TEMA PROIECTULUI DESEURI RADIOACTIVE

Cuprins

Capitolul I “Generalitati” 1. Sursele de deseuri radioactive....................................................................3 2.1 Tipuri de deseuri.........................................................................................5 2.2 Deseuri cu reactivitate mica si intermediara..............................................7 2.3 Deseuri cu reactivitate ridicata...................................................................7 3. Administrarea si tratarea deseurilor radioactive.......................................10 4. Riscurile contaminarii radioactive...........................................................12 Capitolul II “Centrale nucleare” 1. Centralele nucleare si efectele sale.........................................................16 2.1 Cum functioneaza o centrala nucleara....................................................19 2.2 Principiul de functionare.........................................................................20 3. Securitatea centralelor nuclearoelectrice..................................................22 Capitolul III “Deseuri radioactive in Romania” 1. Romania, groapa de deseuri radioactive a Europei? ...............................24 2. Depozite de deseuri radioactive in Romania-mit.U.E. ............................25 3. Exploziile nucleare din Fukushima, Japonia............................................26 Bibliografie...................................................................................................27

2

ARGUMENT

Radioactivitatea a fost descoperita în 1896 de Henri Becquerel, pe cand studia luminescenta unor saruri ale uraniului. În 1898, sotii Marie si Pierre Curie au descoperitpoloniul si radiul, doua elemente cu radioactivitate mult mai puternica decat a uraniului. Legile generale ale radioactivitatii au fost elaborate de catre Ernest Rutherford si Frederick Soddy în 1903. Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de sotii Irène si Frédéric Joliot-Curie în 1934. Aceasta teorie a fost folosita si fructificata in viitor lasand in urma, pe langa toate facilitatile si avantajele sale, o parte mai putin placuta numita deseuri radioactive.

3

Sursele antropice (artificiale) de poluare radioactiva pot fi. avioane cu încarcatura nucleara.Cap.1 Generalitati 1. Exista numeroase surse de poluare radioactiva cu importanta secundara datorita activitati lor mici. Surse de deseuri radioactive Deseurile nucleare pot fi rezultatul fiecarei trepte a ciclului de prelucrare a combustibilului nuclear.instalatiile de control defectoscopic (cu raze X sau izotopi radioactivi) din industria constructoare de masini.tratarea sau depozitarea incorecta a deseurilor radioactive. nucleare. constructii civile etc. dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase. la vapoare. 4 .experiente militare nucleare. implicit si surse de producere a deseurilor radioactive si invers.accidente sau avarii la instalatiile nuclearoelectrice. necesare studiului structurii materiei si pentru producerea de izotopi artificiali. astfel ca se pot enumera ca surse de iradiere radioactiva urmatoarele: zonele de extractie si preparare de minereuri de uraniu. din centralele nuclearo-electrice. sau de thorium. depozitarea necorespunzatoare a materialelor rezultate radioactive.instalatiile de producere si accelerare de particule. submarine.

situat pe amplasamentul Baita-Bihor. spitale. împreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN. învatamant etc. 5 . Titularii de autorizatie pentru utilizarea radioizotopilor. Reactorul de cercetare tip VVR-S(R) . în aplicatii nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie. împreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN.3321 unitati nucleare în economie si viata sociala (industrie. SIGMA si STDR). Depozitul national de deseuri radioactive (DNDR).) care utilizeaza: circa 6000 de aparate generatoare de raze X. DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda. medicina. producatorii de combustibil nuclear uzat. controlul proceselor tehnologice etc. s.). Dintre acestea se pot mentiona urmatoarele: Reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1. cercetare.) Surse cu importanta mare în Romania datorita iradierii ridicate pe care o pot produce sunt instalatiile nucleare. CPR. santiere.a. situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni-Arges.Dintre acestea. STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" MagureleBucuresti. Filiala "Feldioara" de fabricatie a pulberii sintetizabile de dioxid de uraniu de calitate nucleara. situata pe amplasamentul RAAN-SCN de la MioveniArges. la nivel mondial. sub forma de surse închise si/sau deschise de radiatii nucleare. detinatorii de combustibil uzat si / sau deseuri radioactive. Reactorul de încercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW împreuna cu instalatiile nucleare asociate (LEPI. circa 510 instalatii cu surse γ de iridium sau cobalt pentru controlul nedistructiv industrial (activitatea totala 20 000 Ci). DICA.2 MWt. Filiala "FCN". trebuie mentionate: . aparare. circa 300 000 surse radioactive diferite (cu activitate mica între 2 µCi si cAteva sute de mCi) utilizate în diferite procese industriale (masurat grosimi sau nivele în rezervoare. împreuna cu instalatiile nucleare conexe (DCNU. Reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2. DICA. DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda. cercetare.

Principalele caracteristici radiologice ale acestor deseuri sunt. Reactorul de încercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: circa. 2. a deseurilor radioactive este împartit în trei tipuri principale. Aceste trei niveluri principale sunt deseuri slab(LLW).Cantitatile de deseuri radioactive estimate a fi produse prin operarea acestor instalatii nucleare pe durata de viata proiectata sunt: la reactorul energetic tip CANDU 6(R) . de deseuri tip LILW-SL. radioactivitatea deosebit de scazuta. 2100 m3 de LILW. Reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2 MWt: circa. Aplicatiile radioizotopilor în industrie. cu mult peste valorile caracteristice productiei de deseuri generate prin operarea si respectiv dezafectarea instalatiilor nucleare. 300 m3 de LILW majoritar SL si o mica parte LL.depozitarea deasupra solului sau îngroparea putin adanci pentru deseuri slab si depozitare adancime depozit pentru deseuri la nivel înalt si transuraniene. aceste deseuri ridica în prezent probleme ecologice deosebite. exista o solutie de eliminare specifice . si ceea ce contin ele fizic. potentialul lor de generare de caldura. clasificate în functie de activitatea lor. Cantitati importante de deseuri industriale. Turnu Magurele). medicina. cercetare: circa. precum si slamurile rezultate în industria extractiva. 3750 tone de HLW (SFuDD) si circa. si a deseurilor la nivel înalt (HLW). Pentru fiecare dintre aceste tipuri de deseuri. 6 . 1 tona de HLW (SFuDD) si circa. 0. în limitele fondului natural de radiatii din zona de extractie sau prelucrare si durata de viata deosebit de lunga. O cantitate importanta de deseuri radioactive. deseuri transuraniene (TRU). Bacau. cum sunt cenusa de la termocentrala (Mintia) si cenusa produsa în instalatiile de producere a îngrasamintelor chimice pe baza de fosfati (Navodari. majoritar SL si o parte mica LL.5 tone de HLW (SFuDD) si circa. 15 m3/(milion locuitori). 300 m3 de LILW majoritar SL si o mica parte LL. Tipuri de deseuri In Statele Unite. Concentratia de material radioactiv în aceste deseuri este redusa. este generata prin operarea instalatiilor nucleare industriale de extractie si prelucrare a minereurilor de uraniu.circa. dar datorita volumelor mari acumulate si care sunt în continua crestere. astfel încAt ele nu sunt considerate deseuri radioactive. contin cantitati mici de materiale radioactive existente în natura (NORM).

In afara de caracterul radioactiv. Motivul pentru acest sistem de clasificare diferita este faptul ca în SUA este deseurile clasificate pe baza de unde vine. • 7 . tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat. cum ar fi: Volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri.În majoritatea celorlalte tari. materialele radioactive se dezintegreaza. nivel intermediar de deseuri. si a deseurilor la nivel înalt. • Manipularea materialelor radioactive. deseurile sunt clasificate în functie de ceea ce efectele deseurilor ar putea fi. in acest moment exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in siguranta. transport si depozitare definitiva. În ambele clasificari. caracterizate si inregistrate in baze de date. proiectarea containerelor. deseurile radioactive sunt colectate. deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le deosebesc de celelalte tipuri de deseuri. proiectarea si administrarea depozitelor de deseuri radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte. în majoritatea celorlalte tari. deseuri slab reprezinta aproximativ 90% din toate deseurile radioactive. pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv. Imediat ce sunt generate. • Deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de siguranta in tratamentul deseurilor. deseurile nucleare sunt calificate drept deseuri nivel scazut. Spre deosebire de substantele chimice toxice.

În prezent anumite deseuri cu activitate scazuta sunt lichidate (stocate permanent) prin ardere în subteran la adancime mica. O data solidificate.1 Deseurile cu reactivitate mica si intermediara: Deoarece nici deseurile cu activitate mica. NIREX studiaza si posibilitatea stocarii permanente a deseurilor cu activitate intermediara sub platforma continentala. fie în gauri forate de o platforma de foraj marin. facand acest lucru mai devreme decat mai tarziu. probabilitatea de aparitie a unui risc suplimentar pentru populatie este mica si astfel va conduce la o descestere a riscului. nici cele cu activitate intermediara nu genereaza cantitati importante de caldura nu rezulta nici un avantaj tehnic din stocarea lor temporara pe perioade lungi de timp.2 Deseuri cu reactivitate ridicata Deseurile cu activitate ridicata produse la reprocesarea combustibilului uzat contin peste 95% din activitatea intregului ciclu al combustibilului nuclear. Din aceste motive. Întrucat aceste deseuri urmeaza sa fie stocate candva definitiv. care în primul rand sa duca la îndeplinire aceasta sarcina. Stocarea temporara prelungita înseamna doze de radiatie pentru personal si cheltuieli de exploatare care. Pentru a asigura o comparatie directa între diferite locatii. pot fi evitate printr-o stocare perpetua timpurie. În principiu îngroparea deseurilor la adancime se poate face într-o mina parasita sau într-o cavitate subterana special construita.2. în momentul de fata. deoarece argila are o capacitate mare de absorbtie a radionuclizilor. guvernul Marii Britanii are în vedere. Aceasta necesitate a fost recunoscuta acum catva timp si în anul 1982 a fost înfiintat Departamentul Deseurilor Radioactive din Industria Nucleara (Nuclear Industry Radioactive Waste Executive NIREX). iar vitezele de penetrare a apelor subterane prin argila sunt foarte mici. racire 8 . fie printr-un tunel cu intrarea de pe pamant. la 600km de cel mai apropiat tarm. Înainte de a se hotara un nou loc de lichidare a deseurilor vor avea loc discutii publice. NIREX trebuie sa execute investigatii geologice în diverse locatii pentru fiecare tip de stocare. 2. deseurile trebuie depozitate timp de secole. NIREX a stabilit ca fiind necesare doua tipuri de terenuri pentru stocarea permanenta (sau lichidare): unul de adancime mica pentru a primi deseurile cu activitati scazute si altul de adancime mare pentru deseuri cu activitate intermediara. deseurile cu activitate scazuta care mai ramaneau si o parte din cele cu activitate intermediara erau scufundate în mare într-un loc din nord-estul Atlanticului. ca deseurile cu activitate medie si intermediara sa fie stocate perpetuu îndata ce acest lucru este posibil. Pana de curand. amandoua. Îngroparile de adancime mica vor fi localizate în formatii argiloase .

granitul si argila sunt umede. 111-G-1-1 "Clasification of radioactive Waste" si practicata cu unele mici modificari si în tarile membre ale UE. tunelurile si rampele de acces vor fi umplute la loc si sigilate(betonate). necesara. se introduc urmatoarele clase (categorii. cel mai mare efort este dedicat depozitarii pe uscat si exista un schimb de informatii considerabil între toate tarile interesate. Se poate realiza o îngropare mai la suprafata. Exista totusi. granit si argila. În interiorul sedimentelor. sub zeci de metri de sediment. cat si la stocarea submarina ne arata ca nici una dintre metode nu ar trebui eliminata din motive de protectie radiologica. gaurile. privind stocarea sub fundul marii. iar atat argila cat si granitul au capacitatea de a absorbi radionuclizii. iar mineralele argiloase prezente în sedimente vor absorbi cei mai multi dintre radionuclizii care .corespunzatoare. unde ar fi plasate containerele cu deseuri. coordonat la nivel international. desi foarte mic al unor scurgeri accidentale. Sarea este apreciata deoarece este uscata. Acestea sunt depozitarea în formatii geologice de mare adancime la nivelul uscatului si amplasarea sub fundul adanc al oceanului. O data ce s-a umplut depozitul . supraveghere si renovare periodica a cladirilor de depozitae. pentru a reduce incertitudinile pe care le mai prezintamodelele si datele folosite la evaluarea riscurilor si astfel sa se ajunga în stadiul în care rezultatele sa fie folosite la recomandarea unor optiuni. iar spatiile dintre gauri sunt determinate de necesitatea de a limita încalzirea rocii. Stocarea submarina are în vedere îngroparea containerelor în sedimente de pe fundul Atlanticului. vitezele de curgere a apelor sunt extrem de mici. desi la început au fost luate în considerare un numar mare de optiuni privind stocarea permanenta. Îngroparea la adancime mai mare. în cele din urma vor scapa în deseuri cand containerele se vor fi corodat. acum numai doua se bucura de o atentie speciala. Totusi timpi asa de lungi de depozitare vor impune o povara asupra generatiilor viitoare si va exista chiar si un risc. de 500m. Este totusi. Cele mai multe proiecte de depozitare au în vedere tunele care se foreaza în josul gauri. tipuri) de deseuri radioactive: 9 . Evaluarile de risc privitoare atat la stocarea geologica. o cercetare specifica a locurilor de depozitare. Din aceste motiv în toate tarile care au un program nuclear se desfasoara în mod activ cercetari asupra metodelor posibile de lichidare a deseurilor cu activitate foarte mare. sub mai mult de 100m de sediment neesita forarea unor gauri si reumplerea lor fiind o operatie mult mai costisitoare si mai dificila. Tipurile de formatiuni geologice studiate pe plan international în scopul stocarii deseurilor cu activitate mare includ depozite de sare. dar se pot gasi formatii unde vitezele de curgere a apelor subterane sunt foarte mici. Adancimile de stocare avute în vedere sunt . plasand containerele în dispozitive de forma unor torpile ce sunt lasate sa cada liber spre fundul oceanului. Prin similitudine cu clasificarea deseurilor radioactive recomandata de AIEA(Agentia Internationala pentru Energie Atomica) în documentul Safety Series No. Pe plan mondial. în general. si un substantial program de cercetari. unde adancimea medie este de circa 5000m.

preponderent radionuclizi > 4 kBq/g emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 <30 ani) . LILW-LL: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani).cantitati mici de emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 > 20 ani). contin cantitati mici de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 Continut de radionuclizi . cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa <2 kW/m3 Depozitare geologica >2 kW/m3 Depozitare geologica la mare adancime. superior valorii 20 ani). cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 < 30 ani) .preponderent radionuclizi > 4 kBq/g emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 >20 ani) . a caror concentratie este inferioara valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica datorata încalzirii radioactive este inferioara valorii de 2 kW/m3. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive la suprafata.preponderent radionuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 < 30 ani). a caror 10 .ILW-SL: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani). Griffin & Phoenix Concentratie alfaradionuclizi < 4 kBq/g Putere Optiune de termica depozitare definitiva Depozitare la suprafata <2 kW/m3 .

la adncime mare. În plus. pot contine substante chimice toxice. deseurile cu activitate mică. datorita modului de producere. SFuDD. nu au nevoie de tratare. este superioara valorii de 2 kW/m3. În general. spre deosebire de radioactivitate. Stocarea perpetuă implică absenta oricărei intentii de a mai folosi deseurile. HLW: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani). adica combustibilul uzat destinat depozitarii directe. este important de luat în considerare faptul ca unele deseuri radioactive. care vor fi returnate în tarile de origine. contin cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani). SUA si respectiv Federatia Rusa. Administrarea si tratarea deseurilor radioactive Obiectivele administrării deseurilor radioactive constau în prelucrarea acestora în asa fel încât să fie pregătite pentru stocare temporară sau permanentă (perpetuă) . iar toxicitatea lor. fapt care influenteaza hotarAtor modul lor de gestionare. datorata încalzirii radioactive. nu va scadea în timp. Categoria HLW exclude combustibilul uzat tip TRIGA(R)-HEU si respectiv tip VVRS-HEU (SS 36). Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice. este inferioara valorii de 2 kW/m3. apartine acestei clase. la mare adAncime. ele pot fi incapsulate si stocate perpetuu în mod direct fie prin îngroparea la adâncimi mici 11 .concentratie este superioara valorii de 4 kBq/gr. contin cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani) si a caror putere termica specifica. 3. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice. iar ultima să se facă în asa fel încât să nu existe riscuri inacceptabile atât pentru generatiile prezente cât si pentru cele viitoare. datorata încalzirii radioactive. în concentratii superioare valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica specifica.

bitumul sau răsinile. deoarece are o mică toxicitate si o radiatie slabă (β-. special construite în amplasamentul Companiei Britanice de Combustibili Nucleari de la Sellafield din Cumbria.în diferite locuri. mări. în perioada 1960-1964. de materiale sintetice. se deversează în apele de suprafată(răuri. capabile să îi retină. Se mai mentionează ca uzina Hanford din Marea Britanie trimite lunar în atmosfera cca 30Ci (1. având pret redus si eficacitate mare. gaele puternic radioactive se trec printr-un reactor ce contine azotat de argint. mari cantităti de solutii radioactive cu activităti medii sau slabe rezultate din marea industrie nucleară se imersează în mări si în oceane la mări adâncimi. unde se diluează cu aerul atmosferic. ele trebuie incorporate într-un material inert ca betonul. se înlocuiesc ușor. Operatiile de administrare diferă în functie de radioactivitatea deseurilor si de starea lor de agregare. filtre din materiale poroase (hârtie de filtru. 12 . 85Kr. Aerosolii radioactivi cu activitate peste cea permisă nu se pot elimina direct în atmosferă. se evacuează direct în atmosfera la înăltimi mari. 131Xe. ori au antrenat aerosoli (particule fine) puternic radioactivi. aerul poluat se trece prin filtre electrostatice. În particular. Cele mai multe deseuri cu activitate intemediară nu apar sub o formă convenabilă pentru stocare directă. la fel cum se înâamplă si în alte tări. În prezent toate deseurile cu activitate ridicată din Marea Britanie sunt stocate temporar. Eliminarea carbonului radioactive (14C). au fost trimise în atmosferă circa 10000Ci/săpt (370TBq) de 41Ag.1TBq) de 131I rezultat la reprocesarea combustibilului nuclear uzat.99% ca iodura de argint. când iodul se retine cu o eficacitate de 99. fie prin imersie controlată în mare. O parte dintre aceste deseuri poate fi stocată perpetuu prin scufundare în mare. peste limitele admise. numai la Centrul Nuclear Harwell din Marea Britanie. care au dimensiuni mici. 3H si cele volatile (131I) rezulatate la fisiunea 235U. sunt rezistente la coroziune. după o diluare si stocare în bazine speciale.2). oceane). în special filtrele cu hârtie de filtru. pentru îndepărtarea 131I. asteptând o decizie privind metoda cea mai bună de stocare definitive. Deseurile cu activitate ridicată rezultate din activitatea de reprocesare a combustibilului în Marea Britanie sunt tinute în tancuri răcite. înainte de trimiterea în atmosferă se trec peste un sistem de filtre speciale. dar cele mai multe deseuri sunt stocate temporar în diferite locuri. Blocurile de sticlă vor fi apoi stocate pentru câteva decenii pentru a permite răcirea lor înaintea stocării permanente finale. Pentru retinerea lor. se face direct în atmosfera sub formă de monoxid(14CO) si dioxid(14CO2). iar la uzina de Marcoule din Franta au fost eliminate cca 11kCi/săpt (407TBq) de radioargon. Se află în constructie o uzină de solidificare a acestor deseuri prin incorporarea lor într-un material sticlos. În prezent. Pe aceasta cale. azbest) sau peste filtre din tesături din fibră de sticlă. 0. Deseurile lichide cu activitate scăzută. celuloză. În cazurile în care aceste emisii gazoase prezintă o radioactivitate foarte mare . Deseurile gazoase cu continut de 41Ag. în practica curentă. În practică se utilizează frecvent filtrele din materiale poroase.

si oferă posibilitatea recuperării ulterioare a deseurilor radioactive. putând fi incapsulate si stocate permanent prin îngropare în pământ la adâncimi mici sau prin imersie controlată în mări si oceane. În ultimul timp s-a pus în discutie si posibilitatea trimiterii deseurilor puternic radioactive în spatiul cosmic cu ajutorul rachetelor interplanetare. Metoda ar fi mai sigură dar inacceptabilă din cauza pretului de cost ridicat al ambalajului si transportului. Deseurile cu activitate ridicată . bitumul sau masele plastice. fără oscilatii seismice sau alunecări de terenuri. puturi de petrol. departe de pânzele freatice si de bazinele de apă deschise. în general. Depozitarea în rezervoare îngropate sau imersate în mări si oceane este cea mai utilizată metoda în tările cu industrie nucleară dezvoltată. Deseurile cu activitate intermediară (timpi de înjumătătire mari) se încorporează în materiale inerte cum sunt : betonul. Antarctică). deoarece au o structură solidă. nu au nevoie de prelucrare. În paralelă intră în practica curentă depozitarea deseurilor puternic radioactive în cavităti naturale sau artificiale (pesteri. putând fi stocate perpetuu prin imersie în mări si oceane sau temporar în diferite locuri. În prezent se află cantităti imense de astfel de deseuri radioactive rezultate din industria nucleară. Dintre acestea cele mai indicate sunt salinele părăsite. mine părăsite). rezistenta foarte mare la cutremure. Mai ales se utilizează salinele părăsite.Deseurile solide cu activitate scăzută. Depozitarea lor se face în rezervoare speciale sau în cavităti naturale sau artificiale. mare plasticitate a straturilor de sare. Depozitarea în depresiuni maritime se face în recipienti de formă sferică . S-a preconizat si depozitarea acestor deseuri în regiuni glaciare (Groenlanda. Riscurile contaminarii radioactive 13 . În cazul îngropării în pământ .în principal. se aleg regiuni nepopulate . teritorii neinundabile. astfel ca să fie perfect impermeabile. cu soluri argiloase sau argilo-nisipoase. Solutii cu radioactivitate medie se injectează la mari adâncimi (1500m). constau din lichide rezulatate de la reprocesarea combustibililor nucleari. Rezervoarele sunt confectionate din beton captusit cu otel inoxidabil. în roci poroase sau în mine părăsite. din material plastic si din otel. depuse în marea Irlandei. oceanul Atlantic si oceanul Pacific.

14 . unde functioneaza doua reactoare. de radiatii gama. stocarea.Exploatari miniere radioactive. feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. maritim. Pentru cele doua noi reactoarenucleare de la Cernavoda.Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibiluluinuclear. pot contamina vecinatatea poligonului cat si întregul glob. Altedezavantaje fac referire la costurile uriase asociate constructiei unui reactor nuclear siproducerii energiei electrice nucleare în contextuldar duratei scazute de exploatare aunui reactor (30 – 40 de ani). generati de catre ciuperca exploziei h. lichizi sau solizi. cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare.transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului. a carei locatie nu a fost facuta publica.Accidentele în transportul aerian. d. prin gaze si aerosoli. care. fiind doar vehiculate cateva localitati din Transilvania. se pot raspandi necontrolate în mediu.Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin în cursul exploatarii lor corecte. transport si depozitare. În aceste conditii.Utilizarea practica în industrie. alfa si beta. chimice. care prin prelucrari mecanice. Guvernul Romaniei intentioneaza sa construiasca înca doua reactoare nucleare si o noua centrala nucleara. în care se pot produce industrial noi materiale radioactive f. medicina. depozitarea deseurilor radioactive rezultate în urma exploatarii.emisiile de tritiu (vapori de apa grea tritiata). c. prelucrare primara. Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: a. în cazul manipularii substantelor radioactive. fizice. la Cernavoda. nota de plata va fi de 5 miliarde de euro. efectuate îndeosebi în aer sau în apa si subteran. dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear g. Printre riscurile centralelornucleare se numara riscul unor accidente majore (de genul celui de la Cernobîl).prezinta deci doua aspecte principale si anume : iradierea organismului din exterior saucontaminarea interioara cu substante radioactive patrunse pe diferite cai în organism. b.scurgeri de substante radioactive care pot afecta atat mediul înconjurator cat si sanatatea oamenilor din zona.Protectia împotriva radiatiilor. precum si apa prin procesul de spalare.Exploziile nucleare experimentale. poate cuprinde în cadrulprocesului tehnologic si produsi reziduali gazosi. ca materiale radioactive. Singura centrala nucleara din Romania este amplasata într-o zona cu risc seismic.prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi.Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare.Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear e. la extragere. pot contamina aerul.

trecand definitiv sub tacere dezastrele ecologiceradioactive de la fostele mine de uraniu: Baita-Plai (transformata în depozit de deseuriradioactive) si Avram Iancu (din judetul Bihor). dar cantitati mari ajung si în aer. cum ar fi cel proiectat a se construi la Saligny. teratogene si mutagene. care spala haldele radioactive. o investitie de 5 miliarde de euro pentru o durata de exploatare de 30 de ani! Peste aceasta sumauriasa. energianucleara nu este neutra din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera. La un loc. “rezervele de uraniu ale Romaniei suntaproape epuizate. Pe de alta parte. Ce se va 15 . cade în sarcina Romaniei sa construiasca doua depozite pentru deseurileradioactive generate la Cernavoda. Dobrei si Ciudanovita (dinjudetul Caras-Severin). Emisiile de tritiu de la Cernavoda sunt deosebit de mari.Asadar. vazand în construireaunui depozit nuclear în apropierea localitatii lor o imensa sansa pentru dezvoltarea locala. resursele de uraniu fiind în mod cert finite. se scurge direct în rAuri sauîn panza freatica. se avanseaza posibilitatea constructiei unor depozite dedeseuri nucleare în apropierea unor zone locuite. În toate aceste zone. Lisava. Conformpresedintelui Agentiei pentru Resurse Minerale. La Barzava si Baita apa provenita din ploi. Altfel spus. tehnologia nucleara folosita în Romania pentru producerea energiei electrice nu este nicidecum sigura pentru sanatatea populatiei si a mediului. Cu siguranta ca ceicare si-ar dori un loc de munca la un depozit nuclear nu cunosc pericolele la care s-arexpune sau le cunosc. Primatar – Bicazu Ardelean (din judetul Neamt). Cei din industria nucleara pun un deosebit accent pe avantajul energiei electricenucleare în contextul nevoii de a reduce emisiile de dioxid de carbon. Tritiul emis la Cernavoda este eliberat în cantitati mari direct înapa Dunarii.Autoritatile romane se arata însa interesate de posibilitatea de a cumpara uraniu dinstatele riverane Marii Caspice. se investesc astfel 10 miliarde de euro în urmatorii 50 de ani pentru o solutieenergetica care nu este sustenabila. Însa energia electrica produsa de centralele nucleare este o modalitate improprie de reducere aemisiilor de gaze cu efect de sera. dar sunt prea saraci pentru o alternativa. Stim astfel ca minereul de uraniu de la Crucea – singura mina de uraniu înexploatare din Romania – va fi epuizat în 7 ani. Ca si cum nu am fi învatat nimic din problema petrolului si a gazelornaturale. Potrivit unui studiu efectuat de Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive(ANDRAD) în perioada 20 – 30 septembrie 2009. Dar haldele de steril vor ramane saemita substante radioactive ce dauneaza pe termen lung mediului si sanatatii oamenilor. În paralel. incidentele cazurilor de cancer sunt cele mairidicate din tara. 2009). eventuala construire a unui asemeneadepozit în zona este privita favorabil de oamenii cu studii reduse sau medii din oraselemici si din mediul rural pentru ca s-ar crea astfel locuri de munca. O centrala nucleara emite însa o treime din cantitateade dioxid de carbon produsa de centralele conventionale pe gaz. fiind asigurate resursele necesare producerii energiei electrice de la Cernavoda pentru doar 7 ani de acum înainte” (17 nov. cele doua depozite vor costa alte 5miliarde de euro. avand efecte cancerigene.

vegetatie. Depozitul National de Deseuri Radioactive Baita Bihor (DNDR). energetice) sunt conditionate si stocate. în valoare de cinci milioane de dolari. Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti ar putea fi un alt factor de risc decontaminare radioactiva. În momentul de fata acesta este în curs de dezafectare . statul roman aplatit rusilor 720. miniere. Repatrierea în Rusia a combustibilului uzat.000 de euro pentru ca deseurile rezultate în urma prelucrarii celor 200de kilograme de combustibil nuclear uzat. în care sedepoziteaza definitiv deseuri radioactive de joasa si medie activitate. precum si prin prelevarea sistematica de probe de mediu (ape de suprafata. prin dublarea capacitatii de productie. în perspectiva. de ex. provenit de la reactorul nuclear dela Magurele a fost definitivata în septembrie 2009 si realizata cu un sprijin financiaramerican. medicale si de cercetare este alt factor riscde contaminare radioactiva. sedimente) si masurarea continutului de elemente radioactive naturale (uraniu si radiu) al acestora. va asigura combustibil nuclear si pentru Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda. Pe langa acesti bani. sa nu se maiîntoarca în Romania. asigura functionarea celor doua unitati de la Cernavoda. FCN are misiunea de producere de combustibil nuclear tip CANDU necesar functionarii si producerii de energie electrica si termica în unitatile 1 si2 de la Cernavoda si. Combustibilul pentrucentralele nucleare de tip CANDU 6 este uraniul natural sub forma de pastile ceramicede dioxid de uraniu.judetul Ilfov. În cadru aceluiasi institut exista statia STDR (Statia de Tratare Deseuri Radioactive). a fost pus în functiune în 1957. Capacitatea de productie existenta. prin care deseuri rezultate din diversele activitatieconomice (medicale. Tecnetiu 99. singura din tara. produse în activitati de aplicatii industriale. Alt potential factor de risc pe teritoriul Romaniei îl constituie reactorul de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” (IFIN) din comuna Magurele. Aceste deseuri sunt tratate si conditionate în prealabil la Statia de Tratare Deseuri Radioactive (STDR) Magurele sau STDR Pitesti. care se foloseste în scintigrafie medicala. înalt îmbogatit în uraniu. livrat Romaniei de fosta Uniune Sovietica. 16 . de viata scurta. sol. S36. adica 11 mii de fascicule pe an.întampla pe viitor în privintaacestor emisii? Cu siguranta se vor dubla odata cu intrarea în functiune a celorlalte douareactoare nucleare de la Cernavoda. Tot aici seproduc radioizotopi pentru medicina. Monitorizarea zonei seefectueaza prin masurarea periodica a nivelului radioactivitatii externe si a concentratiei radonului. ape de mina.

ca masura militara de distrugere. energia nucleara a iesit însa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe atomice în 1945 asupra Japoniei. si odata cu aceasta si problema protectie contra radiatiilor. se întelege prezenta nedorita sau accidentala. Daca la 16 iulie 1945 în desertul Alamogordo. Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniuli.Cap II. a materialelor radioactive. aerul. au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara . sau contaminare. pentru ca în 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki. Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc îsi avea provenienta în exploziile nucleare din atmosfera. cunoscuta numai catorva initiati . radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator. Pentru marele public. în interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa. În urma acestor doua explozii bilantul a fost: 17 . statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima în Japonia explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei. alimentele) sau în organisme vii situatie în care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv. au transferat apoi problema cercetarii radiatiilor. radioactiva. Constuirea reactorilor nucleari si posibilitatea de a utiliza aceste instalatii pentru a produce energie electrica în cantitate mare. 1 Centrale nucleare si efectele sale De catva timp . în plin domeniu industria si economic. a productiei agricole si a apei potabile din întreaga regiune. Cresterea necontenita a numarului de reactori nucleari si a puterii acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente si consecintele lor ca de exemplu cel de la Windscale. Prin poluare. Anglia în octombrie 1957 cand au fost eliminate în mod accidental în atmosfera importante substante radioactive care au produs contaminarea solului. în deceniul al patrulea al acestui secol.

753 2.150 13.345 89.650 18 Nagasaki 23.HIROSHIMA NAGASAKI N A G A S A K I Orase : Morti Disparuti Raniti Atinsi de arsuri Hiroshima 78.983 37.924 23.425 235.025 .

Iradierea îndelungata. sterilitatea completa iar în cazurile extreme produce moartea. fizice. Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: Utilizarea practica în industrie. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii. Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive în luna mai a aceluiasi an. Pauling a demonstrat ca izotopul C14 apare în mod artificial cu o frecventa crescanda. chiar cu doze mici. transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare. la malformatii congenitale. se pot raspandi necontrolate în mediu Exploatari miniere radioactive. cu 15 ani în urma (1950).U. la hemoragii interne. Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara în mod deosebit în anul 1965 la Salt Lake City în Statele Unite ale Americii. caderea parului. precum si apa prin procesul de spalare Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului nuclear. depunandu-se pe sol. aceste depuneri continand izotopul I-131. La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului “Fukuriumarii no. care necesitau diferite tratamente. Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare radioactiva. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins au fost afectati de cenusa radioactiva atat la suprafata cat si în interiorul organismului. pot contamina aerul. dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear 19 . cand noua adolescenti au fost internati în spital datorita unor noduli anormali ai glandei tiroide.În 1956 existau în evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere.5” au sesizat un fenomen neobisnuit. pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei. prelucrare primara. au suferit consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada. lichizi sau solizi S stocarea. transport si depozitare. medicina.A. radioactivitatea mentinandu-se la un nivel masurabil pana în septembrie1954. globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. prin gaze si aerosoli. Tot el a atras atentia asupra prezentei izotopului Sr90 în depunerile atmosferice de pe teritoriul S. la momentul actual în lume existand aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare. ca materiale radioactive. poate cuprinde în cadrul procesului tehnologic si produsi reziduali gazosi. în care se pot produce industrial noi materiale radioactive Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin în cursul exploatarii lor corecte. Imediat dupa 1954 L. care prin prelucrari mecanice. chimice. la eriteme. care. la extragere. poate produce leucopenii. doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut în ultimii 20 de ani de 5 pana la 10 ori. cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare.

Energia termica în schimb este obtinuta în urma initierii si întretinerii unei reactii nucleare de fisiune controlate realizate în reactorul nuclear. cancer tiroidian Malformatii ereditare si congenitale. epilatie Cancer de piele.Exploziile nucleare experimentale. 14C. generati de catre ciuperca exploziei Accidentele în transportul aerian. care la randul lor pun în miscare generatorul producator de energie electrica. Cum functioneaza o centrala nucleara? O centrala nucleara reprezinta o instalatie complexa cu ajutorul careia se produce energie electrica din energie termica. maritim. 82Br. pot contamina vecinatatea poligonului cat si întregul glob. abur ce învarte paletele unor turbine. feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. 22Na. proces ce genereaza caldura si încalzeste apa. 140Ba. 89Sr. 204 Tl. leucopenie. 55Fe Grupa de radiotoxicitate mica: 3H. 51Cr. Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza: Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr. 42K. care prin încalzire se transforma în abur. 201Tl Clasificarea efectelor biologice Efectele somatice bine conturate Efectele somatice stochastice Efecte genetice Precoce Întarziata Precoce Întarziata Prima generatie Generatiile urmatoare Eritem. Mai simplu spus. U natural Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na. Pana aici. 32P. reducerea natalitatii Malformatii recesive. prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi. 210Po. osteosarcom Tulburari neuro-vegetative Leucemie. nimic nuclear. efectuate îndeosebi în aer sau în apa si subteran.. 239Pu Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca. 60Co. o centrala nucleara genereaza electricitate în urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu. diminuarea capacitatii imunobiologice 2. Imbogatirea uraniului 20 . 226Ra. 131I..

aflat într-un container special. Principiul de functionare Centrala nuclearo-electrica este un ansamblu de instalatii si constructii reunite în scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare. de doar 0. este o substanta a carei formula chimica este D2O sau2H2O. Acest proces se numeste fisiune nucleara. atomii de uraniu se scindeaza în doi atomi (în mod obisnuit un atom de kripton si unul de bariu) si elibereaza 2 ori 3 neutroni si o cantitate uriasa de energie sub forma de caldura. Nucleul acestuia are 92 de protoni si. asigurandu-i atomului de uraniu un numar de masa egal cu 238. creste probabilitatea unei ciocniri atomice care sa creeze caldura. Fisiunea nucleara În interiorul reactorului nuclear.562. Prin urmare. uraniul în stare naturala. simbolul: 238U92. În urma acestor interactiuni. sau hidrogenul greu. este un izotop al hidrogenului. Acest control se realizeaza cu ajutorul apei grele pentru a încetini neutronii.360.489. trebuie completat cu U-235 pana cand acesta din urma atinge 2% ori 3% din întreaga cantitate. deoarece deuteriul. Daca neutronii eliberati în urma reactiei de fisiune sunt încetiniti. 3. în asa fel încat numai cantitatea de caldura dorita sa fie produsa. Din punct de vedere al proprietatilor macroscopice si chimice apa grea se comporta similar cu apa normala.191.553. Un procent mic. Acest proces de creare a proportiilor potrivite între U-238 si U-235 este procesul de îmbogatire a uraniului. procesul de fisiune trebuie controlat. Apa grea sau monoxidul de deuteriu. sau "usoara".7% este însa U-235 si acest izotop al uraniului este de interes în cazul producerii energiei electrice. care contine nu mai putin de 2. însa atomii de hidrogen constituenti contin un neutron în plus în nucleu. care multiplica energia.000. Acest lucru înseamna ca pentru a putea fi folosit pentru producerea de energie electrica. Peste 99% din uraniu este U238. 146 de neutroni. Astfel se întretine reactia de fisiune în lant. pentru ca poate fi scindat usor si pentru ca elibereaza o mare cantitate de caldura în urma scindarii. Obtinerea energiei nucleare se bazeaza pe reactia de fisiune (descompunere) 21 .Uraniul este cel mai greu element existent în natura. de regula. bare de cadmiu ori bariu sunt introduse în container pentru a absorbi neutroni si controla concentratia acestora. în procent covarsitor U-238.000 atomi (stiti sa cititi acest numar?) este uriasa. puterea produsa de reactor ramanand constanta în timp. U-235 este lovit de neutroni. Controlul fisiunii Cantitatea de energie eliberata de un gram de U-235. Probabil ati auzit de "uraniu îmbogatit". De asemenea.

Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentru protectia reactorului si a mediului înconjurator). în care are loc reactia de fisiune si se dezvolta caldura de reactie. reactorul se compune dintr-o parte centrala numita zona activa. Pu239) si materiale fertile (U238. În timpul franarii neutronilor are loc un transfer de energie de la acestia la moderator. Ele au rolul de a regla numarul de neutroni ce pot produce noi reactii de fisiune. În schimbatorul de caldura. în unele tipuri de reactoare. temperatura moderatorului si a combustibilului marindu-se. apa de vaporizeaza si devine agentul producator de lucru mecanic în turbina. Zona activa contine combustibilul nuclear alcatuit din izotopi fisionabili (U235. moderatorul si agentul de racire formeaza asa numita filiera a reactorului termic care determina caracteristicile specifice centralelor nucleare.nucleara în lant. moderatorul (apa grea). Pentru mentinerea reactiei în lant. Combustibilul. care preia caldura dezvoltata în zona activa si o cedeaza apei în schimbatorul de caldura. astfel încat puterea produsa de reactor sa ramana constanta în timp. Acestea contin cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). 22 . Centralele nucleare au intre 1 si 8 reactoare (unitati). care are rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi. barele de control capteaza neutronii rezultati din reactia de fisiune. Lucrul mecanic este transformat de generator în energie electrica. Combustibilul introdus în reactor are forma unor pilule compactate sub forma de bare. Între barele de combustibil se gasesc barele de control. agentul de racire. astfel ca reactia sa fie controlabila. U232). neutronii emisi în reactiile de fisiune trebuie încetiniti. În principiu. fiecare cu o putere instalata de cel putin 600 MW. Instalatia care asigura conditiile de obtinere si mentinere a reactiei în lant este reactorul nuclear.

pe 2 decembrie 1996. De la descoperirea fisiunii nucleare. Pericolul specific. consta în eliberarea necontrolata de substante radioactive. centrala nucleara de la Cernavoda. pentru populatie si mediul ambiant. care actioneaza ca moderator. foloseste uraniu îmbogatit si produce cu un singur reactor. În pricipiu. nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Apa grea este mult mai eficienta ca moderator decAt apa obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa limiteze distrugerile zonei active a reactorului. Centrala de la Cernavoda se bazeaza pe sistemul canadian CANDU si are o putere instalata de 706 MW în prezent.În Romania. care functioneaza cu apa grea ca moderator. Ea se obtine în întreprinderi specializate. cantitatile de substante radioactive eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. populatia a fost saturata cu povestiri alarmante si cu exagerari despre energia nucleara. Apa grea contine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) si un atom de oxigen. În jurul acestor tuburi se afla apa grea. cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru lichidul de racire (apa grea) plasate orizontal. Structura unui reactor CANDU consta într-un recipient cilindric orizontal. Sunt însa 23 . aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse în tara. a intrat în functiune. S-a emis astfel ipoteza ca orice reactor poate exploda oricand ca o bomba nucleara. 4. Securitatea centralelor nuclearoelectrice În regim de functionare normala. prin separarea sa din apa naturala (exista o astfel de întreprindere la Drobeta Turnu-Severin).

dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mica. astfel încat. daca un sistem de protectie se defecteaza. Toate reactoarele nucleare moderne sunt închise în containere extrem de sigure. pot fi împrastiate în spatiu materiale radioactive. Acestea sunt dispuse "în linie". Desigur. un altul sa îi ia locul si asa mai departe. depinzand de materialele din care sunt realizate. este posibil ca toate sistemele din "linia" de protectie sa cada unul dupa celalalt.posibile accidente în care reactoarele sa se supraîncalzeasca. Acestea sunt proiectate astfel încat sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta în urma unor accidente de operare. Astfel. Centralele nucleare sunt astfel proiectate încat sa cuprinda sisteme care sa previna producerea accidentelor nucleare. Cresterea presiunii agentului de racire poate deveni cauza unor explozii "mecanice" care ar deteriora învelisul reactorului sau al sistemului de racire. iar componentele lor. Centrala Nucleara de la Cernavoda este unica centrala de acest tip din Romania. sa se topeasca sau sa arda. 24 . care sa contamineze mediul înconjurator. Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel încat probabilitatea unor accidente de acest tip sa fie minima.

Rezercelede energie. În augustseptembrie 2003. Centrala nucleara de la Cernavoda va fi gata abia in anul 2012 dar si atunci numai daca vor fi gata toate unitatile pentru a putea fi si noi o tara cu propia energie fara a cere mila altor tari.rezervele de uraniu si toriu sunt suficiente pentru a asigura consumul de energie în viitor pe o perioadă de 7-8 sute de ani. dupa o perioada foarte secetoasa... datand de la începutul anilor 1980.9 tone de petrol? . Terminarea Centralei nucleare de la Cernavoda ar fi un lucru foarte benefic pentru Romania.. devin atât de mari încât nu mai avem probleme pe o durată de câteva mii de ani? 25 .. în acest caz. Unitatea I a fost terminata în 1996 si produce 650 MW de energie electrica. Romania ar putea deveni independenta din punct de vedere energetic dupa punerea în functiune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda. Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda a fost proiectata pentru cinci unitati a reactoarelor. atunci un metru cub de apă va avea un continut echivalent cu 300 tone de cărbune sau 1300 barili de petrol. Unitatea II este în constructie si se preconizeaza ca va fi finalizata în 2006 sau 2007. dacă se utilizează uraniul 238 în reactori rapizi reproducători? . prevedea constructia a cinci unitati. folosita drept moderator. Stiati ca. Cu reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda..Planul initial. este produs la Drobeta-Turnu Severin. Reactoarele nucleare de la Cernavoda utilizeaza tehnologia canadiana cunoscuta sub acronimul comercial CANDU. energia produsa în hidrocentrale si cea pe baza de carbuni...dacă vom putea realiza reactia de fuziune a deuteriului cu deuteriul. . pentru dezvoltarea ei si am creste mult in fata tarilor care ne considera o tara mai putin demna de a intra in UE.. am putea asigura independenta energetica a tarii.un grăunte de uraniu 238 poate produce aceeasi energie termică cu cea produsă la arderea a 2. Necesarul de apa grea. centrala a fost oprita timp de trei saptamani din cauza ca nivelul Dunarii era atat de scazut încat nu permitea racirea eficienta.7 tone de cărbune sau 1.

Romania are două depozite pentru astfel de deşeuri şi urmează să construiască alte două. Slovenia şi Bulgaria. Romania.Cap. Lituania. Negocierile referitoare la transportarea şi stocarea deşeurilor se poartă între cele opt ţări membre ale Organizaţiei europene pentru dezvoltarea capacităţii de stocare: Olanda. groapa de deşeuri nucleare a Europei? Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene negociază depozitarea tuturor deşeurilor radioactive într-un singur loc. unul dintre locurile posibile este Romania. Potrivit cotidianului britanic „The Times".Romania. Polonia. Deşeurile nucleare din UE ar putea fi transportate în Europa de Est. pentru a fi stocate în depozite subterane. Italia.III Deseuri radioactive in Romania 1. Slovacia. 26 . Proiectul ar putea obţine aprobarea Comisiei Europene pană la sfarşitul acestui an.

Ultima mostra media de acest tip se refera la posibila amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor depozite de materiale radioactive provenind din tarile vest-europene. prin controalele facute pana acum.E. a demonstrat ca romanii au destule probleme cu deseurile radioactive produse pe plan intern. potrivit caruia tara noastra ar purta negocieri cu alte sapte state europene.stiri alarmiste cu privire la intentiile forurilor europene legate de Romania.N.A.N. care. Isteria media pe acest subiect a plecat de la un articol publicat in cotidianul britanic The Times. fara sa se mai puna problema de "importuri".E. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare C. intr-un depozit international. pentru 27 . in mass-media apar asa-numite mituri U. . infirmata oficial Periodic. in urma unor zvonuri alarmiste aparute in presa pe aceasta tema. Depozite de deseuri radioactive in Romania .E. Depozite de deseuri radioactive in Romania .E. ca in momentul de fata nu se poarta negocieri privind transportul si depozitarea deseurilor radioactive din U.C. Ipoteza "importarii" de gunoi radioactiv.mit U. Informatia a fost insa infirmata de structura cu competente directe. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. a tinut sa faca public.2.E. astfel ca Romania nu participa la negocieri privind transportul si depozitarea pe teritoriul sau a deseurilor radioactive din U.mit U.

ca având nivel maxim de gravitate. Din cauza unei radioactivităţi excesive. nu au existat discutii sau negocieri pe aceasta tema. iar pereţii şi acoperişul centralei ar fi fost distruse de explozie.N. si Ministerul Afacerilor Externe a tinut sa precizeze ca reprezentanta permanenta a Romaniei la U. cu magnitudinea de 9. Un nor alb s-a ridicat deasupra centralei. mai multe ţări au luat măsuri de control consolidat.E. potrivit Agenţiei. iar la nivelul U. Fukushima. Au loc scurgeri de cesiu radioactiv de 1000 de ori mai mari decât cele normale. după catastrofa nucleară de la centrala situată în Ucraina. Autorităţile încearcă să împiedice acest accident să degenereze într-o catastrofă majoră. Fukushima Daiichi este grav avariată. nu a fost implicata in niciun fel de negocieri privind depozitarea deseurilor radioactive pe teritoriul Romaniei.N. Radioactivitatea este de 20 de ori mai mare.transportarea si depozitarea deseurilor nucleare din U. Exploziile nucleare din Fukushima. Agenţia niponă Jiji a anunţat că o explozie puternică s-a auzit la centrala nucleară de la Fukushima. a declarat un reprezentant al Agenţiei. Mai mulţi angajaţi au fost răniţi. Fukushima se află la aproximativ 250 de kilometri distanţă de Tokio. chiar interzicerea unor produse alimentare japoneze. Japonia Explozii nucleare in lant au avut loc in primavara anului curent in localitatea japoneza. Miezul reactorului s-ar fi topit. 3. pe langa C. Accidentul nuclear de la centrala Fukushima din Japonia a fost declarat de Agenţia japoneză pentru Siguranţa Nucleară. In urma preluarii acestui articol si in presa romaneasca. pentru a opri combustibilul nuclear să intre în fisiune. Lucrătorii de Fukushima nu au putut să răcească reactoarele şi astfel presiunea din miezul reactoarelor a crescut foarte mult. la fel ca cel de la Cernobîl din Ucraina. În ceea ce priveşte nivelul emisiilor radioactive înregistrat de la începutul accidentului nuclear de la Fukushima este de 10 la sută din cel măsurat în 1986.E. Măsurătorile disponibile privind radioactivitatea de la centrala Fukushima Daiichi (nord-estul Japoniei) “arată niveluri echivalente nivelului 7″. urmat de un tsunami uriaş. după ce a fost afectată de un cutremur foarte puternic.E. la data de 11 martie.C. 28 .A. vărsând importante cantităţi de apă în reactoare.

com/ nuclearromania@yahoogroups. Theodora Marcu – “Elemente Radioactive – poluarea        mediului si riscurile iradierii” Catilina Romulus – “Protectia contra radiatiilor nucleare” Consiliul National de Protectie Radiologica din Marea Britanie – “Traim cu radiatii” www.ro 29 .go.nl/wise/ www.ro www.antenna.mail-archive.energienucleara.greenpeace.nuclearinfo.BIBLIOGRAFIE  Gh.ro www. Marcu.html www.com/msg00007.

e-scoala.http://www.ro/fizica/energie.html 30 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful