STATIUNEA BALNEARA CALIMANESTI-CACIULATA

Sitata la poalele Carpatilor Meridionali,pe malul drept al raului Olt,la o altitudine de 280 m, statiunea Calimanesti-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe Valea Oltului. Asezare: de-a lungul drumului european E81(drumul national nr.7), la 18 km nord de Ramnicu Valcea, 81 km de Sibiu, 198 km de Bucuresti. Climat: statiunea se bucura de o clima temperat-continentala, sedativa (fara excese termice), caracteristica depresiunilor subcarpatice adapostite: -temperatura medie anuala este de 9,8C, media maximelor +20C in iulie si a minimelor -1,5C in ianuarie; -umiditatea relativa este intre 60-80%; -precipitatiile ating 750-800 annual; -nebulozitatea este redusa, cu omedie de 3,5-5,5 zecimi; -zilele senine sunt 110/anual. Vanturile sunt relativ slabe, orientate pe directia nord-sud, statiunea aflandu-se la adapostul culmilor muntoase si al dealurilor, in timpul verii se simte o placuta briza montana. Din suprafata totala a statiunii,aproape jumatate este impadurita: -13% rasinoase, bradul 70%, molidul ocupa 30%; -87% foioase: predomina fagul cu peste 80%, restul stejar, artar, mesteceni; -de-a lungul vailor intalnim plopi si salcii. Zonele impadurite disperseaza curentii de aer, filtreaza aerul si il purifica, marind continutul aerului in oxigen si ioni negativi.

-ulcer gastric si duodenal. Climat de crutare Statiunea este indicata in tratarea urmatoarelor afectiuni: -afectiuni ale tubului digestiv: -gastrite cronice hipoacide. totusi caracteristica generala a tipului de apa minerala a zonei este de apa sulfuroasa. -infectii urinare. magneziana hipotona. Izvoarele sunt in numar de 15( 3 termale si 12 atermale ) . . Apele minerale sunt reprezentate de izvoare si foraje sapate pana la adancimea de1200m. -pielonefrita cronica. bicarbonatata. -stomac operat. calcica. -glomerulonefrite cronice stabilizate. -afectiuni renale siale cailor urinare: litiaza renala operata/neoperata. clorurata. situate pe ambele maluri ale raului Olt. sodica. -colecistita cronica necalculoasa/calculoasa. -pancreatita cronica.Factori naturali terapeutici Factorii naturali terapeutici sunt apele minerale si climatul de crutare. -colita cronica. Apele minerale se prescriu in cura interna si externa. -colecistectomie. -afectiunihepato-biliare: -diskinezie biliara. -hepatita cronica. si desi au o compozitie chimica variata.

complexul Cozia. -abarticulare. -hiperuricemii. -cardio-vasculare.-afectiuni metabolice si de nutritie: -diabet zaharat. -dermatologice. -afectiuni neurologice periferice -afectiuni respiratorii: -astm bronsic. Activitatea medicala se desfasoara in 3 baze de tratament. Bazele de tratament dispun de: -instalatii pentru bai minerale la cada . Vila Liliacul si Vila Trandafirul si Hotel Central. -afectiuni reumatismale: -degenerative. -afectiuni posttraumatice: -redori. -boli profesionale. -entorse. -obezitate. -endocrine. -inflamatorii. -afectiuni asociate: -ginecologice. -bronsite cronice. -fracturi. -luxatii.

capacitatea totala fiind de aproximativ 1700 locuri. Hotelul dispune de 2 Sali pentru conferinte cu o capacitate de 80 locuri. Hotelul Caciulata dispune de 406 locuri. bar de zi. bar de zi. cu o capacitate intre 20-140 locuri cu dotarile corespunzatoare. uscator de par si ventilatie. acupunctura -cosmatica geriatrica -buvete pentru cura interna cu ape minerale Structuri de primre turistica Statiunea dispune de posibilitati de cazare in hoteluri de 2 si 3 stele. in camere cu 2 locuri si 4 apartamente. minibar. bar de zi si o sala polivalenta cu o capacitate de 220locuri.Camerele sunt dotate cu cablu TV. in camere cu pat double si twin si 5 apartamente. Hotelul dispune de 5 Sali pentru conferinte. In cadrul hotelului turistii dispun de restaurant. Hotelul are in dotare restaurant. ventilatie. Camerele sunt dotate cu cablu TV. Ccmerele sunt dotate cu cablu tv.-bazine cu apa termala -instalatii pentru aerosoli si inhaloterapie -instalatii complexe pentru electroterapie. termoterapie si hidroterapie -sali de kinetoterapie -masaj medical -stranduri termale -cabinete medicale -laborator analize medicale -sauna. . uscator de par. baie cu dus. baie cu dus. baie cu dus. minibar. uscator de par si ventilatie. Hotelul Cozia dispune de 400 locuri. fiecare dotate corespunzator. farmacie. Hotelul are in dotare restaurant. Hotelul Oltul dispune de 492 locuri in camere cu pat double si twin si 8 apartamente.

Manastirea Dintr-un Lemn. pescuit. Vila Furnica. restaurant. baza proprie de tratament. ventilator. Manastirea Turnu. Ocnele Mari. Ruinele Castrului Roman Arutela Manastirea Stanisoara. terenuri de sport. renovat. minibar. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI .dispun de 56 locuri in camere cu pat double si twin. Hotelul Teilor. Schitul Ostrov. Olanesti. dotate cu cablu TV. baie cu dus. bar cu aer conditionat. bar de zi. Muzeul Brukental. orasul Ramnicu-Valcea sau orasul medieval Sibiu. recent renovata in anul 2009. biliard. piscina interioara cu apa provenind din surse geotermale. baie cu dus. Hotelul are in dotare restaurant. dispune de 13 camere duble dotate cu baie proprie. Dumbrava Sibiului.Vilele Liliacul si Trandafirul. drumetii montane in Parcul National Cozia sau vizitarea unor obiective turistice: Manastirea Cozia. Hotel Central dispune de 268 locuri in camere cu unul si doua locuri. TV. Vila Turnu. Arnota.TV. dispune de 18 camere duble dotate cu baie proprie. De asemenea se mai pot vizita obiective turistice si monumente istorice din imprejurimi: statiunile Voineasa. Manastirile Horezu. Posibilitati de agrement : piscine interioare si exterioare cu apa geotermala. tenis de masa. hotelul dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 20locuri dotata corespunzator. Govora. Bistrita. Camerele sunt dotate cu cablu TV. Hotelul dispune de restaurant si sala conferinta cu o capacitate de 70locuri. Muzeul Satului Bujoireni. recent renovata in anul 2009. uscator de par si ventilatie. Cascada Lotrisor. dispune de 103 locuri in camere cu 2 locuri si 1loc. constructii finalizate in anul 2003.

cu apa izvorului Caciulata nr. Carol Davila. de data asta insa in interiorul structurilor organismului. la expozitia internationala de la Bruxelle. . Stiindu-se de milenii ca apa este definitie elementul principal al spalarii. In prima jumatate a secolului al XIX-lea au aparut o serie de lucrari medicale in care sunt descrise apele minerale din statiunea balneara Calimanesti-Caciulata. pentru litiaza renala de care suferea. Dr. milenii de-a randul.Metodologie de aplicare in principalele afectiuni care se trateaza in statiunea CALIMANESTI-CACIULATA Scurt istoric al Statiunii Calimanesti-Caciulata Statiunea Calimanesti-Caciulata-Cozia detine vechi traditii in folosirea izvoarelor minerale. La recomandarea dr. Apele minerale au fost considerate. ca fiind emanatii misterioase ale naturii mama. ca exercitand efecte similare. Apele minerale din Calimanesti-Caciulata-Cozia au fost cunoscute de pe vremea stramosilor nostri Dacii si Romanii. Asa s-a incetatenit ideea ca apele minerale de Vichy (Franta) sau de Olanesti sau cele de Evian sau de la Caciulata “spala ficatul si rinichii”.1. apa izvorului Caciulata 1 afost mult apreciata si s-a decernat marelepremiu si medalia de aur. Maeyer a analizat si cercetat apele minerale de la Calimanesti din “Inalta porunca” a domnitorului Grigore Ghica si a publicat rezultatele activitatii sale in “Curierul Romanesc” din 1829. imparatul Napoleon al III-lea a facut tratament. Carol Davila a venit in statiunea Calimanesti cu o echipa de specialisti pentru a studia apele minerale si a facut propuneri pentru amenajarea izvoarelor minerale de langa manastirea Cozia. la expozitia internationala de la Viena. apele minerale de la Calimanesti au fost apreciate si medaliate iar in 1893. transportata in sticle cu diligenta la Paris. In 1855 dr. nu a fost decat un pas pana la a o considera pe cea termala sau minerala. Exista de fapt o intrega mitologie a apelor minerale. dupa care s-a ameliorat foarte mult. In anul 1873.

Gh. precum si de scoala acestora reprezentata de Gh. cand conditiile artificiale si epuizante ale vietii actuale apasa asupra omului. Dupa anul 1900 s-au impus lucrarile lui Alexandru Saabne Tuduri. Aceste cercetari au stabilit eficienta terapeutica potentiala apelor minerale sulfuroase. In secolul trecut cercetarile fizicochimice ale apelor minerale au fost efectuate de Ladislau pop(1821). Th. Tudoran. Ca orice specialitate medicala. Frumuseanu. s-au efectuat numeroase cercetari stiintifice. Guy Eduard. prin studiul efectelor asupra tuturor aparatelor si sistemelor functionale. Cercetari privind farmaco-dinamia izvoarelor minerale din Calimanesti-Caciulata-Cozia au fost efectuate in ultimul timp de: C. stare de sanatate si terapie. Olanescu.De-a lungul timpului care s-a scurs . Mihai Zotta (1854). Cornelia Degeratu. Theohari (1873-1933). ce alcatuiesc asa numitul “profil farmaco-dinamic” alunui factor natural de cura. Niculescu. balneologia reprezinta o intoarcere la natura”. Gh. Teleki. . Stoicescu. Cercetarea stiintifica moderna a apelor minerale terapeutice urmareste atat caracteristicile lor fizico-chimice cat si actiunea lor farmaco-dinamica si terapeutica. Medicii de astazi sunt convinsi de efectele terapeutice ale apelor minerale. Cociasu. considerat parintele balneologiei romanesti. Balticeanu (18951952). Dr. a declarat urmatoarele: “In timpurile noastre. crenoterapia are astazi o fundamentare stiintifica moderna si se incadreaza in gandirea medicala despre boala. Anastasie Fatu (1851). Burghele si recent de C. Dumitrescu. a lui Gh. Aceasta reintoarcere la natura nu se bazeaza numai pe tendinta spontana a omului modern de a redescoperi o metoda naturala de tratament ci si peprogresele incontestabile ale medicinii experimentale si ale cercetarii stiintifice. N. presedintele Federatiei Internationale de Balneologie. St. Cercetarea clinico-experimentala este legata de activitatea stiintifica a lui A. E.

Prezent in apele sulfuroase. este insotita de aparitia unor fenomene adverse. Valoarea tamaduitoare a acestor izvoare este plenara numai in cazul cand acesteape sunt consumate la sursa. se tulbura datorita precipitatului de sulf. -crenoterapia faciliteaza scaderea trigliceridelor si a colesterolului. Elementele componente secundare pot modifica. crenoterapia. stimuleaza procesele metabolic-enzimatice din epiteliul gasto-intestinal cu care apa minerala vine in contact la ingestie si excita chemoreceptorii din mucoasa. apele minerale sulfuroase isi pierd stabilitatea. compus biologic activ. in urma oxidarii hidrogenului sulfurat si a celorlati compusi sulfurosi. judicios indicata si administrata. in sens sinergic sau antagonic.In urma acestor numeroase si indelungate cercetari se desprind efectele terapeutice ale apelor minerale sulfuroase si anume: -hidrogenul sulfurat. . fizica si chimica. uneori. nu provoaca asemenea efecte secundare decat foarte rar si de mica intensitate. ceeace duce la modificarea aspectului lor. contribuie la scaderea glicemiei si glicozuriei. care nu dispare atunci cand elementele constituente sunt identice. chiar in concentratii foarte reduse. precum si la omai buna functionare a receptorilor insulinici. -crenoterapia-in care rolul principal revine sulfului prezent in apele minerale. actiunea elementului principal. Cand bem o apa minerala de tip sulfuros nu beneficiem doar de virtutiile terapeutice ale sulfului ci si de efectele tuturor celorlalte elemente secundare care se afla in compozitia acestor ape. se absoarbe pe cale digestiva. -spre deosebire de terapia medicamentoasa care. Actiunea metabolica a apelor cu sulf se exercita dupa absorbtia lor in intestin. O apa minerala isi are propria sa personalitate. Cu cat contactul sulfului cu aerul este mai prelungit cu atat oxidarea sulfului va fi mai mare si efectul terapeutic al apei va fi mai redus. la ameliorarea secretiei de insuluna. propria sa individualitate. la cresterea glicogenului hepatic si a tonusului vagal. In contact cu aerul.

climatic si existential. apa minerala consumata la izvor actioneaza mai eficient si mai energic. stabilitate si echilibru asigurate de factorii terestrii de obarsie. nr12. In perioada 1950-2000 s-a acordat o mare atentie izvoarelor minerale din statiune: -au fost recaptate izvoarele Calimanesti nr.2. nr. stabilitate mentionata. ioni continuti de respectiva apa devenind pe aceasta cale instabili. adancime 200 m. temperatura apei 41C. nr.9bis. temperatura apei 23C. Apele minerale folosite in scop terapeutic provin din izvoare si foraje. Deci. profitul terapeutic. -forajul Cozia 4.9. temperatura apei 54C. nr. nr. Mitul izvorului reprezinta in acest cadru o pura realitate.8. temperatura apei 9C. aceasta simpla operatiune mecanica de translatie este suficienta pentru a perturbam mai mult sau mai putin vizibil.Nu numai transportul ci si operatia de imbuteliere si depozitare pot modifica echilibrul mentionat si.2 si Calimanesti nr.Elementele componente ale unei ape minerale se afla. implicit. incadrarea intrun alt cadru sonic. nr.10. -forajul Cozia 1la o adancime de 806 m. s-au executat cele mai importante foraje: -forajul Cozia 2. -forajul Cozia 3. unele fata de altele.1 si nr. . temperatura apei 13C. in raporturi fizico-chimice stabile.14 -s-au recaptat izvoarele Pausa nr.11. adancime 311m.13 -s-au forat izvoarele Caciulata nr. adancime de 1198 m. adancime 236 m.12bis. socotita perioada de varf a dezvoltarii statiunii noastre. Cand apa este indepartata deacesti factori si nu este consumata la nivelul izvorului ci intr-un loc unde a fost transportata. Succesul curei hidrominerale practicat la sursa mai tine de o multitudine de alti factori: frumusetea peisajului. intr-un anume echilibru ionic. In perioada 1960-1970 s-au efectuat noi foraje: -forajul 1003 din Caciulata. nr. In perioada 1970-1980.

temperatura apei 86C. 4 si nr. adancime 916 m. ape hipotermale ( 20-34C ) Cozia nr. -forajul 1009 din Calimanesti. adancime 3250 m. temperatura apei 45C. -forajul 1004 din Caciulata .5au fost descoperite si captate separat in anul 1977 cu prilejul lucrarilor de recaptare a izvorului Calimanesti nr. mineralizare ( concentratia sarurilor la litru) si compozitia chimica apele minerale se clasifica astfel: -dupa temperatura: -ape reci (sub 20C ) sunt cele mai numeroase si se folosesc in cura interna. adancime 3260 m. temperatura apei 86C.3 si nr. In perioada 1980-1990. dupa ce a fost racita ( la o temperatura de 40C ) prin sistemul de contracurent.4 . temperatura apei 87C. adancime 1250 m.-forajul Cozia 5. -forajul 1005 din Calimanesti. -ape termale sunt de trei categorii 1. -forajul 1008 din Cozia. 6. temperatura apei 9C. adancime 1200 m. Aceasta din urma are o dubla folosinta: in sistemul de incalzire a spatiului de cazare ( hotelurile din Calimanesti. deceniul apelor termale s-au executat urmatoarele foraje: -forajul 1006 din Caciulata. -izvoarele Calimanesti nr. adancimea 3250 m. Forajele executata in perioada 1965-1983 au scos la zi apa sulfuroasa termala si hipertermala (sau geotermala). temperatura apei 43C. Caciulata si Cozia ) si in scop terapeutic. Clasificarea apelor minerale In functie de temperatura.

Acestea se folosesc in cura externa.6 -dupa compozitia chimica: sunt ape sulfuroase. 7 si nr. ape termale ( 42-43 ) forajele Caciulata 1001. unele dintre ele slab iodurate. calcice. cloruro-sodice. magneziene.2. Sunt folosite in cura externa sub forma de bai 3. ape geotermale ( 87-90 ) forajele Caciulata 1006.1 si nr. -dupa mineralizare ( concentratia la litru ): -ape oligominerale ( sub 1g/00 ) Calimanesti nr. Calimanesti 1007 si Cozia 1008.5. 14 -ape hipotone (1-8g/00 ) majoritatea surselor -ape izotone ( 8-9g/00 ) Calimanesti nr.5 si nr. dupa ce au fost in prealabil racite. sub forma de bai. Cozia nr. .8 -ape hipertone ( peste 10g/00 ) Calimanesti nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful