astfel: Putem vedea minunea din fotografiile cristalelor de apd. cu propriii nogtri ochi.DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? in timp ce unele feluri de apd. aceastd schimbare. Manuela Kihm. parcd pentru a ne spune ceva despre cotloanele intunecate din suflet. Faptul cd lucrurile pe care le-am gXndit gi le-am simgit pot fi vdzute acum cu ochii nogtri accelereazi. persoana care m-a invitat printa oard. Ca urmare. Un alt participant elvegian a reaclionat astfel: Prin intemrediul fotografiilor anr plrtut vedea energia con$tiintrei gi a cuvintelor noastre 65 ci . Reacqiilela aceste diapozitive sunt dintre cele rnai variate. iar cdteodatd vdd chiar lacrimi in ochii lor.

i singr_Lre poate fi veclea.i permanent cie suf-letul Liltltn. iar prin aceasta pot sinti inlportanta sufletuh"ri gi a crtr.Dlti A1'A poate tfansfornra lucr. betonul . Clnci reflectez asLlpl. sentinentele . ilr aceasti cheie poate nlateria ntt este altceva cleclt vibraqie.nu mai e vorba clesple a creclc slll a avea incloieli. oricine poate si incerce experimentele pe cont pr.TESAJELE A.truritorltl h-tcl-t: Existenta inseanrni viblaqie.t-rr.t eici. insi in zir.i cd a[i porni intr-o cxplol'afe pentrLl 66 . Nu creclem ceea ce nu plttellt DlN CE ES'|E ALCATTI1T tAIIVflIsTiIZ cleschicle con$tiinta necesatit pentrLt in[elegelca aclevirate a Universtthri si a t'olltlui nosttr.tri. acest f'apt. Va puteli intreba.ir-r..tiir-rqa ii conferi apei capecitatea cie a t-eflecta ce se ef'la in suf'letele oanrenilor'i Pentn-t a rispltncle la acreasti intrebare.I. din a apei cle a pr-rrifica si c1e a cla viaqi alr un efect in formarea cristalelor. Ce anltnte prin aclaptarea apei la cc.ea este folta M-a ajutat si clpacitate vieqii in natura maiestuoasi. ?ntregii fl'i. . in general. Existen{Lr inseantni vilv"tEie'/ Cltier si ntastt eceaste? Scattnul ac'estit? Ttupul nteu ? Cttttt pcttte si fie vibralie tot (-eea ce pot t'eclea. ci Cristalele de gheala strnt legate strins .rade azi gtiinqa mecanicii cllenticre aclurite.stitr ci aceasta s-a intiniplat clin cauzi ci in ele se gise. insit pentrll cei care ntt le-att ar-tzit nicioclat.. Cincl descolupllnem ceva in ccle mai tuici courponente. sllnt cr-tvinte foarte grer. Aceasta este pllulil . lttlcle tot ce exista sllnt particllle . Tot ce am cle spr-ts in eceestal certe se btzetzl este plincipiltl fttntlaurental al Llnivet'sttltti. chillttri.sil. Pot veclea ci suflettrl. pietrele. intritn rnel'ell intr-o h:tle Lizari..tlizez. mr-t1te fiinqelor ttlllanc.u a-.t cle inqeles.i clot'ecli tcttr-r1.intelor. si impresictnantj intr-trn mirir-ne nricroscopicir .te cheia citre misterele Universuh-ri. cale plin ca1'e xcexsti energie inefabili ziliti. fcltlrate At'e Apa este oglincla surfletr-th. Folosinclu-se cle aceasti ntetocli. niisterioasa Poate fi expt'imat ln cioer trci cuvinte. ci S:i ne it-rcl-ripr-rinr v-aqi ptttea reclltcc trttpttl la o re.i cere le putem veclea pe cr-r ochii no.ri pentnt care cristalele cle gheati le-au rrorbii atiitor oanteni.l. TlI rrn ciliroI jelttlncz I scris: trnic'f. $i pe flecare obiect igi ploc|-rce proplia cere este orclinii insi cristalele cle gheati ne arati totul .opt-ili pentl.se afli toate in vibratie.a tlotivlrlr. Aceestd informa{ie este cle-a clreptlrl nrinunati mocl unic. nou. Anii cle cercctlre r ellei rl-t-lttl invziqat ci acesta Apa ntr este cloer o sr_rbstanqi intre snbstanqe . intleglrl Univers se afla intr-cr stare de vibratie frecvenlJ.ri.iltratiile cle glieali.i trncle.lucrttri ca letlnr-tl. vreaLl intii si tni asigttt' ca infelegeli r.rCL/t/st.i etinge? Este intr-adevir grelt cle ct'eztlt ci h-rclurile pe cal'e le poqi apLlcrain miini gi exatuina .

. Aqi rreclea in scr.rvLrt cluntneevoastri o expelienqi asenrin:'rtoal-ecll .tri cle . frecvenqespecifice. Aqi clescoperi ci.esbingyo. Daci ne glnclim la cantitatea cincl in cind.i ftrrtuni. Si fiintele Llltlane se afli in vibraqie gi fiecare indivicl vibreazi la o anumiti frewenli tmicd. existi locttri ttnde att loc frecvent acciclente.las rispr-tnsttl pe seama dumneavoastri. ciuclati contraclictie.irglncliti clac:i nu cLlnva ali '. atmosfera este calcli. fiecare aton'r fiincl lrn nucleu ctr electroni ce se invlft in jun-rl lui. cr-r r> r. insi trebtrie si inqelegem ca acestea nu sunt evenimente negative. Din ciipa in clre e intrat in caureri. vezi pe cineva care 69 . Confornr Heny. iar ce mr poate fi viztrt are folnri". o gregeali la locul cle mttnci sar-tcloar un clezgr:st general pentru viaqa .rrt tinrp ci orice hrcrr-r nll estc elcirtlrit clin altceva cleclt clin atonti.izut nLt are forlti. Fiecare dintre noi ate capacitifle senzorialenecesele pentftr a simqivibraqiilecelorlalqi. O energie intensa va procluce cataclislre. insl din paltea cltiva cate face riu va porni o fiecvent'i intunecati gi maleficd.t Initttii: .i r-rmeli incorroia(i. $i se prea poate ci ali auzit de o bijr'rteriecare aduce nenot'ocire posesorilor sttccesivi. Acelagi principitr se aplica obiectelor 9i locurilor' De exemplu.rz.-enit gi vezi o expr-esie pos<rrrroriit'i . as vrea si r. ? Care ar plltea fi cauza acestei suferinqe Poate o inim'i frdnti. Nr-rr-nirntl for.nra acestor gi electroni gi a orltiteior lor ii conf'erir fiecirei snbsnnqe un set specific cle frecvente r.. ci 9i feluritelor fenomene ce au loc in hrme emit. nimic nll este masi soliclit.care si vibra(ie . locatii uncle afacerile au succes 9i locaqii care ptoclttc fericire. ier.i aceasta: Stati cle vorbir cr-rcineva intr-o cameri.ASCLAIU! 1)1N .iar cineva care igi trAieqteviala clin plin va gi este mefell br-tcttt'os emite ftecvenqa cofespLlnzttoare' Cineva care ii iubegte pe ceilalgi va enite o frecvenld a iubirii.Pj{ ILI-:SA.IELE a clcscoperi secletele acestlli univers nLunit t'iinti untuni. Totul se afli in contir-tr-ri nti. rostitti cu secole in untri Btrclcll-ia.din inconjr-rrat de o uncli ce se rote5te fir. Pntenr spllne acnnt cir aceasti cle citre pot veclc:i obiecte. Existi cloar nucleul oprire.Apoi o altu persoani intli in camerl.i TINIVERSLIL? DIN CE ESTEALCAI-T]r7' aratiaca gi cum viaqa l-ar fi extenrtat.tiinta tlocletni..ti chipul noului r. Vreatt si vi gincliqi la motivtrl pentrll care s-a schimbat atutctsferaclin cameri in momentltl in care s-21deschis r:$a. Prive.itezi increclibila. o schimbare in energia din atmosferi are ca Llrmare fr.Tot ce poate fi \. a fost valiclati Ochii no. dc aselllenea.ibrationale. incliferent de sultstanqi. obsen'aqi o schimltare in atmosf'eri.. in orice ci. in locr-rl cilclLrrii care uniltlea inciperea. insli nlr ltot l'eclea vibratii. Aceasta nll se aplicd doar obiectelor fizice. Cineva care trece printr'-o mate tristeqe ve cmite o frecvenq'i a tristeqii. pur gi siurplu. ial acllnt. Sutrt btrclistti a intelepciunii si . prietenoasir si clescl-risi. s1-r:lIir-rl este inchis ca intr'-un tnr-rlaj intrrnecat Si rece.llgere .

1)1N itP.rbretzi la prcpria frecvenlu.ec'en(a particulari a tlltllror obiectelor l)oate fi interpletat:i ca fiincl sr-rnet. Permiteqi-mi si vd rog sd va glnclili cle ce formarea cristzrlelorar fi irLfluenlati de mr.ilrraqiiale fericirii.. in faptr.r. intr-adev'ir.sec.rzici 9i cle ce s-ar ajunge la cle rezultate complet cliferite in fr-rncqie cttvintele rostite sau scrise la care apa a fost expttsi.ne ci fr. probabil nll alll pLltea doruri noaptea.si cr-tvintelerostite sunt villra{ie 9i sunt lesne inqelese gi interpretate cle oricine. puteul sp.lucrnri pe carc le-eqi inghesLrit ltir-ri acum in strifr-rndurile conf tiinlei .echile noastt. cle asetnenea. Apa .e l.lnclif-erent clacir puten] saLl nll si ar-rzi't sunetcle.altfel.'or clilui c-r nor. sir pelceapi frecventc cirltrinse intre 15 Hz si 20. Dar cttur ptlten interpreta fenotleur-tl cle formare a cristalelor ce sLlnt afectate cle cr.ice .ri vostfll.ri viagi slrf-letr-rlr.e 70 . in general. cle. Toate luclurilc se efli in viltr. Asta nr-r inseantr-ri ci putem auzi or. Muzica . ri veti largi inqelegerea clespr.ttne.atie FaptLtl ca t()ate se afli insearttnd. gi'cliti_l.reasci iurpreuna.i cxe'rpiificar.i va cleschicle ochii citle lrrcluri pe cal'e nu le-ati zirit inainte . clin nou.tcltttl se afld in echilibrtt.IN CE ESTE neLltl-alinti. Clncl i se aratd ltn ctlvlnt sct'is.ocile copacilor si pot corrlrnica cu pler"rtele. Iar atttnci clncl Lln sllnet este prodtts.r cral'e este lstfcl all aceste lin-rite .re le face pliicere si se intilneasca si si sirbit.e.eetz:-] suncte.rnirrer-s.i transfoluri aceste vibraqii intr-o formi ce poate fi perceputa cle ochiul Llnan.lnsulse giseqte. 71 ar ttebui poirte sI fint recuncisc:itori pelltrLt Iirlgerc si fultuni. Sunetele ca meloclia proclusi cle o voce ttmani la o inurornlintare br-rdisti creeazd o frecventi tdmdduitoat'e.rvintelescrise pe hirtie gi aritate apei ? insegi cuvintele scrise emit o vibralie specifici pe care apa o poate simqi. receptol cale sd-l asculte: intotdeatrna exista Ltn lltaesrl'Lt apa.sunet. pLlfiancl haine cleosebite.oglindeqte in mod eficient .r la faptul ci oer'enilor clin int'crga l'.se crecazl r.i existi persoanc cl-ll-cse p:rr. Apa oglindeSte cu precizie toate viltraqiile produse in luure .untlli cle ale trnclei t'epetitive). Lumea naturalzieste.000 Hz (LIz sau Heltz inclici r-rr"rni:irul cicluri pe . r'ai cler.alie . bine gincliti . cit foate cl. Se sltune ci Lrlechea ontultri potrtc. intr-o stere cle vibr. Pe'tru .. lrllense cle energie negltir-. clntincl |ezultatlrl este ci vilr|aqiile negative .atat de sensibifi la flecvenla specific'i eurisi cle lr.apa il pleia intr-o fortni specificd' (Aqi ca vibralie gi explimi rnesaiurl putea privi literele ca Lln cod vizr"ralpentrtl expl'inrrcrt cr-rvintelor). ci'cr oa'renii se si clansincl. acllrni. inleleglncl aceasta.i esenqial lunlea clin afari.iar zrceste clescoperiri gi sentinrentc ii r.e cir aucl l.Aceast:i intelegere r. De fllpt.i fiecare t. Rlspr.l ALCATUIT UNIVERSTTL? D.i care strgneazi sLlnt risiltite gi.rl cd totul este vibratie. e un lucrr-r bun cli ur.

{ l)al cc sllnt.rnui catela cllvirte. Potrir. r'ocabr-rlar-trl s-a clezvoltat.capacitatea cle a inlclege acestc sultete .tnci cinci se fcxureazi ttn cristal iutleg gi perfect geotrletric. ni De ce slrnt atunci linrl.Prostltle !' sar-t altor cuvinte clegraclante a clat ltagtere nnor clistale rrizibil frinte gi diforme. iar acestea arr ir-rviqat epoi crrlrnre clin natr.I tES. plincipiile ruecliile inconjltrdtoare funclanrentele ale naturii sLlnt aceleaSi. clar cind se grisesc irlformalii ce sLlnt in conflict cLr natLlra. apa este itr arulonie clt natlll'a .at. sunetul altci curgind. se fot'meaz. apa este preclispr'rsi si creeze fofma hexagonald. cLtviute ca .lalti folositrclLr-. . pe clncl oanrenii triiar. in tirnltLrrile de clcnrrrlt.i un cristal incottrlllet' Cuvintele recLtno1tin(i .Cul'inttrl" e cl. Alta cxltLrsi clrvintr.Iecliul inc'njr. inaintee creirii I Jnir-er suhri. . ei tlebuiau si sc apere. particLllcle cle apa se itnbini pentl'Ll a forura nuclettl ct'istalullti.entde clifer-ite.er-ic(r_ririi.se cle neturi.ol cle inleles chci lineru seanle clc f)ptril ci limba se inve{:i clin vibraqiile nrerlirrlui inconjur:'rtclr. in scl-rirnb.. Jepor-ria a1'e patnl an()tirtrlllri clistinctc. clir-rpartea noastLi.rnrri anirnal trnrlrlincl pr.5'fL: AI. existx. ilt firnc[.. crclte cle oameni.t.tr:i.l ELE r{sc{ 1Al5l.j..in ier-bi .r.rnrcch .CA7-T]I'I' liilrba folosita. pr-rtincl cletectr ltericolul inaintc si fie luati pc ncpr-cgititc. 1 ..bele ce insultit.Nltr-rl1 r-rrnesc'.I\/E.atc cl-eeezi viltrl(ii clin nrtur.eJt fiinqele Llnlene. cul'ir]tclc 7 Vechiul 'festsn]ent a f l t t t r i : . N.rlui.i itbire alcitttiesc prir-rcipiile fundar-nentale in cach'ul legilor natLlrii . cltrpi firea ei. deqi clifet'i. r. insi. Inrerpl'ctarei-r pe cere o chlr t:u estc aceee ci ..J sr-rpr.Prostttle !" ntl existi ?n natr-tri.ti.r cliferr 'rrrlt clc la r-r' loc la altrrl si fiecare tnecliu proclrrcc vibratii clife|ite. rezultatele au ftrst lamentallile' Nlotivul este cLl cltlr.inte legate cle vl-ente. an c e p r L t a l i r s t ( . cli sLlnt elemente netirc. a9a cir er. carc ernani Sr-rnetr.rl vintrrlui I LiN.I)I'V -{1'].intu1". si astfel lintba jaltoneza reflcctir tlcc:tsta cLl Lln fhruro.uicr-incl. 1trccl cristale a us fruntoase in fonne geometric.u.s lexic cle ctn.i ir-rstrlelc asietice cu climi r. locurile . ineitlte cle vorbea aceea$i limbi. iar cincl nltclcltl cfeste' Iuincl o foruri hexagonala stebila. inclif'er. pr-obabil ltste ca accste incerciri sple un lintbaj sd fi fost sinrplc ntesa.'it ]libliei. clistrr'tgincl r'r-se astfel ca apt) este epurati capacitatea inniscuti Clncl inghea[i a apei cle a fotua cristale' rpa.insertrna ci.ea ctrlttuii . Astfel.i ale f'enomenltlui vie[ii.\.'e cle n.i voce:l el'J nc(cs. o clata cu dezvoltar.r in slnul natLrrii. atr.i cle a le transuritc celor.{ISL/I DIN CE 1. rezr-rltatr-rlcr-rltr-rriic1'e:rt.enqelc . clima eulr4rcani cu vfclne schinrbitoare . insi apa exllr-tsi cuvlntuhti .i cr-t fenomenul pe care noi il nltmitlr viala' Ntt se fot'meazl cristale in apa cale a fost pcllr'tati prin ignorarea.J .e clectsebite.ile nrrbite cle oanreni atit clt: ciiferitc ? E u.e 7. Plrteur plesllpllne ci. vot. a legilor netr-lrii' Cind arn incercat si fotografiem cristalele din apa cle la rclbinet din Tokyo.i acumularca clc exlnienli.errsensibili la frecr. apare Lln cristal cle api vizibil.i -fltrnr-il l]ltbcl' toeti lr'tmce Poete aceasta ne spLllle ci. i Asta ar.inesc 9i batjocot'esc sllnt cle oatleni. u l i n t u l " .cln.i sr-tnetcle prorlu. sr-rnetul r.

ASCUI/.SEDIN APA MESAJELF: Este foafie probabil ca in naturi si apan doar vibratii de iubire gi recuno;tinfd, iar obseruarea naturii confimd aceasta.Copacii si plantele igi ciovedescrespectul reciproc prin felul armonios in care tr-d.iesc. Aceasta se aplici gi in lumea animalelor. Chiar si leii ucid doar clnd le este foame, niciodati clin intlmplarc. Plantele ce cresc la unbra copacilor nll se pl1ng, iar animalele nu cauti. si aibi mai mlllti mancare declt au nevoie. inrr-un afiicol din ediqia Martie-Apriiie 1989 a revisrei americane de stiinqi 27't Centuty Science and Technology, \Warren Hamerman scria ci materia organicd ce alcitr,riegte J. corpul Lrrnanproduce o frecvenqi care poate fr reprezentatd. prin sunet la aproximativ patfl_rzeci gi doui de octave deasupra lui do de mijloc (nota aproape de centrul claviaturii unui pian). Standardul nodern pentfti aceasti notd do este de aproximativ 262 Hz, ceea ce inseamni cd sunetul atin5{e?n jur de 570 de trilioane de Hz. De vreme ce Hz inseamni vibraqii pe secunda, aceastaindici fapml cd fiinqelerlrutne vibreazade 570 de trilioane de ori pe secundi, o cifri care clepdgegte puterea de imaginalie ;i indici un potenlial ascltns incredibil gi minunat. Este greu de inchipuit patruzeci gi doud de octave, ?nsi doar realizati ci frecven[a fiintei Llmane este fantastic de diversificatd qi incomparabild. Fiinqatimand are ?nduntrul ei un univers cle frecvenqe ce se supfapun, iar-rezultatul este o simfonie de propo4ii cosmice.

DIN CE ESTEALCATLIIT L]NIVERSUL? Clnd le vorbesc oamenilor clespt'evibraqii 9i frecvenle, md folosesc de ceea ce imi place sa nttnesc ,,teoria do-re-nti-fa-sol-la-si". Aceastd teorie simpli spttne pur si simplu ci frecvenqa oricirui lucru din lJnivers poate fi rezurnatdla gapte pa4i componente - do, re, nti, fa, sol, Ia ;r si. IJniversul este alcitr:it clintr-un numir nesfirgit de lucruri cle la cea rnai loasd la cea mai inalti frecvenqS. imaginali clapele unui pian ataniate in ordine, inceplnd de la cel mai jos slrnet. Daci apeEi clapele albe, vei atinge sunetele do, [e, nti, fa, sol, la 9i si. UrcAnd pe claviaturi ctt o octavi, de la un do la V-ar putea aj\Ltaslvi celilalt, fi'ecvenla se dubleazi. Cu alte cuvinte, aceastd dublare a frecvenlei impirqiti in sapte pirqi rezuitd in do, re, nti, fa, sol, la gi si. Astfel, repetitia acestor $apte sunete exprimi toate sunetele, de la cel mai jos pina Ia cel mai inalt. Dar ce revelagie se poate obline clin inlelegerea frecvenqei ca sunet? Cea mai irnportanti revelalie este aceea a rezonantei' Sunetele cu aceeagi frecvenqi intrd ?n rezonan\d..Ptttem inqelege aceasta folosindu-ne de ttn cliapazon, tln instrument in forma de Y, folosit pentru a da tonul unei voci sau pentru a acorda Lln instfllment muzical' C1ncl un diapazon este lovit ctl Lln ciocinel cle caucilrc, proclucdnd nota Ia, iar un cdntireq rdsllunde ctr Lln sllnet Ia, cliapazonul 9i vocea produc o ttndi sonori de frecven!5 unici. Aceasta se nLlme$terezonanti' Cand
75

74

\TESAJELE ASCL]NISI' DIN ApA una ctintre pirli prodr_rceo frecr,-enli, izrr cealaiti pat.te rdspuncle cu acelagi slrnet, ele intra in rezonanti. Se spllne ci ce se-asearuini se-adr-rni, aga ci s-ar par.eaci vibraqiile se arra:l gi interaclioneltz:t intl.e e1e. Printr-o observaqie atenti veqivedea ci acest fenomen se intimpli peste tot ?n jurtil r.ostrn. Un cline ce se plimbi pe stracli probabil cd nu ie r.a rispuncle altor animale pe linga care trece, ?nsi poate fi fbarte sensibil ia un ciine cle pe cealahi parte a s.aizti. Ciinii trrli adesea cind ar-rcl sunetul unei sirene, iar aceastaal. putea fi, de aseiltenea, un tip de rezonanli. aceasta ;i in relaqiile clintre oameni: persoanele cale prctcit-tc frec-u.enqe asemir-ti.toarese simt atl'ase unele cle altele, rezultatul fiincl prietenia. Anumiqi oameni rimin indiferenqi turii f'atd de ceilalti, indiferent cit cle apropiali er fi ftzic. Torugi, claci. ct per-soani pe care n-o sintpatizezi intli ir-r contect cLt tine, iar tr-r reacfionezi, aceasta,rle asemenea,inseamni ci intr.i in fezonant:eintr-un annntit rnocl cu acea persolni. Cel mai nrare secl'etal artelor trlartiale japoneze este numit ,.victctriafdrl lupti''. Accasta inseatnni, in esenli, a evita si intri in rezonanld cu inaruicr_rl. lupqi gi si Si cl;tigi inseamn:i si intli in rezonan[i cr_rinaruicul, iar astfel nivelul relaqiei este foarte scli"zr_rt. Cincl fi'ecr.'en[elesr-rntfr-rnclarnental inconrpatibile, ele nu pot intra in rezonanli. Nu plrtem eccepte ceea ce este funclarnental clif'erit cle noi insine. intilnim

ALCATL]ITL]NIVERSL]L'/ DIN CE ESTE in orice caz, este interesant cd poate exista rezonen\d chiar si cincl frecventele nlt sllnt identice. Aceasta se intimpli, de pilda, cind frecventa se dubleazi. Intonarea la pian a notei la, h 440 Hz ;i a aceleaqinote 1r cu o octavi mai jos, Ia 220 Hz, produce Lln sllnet ce risund foarte plicut; la fel, dace la sunetul de dt'epazon rispundem prin intonarea aceluiagi sunet cll o octave mai jos, rezonan\a va fi, de asemenea, una pldcutd' Cind cliferenqacle frecvenld este dubli, cle patru ori mai mare, de opt ori mai mare $.e.m.cl.- sau la jumitate, nn sfeft etc. - rezultatlll este rezonan\e. Principiul acestei legrituri ?ntre frecvenle se extincle la infinit. Indiferent cit de indepirtate sunt frecvenfele, rezonan\a va exista daci una dintre cele dor-ri cifre este multiplul celeilalte. De asemenea, plltem spllne ci pentru fiecare sr-tnet,de la fiecare nivel, existi cite Lln sllnet rezon:lnt, il celelalte niveluri. Daci stim sa ne glnclim, oantenii se simt atraqi de Hristos, cle Br-rddhagi de allii care eluit un nivel inalt de vibratii, dar, de asenlenea, ne simqim atra;i de speqa joasa a renega{ilof societilii (cum sttnt Bonnie si Clyde). Pare o inconsecven\i, dar se poate explica prin faptul cd oarnenii intrd in rezonanfi cu altii la niveluri cliferite. Este posibil ca aceasti clihotonlie sa facd parte, in mod nattlral, din viati. Pentrll o mai bund inqelegerein acest donenitl, am putea si ne gindim cum sd interpretin, din pclspcctiva torte

76

MESAJELE ASCU /5t DrN APA frecvenqei vibralionale, fenomenul indragostirii clintre cloua persoane ? Iubirea este Lln tip de rezonan\d. De exemplu, daci aveli capacitatea nivelului de frecvenli 10, veti intra in rezonan\d cu alfli de la acelagi nivel sau, poate, gi cu cineva de la un nivel putin mai inalt, sd zicem 12. Clnd oamenii intrd in rezonanga gi se indrigostesc, acegtia ajung la cel mai inalt nivel a\ capacitdgii lor. Dacd o persoana ctr capacitatea 10 care, pdni atunci, s_afcrlosit doar de 5 pdrgi din aceasti capacitate, se indrdgostegte de cineva cu capacitatea 12, atunci el sau ea ya incepe in mod natural si se fcrloseascide intreaga capacitate 10, indicind o cre$tere a frecvenfei. Cdnd egti indrdgostit, lucrezi mai eficient, iar rnunca pe care o faci (gi, adesea, chiar mediul tdu inconjuritor) se poate transforma ?n bine fi,rd, ca tu si observi. Persoanele care contintri. sd lucreze eficient p6,nala virste inaintate sunt, aproape fdrd exceplie, inclrigostite. Desigur, aceastd iubire nll se liniteazd, la iubirea ronnntici. pot fi incluse respectul afectuos gi atracgiapentru alte persoane. Iubirea ne detenrrind cregterea nivelului frecventei. Ea ne face sd strilucim. Nu ar fi minr:nat dacd an outea fi indrdgostili toata .via\a? Majoritatealucrurilor din naturd emit frecvenqestabile. Fiecare vribiufi are, in esenli, aceeagi vibratie (deSi, intre ele, vrabiulele pot silnli mici diferenle), iar sunetele emise de cAini sau pisici ntt variazd.prea mult. in schimb,
78

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL? fiinla umand. are capacitateade a se folosi dupi bunul sdu plac de gama do, [e, nti, fa, sol, la, si, pentru a crea melodii frumoase. Nu gdsiqi9i dumneavoastrd cd' aceasta este o capacitate minunati ? Oamenii sunt singurele fdpturi cate pot intra in rezonan\d clr toate celelalte fiinle 9i lucruri din naturd. Putem comunica cu tot ce existi in Univers. Putem sa emitem energie gi, in schimb, sd primim energie. Totttqi' aceastd capacitate este o sabie cu doui tdiquri. Clnd ac\ioneazdin slujba propriei ldcomii, oamenii emit energie care lllcreazi la distrugerea arnloniei din naturd. Pdngdrirea Pamintului nostru este rezultatul unui impuls neimbldnzit pentru caqtig, ldcomie $i pentru implinirea poftelor, ndscute din revoluqia industriali' Aceasta a dus la stilul de viatd al consumului in mase' periclitind in mod serios mediul global. Am pornit la dr"um intr-un nou secol' o perioadi din istorie in care trebuie sd teaLrzdm schimbdri serioase in modul nostru de gindire. Doar fiinlele umane pot rezona cu tot restul lumii gi, din acest motiv' este esenlial sd ne schimbdm modul de glndire, pentru a putea trdi in armonie cu natllra gi pentru a nu mai continua sd distrugem Pdmintul. vibralia pe cafe o ddn Pimlntului qi planeta pe care o creim clepinde de fiecare dintre noi in pate. Cum veli alege sd va ttdi\i vtaga? Daca va umpleqi inina de iubire 9i recuno;tinfi, vi veqi gasi inconjurali de atitea lucruri vrednice de iubit Ei pentru
79

Apa este atat de banald. Unul dintre cele mai misterioase lucruri despre apd este simplul fapt cd gheagapllrteqte in ea' La alte substanle care tl€c de la starea lichidi la cea solidi.ASCU /. si vi turnati un pahar cu apd gi sd pe il aEezagi masd. in faga dumneavoastrd. imaginaqi-vd cd ati fdcut-o). Probabil cd nimic ntt este mai nristeriosdecdt apa. Viaqa pe care o triiqi gi lunea in care tr. Ce vedeli in pahar ? Puteli vedea inciperea in care vd aflagi. nentulturniqi gi tristi.58 DrN APA MESAJELE care putefi fi recunoscitori gi vegi ajunge cliar si vd bucurali de viata plini de sdndtateqi fericire pe care o ciutali ! Dar ce se va intAmpla dacd emiteqisemnale de uri. dacd nu se poate.peisajul de pe fereastrd gi puteqi simli intreaga atmosferd din jur toate acestea surprinse de apa din pahar. ne spdldm Ei o folosim Ia gatit in fiecare zi din viali.diti sunt in mlinile dumneavoastrd. incdt rareori stdm sd ne g2ndim la ea. (Sau. pufine persoane ?gi petrec mult timp reflectind serios asupra apei. cregte densitatea BO B1 . nemultumire gi triste[e? Probabil veli ajunge intr-o siruaqiecare vi va face neslferiti. a$ vfea sa vd rog si lasali aceasti carte din mdnd. DeEi o bent. CAPITOLULAL DOILEA Poarta cdtre o altd lume cllm.

sr-rpi a vieqii" cere aprovi'zic>nxaz'it Accast'.i nr't ar cit'cullt' nllstere Apa a clcet he()sLll pe Pitmint 9i tot ee a cl''Lt clc viaqa' olclinii .rl pcnnite continr-ritrtea vietii. funclLrl lecurilor \ i c l u i t (x .A.rniclicle a clizolva elte slrbsnntc $i cle r le purta cr-r sine'.td clevenit locr-rl cle nlr$tefe al tlttttttlt' r'ietr-titcxtelor cle pe Pintint. Este cleosebit cle clificil urira sll slr pistrezi alta ln stafer peffect 1tu|i. faclncl apa in starea lichiclir nni clensi . sr-rb gheaqa. tr-r Japclnia. la .i minerale' Aceasti capacitate a apei cle a clizolr'e alte sttbstan[c creeaz.TII]:1CA]'RI..rczLtltattli fiincl o planeta ce abr'trrclit apa' O creclinq'i striveche sptlne ci acolo r'tncle estc apir clin este pi l'iap. p. Particr-rlele fiincl mei active..i a etonrilor clrfe fbnueazi nusa solich. La fiecare sciclele cle temperattrri.I este fbrp Firi care ctee'rzl $i cli viatlt' apa. Nr-r r. spxliile acelea se umplu.tcto]re $i in frrlrricile chitrlicc se fblosesc '.S(-'r/AIsl'DIN I I']r x IESAII:-I. r. locut'i s-art cloveclit allroape intotclelr'tnlt ca lflinch-t-se respectivr strbstarrlir clevine ceve r)]xi glea.i cee clin rltrrile par pelf-ect cllrilte. conqitre urttlte impurrit'i1i . aplt lrc cuptrcitltctr r. intr-acler''ir.. clar clin urourentr-rl in care acelst"r apa este pusa intr-lrn Vas clin plastic (sau clin apfoape orice alt m:rterial).rce1t sa se clizolYe. tenrperxtllra cle le funclrrl apei lirmine constanti.tpci fiyafte purificator. iar' O PO.: AI'TA LT]Y|F: nlrltd uratede porre fi clizolr atri in epi li cit cle clificil esre cle reclat apei stacliLrliniqial tle pr. Oancl ghealr se transfbmrir clin nou in ap:i. Din aceasti catrzli.rbstante. Aceaste este tel)rpelrrtLrreIa cale pxrticlllele xctive cle epi lrnrph-r spatiile libcle clin strr"rctr-rra nroleculari.CeeaCeilficealoctrliclealpentftlriclicerceltnttt s'"lct'e altar. ciincl supluf ala apei este rc()pelita biologic cle srrb glieall De ascrlener.i mai grea cleciit cca clin stalea yrlicli.T un fel cle .t l t ' l c l l Datoriti si rl rttttt'i. ep'.i :rpa cle la rol>inet . cu nrulte spxtii lxrgi intle ele.i au fost.i atunci cle glreall-r.ie!lri ielnilor' Iungi.1'C.rpri s-irr c()l)rporta cu celelalte sr.'i l'eqi ce atrziqi ci pina . l)efiiclllele nLl s-ar llnesteca . in ir-rstalaqiile tehnice senicgncfi.in cle sllte cle nrii cle ori mrLi actir. prrticr-rlele cler. lclclrl cle ltncle izvora et'a considerJt sacrll . impr. ce s-ar intinrpla i' Probabil ci noi nLl anl fi aici. occrtnekrr ar ingheqa f i t()ate frptLrlLri ci gl'reaqaplrrte.sLlrsel()r cle energie" care eutitcatl. Apr are cea mai lr)are greLltate la 4"C (J9"F).te.rritiqile lr. incliferent clt cle joasli este tenrpentllra cleasupla r-rnui lac (sau e oricitrei alte ape).. Ca LrnnlIre. ntttlrite lar ilceste clatoriti. meclir. Pe nrlsr-rr-r cc tenlperatulu creste. Alte locur. chiar .i cle r:n nir"el energetic plmlnt lnelt. insi parlicr-rlele apei se alir-riazi intr-un n'urcl extrem cle regulat.t oceanele cu slrbstantele hfrnitoefe nccesltfc Viclii. cle asetltenet. Daci '. cceu ce cluce la sciclerea clensitaIii.rlticr. iar gheala s-ar scuftn-rcla la funcl.i speciali pentfLl elli llent|r-r 1l'Jtsttltrel pure.e. ] su1.ttitetc.rlele cler-in 5i nrlri lrctive.|': ln()leclllclor . Gincliti-r'i cit cle cleasttltta Llnor ilPe sltbtet"tne' 82 ..'ieqr-ritoarele clin 1ac pot slrplar.

ie. a fost trimisd clin spaqiu. Pe atunci. Dacdnouaabordareaclrestittniiarcigtigacr. insi nr-r toli oartrenii cle stiinvi sunt cle acorcl clr aceasti teorie.pe parcul'stll ciderii. Resturile de plaf si gaze s-alr adunat si ele.i fac sa mi O POARTACA'I'RE ALTA LUME in atmosfera Pimlntului intr-o pl'opoflie de aproximativ dov'azecipe minttt (sau zece milioane pe an)' Teoria este aceeacd aceste mrngi cle gheaqdau bonbardat P5mlntul gi acum patruzeci cle miliarde de ani. s-a evaporat si a prctchrsploaia cale a c. clatoriti caracteristicilor sale unicc. fonnincl astfel oceanele. cale a sugeratcit apa a ajuns pe aceastdplaneta sub fomra unor gheqali veniti clin spatiu. sursa oricirei vieti. care relata cd teoria profesorului Frank este intr-adevdr veridici' Cu toate acestea.i.Cele mai multe explicaqii afirmi ci atunci cincl s-a fomrat aclull vreo 4. transformindu-le in gaz. .risFrank cle la Universitatea din lowa. particulele de gaz se amestecl cu aerttl din atmosferd 9i sunt suflate intr-o parte gi-n alta. formdncl mdrile 9i oceanele. hidrogenLrl s-a evaporat in atmosfera proaspit formati. iar acest fenomen continud 9i in ziua cle azi' For-fade gravitalie a Pdrnintuh'ti atrage aceste comete de gheag5in atmosferd.6 miliarde cle ani. iar dacd acceptem ca apa.i timp. a fost puternic ntediatizat Lln anunt. ficr-rt de NASA oi ljniversitatea din Hawaii. multe cirqi din bibliotecile h-rr-nii trebui sa fle rescrise.azut pe Pimlnt. fonnlncl o rninge lo. nlal sunt incl mul1i oameni cle gtiinqd care refvzd sd accepte aceasta noui modalitate de a privi lumea. a ajuns la concluzia ci aceste pete negre erali mici conrete cizincl pe Pin-rint. in spalitll exterior. cdzdnd pe Pdmint sttb formd de ploaie sau ninsoare. Br.i cle gaze s-au aclunat la un loc gi ar-rinceput si se roteasci. apa s-a transfctmratin aburi. pl€cllm cea a originii omului gi teoria evolttlionisti a lui Derwin' Este o iciee r-tniversal acceptard aceea ca nu poate exista viald in lipsa apei. incepind de la 55 cle kilometri deasupra Pamintului 9i plnd aproape de suprafaqatel'estre.edibilitate ar pe scard largd. Ar afecta aproape toate teoriile gtiinqifice ce trateazl viaga pe aceastd planetd. De ce crecle[i cii existi ^titr. Pimintul era inci o minge de magur. Acum ciqiva ani.rlgiri inren. insi totul a inceput cLl ne$terea soarelui. api 1te Pimint ?. iar r"rniiproplln alternative raclical cliferite.Pe ntisuri ce magula s-a ricit. Cerceti. in mod B5 glndesc ci apa nu aparline acestui Piurint.rile ntele in misterele apei m.ASCUNSE DIN APA I\IT:SAJELE Apa este utaltla vielii .i topiti ce conlinea hich'ogen. enefgla vieqii. Unul clintre acestia este Lor. Aceste mini-comete sLlnt cle fapt rtringi cle api si ghea$ cintarincl nrai bine cle o sutd cle tone si care cacl Pimintul. in acela. alcitr-rind Pinrlntul gi celelalte planete clin sistemlrl solar. Profesorul Frank gi-a inceltr-rtcercetirlile deoarece l-a neclnmerit faptul ci fcrtoglafiile clin sateliqi aritau pere negl'e. iat cildura soarelui le evapori. atunci.

i oceane soarele evapor. inclusiv cea a fiintelor Lurane.i peutl. Apa spala apoi mlrnfii.\IESAJELEASCr/l/Sl' DrN APA logic. aparent. ajr-rngemla concluzia ci toate for. Aga ci ttrmitorul lucrtt despt'e care ne intlebim este claci aceastd granclioasi dramd a vieqii este doar ttn accident. cind ne gdndinr la naqterea vieqii pe aceasti planetd Ei la modul de creare a unui sistetl perfect care a ingdduit evolufia. clin nou.8 miiiar. nisterele acestea ca gi altele care tin cle apd pot pirea rnai tr. Iar fo4a care a creat viata 9i i-a pernris si evoltteze a fost.urte. acLtm vreo 3. Se presupune cd aparitia strdmosilor noqtri umanoizi s-a petrecut abia in ulmi cu 20 de milioane de ani' in Africa. sapi in pirniint.Din riiuri . eliberdndu-se din aclincurile oceanului ctt ajutorul oxigenului 9i a stratului de ozon. Blocririle cle gheali ajr-rngpe pinrinr. fac ce viala si poata exista. Dar nr-rvi si intriladimaginaqiai. interacqionind cu razele ultraviolete ale soareh. cacl pe pam1nt sub formi. Occantrl cste locr-rllutcle. ca fiincl de natlu'd extraterestli. de ploaie sau ninsoare. e apinrt pr-ima sclipile cle viafi. Aceasti api gi rnineralele pe care le pctarti cu ee pe clurata acestlli cichr. Oxigenul.6 miliarde cle ani a Pimlntului constituie un singur ..poate pirea o idee exagerati.i apa. apoi iese din nor: la sr-rplafali.atunci fiinqa tlman'i s-a ndscttt la ora opt seara.clecie ani. apoi se tlansfcrmri in nori gi. apa i. sfidlncl. Dioxidr-rl cle carbon clin atmosferi se dizolva in oceane. legile gravitatiei? Privind apa ca nefhci. imbogifindr-r-se in ntinerale. ntl plltem si nlt speram B7 .Lla fomra. Daci continudm cu aceastliteorie a apei.incheinclu-gi Lrnga czilatorie prin C<rsmos. Aceasta a rlevenit o POARTACA'I-RE ALTA LUME O algd capabild de fotosintezi. este de naturi extntel.totul fiind posibil datoriti form'irii oxigenului 9i a stratulr-tide ozon. Daci consiclerdmci istoria de 4.ste gheaqa Cum cle poate apa sa dizolve ? atat cle ntulte i' Cum de poete un prosoll si absoar-bi apa. Api veniti din spatiu . ceea ce a dus la asigurarea primei provizii de oxigen. in Llrme cu circa 420 de milioane de ani. ficlincl posibila fbtosinteza si creincl astfel r-rn sister-necologic per-fect cchilibrat. bineinqeles.apa. acltrcincl-odin nou ln atmosfer. a inconjurat Pdmintr:l intr-un fel de brAu protector numit stratul cle ozon. nctfi.li. probabii vom putea inqelegc mai l>ine numeroasele caractelistici neclbigntriteale apei.estri.nrele c1e viaqi. ?n ultima zi a anului . De ce phrte.ol cle inteles. in cele clin urmd. viaqa a pagit pentru prima oard afati din api. Cind ne glndirn la povestea a c'irei intriga a inceput ?n vremr. Apa a putllt face acesteadeoarece are capacitateasingulari' de a dizolva stlbstanlelenutritive necesare vielii gi de a le pufia apoi din munli 9i r2ltri plnd in oceane.an".i incepe urmitoar-ea fazi cle czrlatorii pe planeta noastri.nd parte din aceasti h. Apoi.tri atit de indepdrtate incdt ne simqim inaginalia impovirat'i.

pe ('are () rtlmeFte ltlt:i ?ngclcepta.rrl)x c-xrea ciztrt cle cr-rlj. Po\estea se clesfi. Kazuo N'lulakanri. nlunc)te npti tiniri.rkubl. Acr-un in sper cI incepeli si aveli o intagine mai chli insearnni viata. Una clintle propr-tnerile ei este fblosirea cristalelor: cind sunt intrctclusein apa cr. s-a retras cle la ttniversitate. tirnp cle circa trcizeci cle ani. Joan S. Joan a f:icut. pierzind urineraieie' Prin urmare. Ce infctltnaqiia acltrs cLl et apa clin trectrt cind a parasifsp:rtiLll cosnricpi a cizrrt pe Pimint? PrrtenrpresLr1)Lilte ci pr-rrt:-r ea progrartrtrl neccsal' clezr. a clevenit cllnoscllt in irrtreagl lunte pentftl interpretereape cere a aclus-<_r cochrh-ri ADN.ind apoi.LIESA.i si cier. Pirerea h-ri tlesple aceastl chestiune estc ci. este inrltlicati cLlmva o intenqie ntireati.ncl.rpi scenarir-rlscris de intentiile nrirete ale Cosnrostrlr-ri. Cind apa este exputsti la presiune ridicatd 9i cr-rrgind in linie dleapti prin qevi.ltrofesor emerit la I lniversitatea Tsr.rlari.oltirii vietii. cu cdt inqeleginrai proftrncl Al)N-ul.ede|eailrbun'itiqilii celitlllii epei folosind tltagneti gi inventincl robinete care si clea apei o mi.. inch:siv pclrtl Ll cei sireci. informaqii cle la diversele urinerale 9i Cizincl pe Pimint.rrectt aPi. de asenenea.iar.L: A5CI/N.ini apir strltterani. legitr-rrileapei se sfirimd.izionale clt apd transllc-rnata urrnare o tpa nlt plea sinitoasi pentfl'l n'up.iat' acuur cercetclzi pe cont proprir-r.oari chiar gi astizi. cercetairiasulrra apei cle ritr clin lrlveqia. iutrand in pirlant devine ingeleapti.i a vieqii nr-r poate fi explicata claci excltrclent existentaa cet:l ntircl. Joan 9i-a inclreptat aten[ie spre a gisi cdi simple cle aprovizionare cr"rapi sinitoasa pentrll Lln numir clt urai rtlal. Davis cle la UniversiLatcaTchnici clin Ztirich a ficLrt. f'ennenr-rl 1re care il folo. Sisteurul actltal de prin qevi lLrngi are ca aprol. Iati ce are cle sptrs clespre cercetilile ei: Am altzit cI mr-rltaltttne se intctcselza tle cercetdrile tale asr-tpt'acristalelor cle gheaqi' 89 $r si nu sinrlim ci.apa ace:lstx ve ajr'rtala clesterea ttnor recolte tlrai bogate. dr. nunrit renin. astf'el.IEI.istalerlici cle gheala. in t()ate tcestea.i rcie.care circr. tnineralele din api se pastreazd. o clespre ce 88 .5E DIN AI)A O CA'I'RE AL'|A LUI\IE POARTA . in schirrrlr. (lranclioasa clrarui a apei .i sofisticateintr'-un spalill amt clc nric. apa adtrn'f.scgtepentrLr a clesc|ie ece:lsti existen[:i este cer? ntircg. Cercetarile ei se concentreazi pe prelucrarea apei. Joan Dupi cei treizecicle ani in care a fost profesoard. cercetiri in r.Anr alttt onoarea cle a face o plezentll'c llinrri de ea la un sitnpozion clin Elveqia.Ea I'rea sI clescoperecLlllt se poate miqcarea naturali a apei in sistemul de intro<1r-tce aploviziotr.ede oameni. clr atfu mai obliget te simqi si aclnriqi cinel'a rlnLllncI jr-rclt r-rnxrl in inregistrarea ci atator infirmaqii arlinunlite . Apei care cade clir-r cer li trebuie zeci sau chial sute cle ani si se inliltreze in pirufnt .

Joan ne mai transmite urmitoareie cuvinte: Ce conteazi acum este si ne redobindim dorinla de a trata apa cll respect. in cadrul cultr-rriinoastt'emoderne ne-an pierclut atituclinea respectuoasi fatd cle apd" in Grecia antici. de bani pentru stuciir_rl apei. apa minerali carbonizatd" are aciditatea riclicati. ci de respect.Apapurificati nu este purd". ceea ce este nesinitos pentflJ trup. nu este alocatd aploape nici o sumi.5EDrN APA Cred cd aceste cercetdri le vor aduce oamenilor nigte sugestii importante. cici Elve[ia este recLlnoscllta in intreaga lume pentru cercetirile sale asupra apei. Nu prea existi interes pentrll importanla caracteristicilorfizice ale apei.i. in orice caz. la momentul actual. Apa prelucrata ?n statiile de tratare nLl este apa care produce cristale nlinunate' Ntt de purificare a1'e nevoie apa. A fost deosebit cle incurajator faptul ci un otn de gtiinfi de o asemenea calitate 9i-a exprimat. Spunem uneori: . clin respect pentrLt api. naturala. in final. Apa 9i-a pierdut caracterul mistic. ar trebui sa inlocuim apa imbuteliati cr-rapa culgitoare. vei putea face un anun! foarte convingitor citre intt'eaga Irtme. interesul pentru cercetiriie mele asupra cristrlelor de aPa. se spune ca apa minerald. devenind doar o sllbstanli ca oricare alta de care tehnologia poate dispune dupi bunul plac. De exemplu. chiar cle aici. Apa vrea sd fie liberi. Aceste vorbe inlelepte sunt rezultatul a nul! ani de obselare a apei. oamenii omagiau cu aclevirat apa 9i nulte legende grece. POARTACATREO ALTA LUME insd a apirut $tiinla 9i a respins aceste mituri' deoarece nu erau gtiinlifice.. Alta ar fi realizarea faptr-rluic:a apa rispunde chiar gi celei mai subtile energii. Acest inclemn m-a inctlrajat ctl adevirat intr-o vl'enre cincl aveam cle gind si deschid Lrn centllr in Eiveqia pentru a-ni pronlova cercetirile asupla apei' informaqii . De asemenea. circulind prin pdm2nt.ti se ltezeazd.este sinitoasi. Joan mi-a clat urmitorul sfat: Daci rettgegti sa pui bazele fizice pentru teoriile tale privind cristalelede gheaqi. cercetirile mele pot fi folosite in domeniiie sdndtdlii gi ale ingrijirii nedicale. Apa inregistreaz/e acesre infoflnalii. Una clintre ele ar fi lespectul crescut pentftl ap5.MESAJELE ASCI/I/. Iar. De asemenea. Aceasti api trirnisd clin spafitt distribr_rie 91 . mineralele din apa minerali pot ddllna afierelor.pe protectia apei. vreall sa le aduc la cunogtinqa oamenilor de qtiinqd si autoritatilor cd. Consider cd. dar pulini stiu cd.

. Risltr-rnsr-rl apei la cuvintele iul_llc si recunrrytiny'ieste pLlr gi simph.tzi. Cristalele care se fomreazi cincl ii araqi apei cuvinte pctzitive sunt cle-a clreptul fantastice. apa i.Plostule'' celui clin celalalt borcan. Acelagi lttcrtt este valabil si pentru animalele cle casi gi chiar pentlLl insecte' 93 92 . iar apoi au pregdtit un al heilea borcan cll olez pe cate l-au ignolrt pLrr 5i sirttPltr. Ctt tofii rezultate.Chiar si copiii.r pus orez in cloud borcane . Privirca are energia sa specifica gi.pe cdncl otezul cdmia i s-a spr-ts gi s-a innegrit. Rostireacttvintelor de iubire gi bunitate ar trebui sd inceapa inci din timpul concep!iei. in fiecare zi.tlterioracest expef iment .ar. au avllt aceleagi rezultate.rieste curaj. oricllm. O f'amilie aboneti la revista noastri a ficut un experiment iltteresant. Dupa o hrni. Cred ci acest experiment con[ine o lecqie foerte impoftantA pentfl-r noi.Prostule..5E NTESAJELL. Am scris despre acest experiment intr-o carte pe care am publicat-o qi.. Se pare ca a fi riclictrlizat nu este chiar atet de distrugator ca a fi ignorat' Faptul cle a acorda cuiva atenqiepozitivi sau negativa este.incl lrn miros sLlav ca cel cle inclepllteazd sentimentul O POARTACATRE ALTA LUA'IE a . Ar..i si vorbim ctt ei.privinclu-le bldncl $i rostinclu-le clrvinte cle lar-rcli le veli ejtrta si fie sdnitoase gi pline cle viaqa.i.ASC{/N. allt impresia ca fapttrl cle a plivi cristalele cle gheati este Ltn act cle creale a vie[ii. o moclalitate de a transurite energie' Forma 'lrceea de a cea urai clegraclantda comportamentttluri este nu acorda atentie. pe cale-l nutterialize. Una dintre familii a incet'cat o extindere a experimentttltti: ca 9i ceilalqi.r granclios... atunci c1ncl privim cristalele cle gheaqi.. .oari in faqa ochilor mei. Aceasta pentnl cd.i . pentrLl a reda viaqa in cleplinitatea ei.Prostule"ceh-ride al doilea. intorciinchr-se la gcoali. iar lrna clin ntodalitittile cle a clescifra aceste infbrmatii este ol)sen'area cristalekrr cle gheaqd. Aceste cuvinte pozitive ii conferi suflet apei. tirup cle o luni. Trebuie sA avem grij'i si le acorclim copiilor nogtri atenlie .. orezul cin-ria i s-a spus . i-att sptts .. Ce crecleti ci s-a intlmplat ? Orezul pe care l-au ignorat a pLltrezit mai repede decit cel ciruia i-au spt-ts Altii care an incercat r. ca Llrt-Ilare'sute de familii clin atl avut aceleaqi Japonia au ficr-rt experinentui. in tintlr ce o plivire binevoitoare clirr. Clncl rna r"ritla nenumiratele clistale ruinr-rnate se ce formeazi in api am senzalia ci privesc la m:iterializarca vieqii ce se clesfi.NLrlqtrnesc' a incepr-rtsi fet'ruenteze. purtlnclLt-r..i schimbi inidqigareacu fiecare clipi. cle rosteall aceste cuvinte in faga ltorcanelol cll olez. DrN APA este plind de infclmalii clespreviaqi. cl privire liuticioasi curajnh-ri.Pt'ostule" ptttrezit mal1.a fn unos cu plantele clin casd . i-aLr spus .'Mulqr:mesc" primului borcan cu orez. De asemenee. urmdrincl schinrbareasr-rferiticle orez pe parcursul acelei lterioacle.Mr-rlqlunesc" orezullri dintr-un bolcan .

i noud Sa capacitatea Sa cle a crea. Otganizagia mondiald a comerqului (vorld Trade organizationi) a afffn'nt cd secolul al )c(-lea a inceput cu rdzboaie pentru petrol 9i cd in secolul al )Cfl-lea se vor da fi'zboaie pentru apd' An-r menlionat faptul ci nu existi apd de la robinet in Japonia care sd poatd produce cristale desiv2rEite 9i intregi. catle sper ca un numdr cit mai rnare de oameni sd dobdndeascd" respect pentru apd Ei sd o priveasci intr-un mod mai prietenos. iar astfel vom pafiicipa la crearea unei lumi micu[e. Memoria modulr"rluide viagaa ajuns pe acest Pimdnt. Iar astazi privim din nou apa gi-i insuflSm viatd. Atunci va privi in jos citre noi cu ochi blA. pufiatd de sr.ASCU /5E DIN APA LTESAJELE Prin aceastd.rfletr-rl apei. Din aceastd ruemorie s-a niscurt via\a. a fost folosit cincizeci de ani 9i in Japonia incepind cu cel pulin in urmd. conEtientagi bunivoinla ta. clar fiumoase. Clorul. cl. introdus in apd la inceputul secolului al )O(-lea in Londra. Fiecare mostri de apa din diferitele locuri de pe Pimint afe caf^cteristici unice 9i minunate. am fost binecuvdntat cu gansa de a CAPITOLUL AL TREILEA Din constiinld se naqtetottll T\" L)ale vedea gi intreprinde experimente pe multe tipuri de apd din intreaga lume.nd ma aflu sub vnia niracttloaselor puteri apei. Rezultatul va fi c:a apa va procluce mai multe cristale frumoase. 91 95 . Congtiinfa. av apdn:t fiintele Llnane gi. din cauza folosirii clorului. te-ai ndsclrt gi m-anr niscnt.nzi.toate acestea ii damiesc apei o noud viaqdgi au ca Llnllare clealea unui Univers nou si mdret. in sfdrgit. Nn am nici o indoiali cd DumnezeLl se ltucur-i pe deplin de creagia gi ci doregte si ne dimiascd . ca $i surisul tiu pornit dintr-un sentiment de ir-rbire . am vdzut ctt proprii mei ochi cum este poluatd apa. in timp ce ne vom folosi liberul arbitn-t in practicarea acestei abilitdti. De asemenea.

ata$amentul. Fiinqele mai evoluate conlin o gami mai largi de elemente. Locuitorii oraEuh-ri apa poluata cLr au devenit extren de interesafi de proteclia apei.refia fiinlei umane. Pdna aclll1l. Am inceput si glndim cd vrem un stil de viati imbelsugat gi comod cu orice preq. Cred ci subestimim capacitdlile inndscute pe care le are fiecare dintre noi. gi care este urnrarea acesttli lucru ? Plltem deduce ci mai pLlline elemente inseamnd o capacitate nai mici pentru emotii. . cea din cursul superior al rlurilor si din alte surse naturale formeaziacristale superbe.MESAJELE ASCUNSEDIN APA Spre deosebire cle apa de la robinet. cea rnai nttre parte a apei care qlgneqte astazi din pimdnt a cizut din nori de mai bine de cincizeci de ani .ente se afli in corpul Llnan .din motive pe care le voi explica mai incolo). poluAnd apa in circuirul ei gi imprdgtiincl roxine in lntreaga lume. TotuEi. din Japonia. gtim ctt sigtrranld ca 90 din aceste elem. poate cli a Am vizut cu dioxini Dll/ COI/5711/TA SE NASTE TOTUL venit vremea si lncetdm si mai considerim omttl ca millocitorul riului. din fotografiile cristalelor ci apa este oglinda sufletelor noastre. dar nu am reugit sd scot la iveali nici micar un cristal. Cum ne arati. in comparalie cu otrul. stifletele _ si cum ar trebui si. incotro ne indreptim ? Care este roiul nostru in protejarea acestei planete ? Astfel de intrebiri se pot nagte doar daca recLtnoa$temmi. Poluarea apei de ploaie s-a intins la scari globali.ti corespund celor 108 elemente. iar acest egoism a dus la poluarea nreditrlui. Eu cred insd ci mai stlnt elemente nedescoperite in noi (satt c'i vom acttmula restul elementelor pe ndsuri ce evoluim Ei ne apropiem de desdvirgirea fiin[ei umane). omului) pot simfi unele emofii superioare ca tristelea 9i pasittnea. Am incercat sd fac fotografii ale cristaleior formate in apa de la robinet dintr-un ora. ca nivel de evolufie. api ce fusese poluati cu dioxini. dar este foarte probabil cd doar oamenii (qi alte animale apropiate. Privind corpul Ltman ca pe un ttnivers conlinllt in sine. (Cred ca cifn este 108 . Cred ci este logic sd concludem ci aceste 108 dorinte lume. afecteazd. Reziduurile inclustrialecirculd. care) acun. Conform budismului. a inceput industrializarea ln Japonia. numai corpul Llman conline atdt de multe elemente.dintre toate viedfile. plantele conqin mtllt mai puqine elemente. iar acum. Poluarea s-a ndscut in propria noastrd con$tiind.orice colq al lumii. de la an la an. Diverse aninrale pot simli clurerea. este tot mai upor si produci cristale. Existd?nsi speranfi. este normal si tragem concluzia ci pttrtim in noi toate elementele. Oamenii de gtiinli estimeazi ci existd intre 108 9i 111 elemente. Dispunem de puteri incredibile. apa de izvor. arate? Aceste intrebiri pot fi clezlegate tot de citre api. gelozia gi vanitatea) care ne chinttie de-a Iungul vieqii. omtll se naqte cu 108 de clorinle lumeEti (de exemplu: dezotdinea.canl in perioada cdnd.

.vibraliile pr. primul clispozitiv cle cletectiea r. vibratiile procluse la furie plunrbulLri. cc planete cctt'espltncl eletnentelcx.beapa in functie cle ctrn. o sI clescifralll poate. Chiat' i'r tit't'tp ce lttct'aur la plarrtrl pentrll aceasti ciute.se. cleclansinclboaia Arzheimer.stfellnc/it tristetea si glnclurile sumbre a1e bitrlnetii atrag ahrnlinir-rl.rle. 98 . Puten't cleclr-tcc clin aceasta cit existit o legattrlir stt'insli intre planet'. a testzLt lzrpiclitatea cu care hirtia absoar. Ntruriml pllLnetelor clit't sistetlttl solar este 9.ibr.atiile negatirre pe care le emitenr corespuncl viLrra[ii1oremise cle clir. o cifiir cat'e nrr-tltiplicatir cr.iasupra apei.rrginttrl 5i fieml. iar cele la tristete si sr. jocttl acesta cle llr.itttra clintre constele!ii st caractet'ttl outtthti. N{etalele intli in rezon:rnfir clt emotiile $i stlrlilc omr.SC[/.VSE AI'_i D/N De fapt. i cleznidejclea cle fier.r1 cle hirtie.rminiLrh-ri.rpira'e . cir-rtAncl sI afle ln ce fel pozititt stelelor afecteazi apa. L a f e l . Fol<tsinclapi ce con{inea clir. Am plttltt mirsu'zr vibratiile mai rnlrltof persoane cliferite si am clescoperit c?i vibr.l 12. intr-o zi.stresuisi incorclarea de zinc.i cll stllree cle ftrrie.rlui. probabil este clin cauzi ci alu'inir-rl are aceeasifrecvenqi cr-ltristete:r. transntiqincln-lc apoi in api.rtie stl'ins'. ilm r''lizt-tto eurisittne la telelizcll' ttncle se spllnex ci toate elcurentele cle pe Plimint r-rriag'i provocat'i ar-t lpiLrlrt chn c'ilclura cle o stea czlre a exploclat ttncler''a.x. n e s i g t r r a n [ a t i n e c l e c a d n r i t r .tzzle.tr vibratiile singr-rlale euri.r pe care l-a't introclr-rs Japonia :r acllrs nttrlte clovezi in in clilectia aceasta.. cleci r-tu-ulitoareaclecltrclie logicd este cit Szttttt'nse afli in lel'.a1iik. c li s p e r a r e : r .sireacratilelor si ustensilelor. clin Iata inca ttn elet'uent intereslnt clepalte. Poate cir 1eg'. in r. specialisti in cer. atttnci cincl -satr-trn lcactionexzal hsiincltr-se clomin'.erseleelenrente. cll cifra 108.cetir.Daci este aclevirat. 1)1N (.i P'Jtnrintnl. De pilcla. Aceas&r este o teotie foarte insetnnati cu atit tlai nrr.tlt ctt cit lLnr propriile pentrtt tllinc.t Slttrrn si ph-rn'rb. Joan Davis. alt teactionat absolbit ptttin sau chiar cleloc. mentionat:i ln c:rpitohtl anterior. pllur-rlrr.r sllnt asezate stelele.rltimii ani s-a afirntet c:'r folo. pe cincl celelaltc eleurente clrm sltnt cttpnrl. iar . in s1t'. relateazir lrrmitorul episocl interesant: Lln lizician a f:icut lrn experiment.:rh. clespre care l-orllesc ilstrologii' at'e cle-a frtce ctr mctalele.erse miner.ocllrse iritare sunt echivalente ia celor ale mercurului. mele concepte clespt'e legirtura clintt'e ceie 108 cle clorinle ltltl're$ti lii elcnrente.Dispozitivul ptrtea nrisur. '.'ONsZ/N/}{ SE NASTT' TOI-(IL Descopetirell stl 1l fost cit.br-rcit:irie cle clin aluminiu :rl putea contribui I:r declansare:rbolii Alzl-reinrer.IIESAIELF: A. Folosincl tabeltrl perioclic :rl elementelor.t1ilr.

Tot ce avem cle f:icut este sl'remiter-nsentimentr-rl opr-rs celui negativ. cr'tprivire la sentimentele umane' Orice sentilnent negativ are' la polul opus.ASCT/A"S-E APA DIN NTESAIELE De-a lungtrl vieqii vom fi victil-nele celor 108 cle dctrinqeiumegti. Oricum ar fi. r'ispunsul este pe limpecle.cd incepe s') facd ameninldri . inviclie sau alte glnc|-rri negative'i Mai ?ntli treblrie si inlelegem cir nr.reste posibil sar_r necesar sd ne eliiterdm cle prctpriile noastre sentiurente. szi facerl cincl ne simtim mintea plina cle furie. clar ctrm ar treblli si aborclim er-noliile negative care paf imposibil de evitat? Cr-rnoa5terea moch. Proch-rceau un sllnet care avea roltrl cle a $tel'gezgor-ncttul neclo|it. Cu cltiva ani in urrtli. Chiar. incepincl cu nasterea lrrimei fiinte umane. tristete. emillnchr-l plin clifttzoare' s'i anuleze conlplet sttnetttl clintr-un anumit loc. Exista corespondenle ale acestui principiu.remoliile negative este aceeasi cunoastere cle care avent nevoie pentrll a ne descurca bine in aceasti viati. dintr-o datl.rl prin sunet. cel"cedtorii pllteaLl proch-tce gi. Aceasti metocli a fost deia folositd pentru a combate zgomotul ficut cle urotot'ul automobilelor. Lln corespondent pozitiv' IJnnitoarea listd contine sentitlente care clall naqtel'e la frecvenqe opLlse: Lll'a recunoqtinli bundtate curaj p:rce liuntricd prezen[zi cle sPirit furie tean]a anxietate stres Faptul cd cloui sentimente opLlse genereazl aceergi rind' uncl'i este semnificativ clin cloui motive' in pr:imul 'rvem doui feqe' asentenea lui Jekyll si Hycle. Contbinlncl clor-ri trncle opLlse. Ce ar trebui. este intradevirr dureros si nn ne putell elibera cle neincetatele giincluli si sentinente negatir.i pentnl o cli1-ti. Iclentificiincl h-rngimea cle r-rncli a zgomotului r00 1)1N CONST/INI-ASE NA57" 'I-OT'UL opusr'tlaceltti zgolnot neclorit. o nelegitlire' De ctl ori auzinr clespre un bdrbat care este clragtll $i atent prietena lr-ri. cliincl astfel na5tere la liniste (cle pilcli. izbttcnesc adesea in p12ns 9i ci nu pare Lln lttcru neobignuit ca o persoani considerata urttlte cumsecade sir cotltti. e1ll pr-rtea ce face si ne eliberlm cle tot acest negativisnr ? Sprijininclu-se principiile vibratiei. Nirreni nll este ?ntru totul liber cle ginc|.rri negative. o universitateclin Japonia a cl'eat o metoclti cle a gterge sr.rhri in care ar trebLli sir ne compofi:'tur in legitr-rri cr.-e care ne n-ncini sufletr-rl.tnetr. Cr_r totii plrrtir-n in noi ntentoria strimogilor clin vremtrri indepirrtate. gi tr-rtlrror este scris si mostenim o pelte clin negativismr_rl ne lor. cleci.r existi om rau pina in miclttva oaselot'. sentimentul negativ clispare. cu tolii Probabil vi este cLlnoscllt faptul ci persolnele netvoltse' vi se cu firi apritlse.i sa fie violent clacd.ea se gAnclegte sa-l pirdseascd' La fel cum nll existi om fdrd' fir de rdtttate in el' tot Faptul astfel nr. 101 . in jurtrl unui telefon).

o situalie criticzi' Schimbdri bruste gi cL'amaticeale r'-ibralieicorpr-rluiau c:l 'rmare cltu'erin-nri si rini. atunci va trebui s:i cliutati vinclec:rr-ea in sentimentul cle recunclstinf:i. emilind vibraliile lor substzrnqe specifice. in clipa impactului. Dar claci se intlmpli ca aceste vibratii si clduneze altor structuri celtllafe. clac:I r'-ati imboln:ivit clin caLtza sentimentuhricle r-rri. {i'ecvenle inalte gi este de clatoria chilr-rrgtllui si foloseasc'f.prinse in r. clespre care se spllne crl lr. iscind.TiVSE Al. perso. meclicttl era FananLtl sau preottll comunitetii.tce frecvenp la nornai. Dac:i. in trecut. Ciincl meclicattrentttl se opresc si vibratiile sutlst:rntelorcombinate.nele care s_arr inrb.ar-el pr-rtcri t:imzich-ritoale. astfel c1e instl'tlmente pentl'Ll x taia corptrl pacientului si a-i reac|. in mod cu ajutorul bistttriului. r-rrtrani. Dac. frecvenla vibralional'i afectati va fi tratati ctt o frecvenld mttit nlai puternicd' Si spunetn ca se intlmpl'l si cadeti c1epe o clddire 9i vi izbiti cle p'imint. claci cliltu'rntotrar-ir in apa pAnli la punctr_rl tincle. Amestecincl cliverse substante intr-r-rnlaborator veti plltea gisi frecve-nt2r care o c:i. Ca '''ar-e. iar cliverse revin la stacliul lor inili:rl. acl'-n. Poate ci atenueazi r-rnele simptorle si inlituri szi clevina si o otravit perictrloasi. poarte in ea sentimentele cle gratitr-rcline s:i ale' Maicii l)omnului. substanlzi si incerca{i si o claqi .inaintc: fusese toxici clevine.ntefi conqtienti cle rrceste 1. injectincl respectiva pe 102 't'OTttL D/N CONS77NIA )-E ArAl-7E' obtineti efecttll clorit.lni'it clin cauza vibratiilor cle r. nredicanrentele sunt bune nu pentm tnlp. Prin Llfllare. si in sinplu. Acelasi principir-r este folosit si in l-ronte()patie. clar ele p't .i ne gindin-r logic. frecvenqa corpttlui vi cre. leac'? Clincl sr-rbstant:r sine in clispare . Meclicamentele care inlitr. ca s'i fie eficient. tratamentttl.mpleti ini'ra cle recunostintd claci ea este cleja plin:i cle trri i'potr. puleli :lpcli intr-ttn soarcrce. in timpttl unei operalii. inszi cl-riar clacii s. Medicamentele sunt eficiente in tratamentul bolilor'.\IE.unentele normal.rlos claci beatr clin aceasttj zrpi sflinti.i . CLln se face cir. in astfel cle cazuri.':-r se pot vindeca milacr. otrzlva si medicamentul clevin rrna. Daci vefi privi ueclicamentele conform principir-ilui vill'atiilor. in astfel cle clipe v-ar prte2l fi cle folos sr vi bazati pe serwiciile rnlri terapetrt. clar nu inlelegem ctr adevirat cum se face ci ele funclioneaza. veli avea o perspectivi inedita' De exeurpht. r-rn filozof.SAIELE ASCI. Jnstfl.ibralii. nai intAi. Dupi parerea nrea. eviclent.i ntr mai rimin cleclt info'-':rtiile c.cr-trri.i opteste cluretet. trebttie si implice flecvenle la fel de intense sau mai putemice .i'. tot poate fi clificii s:i v.I 1)IN ci acl:rpostir-n noi sentimente opllse ne face.a altora. ptrr.te cle sllte cie ori.i oaurenilor' aittnge ?n corp . se po:rte c2rapa miraculoasi cle la Lolrrcle.s clin Frant:r. vor apirezr efectele secttncl'lt'e neglttive. nledicul care se octtpi cll tl'atarea corpului Lrllzln trelruie sil fie.iar asta se obfne acleseori asculite att.. nu mai poate fi detectati. soluqiacarc. fizic.rri ch-rrereaau frecventa vilrrationald opusi clurerii pe care o avem in vizor. care 103 dtrrere'J.tati.

avefi capacitatea inndsctrti cle a r':-r reveni dintr-o boali. va cleveni gindire al celrlr lrlai mr-rl1i oatnetli' este iar Truptrl tlman este in esent'i a1-r'Jr' con9tiinta cLlfgal Ll$ol' sllnt Nletoclele cle a aiuta apa si sr_rfletr-tl.rezr.rl imnnitar si vi va ajrrta pe calea insdnito$ilii .cluitoare existcnte in nattrri.rnti.c l i c e lS o c i e t v negative 9i in reclarea vitaliti!ii expeli- 101 . cle exemplu. elll simtit in ttltima vreme sclrinrbternrinologia. Am cliscr-rtat nrulti oameni clespreproblemele lor ctr de sanitate $i zrm ajlrns sI inteleg ci bolile sunt. Nu trebr:ie subestinratir importanta unei atitr. le riclica moralul si le intirreste sistemr.rl sentimentelor negative.ActrtrrFtitrclicloltritrbir. de DLV CONSTI/NTA 5^ENA57E 'l'OT'(tL oorglniza(ienr-lmitiiSocietateecleNleclicinal{olistic:rclin tip cle meclicini in Jap<rniar.celor.Diruinclu-le oamenilor un motiv de a tr:ai.tperioalettlttll. un meclic care ipi tratee.aot. V'i puteqi itlragina form'a crist'llele si ne circule prin corp api care s"i poatit ltlcrlt p()ate acelea sttperlle ?' Daci ii penniteti' acest cleveni rezrlitate. 'r The l:trxln tlolistic N l c .existit un interes crescincl in medicina holisticrr .pe llngd tratarea sintptomelor cle boala se are in vedere stilul de viata al pacientr. Idcea principalir este si ne pitstt'itm ce ar insetnnlt stare puri.SAIELE inclemna lumeu s:i urnreze legile nattrrii. ci ittbirea ttrmltorttl M-am convins cle acest h-rcru clttpi 11-Ient. Daci pllteti gterge caLrz'J unor astfel cle sentimente.rltatr. care pronoveazl "rcest Japotrie. Se prea poate ca nrecliciiviitorului s'i aibi rolr-rlcle sfituitoli.rncle gregit gi s-ar intoarce au apoi acas:i cu hotirirea cle a trii o viaki mai bunrI.ir{iie boinave ale corpr-rh-ii. Daci meclicii ar trata nu numai p. ceea ce Atl trectlt vretllttrile in care ctecleatn cl<lar sfirsit si vecle:rmcLl ochii lil-reri 9i incepet-uin pas in clirecqia clescopet'itu inrportanla sttfle:tuh'ti' Este Lln tuoclul cle bunir si crecl cir. Persoanele bolnave ar' rnerge la cel mai apr"opiat filozof cirre s'i-i ajute si inteleagi r. in acest secol.Existd. si-$i tr:iiasca viafa intr-trn uroc] corect si si se foloseasci de pr-rterile tirr-ni. le spltn lllereLl oamenilor mai eficient in inseatln'i itil'tire' Ce altceva ar ptrtea fi cornitatet'ea fortelor r'orprrItti nevola sa-m1 in rtrice cllz. nici trnr'tl ctt Dintre toate lledicatttentele. in trai mare ntisuri ^stazi.o1. cred ci atn obsela ci o scriclere consiclerabili a nevoii de meclici si spitale. ntt erist:i cincl am realizat puterile titnriclr-titoare ale iubirii' De cit itttunitatett 2rcest lLrcrlt.rleclicii aLrformat de curind clecit rolul meclicilor clin ziva. sr. De asemenea.De f.ASCT/Ns/] DIN A1'A NIE.rdini 1-rozitive. in mare p2rrte. Gindirea pozitivi vzi va int:lri sistemr.laltenretoclenreclicaleaccesibile intr-o sr'rfletr-tl noltl.rluigi bunistarea mentali a acestLlia.fapt pe cal"ecomunit:rtea meclicali incepe si il inqeleagd.elsingtlrli pi recrtnostinfa iurpretln:r' nu creeazit iurunitate.z:d pacienlii bolnavi cle cancer prin escalacl:iricle mr. nepolttutLi.rlimunitar. gi con5tiin(a umani.

ase cristale. Lzr un setninar. cle unul singur.r?" .A. Daci iubirea este soarele. spre care trebuie s'i Sugestia rrrea este ci echilibrul tinclenr este acela in care rectlnostin{a este clubli fafi de '. apa cireia i se arati cuvintele iubite gi rectrno. ? Pentru apa importanti privincl moclul in care ar trebui Care este legitura dintre ir-rbire si recunogtinli un rispttns la aceasti intreb'. clupi ce cloui tinere fetnei s-'. ptltem veclea ci enetgia pasivi este Pestii clin mari .i oceane clepun c'.tl de oxigen. am dat peste un concept interesant care a devenit o pisti in clezlegarea intrebdrii si ne traitl viafa.tintd fontteazd. ctr o striiucire de clianrant. nr. recuno$tinta este femeia. clal' ntt toate aiung s:r fie clocite' Doar tln nllmdr mic ajunge la staditll cle a cla viali pr-rilor.. intr-un ctuptor cu nicrouncle.tinla s-'.dar apa cireia ii ardtasem cuvintele ittbire gi recttnostinfi a produs cristale intregi. Legitura clintre iubire Ei recuno.tla apei este alcitttita din doi atomi cle hicl'ogen gi unr.cele mai fillm.i uri-atl sptts: . recunogtinla este o energre mai degrabi pasiv-i. ce restul <tuilor sr-rnt oferite ch'ept hfanu altor vieftlitoare.rre pLltem sli foiosim clrept moclel.i cloua r-tt'echi pentrll ascr-tltat. Daci iubirea este bdrbatul.ri.i hiclrogenttl. Ati sptts. 106 1)/. de fapt. .mpului magnetic asupta cristalelor.^/ (l()l\/sTrlNIA SE NA\sTE T'OTLtt' Atr-rnci ce inseamna cincl spllnem ci energizl 1'rzlsivi a umblei szllt :t recunogtinlei este tllai puternici clecit iubirea ? Reflectlncl asupra acestei intreb'f. dar iubirca gi recunoptinra impreuni dau nagtere unor cristale de o profunzime .u-imbina. recllnostinta este luna.Am fost foatte impresiclnate.r-i as'.i un rafinament unice. Aceasta indici faptul cd vibratia recttnoptinlel este mai intensi Ei are o fortd mai mare de influenti. ca oxigenul . $i arl mai descoperit ci cristalele formate stib influenta hbirii gi recrinoprlnlei seamini mai mult ctr cristalele produse sub efectul unic al lecunostintel clecit cele influenqate doar de iubire.. DacI privitn nzltltfa. intt'-o p1opo1'!ie cle 1 ia 2.ru apropiat de mine . Am menlionat ci. c'.lntititi uriage cle icre.in schimb. An folosit cloua tipuri c1eapi: api clistilata Ei apd de la robinet cireia i-am ardtat cuvintele ittbire gi recunogtinfd.sn DrN APA MESAJELE An incdlzit apd. Cu alte cuvinte. clin cunostinta faptului cd qi-a fost ddruiti viata gi din actul de a primi acest cjar bucuros. cristale fnrmoase. Cristalele formate in apa distilati au iesit doar par{ial gi neclesdvdrgite.. iubirea 9i recunoqtinfa au reugit si facd apa imuni la efectele ddundtoare ale cimpului magnetic. in vLene mai puternica. Desigur cd gi cr-rvlntu\ ittbire poate forma.rm afimat acesl lucrr't. reprezentati de formula lIrO. un sentiment izvordt din faptui cd"ti_a fost diruit ceva.sct/t/.Aga este devenisem ttn pic ntai infelept. t'ectlnoqtinl:r ar fi c]e cloui ori cAt ittbirea. iubire. constinci in actul cle a dirui in mod necondiqionat. Daci iubirea si recttno. Nlolecr.r omttl are o guri pentrll vorbit . iar apoi am incercat sa vicl efectul ci.tin1d poate fi asenldnati aceleia dintre soare si umbrd. Iubir. cu ambele brale larg deschise.chiar aga !" am exclamat 9i am stiut ca .ea tincle sa fie nai degrabd o energie active.

conflictele nlr vor mai lr-rasfirgit. $i.insi. pentru a ne insuSi clt mai mult din aceasti lulre fizic'a. Am ficut prea multe sacrificii pentm a ne asigura bogaqiile vieqii. Se poate. tot corpul ginclili-vi la cit se va 9i vostl'Ll' Clnd acest lllcl'tl. Trebuie si incepem invitlnd ce inseamna sd ai destr-rl.JELE Au triit oamenii intr-o propo4ie cle cloui pi4i cle -/ recunogtinti pi una cle ir-rbire Senzaliamea este ci exact opusul este valabil. iar majoritatea oamenilor au o iclee generala clespre puterea iubirii. Atentia umanititii s-a inclepirtat cle la ceea ce mr se poate vedea si s-a inclreptat spre lunea fizicd. veqi veclea ci lttmea cle nenumdrate lttct'uri care v'i merit'i rectlnostin[a' Cincl v-aqi umplttt de pr.rrd va fi intdmpla strilucitor apa din cle recunoqtinl'i.fatd de familiile $i patriile noastre . Stim cu aclevirat cit cttrat ? este si putem respira o gttri buni cle aet este plind Daca deschicleti ochii.iVSE Dll/ APA A. nn pLltelr nega mirelia iubirii. Poate ci incepem. Fili indoialit. intr-adevdr. ca acegti paqi inainte facr-rticle societateauman'i sd fie lezultatul iubirii .Trebr-riesd D1N COI{STIINIA sinr[im recr. Lumea are nevoie acum cle recunoqtinli.si inlelegem cd clirecqia in cale ne lnctreptim nn cluce niciieri. in sfdrSit.SCI MES A. arn tiiat pi(lLlri gi am ctrcerit de$erturi in efofiul de a asigura dominalia supremi a culturii noastre.rnoStin[I pentnl 5^ENASTE TOTUL faptul cle a ne fi nziscllt pe o pentrtt planeti cll o natlll'a atit cle bogati. Au fost clistruse paduri gi am pierclut ape cLlrate. ba chiar am pol'tionat si arn vi. voi insivi clistal de luminl' veli fi ttn minttnat 108 109 .in timp ce al doilea element al formulei nu prea este luat in seami. insi am fost crescu[i intr-o culturi in care intreaga noastri atentie este indreptatl asupra energiei ir-rbirii.nclut pimlnt. evidenti. clt timp vom continua sd ne triim viaqa bazlnclu-ne pe aceasti strategie. fecLlnostint'i de minttnat apa care ingicluie viata. Istoria secolulr-rial )O(-lea a fost o istorie a luptelor gi a rdzboaielor.

ouri ? )Poate de la poalele Alpilor Elvelieni sau de la poli ? Nu-i greu. Indiferent cit de naturald. in ziua de astdzi. fdri un suflet pur. intr-adevdr. intreb: Cit de limpede vd este sufletul ? Cdt de mult vi inpovdreazd problemele de serviciu ? Cunr e cu problemele din familie ? Aveli conEtiinta incarcata? Dacd da.rna.chiar si cea de la robinet .CAPITOLULAL PATRULEA Lumea se va schimba intr-o singuri clipd (-\titi de unde putegi face rost de apa cu adevdrat \ \Jbr. sau purd este apa pe care o be1i. apd.are 111 . apa nu va avea un gust bun. din lttme. bund. dar putem cumpdra. Dupd ce p rticipa\i cu pldcere la un sport sau la un alt fel de exerciqiu. se prea poate ca apa pe care o beqi sd vi se pard stdtutd pi greoaie. Penliteqi-mi sd vd. sd gdsegti apd imbuteliatd cu preten[ia de a fi cea mai bund apd.? Apa nu este pur gi simplu HrO.ap .

untire .i lipsuri ? Rdspunsul depinde de atitudinea voasfi-e chiar din acest moment. va dispirea. in mod tradiqional. Gdndurile pe care le aveli sunt foarte importante in acest joc. imi dau seama cd acestea suni ca gi cum aS spune cd totr-rlse int2mpld in mintea voastre. de aceea reaclioneazd atdt de prompt voinqei noastre. nu veli mai fi in stare si le spuneqi celor din jur cuvinte de supdrare. imaginagi-vdo razd invizibild de energie indreptati.gieste. daci" cineva sus{ine puterea de influenld a congtiinlei ttmane astlpra h. fizic. deginegi cheia citre orice. Vreau si incercali si qtetgeli norii folosindu-ve de puterea gdndului.. vi sugerez si faceqi un mic experiment printr-un joc pe care il vont nttmi .MESAJELE ASCUNSE DIN APA un gLrst clelicios qi invioritor. lumea in fiecare clipd. energia vibraliei trebuie sa rdmdnd. Rostili apo| la timpul trecut.Noml a dispit'ttt". Cu alte cnvinte. . Daci vreqi sd aflatri cit de mare poate fi impactul con$tiinlei voastre asupra lumii. in migcare continud. mai mult ce este in interiorul vostru. plind de nenntl. . buclqi..i alege o lunte a iubirii pi recunoptintei sau o lunte chinttitd.i1i mulqumesc cd ai f5. nici sd-i invinoviqiqi pe alqii de propriile voastre greqeli gi sldbiciuni.crtt asta". Potrivit invdqiturilor budiste. Avegi puterea de a schimba lumea intr-o clipd. 112 LUMEA SE VA SCHIMBA iNTN. din congtiinld. Cind sunte[i pregdtili. Dacd' vi concentra\i ptea tarc atj putea chiar si impiedicali energia in dmmul ei. aiungeli sa fili congtienti de acest lucru. facetri probleme din cauza trecutului si veti $ti cd viitorul poate fi tot ce veti dori sd fie. dar ce incerc de fapt sd vi spun este cd atunci cdnd beti apa cu un sentiment de recunoqtin\d.. Tot ce ave[i de fdcut este o simpli alegere: Ve. aqa cd este impofiant si credeli cu tdrie ci norul va dispdrea.Daca transmiteqicuvinte gi imagini creative. Norii sunt fdcuqi dtn apa sub formd de gaz. toate lucrurile gi fenomenele din lume se afld in continui schimbare gi nimic nu se schimbi vreodati. sunt sigur cd nontl va incepe sd se subqieze 9i c\. spttne{i-i energiei (din nou la tinipr-rltrecttt). cel sall cea din acest moment. conteazd. asupra norului 9i in care il sfdrdmd. inlelegerea faptului cd rorul existi in clipa de fagd. Nu veti mai avea de ce sd vd. alta decdt dacd" o beqi cdnd sufletul vd este plin de sentimente sumbre. Afectele gi sentimentele noastre influenle azd. Urmirigi cu mintea cttnt Lazalaser tinte$te in tot norul gi nu numai intr-un singur loc.O SINGURACLIPA Dumneavoastri. dar nu trcbuie si vd strdduiqi prea tare.. Dacd respectali aceqti paEi. veli contribui la crearea unei lumi frumoase. vefi contribui la distrugerea Universului. insi emiqdnd mesaje distructive. intr-o zi cu centl pa\ial noros uitali-vd la cer 9i ochigi un singur nor. in acelagitimp. Aceasta aratd cum constiinla umand poate avea un impact enorm asupra lumii din jttrul nostru. Dacd. va va aduce speranfd gi lumind in viaga.$tergereanorilor".rmii fizice riscd 113 .apa insd. Din perspectiva principiilor vibraqionale.. ttnul nu prea nure. in clteva clipe.

Conqtiinfa no]stri Crecl ci.t se schimbir in fiecare rte ttn tol claci veqi cleveni recleati in contintttt.. Doar ci ltlme va influenta ttruritoarea iar astfel aveur impresia zrceleasi h-rmi contintte.l. iar firea clinir. prczent . Am cliscutat r-tnele lttcrttri complicate si se poate sit fi dat nastere la confr-tzii. Mecanica cuantici.ordinea expliciti". Deci schimbarea lumii intr-o singtrri. viaqa c'ltulneal-oastrir ntl va tlai fi aceeasi. iar aceasti schinrbare. Aceast. dal repetarea misltritorilor mi-a clol'eclit contralitrl.. in fiecare inclivicl . insa stiinta a ajuns la r-tnpunct in care ignorarea constiintei gi a mintii ne limiteazi capacitateade intelegere a lr-rmii din jurul nostrll.rntlu . Cu alte cnvinte.chiar si intr-o singurd celula . moment in timp este. in fiecale clipzi ne este arit'lta morlentani o alti lttme. Dar si reflectim Lln nloment la clipa de fata.a. Aceasta ar putea fi ceva mai greu c1einleles. con$tienli c1e acest lucttt. Cu alte ctlt'inte. c. nici atinsi cu mdna. cle 2lseillenea. creincl astfel pt'ezentui. Aceste informatii ale Universului incltid timpul. a unui alt aspect g. faptul ci existati aici si acrllrrl este inclus in informatiile c1inUnivels. la incepi-lt am crezllt ci se intimplase ceva cll echiparuentrtl lltett. Dar claci ne intoat'cem ctt glnclul la cristale ne-ar fi poate mai r-t$or s:i gisim rispunsrtri. alttminilt si alte stlbstanle clir-tndtoare sI existe vreo explica[ie logici corptrltti Lllnan. plttmb.IESA.LIMEA 5E \. Cnnoscr-rtul teoretician al fizicli cuantice Davicl Bohm nume$te lumea accesibili simfurilor noastre .m. clipa nu este o simpli fantezie.JEI.-si viitor. anurrite teorii psihologice (cum e teoria lui Jung) si ingjneria genetici ne invati cd existi gi alta iume clecit cea pe care o cunoagten atdt de bine. in acestei teorii.d. Aceasti lnme nu poate fi viztttd cn ochiui liber.i in ordinea expiicita a fost cuprins in orclinea implicita si ci fiecare element al ordinii explicite contine toate informatiile din orclinea in-rplicitd. Este o lurne nnde insusi timpul nu existd. impreuni cu toate informatiile din trecut. cincl at'n citit 115 . Nr-r pirea pentrll acest lllcfl.'A SCHIMRA IAryI?-O STNGURACL]PA clrm Lrn antturit aspect al flniversului interior este proiectet asupra fieclrei Unnltorul clipe clin timp. dar ceea ce spLlne el este ci fiecare element clin Univers conline infolmatiile clespre toate celelalte elemente clin Univers.rploieclie fiecare lume ntontentani. Arl menlionat faptr-rl cir all inventat ttn clisprlzitiv clc mdsurare a vibraqiilor gi cir l-am folosit pentrlr a inlelege mai bine apa. ltlme'. Cum o putern explica pr1n stiinta flzicli/ David Bohm explica 111 I.se gdsesc toate inforntaliile din gi despre Univers. Altfel spus.. Confortl clipi.E As'CL/I/SE sigur si fie ostracizat pe motiv cd nu glndegte gtiintific. in cltrpi-atlriaza invacl'irii Irakultli cle la inceputul priul-tlui Rizboi clin Golf am m'isttrat vibratia apei cle l:r robinet clin Tokyo si am clescoperit o crestel'e neobi$nuit cle acut'i in valorile vibratiilor proclttse de merclrf. aceasti cl'eare a lumii.DIN APA A.ordineaimpliciti". De-abia a clotta zi. Concepqia sa este ci tot ce exist.r lttme se schimbi apa recltnoa$te cea dintii ctt fieciire clip:i.

Am plltut chiar sd veclett-t care ftrsese acoperit'i cle apa tttlbure. a splls cineva. efectele noci-"'e ale bontltelor clin Orientr_rl Mijlociu nll :llt fost transportate imecliat in Japonia. Dar vibratiile negative cre:lte prin lansal. vegetalia de pe fr.5E' DIN APA ziarele.. la mii cle kilometri clepirtare cle Orientul Mijlociu. .ea bombelor pe cr parte a Pzi'rintrlui atr a. ci intr-o lume intermecliari. $tirile clespre cleclansarea Rdzlxrirltri clin Goif ur'pleau pdma pagini clin ziare.ri. Dr-rpd incantalie. V_ati ptrtea intreba: Chiar este posibil ? Sigur.j.MESAJELE ASCtl \/. cincl ceva pe pamiint.Esteincredibil ! Apa se lirnpezeqte sub ochii noqtri". iar cealaltd'dupa. De clata aceast:r. 117 1t6 . O fotografie ftrsese fdcr. in Japonia. pe care am inregistrat-o. am fictrt legitura. am v1'ut si fac poze cu cristale forrnate in apa clinainte gi dupi o astfel de incantaqie. Prima oari cind l-am cttnosctlt mi-a ardtat doui poze carc iurpresionaseri nrttltd lume.si s1-rrtitrh. La vrenrea Rizboiuh-ri clin Golf nu ?ncepusemincir si fac fotografii cu cristale. clupd cincisprezeceminute m-au chemat cei din echipa mea. induntrul unni hexurgon se afla un hexagcln mai mic. Preotul a stat pe marginea lacului gi a fdcr-rto incantaqie cle aproximativ o ori. :url plltut nrz'rsu'avibratiile substantelor nocive aproape ?n r-nomentele izbucnirii riizboiuhri. pe nume Houki Kato. deci este posibil ca energia spiritului cuvintelor si fi fost cea care a purificat apa clin lac. $i chiar aga era. tottll fiind invlluit intr-o ar-treoli de ltlminl.rea fizici.rnt sigur ci ar fi fost nigte fotografii foarte interesante. Dar cristalele din apa cle clupi incantatie eraLl intregi qi superbe. Se plttea veclea clar cum apa devenea tot ntai transparentd.rtd?naintea unei incantaln. atn stat c1e vorbi clt preotul. a doua pozd prezenta o diferenqi impresionantd . Aceste vibrafii s-alr intins crincolo cle limitele tinrpultri . s-a folosit pllterea rr-rgiciunii pentrll a pr-rrificaapa. Am fotografiat apoi clistalele. nrai clau Lrn exentplu clincl vibratiile au inflr-ren{at plltel'nic si rapicl h-r.rndul lacuhti.ns i'recliat in celilalt cap-it al Pimlntr-rlui. aga ci am dorjt si vid gi ett ce eru in acele fotografii. in timp ce o priveai. Cristalele formate in apzi inainte cte incantalie erau cliforme 9i seminatt ctt chipr-rl unei persoane ce sttferi cuurplit. incliferent in care clintre lumi. sd faca incantatii. Am senzaqiacd vibraliile nu existi in caclrul lumii noastl'e triclir-'ensionale li nici intr-o lrme dintr-o climensiuneinvizibil:i. Putelea incantaliei venise de Ia spiritul cttvintelot. S-zr sptrs czi grelrtateabonrlrelor lansatein prima zi a acesttri razboi a fost egalir cn cea 2r tlltltror bonrbelor lansate ?n tir-npul Rizboiului clin Vietnan-r. Pentru a verifica acest Itrcru.apa era vizibil nui curati. Si vi CLIPA LUMEA SE VA SCHIMBALNTN-OS/A/GURA Am chemat la barajul Fujiwara din centrul -faponiei un preot Shinto clin secta Shingon. apa cletecteazliprima acest lllcrll si ne transntite se ?ntl'rpli acelstl-linlorntrtie noui. clar claci ag fi facut sr.

Poate ci prin aceste cristale sufletul femeii a incercat si ne spuni ceva.e o numim lumea noastli. Dar zrsta nu este totul. nrentbrn al Royal Society. Conform teoriei sale. de rugiciune. in general.'EA YA SCIIIMRAiNTN-O. nu acceptin icleea ci mai existi o alti htme in caclrul celei pe cal. in legdturi cu lur-nea invizibili nor_ri. Ptttem privi aceasta ca pe o exemplific re ^ teoriei rezonantei. Profesorttl Sheldrake sugereazi ci incidentele pot rezona in acelaqi fel ca sunetele. Plobabil vi s-a pimt ciudat faptul c'i accidentele. presa a relatat un inciclent. Dar nu existi indoiali c:i vibratiile rugiciunilor sunt transmise pe cale nemijlocitd gi rapidi obiecteior clin jur. crimele 9i nelegittirile atr tendinla si se repete. Cttm se poate explica aceasti ciudatl repetare a evenimentelor ? Profesorul Shelclrake a cdutat sd afle rdspunsul pe cale . iar tezonanta ctl llcest camp n-rorfic mlregte probabilitatea repetirii aceltli incident' Un cin-rp morfic nlt este informaqie pe baza de energie. inri place s:i crecl cd strfer-in{a a fost ei alinatA. a h-rat ceva timp dupa inczrntafieplna sa se limpezeasci aptt. ar. pe cale ins'i revista cle gtiinla l'lature a respins-o afirmdncl ci ar trebui si fie arsd. pe llng. La ciiteva zile dupi acest experiment. Acesta a fost r. intr-o oarecare mi.tluia atins inimile multora. daci Lln lllcrtl se intinrpla de doui ori. Vorbegte despre locul unde se intimpli astfel cle incidente numinclul 119 .rri care acllm nll ne sllnt eviclente. in serie. iar cercetirile pe marginea teoriei continui. Teoria profesorului Shelclrake este clezvoltati intr-o cafte pe care acesta a scris-o ?n ltrmit cu mai bine de t18 CLIPA 5E LLIX. in ciude xcestei respingeri.rpert Sheldrake clin Anglia este Lln cercetirtor zr1c:inti qel este promovarea unei noi vizir_tni asupra ltimii.MESATELE ASCUI/s-EDIN APA Sigur.tiinlifici. De obicei. Ctlm de a atras atdta aterttie? Se spune adeseori cd. Profesorul Rr. c. influentlncl apa din apropiere. Daci va glncliqi la istorie si la curentele sociale. evenimentele se repeta. in lac fusese girsit corpul unei femei si.51I/GT]&1 clotrizeci de ani.rzincl acestea.le aseminarea formei cristalelor cu un chip in agonie. veli vedea cd de-a lungul perioadelor mari de timp. ceea ce aratd cir transformirile clin substantece pot fi observate cu ochii liberi au loc treptat. Mai existi o lume pe linga cea in care triim."i asta.suri. cind ttn lucnt se tot repett se creeazl un cAntp nlorfic.Dupi ce a obqinut cloctoratr_r1 biocl-rimie la Universitatea in Cambriclge a fost conferentiar cle biocl-rimie 9i biologie la Cambdclge Si. insi profesorul Sheldrake a ales un clr totul alt mocl de aborclare. teoria profesorr. privincl la lumea noastri clin acea lume. putem veclealtrcrr. ci mai degrabi un fel de schita pentftr construclia unei cl'idili.mi-am amintit de crist:tlele formate in api inaintea rngiciunii. se va mai tot intlmpla.rnfenomen fiztc pe care nlt ?l putem explica claci. oamenii cle gtiinqa aborcleazdlucruliie pe care nll le pot veclea cu ochii lor prin reduclie' pentrll a tzola un fenomen ftzic.

Experinentttl acestane areti ca claci cineva clevine con$tient cle un lttcnt. claci o substantii zl format o clata 120 .rl au fdcut tot posibilr.rb 17'C (63"F).tln post cle televizitlne din Anglia a hot:irlt s'i faci un experiment ptlblic pentftr a vedea claci teoria rezonantei morfice a profesorului Shelclrakepoate fi confirn'ratd. tln gl-Llp de pamicipanti au in '. Cei care ait ficttt experimentr. iar fenomenul repetirii unor incidente sinrilare il nume5te rezonanfi ntorficti. A clotta fost pr-rgi si spuni ce 'u-ecleau etapi: in timpr-rl enisiunii a fost clezvilttit secretul tablouli.ri acel:rsi lucfr-r.i.A. Firi indoialzici profesorul Shelclrake abdtut s-a cie la ciile bitute ale gtiinlei. un barbat ctt mr. intr-un cu totnl alt loc.in ciLrcla hazarcluluice clomne5te in hrme. Desi tcoria sa a fost ferm respins'i in revista Nature. cristale cincl temperatura scacie A]PA SE LIT]VEA VA SCI]IMI]AiXTTi-O. clar trebuie si" recunoagtem ci teoria h-ri contribuie mult la explicarea Llnor mistere pe care $tiinla traclitionala a stitrt cum si le aborcleze.Efectr-rl tenclinta sir con$tienttz.ll si asigrtre aceleapi imprejurari 5i telespectatorilor clin alte tiri c"leclt Anglia 9i Irlancla. A treia etapi: dupa emisir-tne. Fenomenul a inceput si se n-rsplndeasc:i. nn in dezbaterile obiqnr.ri reprezentincl bir-batul ctt nustafi. intr-o zi pe la incepr-ttul secolultri al nou:isprezecelea. Acest tip de fenomen s-a petrecut si la mr-rltealte substante. Experimenttrl s-a desfdguratin trei etape' Prima etapa: inainte cle enrisittne:r in direct. astzizieste un fapt genelal l'ecunoscut iar ci glicerina forneazi sr.eze 121 Ce si intelegem cleci din acest lucru ? Clncl s :ru format prima oard cristale (indiferent din ce motiv). in final. glicerina a devenit o subshnti c. Cu nu prea nul1i ani in ttrt-nit.SCt/l/sE DrN APA I. giicerina dintr-un recipient transportat cle la Viena la Londra a inceput brusc sd cristalizeze. au fost cle asenleneaintt'ehlrli ce vecleart in pictnrile respective' Care credeti ci att fost reztrltatele? Al doiiea grup s-a clesclifcat mult mai bine clecit primul in iclentificarea birbatului cu ilrustatzi.rtablouri: ambele pireatt nipte pictlrri ficute la intimplal'e.rite despre astfel de mistere. iar celilalt. dar unul zrscuncleachipttl unei femei cu o pilirie. in primii patnrzeci de ani de la clescoperirea glicerinei.intii. iar reznltatele atr ariitat n]€tfell ci al cloilea gfttp se clescttrci de trei ori m'li bine clecdt primul. s-a creat un clrlp morfic gi.. aceasta s-a ficnt cunoscuti si a fost hratd in serios de persoanele cu vecleri rnai largi. formarea cristalelor va cleveni ceva obisntlit la acea substanti. ceea ce a dus la discutii impofiante. disculia revine adesea asupre cristalelor cle glicerina. La scurti vreme clupd asta.TESAJELE cdurp morfic.rce1epicttlri.SII{GLTITJ cristale. $i.Chipurile erau niscocite astfei incit nu pllteall fi recttnosctlte. c:lre ntl arttsesera voie si rradi emisitlnea. atr pictat clou'.uticipan[i. alt lot cle glicelind a cristalizat.tstat.un alt grr-lp cle p'. atltnci si alte persoane vor avea cimpuh. in conformitate cu cimpul mclrfic. ideea generzrlacceptati a fost cI glicerina nu formeazi cristale.ue formeazi cristale.

avdnd ca urmare o transformare instantanee pe plan global. Arn fost bttcttros si ar-rd ca el aflase dejzr despre cercet:irile mele astlpra cristalelor de ape.Printesccel pulin o data pe siptimini cafe ml se poveste$tedespre tine. cleci ntt md pricep prea bine in acest dourenitt' Este insi clestul de probabil ca in viitor sa se stabileasc?ileg:rttlri intre cercetarile n-rele Oi cercetlrile tale privind cristalele cle apd' intereseazi cel mai mult Dotnenittl care n-I'.. se intincle in intreg spa[illl Ei timpul. CLIPA I.ll actului cle obserare asupra celui obseruat. Sttnt oameni care . Cdnd am auzit prima datd" de teoria profesortrlui Sheldrake. cle cercetdrile mele 5i pinir la unni s-a cloveclit ci avea la fel sau chiar mai mttlte intrebari pentrtt tlrine' El mi-a impirtaqit ttrmitoarele lttctttri: Aur fdcut cercetiri privind organismele vii gi conportamentul lor. Poate cd acesta este tot rezr.nu sllnt altceva decdt o incercare de a exprim^ rezonan\a cAmpului morfic intr-un mod ce poate fi vizut cu ochiul liber..rezonanqamorficd joaca qi ea un ro1.ASCUA/SEDTN APA MESAJELE notfic a determinat impresionanta cregterea rispunsurilor corecte.L]MEASE VA SCHIMBA TTN-O. Cu alte cuvinte.-I este efec0. Conform profesorulr-ri Sheldrake.tiu cincl cineva ii pdveEte cle la spate. nlr aln avut nici o reuqiti timp de doud luni insd.rne ntrnrit Saseoanteni cle Stiinti clentni cle interes' Soafia a de vrut ca la patru ani clupa aceea sd anl <>cazi:'t a-l intllni pe profesorr'rl Shelclrake ln tirnpr'rl trnei serii cle prelegeri prin Europa. ADN-ul nu este singurul factor care determini trdsiturile asemdndtoarela nrenrbrii trnei familii .rtd. gi alqi cercetltori au inceput si aibd succes. de (cu trimitere la sd inlelegem aga-nllmitele coincidenle fenornenele congtiintei de grup (memoria . Vrear't si cercetez acest 123 122 . o datd ce rezonanqamorfici s-a rdspindit.. S-a intimplat ca Lln prieten care lLla parte la seminarttl tueu sd o cttnoasci pe soqia profesorultti Shelclrake. o datd ce am reuqit sd fac prima fotografie.aqa inclt m-am pomenit ca stlnt invitat la casa lor clin Lonclra.sincronicitate"). Cdnd am ficut primele incerciri de a fotografia cristale. nu mi-am putut abtine interesul. el va avea un inpact instantaneu asllpra tllturor celodalte locuri. asemenea.rltatul rezonanfei morfice. o datd ce se formeazd" ttn cdmp morfic. deoarece cercetdrile mele asupra cristalelot de apd. Prima <>ari am auzit cIe lucririle profesorului Shelclrake clintr-o cafte bestseller din Japonia. Teoria profesorului Sheldrake ne ajr.aceste lucmri ? de Eiichi Hojiro. colectivd) gi modelele arhetipale. insi nu privind apa. intitulati Din ce catrzit se intAntpld." Aveammttlte intreb'iri dar 9i el era foarte interesat pentrll profesorul Sl-reldrake. lri-a splls: o sct'isoarein .s-II/GURA dar am devenit ctt aclevirat interesat c1nd l-am vizut pe profesorul Shelclrake intr-lrn docltmentar cle televizir. Aspectul important clin teoria profesorului Sheldrake este acela cd.

pLltea s-i folosirl apa in experimentele noastre. Folosincl r-rn echipament vic.profesorul Shelclrake este foafie interesat de fenonennl telepatiei. Cind i-ant povestit despre acest experiment.striri cleosebite. aceastit pelspectiv'i ar hebtti sd le fie o male alinare' .Multumesc. Dacd ne folosim la maximtlm de aceasti plltere.i. a reusit si clovecleasci acest fenomen in mai mtrlt cle dotri sute cie caztu. pilinlii trebuie si acorde atentie 5i griji copiilor 1or'. c2ncl este priviti de oameni cu inze. con$tienti de aceasta si ci vom acorcla atenlie celor din jtlrul nostru q.leo pentfll obselare. ?ntrebam ciaci nLl s-e1. Faptul cle a vi concentra atenfia . Acesteaaclnceatr foafte bine cu expedmentul in cadr.rriri.I\IESAJELE ASCrr /.ul cin-ria orezul clin borcanul ignorat a putrezit mai repecle clecdtorezul cUn borcanele exptrse ctivintelor . a clevenit si mai interesat si mi-a sugel-at cd daci a. A ficut r-rn expelinlent pentru a zrflaclacd si clinii reactionezrziin momentul in care stipinii lor pornesc spt'e casi. aga ci n-ri. vonr plltea schimba lttmea intr-o singurd clipir. Penftu cei carc nu intreziresc sfirsitul grijilor 9i stferinlelor Ior. sa vacl cllm se transformi apa in cliferite imprejr. Din acest motiv sper ci votn fi merett. gi . Este acela$i lttct-tt. Corlbinincl invirliturile apei ctt teoriile propuse de profesorul Sheldlake vom face pa$i importanli in nttmeroaselor mistere clin lttmea in care triim' clezlegarea Fiecate clintre noi are pllterea magici de a schimba lumea' Cu to(ii an fost inzestrali de citre Dumnezeu cll puterea cle a ctea.este o expresie cle ittbire.]stipra olicirtti Sheldrake Iucru .5-E SCITIMBA Vieqile noastre se datoreazd tli.'rea si vi impirtasesc r-rn mesaj pe care l-am prinit cle la profesorul Shelch-ake: iITM-O s/I/GT/R4CUPA l/A LUMEA.da fie Totul in lunrea asta este intercorelat.. aqa incAt spttsele sale au o impoltanli cleosebiti. Profesor-r-rl este initiatontl acestor studii despre impactttl conqtiinlei asllpra obiectelor. Voi incerca sd fotografiez cristale. in sflrgit.l exprim ?ntr-un mocl statistic. Existi liscul ca cloctrnenta!ia acestor cercetiri si fie subiectiv:i.iti sti in putere si schimbi lttmea ! Jie .Orice ai face in clipa aceasta.o alti persoani face acelagilttcltl altttncieva' 125 121 . incerca efecttrl simplei <tbseruiri a apei as obtine mai usor reznlt:rte decit folosind orezr:l (care implici pr-ocesul complicat de dezvoltare a microbilor). ctt tolii. Acasi.l-l pr-rnein practicd. deoarece actiunea c1e a privi ttn iucru a1'e o influenld inrediati asLrpraaceltti ltlcru.dar nimeni nr.i lticrurilor care se intimpfi. Actuahnente. cie erenrph_rclncl este ignorati. As r.SEDIN APA fenomen gi s:i incerc si.cirii unei energii nev:izute. de oameni nornraii gi. Este foafie important.. cle oameni cieosebit cle malefici. Toli par si gtie aceasta.Prostule".

Apa din faga ta se afld in relatie cu apa din intreaga lume. rair-rl tiu ve$nic. pentrll cd' ea ne reflectd congtiinta. Aceste fotografii sunt dovezi materiale privind faptul cd energia vibrafionald umani.req cimp morfic care va schimba lumea. Acestea vor deveni un mi. prin glndurile. Oglinda apei ne redi fidel proiecliile cuvintelor Ei gindurilor noastre care influenteazd direct structura materiei fizice. cle ce tip de cdmp morfic ar trebui si fim interesati si creim ? Vom crea cimpuri de suferjnln Ei rdutate satr o lume plind cle iubire gi recunogtinti ? Ori de cdte ori stai in fap unei ape gi transmiti mesaje de iubire gi recr:noqtinti. Ele relevi t26 127 . Nu trebuie sd nrergi nicdieri.i modeleazd realitatea fizic'a. aici. icleile si ntuzica influenteazi structura moleculard a apei. astfel i. gest. pagina 16I. acum. fii bun cu gindul. de la glnd. fiind direct rispunzitori pentfl. vei descoperi adevdl-rl divin. se pot intlmpla lucruri minunate si miraculoase. vor-bi. undeva in lumea asta cineva se umple de iubire gi recunogtintd. de asenenea. si fim atenfi la modul in care gindim. cu vorba 9i cu fapta 9i i. Si nu uitdm cd tot ceea ce facem.l tot ceea ce an ficttt. Fotografiile prezentate in carte sllnt dovezi convingdtoare pentru faptul ci putem sd ne vindecdm si si ne fiansfonndm alitLlri de planeta noastld atlt prin gdncluiile pe care le trdim deliberat c1t gi prin n-roclurilein care punem ln aplicare aceste ginduri. cr. Dac'i dorim si avem o viati fiumoasd trebuie sd aven griji si bem api proaspdta in fiecare zi 9i. la fel de vie gi receptivi la toate emofiile gi glndurile noastre.ti vei crea. calea citre lumini 9i iubire ! ly'ofd. bine sau rdu ! Tu ce alegi ? intreabd-fi sufletul 9i ili va rispunde ! intreabi daci trupul tiu dorcqteapa pe cere tunrcaza si o bei.ASCUI/SE DIN APA MESAJELE Aqadar. simfim. Putem acoperi lumea gi pimAntul cu iubire gi recunogtinfd.rvintele. clr liberul atbitru. iar mesajul tiu de itrbire va ajunge la sufletele tuturor oamenilor din lume. Apa pe care o privegti va rezona cu apa cle peste tot. faptd. Nu este vorba despre timp $i spatill. inima qi sufletul ! Atunci c2nd ne privim prin oglinda apei. privire. cristalin si limpede' Depincle de fiecare om in parte ce fel de influenli aduce in jurul siu. CUPA LUMEA SE VA SCHIMBA|NTN-O 5'1I/GUR}1 incredibila capacitate de refleclie a apei. cuvintele 9i acliunile sale. Urmitoarele poze color de la pagina I29 Ia 160 atr referinqi in capitolul al cincilea. se inregistreazia undeva' ?n finitul care ne inconioari gi cind plecdm din via{i ne intilnin cu noi. mesajul ei devine uimitor. vorbim gi acliondm pentfti a nu influenla negativ apa din interiorul nostftr. Apa ne indeamnd si contemplim mult mai proftrnd spre propria noastrd frintd.

:r*alc Am a.te poze infaqi. . este nlare .i frutlos ca qi Soalele.ApA *sir:eia i s-.eu ardgat prlce cte peisaj*: *at**. Cristalul acesta. apoi am fotografiat cristalele care s-au format. IatI reacgiaapei la pozele respective.ind peisaje frumoase. fomrat sub influenfa imaginii ce reptezintl Soarele.ezat un vas cle sticli cu api pe ni.

:.t:.. .' '::l:: . : '...

iftEFer&Hlrp4r: .

t.. ..: .a:.':.

.i *":t" I -.. . . -b-$E.. trl .h*.. . t: ' t.' " l . .

' I I : i ' ' .l: 'i: l I .

( l l n l l l ) e t l. i r t l t ' r ' l r r r c l i< lti n I i l r t ' t s imlrinrilile anr:inunqite ciin structLll'a clistalrrlLri inclici lort:r. asenrenclrlentplelor.lo .( .

i .1 .... l.

' ffi .':3 i+.t: 1 .:i ' rs''' Fn.f:} I .

'\jli+''.ra:icg.im 9i s:r lnr':i!.rrnunii cle la altii clrtn si avem griil rnai bine cle ap?i. este clil-icil sa cristztlein apa cle la r<lbinet cle xproape orir"lncle proclr"lcri in lutne.t {e'}s.17 .:l.l'q: c.i..:h. 1.$ix}?xt{. ca Ltrll-Iare fblosirii de capacitateanaturalr lL lrpci dc substantecare alecteaz:i a cla viat:i... +- Londra "l'okyc> a Nu se formeazi nici un cristal. Poate e titnpul si cttoper:.t. l"+.irtc:{ I)in car:za tnetodclor cie iratare a apei.$c.

.:l: ::.. l':.i' i.': : ..:. :..' ..

.l l .

ce se serveq. izvoare s.i r2uri.Hiroshima Acest cristal cll structurd minugioasi pare un frumos omament din argint. s-aLr forryat in apa naturald din gheqari. ApI de izvor clin Saijo.Splendo area ap€i naturale Cristale bine structurate.te 157 . in forml de bijuterii. numitl sake). (Cu ^ceastd api se prepard Ei biutura alcoolici japonezd caldi. O parte din cea mai gustoasd gi mai bunl apla dinJaponia provine din Saijo. din orez.

..i..' .: . .

: .

.

rin tuotllentltl in c'lt'e o pers<tani lllive.1.rl cristalelol cle api. uncLi in sr-tfletele oanlenilol'. pnrtincl in sir-ir.i t'ectLno5tintxsLlnt pl'incipiilc fttnclrurentalc a1e ntturii. :rre loc o transforutale fizicir in apa clin corptrl acelei pers()anc. ape a ajuns pe Priuliint. hrltir-ea .* a tlolintrL c-aLtn nr.lll creat llriur:r sclipile . La clpittlrl ltrngii sale cillitorii prin (lostt'tos.AICAPITOLUL CINCILEA Un suris ce imltt:itise:rzi lttt'ue:t .turirt'cit tlrai t"t'iarccle oarlleni . Sc parc ci s-a creat Lln efl:ct clc -a.ttin Japonia coiectia cle T\in lJ pozc cu ctlstale clc apli.i rccltnrlgtinta'..t-i ir-tbile 9i recuno$tint'.r. Care s'f. fie factclrr-tl cat'e a trezit interesltl atetof pel'so:rne clin atitea qlr|i clife|ite ? Er-tcrccl c. Irrbirea . cafe s-a extins crt o r''itez:1 rnai mare clecit mi-as fi putttt iniegin'. .. ttti-aur pr-rblic'.rj pcntftl llttlte: Itllltea unitti prin e'sre iul'tire .te fotografriie ctt cristale cle api.ti in felr-rl cLl11t acestea sLlnt reler''lte 1ll'in interureclir.l rtfle tlcspre uinr-tnlLtcle uristel'e ale lJnil'ersttlr. Apa arc ttn nles'.i rccut'trt5tirtti. it-tsi celc ttrai tlrttlte r":ispr-tnsttt'i 1e-arn priurit clin Errlopa.

ial eu i-ant ardtat un exemplar al cdrtii.|. o japonezd.rnogrin[a. Shizr. o compara{ie intre apa cle la robinet si apa naturali.cu ceti.lenie olandezi care acum imi este translator.Shizuko de nri-a ficut o vizitd la biror-rla mai plltin cle o ltrnd dupa prima publicare a acestei colectii de fotografii. Fiindr-r-miprezentataa o ctinogtinli comr_rnl.in citr-ttat'ea reporteri gi cle a fi intervievet pentn-r ciitel.Fit asta"' De aselllenea.tnerii la cimpr-rri t6J .. Dar pLltenl veclea clar cliferen(a enomli fi con$tient clintre a ntt cle riscttl expr.ingrijindu-se apoi de hrana necesar.SCE i NIB. lumea a aflat pentru prima oari de cercetdrile mele din prima mea colecgiede fotografii cu cristale cle api. Elveqia.i dezvoltirii. Statele Unite. an-t in faqa urai urltltor arrut ocezia cle a qine o plelegere . asistat cle Shizuko. Existal tl cliferenqli intle . Ni se pare itnltosibii si tlaim fira colllplltere. llna clintle petsoanele care eLl or!{enizet xcest e'n'eniment urajor este Nlanuela Kilillr. Dupi cr:m am ruen{ionat in primul capitol. in Japonia. Er-a ca gi clun aceste cristale ar fi fost exact lllcrlll oe care il catrta 162 LL:AIEA I'N. gi a inceput si primeasci foarte multe rdspunsuri. Elvelia.5Ti/Iri. Fotografiile arati transformarea apei in funclie de peisajele minunate gi de muzica din intreaga lunre si prezinti. ni se trezegte o anintire ancestrali aflatd.a t'eviste. in fiecare zi sltnteltt inctlnjlrraqi de cit-n1lltt'i tnagnetice. N{ai tlrziu. Nu a trecut mult ch"rpi ce a expecliat cirtile. Rezultatul a first r-rniurens yal clc intet'es pentlLl a dcsctllle. addnc inriclacinatd in apa din fiecale celuld a noastri.. inqeleg foarte binc ci aceste lttcrttd sllnt sillltite cle fiecare celtrli a noastri' Cristalcle cle api ne inr''a1air"tcrltri ilrpofiante pentrll vlala noastri cle zt ctt zi. Uitati-vi inci o data la imaginile cr.760.tald inlpoltanti.Gemtania. Acest lucrtr a fost posibil datoliti stridaniei doamnei Shizuko Otrwelrand.r cristale de la paginile I29 . 9i care se ntllrefte nestenletel()r Lllllllne".Hai slr f'aceur lttcrttl asta" 5i . La o sitl'lttimina ch-rpi acest evenilllent trebtlie sa aill'"r loc o aclltnare anr. si ea ntunit'incllt-se printre acei'"t care att fost lncintali la r''eclerea fotografiilor' Ea a transtnis ltruritorttl tlesaj: Am cloi cclpii 9i gtir-rci este o mare cliferenli cu clragoste satl claca pttr 9i claca le l'orlx.1^11'I':AZA oamenii . A cLlmpdrat pe loc Eaptezeci gi sapte exemplare pe care le-a trir-nis unor prieteni gi cunogtinfe clin Olancla.ntas impresionatd.luct'lrl cle care avelll ne\/()ie in Vt'eurr-trilegrele in care trititn. Din clipa in care s-a uitat la fotografii mi-am dat seana ca a rd..rko tlr-a invitltt si fac <r prezentare in caclrtrl r-tntti uric setninar anttal pe cale il tine in Ztirich.ASCUA/sEDIN APA MESAJELE de viaqd. Aceste irnagini oglinclesc fir_rmoasa noastri lume. Cdnd privim imaginile cristalelor de api.i si a ir-rlelege lttltnca mea. Mesajul apei este iubirea gi recr.ti simph-r Ie pol'ttnceSti. Australia 9i clin alte qdri.

161 LL]MEA rD/ SURAS |MRRATI$EAZA CE Vestea clespre nlllnca mea s-a ldsplnclit clin Europa in Statele Unite. nnde am fbst invitat si votbesc la Harvard si 1a o gcoali speciald clin suburbiile Boston-ului. am fost asaltat cle propuneri pentrlr a tine conferinqe qi prezentiri. De asentenea.A vorbit intli la o agentie a mecliului inconjr. Articolele ce all Lurlat acestol. clroguri gi violenqi.Fd-titemele l" sau .tclevenit congtienti cle faptul ci rostirea cuvintelor neprietenoase ddltneaza atit apei cdt li celor'lalqi oameni. c'i. Datoriti strddaniei Mannelei. Anr fost foarte impresionati.ganizeze.. X.r mulqi oameni din intreaga lr.eveninlente au dus la Lln noll val de interes in intreaga hrme gi. ltalia. ajttngdnd acasi. fiectatd cle arnte. Primei invitatii din par-teaManuelei i-au urmat multe altele 9i ori de cdte ori am vorbit despre cristalele cle apd. Am avtrt Ocazia sd fac multe excnrsii in Europa pentrll a line conferin{e si prezentdd in sili pline cle oar-nenial ciror interes Dentm apa era personal sar. ei le-au spr-rspdrinqilor si nu cttrat in mai rosteasci vorbe ca . Elvelia. Canada gi Statele Unite mi-au dat ocazia sa cllnosc gi si corespondez cr.ASCU/. Poate dtn cauz:aca apa este atlt cle misterioasi sunt 9i modurile cle aborclale atat de cliferite .F. Franla..r profesional. pe rudsuri ce tot mai mulqi oameni aritau interes pentru colecqia de fotografii.rritor clintr-un origel ntrmit Sanglant pentrll a line o prelegere despre apd Ei mecliu. Toqi cei care auziseri despre cristalele de apd erau vizlbll impresionati gi inspiraqi.afiile.i-qi cameri l" I)ar acesta este cloal' ttn alt aspect al fenomenului rezonanqei. alll pLltea spune ca acesta este rczultatul cdutdrii unor rdsptlnsltri in vremttt1le acestea tulburi. ctt zimbetul pe buze.rmecare se ocupi gi ei cu cet'cetiri asltpra apei. mesajurl apei se rispindegte 9i mai lapicl in jLu'trlltrntii. Olancla. in clecurslrl unei siptdmlni am ficut prezentdri in uei orage clin Elvetia gi m-am intors in Japonia gtiind cd exista trn numdr mare de persoane dornice sd inveqe mai rlr-rlte clesDremlrnca nlea. frecventat'i cle copii care nll igi gisesc locul ln societatea american'f.58 DrN APA MESAJELE magnetice gi a fi con$tient gi atent. Ea a apelat atunci la persoane mai cleschisela chestiuni spir-itr-rale a acllrnat un grLrp gi de oarrreniclolnici si cercetezcceca ce nll poete fi vdzrrr cu ochiul liber.rbiect prea delicat. reacfia a fost senza[ionala. Ntt am nici o incloiala cd cristalele cle api vor ajunge in centn:l atenliei ttltllror acelora clin intreaga lume care cattti si giseasci tln sens in hacls' Vizitele mele in Gerurania. Anglia. Dupi ce a v:azut fbtogr. imi inchiptti.Ianr-rela mi-a propus sa sus(in un seninar pe cal. dar i s-a sptrs ci ml o pllteau ajuta deoarece era Lln sr. Pe mdsuri ce persoanele ale clror sttflete delicate aur fost rdnite intr-ltn fel sau alttll afla despre cristalele cle ap'a.i neconven[ionale. Sttnt aproape convins cd elevii ar.e avea si il or. Probabil ci sensibilitateaaceastacleosebitaa elevilor i-a ficut mai receptivi la inforrnatiile clesple cristalele cle api. to) .

Ideea este grandioasi gi unici .5 Cp'iurnA'{$el'zA LUNIEA hexagonal. faclncl in . cauzlnd r-rn declin total al societdqii' Bineinteles cI nr-t doar oaurenii de gtiinqi stlnt singlrfii s-alt vinovali pentfl. in aceasti categorie nobil'i nu oamenii cle gtiinld ce sLlntla urlna autoritalilor clin Japonia astfel cat'e insista ca apa sd fie tratati cll clor. Lacr-rlerx atat de fi'urnos incit unr-rl dintre turigti l-a intrebat pe ghiclr"rl elvelian: . am fdcut cnnoscr-rtd idee care rni-a r:mblat ntulti vrelne o prin ntinte.La r'lncltrl meu. cle asemenea. in oamenilor rind.tlinconjtrlitor cle pe P'imlnt este intr-o stare atat de grav'i.tiinqa' si care. de ce oaurenii sunt atat cle confr-tzi 9i cle ce civilizaqia noastrA este Reflectind asupra acestof intrebdfi am ajuns aseltlenea 1or. intra De exempltt.am cle gincl si creez Lln institut cle cercetarein fonna unui cristal cle aoi t. din tnine un otr ocllpat Simpozionr-rlclin Elvetia s-a mai qintrt inca cle cloui ori la Lrtcerna gi este foarte probabil si clevini.. in al cloilea rincl. imi aduc aminte clnd am auzit clespreun grLrp cle japonezi care vizitau Lacul Ztirich. Reacliile acestee sincere cloveclesc fapnrl ci au o congtiin{i pr. astronourie 9i oceanografie. si dee cifla 108. aga incit lumea a cerllt si cl'eez Lln centrLl cle cercetare in Er-rropa. iar apoi Ie alit oamenilor cristalele fomrate in apa clin oraEele lor. Laboratoml pentfLl str-rditrlcristalelo| de apd se' va afla in centrll. cu tirupul.clteoclati plci.imdn viziltil surpringi gi impresionali.l ocLlpllt. iau cr-rnine cliapozitive cu imagini ale clistalelor de tpd.. Am participat.rropeniir. nu a gtir-rtprea ltine ce sd rispuncll si l-a intrebat 1te laponez . pentrLl ca. Fiecare laborator va fi specializat 18 categolii cle cercetare. M-aur ginclit la acest htcrlt urtilt tilllp' din clipa cind arn inceptrt sI mi intreb cle ce tneclir.Cum de nlr sllnt gnnoaie 1te llnga lac ?" Ghich-rl.l problemele ecestea' l)'tzele sociedqii r67 166 . biologie 9i medicini. instlmete. existi 9i oameni cle gtiinqa cr-tvoinli proprie pr()pl'ia con. lrn eveniment internaqional.'N 5I/R{. filozclfie 9i religie' in chinrie gi inginelie. pentrll stuclir-rl clonenii gtiin[ifice ct': ftzicd $i nateilatici.rternicdin ceea ce ltdvegte apa. cercetirile mele snnt limitate cind produc cristale in Japonia. in orice caz. iar alte gase laboratoare vor fi altor teme Si amplasate in jttil-rl centrttltti. acqir'rnea permite gi incuraja in mocl con.tient formarea trnei astfel cle societi[i.Cum cle pr-rne{i o astfel cle intreltare ?'' Oriunde cilitoresc.ASCLINSEDlAr AI']A ML':SAJELE Acest mare interes pentrll apa presuplrne ci merell se lin simpozioane gi adr-rnari intreaga lunre. clar gtiu acum ci celelalte fdri sr. Sigltr.. er. La inceput lll-arr intrebat cit interes poate exista pentrll api in Europa si in alte 1iri. primtrl la conch-rziaca este vorba cle o courllinaqie.le simpozioane clin Australia si Anglia. intre m1nclria gi con-rpliaclin courr'tnitatea autoritdlilor de a cle gtiinqir gi. Clncl aucl ce mesaj :rm pentru ei si cdnd v:acl diapozitivele. se ghlde'tzaclLlpd sealra insd luincl in consiclerafestafea societaqii. in mtlnca lor.rnt la fel sar-rchial mai interesate decXt Japonia. care considera cle la sine inqeles ca lacul si fie curat.ne cliur cLl ci sunt foarte pulini cei care igi incleplinesc lllltnca phneta pe intentia cle a ajuta onenirea si cle a cr-rrafa care triiur.

inca de clnd eram copil le spunean mereu celor din jur ce gindeam gi ce aveam de LLI\|IEA tr-Nst/&{s CE|I4BR4T\SEAZA glncl sa fac gi mi s-a splts lllel'elt ci vorbesc prea mult' Dar' sirnpltrl fapt cie a spr. ficindu-r'i crtnoscute intenlile fali cle ceiialqi poate cleseo|i sa duci la aflarea ajr-ttorttlui c1in sttrse nea$tePtate. Ia momentul actual. Cuvintele au propriile lor frecvenqer"ibraqionalettnice si an vizut cleja cunr energia lor infhrenleezi UniversLll.'E MESAJELE gubrezit intr-atita ?nclt o mlni de oameni de stiinta ntr ntai are cr-rmsd schirnbe directia nefasti in care suntem indreptati. Cr-rvintelerostite c1egttra voastli au o plrtcre proprie clre influenqeazdintreaga hune. Cttnosc Lln onl care a clovedit plltclea . Aceasti metodi presuplrne sd inspiri pini ce aerltl uurple pldmlnii' 169 168 . clnd spuneti ceva. De aseuenea. cr-r minclrie. cleci. care ?i ajutd sd-si traseze cursul cercetdrilor. Indiferent care v5. si.ry-.tue cevlr esle Lln urod de a atralle energia in dileclia ta. Spun asta cu sip4rrranqa multor ani de experienld in afaceri.afi clespre natrlra sllnt cllvintele creatotr:lui. nu spLrnsa faceqi afirmaqii le voirt intarlrplirii .sunt intenfiile.i aventajele cuvintelor pe proplir-rl trr-lp. Cred cd asta va duce la descoperiri gi progrese ale gtiinlei care vor contribui in mod real la viitorul P a n r a n t t r l r r ii a l o n r e n i r i i . este Lln pas important sd le faceqi cllnoscute. naestftll meu' Ale 101 ani.tiintd. in acelagi timp. Puterl spLlne chiar cd ct-tvirltele cafe lte inr. clar are spatele drept si se aratd sindtos 9i in plttere oricui il vecle. dor-ti ore tinand prelegeri cle citeva ori pe an' igi exerseazl in fiecare zi migcarea de golf gi netge la curs o data pe siptamin'i. Comtrnitatea locald"se va ingriji gi de asigurareafinanfirii necesare gi a altor ajutoare pe care. dar simt acun ci primLrl pas a fost ficut. totodati. obqindnd astfel o vedere largd. comunitatea locald" ii sprijind pe oamenii de . si \''i ascultati surfletul.Nobtto Shioya este Lln bdrbat pe care il numesc. in cadrul laboratorului pe care ?l am in minte. se afli in legdturd cu oameni de stiinli din alte domenii. ajutindr-r-tesd iqi atingi lelLrrile. facent ceva pentru a imbuneteli sintitor deplorabiia stare a lucrurilor care cuprinde comunitatea oanenilor de stiinti ? Cred cd trebuie sd incepem prin a schimba mediul gi sistemele legate de comunitatea oamenilor de stiinti.Cuvdntul vd este protnisiune. cercetetorii nu le pot obqine pe cont propriu. Curn putem schimba direclia gi. Daci vi exprimali intenqiile. in special clncl spui ceva celorlal! oanteni. treblrie si fili hotiriqi sd vi angajali in ce ati spus. Capacitateasa cle a-qi menqine sinatatea este pur gi siurplu ruiraculoasi. Sigur cd existi multe obstacole in calea implinirii acestui vis. ele se vor implini' Bineinfeles.DIN APA ASCU. Maestn-tlShiol'a spllne ci secretttl sinitdfii sale este metocla sa speciala de respira!ie. energia vine ?nspre tine. purtdnd discutii in timpul gustarilor de dimineaqi gi de prinz gi anunqlnd la sflrgitul zllei rezttltatele cercetdrilor lor. 5 ii vad cu ochii minlii pe cercetirori aduninclu-se la restaurantlll central cu alltoservire.este important si rostiqi ce simqiti cr-t aclevirat. care se concentreaza asupra propriului doneniu de activitate qi. Chiar 9i actttn sti in picioare una.

toqi acegti oameni gi-au adunat fo4ele. Cuvintele fostite cu hotdrdre aLl o mare putere carc atrag aceste pafiicule-duh. la cr-trilirea apei clin lac' Alt htcrtt t'ugat este c'i 350 cle persoane s-atl adllnat 9i s-au impreuni. Aceasti. se putea auzi imprejurul 170 intregttltri spinirii.Maestrul Shioya recomandd ca la sf1rqitul exerciliului siu de respira[ie sd rostiqi urmdtoarea afirmalie: . in acea zi se adunaserd aproximativ 350 de persoane pe marginea Lacului Biwa.rluicare se adund in lr. provoclnd un miros ingt'ozitot'' care apiteatl in fiecare nlr aLl aP'irtlt anttl acela' Dacit ntt inqelegeqi principitrl spit'itului cttt intclor' clar noi aceste h. Incantatia noastrd. Potrivit Maestrului Shioya. indruma.ASCUNSE DIN APA MESAJELE rdspdnclind oxigen in tot corpul.ti de Maestrul Shioya.C"-ul clin 171 . Alt scop al adundrii era si ne rugdnt penttr. in Septembie 1999. in timp ce meditezi asllpra energiei Universr... existi pafiicule-dlrh ce nu pot fi vdzvte cu mijloacele gtiinqei de azi pentl.sI/R45 CE iMBItA'.rn. ce provine din verbul a voi.rata pace.rl r-rnei clisculii libere.tim c'i acest spirit al clt\'intelol' aproape intreaga existenq'i Ei cle a schirnba ltturea cleat instantaneLt. ecttalia o ptltem interprete persoaneltll' ce se concentl'e'Jzi congtient' Aceast'i interpretel'e am inviqat-o cle la plofesorul niscut in Hoang Van l)ltc. Adunasem acest grllp cu intenqia de a curdqa lacul.t mi indoiesc ca spiritul cttvintelor' cle rugicittnile hotirdte pentrll pecea moncliali' a dtts' in iurportant citeva clipe.ira r'tn lttct'r-t La cloat o lund clupi aceasta s-a intimplat putrede ciudat cu Lacul Biwa.energie este masa C chept vtteza h-rminii la pitrat". un ?nvilat in psihoimunologie Vietnatl. metocli ne confirmd pLrtereaafirmaqiilor. Nr.rrultiu si iqi diruieste energie revigoranti.. clar ce este important este hotdrlrea puternici cuprinsd in cuvintul va. Dar ptltem intelpretx vleure ce M con1tiinlLi in ioc de viteza luminii' l)e cl nlttrl'irtll reprezintd llfasa. aclici . Ziarele alt relatat ci algele '.t pace in intreaga lume la incepr-rtr:lunui nou secol.Lrci se afla la granita dintre dimensiunile a treia qi a patra. intn: Voinla unit'i a atator oameni a fost ca o forqi teoria relativitilii a lui Einstein schit-ubarea Universttllti' Folosesc citeodati (E : MC) pentftl a explica acest principitt' Fotnltl'r lceasta general'i mai are o setlrnificafie importanti' Intefpfetarea inurlrlliti ctt este ci E = MCr. i /N .tcrr. dacd. toatd apa din Japonia va fi curate. Aceastd afirmatie este Lln fel de rugiciune.t'l$EAZA LttMEA lac si o senza{ie cleclsebita ne-a lnfiorat q. Lacul Biwa este ctrtat. Existi o zicala veche in Japonia care zice cd.. fic1nd posibila realizarca unor lucruri in lumea tridimensionald. cel mai mare lac din Japonia. pe atunci in vdrsti de 97 de ani. am putut si simt cu adevdrat puterea cuvintelor descrisd de Maestml Shioya.tt'ivi se vor pirea intr-adevir stt'ltnii' are pLlterea cle a influenla . qi-au armonizat vocile qi inimile intr-o rugdciune pentrtr pacea nrondiald.Puterea infinitd a Llniversului se ya concentra pentru a aduce lumii adevd. cd '. Ctt mai mult cle zece ani in urmi' invitinclu-l I polllenlt' la ttn seminar pe cale il lineam in Japonla' E = MC'ntt in timpr.

l. nrai tlrzin. chiurice sltnt este expttsi la 1. ci la congtiinfi.t' grozava clar ci.ti formula in acest fel.-o a dor-ra etapi.ele se afli tot acolo' apa si fie cxllusi tlnor cle aceste toxrne. efectr. ziarul. Trebr-tie spus ci pllterea spiritr'rlr-ri ctlvintelor este courbina tehnologia intr-adev'f. dar cle vreme ce totul este relativ in acest Univers. intr-o clinrineagd. intr. ant fost cr'tprins '"r analiza energia cle Arr gtir-rt ci gisiseur.rbiresi recunogtint:i pentlu to[i. Cu mai multi ani in umd ant vnlt si mai f'ac r_rn pas in clirec{ia fr.rl care mi-a atras atentia vorbea de posibilitatea folosirii ultmsunetelot pentru a clescompune 172 UN 5L/R4. sa se fi creat concliliile plopice cle ultrasltnete.o.i clescotnpr-ts..100 de kHz.i llte toxinc' cle entltzi'lsur' Citincl acest afiicol.iconstiinp va deveni o putere mintinatd care se va rispincli in intreaga lume. substanlele se sprrg.l ctt ltltrasltnete' Daca epe poltnti tfl)tatd. Asfa incear. iar cei care au vdzut pozele cu cristalele nll se vor mira c:i glndurile noastre aLl pLlterea cle a transfonna apa.rndamentirii gtiintifice a teoriei mele.i asupra moduhri in care ar trebui si ne trdim viata.i oarnenii isi folosesc cel nult 30o/oclin capacitaqi.ci sd ne spund cristalelecle apI. Aru gisit r-ispr-rnstrl cleschizlncl. reflectincl asupra vibratiilor . Tocmai am descris cum rugiciunea solemni si glndurile unui gnrp c1eoameni au putllt curdqaapa unui Iac. cleci potrivit principiului ultrasttnete cLl vocea. Tith.ASCUI/SE DIN APA ML:SAJELE se refera 7a viteza luminii.rl relata clespre clearea cle 1'100 pentrLl expllnerea apei la o eurisie de ultresunete cle aer calc' cind se kHr. nLl se poate spune cd este greqit s:i prive. mi-am adus aminte brtrsc cle acele votbe. o cale oaureni s-att lclttnet spiritului cltvintelor' Cind cei 350 cle incentetii $i a se pe malul Lacr-tlui Biwa pentrlt "r face pclate 2'000 cle kHz' nlga pentrLl pacea nroncliali. A trecut aproape un secol de clncl Einstein a ficr_rt cunoscuti lunii aceastd formr-rla. in sfirqit. cler courllinlncl cele . Dal se poate ca' stlnete cle 1le c)ctave rezonanlei privincl acordarea aceloraqi pcntrll pt'och'tceree cliferite. potrivit formulei. clttpi ce apa poluata ctt ar putea fi apoi industriale este tratat.SCE |]\IBRA]'$EAZA LL]LIEA unei tehnoklgii clioxrna in api. dar daci am pLltea si ne sporim capacitdqile ctr doar I0/0. cleSi toxinele clescompuse de bulele de aet care Pentut e cttliqe lpa s-ar. Dacd ne vom umple viaqa de ir. Articoh. iar cantitatea cle energie va fi astfel dubli. clacl am cLl tehnologia vibraliilor cle cr.Nu avem cum si gtim daci Einstein instrgi a avut in veclere posibilitatea ca litera C din ecualie si reprezinte congtiinfa. atvnci aceasti cantitate se va ridica la pdtrat. p. Daci toli oamenii clin lume gi-ar spori congtiinta in acelagi timp.clncl astfel ll:le minr'rscr-rle spal'g. cliferenta energetici ar fi enormd. este necesar ca stlnt opttse toxinelor' infbnlaqii ale ciror ftecvenle vibr'4ionale pLltea si ntr fie Folosirea unei singr-tre uretocle s-ar clou'i uretocle s-at pr'rtee si suficienti. cLt vibraqii. aLl cfeat la care nLl pot fi Ultrasunetele se afla la tln nivel ntt ell creat aceste cletectate cle tlrechea lttttani.ti asupla apei ar fi mult sutbstanle chimice De exeurplu. aceast. Se spune c. clesctlurptln clioxina .. Aceastl perspectivem-a impresionatadinc.trdpre a apei prin r'tltrasr'inete uui ptltet'nic' apei. dar ntr eram sigur ce cale si apuc.

Mulgumesc" va fornla cristale mai fi'umoase decit cea cireia i se spune . pentru a inlattrra posibilitatea unei schimbdri cauzate de gindurile cercetdtorilor. viitorul cerceterilol.pregetim de obicei cincizeci de nrostre . folosind cele mai precise metocle gtiinlifice disponibile. din punct de vedere gtiinlific.Proasto"' poate influenqa rezultatele. creatd.. de instrumentele muzicale tradigionale? Dar la n'Lrzica live ? Pentru a rdspunde la aceste intrebdri trebuie si continui cercetarea gi sd mai fac expedmente in diferite conditii. divergi cercetetoricu experienqdar-rstudiat mostrele' netode Scopul cerceterilor noastre este sI folosim aceste atit pentfti a dezlega mesajele purtate de aceEti mesageri de delicali.cristalele ce se formeazd diferd in funqie de modul ?n care cercetitorul s-a pllfiat cu apa . dimpotrivd. O aItd. Am vdztt de multe ori cd formarea cristalelor depinde de congtiinla privitorului.asupra cristalelor de apa? Ca sd rispundem la aceastd. Iar starea celor cincizeci de mostre de aod se schimbi in fiecare clipd.enta in fomrarea de cristale cdnd apa este expusd. cd toate condiqiile sunt ideale. Cristalele de apa se transformi in funcfie de gdndurile Pentru a explica acest . noi facem tot ce putem pentrul a realiza acestecondiqii. intrebare trebuie sd ne gindim mai mult la recunoagterea stiinlifica pe care o vor dobnndi aceste cercetdri. la rnuzicd digitala (creatd. si putem elimina substanqele ddunitoare din propriile noastre corpuri. Un domeniu in care cercetirile asupra cristalelor de apa pot fi extrem de folositoare este pt'ezicerea 175 171 . pentlll cd ntt vrem ca gindul sd influenqezein vreun fel rezultatele' De exemplu. De exemplu: care este difer. gindul cd apa cdreia i se spune . pe calculator) sall. Ce rezervd.i chiar de sinitatea obseruatorilor' lucnt. sunt bombardat cu o serie de intrebiri.i de gdndurile acestuia.rsuR 4s cE iMBRATISEAZALUMEA Eforturile noastre includ folosirea stontrilor. Sperlm cd aceastd metodi va inlitura pe clt posibil efectul de influenfd a glndurilor cercetdtorilor. in orice caz. u . Aceasta. Cred ci este practic imposibil sd controlim tofi acegti factori pdna la punctul in care si putem afirma. Cdnd preztnt pozele ir cadrul conferinlelor pe care le gin in strd"initate. $i s-ar putea chiar ca.. de orice substanle poluante diunitoare. nedesivdrqite 9'a'm'd' Stabilim un coeficient pentrLr fiecare model 9i insemnim cristalele cu valori nunterice' Aceasta ne oferd o imagine clard a caracteristicilor cristalelor din fiecare mostra 9i produc astfel putem si clasificdm mostrele de apd ce mo<lele cle cristale fi'umoase. hexagonale. la ntuzici. hexagonale etc' Apoi alegern pentfl-l fotografiere cristalul cel mai leprezentativ pentnt mostra resPectivd. Clnd plrnem mostrele de apd. chestiune importante este testarea repetabilitigii.in vase Petri .MESAJELE ASCUNSE DIN APA curdtem definitiv apa. Pentru fiecare din cele cincizeci de vase alcituim grafice conlinand numdn-tl de cristale din fiecare vas care trec clrept fiumoase. insemndm vasele cu mostre cu literele alfabetului gi nu clezvdluim care ce fel de apd conline pdni nu vedem rezultatele. folosind aceeagi tehnologie combinatd.

LUMEA ul{ suR4s cE LMBRATI$EAZA Cercetltorii lucreazd la un dispozitiv bazat pe aceasta tehnologie. orir-rnde. Se crede ca apa poate detecta apropierea unui cutremur mai curAnd declt orice altd substantd. De-a lungul secolelor. dar o astfel de tehnologie riu' poate sd fie folositd . Ia -5"C (23. satt si faci Corpul nostl'r-leste in mare parte apa.ri echipamenr $tiintific sau pregitire speciali. Vedem materiale supeftermoconductoare.MESAJELE ASCUNSE DIN APA cutrenurelor. care va pernite orictti sa fotogrefieze' apl'oape t't'istalede aPi. Folosind noile materiale. vom putea gdsi asemdni. An viziunea unei lumi in care se vor lua zilnic mostre de apd. Pierzdndu-mi bunicii gi o mdtugd din partea mamei in timpul unui cutremur cumplit din 1923 qi lu2nd in calcul suferinga si distrugerrle cauzate de cutremurul care a lovit Kobe in 7955. cu sau fi. vom detecta schimbiri in scoarla Pimdntului. nu va mai fi nevoie sd facem fotografiile inrr-o incipere speciald. din apele subterane qi. in final. Am o presimlile ci tehnologia cristalelor de apd va putea fi fi folosita. inunclaqii.F). ce sllnt de doudzeci de ori mai eficiente decdt obisnuitele nrateriaie termoconductoare. Cdnd are loc un curremur. cleci viafa ntt apa poate exista' fara aceasta. Adunlnd date despre cristalele formate pl. Dupd cr-tm ne atatd cristalele qi iubirea se pot rasplndi in intreaga lume' Avem cu totii o misiune importantd: Sa cttrilam apa si trdin clin notl. poludnclr-r-ltot mai rnult sd ne gdsegte inregistrat'i in api' Acttnt.Dar ntl trebuie si uit'in ca nenorociri' Totul ponr" clistruge civilizalii qi provoca are' depincle de ce avem in sufletul nostlal' Sufletul Llman un puterea cle a acluce lumii fericire. aceastd. prin intermediul cristalelor ce trebttie sA 9t1n' 177 176 . cum ar fi fufiuni. acest lucru ar putea fi posibil in viitorul nu prea indepirtat. in viitor.i strdlucire nesfirqiti omenirii.istoria aceasta se Pimdntttl.i ire veclerea clgtrgului. apa are potenlialul de a aduce fericire . Lucrez gi la descoperirea unei modaiitiqi prin care toati lunrea si poata fotografia cristale.ri gi. apa incepe de apd' vorbeasci.oamenii au pangdrit neincetat . vom putea folosi aceste informatii pentru ptezicerea viitoarelor cutremute.i recttnogtintei' iubire' Recuno. eu unul pot spune ci posibilitatea de a folosi cristalele de apa pentru prezicerea cutremurelor ar fi un ajutor considerabil pentru ontenire. dar 9i sr-rferin{d'Este fapt pe care cristalele de apd il aratd clat' Deci cum sd facem sa ne gisim clrumul in viaqi ? Am subliniat neincetat impoftanla iubi[ii . putem compara fotografii cu cristale formate in apa inainte gi dupi cutremur.tmla este creatontl unei inimi pline de direclia Iubirea poartl sentimentele de recunogtinli in de apa' recLlnostinta btrnd. ca fac posibild inghelarea apei la tenperatura camerei. Ne spttne. de intreaga omenire' insi ar in mocl vorba de o sabie ctt cloui t'iiguri' Folosita corespttnzitor. intr-o zi. si crein o lunre ?n care si ne fie uEor gi sa clucem o viaqa sinitoasd' Pentrtl a ne incleplini sufletele misir-rneatrebuie si ne asigttt'im intii ci avem pr-rle gi nePolr-tate. Este foafie posibil ca.na la producerea clltrenllrului. tehnologie sd poata fi folositd pentru prezicerea altor forne de distrugere. epidemii qi chiar organizarea unui atac secret din partea unui stat ostil. prin obseryarea diferenlelor in formarea cristalelor.

rngein mocl cc)nstant1re Pitmlnt clin clepirrririle Universuh-ri.tiinlifice c'. acoperit cle apl. ce chiar' gi azi. claci epa continr. cleci.i oclati. clar poate nLl este prea clevreme si h-rinr nri. Din cele mei vechi timpr-rri.i. Pirniintul va fi in curlncl inr. calea pe $i care o apucdm . ?n zilele noastre.rndat. Vd cer cloar si ascultaqigi si asintilaqi mesajr-rlapei catre inreaga omenire gi cdtre fiecare clintre v.i clistnrgerilorcellzate cle api. NI-.irret se spllne. in eprrlepe t()etct'trltrr|ilctlin lrrrre se g.isestcl)o\(stcx rrnr. ticLrti atenta.Apa umrdregte. Nu irtrtem si clesfiintim povestea cu Noe qi potopr-rl. cit istoria se lepcti.i cea clespre continentlrl N'ft-r.i Pinrlntul a fost.calea pe care ril o alegi chiar in aceasti ciipi .MESAJELE ASCUA/sEDIN APA inceplnd cle tzi treblrie sd incelrcm si fiurim o istorie nor-rd.Deja.ourenirea a fost r.'ictima nenorocirilor'. Clncl arn atrzit priurrr oeli ci epa ajr.rme..nici legencla civiiizaqieiAtlanticlei .si tot ea are grij:i de noi toti. . Ar mai pr-rtea nrii salr zeci clc mii cle ani pina anrnci.ul ginclit ci. nrai existir liscul ca apa si vinlr clin spatill.rl l'om plltea continlra in aceasti ci minr-rn:ltdclescoperirea epei gi a Universullri.am fost r-rurplutcle uinrire. Este acler. fi acoperincl clin nor-rl)'imlntr"rl. auzirtt frecvent clespre inunclaqii peste tot in h.suri l)entrLrevitele-e]ccstLri clezastru.rriap avem cl-iiar clovezi .. EPILOG Spel clin tot strf'letr.ri si r''ini in litmr-rlecestl.ri 1'lotOlr r. clispirr-rte in ocean. 178 .

dar crecl c'i va veni o zi cdncl multe clin aceste intrebdri igi vor gisi risptrnsul pe cale .).douzi sute cle litri cle api si trimite aceasti apd pr. Dar ce inseanrni pentnl noi falttul ci apa continlri sa vini pe p. reintrtlpdri gi despre existenqa spiritelor. ficattrl flltreazd.inspte pimdnt. A'a cre pe aceasti planeti va porni. Dar.r:i.pr" .rlaqia apei in Univem va stagna in cele din umri.l cliferit. Micr. Zi cle zi. Am ar:zit in nenltmdrate rindltri cle oameni riniqi in accidente qi care.tint clespr. in cazni in care cantititi mari cle alti se incheaptd intr. Avdncl in veclereacest llrc|_r.e nici o aiti planeti care sd intruneasc:i conclitiile necesare pentrll clepozitareaapei._r.cerc. in Cosmos. sttnteur cr.i viitorul ourenirii. intr-o buni zi toate alllintirile noastre cle viaqi vor fi tlimise in 181 . uri clttcegAnclulla chestiuni pl'ecLlmoriginea . in timp ce li se ficear-t transfuzii de singe. Urmitoarea noastrd intrebare este: ce ii este reze tat sufletr. iar Universlll este o mancrala rmensj (ceea ce in sanscriti inseanrna .olo. aveall vizir-tnicu locttri in care nu fi.o singuri clirecqie.i.clati.. ctri ii revine resl)onsebilitatea cle a pr-rrifica apa ajunsi pe pimdnt ? Nor. clegi ar mai plltea exista alte popasr-rripentnr a1tl.rlui-iDe vt'eure ce noi ingine stlntem apa. intrebiri despre sttflet.si cle a o trimite inapoi ?n spaqir_r.rlLlntan ale nevoie de circulaqia apei. rispunsul urttltor asetllenea mistere devine eviclent. cleci plltenl tmge conclttzia ci.li.eusa ne imaginim ci Pdmdntul joaci ro'-rl vital de a ctr':Iqa al)a cal-e circuli prin sistenrtri solar .Acest fel de ginclire ne chrce la concluzia ci tot ce se ?ntinpli in Univers se intirupli .t. Si IBO EPILOG asta cieoarcce noi in.u. Apa ajunge pe plmdnt pentftl ca apoi szi se reintrarcd in vastele clep:ir-tirri are univerctrhri.nll este gr.EPILOG insi . Care este originea sttfletullti ? Arll intrevizttt posibilitatea ca el si vind clin clepdrtarile Universr-tltti. 'ti-a venit un gdncl cLr t.rtolii responsabili pentrtt ctttiqarea apei de pe Pamlnt. intr-o trimitoare cildtorie firi sf'sit. pe cinci reflect:rrtrneiinistit Ia aceasta posibilitate. existi paralel. ' Glnclindu-md la lunga gi minttnata cdldtorie a apei prin Univels. purtat cle api.ctt ajr'rtorul apei.blocuri cie apa. circr. Din mourent ce ne-am ndscut aici. comparlncl siste''l solar clr corpul Llntan. Se poate ca intimpldrile pe care le triim cle-a lungul vieqii si clevinl aurintiri inregistrate cle apa gi care rinin in corpr-tl nostfl-I. in cazul :rcesta.ine sr:ntem apd. Tot ce existi ?n Univers. clnclva. in cilatoria .tiinqifici .tseserlniciodatl sall aveaLr amintit'ile ttntti trecut care nll era al lor. Corpr.intr. Ludncl in consiclerare c'a suntem apd. cred ci pi'rdntul ar juc:r roltrl ficatul.t gi Universul are nevoie cle acest lucr_r-r.si in corpr_rlnostl. S-a lntinrplat ca trilnsfLlziile si caLrzezechiar schimbali cle personalitate..rrificatd celorlalte olgane clin trr-rp.ouniverslrl este copia perfecti a 'ac. nu . fiind ceea ce ntturiur sttflet' Multe intlebdri ritnin inca firi rispltns..irulnt ? poate pjrulntr_rl nll este singura destinatie a acestol.egii omeniri.lrniversulLri. Apa constituie 70o/oclin corpurile noastre 9i nu se poate ca informaqiile din apd si nlt contribttie intr-o utat'e tnisttri la formarea personalitifii umane.

apa purri.. sufletele noastre se vol.Ilineinteles. 9i incepLlt cilrtirile prin Rezonanla Magnetir:d' Astfel si-a pcntl'Ll clezlegelealristerelor lpei' asltpra Profesornl Emoto a intreprins vaste cercetiri cr cercetitor $tiintific apei cle pe intleaga planetit. clevenint. Cind sr. vreall szi strig intr. tJlteriot'. rr-rga rnai obsen.ali si o clati fruuuseqea cristalelor. AUTOR DESPRE in Iillie 1943' Masartt Etnoto s-a niscttt la Yokohanu clin Yokohanta' Este absolvent al Universitilii Municipale cu specialiatrea in seclia cle stuclii umanistice 9i qtiinqa Corporalia IHM clin in Relalii lnternaqionale. si hsjnt xst:r pe seama legilor Universuh. a ailat cle nolir'rnea cle tehnologia Analizei c1eapi. procecldm? Rispunsul este ir.i seminarul Mes:le clitt Ap:i' impdrtdgeqtepasittnea' cisitorit ctt Kaztlko Fltloto care ii cle editale-publicare a fiincl clirector al Kyoikusha. seclia cotrtll'lnici slle. cllr. in Octomblie 1992 a obqinut Doctor in N{eclicina Intemational tJniversity diplorr-rade rricro-ciorchinilor Alternativa. inclumnezei.v-a. ffebr. Nu ar fi minunat si pr-rtemagter.e ci vom fi aoa s:rrrlbtrr'. fi-umr-rseqea or.egii existenqemesaje de frumuseqe gi pr-rtere. dtrpi care pornim in c.Am pornit s:i explorim UniversLrl Si mel€eltl I pe Nlarte!.ri. aveu-r datoria si.rsigr_rr cLlll] are loc acest pl-oces..rieintii si_ntli sa ne trairn viala clin plin. se inti.rfletul imi va fi pregiitir sa porneasc.iginari a pdmlntuluri va t'enaste.i .i ?n cilitoria prin Cosmos.ildtoria prin Univers. Daci toqi oamenii clin lurrre vor putea sirlqi iubile gi reclrnogtingi.ns intreaga lupre cu cele nrai superbe cr-istale cle ap: I Cr"ul trebuie sd. nu atit intr-un final li-a dat . Aceastj apzl puri va forma oceanul de ltrmina . Triim o viafi scurtd pe aceasti planeti.t ai clegraba ca liber-profesionist' forna Jpe ne relevi aclevirata ei fire stlb searra c experimentele 5i "t cristalelor cle gheaqd' E1 igi contintti in lirlba jlllonezi' sctis ltn ntlnlar mare cle cirqi de sllcces publicrat llilingv' Este ca . Pentru ca aFaceva sd fie posibil. 1986 a fonclat cle la Open Tokyo.egii ltrmi: . pe acest pdntdnt.mpre aceste ltrcrLrri.rbiresi fecunogtinta. Nu gtir. clncl vom face aceasti cilitorie nll ne vonr afla ?n forma fizjcra. Congtiinqa este cea care \_a purifica apa si astfel vom trirnite intr. d.EPILOG spa[ill' Si' inainte si. folositl in StatelelJnite. b'i ilLl tl'ci Lopii' 183 . actlnt.i i'bire a Tatilui Ceresc.

EdITaADEVAR Sk otr,n*
,,Caleacdtre luntind ;i iubite"
Str. Aleea Mimozei, nl. 10, b|.76, sc. C, et' 2, Brasclt,, a p . 1 1 , c o c l 5 0 0 3 7 7 ,O . P . 1 2 sav Mobil : 0722.748.983 0727.275.877 Telef<n ,/ Fax' 0268.321.970 gtnail.com E-rltilI : aclevarclivin@ gasiti 9i alte cirqi pentrlr sltflet: Pe site-ul eclitr-rrii www.divin.ro Yahoo ! Gror-rP: adevardivin Cirgile spirituale publicate cle noi relevd aclevirata nttttrri a fiingei tale ve;nice littntric'e, plina cle fericire, btrctrrie 5i itrbire. EIe te vor aiuta si tti O viagi itttpliniti, erntonioasi, sdniktasi 9i prosperti, penilLl c'i t'ei avea ac'cesla ingelepcitrnea tlivini. Prin intetntecliul ecestol ciryi pentrtr suflet vei cot'tStientiza aclevdruri clivine, vei ingelege gi vei eccepta re'tlitatea lui l)LrntnezeLt,penfiLt ci vei pi;i pe calet cifie luntini ;i iul>ite'
N,lisitrrrerEtliturii ADEVAR #-lk OVIN insufleSirea armoniei divine.

trtlurrlorEdit uri i Prezentarea

ADEVAR Orvrx ffi
Inspirafie divinl: Colec.tia indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i dorintele(Volumul int6i) de Esther;i JerrytHicks (invd1dturile Abraham) lui indeplineqti ,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1i (Volumul al doilea- ghidul practic) dorintele de Esther;i Jerry Hicks (invdtdturitelui Abraham) > SARA, carteaintdi:Sara afl6Secretuldespre * LegeaAtracYiei de Esther;i Jerry Hicks (invdYdturile Abraham) lui a F Scrierilelui Seth:Viafa veqnicd sufletului* de JaneRoberts x F Scrierilelui Seth:NaturarealitSliipersonale de Jane Roberts ColecfiaMasaru Emoto: din 7 Mesajeleascunse apd (Apa cunoaqte - 1) rdspunsul rdspunsul 2) a Ytala secretd apei (Apa cunoaqte ,,/ de 7 Oracolulcristalelor apd Miracolul apei 7

y' Adevdrata puterea apei:Sd ne vindecdmqi sd ne pe descoperim noi ingine de F Formaiubirii: Descoperd cine suntem, unde gi incotro ne indreptdm* venim
*

ColecliaLumea ingerilor: cu 7 Vindecarea ingeri: Cum pot ingerii sXvI ajute in fiecaredomeniual vielii de Doreen Virtue pentru ,7 Terapiacu ingeri: Mesajevindecdtoare fiecaredomeniual vielii dumneavoastrd de Doreen Virtue qi impdrd;ia ingerilor cu F ingeri 101:Cum sd stabilili legdtura ingerii, cum sd lucrafi qi sd vd vindecalicu ajutorullor * de Doreen Virtue F Medicinacu ingeri: Cum s[ vi vindecafitrupul ;i minteacu ajutorulingerilor * de DoreenVirtue F Mesajede la ingerii tdi: Ce vor ingerii sd dumneavoastrd stiti* de DoreenVirtue F Cum s[ vd auzili ingerii * de Doreen Virtue

D Calealucr[torilor intru lumind:Cum sd vd folosili puterea spirituald a gti si de a vindeca* de de Doreen Virtue ) Medicindpentrusuflet,minte gi trup: Un sistem completde vindecare sufletuluipentrusinltate a deplindgi vitalitateoptimd* de Dr. Zhi Gang Sha ) Sentimentele * ddruitedin inimd nu pier niciodat6... de Karol Kuhn Truman F Sentimentele vindecdtoare... inima ta * din de Karol Kuhn Truman F Suflersi Spirit: inlelegepe deplinviafa qi propria x persoand de Edgar Cayce * ColecliaDezvoltarepersonali: ,rt The Secret- Secretul de RhondaByrne F The Secret Secretul: * Cartea Recunostintei de RhondaByrne {. Colecfa Viafa dupi moarte: ) imbrdti;arede lumind:Ceamai profundI;i completd experien{b preajmamortii posibill din vreodati * de Betty J. Eadie * Cdryiin curs de publicare. Informaliilede mai sussunt raportatela luna lanuarie 2008.

*

ColecliaVindecare spirituali: D Puterea vindec[toare bolii: Importanlagi a bolii * simptomelor semnificalia de ThorwaldDethlefsen;iRiidigerDahlke F Ioan al Domnului (Johnof God): Brazilianulcare a vindecatmilioanede oameni* de HeatherCummingqi Karen Lffier

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful