Absolvent: Spătar Roxana Claudia

Sibiu, Noiembrie 2008

CUPRINS pag
1. Date generale…………………………………. 3

1.1 1.2 1.3 1.4

Prezentare generală……………………… 3 Scurt istoric……………………………….. 5 Date geografice…………………………… 7 Populatia………………………………… 9 Centrul istoric…………………………….. 10 Muzee din Sibiu…………………………... 13 Parcuri şi zone de agrement…………….. 15 Cetatea Sibiului……………………………. 19 Parcuri naturale……………………………. 22 Rezervatii naturale………………………… 23 Monumente ale naturii……………………. 25 Ocna Sibiului......................................... 27 Statiunea Paltinis................................... 28 Marginimea Sibiului................................ 29

2. Atractii turistice………………………………. 10

2.1 2.2 2.3 2.4

3. Rezervatii si monumente naturale……...... 22

3.1 3.2 3.3

4. Împrejurimile sibiului................................. 27

4.1 4.2 4.3

5. Pensiunea “Casa Spătar” Sibiu…………….... 31

2

1. Date generale
1.1 PREZENTARE GENERALA

Aşezat în inima ţării, la răscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortăreţe, pe care timpul nu a reuşit niciodată să o distrugă. Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert rămâne faptul că, primele pagini ale cronicii oraşului se leagă de coloniştii saşi, chemaţi aici de regii unguri, care doreau să-şi consolideze stăpânirea asupra Transilvaniei. Când au venit saşii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizaţie pe care le-au sădit într-o zonă eminamente rurală. Înflorirea meşteşugurilor şi a comerţului pe care saşii leau promovat cu stăruinţă a condus la o prosperitate a întregii comunităţi. Dezvoltarea vertiginoasă şi constantă a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantă cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare şi prospere oraşe din această parte a Europei. Cetatea Sibiului sau Hermannstadt-ul cum s-a impus în conştiinţa europenilor a fost, dintotdeauna cel mai important centru al populaţiei germane din Transilvania. Acest lucru a determinat Sibiul să ofere o lecţie de toleranţă şi comuniune interetnică, atât între cele trei culturi majore (română, maghiară şi germană) cât şi la nivelul minorităţilor. Un alt fenomen caracteristic Sibiului, uşor de descifrat în creaţiile culturale şi în monumentele sale, este asimilarea curentelor de idei şi a stilurilor arhitectonice occidentale şi îmbinarea acestora cu elemente ale artei şi arhitecturii de tip bizantin, de factură ortodoxă, datorată permanentelor legături ale Sibiului cu Ţara Românească şi Moldova. Sibiul este, în fapt, cea mai de seamă rezervaţie de arhitectură naţională, nu atât în ceea ce priveşte întinderea cât mai ales în privinţa bogăţiei şi complexitaţii urbanistice precum şi a elementelor arhitecturale păstrate. Fiind situat la graniţa Regatului Ungariei, Sibiul a fost considerat multă vreme oraşul de la marginea Europei. Din această cauză

3

părinte al astronauticii. S. Începând cu secolul al XVIII-lea copiii aristocraţiei pastorale româneşti au început să plece la studii la Viena sau in alte mari centre europene. după Viena. primul paratrăznet. prima bibliotecă (1300). primul spital (1292). aici a fost descoperit elementul chimic telur şi tot aici a activat. de-a lungul istoriei. în perioada habsburgică găseşte Sibiul drept al doilea oraş al Imperiului. Epoca modernă. scena de desfăşurare a nenumărate premiere din spaţiul românesc:prima farmacie (1494). Conrad Haas. aşezarea sa strategică la “porţile Orientului” fiind una dintre cauze. 4 . pentru o vreme.era cel mai fortificat burg al principatului. Sibiul îşi atrage turiştii nu numai prin farmecul său medieval ori prin şarmul irezistibil al vieţii sale culturale ci prin arta gastronomică rafinată care reuneşte întrun misterios creuzet tradiţia milenară daco-romană şi influenţele exercitate de-a lungul veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste meleaguri. În tot acest context de efervescenţă culturală nu e de mirare că unii fii ai Sibiului ajung să lege numele oraşului de momente importante pentru istoria întregii civilizaţii umane. prima librărie (1778). Hahnemann-fondatorul homeopatiei. primul spital de neuropsihiatrie. primul tramvai electric (1904) respectiv cel mai mare muzeu în aer liber (Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale Populare-ASTRA) din sud-estul Europei. Astăzi. un veritabil bastion al creştinismului. a studiat sau a creat o întreagă pleiadă de mari scriitori. De asemenea. Se întorceau nu doar mai educaţi ci şi îmbrăcaţi după ultima modă austriacă impunând astfel un veritabil port tradiţional (care se poate vedea şi astăzi la Răşinari). filosofi. care a inventat racheta în trepte. primul ziar (1852). oameni politici. Pe de altă parte Imperiul îşi trimite aici drept reprezentanţi oameni valoroşi care ocupă diferite posturi administrative şi au o puternică influenţă asupra evoluţiei oraşului. În acest context nu e de mirare că Sibiul a fost. În Sibiu a trăit. prima manufactură (1788). dar şi personalităţi ale culturii europene precum Nicolaus Olahus sau Emil Cioran. Aici s-a născut unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului trecut. artişti.

centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naţiuni. În prima jumatate a sec. mai precis in Neppendorf. prepozitura care şi-a avut sediul la Sibiu. În cadrul luptei de eliberare naţională a românilor. la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul. într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt. Sfârsitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care vor influenţa si evoluţia vieţii economice si sociale din Sibiu. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii. într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor. Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu. Numarul breslelor a crescut treptat. şi tot la Sibiu îşi va avea sediul Comitetul naţional 5 .2 SCURT ISTORIC Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191. mai târziu comite al sasilor. XIX un nou val de colonisti. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formează instituţia numită Universitatea săsească.1. în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle. la bătălia de la Selimbăr (1599) si la asediul la care este supus Sibiul intre 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. marcată de activitatea breslelor. condusă de un jude regal. iar spre 1780 erau atestate 40. aflată în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor. Ne referim aici. în a doua jumătate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas. Menţionat încă sub numele de Hermannsdorf în anul 1321. mai întâi. Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă. la Sibiu este redactat de către Simion Bărnutiu manifestul – proclamaţie către români citit la Blaj. Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea. Treptat prezenţa populaţiei româneşti in oraş este tot mai vie. se asează in Sibiu. Peste mai puţin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory. landlerii. Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea. când papa Celestin al III-lea confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania.

Primul cinematograf se deschide in 1909. La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstraţiile anticomuniste continuate în 22 decembrie. care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste. care declanşează cea mai amplă mişcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Mişcarea memorandistă în condiţiile în care. Din Sibiu activează Partidul Naţional Român din Transilvania. 6 . Sibiul este un oraş vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oraş din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric şi al doilea în care se introduce tramvaiul electric. La inceput de secol XX. economică şi socială de care se bucură Sibiul la inceputul sec. soldate cu 89 morţi si sute de răniţi.permanent român sub preşedenţia episcopului Andrei Şaguna. iar Sibiul devine reşedinta judetului cu acelaşi nume in 1968. Denumirea oraşului se schimbă oficial în Sibiu in 1919. iar strazile primesc denumiri româneşti. În 1945. Sistemul comunist cu mici excepţii nu s-a atins de oraşul vechi. după al doilea război mondial. XX. este frânată de izbucnirea primului razboi mondial. începe deportarea saşilor spre URSS. cronologic dupa Timişoara. În 1863 îşi deschide aici lucrările Dieta Transilvaniei care votează legea privind egala îndreptăţire a naţiunii române si a confesiunilor sale. mulţi dintre ei nu s-au mai întors niciodata.Sibiul a fost al doilea oraş. începând cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului AustroUngar. A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economică şi socială fară precedent în Sibiu. Dezvoltarea urbanistică. 2800 persoane de etnie germană au fost deportati.

Brădeni I şi Brădeni II pe râul Hârtibaciu şi Ighiş.4 km/km2 pe versantul nordic al M. Uceaaval confl. Podrăgelul.1. Iezerul Mic. prin izv. Sadu 45 km.2535m şi Vf. între care important este Cibinul. Jujilea). Hârtibaciu 88km. Reţeaua hidrografică Este formată în principal de râul Olt şi afluenţii săi de pe tronsonul aval confl.masive montane. Densitatea reţelei hidrografice variază între 1. Făgăraş.4 km/km2 şi chiar sub această valoare în Depresiunea Sibiu. fiind amplasate în Munţii Făgăraş (Podragul. Negoiu . Vânătoarea lui Buteanu -2508 m). Râul Olt străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 56 km. De evidienţiat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu. Lacurile naturale sunt de tip glaciar. Avrig) şi Munţii Cindrel (Iezerul Mare. aparţinând Carpaţilor Meridionali (21%) şi podiş (inclusiv dealuri şi depresiuni). respectiv subunităţi ale Pod. Vadu. Doamnei. Dintre lacurile antropice se menţionează cele 15 lacuri instalate în vechile exploatări de sare din zona localitaţii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac de ocnă din ţara . Bâlea.126 m). Târnava Mare 75 km.3 DATE GEOGRAFICE Relieful În cadrul judeţului se întâlnesc două trepte principale de relief . Altitudinile maxime de peste 2500 m aparţin Munţilor Făgăraş (Vf. până la 0. Râurilor Secaş şi Dobra. Târnavelor. Gura Râului pe Cibin. 7 . Cibin 80 km. Altitudinile minime de 28 m sunt specifice Culoarului Depresionar Târnava Mare. La aceasta se adaugă sectorul median al râului Târnava Mare şi o mică suprafaţă din bazinul hidrografic al Sebeşului.

Poplaca. pe pantele munţilor mijlocii (4. Sibiel etc.Clima Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de cca 75% sectorului cu climă continental-moderată (ţinutul cu climă de dealuri) şi în proporţie de cca 25% sectorului cu climă de munte. Nou Săsesc.9 mm.0 o C. anticlinalul Ruşi.5 şi 6. Mediaş. Solurile Fragmentarea puternică a reliefului. dealuri. în partea joasă a judeţului (9. Bazna etc. Pe teritoriul judeţului Sibiu se găsesc cam ¼ din structurile gazifere ale Transilvaniei (de ex. culoare de văi).3 o C la Păltiniş) şi sub 0. In zona sedimentară sunt prezente argilele comune la Dumbrăveni. la care se adaugă condiţiile variate de climă şi vegetaţie au dus la formarea unei game largi de soluri în limitele judeţului.9 o C la Sibiu). coboară sub 5 o C.). Vânturile sunt predominante din NV şi SE şi au o viteză medie anuală care oscilează între 1. Copşa Mica.5 m/s la Păltiniş.0 o C pe culmile munţilor înalţi. Sadu. 8 . Cibin. Hârtibaciu.).8 şi 4. Cantităţile medii anuale ale precipitaţiilor atmosferice totalizează 652. Resurse ale subsolului Gazele naturale (metan). ca şi diversitatea acestuia (munte.4 o C la Boiţa şi 8. Mediile anuale ale temperaturii aerului oscilează în jurul valorii de 9.5 m/s la Sibiu şi 1. Agnita . nisipuri şi pietrişuri în albia minoră şi majoră a râurilor Olt. Roci utile şi materiale de construcţii se întâlnesc în zona montană şi anume calcare cristaline marmoreene (lângă Porumbacu de Sus. Bazna. calcare tectonice pentru var la Cristian. arii depresionare.

a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea în cadrul judeţului a unor rezervaţii naturale. Gura Râului. etajul pădurilor de molid.1. Cibinului. Rezervaţii naturale Prezenţa unor plante şi asociaţii vegetale rare.4 % sunt de alte nationalităţi Catolicii si protestanţii reprezintă 4 % din populatie iar majoritatea populatiei este de religie ortodoxă.2 % sunt maghiari .95 % sunt români .1.dealul Măgura. etajul subalpin şi etajul alpin).Iezerele Cindrel. dintre care amintim complexe . 1. De asemenea se întâlneşte şi vegetaţie azonală (vegetaţie de luncă dezvoltată în lungul Oltului.Vegetaţia Configuraţia reliefului şi diferenţele altitudinale imprimă etajarea clară a vegetaţiei (etajul pădurilor de foioase.6 % sunt germani . lacul şi golul alpin Bâlea. botanice .4 POPULAŢIA Populaţia oraşului Sibiu este de 170000 locuitori (2001/2002) Structura etnică a populaţiei este urmatoarea: . vulcanii noroioşi de la Haşag şi Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului. calcarele fosilifere de la Cisnădioara şi Turnu Roşu. Secaşelor şi Târnavelor). Hârtibaciului. 9 .

acoperită de o boltă susţinută de arcuri largi. care se reazăma pe coloane. 10 . unde se vede şi stema lui Petrus Haller.Casa Haller (Piaţa Mare.1728. cu lucarne specifice. urme ale stilului romanic. PIAŢA MARE sau "Ringul cel mare" era loc de intâlnire si serbări. Printre alte elemente constructive se remarcă stâlpişorul cu blazon care flanchează balustrada scărilor şi cadrul bogat ornamentat al uşii de la intrare. Piaţa Mica si Piaţa Huet.2.1 CENTRUL ISTORIC Centrul istoric al Sibiului este alcătuit din cele trei pieţe celebre ale oraşului. Deasupra contraforturilor de la faţada dinspre Piaţa Mare străjuiesc doi lei din piatră. reconstruit in 1588. . între anii 1726 . în stil baroc. . Prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul de astazi. Această construcţie completează şi modifică turnul ce făcea parte din a doua linie de fortificaţii datând din secolul al XIII-lea. face legătura între Piaţa Mare si Piaţa Mica. care sunt inconjurate de centuri de fortificaţi. Se remarcă stilul sobru al faţadelor şi plafoanelor. 10) a fost construită în 1470 în stil gotic. În interior şi exterior are ornamente în stil baroc. Clădirile ce o inconjoară au înfaţişări multiple. Cele mai reprezentative edificii ale acestei piete sunt: . Atracţii turistice 2.Turnul Sfatului . În secolul al XVI-lea a fost renovată şi atunci apar elemente ale Renaşterii mai ales la portal.Biserica Catolică a fost construită de calugării iezuiţi. Este realizată sub forma unei biserici-sală. Piaţa Mare. cu arcade mari la porţi şi acoperişuri înalte.

epitafuri.Palatul Brukenthal (Piaţa Mare. Pe coridorul de intrare. iar stema oraşului datează de la restaurarea din 1787.Turnul de poartă din secolul al XIV-lea . Portalul de piatra este împodobit cu stema lui Samuel Brukenthal. 11 . executat în 1745. baroce si renascentiste).. cadre de usi. În lapidariul feudal se gaseşte o serie de lucrări in piatră (gotice. statui. reprezentand blazoane. Edificiile importante ale acestei pieţe sunt: . 4) a fost construit între anii 1781-1785 în stilul barocului târziu. Majoritatea clădirilor mai păstrează atmosfera epocii. .Casa breslei aurarilor (Piaţa Mică. Atestată documentar din 1370. plafonul casei cu însemnul breslei din stucatura. De remarcat. 21) este hala veche a orasului. datat 1577. această piaţă câstigă prin varietatea si alternanţa acoperişurilor cu pinioanele gotice şi baroce ce dau ansamblului o notă deosebită. 16) are un frumos portal din piatră executat in 1652 de sculptorul Elias Nicolai. Construcţia este cu parter si etaj cu acoperiş gotic. i s-au făcut in timp diferite transformări.Casa artelor (Piaţa Mică. . 31). La parterul clădirii se află o frescă din 1631. PIAŢA MICĂ sau "Ringul cel mic" construit în sec XIV-XVI este vechiul centru comercial al cetăţii fortificate. Privita din Turnul Sfatului. pe al cărui prag superior în formă de arhitravă este redat un scut ce poartă data de 1582 si monograma proprietarului. încastrat cu peretele stâng se gaseşte un cadru de piatră. care a fost sculptat de Thomas Lapicida în stilul Renaşterii. Odinioară era înconjurată de arcade sub ale căror bolţi breslaşii îşi aveau atelierele şi îşi desfăceau produsele. În anul 1817 sa organizat la acest palat primul muzeu de artă plastică accesibil publicului.Casa Reissner (Piata Mare. Deosebit este portalul de piatră.

sprijinit pe puternice arcuri butante. al XIX-lea. 3) construit în sec al XIII-lea în stil romanic. Deasupra portalului se gaseşte o placă sculptată în 1502 purtând blazonul plebanului de Altana. Placa prezintă elemente specifice Renaşterii. Odată cu renovările din 1542 şi 1862 turnul suferă o serie de transformări. o parte a sacristiei si transeptul. PIAŢA HUET are edificii importante din secolele XVI-XVII. este locul cel mai pitoresc si caracteristic al Sibiului vechi. . este primul pod de acest fel din tara.Turnul scărilor (Piaţa Huet. . sau Podul de fier.Casa parohială . realizat in 1859. Scara actuală a fost construită în sec.Pasajul scărilor.evanghelică este considerată a fi construită pe o veche fundaţie romanică. . XIII-lea.. al XIV-lea şi terminată în 1520. cum i se mai spune. Biserica nu este bogat impodobită. apartine celui de-al treilea cordon de apărare. reprezintă una din intrarile în vechea incintă şi făcea parte din prima centură de apărare.Podul Minciunilor . Cele mai vechi părţi sunt corul. reţin insa atenţia linia zveltă 12 . -Biserica Evanghelică a fost construită pe ruinele unei bazilici romanice la mijlocul sec. Construit in sec. De reţinut portalul de la intrare executat la începutul secolului al XVI-lea în stil gotic. restaurat în ultimul timp.

arheologie. Pădurea Dumbrava Oraşul Sibiu deschide spre vizitare. Se remarcă fresca de pe peretele nordic realizată în 1445 de Iohanness de Rouseman. 2.2 MUZEE DIN SIBIU Muzeul Brukenthal Sibiu. A fost înfiinţat în 1817. nervurile si cheiurile de boltă frumos lucrate. având la bază fostele colecţii Brukenthal. De incontestabilă valoare sunt portalele executate în stilul Renaşterii de vestitul sculptor Elias Nicolai. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. stiinţele naturii. nr 1 Arta plastică. numismatică. Muzeul Civiliza ţiei Tradiţionale ASTRA Sibiu. istorie.a ferestrelor. la care s-au adăugat colecţiile Muzeului Societăţii Carpatine. 13 . la 4 km de orasul Sibiu. Acesta este situat in Padurea Dumbrava. arta decorativă. Orga din 1585 este inlocuită in 1672 cu una bogat decorată in stil baroc. unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Romania şi din sud-estul Europei. Piaţa Mare.

Muzeul de istorie Sibiu.Pempfflinger). Strada Şcoala de înot Nr 4 Expoziţia Arme si trofee de vânătoare a fost deschisă pentru public in 1966 şi reorganizată în 1981 în Casa Spiess de către muzeografii complexului naţional Muzeal Brukenthal. Strada Mitropoliei. Strada Cetăţii Nr. este poate cel mai important ansamblu de arhitectură civilă gotică din Transilvania. nr 2 Complexul de clădiri al Primariei Vechi (numit si Casa Altemberger . Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare Sibiu. 1 Bazele acestui muzeu au fost puse înca din 1849. 14 . Muzeul de Istorie Naturala Sibiu. prin înfiinţarea Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale din Sibiu (Siebenburgischer Verein fur Naturwiessenschaften zu Hermannstadf). compus din opt corpuri de clădire.

fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor. În 1898 a fost construit Pavilionul de muzică folosit pentru fanfara militară care concerta aici în fiecare duminică. 11 . iar în 1904 s-a introdus iluminatul electric.3 PARCURI ŞI ZONE DE AGREMENT PARCUL SUB ARINI Este unul dintre cele mai vechi parcuri din România fiind înfiinţat în 1856. Concomitent au început acţiunile de plantare cu diverse specii de arbori.Muzeul de Etnografie Universal ă Franz Binder Sibiu. În 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).12 Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder este găzduit de o construcţie neogotică. ridicată în 1867 pe locul unei clădiri care i-a avut printre proprietari pe cornitele saşilor Valentin Franck von Franckenstein 2. În 1857-1858 sunt trasate cele două alei principale de-a lungul fostului canal de pe str. În 1927 pe latura sudică a parcului s-a dat în folosinţă stadionul municipal cunoscut la început sub numele de Stadionul de 15 . Piaţa Mică Nr. Şcoala de Înot şi al pârâului Sevis. Din 1881 parcul s-a aflat în grija Societăţii pentru înfrumuseţarea oraşului care a continuat acţiunea de plantare de copaci. În 1883 este construită sera iar prima fântâna arteziană sa realizat în 1894. Inginerul Seifried a fost însărcinat cu elaborarea proiectului şi conducerea lucrărilor. În 1859 este construit digul iar un an mai târziu podul peste pârâul Trinbach.

inaugurat în 1905. Ideea înfiinţării unui parc în urma demolării zidurilor cetăţii de pe această parte datează din 1869 şi se materializează în 1879. Eronimus Radicans – Japonia. Algeria sau din zona Alpilor. dintre care 30 exotice şi 38 autohtone. Asia Mică. Himalaia. brad de Caucaz. Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea. Bustul lui Bariţiu. Dintre acestea amintim Stejarul roşu american. soţia sculptorului Corneliu Medrea.educaţie fizică. George Bariţiu. parcul fiind prima realizare de seamă a acesteia. Parcul găzduieşte 9 busturi ale celor mai importante personalităţi româneşti grupate în jurul Asociaţiei ASTRA: Gheorghe Bariţiu. cea mai impunătoare realizare. Unele sunt originale din Japonia. Pinul negru austriac. Bradul argintiu. Gheorghe Lazăr. Mahonul. Andrei Mureşanu. Ioan Lupaş şi Piaţa Unirii. Timotei Cipariu. ienupăr de Virginia. PARCUL ASTRA Parcul este situat în inima oraşului. Octavian Goga. Intrarea în clădire se face pe poarta 16 . În partea stângă a parcului se afla Policlinica de copii. În 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga. odată cu întemeierea Societăţii pentru înfrumuseţarea oraşului. a fost realizat de Oskar Späthe în 1912 şi adus în parc în 1924. delimitat de străzile Mitropoliei. Următoarea clădire este Palatul Asociaţiunii. În prezent ea găzduieşte Biblioteca Astra. China. America de Nord. adăpostea o sala de conferinţe. biblioteca. cea mai importantă bibliotecă a oraşului. Plopul alb de Himalaia. America Centrală. Badea Cârţan. În prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase. Ioan Slavici şi Emanuil Gojdu. prima sală de teatru românesc şi Muzeul de etnografie şi pictură românească. situat exact în fata intrării în Palatul ASTRA. Andrei Şaguna.

Sporadic apar gorunul. sticletele. jugastrul şi teiul. cruşinul. bufniţa. mierla. care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi două în Grădina Zoologică. frasinul. fiind inaugurat in 2007. În stratul ierbos al pădurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori. Lângă palat este fosta Şcoală normală de fete. 17 . Este traversat de pârâul Trinkbach. la intersectia cu strada Mitropoliei. ulmul. 1 şi 3 datează de la începutul sec. Fosta sală de teatru este actuala sală de lectură şi impresionează prin atmosfera victoriană şi decoraţiile interioare bogate. gaiţa. cinteza. Latura de est a parcului include o serie de clădiri din sec. verigariul. dintre care mai rare sunt: opaiţa. Parcul natural Dumbrava Sibiului Se întinde pe 960 hectare şi este situat la 4 km de centrul oraşului în direcţia sud-vest de-a lungul şoselei care merge spre Răşinari. măceşul. brânduşa. sângerul. Pădurea Dumbrava este un stejăreţ de terasă. păducelul. şoareci. În Pădurea Dumbrava trăiesc căpriori.. presura. Dintre arbuşti cresc aici lemnul câinelui. arici. pe lângă stejar. cireşul pădureţ. iarba albastră. vegetează foarte bine carpenul. cucul. vrăbii. corb şi un număr foarte mare de specii de insecte şi alte nevertebrate terestre. arţarul şi scoruşul. salata iepurelui. XIX. azi Şcoala ajutătoare de hipoacuzici. mistreţi. veveriţe. în care. Corpul B al Bibliotecii ASTRA a fost ridicat in partea de nord a parcului. porumbarul. pupăza. turtureaua. ciocănitoarea mare. vulpi şi următoarele păsări: piţigoiul mare. călinul. lăcrămiţa. pârşi. Clădirile de la nr. În zona lacului cu bărci există un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. salba moale.străjuită de doi atlanţi. XX şi sunt realizate în stil Art Deco.

al XVIII-lea. un cerb carpatin donat de vânătorii din Tălmăcel. piton reticulat. ponei. altul la Grădina Zoologică. mistreţi. căprioare. pume. mistreti. lame. care oferă plimbări de agrement cu barca sau hidrobicicleta. Sunt trei lacuri amenajate. Dupa înfiintare. fazani. În prezent Grădina Zoologică Sibiu are o suprafaţă de 15 ha. crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din România). În 1930 a fost donat primul urs. adăposteşte 135 de animale si păsări din 35 de specii: maimuţe. se găseşte „Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale” si Cimitirul Municipal. batrân de peste 400 de ani. La limita pădurii. jaguar. ursi. tigri. unul în muzeu.Pădurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni încă din sec. porumbei. lupi albi. cerbi carpatini. cerbi lopătari. Grădinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale şi păsări. păuni. bivoli albi. o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui. lupi carpatini. Paralel cu şoseaua se află linia de tramvai care leagă Sibiul de Răşinari. 18 . în partea de sud. Gradina zoologică În 1929 s-a deschis în padurea Dumbrava prima Grădină Zoologică din România de către Întreprinderea de electricitate la iniţiativa inginerului Szekely căruia i-a venit ideea dupa ce a găsit nişte vulpi pe când efectua lucrări de reparaţii la barajul de la Sadu. lei. vulpi. un lup donat de Asociaţia "Şoimii". papagali. un vultur. De menţionat stejarul de la intrarea în gradină. astăzi fiind renumită prin Muzeul Civilizaţiei Populare ASTRA care se află aici. cum ar fi o pisică sălbatică. deschis în 1907.

a 3-a centură de fortificaţii se poate vedea în toata splendoarea ei. Între partea carosabilă şi zid se află o zonă verde cu copaci amenajată în 1791 prima dată între Bastionul Haller şi Turnul Gros.2. la mijloc se află un monument ridicat în 1828 cu ocazia vizitei la Sibiu a împaratului Francisc I. şi este cunoscută sub numele de promenada. Coposu De-a lungul Bld. zidul a fost spart pentru a permite trecerea maşinilor. O placă de marmură specifică că a fost ridicată tot în 1828 iîn onoarea lui Johannes Vecsey. La capătul spre Piaţa Unirii. Aici a fost fosta Poartă a lesurilor. Între monument si stelă s-a ridicat în 1981 o fântână arteziană după proiectul arhitectului Dan Fraticiu. Coposu. Pe acest segment de zid.1366) 19 . ulterior prelungită până la Bastionul Cisnădiei. La intersecţia str. Zidul de pe strada Cetăţii ( 1357. Filarmonicii cu Bld.4 CETATEA SIBIULUI Zidurile cetăţii Zidurile de pe Bld. deschisă în zid în 1554 în timpul epidemiei de ciumă. Coposu. În faţa monumentului se află o stelă cu partea superioara lenticulară decorată cu motive militare. la fel şi lângă Turnul Gros. zidul este străpuns cu o boltă semicirculară pentru a permite trecerea pietonilor.

de la Turnul Scării şi Casa capitulară se află o porţiune de 30 m din zidul de apărare din incinta a II-a. 2. paralel cu acesta care a fost o dublura. când a fost refăcut din caramida si prevăzut înspre interior cu ample arcade care susţin drumul de strajă. a fost 20 . XIII Zidul de apărare de pe strada Centumvirilor Se gaseşte între străzile Odobescu si Tribunei. metereze pentru tir cu arcul fiind lărgite dar si micşorate în înaltime. doar o porţiune de cca 50 m a fost păstrat aşa cum arăta înainte. În Piaţa Huet. Pe vremuri aici se afla Turnul Barbierilor. În dreptul accesului în turnul Dulgherilor. aproape de Poarta Sarii. apare un fel de balcon. face legătura cu strada Constituţiei. A fost restaurat la forma iniţială în 1976. spre interior. În prezent zidul are aspectul avut în a doua jumatate a secolului al XV-lea. Acesta are un parapet din lemn şi acoperiş într-o apă susţinut de stâlpi din lemn. XIX. cele initiale. Paralel cu zidul de pe strada Manejului se văd fragmente dintrun alt zid. Zidul a fost ridicat între 1357-1366. În prezent. Strada Manejului De la bastionul Haller porneşte latura de nord a cetăţii cu zidurile păstrate de-a lungul străzii Manejului până la Biserica Ursuline. Lăcaşurile de tragere ale zidului sunt adaptate archebuzelor. având rol de flancare. Porţiunea de zid de-a lungul străzii Manejului se prezintă ca o suită de bolţi semicirculare care aveau rolul de a susţine galeria de strajă. La capatul spre Ursuline. turnul fiind plasat în exteriorul zidului.Porţiunea zidurilor de fortificaţie dintre turnurile Dulgherilor si Olarilor a scapat de "sistematizarea" din sec. în curtea de la nr. zidul formează două arcade care susţin o galerie de trecere spre curtea cândva numită a călugărilor. ridicat in sec.

În 1771 pe bastion se construieşte şcoala de calarie (manejul). Bastionul este construit din caramida şi umplut cu pământ. BASTIOANELE Bastionul Haller Construit în 1552 la capatul Bld. iar în primul deceniu din secolul XX se ridică edificiul actual al Spitalului de neurologie. Construcţia în formă de pică este iniţiată de generalul austriac Castaldo în timpul primariatului lui Petru Haller. Înalţimea maximă este de 10m în partea mediană. Pe strada Ioan Lupaş. Pentru o mai bună apărare. având zidurile cu o lungime totală de 223 metri şi înăltimea maximă a zidului de 9 metri. arhitect Alessandro Clippa. atât spre Turnul Gros (două) cât si spre str.ridicat între 1357-1366 şi transformat in sec. se gaseşte un zid de apărare construit între 1357 şi 1366 care a aparţinut celei de-a III-a incinte de fortificaţii. XVIII Tronsonul are o lungime de peste 200m. zidurile erau prevăzute la cca 1 metru de limita superioară cu distanţiere. mesteri Peter Nürnberger şi Georg Waahll.Rezervatii si monumente naturale 21 . Se păstrează deschiderile cazematelor pentru tunuri. A fost terminat în 1553. Manejului (trei). realizate din piatra. 3. situat în zona de denivelare între Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus. între bastionul Soldish şi strada Mitropoliei. pentru a împiedica instalarea scarilor de asediu. Coposu. unde s-au amenajat scarile "POSCHEN" care fac legătura între cele două cartiere ale oraşului vechi.

Şaua Bătrâna .Parcul Natural Golul Alpin al Munţilor Făgăraş reprezintă o zonă protejată complexă din punct de vedere geologic şi hidrografic (densitatea reţelei hidrografice fiind cea mai intensă din Carpaţii României).traseu marcat sau DN 1 (E68) Sibiu .Răşinari . în special în zona crestei înalte. Accesul se face din DN 1(E68) Sibiu .Şelimbăr . Adesea pot fi întâlnite capra neagră. ursul. Şerbota Mare (2016 m) înspre vest. gaiţa de munte).043 ha. mistreţul.Turnu Roşu . Piatra Albă (2178 m) în sud. jderul.Poiana Găujoara .Parcul se află la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu.Porumbacu de Sus .2 REZERVATII NATURALE 22 . bandă roşie). este marcată frecvent de avifauna caracteristică întregului masiv (şoim. Vf. având o suprafaţă de 9.3. 3.Fauna prezentă. Vf. vulpea.Avrig .Parcul este situat în arealul comunelor Gura Râului.Păltiniş . parcul adăpostind cele mai pitoreşti lacuri glaciare din masivul Făgăraş. Rozdeşti (1954 m) în nord-est până în Vf. Foltea (1963 m) continuând cu Vf. Iujbiţa (1989 m) în est.Golul Alpin al Munţilor Făgăraş Arealul celor 6989 ha ale parcului se află pe faţa nordică a masivului ocupând o parte din sectorul glaciar central al masivului Făgăraş. marcată distinct de flora pajiştilor alpine şi de cea a vegetaţiei lemnoase.traseu marcat. lupul.Şelimbăr .Cindrel (traseu marcat: triunghi roşu. faună. Parcul Natural . Arealul conferit acestei zone este delimitat de Vf.Vegetaţia reflectă zonalitatea altitudinală a feţei nordice a masivului. limitele parcului se desfăşoară între vârfurile Podragu şi Suru. geomorfologică şi hidrografică cuprinzând culmi netede şi circuri glaciare. Accesul se face din Sibiu DJ 106A .1 PARCURI NATURALE Parcul Natural Cindrel Acesta reprezintă o zonă complexă de floră. Tilişca şi Jina. Răşinari.

Vf. predominantă fiind vegetaţia păşunilor.508 mp şi adâncimea de 11.Rezervaţia Naturală Iezerele Cindrelului Este o rezervaţie mixtă prezentând valori geologicopeisagistice. Vegetaţia este caracteristică climatului alpin. situat la o altitudine de 1999 m. Lacul şi Golul Alpin Bâlea Rezervaţia Naturală Lacul şi Golul Alpin Bâlea însumează o suprafaţă de 180 ha fiind cuprinsă între Vf.Iezere (traseu marcat: triunghi roşu. Lacul are un diametru de 40-50 m cu o adâncime maximă de 33-34 m. de-a lungul timpului fiind cunoscut şi sub numele de "Lacul Lemnelor" sau "Lacul Francisc". suprafaţa fiind de 3 ha.Transfăgărăşan (Poarta Geniştilor. Iezerul Mic este situat la 1946 m altitudine. Forma aproape ovală a lacului măsoară 320 m în lungime şi 189 m lăţime.30 m.7 m.trasee montane marcate. Din punct de vedere faunistic importantă de menţionat este prezenţa caprei negre. Prin prăbuşirea tavanului salinei sa creat un crater care în timp a acumulat apă. iar adâncimea maximă 13. în imediata apropiere a staţiei CFR.Şaua Bătrâna Cindrel . Poarta Întâlnirii) Valea Bâlii . Lacul s-a format pe locul fostei saline Francisc închisă şi abandonată din anul 1775. Iezerul Caprei (2421 m). floristice şi faunistice unitare având o suprafaţă totală de 609. Concentraţia sării în apă este de 318g/l la adâncime. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A . Rezervaţia Naturală Lacul fără Fund Lacul este situat în Parcul Public al oraşului Ocna Sibiului. în timp ce la suprafaţă atinge doar 96g/l. 35 m fiind cel mai mare lac al masivului situat la 2034 m altitudine.Păltiniş .Răşinari . Vânătoarea lui Buteanu (2507 m) şi Muchia amplă Buteanu-Netedu.Lacul Bâlea are o suprafaţă de 46. din Sibiu .Poiana Găujoara .Cârţisoara (DN 7C) . bandă roşie). Rezervaţia cuprinde lacurile glaciare Iezerul Mare. Paltinul (2399 m). stratul de 23 . are o formă aproape dreptunghiulară. Accesul se face dinspre nord.6 ha. Fiind mai puţin sărat. 58 m lăţime şi având o adâncime maximă de 1. măsurând doar 80 m lungime. Cascada Bâlea reprezintă cea mai spectaculoasă cădere de ape din întregul lanţ al Carpaţilor Meridionali.

cocoşul de munte şi căpriorul.comuna Arpaşul de Jos . În cadrul acestei rezervaţii se întâlnesc specii floristice şi faunistice rare. reptile. păduri de răşinoase în amestec de foioase (fag). iar la limita inferioară. Rezervaţia Faunistică Arpăşel Aceasta se află în centrul Sectorului glaciar central al masivului Făgăraş acoperind o suprafaţă de 736 ha. Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de peşti. cerbul. însumând o suprafaţă de 60 ha. motiv principal pentru care lacul a fost declarat rezervaţie naturală. însă tot în acest areal se mai întâlnesc râsul. Dealul Zakel 24 . Prezenţa dominantă a unei specii de graminae cunoscută sub numele de "şuvară" a dat numele generic acestui spaţiu deţinut anterior de saşi. lupul. rocile sedimentare fiind alcătuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante şi animale.trasee marcate. Rezervaţia Naturală Şuvara Saşilor Rezervaţia naturală botanică Şuvara Saşilor acoperă o suprafaţă de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a râului Sadu în apropierea oraşului Tălmaciu.apoi pe Transfăgărăşan . străbătută de Valea Sadului. oase de crocodili şi rechini. O posibilitatea de a ajunge în rezervaţie este de la calea ferată Sibiu . Acesta este fenomenul de heliotermie. Rezervaţia se găseşte în partea sud-estică a localităţii Turnu-Roşu. acestea încălzind mai bine particulele de sare dense din stratul inferior. Rezervaţia faunistică Arpăşel este constituită din păduri de răşinoase. Cu automobilul se poate ajunge din E68 -Şoseaua Sibiu . jderul. Din punct de vedere faunistic capra neagră constituie cea mai numeroasă specie. Calcarele eocene de la Turnu Roşu Monument al naturii ce cuprinde elemente de valoare paleontologică deosebite.Braşov cu staţia Arpaşul de Jos. numeroase elemente minerale.Braşov .la suprafaţă permite pătrunderea razelor de soare.

Canionul de la Mihăileni Canionul este situat în apropierea comunei Mihăileni pe o suprafaţă de 15 ha. acest monument al naturii reprezintă un fenomen geologic şi geomorfologic de interes ştiinţific cu valoare peisagistică şi turistică mai ales prin relieful pseudovulcanic remodelat în timp. Desfăşuraţi pe o suprafaţă de jumătate de km de-a lungul malului stâng al pârâului Calva.Acesta este situat pe Valea de Argint. ocupând o suprafaţă de 11 ha. cunoscut şi sub denumirea de Piatra Broaştei.9 ha şi cuprinde elemente de şisturi cristaline şi numeroase fosile. aici existând peste 400 specii de insecte. Monumentul se întinde pe o suprafaţă de 0. Canionul începe din locul cunoscut sub numele de "Mestecenii lui Drăgan".3 MONUMENTE ALE NATURII Calcarele cretacice de la Cisnadioara Reprezintă un monument al naturii de valoare paleontologică.Rezervaţia Naturală Dealul Zakel s-a format în urma evoluţiei milenare a acţiunii factorilor geomorfologici şi climatologici. Acest habitat găzduieşte o serie de specii de animale. la sud de satul Haşag. 100 m deasupra Văii Şarba. 3. Această rezervaţie reprezintă o varietate prin prezenţa unei flore şi faune caracteristice zonei de stepă euro-siberiană. Aceasta se află în apropierea localităţii Slimnic şi se înalţă cu cca. 25 . la aproximativ un km sud-vest de localitatea Cisnădioara.Prezenţa vulcanilor noroioşi în această zonă explică structura geologică şi existenţa masivului de sare din adânc prezentă pe o mare suprafaţă a Transilvaniei. Vulcanii noroioşi de la Haşag Situat în lunca pârâului Visa. Se întâlnesc numeroase specii de plante din familii diverse.

pereţii laterali ating 20 m înălţime ceea ce-i conferă un aspect spectaculos cu valoare geologică. aflaţi pe malul pârâului Sihoi la nord-vest de comuna Jina."Masa Jidovului" şi "La Grumazi" se găsesc la sud-vest de comuna Jina şi la cca. 26 . La Grumazi şi Pintenii din Coasta Jinei Monumente naturale de valoare geologică şi peisagistică reprezentând stânci care se disting prin formă. 10 km de "Pintenii din Coasta Jinei". dimensiuni şi locul în care sunt situate. Masa Jidovului.

1 OCNA SIBIULUI Staţiunea Ocna Sibiului. cu rezultate deosebite. bolile aparatului locomotor. 27 . Zona se încadrează în climatul temperat continental de deal şi de podiş cu unele nuanţe locale (inversiuni de temperatură iarna. apa de ploaie şi pânza freatică având câştig de cauză în final. este situată la o altitudine de 400 m faţă de nivelul mării în partea nord-vestică a Depresiunii Sibiului. Ocna Sibiului a fost prima dată atestată documentar în anul 1263 deşi zona este locuită încă din vremea dacilor.4. Procesul de transformare a minelor în ochiuri de apă sărată a fost continuu şi inevitabil. Împrejurimile Sibiului 4. reumatismele degenerative cronice. particularităţi climatice care au un rol important în prevenirea şi tratarea unor boli. Proprietaţile curative ale apei sunt mentionate pentru prima dată în anul 1598 când ambasadorul Împăratului Rudolf al II-lea a descoperit efectul terapeutic al lacurilor. În timp. sub influenţa factorilor climaterici. În anul 1820. în ciuda eforturilor susţinute ale minerilor. preartrozele şi artrozele. dovedind astfel. Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce însumează o suprafaţa hidrologică de 35. La Ocna Sibiului se tratează. prăbuşirea pereţilor devenea un fapt iminent. puterea vindecătoare a apei datorită diferitelor elemente terapeutice existente. spondilozele. când în drum spre Constantinopol poposeşte aici pentru a face băi. la 15 km de orasul Sibiu. salinele transformându-se în lacurile de astăzi. Minele au fost abandonate rând pe rând. calm atmosferic. insolaţie puternică). precum şi diferite afecţiuni ginecologice. medicul Pataky Samuel. face o analiză a apei din punct de vedere chimic. principala atractie a statiunii. în mod ştiinţific.700 metri pătraţi şi un volum de 265. Cele mai importante lacuri sunt: „Lacul fara fund". denumită şi litoralul Ardealului. declarat monument al naturii.700 metri cubi.

Ploile sunt frecvente. la 32 km SV de Sibiu. dar de scurtă durată. cu aerul ozonat. Fie că stai o zi sau o vacanţă intreagă. a sechelelor pulmonare. Temperatura medie anuală este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C. Odată ajuns la Păltiniş.6 grade C).SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România. Poţi să schiezi. în mijlocul unei păduri de conifere. recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor. iar stratul 28 .(310 g/l salinitate).cu cel mai puternic fenomen de heliotermie. surmenaj. a bolii Basedow. să urci crestele împădurite din apropiere pe trasee accesibile sau doar să admiri panorama care ţi se deschide în faţă. Climatul montan. În prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refăcut în întregime. Poţi să vizitezi Schitul şi Casa memorială Constantin Noica. Staţiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor . de care este legată printr-o şosea modernizată. iar a lunii ianuarie de . „Lacul Ocna pustie" care are 160 m adâncime fiind cel mai adânc lac antroposalin din România şi „Lacul Brâncoveanu ”. Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară. în urma unui proces intens de restaurare ce a urmat îndeaproape linia arhitectonică originală a arhitecţilor vienezi (doar pavilionul central a fost demolat din cauza stării avansate de degradare în care ajunsese nemaiputând fi astfel restaurat) 4. lacul cu cea mai mare salinitate din statiune. te vei simţi bine iar Păltinişul îţi va rămane mult timp în inimă. hipertiroidie benignă. un lucru este sigur: te vei bucura.2 STAŢIUNEA PĂLTINIŞ Păltinişul este o opţiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarnă sau plimbărilor prin rezervaţia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Staţiunea este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali). nu ai cum să te plictiseşti.

Condiţiile de schi sunt excelente începând din decembrie şi până în aprilie. creşterea animalelor şi meşteşuguri tradiţionale. o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica. Vale. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari. Lăcaşul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan şi are hramul 'Schimbarea la Faţă a Domnului' şi beneficiază de o catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Din nucleul iniţial de vile staţiunea conservă Casa turiştilor (1894). Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul. Deşi progresiv 29 . Sadu. situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească şi în proximitatea Sibiului. limitată la sud de valea Sadului şi la nord de valea râului Sălişte. Sibiel. Pârtiile din staţiune sunt accesibile pentru toti împătimiţii sporturilor de iarnă. cu pondere deosebită pe oierit. Galeş. Fântânele. Sala Monaco (1898) şi încă o vilă. Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. au oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii. Tălmăcel. Sălişte.de zapadă este prezent 120 zile pe an. Rod. Poplaca. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniş este inversiunea temperaturii. Localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă. Răşinari.3 MĂRGINIMEA SIBIULUI Mărginimea Sibiului este o zona etnografică unică în România situată la vest de Sibiu. toate declarate monumente istorice. Râu Sadului. 4. Poiana Sibiului şi Jina. Cea mai mare parte a satelor din zonă au păstrat puternice tradiţii spirituale şi etno-folclorice. ce cuprinde 18 localitati: Boiţa. Gura Râului. Orlat. puternic centru meşteşugăresc şi comercial. Pozitia geopolitica a zonei. Casa medicilor (1895). bazată pe agricultură. Tălmaciu. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Paraschiva datată 1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă. Tilişca.

păstrarea intactă a tradiţiilor şi obiceiurilor. ospitalitatea sătenilor măresc atractivitatea pentru aceste locuri. ce cuprinde obiecte şi cărţi vechi de cult). cu o impresionantă colecţie de costume populare şi Muzeul Parohiei Ortodoxe din Saliste. Cu timpul. Încă din cele mai vechi timpuri. Costumele de sărbătoare de o eleganţă rară. muzee (Muzeul Sibiel. atmosfera în Mărginimea Sibiului a rămas neschimbată.construcţiile moderne le-au înlocuit pe cele vechi tradiţionale. aceste populaţii de oieri au fost şi sunt maeştri în prelucrarea lânii şi a pieilor. obiecte gospodăreşti şi meşteşugăreşti. Muzeul din Galeş. Muzeul Sătesc Răşinari. case memoriale şi construcţii tradiţionale ţărăneşti. ce cuprinde piese uzuale din ceramică. 5. Atmosfera tipic ţărănească. mobilier pictat. unde există cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din Europa. aici dezvoltându-se numeroase pensiuni ce vă pot oferi condiţiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat. brodate în negru şi alb sunt purtate cu mândrie de sărbători iar meşteşugurile moştenite din moşi stramoşi sunt practicate cu succeş şi azi. Pe aceste meleaguri aveţi posibilitatea să găsiţi biserici vechi. Pensiunea “Casa Spătar” Sibiu 30 . Mărginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural românesc.

în cartierul Lazaret. .cameră single 90 RON .Situată imediat după Podul Gării.baie proprie.pensiunea Casa Spătar dispune de 10 locuri de cazare si parcare interioara. Tarife: .Tv in cameră.cameră dublă 120 RON 31 .foarte aproape de centrul cultural si de gara centrala.5 camere. Pensiunea pune la dispoziţie: . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful