Citeam în urmă cu ceva ani la René Guénon că modernitatea este o conspiraţie, una care se va risipi de la sine atunci când

oamenii vor re-înţelege adevărata valoare a lucrurilor. O fi! Nu numai că este o conspiraţie dar este în acelaşi timp şi o boală gravă pe care a contractat-o omenirea. Este de ajuns să privim ce s-a întîmplat cu natura în ultimii 100 de ani şi să înţelegem asta. “A contracta o boală”!? Sună cel puţin ciudat, nu!? Am avut nenumărate ocazii de atunci să mă lămuresc în privinţa profunzimii acestor cuvinte. Suntem, cei mai mulţi dintre noi, victimele acestei monstruoase conspiraţii. E neîndoielnic adevărat pentru lumea ideilor, e valabil în ceea ce priveşte abordarea sustenabilă a agriculturii, e nu mai puţin adecvat în privinţa materialelor de construcţii. Una dintre cele mai sinistre păcăleli care a făcut ravagii în ultimii 78-80 de ani este aceea a îndatorării pe viaţă pentru a cumpăra un apartament sau pentru a clădi o casă pe pământ. Indiferent de ce spune teoria juridică, ipoteca pe care o bancă o are asupra unui imobil este chiar o formă de proprietate – aceea a băncii, pentru că ratele pe care le plăteşte “cumpărătorul” sunt asimilabile până la urmă chiriei lunare. Şi nicicând nu a existat o disproporţie mai gravă între efortul făcut şi lucrul obţinut.

Hai să zicem că pe planeta Pământ ar exista un material de construcţii abundent, aflat practic la îndemâna a peste 80% dintre oameni, în cantităţi copleşitoare, gratuit sau la preţuri derizorii . Sună halucinant, nu? Să împingem ipoteza şi mai departe, zicând că acest material nu este numai omniprezent, dar este în plus şi cel mai bun posibil pentru a construi case în care să locuiască oameni, pentru că e capabil să ţină răcoare vara şi să înmagazineze căldură iarna, este impermeabil la apă cu un tratament simplu dar permeabil la vaporii de apă, adică adio igrasie, este complet nepoluant ba chiar purifică aerul. Pare ştiinţifico-fantastic, nu? Ce poţi face ca să opreşti toate astea? E simplu, creezi un material de construcţii scump, poluant şi prost, ca să facă cineva bani din

mulţi bani. dăruind şi pe bogat şi pe sărman deopotrivă. şi astfel clădirile să se renoveze periodic. Materialul de construcţie cel mai bun şi cel mai accesibil. pompând energie contra bani. ajutat de tehnologii subrudimentare. am fost spălaţi pe creier. Mai are rost să spun că pe bani. oricine îşi poate face o casă fără să se îndatoreze pentru un sfert de secol la cămătari. este lutul. ci şi cu ce să ne face casele. sănătoasă. Un material care să fie permeabil la apă. cu inspiraţie şi amuzament. Aerul tare al adevărului e insuportabil la început. ba chiar că rodul « progresului » e de fapt un şir de piedici pe care ni le-am pus singuri în timp ce ne aflam în plină fugă… La mai puţin de 1 metru sub pământ se află un material care întruneşte toate condiţiile pentru a face o casă uscată. e normal. pentru bani. şi se găseşte chiar sub picioarele noastre. ca să ai condiţii de mucegaiuri. dar să stopeze vaporii de apă. Ziceam că Dumnezeu nu ne-a dat numai mâncare pe pământ. fără să ceară nimic în schimb. ca o greaţă la stomac. Un material din care să faci clădiri care se încing vara şi se răcesc bocnă iarna. Cu ceva efort fizic.monopolul ăsta. mulţi bani? Numai că n-am expus o ficţiune. ci o conjuraţie. . mulţi bani. ca să fie nevoie să le conectezi ca pe bolnavi la aparate. şi atunci când circumvoluţiunile ni se trezesc la viaţă avem aşa. Şi a dat atât de mult încât niciodată nu ar putea fi epuizat. Moment în care începem să strâmbăm din nas. mulţi bani. apa. că n-a trebuit inventat nimic. E greu să admitem că aerul. iar oamenii să se trateze împotriva astmului. estetică şi nepoluantă. aproape întotdeauna gratuit. mâncarea şi materialele pentru case au fost puse la îndemâna tuturor oamenilor.

este construit în cea mai mare parte din lut. acoperit sau nu cu piatră.De fapt. Din lut yemeniţii fac palate înalte de peste 40 de metri. Marele Zid Chinezesc. În Europa de Vest există clădiri din lut locuite. mai mult decât frumuseţile pe care le vedem la Muzeul Satului. . Pereţii Catedralei Sixtine n-au cunoscut niciodată varul lavabil. la edificarea palatului Versailles n-a intrat nici un sac de ciment. la îndemâna oricărui ţăran cu un pic de glagorie. Ne place sau nu. Mortarul roman. minarete majestuoase sunt făcute din lut. Ironic. datând de 4-500 de ani. era o combinaţie de lut şi var. de 3-4 etaje înălţime. şi al cărei secret de fabricaţie s-a pierdut. într-o stare de conservare excelentă. singura construcţie arhitectonică ce se vede din spaţiul cosmic. Termopanele actuale sunt puerile în raport cu sticla flexibilă care există de sute de ani la multe dintre catedralele gotice. se poate mult mai mult decât atât. Piramidele precolumbiene din America Centrala si de Sud sunt umplute si ele cu lut. Aproape toate moscheile africane. nu ? Civilizaţia pre-columbiană Anasazi a lăsat ruine într-o foarte bună stare de conservare ale unor clădiri construite din chirpici (adobe). care a fost folosit de la îmbinarea pietrelor din Colosseum şi până la catedralele medievale.

necesitând cantităţi enorme de energie pentru a fi fabricate. prost. în câteva texte. straw balls. să citesc clasicii curentului aproape în întregime şi să-mi doresc să aplic această paradigmă pe pământul meu. Ca să treci de la locuinţe cvasigratuite care ţin 500-1000 de ani cu întreţinere accesibilă celor necalificaţi. Ceva filmuleţe. cărţi.Fundaţiile rigide din fierbeton şi ciment răspund incomparabil mai prost la cutremure decât fundaţiile fără liant din pietre aşezate cu artă unele peste altele. pentru că niciodată cantitatea nu a putut servi ca măsură calităţii. coborâte la nivelul de consumabile. perisabil şi urât. Compară cu produsele meşterilor din vechime şi-ai sămi dai dreptate. În ciuda a ceea ce se spune. un articol stupizel despre Sepp Holzer m-a făcut să descopăr permacultura. cu avantajele şi dezavantajele lor. nocive pentru sănătate şi mediu. rammed earth etc. pentru a ajunge la locuinţe hiperscumpe.). Ideile moderne parodiază ţesătura metafizică a lumii tradiţionale. Ce e nou nu este adesea superior a ceea ce este vechi. Bun poate fi şi adesea este ceva foarte ieftin sau gratis. În urmă cu câteva luni. dacă noul este produsul complexului industrial. linkuri. Prezentări succinte. Cine ştie câte case se vor face pornind . şi alte cantităţi uriaşe de energie pentru a fi menţinute în parametri suportabili pentru om. e nevoie de o conjuraţie. earthbags. De fapt. utilizabile cam atât timp cât se plăteşte ipoteca. voi trece în revistă principalele tehnici de construcţie ecologică (cob. Locuinţele pe care cu greu le obţinem sunt păcăleli arhitectonice pentru care ne amanetăm viitorul nostru şi al copiilor noştri. strident. Suprema prostie arhitecturală şi tehnică a fost atinsă la casele americăneşti. În cele ce urmează. ba chiar dimpotrivă. earthship. Mâncarea pe care ne-o oferă producţia de masă maimuţăreşte adevărata hrană de care avem nevoie pentru a fi sănătoşi. comparaţii cu tehnici înrudite sau cu tehnicile moderne. poţi paria că este scump. scump nu înseamnă şi bun. dar inteligent.

luturi. ci şi construcţii civile şi industriale pretenţioase. Ce este lutul? E o intrebare fundamentală. Lucru firesc pentru tot ceea ce e natural. Ziceam că există un material aproape universal distribuit. Principalul “defect” al lutului este deci faptul că nu poate fi standardizat. accesibil cu costuri tinzând spre zero. este un dozaj foarte divers a trei ingrediente de bază: argilă. lutul este cam de 100 de ori mai bun decât orice alt material sintetic. dar impardonabil pentru mentalitatea modernă. pe lângă procentele diferite. Şi se pot face nu doar mici construcţii în regie proprie. Am exagerat prin multiple omisiuni. reducând brutal calitatea la cantitate. care nivelează şi uniformizează totul. Nu există deci lut ci. Alternativele modernităţii s-au răsuflat. nu este vorba despre vreo exotică soluţie alternativă. iar nisipul merge de la foarte fin la nisip aspru (cu cât mai aspru cu atât mai bine pentru construcţii). De fapt. Diversitatea este însă atenuată de o veste bună: plaja formulelor potrivite pentru construcţii este foarte generoasă. nămol şi nisip. O casă cu pereţi de lut permite o varietate a abordărilor . de orice talie. forţând un plural. ci de chiar SOLUŢIA. Însă dacă n-ar fi obscurat de o campanie comerciale care a durat aproape o generaţie. doar forma e alta. şi în China. lutul cere oameni capabili să ia decizii în funcţie de condiţiile particulare. de al cărei răspuns depinde modul în care ne raportăm noi la el. Mai mult decât atât. O casă cu fundaţie de beton va fi aceeaşi şi în America. Tehnic vorbind. argilele variază şi ele de la kaolinită (improprie construcţiilor dar excelentă pentru porţelan) până la montmorillonită (excelentă pentru case din lut). şi care poate răspunde foarte bine cerinţelor rezonabile ridicate de o locuinţă privată pe pământ. Materialele moderne au nevoie de executanţi fideli.de la acest mic serial? La urma urmei. lutul ar fi azi visul oricărui constructor.

Lutul. cere ochi atent. cât faptului că zidăria din lut are în multe abordări arhitectonice grosimea de 60100 cm. Tencuielile din lut sunt de foarte multe feluri. Avand o mare capilaritate. Acesta e lutul. Umezeala reduce capacitatea de izolare termică şi poate duce la creşterea ciupercilor. servind multor scopuri. În zonele cu climat rece. de nici un aparat. pe care clădirile actuale îl ratează cu brio. experienţă. înmagazinând răcoarea nopţii pentru a o elibera în timpul zilei. o bogată cunoaştere tehnică. cer doar executanţi fideli. Alte avantaje notabile: Lutul menţine căldura – nu neapărat datorită unor calităţi intrinseci. realizând în practică conceptul de masă termică. dând drumul la vapori de apă dacă se coboară sub 30%. Tencuiala de ciment este până la urmă aceeaşi. pericolul condensării în pereţi fiind redus. având nevoie de input energetic care să-i corecteze defectele. lutul transportă rapid umiditatea în afara clădirii. De fapt. cimentul face exact pe dos. vaporii de apă din aerul de interior ies prin pereţi spre exterior. şi aici începem să vedem cu ce avem de-a face. Lutul conservă în mod firesc această umiditate. care simplifică la extrem lucrurile. Cimentul nu este capabil de acest mecanism. Într-o casă cu tencuială pe bază de ciment umiditatea se reglează prin intermediul aparatelor. Lutul are nevoie de un meşter care să ia decizii. Masa termică acţionează ca o baterie. Comportamentul lutului într-o construcţie este absolut unic. Materialele moderne. omul are nevoie de o umiditate ambientală de 30-70%.tehnice deconcertantă. şi absorbind vapori de apă dacă se creşte peste 70%. înmagazinând căldura în timpul zilei şi dându-i drumul în timpul nopţii. atunci se produce condensarea. Există o relaţie foarte interesantă între lut şi umiditatea unei case. aşa cum spuneam. Dacă aerul e răcit în pereţi şi atinge punctul de condens. Să începem cu umiditatea aerului din interior. iar peste acest nivel face astm. Standardizarea este un fenomen endemic al modernităţii. şi invers. ca orice material tradiţional. . de nici o forma de energie pentru a obtine acest efect. sub acest nivel răceşte foarte uşor. şi al cărei efect pervers este lenea intelectuală a celui implicat în manipularea materialului. Practic. Nu e nevoie de nimic special.

Şi ca să fie capac la toate. zic experţii. O casă din lut este nici mai mult nici mai puţin decât o rocă reconstituită plastic în contact cu apa şi cu forţele electromagnetice. Acest factor este influenţat atât de materialul de construcţie. În Egipt s-a efectuat un test având ca obiect două clădiri.Ciclul anual înregistrează acelaşi comportament: lutul ţine răcoare vara şi cald iarna. Pentru mine. Nu cred că a explica din ce este compus ceva. lutul absoarbe agenţii poluanţi din aer. Un perete cu o capacitate de înmagazinare a căldurii crescută determină o întârziere mare şi o scădere a căldurii mare. este legitim să ne întrebăm cu ce anume poate fi asemuit lutul. Cred dimpotriva în definiţiile sintentice. iar în casa de beton a fost de 16 grade Celsius. Plastic atunci când îl modelăm. se referă la perioada de timp în care temperatura din exterior ajunge în interior. amplitudinea temperaturii a fost de patru ori mai mare în casa din beton decât în cea de pământ. cum sunt plantele. despre asta fiind vorba aici. ci se usucă la soare. cheltuielile cu energia sunt şi ele zero. lutul este la jumătatea distanţei dintre aluat şi rocă. cheltuielile de transport sunt zero. În zonele cu zile călduroase şi nopţi friguroase. acest material pe care îl extragem sub formă de praf. Variaţia de temperatură în exterior a fost de 13 grade Celsius. Se vorbeşte despre efectul purificator al caselor din lut. solid în momentul în care procesul modelării ia sfârşit. Minerale măcinate de-a lungul timpului. Astfel. Particule de rocă zdrobite fin. prima din pereţi construiţi din cărămizi de lut. Dacă lutul nu trebuie ars. Factorul de “întârziere”. îl umectăm şi apoi îi dăm formă pentru 3-4 secole. Altfel spus. cu o acţiune parodiată de materialele de construcţie moderne: argila se umflă în contact cu apa. Până la urmă. cât şi de forma clădirii. Poate lutul e viu. . în timp ce un perete cu o izolaţie termică mare doar reduce amplitudinea temperaturii. iar sub acţiunea vibraţiilor face o priză fantastică cu nisipul şi nămolul. Habar n-am. Ţine aproape de miracol. în interiorul casei din lut a fost de doar 4 grade Celsius. având grosimea de 50 cm. un factor de întârziere notabil este foarte important pentru crearea unui climat interior confortabil. a clasifica nu este a explica. revine la a defini materialul respectiv. dacă materialul de construcţie se obţine atunci când se sapă fundaţia casei. Lutul economiseşte energia şi reduce poluarea mediului înconjurător – în mod evident. iar cealaltă din beton având grosimea de 10 cm. dincolo de faptul că e un compus din argilă + nămol + nisip. Nu-mi pot explica asta.

Hai să mai vedem câteva dintre calităţile lutului. rezistenţa la abraziune creşte considerabil. Se spune că porţelanurile chinezeşti şi-ar trage secretul rezistenţei din dozajul kaolinitei cu urină fermentată. În oraşul Shibam. realizăm că lutul se combină cu materiale organice. Se consideră că rezistenţa la compresie a elementelor uscate ale clădirilor făcute din pământ. gluconat de sodiu şi ziare mărunţite (care furnizează fibre de celuloză şi clei). numai că am ales. O astfel de rezistenţă poate fi creată prin adăugarea de borax. lutul poate servi la crearea unei chiuvete perfect impermeabile. cândva. de toată poluarea adusă de combinate. XV. Şi nu este doar o posibilitate teoretică. De aici profesorul Gernot Minke de la Universitatea din Kassel trage concluzia că este posibil să construieşti o clădire de pământ cu 10 etaje. sau cu tot soiul de adezivi. din Yemen. care erau . ulei de in dublu rafinat. sau cu pietriş. precum pereţii de pământ bătătorit (rammed earth). nebănuite pentru cei mai mulţi dintre noi. aflat in patrimoniul UNESCO. Îmbibat corespunzător cu ulei de in. în Yemen există exemple de case din pământ care au greutate dublă faţă de aceasta. Rezistenţa la compresie a unui material de construcţie este aflată în directă conexiune cu capacitatea acestuia de a creşte pe verticală. bălegar. Adăugarea făinii de secară îmbunătăţeşte prelucrarea tencuielii şi măreşte rezistenţa suprafeţei la abraziune uscată şi umedă. Totuşi. Ajunşi în acest punct. uree. Afli toate acestea şi-ţi spui că ne-am fi putut lipsi de industria chimică. clei de cazeină şi var. lutul poate deveni rezistent la abraziune dacă se adaugă la amestecare brânză albă şi var. Dacă ulterior se dă cu ceară pentru podele. Este poate timpul să revenim la ceea ce făceau părinţii părinţilor noştri. De exemplu. greşit. urină. brânză albă grasă. Mai există o diferenţă foarte importantă între materialele de construcţie convenţionale şi cele tradiţionale: cimentul se amestecă cu nisip. are în general valori între 5 şi 50 kg/cm patrat. există blocuri făcute din chirpici. care dateaza din sec. în vreme ce lutul subţire capătă proprietăţi noi şi neaşteptate dacă este amestecat cu zer. Fiecare dintre aceste combinaţii aduce ceva deosebit. brânză proaspătă.

fiind aproape universal raspandite. permiţând circulaţia vaporilor de apă. aer şi lut. aer şi lut? Episodul acesta va fi dedicat unui subiect de care a auzit toată lumea: chirpicii. Evreii l-au numit pe Adam Kadmon. Hai să încercăm să facem o sinteză a acestui episod. să nu vadă lumea că stăpânul n-a avut bani de cărămizi arse. Cea mai proastă opţiune pentru finisarea unei case din lut este tencuiala din ciment. Pentru mine Adobe sunt nişte băieţi care au făcut Acrobat Reader. producând o rezistenţă surprinzătoare la intemperii. cerând refacerea lor cu elementele de decoraţiune originale. Lutul este un material ale cărui proprietăţi depăşesc de departe tot ce-au putut da laboratoarele chimice. Dumnezeu l-a făcut pe om din lut. Scripturile tuturor religiilor ştiu că suntem apă. pentru că astea-s fiţe.capabili să construiască 4-5 case într-o viaţă de om fără să se îndatoreze la cămătari. o locuinţă pe potriva Omului. Plus că acest episod este dedicat şi ziariştilor formaţi şi mecanizaţi la banda rulantă a facultăţilor de jurnalism. peste care a suflat duh. Clădirile istorice renovate cu tencuieli din ciment au mâncat lutul în doar 50 de ani. în ciuda faptului că nimeni nu mai locuieşte în ea de 70-100 de ani? Oare rezonanţa noastră cu acest material ţine de o anumită compatibilitate ancestrală. neluată în seamă de timpurile noastre bezmetice? Din ţărână suntem făcuţi şi în ţărână ne întoarcem. În Nepal. Prelucrarea este corespunzătoare dacă suprafaţa apare strălucitoare şi nu se văd pori sau crăpături. spune prohodul. bogaţi şi săraci deopotrivă. Fără greş. Ţăranii români foloseau pentru protecţia suprafeţei din lut un amestec de var cu zer. din apă. Provocările intelectuale sunt pe măsura rezultatelor excepţionale care se pot obţine. Şi dacă o casă omenească. grajduri şi coteţe. grăsime şi apă. pentru că a face o casă în regie proprie reduce cheltuielile practic la ceva lemn. Compoziţia materialului rămâne nemodificată. ca americanii. lutul permite atât înmagazinarea cât şi eliminarea umezelii. Nu le spune adobe. un înveliş rezistent la intemperii este făcut din var nestins. ferestre şi acoperiş. Printr-o corespondenţă premeditată. Cum sunt cu putinţă toate acestea? Cum se poate ca o casă de la Muzeul Satului să aibă un aer mai primitor decât un apartament modern. Cea mai simplă metodă de întărire a suprafeţei exterioare din lut este consolidarea prin frecarea cu o piatră sau o mistrie de metal. lutul având o versatilitate uluitoare. Pusă parcă cu ruşine. Chirpicii sunt chirpici. uşi. Adam din Lut. programul cu care se pot citi fişierele minunate terminate cu extensia pdf. pentru care chirpicii sunt sinonimi cu sărăcia rurală şi . cimentul distruge în câtiva zeci de ani lutul din cauza comportamentului opus în raport cu umezeala şi cu vaporii de apă: în vreme ce cimentul atrage umezeala şi împiedică circulaţia vaporilor de apă. Poate fi echivalat cu libertatea. pe pământ aceste lucruri sunt la dispoziţia tuturor. ar trebui să fie construită din aceleaşi materiale ca şi el. Deci simpla compresie este superioara cimentului. adică Adam cel Roşu. cu ei se fac case.

pentru a rezista uscării accelerate în cuptor. un soi de reminiscenţă a Dark Age-ului de care nu putem scăpa. . versiunea în România sunt mult mai mari decât cărămizile obişnuite (cel puţind e două ori. Deci totul eco. şi se usucă la soare. dimpotrivă. Avantajele sunt cunoscute: se fabrică în regie proprie. de aceea zidăria nu are nevoie de o structură de rezistenţă suplimentară. sunt destul de rezistenţi la greutatea proprie şi cea a podului. dar grosimea unei zidării executată după această tehnică nu este grozavă. asfalt şi mase plastice. Chirpiciul. iar liantul utilizat este tot lutul. Dezavantajele: nu se împacă bine cu apa (în caz de inundaţie sau expunere directă la ploaie se topesc ca zăpada). Din raţiuni care vizează ergonomia lucrului. nici cu tencuielile din ciment. la fel cum nu putem scăpa nici de toaleta din fundul curţii. conţine mai mult nisip şi paie sau fân ca armătură. Chirpiciul este în mod esenţial o cărămidă uscată la soare. trecând cu uşurinţă de 10 kg). cu diferenţa că acestea din urmă au un conţinut mai mare de argilă.înapoierea mentală. Este fabricat din aproximativ acelaşi material ca şi cărămizile arse. nici de căruţele cu cai. le dedic acest episod şi cele care vor urma. nici de oamenii care nu plătesc impozite (toate aceste subiecte delicioase nu vor fi dezbătute aici). Lor şi tuturor iubitorilor de ciment. Masă termică e mai bună ca la materialele convenţionale.

De regulă tehnica chirpicilor este folosită mai cu seamă în regiunile aride. Dacă în compoziţie se adaugă bălegar sau zer. spre care te orientezi pentru că eşti sărac şi-ţi trebuie o casă. Proprietarii sunt şi ei tot timpul jenaţi pentru că locuiesc în casă din pământ. Este de la sine înţeles că blocurile de pământ trebuie ferite de ploaie atât în timpul perioadei de uscare cât şi după aceea. ori BCA-ul. uscarea n-ar trebui făcută în soare. Mai spun unii că în locul paielor ar putea fi introdusă în compoziţie cânepa europeană (Canabis sativa). Nu trebuie însă crezut că zona temperată n-ar fi potrivită pentru această tehnică de construcţii. Presa întreţine din plin acest stigmat al sărăciei şi al inadaptării la societatea capitalistă. Yemen. rezistenţa împotriva apei are numai de câştigat. numai că a devenit teribil de greu de cultivat această plantă trecută mai nou în grupa drogurilor (s-au văzut suficiente cazuri de băbuţe săltate cu mascaţii pentru creşterea acestei plante din care nici un joint demn de acest nume nu s-a realizate din Epoca de piatră şi până ieri). ajungând la niveluri nebănuite de măiestrie în Mexic (unde sunt numite terrones). rezistenţa chirpicilor ar creşte.Nu-mi amintesc să fi văzute în satele româneşti case din chirpici cu etaj. Şi nu pentru că nu s-ar putea construi aşa ceva.. Maroc ş. Cu ceva precauţii. ci la umbră şi curenţi de aer. şi principala lor grijă este s-o acopere cu tencuială din ciment şi praf de piatră. sau pudră de var. De exemplu. şi alege ori cărămizile arse. Urina fermentată produce acelaşi efect. În România există încă un “stigmat al lutului”. Cine face casă cu etaj are automat şi bani. Ce contează că îi reduc durata de viaţă la 20-40% din cât ar putea-o avea cu tencuiala din lut? Important este să alungăm cât mai departe odioasa impresie lăsată de cenuşăreasa arhitecturii.. prezentând doar case de lut în diferite stări de degradare.a. cu crăpături (cauzate de traficul greu din faţa casei!). erodate de fenomenele naturii. nu pentru că te preocupă protejarea mediului ambient şi a sănătăţii familiei tale. ci pentru că cei care aleg acest material o fac din imperative economice. .

A doua invenţie este un derivat tehnologic : cărămida de pământ obţinută prin presare mecanică (compressed earth block). profesor de arhitectura lutului la Universitatea din Kassel. Gernot Minke. În urma uscării rezultatul este cea mai intestinală decoraţiune interioară care mi-a fost dat s-o văd vreodată. Pe unele dintre ele le vom menţiona în cele ce urmează. care trebuie să se umfle. Prezenţa apei serveşte drept element de legătură între argilă. eu am găsit-o pe site-ul Open Source Ecology. Germania. Este vorba despre nişte saci lunguieţi din bumbac umpluţi cu un lut destul de fluid. o tehnologie care a fost atestată arheologic cu dovezi de mii de ani. cunoaşte noutăţi. cu care trebuie să facă priză. . Nu-mi dau seama a cui a fost ideea.Oricât de greu de crezut pare. La capitolul invenţii mai notăm şi funiile de lut ale profesorului Gernot Minke. şi nisip. unele chiar spectaculoase. însă unii spun că se pierde din rezistenţă. şi care nu au nevoie de timpi de uscare. Se câştigă categoric viteză (materialul tradiţional are nevoie de cel puţin două săptămâni de uscare lentă). În linii mari este vorba despre nişte chirpici produşi fără apă. a inventat cărămida cu colţuri rotunjite pentru construirea cupolelor care nu distorsionează sunetul.

Şi eu vreau mult mai bine decât bine. Desigur. nu cred că voi construi ceva deosebit din chirpici. urmat de transportul chirpicilor din locul fabricării la locul asamblării locuinţei. dar se poate mult mai bine. Seismic o casă din chirpici este prea rigidă. zidul rămâne subţire. Sigur. casa nu se comportă ca o baterie capabilă să acumuleze căldura şi să-i dea drumul treptat când e nevoie de ea. Din punctul meu de vedere aici e multă risipă. construite de ţărăşeni manelişti. adică dobitoceniile pe care le vedem în neosatele româneşti. şi de timp şi de energie. nici o elasticitate.În ce mă priveşte. imaginile acestui episod demonstrează că se pot face mici minuni arhitectonice şi din chirpici. doar consider că există abordări categoric mai bune. Termic. abordarea este slabă. Nu am probleme psihologice legate de această tehnică. Poate un coteţ pentru păsări de curte. forma rectangulară a cărămizii uscate la soare te îmbie la căsuţe tip cubuleţ/paralelipiped. Mă supără faptul că este nevoie de un timp de uscare. Materialul nu are nici o mlădiere. Radu Iliescu . poate un adăpost continuat cu un padoc pentru iepuri. cam la fel ca una din beton. este superior cărămizilor tencuite cu ciment. Artistic vorbind.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful