You are on page 1of 35

FIASA STUDIULUI DE CAZ

Titlul:”Tipuri de roman in perioada postbelica” Elev: Gavrilovici Ramona Data sustinerii: 16Decembrie2011 Bibliografie:
1.Romanul realist-psihologic-,,Morometii “ de Marin Preda 2. Romanul cu elemente eseistice-,,Morometii” vol.II 3.Romanul ,,obsedantului deceniu” sau romanul politic- ,,Cel mai iubit dintre pamanteni” de Marin Preda 4.Proza postmoderna- romanele ,,optzecistilor”- ,,Zmeura de campie” (1984) de Mircea Nedelciu 5.Romanul de dupa 1990 - ,,Femeia in rosu” de Mircea Nedelciu, Adriana Babeti, si Mircea Mihaies - ,,Orbitor” de Mircea Cartarescu Concluzii

1.Definirea cazului.
Dupa cel de al doilea Razboi Mondial, schimbandu-se regimul politic, literatura romana devine un instrument aservit regimului, un instrument de propaganda a comunismului. Literatura din aceasta perioada de inceput se numeste literatura PROLETCULTISTA scrisa de proletari despre proletari pentru proletari iar curentul literar impus de realismul socialist este MACULATURA literara. Dupa anii 60 cand are loc o oarecare eliberare ideologica apare un nou curent literar, cuprins cronologic vorbind, intre anii 1960-1980 Neomodernism. Se numeste asa pentru ca poetii anilor `60 se intorc spre modernismul interbelic. Estetica neomodernismului inseamna: -revenirea la lirismul poeziei moderniste din perioada interbelica. -ca si poetii modernisti interbelici, neomodernistii cultiva marile teme ala liricii din totdeauna. -iubirea;-natura;-cunoasterea;-timpul;-cosmosul;-cuvantul(logos) -neomodernistii cultiva toate tipurile de lirism, reflexiv, abstract, intelectualizat. -poezia se intoarce pe terenul ei, isi regaseste menirea: valoarea estetica nu etica si se caracterizeaza prin ambiguitatea simbolurilor, a epitetelor rare, metafore insolite, de multe ori poezia cultiva ludicul, se revine la vechiile mituri, fie reinterpretandu-le fie parodiindu-le, limbajul poeziei este perceptibil sau mai mult prin intuitie intrucat poezia se adreseaza mai putin inimii si mai mult ratiunii. Reprezentanti:Nichita Stanescu;Marin SorescuStefan Augustin Doinas;Ion Caraion,Mircea Dinescu(1980). Caracterizat de “stalinism integral ”, deceniul 1950-1960 este unul al schematismului ideologic. Totusi si in aceasta epoca apar cateva romane care se salveaza valoric,apartinand unor scriitori ce debutasera ,cei mai multi, in perioada interbelica sau in timpul razboiului. Aceste romanementin o legatura plina de foloase cu romanul interbelic, in sensul crearii unor tipologii viabile sau al conturarii unor tablouri sociale si personaje complexe

2.Evolutia romanului
Evolutia romanului dupa al Doilea Razboi Mondial poate fi privita dintr-o dubla perspectiva , una cronologica si alta estetica. Cronologic vorbind perioada a fost una contradictorie. Dupa un deceniu de ideologizare crunta, odata cu anul 1964 are loc o relativa liberalizare ,care a facut posibila renasterea genului prin aparitia primelor romane despre anii 1950,”obsedantul deceniu” cum il numise Marin Preda . Are loc totodata , o recuperare a intersului pentru individualitate si pentru complexitatea naturii umane ,ceea ce genereaza fie o proza a instrainarii, fie una de factura psihologica. Se produce in acelasi timp , si o modernizare a romanului traditional , fie printr-o marcata subiectivitate auctoriala, fie prin aparitia unei literaturii a introspectiei si a analizei psihologice . In anii 1970 au aparut noi romane. Romanul de dupa al Doilea Razboi Mondial se integreaza marilor formule romanesti,in care eseentiala ramane preocuparea scriitorului pentru tabloul social,dar, mai

ales, pentru conditia umana, ilustrans relatia individului cu destinul sau cu istoria, surprinzand personaje-cazuri, marcate cu psihologii abisale, ori banalitatea vietii sub semnul unor reverberatii fantastice. Romanul - dominant în acest prim deceniu. Se reiau, în condiţiile restructurărilor societăţii româneşti pe toate planurile, temele tradiţionale fundamentale: problema ţărănească, intelectualul, istoria, prezentul. Scriitori - continuatori - opere: Zaharia Stancu: Desculţ (1948); M. Sadoveanu: Păuna Mică (1948), Nada florilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952), Aventură în Lunca Dunării. (1954); G. Călinescu: Bietul Ioanide (1953 - actualizează mitul folcloric al meşterului Manole, pentru a analiza condiţia creatorului de excepţie); Scrinul negru (1960 - o continuare la Bietul Ioanide, cu motivul central - creaţia ca mod de existenţă); Camil Petrescu: Un om între oameni, vol. I-III (1953-l957), rămas neterminat; Marin Preda: Moromeţii, vol. I (1955), moment de referinţă în literatura română; Petru Dumitriu: Cronică de familie (1956): Eugen Barbu: Groapa (1957) - prin aceste trei romane remarcabile se înregistrează saltul calitativ al prozei româneşti.

3.Clasiicarea romanului
1.Romanul realist-psihologic; 2.Romanul cu elemente eseistice; 3.Romanul ,,obsedantului deceniu” sau romanul politic; 4. Proza postmoderna; 5.Romanul de dupa 1990; 3.1 Romanul realist-psihologic In Scriitori romani de azi ,I. Eugen Simon prezinta tipurile de roman ale epocii, de la cel realist-psihologic, reprezentat de Morometii si pana la proza fantastica.Peisajul nu e mult diferit de cel interbelic.Se pot modifica, asadarromanul de analiza, romanul eseistic sau eseul romanesc in linia lui Camil Petrescu , romanul lumilor pitoresti sau romanul mitic.Noua poate fi considerata formula asa zisului “roman politic”, depre care se poate discuta daca este sau nu un tip special sau a fost diferit astfel doar pentru tematica abordata , subordonata unor imprejurari istorice anume.Noua este formula artistica a prozei generatiei optzeciste in care roamnul devine ecoul unor inscenari livresti,ocazionate, de banalul existentei. Romanul cunoaste o dezvoltare deosebita dupa 1964, cand are loc fenomen de renastere si multiplicare a interesului pentru gen,intr-un context in care, gartie unui climat nou de creatie, are loc o adevarata, “reconqista literara” ce priviste intreaga literarura, nu doar proza.La nivelul temelor si al bogatiei universului artistic, proza din aceasta etapa etapa cu greu mai poate fi comparata cu aceea scrisa cu putin timp inainte.Pe panza ei isi fac loc mediile sociale neortodoxe(lumea intelectuali,burghezia orasaneasca, lumea targurilor si a mahalalelor, tinuturile arhetipale neatinse de febra vremurilor noi etc.), sentimentele,conflictele si miscarile psihologice etern umane,adica scutite de explicatii ideologice, pasiunile,accidentele sufletesti, crimele si iubirile fara suport partinic,nalucirile

oamenii pot sa faca o multime de lucruri Debutul romanului prezinta intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu cei trei fii mai mari. sub presiunea unor evenimente necrutatoare.Literatura romana sub comunism) Un astfel de roman este romanul “Morometii”de Marin Preda Romanul „Morometii” a aparut in doua volume. a clasei sociale fundamentale aflate in declin si supusa destramarii de catre istorie. Personajele sunt numeroase si puternic individualizate. la rascruce de epoci. pe care se aseaza actiunea. Sadoveanu).Ba mai mult . care intra in conflicte puternice. „O adunare linistita” si „Dimineata de iarna”. Perspectiva temporala este cronologica. Marin Preda a creat un roman original. Actiunea primului volum al romanului e plasata cu trei ani inaintea inceperii celui de-al doilea razboi mondial si pana in 1962. a umanitatii cu istoria. Romanul. staruind asupra fiecarui amanunt. destinele familiilor taranesti nu se intersecteaza si nu se determima reciproc. Timpul nu mai avea rabdare”. Modalitatea narativa se remarca. Axa timpului strabate tot volumul I. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. fie cu oranduirea sociala. majoritatea evenimentelor avand loc de sambata seara pana duminica dimineata. Continuand traditia romanului romanesc de inspiratie rurala (Rebreau. Exista aici un plan al familiei Moromete. este de factura realista pentru ca zugravste veridic si obiectiv realitatea unei epoci care sta sub semnul unor evenimente istorice importante. ideea timpului revine simetric la finalul volumului. cand timpul pare dilatat. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. iar cel de-al doilea in 1967. este timpul. Scriitorul contureaza imaginea dramatica a satului rominesc surprins in tragismul evenimentelor ce vor sparge tiparele existentei sale stravechi. Planurile de actiune sunt paralele. asa cum se intampla in romanul „Ion” al lui Rebreanu. Scriitorul isi fundamenteaza romanul din perspectiva relatiei omului cu timpul. prin absenta marcilor formale ale naratorului. Incipitul precizeaza locul si timpul desfasurarii actiunii. ci si o reprezentare de exceptie a satului traditional romanesc din Campia Dunareana. care evolueaza paralel. Romanul a fost precedat de 3 nuvele: „Intalnirea din pamanturi”. idee formulata in primele randuri ale primului volum „ se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare: viata se scurgea aici fara conflicte mari” . primul fiind publicat in 1955. fie intre ele.mitului si inchipurile fanteziei. prin disparitia taranimii traditionale. acela al satului Silistea-Gumesti si unul imaginar inchis. Ingaduitor la inceput. construind o scena monumentala. care povesteste intamplarile si evenimentele la persoana a III-a. Axa fundamentala a romanului. desi romanul are elemente autobiografice. naratorul avand si el nesfarsita rabdare. care este centrul intregii naratiuni si un plan al celorlalte destine si familii din sat. in perioada interbelica si postbelica. de unde reiese distantarea acestuia fata de evenimente si personaje.aceea a cinei. fiind nu numai un punct de reper in proza postbelica. asadar. cu o viziune moderna asupra lumii rurale. rasturnand imaginea vietii tihnite de la inceput: „Trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial. Slavici.cu o simplitate .cel de-al doilea volum. in satul SilisteaGumesti din Campia Dunarii. replica sau gest.(Eugen Negrici. bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor. Marin Preda este un narator omniscient. apar chiar ororile comunismului incipient. asadar.

joase si rotunde. acuzatii si cuvinte de ocara din partea celor trei baieti. pogonul ei de pamant. mezinul de 12 ani al familiei. Insa Moromete nu se tinuse de cuvint. cu greu si cu sacrificii (inclusiv vanzarea pogonului de pamant).desavarsita. Barbatul promisese in schimb ca trece casa si pamantul din jurul ei pe numele ei. venise in aceasta a doua casatorie cu trei baieti. ducand la destramarea ei. Paraschiv. pe cand „altii. dupa fire si neam”. deoarece Catrina revendica.Ungheanu). sfarsind prin a-i indrepta impotriva mamei vitregi si a tatalui si pe cei 3 baieti. Inca din acest prim episod. Tita si Ilinca. a miscarii personajelor ce se deruleaza dupa o ordine prestabilita. este o „familie hibrida” . deoarece Moromete statea parca deasupra tuturor”. ca alde Balosu”. iar pe ei ii scoala cu noaptea in cap ca sa plece la munca si nu-i slabeste toata ziua cu ordine si porunci. dupa un cod ancestral. „pe niste scaunele cat palma”. aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna Catrina. glumind chiar batjocoritor cand ea aducea vorba despre asta. si inca baiat. Guica ii inversuneaza pe Paraschiv. Tot Giuca este cea care ii convinge pe cei trei sa fuga la Bucuresti. Familia Morometilor este numeroasa. urmand astfel sa asigure ca sotia sa nu va ramane pe drumuri. Atunci Guica ii propusese lui Ilie sa nu se recasatoreasca. asezati „unul langa altul. Nila si Achim si impotriva surorilor vitrege. ci so ia pe ea la casa lui sa aiba grija de copii si de gospodarie (pentru a putea avea pretentii indreptatite asupra casei parintesti si a gradini din jurul ei). Niculae. pe Ilinca si pe Tita. si care aveau sa izbucneasca in conflictele ce zguduiesc puternic familia. stransi „in tinda”. Ilie Moromete. unde gaseste alinarea dupa care tanjea. Morometii se afla la cina. generatoare de conflicte in interiorul ei. Nemultumirile acesteia gravitau in jurul celei de-a doua casatorii al fratelui sau si aveau ca obiect evident atat pe Catrina cat si pe Ilie insusi.zisa Guica. tatal. carora li se adaugasera doua fete. Nila si Achim. Zbuciumarile interioare ce o inspaimantau pe Catrina o fac sa se indrepte spre Biserica. stapanind „cu privirea pe fiecare”. „prin ignorarea realitatilor sufletesti individuale” (M. Desi ii crescuse de la o varsta frageda. din ce in ce mai insistent. obligandu-i astfel sa lucreze singuri. Un al doilea conflict se desfasoara intre Ilie si sora sa. alcatuita si din copii proveniti din alte casatorii. Maria. Autoritatea capului familiei este sugerata inca de pe acum. Un conflict este intre Moromete si sotia sa. Al treilea conflict este cel dintre baieti si tatal lor. Guica prinde o ura atat pe frate cat si pe noua lui sotie. veghindu-si familia. „ca si cum ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece”. „copii facuti cu Moromete”. Catrina. in jurul unei mese mici. prevestind parca fuga la Bucuresti. sub pretextul ca ele culeg rodul trudei lor sub forma hainelor si zestrei ce li se pregatea. in partea dinspre vatra. lasand familia fara oi si cai. Catrina primeste in loc de recunostiinta ura. In momentul in care Moromete se recasatoreste. sta toata ziua”. atmosfera este tensionata. stiu sa castige bani din . avand langa ea pe Niculae. cu zece ani mai mare decat sotia lui. fiindca acesta „nu face nimic. Mama adevarata a celor trei frati murise cand acestia erau foatre mici. pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul razboi mondial. In desfasurarea actiuni descoperim trei conflicte principale. fiecare dintre membrii familiei avand nemultumiriri care moocnesc. Il acuza pe Moromete ca nu e in stare de a vedea in recolte valoarea comerciala. Cei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei. dar si sa suporte rusinea in sat de a fi fost furati de proprii copii. la o adica.

desi avea acum „vreo sase pogoane de pamint si-si facuse o casa frumoasa”. fusese taiat. vorbele rostite. care apreciaza: „Ilie Moromete reprezinta tipul taranului filosof”. si. Ceea ce urmeaza este un episod demn de nenea Iancu: Moromete „joaca” scena „foncierii” cu o gama inepuizabila de tertipuri. Ca sa mai acopere din datorii. Plata darilor constituie principalul motiv de ingrijorare pentru Moromete. Astfel se poate spune ca Moromete nu era o autoritate doar in familie. acesta fiind pimul semn al declinului familiei Moromete. secerile astea”. acest lucru prevesteste decaderea ce va urma.. mestesug cu care isi fascineaza consatenii. Desi era singur acasa. Inima adevarata a satului este Poiana lui Iocan. Unul dintre ei era Jupuitu. fa. Scena taierii salcimului este de un dramatism impresionant. ia. asfel ea se desfasoara inainte de rasaritul soarelui. Cocosila si Dumitru al lui Nae citesc ziarul. „Paraschive nu vezi ca furca aia sta acolo langa gard de cinci saptamani”. Moromete insusi aratau bicisnici. desi acesta „strajuia prin inaltimea si coroana lui stufoasa toata partea aceea a satului”. stiute numai de ei. ci si in comunitatea rurala. deplansa de intreaga natura. simbolizand elementul pastrator al traditiilor si credintelor stramosesti. Datoriile la banca. El este spiritul intalnirilor din Poiana lui Iocan. ramas parca aparare: „. se hotareste sa vanda lui Tudor Balosu salcamul din curte. atat prin maiestria construirii lui din detalii ce se aduna progresiv. pe fondul bocetului ce venea din cimitir. ca simbol al trainiciei si al stabilitatii. al stabilitatii taranesti. si prin simbolistica dramatica. plata focierii si traiul zilnic al unei familii numeroase il sufoca pe Moromete. cei care sunt „nici saraci. caii. fara a vinde din pamant. Moromete striga la toti ai casei „Catrina. agitatia lui fara rost construiesc un moment unic in literatura. induplecat de lacrimele unei vaduve. in lumina crepusculara a sfarsitului noptii. Moromete vazu pe prispa casei doi oameni care-l asteptau. Salcamul taiat facea parte din viata familiei Moromete. care trebuie sa se descurce cumva. incercand sa scape si data aceasta. pentru ca nimeni sa nu fie martor la actul distrugator. Il silesc sa plece si el la munte cu cereale. Aici spiritul rational al lui Moromete e recunoscut de toti. dandu-le iluzia libertatii si a demnitatii lor. insa nu avea suficienti bani pentru plata impozitelor pe pamant (foncierea) si ratele imprumutului de la banca. absenta sa facea ca intalniriile saptamanale de duminica dimineata sa fie „nu prea reusite”. stravechi. din existenta satului. facand durearea personala. si elementul central al Silistei-Gumesti in particular-salcamul. care venise dupa „fonciirea pamantului”. agent de urmarire. caci Moromete. „toata lumea cunostea acest salcam”. dar si al satului traditional. trage concluzii: „trei chestiuni se desprind de fapt din aceasta situatie” spune Moromete. intre care Moromete.. comenteaza politica ironic si cu umor. el este cel care explica.vanzarea produselor. Taierea salcamului este al doilea dintre cele trei momente esentiale ale volumului (primul fiind cina). in dialogul lor duelul inteligentei scapa spontan. Gradina. deopotriva. Moromete avea placerea vorbei. vinde porumbul mai ieftin decat avea sa o faca Balosu putin mai tarziu. ci inceputul unei decaderi universale. Cerul deschis si cimpia napadeau imprejurimile”. pentru a parea .acum totul se facuse mic. o durere universala. Chemat sa vina acasa de la fierarie. Liantul universului satului in general. nici bogati”. Gesturile. Dar nu iese nimic nici din aceasta calatorie(spre satisfactia cinica a lui Ilie). clarifica. dar si criticii vremii. locul unde se aduna gospodarii satului. dupa legi anume. nemaiavand pe ce sa se aseze. Acest amanunt ne duce cu gandul la faptul ca taierea salcamului nu era numai prevestirea unei drame personale.Chiar si ciorile se roteau dezorientate. prin cuvinte expresive.

care are probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera cei doi. Conform acestei scrisori Paraschiv lucra acum ca sudor la tramvai. se individualizeaza mai pregnant Niculae. din care Catrina si fetele incercasera sa ghiceasca „si ceea ce in scrisoare nu se spunea”. Astfel. din nou Niculae”. iar Moromete era convins ca Achim nu va mai trimite nici un ban acasa(el fiind plecat la Bucuresti cu oile familiei). el fiind proprietarul unui magazin alimentar. spunand ca vor primi restul „peste o saptamana. pe care-i ignora cu desavasire. De aici lucrurile se precipita. Cu toate acestea el refuza sa-l mai trimita pe Niculae la scoala. Secerisul are reguli precise.un om ocupat. din nou fonciirea. romanul incepe cu o interogatie retorica: „In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. constituindu-se intr-o adevarata monografie a obiceiurilor si ritualurilor din timpuri stravechi. Alaturi de el. ia doi cai si il trimite pe Niculae la scoala. infirmand cele afirmate la inceputul lui: „timpul nu mai avea rabdare”. Volumul al doilea se intinde pe durata a 24 de ani. Dupa plecare baietilor la Bucuresti. Scena secerisului este al treilea moment important al primului volum. De remarcat insa ca si ceilalati tarani isi schimbasera atitudinea fata de el: Balosu il compatimea. Desi acopera o perioada atat de lunga de timp. Naratorul noteaza insa ca problema banilor ramasese nerezolvata pe termen lung: „din nou rata la banca. Nila era portar la bloc. Paraschiv. impuse de traditia strabuna: cel mai vrednic dintre copii este cel care. masurand cu pasul „statiile”. castigase bani buni. cu primele stiri de cand au plecat. Culegerea roadelor pamantului este un moment de bucurie. apoi se intoarce brusc „pe calcaie si striga: N-am!”. banca. apoi „incepe sa taie spicele si sa arunce manunchiurile in urma”. iar in anul acesta recolta este foarte buna. Catrina laudandu-l pe Cel de Sus pentru „mana cereasca”. vede oportunitatea de a-si reintregi familia. „cu care ii milostivise Dumnezeu”. Guica tacuse. iar tatal leaga snopii si-i aseaza in clai. Moromete ia hotarariri decisive: vinde din pamant si achita fonciirea. Moromete se apuca de negot. invocand absenta beneficiilor de pe urma unei astfel de investitii. In final Moromete le da 1000 din cei 1200 de lei primiti pe salcam. Confruntat cu aceste probleme. Moromete era acum un om schimbat. Ea prezinta datini din viata satului traditional. doua”. . nu mai era atent si nici nu mai dadea raspunsurile pline de o inteligenta cinica de altadata. faptele prezentate sunt mult mai putine si mai slab individualizate.. cum ii spunea ea graului. Nila fug la Bucuresti luand cu ei caii. Cu toate acestea. iar Achim era singurul care reusise cat de cat. pe care vor trebui sa le duca fiecare secerator la capat. in momentul in care primeste o scrisoare de la baietii din Bucuresti. de aceea o veselie nemaipomenita ii cuprinsese pe toti. toti banii si covoarele de zestre ale fetelor. simbolic. Baietii anexasera chiar si o fotograie scrisorii. Volumul se incheie rotund. „poli galbeni ii umpleau buzunarele”. porneste recoltarea granelor.. Femeile se ocupau de mancarea pentru seceratori. partile de loc. de contopire deplina a omului cu ritmurile naturii. Ilie Moromete nu mai este persoajul principal.

de a lumina si de a stapani dintr-un punct de inalta intelectualitate materia inspiratiei.2 Romanul cu elemente eseistice sau eseul romanesc Daca primul volum al romanului Morometii. singurul moment de o mai intinsa coerenta epica fiind cel in care Niculae Moromete participa ca activist la o campanie de seceris in propriul sau sat. revolutionara.a devenit stiltul rneu. El reprezinta in primul rand o victorie a scriitorului asupra lui insusi. desi primul e un roman al individului.prin oglindirea doar din perspectiva lui Ilie Moromete . scena istoriei. naratiunea cunoaste intoarceri in timp si eliminari de fapte (reluate in Marele singuratic). sa-si creeze propriul sau stil. Preda a luptat multa vreme. In “Imposibila intoarcere”. In primele capitole. proprietatea. trebuia. grija prozatorului e sa distruga imaginea dintai a lui Moromete. tema vesniciei schimbari a lumii. Morometii. unitatea lor tine de viziune. care. intr-un fel. ci una rezumativa: evenimentele sunt selectionate. iar al doilea al masei .Doua sunt motivele care fac din acest volum un punct de referinta al prozei postbelice:incadrarea in tema obsedantului deceniu-abuzurile contra clasei taranesti. aratandu-i o alta fata. Marin Preda a putut altfel stapani problema pusa in discutie. povestirea “Friguri” si apoi volumul “Imposibila intoarcere” si romanul “Marele singuratic”. sustinute de catre doua dintre personaje :Ilie si Nicolae Moromete. “pentru a face loc altui destin literar. pentru ca. publicat dupa 12 ani. cat si in “Convorbiri cu Marin Preda”.sa deformeze o realitate complexa. surprindea in epoca prin noutatea viziunii depre tipologia taranului. in primele doua decenii dupa Eliberare. moartea sunt doar cateva dintre subiectele pe marginea carora se infrunta reprezentati ai unor filozofii si ideologii diferite.iar masa nu traieste exact aceeasi drama economica si aceeasi tragedie sufleteasca -. Tehnica de compozitie nu mai este cea a decupajului. Schimband stilul. schimbarile dramtaice aduse de comunism devin punctul de pornire a unor discutii care vizeaza chiar destinul omului. Actiunea celui de-al doilea volum are loc tot in satul Silistea-Gumesti. “Intrusul”. de reflectie morala . rostul acestuia in lume Replicile lui Ilie Moromete sunt ultimele adevaruri spuse de reprezentatul unei lumi care parasea.3. fie ca-i place. . Marturisirea scriitorului da un alt sens raporturilor dintre cele doua volume. avea sa fie si el un eveniment literar.Astfel spus. si prin tehnica narativa si prin stil.am scris “Morometii” volumul doi. modificand perspectiva artistica si facand din acesta un personaj cu o bogata sufleteasca. sa omoare in noi nostalgia fata de cel dinainte. sa ne dea iluzia ca el poate trai si altfel in mijlocul unei familii in care autoritatea lui e contestata si al unei epoci in care subtilitatile limbajului si placerea de a contempla sunt niste frumoase anacronisme" (Eugen Simion). care sa nu fie stilul in care se exprima taranii sau cu care scriitorul exprima tema taranilor.si prezenta unor elemente eseistice. ce-l de-al doilea volum.publicat in 1955. lipsita de glorie. un contemplativ al evenimentelor istoriei.Binele. fie ca nu-i place cititorului . incepand cu romanul “Risipitorii”. "instrument formidabil. "Cu acest stil care. fortat. Aceasta actiune se justifica prin nevoia de eliberare a scriitorului. pare alt roman si prin structura. el arata ca pentru un creator ambitios care vrea sa creeze in mod deliberat un anumit univers si sa atace teme de constiinta este necesar un stil al scriitorului. care ar fi riscat . In ambele creste imaginea unui univers si a unei civilizatii aflate la rascruce de drumuri si destinul acestui univers si al acestei civilizatii reprezinta adevaratul obiectiv al "Morometilor". volumul al doilea.

noii prieteni. Taranii asista la un fenomen amenintator. relua apoi Moromete in glas cu o admiratie de sine neacoperita fata. ca un sat nu era o asezare de cel mult doua mii de case adunate intr-o vale de rau si ascunse sub salcami. Satul intra intr-un ritm accelerat de disolutie. Ii interzice lui Niculae sa mai frecventeze scoala pe motiv ca “nu-i aduce nici un beneficiu”. Aceasta este o epoca de tranzitie. ca si fratii mai mari. aproape parinteasca pe ultimul cuvant.. Discutiile dintre ei doi. familia nu-1 mai asculta. intre doua civilizatii. vechii lui prieteni au murit sau l-au parasit. Plotoaga. eu te las pe tine sa traiesti.a. provocate mai ales de Morometetatal. ii apar mediocri. tampitule. exclama Moromete apasand cu un fel de mila nesfarsita. Ilie Moromete intra intr-o zona de umbra. Ouabei. Niculae Moromete crede intr-o "noua religie a binelui si a raului" si devine "apostolul" ideilor socialiste care prevad. care-si paraseste barbatul la batranete si se duce sa traiasca la fiica ei din prima casatorie. udat de o ploaia repede de vara. tu ar trebui sa. Costache al Joachii. Giugudel. nu eu?". sa le dea lor tot. ca tu vii pe urma si-mi spui mie ca nu mai am nici un rost pe lumea asta. vazand ce oameni ieseau acum la iveala. ma. chit ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el!". apar figuri noi ca notarul. Niculae Moromete. Isosica. copilul neglijat de parinte... Se impune. din care nu mai incetau sa iasa atati necunoscuti". in schimb. in timp ce in alta parte a satului se pun la cale schimbari hotaritoare pentru destinul taranimii: "Pana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui.. si o atitudine care sa-1 indeparteze de la greselile tatalui sau. ci lui Niculae. "Asa ca vezi. sapa un sant in jurul sirei de paie din gradina si discuta cu un personaj imaginar. si ce-o sa mananci. care-si paraseste si el.. au semnificatia unei confruntari intre doua conceptii de viata. Biznae? Ce-o sa mananci. pe scena lui navalesc forte necunoscute. continua sa nu treaca pamantul si casa pe numele Catrinei.. Adam Fantana.. iar el cu Catrina sa se retraga intr-o cosmelie pe care s-o ridice alaturi de vechea lor casa. Ilie Moromete nu se impaca cu gandul ca rostul lui in lume a fost gresit. si de la Niculae . Nae Cismaru. Zdroncan. se discuta probleme noi si se naste o politica noua. autoritatea lui in sat se diminueaza. la o adevarata "spargere" a satului. ca sa redevina cand totul va fi iremediabil pierdut pentru el. odata cu schimbarea intregii societati. de generozitatea lui. Matei Dimir. si ca taranul trebuie sa dispara. ma.ultima in care Moromete apare in viata .in care batranul. Bila. Moromete nu se mai poarta ca inainte si ia hotarari care il coboara in ochii familiei.Desi a cunoscut o perioada de prosperitate si si-a refacut averea. O ura naprasnica se ridica atunci in sufletul acestei femei. Exista in acest sens o scena de mare forta artistica .. dispari. in schimb merge la Bucuresti sa le propuna celor trei fii sa se intoarca in sat. Si de ce crezi ca... conditia de taran. innoirea radicala a satului. dar ii produce o disperare fara margini. (Nu-i spusese lui. dar in alt mod. n-ai fi tu ultimul prost de pe lume si ca mai degraba. s-ar fi zis. ci o groapa fara fund. a carei ratiune le scapa : "Erau evenimente pline de viclenie. cand Moromete dispare o vreme ca erou activ. Dar rau fac. fiind hotarat sa realizeze o existenta. Mantarosie. Vasile al Moasei s. el insusi are impresia ca nu mai gaseste nici un om in stare sa glumeasca inteligent.. destul de numeroase. "Ca tu vii si-mi spui ca noi suntem ultimii tarani de pe lume si ca trebuie sa disparem. Ideea nu numai ca il deruteaza. contempland parca cu jale mizeria mintala a acelui Biznae care ii spusese lui asemenea lucruri despre soarta care le era rezervata in viitor taranilor.

dar ajunsa intr-un ceas de crepuscul. inadaptarea a declansat insa criza unei constiinte care nu se mai regaseste. desi poate ca altii batrani cand tu nu stiai nimic au suferit ca si tine acun asa sa fie oare?” Criza lui Moromete este pusa. Calinescu in legatura cu imaginea simplificatoare a taranului: “Taranul si Kant isi pun aceleasi probleme. c-o pati. e in stare sa accepte chiar ideea ca va fi bine cum va fi.stia si Moromete) Macar. tragedia lui Moromete nu provine din inadaptare. Criza satului arhaic se reflecta in chiar constiinta celor care il reprezinta. purtatoare a unei civilizatii milenare. confirmandu-se parca mai vechea observatie polemica a lui G.. ca mai destept ca tine nu mai e nimeni. eu totdeauna am dus o viata independenta!” In “Morometii”. a satului traditional.. c-o fi. nu mai poate organic sa traiasca acest nou. se desfasoara fara Moromete si in afara constiintei sale.. in asa fel incit substanta romanului va deveni tragedia unei umanitati pe cale de disparitie. ce sa le fac eu. cand se face mare isi aduce aminte. dar nu se simte pregatit. Fiindca degeaba o sa le spui tu vorbe. dar ce le spui!? Ce-i inveiti. ca civilizatia "micului proprietar agricol" nu mai are nici un viitor. eu tot am facut ceva. Sub acest aspect. manance. fiindca un copil chiar daca nu-i intra lui in cap cat e mic. Putinii ani care i-au mai ramas ii traieste in tacere si insingurare si moare lent. intrata intr-o lunga si definitiva intunecare...dar pe tine sa. pentru ca intrebarea fundamentala pe care si-o pune la batranete. ca si cum viata s-ar scurge din el.. in termeni supremi de constiinta. dupa cum se vede. In ultimele capitole ale cartii Moromete dispare ca personaj si tot ceea ce se intampla. Legile implacabile ale istoriei vor juca acum roluI acelui "fatum” clasic. El e totusi prea inteligent ca sa nu-si dea seama ca valorile pe care le apara vor disparea. toata viata le-am spus si i-am invatat . . Ori sa-si stearga picioarele pe tine. de mancare ii dai si unei vite in grajd. cat si mizeria personajului. cu deosebirea ca cel din urma le rezolva cu alta tehnica". a unor relatii si conventii sociale. al carui destin exprima moartea unei lumi si nasterea alteia. siesi suficienta.. De fapt. Ilie Moromete este un personaj exponential. din fapte ei o sa vaza ca nu esti nici destept si nici n-ai ce sa le spui si or sa ajunga de capul lor si or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani.ca n-au vrut sa-1 munceasca. iar prin profunzimea spiritualitatii sale este un personaj monumental. ca asta e lesne. pentru ca interventia istoriei in universul considerat anistoric al satului traditional va duce nu numai la modifiearea structurii lui. Marin Preda analizeaza procesul istoric al destramarii celei mai vechi clase sociale romanesti. cand traieste toate aceste schimbari. Procesul acesta este profund dramatic.. zise Moromete mai departe.” In indirjirea aproape nebuneasca cu care isi apara punctul de vedere se gaseste atat maretia. este “de ce se intampla ceea ce se intampla si mai ales cum se putea sti daca tot ceea ce avea sa se intample in viitor avea sa se intample orice-ai face ?” Oare asta sa fie schimbarea vesnica a lumii pe care cat esti tanar n-o simti. a unui cod etic si a unei filozofii. te vedem daca esti in stare cel putin de-atat! O sa fii fn stare? Nu sa-i imbraci si sa le dai sa. am crescut sase copii si le-am tinut pamantul pana. la degradarea elementelor arhaice. ca n-ai stiut sa faci din ei oameni. lume organica. pentru ca cei care nu vor voi sau nu vor putea sa se adapteze vor sta sub condamnarea istoriei. nu inainte de-a exclama cu o trufie pe care ar vrea s-o pastreze si dincolo de moarte: "Domnule. ci si la transformarea si chiar disparitia vechilor institutii rurale. profet al unei cauze iremediabil pierdute. o asezare mai temeinica a lucrurilor si prin aceasta chiar a vietii taranesti. in momentul de fata .

Lipsind atata vreme din pridvor. atitudinile curente ale sotilor in familie etc. si acest continut sa-si caute astfel nestingherit drumul spre universalitate (Circuitul universal. tinzand sa o zugraveasca in datele ei calendaristice. Marin Preda este un prozator care se supune obiectului. al lui Rebreanu. Moromete ridica fruntea si se uita si ceea ce vazu il facu sa-si dea palaria pe ceafa de admiratie. In acelasi timp. descoperind expresiile purtatoare de farmec ale specificului national. mai ales secerisul si treierisul. sacrificindu-si o eventuala dragoste pentru scrisul frumos. In ciuda unei sintaxe complicate. forme vechi de ritual. Asezat in descendenta atit de bogata a literaturii romane de inspiratie rurala. aproape dura. refuzand mestesugul stilistic. personajului. dar profunde. care stie sa-si dozeze culorile si nuantele in tablouri de-o mare autenticitate si poezie. sa fie totusi covarsite de continut. Santul cel mare. Cea mai mare calitate a lui este limpezimea. Scriitorul realizeaza aici una dintre cele mai verosimile imagini literare a satului romanesc printr-o observatie rece. jocul baietilor pe camp cu bobicul. cu un comportament si o problematica specifice. ca spalatul picioarelor de Rusalii si calusul. hora. Imposibila intoarcere). dadea peste mal de-atata apa si daca n-ar fi curs cu repeziciune spre o directie a ei care ducea spre rau. nu e niciodata obscur. care topeste intr-o singura fraza exprimarea directa si cea indirecta. Ca si Rebreanu. universale. Sub acest aspect. Iata un scurt fragment exemplificator din capitolul in care Moromete este prezentat pentru ultima oara in mod direct de autor: “Apa se scurgea la vale cantind si de sus cpntinua sa toarne fara oprire. dar permanent cu grija de a reliefa specificul unui rnod de existenta. obiectiva.Vocatia realista a prozei Iui Marin Preda isi gaseste in Morometii o confirmare de inalta tinuta artistica. sunt infatisate cand ironic. ele trebuie doar sa comunice cu precizie intentia scriitorului. intalnirile nocturne ale tinerilor tarani. In conduita lui stilistica. Marin Preda crede ca forta creatoare a literaturii. cand cu o evidenta nota lirica. anticalofil. parastasul. mai ales a prozei. fara ecouri din Slavici. ca ea se evidentiaza intai prin ce spune si apoi prin cum spune si ca sansa literaturii noastre de a interesa si pe altii este ca. Muncile agricole. consolideaza orientarea realista si stilul adecvat. perfect independent si de egala viabilitate artistica. Ilinca se nelinisti cea dintai de tatal ei si iesi dupa ei cu un sac in cap. dialogul si evocarea. romanul Morometii aduce elemente de o neta originalitate: propune un univers satesc autonom. in schimb e profund si incarcat de sugestii misterioase. da prozei taranesti o dimensiune psihologica neasteptat de profunda. impune alaturi de taranul acestora un alt tip de taran. capitolul despre moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai tulburator in literatura romana despre moartea unui barbat. Singura lui grija este sa fie exact. ca si cum tainele lumii n-ar incapea niciodata pe deplin in cuvinte. Sensul iese la iveala cu toate nuantele sale. se revarsa dincolo de formele de expresie. temei. Creanga. Cand il vazu eu sapa in . au sansa unui pictor remarcabil. proza lui Marin Preda are o transparenta exceptionala. Sadoveanu sau Rebreanu. gandul scriitorului si gandul personajului. comun tuturor gradinilor de pe-acolo. va ineca satul. Stilul acesta nu este insa lipsit de expresivitate si de farmec. Ca si marele scriitor ardelean. a dramelor obscure. te-ai fi putut teme ca daca ploaia nu se va opri curand. Inmormantarea. umple si el albia vietii rurale pana la refuz. care insotese trecerea unei categorii sociale spre alte forme de existenta. din vol. privirea scriitorului se indreapta si asupra acelor obiceiuri si traditii populare care tradeaza o realitate spirituala mai adanca. Cuvintele au o valoare functionala.

tata. Dupa modul de constructie sintactica a frazelor.ca in exemplul citat ..mana si ud de sus pana jos incepu sa strige la el sa se intoarca numaidecat in casa. fara referire precisa la momentul vorbirii. Actiunea principala intra in relatii multiple si complexe. din punct de vedere stilistic.toate celelalte forme. vin incoace. ceea ce arata caracterul oral al stilului.prezentul. fie o reverberatie misterioasa a ideii. Verbele intra intr-un joc subtil de relatii temporale . fugi de-aici. Marin Preda nu e deloc un naturalist. continuand se refera la Moromete. frazele cuprind adesea propozitii care apartin unor planuri de expresie complet diferite. de exprimare. textul e dominat de subordonate. Sintaxa aceasta ajuta o gandire de tip analitic dispusa sa epuizeze toate nuantele. Oralitatea nu este insa produsul mecanic al copierii limbajului taranesc. uneori foarte subtile. facand. ca in constructia "apa se scurgea la vale cantand". normala. clantane din dinti. cum ar fi planul naratorului si al vorbirii directe a personajului. obisnuita in schimb in vorbire. textul e dominat de verbe. In ultimele doua fraze din textul citat se produce o fuziune neobisnuita in limba scrisa. In sfirsit. dar asa calda. unde trecerea e anuntata de ton. precum si printr-o tehnica normala de imbinare a stilului direct cu cel indirect. acesta pare parca pentru totdeauna prins intr-o actiune fara durata. cum era. lipsit de podoabe. nu-si dadea seama ca putea sa raceasca si sa moara? Dar Moromete parca nici nu auzea si zadarnic fata se apropie si-1 trase de mana. facandu-le loc cu sapa si continuand linistit si neturburat sa vorbeasca. El stapaneste nu numai frazele. adevaratul inaintas in comedia cuvintului al lui Marin Preda. si al lui insusi. urmarind un efect artistic. si intamplarilor urmareste un inteles. El prelucreaza. ceea ce este in perfect consens cu ideea de baza a fragmentului. Sintactic. conducand mai departe torentele de apa. si acompaniaza drumul secret al cartii. a faptelor.care ingaduie individualizarea si identificarea mai multor actiuni simultane. dar sa nu se impiedice de prea multe conventii gramaticale. De aceea. Arta literara a lui Marin Preda este complexa. in ciuda unor cruditati verbale. topind in fluxul sau . stilul lui Preda e intrucatva diferit in cele doua volume: Primul se caracterizeaza printr-o folosire mai accentuata a stilului indirect liber. asa cum la randul lor facusera candva Creanga si mai ales Caragiale. imperfectul . in sensul folosirii tuturor procedeelor gramaticale care indica trecerea de la un stil la altul. prizonier parca fara scapare al elementelor. fata si incepuse sa. care arata ca lucrurile nu sunt limpezi daca le lipseste raportarea cuvenita. textul e alb. si celelalte surori si incepura si ele sa strige spre gradina. gerunziul fiind modul unei actiuni in desfasurare. metafora care inchide simbolic istoria unui destin prins parca intr-un cerc al fatalitatii. da gandirii o coerenta si o fluenta remarcabile. stilizeaza vorbirea taraneasca. fara sa se marcheze prin mijloace gramaticale sau prin semne de punctuatie trecerea de la un plan la altul. Fluxul epic nu este stingherit . in care distributia episoadelor.. dar atunci ele produc fie un vag ecou liric intr-o proza total antilirica.” Morfologic. insa fara ca el sa le asculte. Aparitia celor trei gerunzii din final nu este nici ea lipsita de semnificatie. nu vezi ca e ploaie calda. In volumul al doilea domina stilul direct al autorului care. si cum verbele conducand. ceea ce tradeaza caracterul narativ al stilului. o goni el. ci si stiinta organizarii epice. perfectul simplu. ca in constructia "prizonier parca fara scapare al elementelor si al lui insusi". Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu si numai arareori capata si un sens figurat. Se intoarse in casa si curand iesira.

cel mai iubit dintre pamanteni?!´). este desigur ironic. scriitorilor le este ingaduit sa critice regimul anterior.de nimic. eseistic senzational si politest. bucuia scrisului. care ca singura comunica o impresie covarsitoare de viata. iar Nicolae Manolescu considera ca “Cel mai iubit dintre pamanteni”poate fi socotit un roman complet: social. descrierea. Scriitorii generatiei 60 profita de relativa libertate si abordeaza romanul politic ca mijloc de exprimare. pierderea religiei. dar libertatea este una partiala. 3. anecdota. In prim plan se afla istoria lui Victor Petrini.Marin Preda a scris. nu retraite. Titlul cartii. dialogul. pauzele si diferentele de ritm. sinuciderea lui Chiril Merisor. iritarea cu care scriitorul respinge calificaticul de "analist" si "proza analitica" se justifica. completarile. ideologic. in care experientele sunt restituite.Fiind un roman complex.Eugen Simion considera opera un roman total. textul si subtextul ironic. parafraza neologistica. familia. nu opresc in nici un fel miscarea narativa.´. asa cum remarca Eugen Simion ³romanul .sentimental. viziunea scenica. asemenea eroilor lui Camil Petrescu. ura ca drog. Dupa 1965.Desi scris in intregime la persoana I. tragedia fara tragic etc. care isi reconstituie si isi analizeaza cu luciditate existenta. oricat de minutioase. Vocatia fundamentala a lui Marin Preda este cea de povestitor. cronica de familie si spovedanie a unui invins. in esenta lui. Din acest punct de vedere. ceea ce provoaca. Jurnalul este folosit ca proba incriminatorie de Securitate. simtul comic si simtul tragic. analiza. Cel mai iubit dintre pamanteni se dovedeste un om pe care destinul il priveaza de iubire. imbinarea stilului direct si indirect etc. greu de perceput de cenzura vremii. psihologic. sublimul si oroarea in iubire.In aceste cuvinte am incercat sa surprind faptul ca romanul “Morometii” volumul II de Marin Preda apartine romanului eseistic. si sa dezvaluie crimele din ³obsedantul deceniu´. si considerat de Eugen Negrici ca fiind ³probabil cea mai viguroasa si mai impresionanta fresca a apocalipsei comuniste. al lui Gheorghiu Dej. se pot critica excesele si erorile regimului communist din prima etapa. care se regaseste in roman intr-o declaratie de dragoste adresata lui Victor Petrini de catre Suzy Culala (³Ce mai faci tu. a instaurarii.3 Romanul “obsedantului deceniu”sau romanul politic Temele mari libertatea de gandire a individului si confruntarea cu puterea totalitara nu puteau fi tratate direct. Portretul.”Cel mai iubit dintre pamanteni” conserva in mare formula clasica a retrospectivei ordonate. acesta acopera o vasta problematica: instrainarea de parinti. sunt subordonate unor calitati narative si portretistice deosebite. micro-eseul analitic. aluzia. politic. perioadã de maxima de opresiune comunista. Chiril Merisor tine un jurnal in care isi consemneaza experienta interioara. ci prin formule subversive. Marin Preda foloseste formula ³obsedantul deceniu´ pentru a desemna anii 50. vorbirea aluziva. incapabil sa supravietuiasca intr-un regim totalitar. fresca a unei lumi si analiza a unui esec in dragoste. Subiectul romanului este amplu. in final. aparut in 1980. Scriitorul infatiseaza aceasta perioada istorica in romanul “Cel mai iubit dintre pamanteni”. Principalele lui procedee artistice. darn u poate fi pus in discutie si criticat sistemul. Constantin Toiu prezinta in romanul ³Galeria cu vita salbatica´ cazul extrem al unui intelectual. Personajul principal.

Constiinta.a. înstrăinarea de părinţi. tragismul condiţiei umane ca jucărie a soartei ş. în scopul pregătirii apărării acestuia. însingurarea. bucuria scrisului. destinul lui Petrini se va modifica brusc şi fatal prin arestarea sa abuzivă. Cel mai iubit dintre pământeni este o confesiune (scrisă la persoana întâi. de moravuri. eroul fiind martor şi narator. Roman profund realist. fiind astfel un roman-cronică. Autor al eseului Era ticăloşilor. de a utilize naratiunea la pers. De aceea. moartea. social. Prima parte a jurnalului lui Petrini dezvăluie cinismul închisorilor.Ştefan Gheorghidiu. mărturie a unor momente grave şi dureroase în plin veac douăzeci. Cel mai iubit dintre pământeni este o sinteză a unor teme şi motive disparate care îmbrăţişează existenţa în totalitatea ei: naşterea. romanul se încheie cu acele cunoscute cuvinte din Evanghelie . Inceput cu o lungă reflecţie asupra morţii. El devine o conştiinţă lucidă care înregistrează şi sancţionează datele realităţii. Petrini are ambiţia de a crea un sistem filosofic propriu. acuzat că ar fi implicat în afacerea Sumanelor negre. Cel mai iubit dintre pământeni este un roman-document. Eroul se află deci într-o si tuaţie limită. asistent universitar la catedra de filosof ie (ca şi eroul lui Camil Petrescu . pentru o faptă pe care o aflăm abia la sfârşitul cărţii. constiinta. universal rural si lumea citadina.a. structurat în trei volume. a unui erou care crede in puterea spiritului si in mitul fericirii prin dragoste. incat poate fi considerat un scriitor reprezentativ pentru diversitatea romanului postbelic de pana la 1980. . exprimând ferm valoarea supremă a iubirii. complex şi de o mare densitate a ideilor. un tablou zguduitor al înjosirii şi degradării umane (impuse). de a infatisa perioade istorice diferite. eroul îşi rememorează viaţa la cererea avocatului. cu lumea lor. semn al autenticităţii). sentimental. ). fara mistificatie o istorie in care fortele se confrunta in chip dramatic. pierderea religiei. încrederea în mitul fericirii prin iubire. scriind îşi retrăieşte viaţa şi încearcă sâ-i înţeleagă resorturile intime. dar si la persoana I. profesor. despre erorile şi sacrificaţii acelui timp."dacă dragoste nu e. a unui mare prozator care judeca fara partinire. extinzându-şi evocarea social-politica pe o durată de două decenii (1940-l960). nimic nu e". tortura rafinată a interogatoriilor. student la filosofic). Absolvent al Facultăţii de Filosofie. cu gândul la o posibilă condamnare pe viaţă. Marin Preda demonstreaza capacitatea de a aborda diferite tipuri de roman. să descifreze cauzalităţile prin raportarea la mecanismele sociale şi politice. Prin prezentarea romanelor “Cel mai iubit dintre pamanteni”si “Morometii”.). familia (susţinută cu tărie). este un intelectual. lecţia despre "cosorul zis al lui Mo-ce'anu" ş. dragostea. Simion). erorile. intai. trecerea de la unul la altul se face firesc (roman politic. a III-a. Victor Petrini. Apărut în 1980 (ultimul roman al scriitorului). protagonistul romanului şi narator. apoi. "o nouă gnoză". romanul a fost definit unanim şi constant drept "carte a unei conştiinţe şi a unei epoci" (E. Cel mai iubit dintre pământeni înfăţişează societatea românească din anii deceniului al şaselea. violenţa relaţiilor sociale. Romanul are mai multe nivele (roman "de romane").´. depersonalizarea individului. cu scopuri duşmănoase puterii (dintr-o confuzie stupidă). Aflat în închisoare (pentru a doua oară). mecanismul distructiv al justiţiei aservite politicului (scene memorabile: pedepsirea gardianului torţionar din mină.unei mari constiinte.

transpus în existenţa cotidiană naşte monştri. apare trecut printr-o interogaţie severă asupra rosturilor existenţei umane" (Ov. care ajunge la închisoare.). construindu-şi romanul pe mitul fericirii prin iubire. totul "e luminat de reflecţie. ca şi conversaţiile cu Ion Micu. . nu prin decesul soţului. susţin şi amplifică procesul de formare intelectuală. devine cunoaştere. Meditaţia devine o formă a epicului (un epic al intelectualului): noţiunile de fericire. Din acest punct de vedere." Pasiunea nouă pentru Suzy îi este fatală lui Petrini. era tot ea. astfel încât "teroarea realului devine teroarea istoriei" (C. existenţă. de un intelectual a cărui stare proprie este cea reflexiv-speculativă. înregistrând eşecul acestei iubiri. Marin Preda a fost preocupat de ideea cuplului. fiind acuzat de crimă (soţul lui Suzy cade în prăpastie în urma unei încăierări). Ungureanu). Nu frica îl domină pe Victor Petrini. înţelegem.a. petrecerea de la Tania ş. S. fără nimic sublim. "cunoscut şi analizat. Petrini conchide: "Da. literat. Confesiv până la cele mai sensibile detalii ce descriu deteriorarea relaţiilor în cuplu. ca nucleu social.Ivona. dar arăta ca şi când ar fi fost văduvă. fapte reprobabile ale epocii. Este o epocă tragică. Toate schimbările de structură ce au avut loc imediat după război sunt trecute prin filtrul gândirii personajului şi a altor intelectuali (scriitori. până la starea de abjecţie. autoritate. ci o acută luciditate. Crohmălni-ceanu). Paginile despre analiza sentimentului iubirii sunt de o rară frumuseţe. Critica literară a relevat faptul că mare parte din romanele lui Marin Preda stau sub semnul unui eşec existenţial (Risipitorii. Cel mai iubit dintre pământeni este şi un bildungsroman intelectual. ceea ce înseamnă o cucerire" (Mircea Zaciu). stabilizează natura umană. Ion Micu . prin sinceritatea totală a eroului şi nevoia de a înţelege. putere. Marin Preda pătrunde prin fineţea analizei până în zonele cele mai adânci ale sufletului omenesc.. nevoia de sinceritate şi de adevăr. istorici. romane cu finaluri deschise.Lavinia (singurul cuplu reuşit). Subtilitatea şi acuitatea observaţiei se manifestă şi în sondarea sufletului şi a comportamentului feminin. prieten cu Petrini. surprinzându-i contorsiunile. încărcate de semnificaţii. stătea tăcut şi posomorât.Trimis la reeducare şi recalificare la "munca de jos". Fanatismul politic. care constituie eşecul sentimental al lui Victor Petrini. Prozator modern. înstrăinarea totală sunt dureros de acut simţite de Petrini (scena botezului. contabil la Oraca. familie sunt mereu în gândurile intelectualilor. dar scriitorul prezintă şi alte cupluri: Matilda .Clara. ci prin decesul iubirii ei pentru el. Dragostea este atinsă şi ea de ceea ce este malefic în existenţă. filosofi). Intrusul. Matilda. căci. Cele două iubiri nefericite.. Cel mai iubit dintre pământeni). Lungile discuţii poliţico-literare cu prietenul şi colegul său Petrică Nicolau. eşecul intră în rândul valorilor care semnifică. strungar într-o uzină. Epoca este văzută din interiorul personajului. scriitorul înfăţişează psihologia şi tipologia altor medii sociale: cu muncitorii la deratizarea oraşului. Intâmplări banale. care a trăit evenimentele importante şi grave ale epocii. Distrugerea sentimentului iubirii. iubire. uite-l colo.Petrică Nicolau. cu adevărate modele de retorică a disculpării în faţa propriei conştiinţe. Ciceo . Ion Micu . sunt Matilda şi Suzy. Il avea acel soţ. dar între ei demult nu mai era nimic.

noile creații reflectă direct schimbarea regimului politic în România către unul permisiv. zis Meşteru. au crescut fără părinţi. rareori o valoare". Este un cântec al iubirii şi al libertăţii spiritului. Câtă vreme există iubirea şi plăcerea de a medita. aşadar). la adevăr. Zare continuă să-l caute . Tema romanului o constituie raportul dintre memorie şi adevăr. Prozatorul îşi construieşte romanul folosind biografiile unor tineri orfani: Radu A. "numai foamea şi pierderea libertăţii pot degrada fiinţa umană" ş. recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică.Proza postmoderna Postmodernismul s-a declanșat în literatura română în a doua jumătate a anilor șaizeci și continuă să existe până în zilele noastre. regimul politic a favorizat opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică. Cel mai iubit dintre pământeni este ultima capodoperă a nemuritorului Marin Preda.1999) considerat a fi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română.sporadic . De aceea. neputinţa recuperării trecutului autentic. a lui Zare. fericit în nefericirea lui. Petre Nicolau. înseamnă a stăpâni tragicul". Petrini îşi ilustrează gândul prin mici întâmplări din viaţă. fără un răspuns pe care ar fi trebuit să-l dea. materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare. ZMEURA DE CAMPIe de Mircea Nedelciu (postmodernism dupa 1980) Mircea Nedelciu (1950 . de avangardă. au trecut în momente diferite pe la Casa de copii şcolari din Sinaia (un orfelinat. prin caracterul scenic şi oralitatea stilului. Zare Popescu şi Gelu Popescu. După ce pleacă din Casă. Grinţu. un spaţiu larg este acordat anecdotei. garanţie a demnităţii umane. anume modernismul. fără puterea de a-l da în singurătate şi a-l urma". Din 1990. Intelectualii Ion Micu. singur cu adevărat? E un om fără soluţie. în vreme ce el ratează admiterea la Facultatea de Istorie. s-au făcut fraţi. la viaţă interioară al oamenilor. o caldă pledoarie pentru dreptul la puritate.4.a. unde ultimii doi. în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă. În cultura română. face armata şi. "Omul lui Marin Preda poate fi. de la A (cuvântul „Arac") şi până la Z (cuvântul „Zat"). de aceea în roman se găsesc numeroase formulări aforistice: "A şti să râzi în clipe tragice. Romanul „Zmeura de campie" a aparut în 1984 este împărţit în patru părţi şi alcătuit din 24 de capitole numerotate cu literele alfabetului. 3. Problematica delimitării acestui curent. pentru că zeii vieţii spirituale nu l-au părăsit. "tinereţea e o trufie. ca Petrini. după diverse peregrinări . ceea ce îi asigură autenticitatea. omul predist nutreşte încă speranţă" (Eugen Simion). la iniţiativa celui mai mare. "Ce e un om singur. Petrini îşi amplifică luciditatea prin reflecţie.Scriindu-şi şi retrăindu-şi viaţa.şi chiar să-l susţină financiar pe Gelu.este un înstrainat in lume. Trecerea din sfera speculaţiei intelectuale în cotidian se face firesc. Confesiunea devine un lung monolog jucat. trădat de memorie şi chiar de Istorie . Titlul constituie simbolul unei înstrăinări (zmeura fiind o planta de munte): omul desparţit de familie. s-au publicat multe dintre operele cenzurate în deceniile anterioare. literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci în mod subteran. implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată sincron.

în proza şaizecistă.că "poate nici nu mă cheamă Popescu". o generaţie paternă vinovată de a se fi duşmănit şi vândut.. În ceea ce-l priveşte. le dă la rândul său mai departe: "Pe parcursul a câtorva sute de zile care urmară. pentru care . Între timp li se mai întîâmplară şi multe alte lucruri demne de a fi povestite. obligă. într-un scenariu. episoadele din prima copilărie a lui Zare şi din cea a lui Grinţu s-au intersectat pentru că între părinţii lor au existat legături înverşunate de duşmănie şi delaţiune. cel mai adesea pur întâmplătoare (ca peste tot în proza autorului. Singur Gelu. structurând-o apoi în scenarii cinematografice însemnate într-un caiet de regie. În investigaţia lor. Acesta e punctul în care romanul Zmeura de câmpie aşează o distanţă implicit polemică faţă de romanele generaţiei anterioare. În armată. profesor de română suplinitor şi aspirant perpetuu la meseria de regizor. nota Z. în cadrul acestei generaţii de fii) nu este un dat al sângelui. face ceea ce s-ar putea numi o "investigaţie de teren". observând şi adunând poveşti pe care. cu mijloace de autodidact (idei dezordonate şi intuiţii îndrăzneţe. funcţionând o vreme ca pedagog la Liceul de Mecanică Fină." Deşi are elemente de melodramă. cu parcimonie (adică. în fond. cel care are de tăiat la stuf pe 15 ani. înregistrând colocviile celor doi). dacă vreţi. deşi acesta presupune . sadovenian).] vagi".. Grinţu ajunsese la stuf ca urmare a delaţiunii lui Popescu.(specifice personajelor lui Mircea Nedelciu).şi nu se sfiieşte să o spună. care satisface un stagiu militar cu termen redus. strălucite). şeherezadic sau. schimbă locurile de muncă. nu prea acceptă ideea că el ar putea avea aşa ceva" . scuturînd plasa iluziilor . Aşadar. picaresc şi proză detectivistică (întreţinând toate alerteţea naraţiunii şi curiozitatea cititorului). Tocmai de aceea. cu diverse ocazii. Pe lângă statutul de orfan. Contrar relaţiilor "descifrate" uneori de critici (derutaţi de firele voit încâlcite ale romanului). Grinţu peregrinează la rându-i. ca şi momentele lor de intersecţie. când nu reparate) greşeli politice şi devenit astfel o victimă a istoriei.devenită clişeu . a adus de pomană (cu lumânare) familiei Popescu Florea şi Popescu Speranţa un copil pe nume Radu (nume slav = bucurie.. Romanul cuprinde traseele celor trei tineri (în intervalul 1973-1977). teorii asupra istoriei pe care i le comunică epistolar fostului său profesor de istorie sau le dezbate cu Grinţu. printr-o extensie la care romanul. în ce fel şi-a început şi unde a ajuns cu căutatul părinţilor. de a-şi fi . Constantă . Gelu îi povesti lui Grinţu. unde îl întâlneşte pe Gelu Popescu. frăţietatea care se stabileşte între aceste personaje (şi.ni se anunţă încă din primele pagini ale romanului .decide că îl vrea de frate pe Gelu Popescu."singurul document autentic" îl constituie "amintirile [. în general. Zare elaborează. Zare Popescu . acesta din urmă preferă să-şi imagineze propria biografie.. un anume Vergu [. Zare îl întâlneşte pe Grinţu. ci o opţiune a conştiinţei lor de fiinţe cu trecutul tulburat. uneori. lucrează ca muncitor pe un şantier de la Canal.P. de o luciditate necruţătoare. investigarea adevăratei biografii paterne duce de cele mai multe ori la imaginea unui tată căzut pradă unei (reparabile. şi aici există o reţea de coincidenţe)." Or. cele trei personaje nu sunt rude. cineva. personajele lui Mircea Nedelciu descoperă. nu lipsit de o dimensiune demonstrativă. Zmeura de câmpie se înalţă pe o temelie. mezinul.cel care "refuză să-şi recunoască părinţii şi. tragică. elev neobişnuit din clasele mari. în schimb. cele trei personaje au în comun tentativa de a-şi reconstitui propriul trecut.) şi le-a spus celor doi că e din partea lui Grinţu Anton. în fond. modalităţile acestei reconstrucţii biografice sunt diferite. Dimpotrivă. Gelu Popescu descoperă: "Cu câteva săptămâni înainte de naşterea lui Zare. După perioada ostăşească (cu care romanul debutează.].

desface şi sfâşie. nu cu sacralizarea. ci se ordonează după un principiu al listei (de la A la Z). ceea ce cauţi tu este aproape imposibil de găsit. anamneza nu mai împacă şi nu mai absolvă. cu titluri promovate parca la întîmplare. o va fragmenta şi o va pune în dubiu. Semnele acelui om.abandonat sau de a-şi fi dus la părăsire propriii fii şi de a-i fi înzestrat cu o biografie plină de pete oarbe: "În fond. cartile autorilor de prestigiu nu mai confirmau nimic. Însuşi modul de a povesti este adecvat acestei sfârtecări. 3." Păstrând asociaţia. Ea se încheie. care inventaria cu o constiinciozitate îngereasca aparitiile editoriale ale debutantilor de dupa . ne previne undeva un personaj. degeaba ziceţi că nu vă pasă şi că totul a trecut în cele din urmă. Laurentiu Ulici sau Radu }eposu. dimpotrivă." Departe de a fi un "roman împotriva memoriei".5. de tăcerea şi ignoranţa noastră poate depinde soarta multor bătălii care încă n-au început.Romanul dupa 1990 Cît de pitoresc era înca tabloul lumii literare românesti pe la jumatatea anilor ’90! In plina schimbare a generatiilor la conducerea Uniunii Scriitorilor. am putea spune că Zmeura de câmpie este. ca într-un scenariu dionisiac (Zare se recomandă într-una din epistolele sale drept "un susţinător al mitului dionisiac"). văzându-l cum se comportă în mediul lui de acum. epoca de aur a lecturii parea ca se încheiase în 1989 si apoi se instaurase haosul. Nici un criteriu nu mai este acelaşi. un câmp de bătălie câştigător. Lucrând cu "un ton neutru şi fără niciun fel de crescendo". Tinereţea şi vîrsta matură a omului care ţi-a fost tată (îţi este!). însoţind mişcările avântate ori derutate ale eroilor. ca în proza obsedantului deceniu. până când celălalt va pleca şi el pe teren să-i dezlege firele". Imi amintesc si acum cu cît entuziasm am descoperit prin 1995 un numar al „Echinoxului“ clujean. să încerci să-ţi inventezi aşa-numitele date ereditare. trebuie să fi existat acest om. în care memoria s-a adăpostit adesea. în virtutea sonoritatii lor bizare. dar nişte soldaţi pe ai căror umeri apasă răspunderi de generali. Îşi va amâna într-atâta povestirea. Asta ajută la înţelegerea mesajului". De la faptul că materia epică nu se supune cronologiei. s-au petrecut într-un timp de neînţeles. Străbătându-l. „Piata“de carte functiona alandala. Suntem tot timpul soldaţi. unul dintre cele mai tulburătoare din întreaga literatură română postbelică. Pentru cititorul tînar. aceeaşi este şi pedagogia pe care Mircea Nedelciu o adoptă faţă de cititorul său: "Da. dintr-o perspectivă artistică. Aici însă. o noua asociatie scriitoriceasca lua nastere: unii autori îsi regaseau alura de disidenti. numeroase mijloace concură la a spori hăţişurile lecturii. dacă le-ai găsi. adică a tatălui absent. "nu-i nimic dacă cititorul e derutat. Numai că. da. educat de volumele despre literatura contemporana ale lui Eugen Simion. Gelu însuşi apelează la tehnica amînării pentru a-l obliga pe Grinţu să se implice şi să se preocupe mai mult de propria istorie: "Îl va pedepsi pentru asta. ci. ar fi imposibil de interpretat. Tot ce poţi spera este să mai trăiască şi. căpătînd aici o funcţie morală. reacţiile lui la întâmplările propriei vieţi vor rămîne pentru tine învăluite în mister. scena criticii de întîmpinare dadea impresia unei nesfîrsite feude intergenerationiste. ci cu sfârtecarea zeului. Zmeura de câmpie este un substanţial roman al memoriei. poţi să afli cel puţin cine sunt fiii acelor taţi sfâşiaţi de propria lor nesăbuinţă. până la acela că naraţiunea înaintează "prin salturi în marginea adevăratelor puncte fierbinţi de pe traseul de povestit". trecînd din una în alta sau macar schimbînd filiala judeteana a USR.

niste oameni noi. Mihailescu Literatura româna în postceausism contine cronicile dedicate de autor prozei românesti din aceasta perioada si mi se pare ca îndeplineste ambele comandamente. dar si neevaluate în aceasta perioada. perioada e plina de consideratii mentalitare. si nici critica literara nu face exceptie. cu presa lor „de informatie si opinie“. Volumul al doilea al cartii lui Dan C. Ce experienta de viata au? Ce au citit? Ce poate sa însemne ca un ofiter de contrainformatii (Alex Mihai Stoenescu) se apuca sa scrie un roman parabolic despre Toma d’Aquino? Sau ca un autor din generatia optzecistilor. realismul etic. ca atare si literatura cata sa fie la fel. Autorul face treaba de cronicar constiincios. la noi „învingatoare a fost întotdeauna linia eminesciana. In naratiunile din 1990 încoace. Cu alte cuvinte. sa-i zicem. ca atare. Orientarea cronicarului „de poezie“ care a fost D. Oniria si Week-end printre mutanti. înainte de ’89 catre lectura prozei spune ca. punîndu-le note si uneori simtindu-se excedat de futilitatea acestui exercitiu. panorama istorica în dispret. în fapt. cînd deprimismul politic se suprapunea unui mare entuziasm pentru mass-media. Timpul era al sintezei epice.C. care nu te lasa sa alegi prea mult. carti intruvabile azi. dezarmant. si nu hoinareala . care încearca sa elucideze sensul Istoriei mari în istoriile ei mici. citind si (multe) carti care nu-l intereseaza de fapt. nu se opreste doar la autorii importanti în cronicile sale. gemetele «multimilor în lanturi». la „destinul“ românesc. Prima este nevoia de ordonare si ierarhizare a uriasei mase de texte care au proliferat necontrolate. Astfel. Romanul social. pregatirii si asteptarilor sale“.M. ci a literaturii române însesi. si de biografia lor. probabil. Inca din introducere el se plînge. si nu.M. dar. E o lume noua. Cineva trebuie sa se încumete sa spuna daca exista o diferentiere valorica între Mesteci si respiri mai usor de Constantin Popescu. problemele sînt doua. cititorul vrea sa înteleaga ce fel de literatura s-a putut scrie în timpuri atît de interesante. dar cu un background socant diferit de al acestora (Radu Aldulescu) descrie lumpeni care intersecteaza întîmplator scena mare a istoriei? Fiecare carte pe care o citeste cronicarul este un simptom al starii de fapt din tara – anii nouazeci. e drept. cea macedonskiana. pe cît posibil.1990: erau laolalta acolo Cerul vazut prin lentila si Familia Popescu.C. o lume preocupata în primul rînd sa înteleaga haosul moral din care a iesit si pe acela social în care tocmai a intrat. criticul cauta urmele lumii în care traieste. erau obsedati de „cum merg lucrurile“. traiam vremuri balzaciene. Debutantii postdecembristi i se par. ma-ntelegi. nu a scriitorilor. de observatii cu privire la „specificul“. cu o mai mare predilectie pentru cel de-al doilea. care însa la momentul aparitiei au stîrnit oarece vîlva. dupa vorba cuiva. de patimirile visatoare ale insului. necenzurate. e interesat nu doar de ce si cum scriu. Totodata. probabil. Ultima vrajitoare de Alina Nelega sau Suflet elul Iustinei de Jolán Benedek. Lucru natural – cronica de carte e o operatie rapida. si nu al decanta rii lirice. Semnificativ este faptul ca D. urmarita în latura ei profunda. de „obligatia cronicarului care-si respecta meseria de a recenza constant si simpatetic un gen care. Criticul este preocupat de modul în care autorii nostri au stiut sa produca o imagine personalizata a lumii românesti de dupa 1990. se stabileau contacte stiintifice cu universitatile straine si revenea moda „mini“. In al doilea rînd. cronicarul se desparte uneori de istoria literaturii pentru a ne oferi un fel de biografie a acesteia. O biografie nu cancaniera. i se pare inadecvat fiintei. Amantul colivaresei si Ieudul fara iesire ! Doris Mironescu Cînd vine vorba despre o epoca atît de haotica a literaturii române precum deceniul zece.

ci si a cititorilor sai. Autorul îsi ia din introducere precautia de a-si anunta volumul ca pe o selectie subiectiva. antropologie s. Aceeasi semnificatie trebuie s-o aiba si explozia de literatura erotica feminina. Exaltarea individualului echivaleaza. prin contributia unor autori care aveau romane nepublicate din anii dictaturii. Adica de ce sa n-avem si noi falitii nostri? se întreaba cu parapon criticul. în istoric. Radu Aldulescu. nu doar o simpla cronica. Gustul sau lucreaza însa cu folos. care-si vor putea relaxa nervii în mod inteligent rasfoind cartile acestora. apoi prin primele volume scrise în absenta constrîngerilor cenzurii. groapa lui Barbu. reverii cehoviene si ludic-gogoliene evolueaza. azi. zugravind chipul patetic al unei Românii care rînjeste. optiunile eseistice ale Ruxandrei Cesereanu ori scenice ale Alinei Nelega“. Felicia Mihali se încadreaza în formula „realismului apocaliptic“. un univers de o inexplicabila violenta. este diluvial: într-o revarsare torent iala de o singura fraza cît o pagina îsi situeaza el obiectul de studiu în zona de referinta livresca. îi da autorului recomandari spre îndreptare. de la Ruxandra Cesereanu si Cecilia Stefanescu la Mira Feticu si Ioana Baetica. ca Petre Barbu si Petre Cimpoesu nu sînt singuri si ca în curtea cu miracole domestice a prozei hître. Nu asta cauta el în scrierile de dupa ’89 – desi ocazional clameaza înca lipsa „Marelui Roman al Suferintei noastre în comunism“. Cu un decalaj semnificativ fata de apocalipticii de mai sus au aparut o seama de scriitori ceva mai blînzi la fire. Dan C. de instinct satirizant cu tandra ironie. si nu alcovul. Cornel Ivanciuc si Cornel George Popa. psihologie. plasati în descendenta Orbitorului cartarescian si a Exuviilor Simonei Popescu) e luata drept un semn de sanatate nu doar a literaturii române. într-o fraza lichideaza cu toate atributele pozitive ale acestuia. de indivizi acefali.d. si nu sinuciderea etc. pîlnia lui Stamate. iata. T. îl cearta si îl absolva de vina. sanatoasa se dovedeste însasi fibra nationala. în rest.O. între timp) precum ca lipsesc nume care au însemnat ceva pentru literatura anilor ’90.C. tribuna. de oameni-pietre. prin orice mijloace: „Ce sa faci cu acei cîtiva «craci raschirati» din cutare proza eminesciana. capabila. Criticul ofera un întreg spectacol (care nu-i decît o înscenare). prin forta împrejurarilor.a. ambiguitati pufoase. eroismul. din plin. deoarece lipsesc în special „batrînii“ .M.m. Aparitia în literatura a cehovienilorgogolieni (dar si a „ego-graficilor“ Sorin Stoica. filosof. cu provocarile Rodicai Draghincescu. patul lui Procust. sa-si produca singura anticorpii necesari dupa atîta stricnina apocaliptica. eseist pe teme de sociologie. care nici nu îsi dau seama ca au nevoie sa gaseasca o iesire. de obicei. Mihailescu se revarsa în astfel de otarîri pline de seva. Dan Stanca. în cele din urma. satra lui Stancu. Nadina lui Rebreanu. cu zbîcul lui Creanga. Catalin Mihuleac. Cezar Paul-Badescu. cu diferit ecartament al aripilor narative. Mihailescu este avertizat asupra bolii nationale în materie de lectura pe care o numeste „sindromul Delirul“. constata cum se constituie la începutul anilor ’90. care l-au facut pe vajnicul cronicar sa rasufle usurat: „Anii 2000 ne-au dovedit. Bobe si Radu Paraschivescu“. Dan Lungu si Lucian Dan Teodorovici. In schimb. si. oricînd pregatit sa intervina în favoarea propasirii noastre. caministele Anisoarei Odeanu si castravetii lui Bogza?! Noroc. Ovidiu Verdes.solitara prin paduri sau taverne. la fel si cu cele negative. slava Domnului. Talentul scriitoricesc al lui Dan C. stilul critic al lui D. De altfel. marcata de întîmplare si de un gust literar capricios. locuit de securisti pe post de demoni bulgakovieni si. Florin Lazarescu. Acesta functiona cu asupra de masura în comunism. la noi cu crima de leznatiune“. Daniel Banulescu. cînd romancierul se transforma. Se poate aduce cartii sale obiectia (s-a si adus.

care au intrat in contact. Ioana Bradea. mai mult decît atît. Criticul este reputat pentru dezinvoltura si verva sa.M. ca solzii de peste . Subiectul ilustreaza scrierea romanului propriu-zis de catre "cei trei corei". cu protagonistii. fara nici o calificare prealabila“. perioada de-acum încheiata. Am operat inconstient. 1949). Iau aceasta drept un semnal al unei abdicari pe cale sa se semneze: Dan C. Fanus Neagu. nu o face pentru „instrumentar“. Dar. o critica cu adevarat literara. Actiunea romanului se compune din relatarile mai multor "surse". Mihailescu s-a dorit cronicar literar al anilor ’90. Adriana Babeti si Mircea Mihaies Romanul postbelic "Femeia in rosu" este inedit mai intai prin faptul ca are trei autori. (Babeti) si Emdoi (Mihaies). impresionist. Dan C. Indica (punctual!) paginile reusite si pe cele lamentabile. “Femeia in rosu” de Mircea Nedelciu.Mircea Nedelciu (1950-l999). De prin 2000 încoace. apoi. reprezentand diverse epoci si localitati romanesti ori americane. Rezuma cu talent si citeaza cu o abilitate demonica. a caror contributie "poate fi simultana sau succesiva". Dumitru Tepeneag.n. iar Mircea Mihaies (n. prin senzationalul subiectului imaginativ despre doua destine care se intersecteaza: unul al gangsterului american John Dillinger si celalalt al unei romance din Ardeal. eseista si traducatoare.) migalos. conurata pe mai multe uri si registre narative. de aceea îi scapa unele dintre numele celor mai promitatori tineri: Florin Lazarescu. astfel incat se realizeaza un mixaj de elemente intertextuale indepartate in spatiu sau timp. identifica directiile de continuitate. Mihailescu este un scriitor personal pe teme din cartile altora. Adriana Babeti si Mircea Mihaies. numele lor fiind alcatuit din initialele prenumelor adevarate: Emunu (Nedelciu). Filip Florian. pentru calitat ile literare ale scrisului sau. în ciuda fandoselilor autorului. in regia Catalinei Buzoianu. Augustin Buzura. direct sau indirect. dar se stie ca cine îl citeste pe D. stie sa se puna pe sine în pagina cu o pricepere pe care restul cronicarilor de astazi au tot dreptul sa i-o invidieze. Ana Persida Cumpanas. Romanul a aparut in decembrie 1990 la Editura sectiunea Romaneasca dupa ce fusese interzis la Editura Militara in 1988 si retras-din tipografie. criticul triaza cu sita mai rara. instinctiv. care se intersecteaza si se imbricheaza (se suprapun partial. critic si eseist. Nu am avut nici un instrumentar anume. a fost ecranizat de regizorul Mircea Veroiu in 1997 si dramatizat in 1998. dar important este . In prefata. n-am fost pregatit pentru exegeza naratiunii.supravietuitori ai propriei epoci. inovand o noua conceptie romanesca in literatura romana. Adriana Babeti (n. Ceea ce nu înseamna ca autorul e un stilist indiferent la acuratet ea operatiei critice. criticul se defaimeaza cu placere: „In ce ma priveste. Marturisirea pare sinucigasa. A. iar autorii insisi devin personajele propriei carti. prozator. Formula romanesca este aceea de "puzzle" (Mircea Cartarescu). Mircea Nedelciu. pentru ca q prima varianta a fost scrisa in 17 zile in anul 1986 si. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor in 1991. nu in ultimul rand. atunci cînd poate vorbi de asa ceva. El citeste cartile în mod profesionist.C. abia el.1954). ca si noutatea scriiturii. cu inclinatii certe de teoretician. facînd. „Oficiul“ critic este îndeplinit cu rigurozitate. Asadar romanul a fost scris de un prozator eseist si de doi critici si teoreticieni literari. Doar ca pe el nu-l citesti doar pentru verdict (care nu lipseste niciodata) sau pentru indicatii de istorie literara „din mers“ (oferite cu larghete de catre critic). dar cu buna-credinta. Noutatea surprinzatoare o constituie statutul autorilor.n. In orb. Bogdan Suceava. piesa jucandu-se pe scena Teatrului National din Timisoara.

A. in schimbul canfia i s-a promis retrocedarea averii. o tanara din Comlosul Mare 1-a denuntat pe faimosul gangster american Dillinger". a banilor si a bijuteriilor confiscate. participatia va fi propriu-zisa". actele de la cimitir. Singura solutie a fost sa-l predea politiei pe Dillinger. incep cercetarile. cu o explicatie socanta: "Acum 50 de ani. se specifica "Sursele". precum si multe insertii. Toti trei se apuca imediat de treaba. insemnand "doi sau mai multi participanti cu contributii de autor la savarsirea infractiunii". 20 aprilie 1947. femeia a refuzat si de aici i s-au tras toate necazurile. Ciolac. cateva fotografii "cu o femeie frumoasa". care insa a parasit-o cand a ramas fara bani. 1944. Lui i se . astfel incat a reusit sa aiba "un restaurant. careia aceasta ruda indepartata ii spunea "tusa Ana". o adresa trimisa de Ministerul Afacerilor Interne. hotel si cafebar" unde vindea bautura in vremea prohibitiei si care functiona si ca bordel. Sursa 2. Sursa 1 este un articol scris de americanul Willy Totok si aparut sub titlul "Un personaj enigmatic". un nepot caruia protagonista ii povestise aventurile din viata ei. insa "chestiunea cu femeia in rosu. adica toti cu intentie sau toti in culpa. iar prin 1935-l936 se intoarce in tara si se sileste la Timisoara. fie documente. ora 18. sa ia legatura cu Emunu sl Emdoi pentru o colaborare "la sectiunea de fata". si Emuriu cu scopul de a rectifica mai multe inexactitati strecurate in articol si aducand documente doveditoare: foaia de deces a femeii Cumpanas Ana Persida.00". in rochie rosie e o poveste!". Astfel. Ca urmare. filme sau consideratii auctoriale. sustine cu fermitate Sursa 2. "Tusa Ana" a circulat un an prin lume ca sa i se piarda urma. in primul modul intitulat "Iter spectrorum (stricto sensu)". fost arestata si condamnata la 14 luni de inchisoare plus confiscarea intregii averi. Povestea senzationala petrecuta cu 50 de ani in urma in America. se compune succint destinul femeii care se nascuse la Comlos si emigrase in America in 1914 impreuna cu sotul sau. prin care i se comunica solicitantei ca nu se poate repatria in SUA. Ea avea un baiat de la sotul ei. Ciolac. in varsta de 55 de ani. o determina pe A. iar celelalte 12 module au titlurile in limba latina. care a subventionat-o. Din marturia Sursa 2. fie martori sau persoane care ii cunoscusera pe cei doi protagonisti. iar duminica dimineata fusese gasita moarta. subiectul este relatat de mai multi naratori in diverse ipostaze. precum si libertatea de a parasi America. fiindu-i teama de razbunarea bandei lui Dillinger. casnica. Cuvantul "corei" are asterisc si este explicat in subsolul inii ca termen juridic. Dupa plecarea din America. Sursa 2 declara ca vineri tusa Ana i-a spus ca gasise o persoana care sa-i rezolve intoarcerea in America. Femeia se intalneste cu Dillinger la cinematograful "Biograph" si barbatul este ciuruit de politie. toate acestea fiind numerotate cu titulatura "Sursa". din 27 nov. cautarea documentelor si a altor declaratii despre "personajul enigmatic". interogarea martorilor. unde are un amant mai tanar decat ea. in care rolul principal 1-a avut ardeleanca Ana Persida Cumpanas. Compozitional. Acolo. fie sub forma epistolara. face o vizita in redactia unde lucreaza A. prin faptul ca inceputul si finalul se constituie din modulul intitulat "Autopsie". Consemnul silit pentru recunoasterea gangsterului il constituie momentul cand ea va arunca batista si se va apleca sa o ridice. scrieri biografice. si atunci cand chestorul din Chicago a cerut-o de nevasta cu pretentia sa treaca averea pe numele lui. cei trei corei marturisesc punctul de plecare sau izrul de inspiratie pentru subiectul acestui roman care se doreste "un roman despre senzational". depistarea urmelor. 1-a cunoscut pe Dillinger. care se traduce "Drumul fantomelor".faptul ca "au lucrat cu acelasi fel de vinovatie. cuprinzand "ziua si ora decedarii. Structura romanului este circulara.

protejatul celebrului gangster Al Capone este rapit si ucis de o banda adversa. clientii provenind din toate mediile sociale. Sursa 7 este doamna T. Dupa terminarea Primului Razboi Mondial se proclama-prohibitie in America. local clandestin. care scrisese o sectiune despre viata banditului. iar cand Ana este chemata sa identifice cadavrul. avand documente bancare din care autorii afla ca "tusa Ana era proxeneta" si se salveaza de condamnare tradandu-l pe*Dillinger. Convins ca Ana este analfabeta.la care lucreaza si ea. cu genunchii la gura. iar Sursa 8 este tusa Lena. Ana il cunoaste pe Tony. "Pensiunea" masca practicarea prostitutiei. iar calatoria in Europa si in Romania o fac pe banii ei. fiul Anei din America. Ana se ocupa mai mult de bordelul. Vreo doua saptamani ii citeste baiatului fragmente din Biblie in apartamentul elegant al familiei Sage. Sursa 3 aflase ca fusese strangulata.Sursa 4. pentru ca se casatorise cu un acat foarte bogat. dar in curand isi da seama ca barbatul nu castiga nimic din acatura.Sursa 5 sustin varianta ca ea l-ar fi vandut pe Dillinger din gelozie si ca la intalnirea de la cinematograf ea purta o rochie rosie. cat si din politie. in local intrandu-se tot prin aceeasi "falsa cabina telefonica". Sursa 8 sustine ca "femeia in rosu" nu stia sa scrie nici romaneste si ca atunci cand se intorsese la Timisoara ea ii scria lui Steve.3 este Doamna P. unde se afla si fotografii ale romancei1 care-I tradase si in care ei o recunosc pe Ana Sage. O biografie a Anei relatata la persoana a IH-a aduce precizari interesante privind viata acesteia in America. insa ea continua sa se prefaca analfabeta. Alfabetizarea Anei se petrecuse in urma cu trei ani. care stie multe detalii despre Ana de la bunica ei. in anul 1924. insa Tony continua aprovizionarea cu alcool si schimba numai numele in "speak easy". "o femeie originara din Romania". un grec cu care se asociaza in afaceri si cu care. il concepe pe baietelul ei. grecul Tony. fardata. Desi casatorita. Sursa nr.paruse anormal faptul ca statea pe recamier. Sursa 2 mai sustine ca "tusa Ana" era analfabeta. Doamna T. marea actrita Greta . domnul G. dar starneste si destule confuzii legate de destinul protagonistei. sustinand ca semna Ana C. . Sursa 6 este cea mai autorizata. Tony falsifica in condica "pensiunii" inregistrarile financiare si intra in panica atunci cand o surprinde controland registrul de casa. unde o cunoscuse personafcpe Ana. atat din lumea interlopa. se pare... Cei trei "corei" primesc din America o sectiune despre Dillinger. Tot acum. cumva crispata". iar in rolul femeii in rosu. avand astfel numeroase avantaje. Despre moartea femeii. ca nu are niciun cont bancar. insa locatarii actuali auzisera "ca-ar fi murit gadilata". Ana se teme de faliment si se casatoreste cu un acat de origine romana. lesina la vederea orbitelor goale. 'In furou. amorul dintre prietena si angajata ei. Dupa moartea suspecta a sotului ei. iar romaneste "precis stia sa scrie si sa citeasca". unde se intra printr-o cabina telefonica. Steve. Polly si politistul Martin se consolideaza si acesta vegheaza afacerile prohibite ale Anei Sage. Desi afacerile mergeau foarte bine. dar rezultatul autopsiei consemna ca murise "de moarte naturala. "proiectionistul" filmului cu acelasi subiect. zis Alexander Sage. deoarece venea mereu la ea o femeie ca sa-i rezolve toata corespondenta. Alexandru Suciu.Incepand cu modulul "Animus corrigendi" ("Dorinta de a indrepta") se reconstituie destinul gangsterului Dillinger din relatarilor mai multor naratori: biograful. care plecasjS in America impreuna cu familia "in 1911. Nu s-au gasit nici bani si disparuse caseta cu bijuterii.Sage. de inima". Ciolac. in rolul protagonistului fiind Edward Robinson. intre care faptul ca pe femeie o chema Ana Sage.si istoricul Thomas B. care contrazice mai multe aspecte declarate de Sursa 2. sporind astfel latura senzationalului.

traducatorul unor documente. care-l instruieste pentru momentul cand va fi in libertate. sigure. sarbatorirea satului) consemnate de un "Reporter de vest". iar cand implinise noua ani tatal se recasatoreste cu Elisabeth. proiectionistului si traducatorului. Beryl Ethel Hovius. intre timp. Dillinger a comis jafuri. scrisori in limba engleza.Garbo. Biograful reconstituise viata gangsterului din documente. Lectia este bine insusita si tanarul invata sa mituiasca politistii si sa opereze in alte zone. cu care are un alt baietel. marturii. unde convietuiau cei mai fiorosi criminali. Alternativ cu marturiile biografului. din care isi consemnase intr-un carnet foarte multe detalii. crime. care este un personaj incitant in amintirile de tinerete ale Anei Cumpanasu. veste care "il zdrobeste". jefuitori. pe atat de pasionat de filme americane si mai ales de "Femeia in rosu". Cu timpul. Liviu fusese singurul ei confident. isi copiase chiar si scrisorile pe care detinutul le trimitea tatalui sau sotiei sale. Fiul cel mare este neglijat si lasat sa-si faca de cap. Povestea vietii banditului american este construita ca un colaj de relatari alternative ale biografului. precum si cum sa gaseasca prietenii cei mai loiali. se contureaza imaginea lui Dillinger din relatarile proiectionistului care stia pe de rost replici si gesturi din filmul care avea ca subiect viata gangsterului. John Herbert Dillinger ramasese de mic fara mama si fusese crescut de sora mai mare. insa nu obtine decat mutarea la inchisoarea Michigan. Dastept ie ala care tace si trece neobservat. infatisare. de la imbracaminte.F. Piermont. din care se evidentiaza mai putin relatia lui cu Ana Sage. Audrey. multumesc" etc.Morgan. se arunca in jocurile de noroc. ii zicea lui Johnny prietenu sau. dar faima luj s-a extins si pentru ca alti banditi au savarsit diverse infractiuni in numele lui. scrisori si alte do certe. proprietarul unei bacanii. apoi incearca o serie de evadari succesive. Avand numai vreo 10 ani atunci cand Ana fusese silita de tatal ei sa se marite cu un barbat mult prea batran si pe care nu reusise niciodata sa-l iubeasca." Episoadele narative ale proiectionistului confera romanului fidelitate documentara. Moartea banditului Dillinger se contureaza printr-o epica alternativa cu agonia tatalui lui Tit Liviu. Dupa cinci ani de detentie face demersuri sa fie eliberat pentru buna purtare. toate esuate. talharii. "nu. Beryl isi rareste vizitele apoi dirteaza. Hubert. il invata totul despre spargerea bancilor si ascunzatorile cele mai. Dupa ce a fost eliberat. articole. reconstituirea cat mai exacta a evenimentelor si persdhalitatii eroilor. folosind formule politicoase: "va rog frumos". consecinta fireasca fiind arestarea lui pentru furt de carbuni. apoi se casatoreste cu o fata de saisprezece ani. tanarul studiase Medicina. il admira pe Freud si se intorsese in sat ca doctor. devenind astfel principalul inamic al politiei americane. proiectionistul fiind pe cat de incult. la replici si inflexiunea cii personajelor: "La Pedleton dastept ie ala care nu ie dastept. Oralitatea povestirii este realizata inedit de "coreii" romanului. Se distinge prin comportamentul cu totul nepotrivit locului. . in aceeasi perioada in care gangsterului american i se pregatea uciderea. in urma jefuirii si uciderii lui B. falsificatori. Tanarul sot se plictiseste repede. Se imprieteneste cu banda unui criminal reduil. dar Dillinger trece imediat sub protectia celor mai puternici. inchisoarea de stat Pendleton avea peste doua mii de detinuti si pentru Dillinger "primele trei luni au fost un iad". in Comlosul Mare se succed evenimente macabre (o crima si mai multe decesuri) cu evenimente sportive sau festive (meci de fotbal. Johnny este condamnat la ani grei de temnita.

cu imaginea frumosului Gabie indreptandu-se spre scaunul electric intensifica emotia momentului. care promisese politistilor ca il va preda pe gangster. desi facuse un memoriu si la guvernatorul statului Indiana. intr-o parte si alta a cinematografului sunt amplasati numerosi politisti si agenti F. Purvis se apleaca peste el. il urmaresc surescitati pe barbatul care isi baga mana in buzunarul drept de unde scoate un Colt. iar tatal si sora sa au povestit amintiri despre "iubitul lor fiu si frate" pe scena de la "Lyric Teater" din Indianapolis.B. Anne Sage a incasat cei cinci mii de dolari ca recompensa pentru serviciile aduse. dimineata in zori urmand sa se refugieze pentru totdeauna in Mexic. modulul "Dies Festi" cuprinde scurte imagini ilustrative pentru destinul tragic al gangsterului american si al tatalui lui Tit Liviu. pa unde-o fi ia acuma?".. Ademenirea lui Dillinger de catre romanca nu a fost dificila. deoarece pentru el petrecerea insemna seara de adio. vicepresedinti si guvernatori ai Statelor Unite. Nu scoate nicio rba despre capcana pe care i-o intinsese banditului sau despre recompensa promisa. netrucata. protagonistul (interpretat de marele actor Clarck Gabie) este condamnat la inchisoare pe viata pentru crima. Finalul filmului.B. altii se inghesuiau in jurul baltii de sange de pe trotuarul din fata . Agentii incep sa traga asupra lui Dillinger care continua sa alerge. sa mearga la un film. Al doilea ii intra prin ceafa si ii iese prin ochiul drept. Uciderea lui John Dillinger a fost un eveniment fara precedent si o multime de oameni au venit sa-i aduca un ultim omagiu.I. fie si de departe.I. Capitolul "Animus consolendi" ("Dorinta de a sfatui. astfel ca "Dillinger no sa mai poata scapa decat daca o sa o ia in sus". El a fost inmormantat langa fosti presedinti. Barbatul cade. Ana. John Dillinger simte ca se strange latul in jurul sau. toata lumea avand pe buze numele enigmaticei Femei in Rosu. dupa ce constata moartea taranului ucis. Purvis tremura de dorinta ca. de a da intelepte povete") incepe cu manifestarile isterice ale americanilor dupa aflarea uciderii lui Dillinger: unii mituiau oamenii de serviciu de la morga pentru ca sa vada. dar nu i s-a anulat mandatul de expulzare.-ul refuza sa comenteze. dar gloantele il nimeresc si il omoara: "Un glonte il strapunge prin partea stanga a capului. Niciun raspuns. in sfarsit." Moartea "inamicului public numarul unu" al Americii proaca o adevarata isterie. Amanta sa. Polly si Ana la cinematograful din America. Ana il informeaza pe politistul Melvin Purvis ca se r duce toti trei la cinematograful "Biograph". dar el refuza verdictul si striga judecatorului: "Mai bine rnoarteal". O veselie sincera. in acea seara. Un barbat care iese de la cinematograf insotit de doua femei frumoase". urma sa fie capturat unul dintre cei mai periculosi gangsteri americani. apoi o ia la fuga desi este somat sa se opreasca. Politistii au scos pistoalele. F. in filmul vizionat de Dillinger. de aceea isi aranjeaza fuga in Mexic. pe 22 iulie 1934. il scutura.Prin alternare temporala si spatiala. altii se afla chiar la usa de acces. dar Anne Sage recunoaste ca ea era una dintre cele doua femei de la cinematograful "Biograph" si ca Dillinger si Polly Hamilton o vizitau frecvent. o veche prietena a Anei Sage nu intelege marturia alata a lui Dillinger ca a doua zi urmeaza sa plece intr-o excursie in Mexic. cadavrul banditului.In America. Nicio miscare. in paralel. suspansul este exploatat cu cele mai diverse mijloace artistice^ epice si stilistice. Polly Hamilton. in Comlosul Mare. apoi moartea naturala a vecinului. ii anunta despre intentia acestuia si totodata le propune lui Dillinger si lui Polly sa petreaca seara impreuna si. sa puna mana pe banditul cautat in toate statele americane si-l vede aparand intre cele doua femei: "E vesel. doctorul Tit Liviu aude o batrana intreband: "Saraca Ana Iu Ciogu. "reprezentatia de la ora opt jumate". Senzationalul cucereste teren.

Tit Liviu. de aceea nu se incumetasera sa-l aresteze pur si simplu pe Dillinger la fata locului. Se discuta despre "americanca aia" care 1-a denuntat pe bandit si care acum traieste cu "pilarul ala da. din Timisoara". Octavian Cristofor Nacu. oeea ce inseamna "a vedea cu proprin ochi". cum ar fi ducesa de San Marco si nepotul ei.septembrie 1987. Capitolul "Animus narrrandi" ("Intentia de a reproduce ceea ce a aflat de la altii") se deschide cu o insertie narativa. sunt lasi. un fragment reprodus dintr-un caiet foarte vechi cu insemnari cuprinzand perioada 1905 -l953. cu lumele si articolele din presa la care se face trimitere sau apar sub forma de fragmente in roman. apoi "paseau tantosi aratandu-si trofeele mai mandri decat de decoratiile de la 4 iulie". 15 chil.l. cei trei corei descopera ca intentia lor initiala de a consemna strict rezultatul cercetarilor intreprinse nu s-a putut realiza si constata cu uimire ca "senzationalul se hraneste din senzational". femeia avand acum vreo patruzeci si cinci de ani. ori se insereaza scurte texte sub titlul "conflict de competenta". marturii sau znuri despre Ana Persida Cumpanas. strans in jurul gatului si o caciula din aceeasi blana ca si mansonul" si barbatul constata ca era inca frumoasa. dupa rescrierea din august." O scurta istorie a depistarii amprentelor si a identificarii infractorilor releva faptul ca de la inceputul cercetarilor delincventii invatasera sa-si indeparteze pielea de pe degete ca sa eludeze probele. insertii' originale ale cotidianului marunt sau ale evenimentelor deosebite. un "Glosar" in care se explica regionalismele din text si o "Postfata" intitulata "Cucerirea estului salbatic". sectiunea mai Contine o "Bibliografie selectiva". precizandu-se ca diagnostic o boala de inima si o boala de ficat. ca acesta este "acelasi si la 1936 si la 1986". Spre finalul romanului (in modulul asezat simetric cu cel de la inceput si. ii readuce pe cei trei corei in 1986. care n-o recunoaste imediat. specificandu-se si culoarea cernelii cu care se scrisese: "cu inima plina de durere mam bolnavit/ in 25 Iunie 1920 [] in Anul 1924 au fost cam secetos ear grau/ au fost foarte frumos in paie da in bomba/ sarak finea in 10 Iuli au vint o buroaea/ si iau palit de tot pe Lanz 8.p =in an. cu intentia declarata de a face o "autopsie generala" textului scris.Intoarsa in Romania. Notatii din acest caiet sunt raspandite pe parcursul intregului roman. Se reitereaza concluzia autopsiei care silise moartea naturala a "femeii Cumpanas Ana.1918/ Ear in anul 1929 au nins din 20 Dez. varietate narativa care completeaza puzzle-ul subiectului. in etate de 55 de ani. intrucat literatura "tot asta inseamna: a taia pentru a intelege". fara sa se constate vreun semn de violenta. intitulat "Iter spectrorum"). care comenteaza romanul "Femeia in rosu" al "celor .B.ca agentii F. atemporala si atopica". Finalul romanului este scris de catre autori: "Acesta era finalul sectiunilor noastre la sfarsitul lui august 1986. un sal de matase. Ultimul modul. care umbla cu masina".10p. [] in anul 1918 sau Unit Ardealu cu Mama Tara/ la 1 Dez. finalul arata cam asa: «La inceput se deschid ochii. "Autopsie". urechile»". fiind imbracata cu "o' superba blana de nurca. Mai bine de doi ani interesul publicului pentru destinul lui Dillinger a alimentat articolele din presa si s-au cercetat documente secrete care sa dovedeasca faptul ca asasinarea gangsterului fusese motivata. Acum.cinematografului ca sa-si inmoaie batistele. sublocotenentul Hermann K. iar cine nu avea batista isi imbiba tivul rochiei cu sange. Ana ii fdte o vizita doctorului Liviu.Lamm. semnata Martin Adams Mooreville. Alte personaje sunt implicate in declaratii. rezultand o "uriasa constructie imaginara. insa ziaristii au decis.

destinul acatului Sage etc. Mircea Cartarescu demonstreaza ca romanul "Femeia in rosu" de Mircea Nedelciu. Bucuresti. Al treilea roman este construit prin fictiunea autorilor. Mircea Cartarescu a debutat in anul 1978. in care cei trei naratori relateaza calatoria lor in vederea documentarii pentru roman. precum si utilizarea de monografii. naratiunea este aleatorie. intre care: biografia lui Octavian Nacu. fotografii” – premiul Uniunii Scriitorilor pe 1980. adevarate fantome". “Dragostea” – premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. "Un origami postmodern". pe care a absolvit-o in 1980. studii. O trasatura specifica operelor postmoderniste o constituie intertextualitatea. In prezent este lector la Facultatea de litere din Bucuresti. discontinue. vitrine. cu incluziuni de acte originale. in alta ordine de idei. "cu rbire in priza directa". medic si admirator al lui Freud. iar personajele "schimba masti dupa masti". Romanul postmodern "nu se comenteaza pe masura ce se scrie. Cartarescu apreciaza ca romanul este "o tipica proza optzecista" prin ilustrarea cotidianului marunt. care apeleaza la marturii. ci se scrie pe masura ce se comenteaza ceea-ce-nu-s-a-scris-inca". "a microistoriei si spatiilor microsociale". precum si evenimentele dinaintea si imediat dupa Relutia Romana din 1989. Editura Humanitas. sau ipoteticul traducator al scrisorilor. mai intai prin faptul ca perspectiva narativa si perspectiva temporala sunt "maleabile". apoi functionar la Uniunea Scriitorilor si redactor la revista “Caiete critice”. un vecin din Comlos. din lumul "Postmodernismul romanesc". presupozitiile si pre-textele devin rigide si evidente ca scheletul exterior al insectelor". a documentelor si a oricaror marturii ce puteau constitui intamplarile viitorului subiect. Intre 1980 si 1989 a fost profesor de romana la o scoala generala. la Universitatea Bucuresti. beletristica. Postmodernismul se manifesta cu predilectie in modulele intitulate "Iter spectrorum (stricto sau lato sensu)". asa cum este proiectionistul "desantat" la Comlos "din insusi romanul celor trei". dupa toate regulile postmodernitatii. adica in cadrul realitatii bazate pe documente "sunt inserati martori fictivi. care visa "sa-i predea cheile casei si sa se faca amanta lui pe veci". a devenit student la Facultatea de limba si literatura romana a Universitatii din Bucuresti.trei romani" si povesteste intalnirea cu Nedelciu. avand componenta unui "agregat cu sute de piese" datorata si faptului ca a fost scris de o "echipa" de autori. care dupa Primul Razboi Mondial "strabate ruinele fostei Kakanii". Mircea Cartarescu s-a nascut la 1 iunie 1965 in Bucuresti. declaratii. al doilea este un roman documentar. Are o bogata activitate literara iar numeroase din romanele si poeziile sale au fost premiate: “Faruri. Compozitia romanului este complexa. in subiectul romanului fiind inserate si alte destine in afara ce acela al Anei Persida Cumpanas. in “Romania literara”. 1999) “Orbitor” de Mircea Carturescu. Dupa terminarea liceului (la “Dimitrie Cantemir” din capitala). “Levantul” – premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990. periodice si o serie de autori celebri citati. fiecare cu alta strategie narativa: unul urmareste destinul Anei si este risipit pe tot cuprinsul sectiunilor. "panoplia de procedee" se defineste prin "citatele si inserturile. (Mircea Cartarescu. Viziunea lui Mircea Cartarescu privind construirea romanului "Femeia in rosu" este aceea a unui "origami prozaic postmodern". Adriana Babeti si Mircea Mihaies este reprezentativ pentru postmodernism. acte juridice si administrative. Si-a sustinut teza de doctorat in 1999. primul barbat de care se indragostise Ana. se compune din alte trei romane posibile. elutia lui Tit Liviu. cautarea martorilor. .

inepuizabila”. In acel colt al camerei incepeau visele sale. era o lume aparte. ci de scriere care le unifica-ntr-un fel pe toate celelalte. A vazut-o pe mama sa.“Visul” – premiul Academiei Romane pe 1989 (tradusa in franceza si spaniola si nominalizata in Franta pentru Premiul Medicis. A simtit cum mana sa ii atingea buzele. l-a dezgustat. de senzualitatea metafizica a lui M. conturandu-se incet. dar. pentru el. cum am fost si eu cunoscut pe deplin. Premiul pentru cea mai buna carte straina si Premiul uniunii Latine. Mama sa. Orbitor reprezinta prima parte a unei trilogii – Aripa stanga. nu insa in sensul de “cea mai buna”. isi reaminteste cu nostalgie de vremurile in care statea pe lada de la studio. nesfarsita. pe intuneric.” Mircea Cartarescu isi caracterizeaza insa altfel opera sa: “Orbitor” nu e. Atunci a avut o viziune. gandeam ca un copil. in piata de pe strada “Domnita Ruxandra”. Pe atunci nu se construise “blocul de vizavi” care i-a rapit privelistea. O proza densa si profunda. un roman decit in sensul cel mai larg al cuvintului. unde.1. il trimetea la facultate”. Roman al cautarii timpului pierdut. fara termen de admiratie in literatura romana. orasul . realista si onirica. Revenind la realitate. atrasa de promiscua subterana psihanalitica si luminata de splendide curcubee baroce. a mamei sale. cu picioarele pe calorifer. dar cand va veni ce este desavarsit. . Mircisor.” Primul capitol debuteaza cu o imagine descrisa intr-o maniera proprie si foarte personala. Este descrisa privelistea de vis a noptilor bucurestene.Aripa stanga – premiul ASPRO pe 1996 Nicolae Manolescu spunea astfel: “Roman autobigrafic si vizionar. culoare pe care a descoperit-o cand s-a oprit derutat. atunci voi cunoaste deplin. propriuzis.care se anunta exceptionala. versuri “venite de nicaieri”. care. descriptiva si halucinanta. de la geamul camerei sale. “cartea vietii mele”. “Travesti” – premiul Uniunii Scriitorilor si premiul ASPRO pe 1994 (tradusa in franceza si olandeza).. Blecher. gaseste un lucru care il tulbura. Mircisor se trezeste cautand in mica arhiva a familiei adapostita intr-o geanta a mamei sale. Corinteni. l-a inceput. pe care o cunostea perfect. i-a furat visele. Dupa ce a debutat ca poet. printre numeroase lucruri neinsemnate si printre facturi.Cand eram copil. de care marturiseste ca nu il lega nimic mai mult decat faptul ca “ii spala rufele. populata de personaje si de obiecte fascinante. dar atunci vom vedea fata in fata. in jurul protezei. mustind de subiectivitate ca un burete de apa. Mircea Cartarescu pare acum definitiv captivat de proza. cu huruitul tranvaielor si fragmente ale unor actiuni marunte ale vietii. Ar putea fi. este mitizata in poemele sale. vorbeam ca un copil. in afara. acest in parte se va sfarsi. unde si-a dat seama ca era culoarea inserarii.” 23224qpk12yyx3f Romanul incepe printr-un citat din Biblie (Pavel. Orbitor este o arheologie si anatomie a fiintei. de o stralucire sticolasa.9-12) foarte expresiv. o aventura printre cladirile misterioase ale Bucurestiului. o veche proteza. acum cunosc in parte. “Orbitor”. intr-adevar. In viziunea autorului. I-a atras atentia insa culoarea deosebita a gingiilor. Acum vedem ca intr-o oglinda in chip intunecos. care ilustreaza in cateva randuri continutul romanului: “Caci cunoastem in parte si prorocim in parte.. sau “cea care va ramine”. cand am devenit matur am terminat cu ce era copilaresc. simteam ca un copil. poate. ii facea cartofi prajiti.editia necenzurata a aparut in 1993 si se numeste “Nostalgia”). Eu prefer sa-l numesc “o carte”. o lume plina de mister in care rareori se incumetase sa patrunda. Corpul si Aripa dreapta. Dupa “Orbitor” cred ca se va vedea mai bine unitatea scrierilor mele. metaroman al citirii si scrierii trecutului. Personajul principal. privind “tripticul nocturn.

inceputul adolescentei. picasera sortii pe Vasili. Vasili a fost bunicul lui Dumitru. In primul volum al trilogiei “Orbitor”. asa ca de fiecare data cand vroiau sa treaca pe celalalt mal. unde isi dusese o vreme veacul mama sa. De acea data. Viata lui se desfasura in interiorul celor patru pereti ai camerei sale. O ramasita a satului se adunase in biserica. In vremurile lor insa. mortii au iesit din morminte si au inceput sa terorizeze localnicii pentru ca de cand gustasera din maci. “Corpul” il are in plin plan chiar pe el. cand nimic nu mai era real. somnul iesea invingator. Dupa ce totul s-a sfarsit. curiosi. care insa se regenerase si crescuse miraculos. iar acum. Eugraf si Ermoghen. care au venit in ajutorul lor. . Sub gheata Dunarii. Strigoii nu concepeau sa mai fie supravietuitori. au spart crusta ghetii si au prins un gigant fluture pe care l-au macelarit si s-au infruptat din carnea lui. a intrat in blocul de langa el si a urcat pana la ultimul etaj. inotau fluturi ! Badislavii. iar Popa. ca prin minune. Badislavii au iesit invigatori. pana. Cartarescu descrie acest moment ca unul crucial. ajungand pe terasa. Era in stare sa priveasca ore in sir panorama. pentru el.. Dunarea primea umbra unui tanar sau a unei tinere. totul era magic. credinta lor i-a salvat. cerea un suflet ca jertfa. a fost nevoit sa isi cedeze umbra raului. pentru ca. Acolo. care le-au vandut seminte de mac pentru patru cetere frumoase. Mircisor stia ca neamul Badislavilor avusese catunul izolat. pentru a putea fi trecuta. au trecut de partea lor. i s-a aratat imaginea pe care o iubea. a inceput sa citeasca din Evanghelie. dar si atunci. Toata lumea traia linistita pana cand in satul lor au ajuns tiganii. in care baiatul prostut a devenit barbat. oamenii si-au dat seama ca nu viata ci sufletul trebuie daruit fluviului. Precum in basmele romanesti. a insemnat maturizarea. pe care o adora: monstruosul oras invaluit in mister si intuneric. Mircisor vorbeste despre mama sa. Unele nopti se consumau in realitatea paginilor. undeva intre Arges si Sabar. totul era relativ. Cand au terminat. Atunci a inceput sa ninga cu ingeri. Intrun final insa. dar si acestia au pierit cand au simtit tamaia. Preotul impreuna cu cei 40 Badislavi.In ziua mucenicilor Mina. despre Isus in vremea cand a alungat demonii din porci. avea in podul casei o ladita in care se afla o bucatica din aripa fluturelui. In trecut. De la aceste seminte de mac li s-a tras tot raul Badislavilor. preotul asistase la o slujba in care fetita pe care nimerisera sortii a fost aruncata in apa inghetata. Vizita la bunicul sau. Tulburat. Acest lucru. A fost o batalie grea. pe cand al doilea volum. asa ca au incercat sa dea foc bisericii. asezat “intr-o vaioaga a muntilor Rodopi”. Pentru ca foarte multi pacatuisera. in viziunea sa. mereu il tulbura . dar in spatele vietii lui se ascundea o istorie tulburatoare. Dunarea insa. femeile au strans aripile si le-au luat cu ele. Grupul a inaintat prin Muntenia pana a ajuns in locul unei foste biserici. nimic nu se compara cu imaginea mirifica de la fereastra odaii lui. a ajuns in fata usii lui din blocul de pe Stefan cel Mare. dar nu au reusit. a intrat inapoi in bloc si a coborat foarte multe etaje. A fost crescut in satul lor. nimeni nu mai mergea la biserica si nimeni nu se ruga pentru ei. un copil gasit pe camp de femei. fara mila. unde s-au stabilit. Desi colinda in fiecare zi cartierele metropolei. de frica. De atunci. neamul Badislavilor a plecat pentru a se stabili in sus de fluviul Dunav. aproape fiecare femeie din sat. singurul care nu gustase din maci.Badistav Dumitru fusese militar. casa de pe Silistra.Dezmeticindu-se. Au chemat in ajutor demonii-greieri. Visa la casa in care isi traise primii ani ai vietii. au iesit din biserica. dar in final. himerele noptii il invaluiau in bratele lor nevazute. Apoi au dat foc caselor.

tatuajul facut de Herman. locul fiecarui vecin. Ea il lua de mana si mergeau spre casa parasita. rutina. Odata ajuns in casa. Si-a dat seama ca strada pe care o cauta se numea “Pancota” (fosta “Silistra”). hranind paunul. dimineata. saracie. Acest Herman era acelasi cu care el va sta de vorba ore in sir pe treptele de beton ale blocului sau. si-a dat seama ca stie tot ! Partea a doua debuteaza cu imaginea mamei sale in curte.Curtea in forma de “U” era foarte stramta. ceea ce l-a facut sa isi reaminteasca secvente din vremea prunciei. paunita si curcanul..Cand a ajuns acolo pentru prima data. asupra totului. Herman a adus cu el o trusa din care a scos o masina de tuns. Apoi a scos niste unelte in forme diferite. uitandu-se la poze mototolite. au mai stat putin. dupa care a ras-o in cap cu un brici batranesc. A hoinarit pe strazi mult timp pana cand cineva i-a spus pe unde se afla strada. Cand a plecat de pe strada. Anca s-a ridicat de pe scaun. Din nou. Mircea a descoperit Totul. din spusele mamei. asemeni unui catel. Mama sa a inceput sa o urasca si intra la ea doar ca sa ii dea de mancare. a gasit o inscriptie. autorul revine la realitate prezentand o intalmpare ciudata din autobuz. asupra timpului. dupa care el a plecat in cautarea copilariei. fara vreo oglinda. Mircisor se descarca contempland asupra omului. insa a ramas captivat de foisorul din visele sale. Cu acelea i-a tatuat teasta toata noaptea. Acesta a descoperit suvita cu suvita. Cand a plecat spre casa. Ei nu ii era frica de el. iar totul avea chipul sau ! A ramas inmarmurit. “Pancota”. Era o zi de duminica. pana i-a crescut parul. Mircisor a ramas impresionat de faptul ca cei doi nu il bagau in seama. nu vroia sa aiba soarta mamei sale: nefericire. Intr-o dimineata foarte calduroasa. A intrat inauntru si a sunat la usa.. Pe crestetul fetei. Cladirea avea trei etaje. Intr-o seara. jumatate din suprafata fiind ocupata de un Mercedes vechi lovit si reparat. fasie cu fasie. cand stia ca trebuie sa se intoarca acasa. Dupa ce a terminat de povestit. dar este foarte bine pozitionat. i s-a parut altfel decat in visele sale. piticului ii era frica de ei. dar ciudate. Se numea Anca. si-a adus aminte ca mama sa avea pe sold o forma de fluture.Romanul continua cu un fragment care aparent nu are nici o legatura cu “povestea”. a deschis usa de fier si a intrat. mai statea pe maidan. Anca s-a asezat pe un scaun si s-a lasat tunsa de Mircea. facand o legatura stransa intre toate acestea. Cel mai mult ii placea sa viseze. In urma unui vis. Era realitate. ea nestiind niciodata ce se ascunde in acele desene enigmatice. El incepea atunci sa ii povesteasca despre o lume inaccesibila pentru maturi. si era sigura ca el ii va auzi vreodata strigatul disperat. A tuns-o. asupra chakrelor. il visase pe Mircea cu multi ani in urma. Atunci aparea Herman.. A fugit spre ea si a imbratisat-o. desi nu se mai vazusera niciodata. Aceasta a inchis-o in camera ei. vreme in care s-a simtit foarte singura si a suferit. nu inainte de a se imbratisa ca un frate si o sora. Desi parea mai batran decat ei. Anca nu vroia sa devina femeie. Mircisor a plecat in cautarea casei de pe Silistra. unde au urcat doi barbati. tatal sau a zarit-o din foisor. Foarte emotionat. iar el a vazut. L-a servit cu o farfurioara cu dulceata de trandafiri si a inceput sa ii povesteasca despre copilaria ei. O fata foarte amabila. niciodata nu ii facuse nimic inafara de faptul ca o privea. imagine in care i-a gasit mama ei. In vremuri de mult apuse. dar fireasca pentru copii. l-a poftit inauntru de parca il cunostea de-o viata. insotiti de un pitic. il strigase. asa ca se . aflata in ruina din apropiere. iar Maria s-a pregatit sa plece in oras.

Maria patrunse in toamna”. De fiecare data cand treceu pe langa palatul telefoanelor visau sa devine telefoniste. A doua zi. “Cand iesi din curtea in forma de U. fusese incartiruit o vreme un soldat neamt. incerca sa se gandeasca la sora sa Vasilica si la nasa batrana. Se imprietenisera cu actrita Mioara Mironescu. pe nume Klaus. care. s-a pierdut. iar in lift era prinsa liftiera. iar . in costumul lui popular. despre cartierul frantuzesc si despre ritualurile Voo Doo. Maria s-a speriat si a fugit. Duminica aveau liber asa ca frecventau balciuirile sau ieseau la plimbare prin capitala. care se imprietenise cu cainele lor. iar peste tot in jurul lor vedeau ramasite ale corpurilor umane. Totul era daramat. dupa ce tremurara ore intregi. incercand sa il potoleasca pe micul Mircisor. desi ii era frica. care zvacnea prin bataile unei inimi nevazute. Apoi se duceau acasa. si se angajasera ca ucenice la croitorie. amenintand-ul in fel si chip. care se resemnase si se bucura ca scapase cu viata. iesira din adapost. a vazut ca in fata usii ei erau stransi mai multi vecini. se duceau la gradini de vara ieftine si mancau mici. Pentru a nu se gandi la el. pe care mai era inelul din par de mamut in forma de fluture. toti trei se intalnisera cu un carutas care il cunostea pe Dumitru si plecara spre Tintava. care. Insa la vremea in care ii veni ceasul. Proprietara vilei in care statea. Ajunsa acasa. Seara. Se imprietenisera si cu Cedric. pentru ca in filemele americane o telefonista intotdeauna isi gasea un baiat tanar. Pentru asta. Mioara le scoase pe fete la plimbare in Cismigiu. ma’am Catana il facea cum ii venea la gura. din satul natal Tintava. le cumpara rochii si palarii. dar a gasit treptele ce duceau la lumina zilei si s-a vazut din nou in cimitirul Bellu. in care. Maria scoase inelul de pe aratator si il lua cu ea. A ratacit speriata prin caile intortocheate mult timp. frumos si cu bani. la catva timp. tatal lor. In timpul razboiului. Vasilica. In spatele ruinelor croitoriei statea in picioare. cand auzise de bombardament se repezise la Bucuresti. Maria a ramas uimita. era foarte rea de gura. mergea sa se intalneasca cu Costel. toate rochiile fiind facute de sora sa. in gospodaria lor. care le povestea despre New Orleans-ul natal. a murit. In acea noapte fusesera bombardamentele. Ajunsera si la casa Mioarei si gasira mana ei. Isi aduse aminte de vremea in care venisera la Bucuresti amandoua. iar a doua zi incepeau din nou lucrul. la cinematograf. negrul de la tobe. In urmatoarele zile. Ramasese in picioare doar casa liftului a cladirii Societatii petroliere romano-germane.Toata lumea a coborat inauntru si. Rosu. iar cele doua surori. i s-a parut ca este un castel strajuit de cele doua sculpturi de la intrare. Mama lor s-a bucurat foarte mult cand le-a vazut intregi. iar de atunci niciodata nu a mai cusut la masina. Era grabita. dar mare i-a fost mirarea cand a vazut ca inauntru era un rinichi. Nici o casa nu mai era intraga. mai ales cu sotul sau. asa cum faceau fetele de la fabrica “Donca Sima”. Maria s-a asezat la masina de cusut. ii investea intr-un cavou. a adus un dric din lemn sculptat si l-a bocit. Il invatase diferite trucuri. Ma’am Catana. care le ducea seara la cabaretul “Gorgonzola” unde cantau niste negri. i-a facut o slujba frumoasa. iar inaintand pe strada lor. Badislav Dumitru. Pe drum. dezastrul parca era si mai mare. Cand au ajuns la cavou. care urla din toate puterile ca vrea la mama lui. dar a observat ca acul se intepenise asa ca a deschis usita. in loc sa aduca bani in casa. Vasilica observase ca negrul de la tobe ii facea cu ochiul. foarte curand. a coborat si ea. dar. Cavoul era un fel de labirint. Maria isi aducea aminte ca a vegheat-o zile si nopti pana aceasta si-a dat duhul.imbracase cu bluza ei cea buna si se daduse cu parfum. le duse la coafor si le rezerva o masa la cabaret.

In drum spre cinematograf. statea de vorba cu Melanie. Au intrat inauntru. un vecin de pe Silistra. de iarna profunda. a reusit ca in trei luni sa il salveze. o imbracasera si o aranjasera ca pentru nunta. Costel si-a luat inima in dinti atunci si a luat-o si el de mana pe Maria. De atunci a inceput sa se extinda. prin ritalurile sale. In timp ce mancau. pana au ajuns langa ruinele unei danturi gigante. Albinosul cumparase timp de zece ani o multime de strazi din French Quarter. A coborat la Universitate. il vazu la poarta pe Cedric. Melanie si Veve. printr-o ogiva. unde stelele au disparut. ca sofer. ce avea un neg pe fata. pana l-a acoperit aproape in totalitate. ramas inmarmurit de faptul ca negul de langa nas i se marise cat o zmeura. Sala era plina cu tineri ce tineau de mana tinere. care. dar. Cand ajunse la cinematograf il vazu pe Costel asteptand-o si o pufni rasul pentru ca era imbracat in acelas fel cum il stia ea. El era proprietarul localului “Monsu”. Asta isi amintea Maria. Ea ii soptea fetei din film ce sa spuna ! .Franceza locuitorilor nu se putea compara nicidecum cu cea pe care o auzeau la radio. preotul. cainele incepuse sa latre cum nu il mai auzise Maria niciodata. acum mai bine de douazeci de ani. unde ii astepta Albinosul. Cecilia fusese pregatita pentru solemnitatea ce avea sa urmeze in seara aceea de primavara. il vazuse pe Albinosul. Cecilia. Cedric era varul Ceciliei. nu invers. Cedric s-a apucat sa ii spuna o poveste fantastica. canta la wash-bord la localul lui Monsu. a generalului de Gaulle. a fost concediat. dar nu a gasit nimic compromitator. Intrara in cinematograful care mirosea a petrosin si vazura un film cu Gerand Philipe. S-au urcat inauntru. a carei conducatori erau Fra Armando si Albinosul. Cand venise pentru prima data in acele locuri. un magnat al cartierului francez. si au vazut resturile unor blocuri impanzite cu o vegetatie hirsuta. Ea controla personajele. Au iesit din casa si au oprit un taxi. dar ii placea sa faca pe sclavul in preajma celor doua femei.atunci cand a trebuit sa plece. o fata de cel mult treisprezece ani. ce isi ascundea chelia sub o peruca din pene de strut. intr-un decor alb. Il pofti inauntru si ii facu mamaliga. Cedric isi incepu povestea prezentand cartierul francez din New Orleans. Politia a cercetat de nenumarate ori coliba lui Fra Armando. Au inaintat prin swamp-ul nesfarsit. Cand iesi in curte. Medicii nu i-au mai dat nici o speranta de viata. camerista ei. nu mai venea prin mahala. iar acesta ii duse pana la marginea marelui swamp. s-a intalnit cu Ionel. la sfarsitul jurnalului de stiri. in timp ce mergea cu tranvaiul. Mariei i-a placut foarte mult filmul. Acesta. Acum. o negresa batrana. mult mai inspaimantatoare decat ritualurile Voo Doo. singura sursa de lumina fiind faclia Albinosului. care i se pareau Mariei identici. Pe langa asta. foarte cocheta. intr-un tarziu. Au intrat in intuneric. un negru alb ca laptele. care miraculos mai era in picioare. dintr-o intamplare i se spusese Monsieur Monsu. Cand intrase intr-o zi intr-unul din localurile sale. Rosu se intorsese acasa cu o inscriptie nemteasca la gat. de cand lucra. iar dupa numai o saptamana. Albinosul si-a facut din nou aparitia in localurile sale. a fost chemat Fra Armando. aduncandu-le ceaiul.. iar acum Cecilia era pregatita. traia foarte intens filmul. l-a luat cu el. Pe unul dintre culoarele stramte si intunecate s-au intalnit cu Fra Armando si atunci au stiut ca nu mai au mult pana ajung la destinatia finala. De cand se trezise. Ziua ceremoniei cea mare a venit. Intrase in rolul personajului. la ziarul “Scanteia”. Dupa aceasta intamplare bizara s-a raspandit zvonul unei organizatii diavolesti.. Locuitorii se intrebau daca nu cumva si politistii sunt implicati in aceasta organizatie ciudata. Dar dupa un an de zile. portarul.

Mircisor a urcat prima oara la etajul opt impreuna cu Jean si Luci. in care inca mai era liftiera. care ii va deveni mai tarziu un foarte bun prieten si pe care il va cunoaste ca pe el insusi. Maria il lua de mana pe Costel si strabatura orasul timp de o ora fara sa isi vorbeasca aproape deloc. Acolo a fost internat intr-un salon de neurologie. Tratamentul i-a fost stabilit doar la medicamente. cabina se misca si cobora. chiar daca era goala. dar pasii ii purtara spre strada pe care locuise odinioara Maria. Cand ajunsera acolo. I-a aratat si mamei sale. Mircisor se simtea nesigur. iar Costel incruntat. cand s-a simtit eliberat. Au ajuns la picioarele liftului. ea tresari. Pentru ca au facut galagie. cele doua fetite l-au batut. dar nu se intampla nimic. dar aceasta s-a speriat foarte tare si l-a dus la Spitalul de Urgenta. Carla i-a luat periuta de dinti si i-a aruncat-o cu o ura inimaginabila. l-a internat si pe el in acelasi spital. Ea intra in casa. care. sa isi casatoreasca preferatii indiferent de cat de imposibil era. Partea a treia a romanului prezinta o parte a copilariei lui Mircisor si incepe cu Herman. Mircisor a ramas in fata lui. betiv dar foarte politicos.Se despartira la poarta casei Maiei de pe Silistra. pentru ca nu avea cu cine sa il lase pe baiat. Herman a aparut in usa apartamentului sau. Herman era vecinul de la ultimul etaj. arborii inmugurisera. a reusit sa schimbe intrigi. intra inauntru si liftul porni incet. Urmatorul fragment il are in prin plan tot pe Herman pe care. in spatele noilor constructii. inconjurata de un mare fluture. Carla. Afara era deja primavara. Cand se intalneau cu Herman in lift. desi femeia incerca sa il tina. Maria a iesit zambind din sala. Mircea a fost prins de o ploaie puternica si rece in timp ce se intorcea de la orele tehnice. Curand. Cand avea cinci ani. l-a gasit Mircea si l-a adus in mansarda sa. si-a adus aminte de nepoata nasei sale care il batea de fiecare data cand parintii ii lasau sa se joace impreuna. parea ca prezenta liftierei era obisnuita. Intr-o iarna tarzie a anului 1973. mama lui Mircisor a trebuit sa se interneze si. dar Costel mai zabovi putin la poarta ei. langa terasa. Cand liftul ajunse la parter. deznodamanturi. Cand a plecat sora medicala. soarele fierbinte mangaia Bucurestiul. Nu vorbea mult. in mansarda blocului. Locuia cu mama sa. i-a paralizat temporar toata partea stanga a fetei. Herman insa nu era un betiv ca ceilalti. Mircisor a fost socat pentru ca era obisnuit ca pe unde mergea sa fie rasfatat. in schimb. Cand a vazut-o pe una dintre ele. l-au zgariat si au tipat la el. iar Maria a vazut ca deasupra butonului scria numele ei. desi el era foarte politicos cu mama sa. Costel apasa pe buton. raze si masaj. In mana lui Herman a gasit o hartiuta pe care era scrisa o formula matematica. baut fiind.De atunci. visator. Cat timp a stat in spital. nu se clatina si era foarte civilizat. In cabina se afla liftiera. A doua zi a observat ca nu mai poate sa isi miste o portiune din buza superioara. isi chema fluturele. ii era frica de el.Au plecat amandoi spre Universitate. la o sectie de copii. se inalta casa liftului. . pentru ca nu a fost examinat de nimeni. dar cand cineva a chemat liftul si s-a auzit un huruit au zbughit-o toti trei pe scari in jos pana au ajuns afara. cand apasa Maria. Acea rautate a vazut-o in ochii fetitei din salon. Desi treceau pe langa oameni. pana a ajuns din nou in locul in care fusese la inceput. O sora medicala i-a dat o pijama si l-a condus intr-o camera in care mai erau doua fetite. Se simtea in siguranta doar cand ajungea in fata apartamentului sau. Se reintoarsera la casa liftului. A iesit din cutia care o tinuse prizoniera timp de doisprezece ani si a plecat cu ei. Cand s-a terminat filmul. a zburat imediat. zapada se topise. a apucat manerul usii si a tras de el.

sia pus singur electrozii pe tample si a dat drumul la aparat. care avea intrari in mii de locuri pe tot globul. in ciuda dificultatilor epocii. l-a gasit pe jos..obiectiv sau subiectiv. “adevarata existenta” fiind aceea care se lasa transpusa in pagina scrisa. L-au mutat inapoi in salon. Toata umanitatea se adunase in spatele lor. a ajuns acolo foarte repede si usor. timp in care a fost hranit intravenos. Ce se-ntampla ? Care era zeul nostru ? Ce-avea sa fie cu lumea acestei carti ilizibile. eteroclit si-a pierdut din relevanta artistica . Nostalgia cartaresciana inseamna unificarea contrariilor. dupa care. iar dupa zece zile a fost externat. nasterea cartii inseamna adevarata creatie. facuse progrese vizibile. Timpul care s-a scurs este insa insuficient . analiza psihologica sau notatia confesiva sub forma de jurnal. Atunci a inceput sa vorbeasca. Cand s-a intors doctorul. toti au inceput sa strige “Orbitor”. scriitorul dand impresia ca a facut un pariu cu el insusi pentru a-si demonstra ca este pregatit pentru aceasta revelatie totala. Scopul cartii pare sa fie descoperirea sensului unui singur cuvant – ORBITOR. Zeci. chiar si atunci cand adopta formule mascate de reflectare a lumii.Sedintele de masaj erau realizate de un maseur orb. acestei carti ?”). in care o acrobata se transformase in fluture. recuperarea memoriei se poate face numai prin scris. a conditiei scriitorului de a fi “sub vremuri”. Doctorul nu era acolo. sute. Tipurile de romane cultivate dupa al Doilea Razboi Mondial acopera.modalitati ale nararii traditionale sunt completate de cele moderne. cand s-a dus la raze. se poate spune ca romanul obsedantului deceniu sau romanul politic . care il facea sa se gandeasca serios la neputinta de a vedea. cat si a operelor care le ilustreaza. Fra Armando i-a condus pe cei doi barbati si pe cele doua femei prin nenumarate labirinte pana au ajuns intr-o enorma sala. in timp . A stat la reanimare o saptamana. Intr-o dimineata. asa cum strigasera “Tikitan” mai devreme. autorul incercand din nou sa gaseasca drumul care leaga nostagia de vis. iar in camera mirosea a ars. Scenariile initiatice incarcate de sensuri ascunse repeta gesturile creatorilor lumii. de aventuri sau politist. Deodata. nu ca alte dati cand ratacea prin spital. intr-o clipa de nebunie. in fond. mii de fluturi au acoperit crestetele multimii. impreuna cu multimea. precum parabola si sugestia mitica sau simbolica. refacerea simetriei lumii si a fiintei. Dar problema care se va pune. Aceasta presupune reintrarea simbolica a actului de creatie. asa ca. devenind tot mai mult un produs de . In romanul “Orbitor” biograficul si oniricul isi disputa pe rand intaietatea. Era sala Stiutorilor. Si cu toate acestea. A rostit cuvantul “Tikitan” de cateva ori. precum discontinuitatea epica si temporala. intorcand butonul pana la capat. De asemenea . experimental. CONCLUZII In esenta romanul de dupa al Doilea Razboi Mondial este unul profund marcat de contextul social politic. Scriitorul initiat da nastere lumii prin scris (“Priveam apocalipsa prin lentilele boabelor de lacrimi din ochi. pentru a-l pregati pe scriitor pentru revelatie. va fi aceea a viabilitatii atat a genurilor . gen.psihologic. Cand si-a revenit a constatat ca aproape isi revenise. Teserea textului. Fra Armando s-a oprit si a asteptat pana cand toti au tacut si au ramas nemiscati. Orbul ii spusese ca lucrase la securitate si ii povestise o intamplare de la circ. aproape toate genurile: cel realist-traditional. urmandu-i.

”Teodosie cel Mare”.”Cunoastere de noapte”.II”.”Toate panzele sus”. Din perspectiva unei literaturi atipice care prea des a sarit etapele si si-a lasat descoperite marile capitole.”Tache de catifea”. inclusiv a Generatiei ’80. 1973-D.”In absenta stapanilor”. a unei istorii care abia intra. 1966-Nicolae Breban. 1954-Radu Tudoran. 1967-Marin Preda.”Vanzatoare regala. se poate spune ca aceasta generatie a izbutit sa forteze.”Cel mai iubit dintre pamanteni. 2002-Mircea Cartarescu.iata fiul tau”.”Orbitor-Aripa stanga”. in anii ’70. brusca imbatranire a literaturii romane. . 1983-Gabriela Ademesteanu. 1968-Alexandru Ivasiuc.”Degete mici”.”Bietul Ioanide”. E posibil ca una din conditiile decisive ale afirmarii si configurarii unei generatii de creatie[…] sa fie contributia ei la “asasinarea “ generatiei anterioare prin compromiterea si impingerea modelului artistic al acesteia in desuetudine(Eugen Negrici. 1981-Stefan Agopian. 1968-Nicolae Breban.”Literatura ramana sub comunism”) AUTORI SI ROMANE DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL SCURTA CRONOLOGIE 1953-G.”Galeria cu vita salbatica.Popescu.I”. 1974-George Balaita.”Lumea in doua zile. ca intr-o vraja malefica. 1983-Sorin Titel. Reevaluata va fi. 1970-Augustin Buzura. 1957-Eugen Barbu.”Zmeura de campie”.”Groapa”.”Derapaj”.”Animale bolnave”.”Fetele tacerii”.in matca ei naturala.”Morometii.”Morometii.R. 1976-Constantin Toiu.”Matei Iliescu”. 1970-Radu Petrescu. 2005-Filip Florian. contributia fiecarei generatii a ”literaturii comunismului ”. 2006-Razvan Radulescu. 2006-Ion Manolescu.istorie literara. 1980-Marin Preda.”O suta de ani de zile la portile Orientului”. 1974-Augustin Buzura.”Orbitor-Cotpul”. 1984-Mircea Nedleciu.”Absentii”. 1996-Mircea Cartarescu.”Dimineata pierduta”. 1992-Ioan Grosan. 1955-Marin Preda.”Femeia. Calinescu. de altfel.