14

PAPACOSTEA'(X)GA
nele romane$ti - institutori pliHiti -din fondurile elene, nurniti
direct de ditre mitropolitul eparhiei.
Romanii cari puteau explica bine-
voitoarea purtare a mitropolituJui, primira cu multumire
aceste semne de manifestare de dragoste. In cat, la venirea
mea in comuna, erau patru subventionate de
propaganda greaca : ·
a) 0 mixta de copii mici, cu o institutoare.
b) 0 primara de baeti, cu trei institutori.
c) 0 primara de fete, cu o institutoare.
d) 0 secundara cu 3 clase, avand doi profesori, ·
titrati deJa Atena. 1
Aceste erau de data recenta se fnfiint!lsera cu
doua .scopuri; primul, pentru a savar$i intr'un timp cat rnai
scurt elenizarea ; al doilea, spre a servi ca
bariera eventualelor incercari ale curentului de
a Romanilor, curent ce ameninta . sa: porneasca. Populatia
acestor $COale · era de 200 de sufiete.
Starea sufleteasca a Moloviftenilor Ia 1880. au
, un caracter tenace irichis. Oameni eminamente practici,
negustori iscusiti, ei erau In cultura. Dedati .
ocupatiunii lor :;;i traiau sub raportul su-
fletesc · in ideile vremurilor cand prin ·se citea doar
psaltirea. Nu putusera prinde nimic din cele ce se petreceau
in jurul lor prin tarile unde umblasera. Inca nu deosibeau
. notiunea cuv:antului de . aceea de nationalitate. Reli-
intr'atat, ca vedeau in persoana mitropolitului un sfant,
in vorba lui o porfmca a lui Dumnezeu. De altfel, precum
am arjltat, mitropolitii nu dispuneau numai de presiigiul
moral pentru a se impune. Privilegii, acordate Bisericii din
timpuri imemoriale, puneau in mainile lor sanctiunea puterii
civile. Apoi mitropolitul . era unicul aparator .al
din eparhia sa fata de autoritatile cari mai tot-
deauna, .in desbinarile · ce se produceau printre se'
refereau la mitropolit. Pe de alta parte noi, romanii natio-
nu aveam niciun aparator. "Autoritatile" noastre r,co-
lare, pe atunci erau prea obscure, pentru ca sa .fie ascultat

\

•\'o."'"'•
,:
1:'
IN ZILELE
1.
cuvantul lor; religios nu aveam, iar consulatul roman
dela Bitolia inca nu se infiintase.
Pe langa acestea, era inca ceva care nu trebuie trecut
cu vederea. r10astra a avut un caracter cu totul
deosebit de de acest fel din alte parti.
noastra din Macedonia nu provenea din popor, in
propriu al cuvantului. Poporul nu era nemultumit atat de
mult de clerul grec, incat sa caute a se desface de · el; iar
in ce cultura, ea, era intr'o stare relativ mul-
tumitoare, nu era acea cultura care duce suftetul la o jude-
cata dreapta nepartinitoare.
in cat noi, cei cativa tineri din Romania, dela
$coala Sf. Apostoli din (a lui Averchie Ieromo-
nahul I. C. Maxim), pentru a lumina poporul din Macedonia,
cu toate ca eram armani, in comunele unde
. mergeam eram considerati ca reprezentand interese straine.
Poporul, neputandu-:;;i intelege interesele vitale de neam $i
de rassa, credea cii noi trebue sa avem avantagii personale,
mari, pentru intoarcerea lui la idei noi! Nu intra in mintea
negustorului ideea ca noi venim sa ne expunem
viata r neaceea, pentru orice pas ce dan$ii
trebuia sa-l faca in interesul pentru cea mai mica
osteneala ce le-o ceream, imi pretindeau plata despagubiri !
Cam. aces tea erau imprejurarile in care rna duceam sa
i'ncep apostolatul, in August 1880, in comuna .
Grecii dispuneau de multe mijloace, spirituale, morale
';i materiale, noi nu aveam decat o inima romaneasca o
modesta subventie de institutor (120 lei lunar), servita de
statui roman. Ei aveau toate drepturile o lunga traditie
de elenism, noi nu aveam decat sfanta dreptate calvarul
inceputurilor. ·
,Profesor, cu contract, al familiei Velciu". Pe la
lunii August 1880 eram in Bitolia, (mare centru romanesc
de cultura greaca) cercetam printre comercianti.i molo-
vi$teni stabiliti aci, daca ducandu-ma in comuna lor .
putea spera sa am· un succes oarecare. Unul dintre
pe care il mai de mult, m'a pus in curent cu
situatia adevarata din cu cele intamplatc d
24
PAPACOSTEA GOGA
in curand): Apostol Margarit, A. Bagav, C. Cairetti (cuntilretul
dela opera romana din Bucure:;;ti), R::tdu Corvin, Preotul din
Bra:;;ov Glodariu, fostul profesor deJa girnnazi ul grec din Xanthe
I. Gheorghiade Murnu (tatal poetului), N. Popilian, D. Abeleanu
9i altii. Dar nu numai noi avuram acces, ci ne lua in
9i copii. Ta:;;cu (din Cru9ova), medicul psichiatru de
mai tarziu 7i Hristu Otto (din devenit apoi chimist Ia
Bucure:;;ti, ca primi elevi ai liceului din Bitolia au fost
primiti :;;i in_<j rijiti de calda ospitalitate a Anastasiei Tonu.
Contactul frunta:;;ilor romani cu aceasta familie avu
ca pdm efect ca fiica lor Theophania, crescuta :;;i educata
in :;;coale grece9ti pentru a fi profesoa:ra gteaca in Bitolia,
odata trecuta la romanism, a fost imcdiat intrebuintata in
propagarida noastra :;;i trimeasa Ia CrU$OVa sa deschida
de fete de acolo, impreuna cu d-ra Y. Petrescu,
romanca din tara, absolventa a Azilului Elena Doamn::t din
Bucure9ti. Astfel, cu o mica modificaeo de nume, Flora
Tonu (in Joe de Theophania, care aducca prea mult aminte
limba adversarilor no:;;tri) viitoarea mea sotie a participat ln ·
inceputurile :;;coalei romane9ti de fete, din frumosul cuib de
vult.uri, care este Cru$ova.
La Crw;;ova, in casele amicului meu Storie Cionescu,
fundatorul primei $COale romine din acest contru romanesc,
a tebuit sa fac logodna (Aprilie 1881), (drd preot, o logodna
civiia, neobi9nuita Ia Romanii din Macedonia, in· fata doar
a no tab iii lor comunei.
Preotii diri Bilolia ne refuzascra oflciile lor; chiar cei
doi prietcni, Pret>tul C:ornetti 9i Pr. Sotir, localni ci ai Cru9ovci,
dupa ce ne asiguraserii ca vor oficia, nu lipsit amiJii de Ia
soleninitate. pentru celel)rarea casatoriei (20 Iulie 1881)-
acolo act pur religios, -am fost nevoiti sa mergem departe, in
alt vilaet, Ia unde fnca nu eram «compromi$i», ca
Romani 9i unde in orice caz se exercita puternic infiuenta
tatalui meu, Celnicul - preot · Costa Goga (Papa-Costa) om
cu trecere Ia Greci <;;i Turci, cu rosturi mai largi prin partile
Veriei Salonieului.
0 mutare nea,teptata.Pe cand Ia sf<ir$itul verii (1881) rna pre-
sa r eiau cu puteri indoite firul pc car e o
'
!:'\ ZILELE

fncepusem cu atatea necazuri i'n am fost r11ulaL de
A. lVIargarit Ia impreuna cu sotia mea. Acest act.
de administrat.ie, privit biurocratic nu are 11imic rau 9i excep-
tional. Insi1 fiind date fmprejurarile ce rascolisem in
trebue considerat ca o mare gre9eala. Era timpul cand i'n
vi$te se simtea cea mai mare nevoe de continuitate in actiunea
urzita prin atatea dificultati. Pentru cine a cunoscut p
Apostol Margarit i'n faza de "inspector", lucrul nu est
de mirat.
In tinerete se ocupase cu negotul de covoar
pe cari $i le procura de la femeile din \ ' laho-Clisura 9i Avdeln,
:;;i le dcsfacea prin Bitolia, Salonic, etc. l'vl ai tarziu, cand
\rhimandritul A verchie ad una copii pentru 9coala Sf. Apostoli
din Bucure:;;ti, el sc facu institutor roman, 9i este fundatorul
$COalei roman.e din Clisura, la 1868, irnpreuna cu Tuliu Tacit,
fost elev la Sf. Apostoli.
Fiind om agt>r .Ia minte ;;i activ, cu concursul catol'va
prieteni din (d-nii Caragiani, Papiniu etc.) el caputa din
Bucure.;;ti depline puteri pentru a organiza :;;i administm
:;;coalele romane9ti din Turcia, pe care le intretinea Romania.
Timp de 4-5 ani l\Iargarit a desfa9urat o activitatc Yi£•,
inteligenta 9i de mare folos pentru cauza romana. Simt,indu-
se insa tot mai mutt stapan pe situatie in l'daceclonia, flind
pururi necontrolat, prinzand ;;i radacini adanci in lumra
politica din Romania, simpatizat de insu$i Regele Carol, el
clescopcri i'n caractorul sau trasaturi care, pentru moravut' ih•
caste :;;i austere din facura rau cauzei noastr".
Devenind "inspector", el i9i schirnba apostolatul ani-
lor dintai, intr'o autocratie plina de · arbitrar ;;i capl'kii,
c.are fncetul cu incetul darama ce se cladise prin straduin(a
alator barbati devotati unei cauze sfinte. lui C' l'\Ul ,
din ce in ce mai arbitrare :;;i porneau tot mai mult din
deratiuni maruntc $l personale. 0 astfel de masura a fost'
creel, mutarea mea Ia din Molovi9tc
*
apart inc v ilaietului Salonic 9i atarna dirl'l'l
de Caimacamia de Vcria. Este un ora9el de dealuri, $i cu np1•
rcpezi, Il?ai mare ca -;\Jolovi$te ; a9ezat in mijlocul unor pozi ( i till i
28
PAPACOSTEA GOOA
decat acela ca sa facii pe Romanii cle acolo sa nu-$i uitc
limba materna.
Dupa acestea, sotia mea insistL'l sil fim confruntati cu
aceia cari ne amenintau cu moartea in fi ecare zi, pentru
motive de ordin politic.
$i a citat pe vreo 10 grcco-mani, c.lintre cei mai trufa$i.
In cateva momente toti cei desemnati au fost de fata, $i
anclteta a inceput public, fiind pl'ezcnti toti cleodatii. Comisia
a procedat scurt $i aspru, -ariHandu-le greco-manifor ca
sunt pe deplin lamuriti. $i dadura cuvitntul sotiei mele care,
• i'n albaneze$te $i a poi in le-a ' vorbi t astfel:
,Statui Otoman nu va avea niciodata sa sufere din cauza
noastra. Noi nu urmarim idealuri politice in Turcia, insa
nu vrem sa fim desnationalizati de un popor, care este
de moarte al Tmperiului. D-lor de aici, pc langa ca ;;i-au uitat
propria limba, vorbesc acum de elevtherie, de libertate pentru
Grecii de aici. Ei vor, cu alte cuvintc, ni ci mai mult ni ci mai
put in decat ca Grecia sa stapaneasca ace.ste tinuturi."
Foarte sumar, comisia inchee orice discutie, anuntand pe
toata lumea $i pe · toti , barbatii ora;;ului, sa fie clupa amiazii
in piata, de uncle autoritatile trebuiau sii-$i ia drumul inapoi
spre Veria.
La ora indicata ne-am dus in piata, uncle erau adunati ·
toti frunta;;ii. Comisia dupa amiaza, plecand spre Veria,
au trecut di.Iari prin piata ;;i au spus frunta;;ilor, scurt,
C<Ueva cuvinte,
,:Nimeni pu se va, atinge de ace;;ti. oameni - $i ne
aratara pe noi -, cari nu lucreaza contra sigurant.ei statuiui
otoman, cum faceti voi. ·De vom auzi a;;a ceva, va aducem
legati in inchisorile Salonicului, iar d-lor le vom trimete doi
suvarii, cari sa-i insoteasca oriunde vor avea nevoe sa
mearga."
Aceste autoritare cuvinte au prod us o adevarata conster- '
nare; dupa cateYa zile, ducandu-ne la Yeria mi s'au ;;i dat cei
-doi pazitori fagaduiti, cari ne insoteau de atunci in toate dru-
murile, mai cu seama cand ie$eam din Aceste fapte au
schimbat atitudinca darza a du;;manilor no;;tri; mul1i s'au
.· iar unii ne-au poftit chiar in v.izita, acasa la
Insil baza era,ori curn, ;;ubrcdil; nu putearn conta pc mnsn
· IN ZILELE REDE$TEPTA.RIJ
:w
poporului! Actiunea avea ceva superficial ... pe cand lcgil-
turile elenismului erau prea puterni ce ;;i de lunga durattL
In aserneriea imprejurari am terminat anul $COiar in
Aprilie c., cu un numar de 35-40 de elevi, ;;i cu dreptul de '"
functiona anul viitor intr'nna din §Oolite comunale.
Cum insa o parte dintre Romanii acestui ora$, nu stau
intrerupt aici, ci cum vine vara se ridica in munti, urma d1 in
cursul acestei veri (1882) sE'l-i insotim ;;i noi la· "Cdlioele lui
Badralexi", ceea ce m'am ;;i pregatit sa fac, inca din luna
Aprilie. Acolo insa, aveam de a face ;;i cu alta populatie: aceea
care se muta cu oile, $i se aduna, venind din diferite centre
statornicite, ca Niagu;;te, Veria, yodel);;t _;;i. din apro-
pjerea marii, dela Caterina (langa muntele Olimp) etc. Aceasta
populatie, spro 'deosebire de aceea cornplet a§ezatd, a Nia-
gu;;tei, era pur rorrianeasca, vorbe$te limba romana, ;;i a
i'mbrati;;a't cauza noastra fara nici o greutate, eland culturii
un i'nsemnat contii'lgent de ·oameni., mai ales into-
lectuali luptatori nationali.
-A1ci, fara alte preocupari decat acelea didact.i ce, an1
instruit pe copiii acelei parti dintre Romani, cari i:;;i petrcc
viata intr'o neintrerupta leganare intre munti ;;i vai.
Toamna i'nsa, cand ne gandeam sa revenim in Niagu$L,
pentru a relncepc actiunea .]ntrerupta in Aprilie, un nou
ordin, tot a;;a de neinteles, ma trimite inapoi in vilaetul
Bitolia, la Molovi$te. · Se pare ca aici, suplinit un an de un
institutor, Cuza, de origine bulgar, lnsa romanizat, lucruril
sc incurcasera.
Lipsit de tactul necesar, terenul ii -fugea sub pi ciom\,,
fnlocui torului meu; caci la intoarcerea in Molovi;;te am gasH
lucrurile in starea dela fnceput. Cu deosebirea ca acei cal'i
facusera caz de romanism, indurasera oarecari sufcrintc
bateau acum in relragere.
:;-;coab romaneasca din Niagu;;te s'a inchis, $i inchistl
a rarnas pana astazi, iar noi am plecat la Molovi;;te.
Din nou in In toamna anului 1882, rcveniti In Molo-
calca111 acum pe carari mai bataturite. Reiau vizitolc pc
Ia vechii mci pri cteni ;;i sustinatori inchiriez imccliat dou:l
locc:tlul'i: unttl pcntru de fete, altul penlt•u <.:Ca de bucti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful