TEMA II: CALCULUL ŞI ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICOFINANCIARI PE BAZA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE ALE UNEI ENTITĂŢI ECONOMICE

Îndrumător: Lect. Univ. Dr. Camelia Mihalciuc

Studenţi:

1

Cuprins

1. Bilanţul contabil

2.Contul de profit si pierdere

3. Situaţia modificării capitalului propriu

4.Situatia fluxurilor de trezorerie

5.Notele explicative situaţiilor financiare

6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE PE BAZA BILANŢULUI

6.1. Studiul bilanţului - etapă a analizei financiare 6.2. Tipuri de bilanţ utilizate în analiza financiară 6.3. Analiza echilibrelor financiare 6.3.1. Analiza Situaţiei Nete 6.3.2. Analiza Fondului de Rulment 6.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment 6.3.4. Analiza Trezoreriei 6.3.5. Analiza echilibrelor financiare în optica funcţională 6.4. Analiza bilanţului prin metoda ratelor (ratios)

6.4.1. Analiza ratelor de structură a bilanţului 6.4.2. Analiza ratelor de finanţare. Structura finanţării 6.4.3. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ

7. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează activitatea (exploatarea) entităţii economice

B ILA NT
Încheiat la data de 31 decembri 2009 e C O D10 M ii Lei A . ACT IV EIM O B IL AT E IZ I. IM O B IL IZ AN E C O R P O R A RI LE Cheltuielide dezvoltare (ct. 203-2803-2903) Concesiuni,brevete, licenţe, mărci, drepturi si valori similare si alte imobilizărinecorpo (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905rale 2908)L :(rd. 01 la 05) TOTA II. IM O B IL IZ AC O R P O RLE RI A Terenuri si construcţii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) Instalaţii tehnice si maşini (ct. 213-2813-2913) Alte instalaţii, utilaje si mobilier(ct. 214-2814-2914) Avansurisi imobilizări corporale in curs (ct. 231+232-2931) TOTA L :(rd. 07 la 10) III. IM O B IL IZ AF IN A N C IA R E RI Titluride participare deţinute la societăţile din cadrul grupului(ct. 2612961) Alte creanţe (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) TOTA L :(rd. 12 la 18) ACT IV EIM O B ILAT E - T OTA L (rd. 06+11+19) IZ B. ACT IV EC IR C U L A N T E I. STO C U R I Materii prime si materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398) Producţia in curs de executţe (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-39413952) finite si mărfuri (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356 Produse +357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396397-4428)

Nr. rd.

2008

2009

02 03 06 07 08 09 10 11 12 17 19 20

12.626 756.329 768.955 474.242.34 025.735.56 5 216.20 0 415.49 3 500.609.59 8 1.000.00 0 151.05 6 1.151.05 6 502.529.60 9

2.7 73 275.3 66 278.1 39 491.717. 741 29.770.4 78 355.0 26 2.407.3 15 524.250.5 60 1.000.0 00 25.8 54 1.025.8 54 525.554.5 53

21 22 23

18.723.49 1 127.277.16 1 177.882

32.125. 911 123.955.3 88 170.4 64

4

8 .

19 6 7. inclusivdatorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (ct.S o ld debitor 9 7 1 .0 17 13.516.9 75 185. V E N IT U R I AVA N S(rd.45 4 13.capital subscris varsat (ct. 20+48-63) E G .75 3) 61.892.059.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431 +437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44 81+4551+4558+456 +457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTA L :(rd.118.806.560. CASA S I C O N T U R I L A N C I 5112+5121+5124+5125+5311 BA (ct.R E Z E V E D INR EE R VALUA R E (ct. 401+404+408) Alte datorii.529.07 8 21.428. 421147.779.4 93 .71 4 9.124.2 12 156. 59 + 60) I I.0 72 215.0 87 57 58 59 60 61 62 64 65 67 70 96.092.957.791.85 6 740.62 1 7. din care I . 1012) III. 4092+4111+4118+413+418-491) Alte creanţe (ct.Avansuri pentru cumpă de stocuri (ct.46 6) 66.26 9 26.0 17 296.99 9 157.8 72 30. 26 la 30) III.43 1 95. inclusivdatorii fiscale si alte datorii pentru asigurările sociale (ct.8 40 147.382.892.791.711.43 1 296.706. 425+4282+41+437+4382+441+4424+4428+444 3 +445+446+447+4482+ 4582+ 461+473-496+5187) TOTA L :(rd.249. IN V E S T ITF IN A N C IA R E T E R M E N C U II P S RT IV.6 06 518. 63 + 64) IN Venituri înregistrate in avans (ct.012.4 31 122.322.7 59 (459.7 74 36 37 38 40 41 42 46 47 48 49 394. 37+38-47-64) F. C H E U IE LIN A VA N S(c t.19 6 196. C REA N T E Creanţe comerciale (ct. ACT IV EC IR C U L A N T E . 471) LT I D . 105) .68 2 647.57 4 164.97 2 196.9 57 93. 39 la 46) E.8 77 978. 472) J.638.37 4 382.081. +5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) ACT IV EC IR C U L A N -TT OTA L (rd.7 68 29.630. 25+31+35+36) E C .984.4 31 296. PROV IZ OA N EP E N T R U R IS C U R I H E U IE L I I S I C LT Alte provizioane (ct.1 51 114.892.260.881.558.334. CA P TA L S I R E Z E V E I R I.62 1 96. 419) Datoriicomerciale (ct.S o ld creditor 24 25 26 29 31 18.092.72 4 8.10 8 18. DATO R IIC E T R E B U IELAT IT EIN T R -O P PERI ADA M A IM A R E E U N A N O D Alte datorii.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431 +437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44 81+4551+4558+456 +457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTA L :(rd.493. CA P TA L (rd.83 8 73.895. II.27 3 206.23 3 (441.706. 4091) rări TOTA L STO C U R I: 21 la 24) (rd. TOTA L ACT IV EM IN U S DATO R IIC U R E N T(rd.S P E T IV DATO R IIC U R E N T E N E T E RE C (rd.99 3 14. DATO R IIC E T R E B U IELAT IT EIN T R -O R OADA D E U N A N P PE I Sume datorate instituţiilorde credit (ct. 50 la 57) H .892.025. 151) TOTA L PROV IZ OA N E :(rd. 66 la 68).665.97 2 296.794.325. 1621+1622+1624+1625 +1627+1682+5191+5192+5198) Avansuri încasate in contul comenzilor(ct.

R E Z E V E (ct. R E Z U LTAT U L R E P O RTAT (ct.980. 117) .IV.R E Z U LTAT U L E X E R C ITLU I (ct.724 2.09 4 (42. 73 la 76) R Rezerve legale (ct.S o ld creditor . TOTA L CA P TALU R I:(rd.076.131.961 ) 10 .7 24 2.5 70 69.447. 82+83) I 7 2 7 3 7 6 7 7 7 8 7 9 8 0 8 2 8 4 6. 1068+/-107) V.572.S o ld creditor .851. 1061) Alte rezerve (ct.933.720.S o ld debitor V I. 106) (rd.8 38 3.0 70 232.980.020.S o ld debitor TOTA LCA P TALU R IP R O P R II 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81) I (rd.838 3. IU 121) .961 ) (42.020.933.572.886 6.8 86 441.0 70 52.476 209.9 92 52.447.

89 1 12.a) Ajusta valorii imobilizarilor rea corporale si necorpo (rd.698.98 1 272.1 29 108.9 60 163.55 8) 1. 754+7814) 8.020.9 69 67. 02 la 04) Productia vanduta (ct.734.927. 721+722) 4.846. 603+604+606+608) b) Cheltuieliprivindenergia si apa (ct. Cheltuielicu alte impozit .8 53 2.1.7 89 683.3 46 (11.32 0 690.4 06 36.533. Alte cheltuielide exploata (rd.85 4 43.6 55 13. 605-7413) Cheltuieliprivindmarfurile(ct. 21-22) rea b.438.257. 6811+6813) 7. Variatia stocurilor(ct.107.377. Cheltuieliprivind prestatiile externe (ct.10 7 145. 24 la 26) re 8.253 ) 35. 601+602i e e e 7412) Alte cheltuielimateriale (ct. Cifra de afaceri neta (rd.a) Cheltuiel cu materiil prime si materialel consumabil (ct. 18-19) rale a.921.587. Alte venituri din exploata (ct.so ld c 3.736. 15+16) a) Salarii (ct.179.095.806.276. 641-7414) b) C heltuielicu asigurarile si protectia sociala (ct.212.094.48 2 140.4 40 13. 635) e 01 02 03 05 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23 279.1) Cheltuieli(ct.91 8 7. 707) 2.5 24 93. 711) .2.02 7 11. taxe si varsaminte asimilate (ct. 758+7417) re V E N IT U R IINE X P D LOATA R E.22 5 60.5 85 6.698. 2008 2009 1. 701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vanzarea marfurilor(ct.70 4 20.8 49 239.573.604. 01+05-06+07+08) 5.338.260.050.160.469.4 40 (6. 654+6814) b.765.993.971.07 4 201.755.63 3 71.1) Cheltuieli(ct.348.CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE la data de 31 decembri 2009 e C O D20 M ii Lei Nr.1 46 24 25 11 .012.06 3 68.36 1 5.2) Venituri (ct.0 45 683. 611+612+613+ 614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 8.409.664.702 353.31 5 105.T OTA L (rd. rd.6 78 5.037.642. Cheltuielicu personalul (rd.2 85 10.55 4) 29.62 8 4.6 99 7. 645-7415) 7.581. Productia imobilizata(ct.154.279.37 4 6.407.27 1 77.25 7 11.6 88 25.6 24 171. 607) 6.b) Ajusta valorii activelor circulante (rd.02 7 (7.343.338.

3.658) 8.7 61 560.385.Pierdere (rd.Profit (rd.5 52 53.741.70 4 6.520.0 70 1. Rezultatulpe actiune (lei) .Pierdere (rd. 47-40) 14. 663+664+665+667+668+688) re C H E T U I E LFI IN A N C I A R T OTA L (rd.donatii si activele cedate (ct.843.9 92 31 32 37 38 39 40 44 46 47 136. 31+48) .713.872.89 4 987.Profit (rd.781.90 1 74.247.96 0 79.20 9 60.8 20 5.658.07 0 58 59 60 61 209.355. Cheltuielicu despagubiri.77 6 4.831.86 1 72. 32+49) V E N IT U R I T OTALE (rd.Pierdere 21.582.2 07 69. in cadrul grupului Alte venituri financia (ct.4 82 69.032.595. 09+40+52) C H E T U I E LT OTALE (rd.Profit .Pierdere (rd.181.116.97 9 359.600 ) (17. 7617+762+763+764+765+767+768 +788) re V E N IT U R I A N C IA R T OTA L (rd. 666-7418) Alte cheltuielifinancia (ct.119.4.897.97 9 11.131.963.8.1 95 59.119.170.42 2 3. 09-30) . 6812) Venituri (ct. 30+47+53) L I REZU LTAT U L B R U T: .Pierdere (rd. 30-09) 11. 57-56) 18.09 1 568. 28-29) Cheltuieli(ct. 10 la 14+17+20+23+27) REZU LTAT U L D INE X P LOATA R E : . 6911) 20.072 5.8 21 9.820.786.3 57 61.076.44 0 489.511.8 20 11 .467.258. 655 122.072 987.diluat 26 27 28 29 30 60.397.9 92 691.Profit (rd.076. Venituri din dobanzi(ct.98 0 1. 41+44+46) L -E REZU LTAT U L F IN A N C IA R : . R E Z U LTAT U LC U R E T: N .1 99 622.T OTA L (rd.de baza .11 5 65 66 209.599.4 74 440. 56-57) .774. 33+35+37+39) F IN -E 13.d in care. IM P IT U LPE PR O FIT 691-791) OZ (ct.076.08 5 49 50 51 56 57 209.7 50 440.9 92 67 68 5. Cheltuieliprivinddobanzile(ct.54 0 5.0 93 5.5 82 4.600 ) 69. Cheltuielicu impozitulpe profit curent (ct.7 50 7.838. 7812) C H E U IE LD E E X P LT I LOATA R E.3 20 7. 766) . R E Z U LTAT U LN E TA L E X E R C ITLU I F IN A N C IA R : IU .09 4 (17. Ajustariprivind provizioanelepentru riscuri si cheltuieli(rd.

026. din care 35.623.4 31 122.677.677.076.131.673.933.0 70 69.37 0 Reduc eri prin transfer sold la 31 decembri e 296.8 86 (287.794.24 4) 12 .27 4) 65.09 4) prin transfer (209.447.84 3) (209.SITUATIA MODIFICARILO CAPITALURILO PROPRII R R sold la 1 ianuarie M ii lei Capitalsubscris Rezer e din reevaluare v Rezerve legale Alte rezerve Rezultatulreportat Rezultatulreportat provenit din adoptarea pentru prima data a Rezultatulexercitiului financiar Profit/(Pie rdere) Total capitaluri proprii la data de 31 decembri 2009 e Crest eri Total.178.1 42 52.99 2 (100.85 0 (209.4 936.09 4) (205.24 4) (196.983.453.146.24 4) (205.677.131.09 4) Total.40 93.29 6) - - - - (154.530.6 88 3.616.131.87 4) (205. din care 9.892.

133 35.806) 13 .407 (7.698.076.067) 71.750 (6.919.385.602 (1.702) (987.789) (440.431.013) 669.902) (22.547 (4.734.350.537.072) 4.582.029.542.896.821 13.901 (194.786.508.716.195) 33.094) 11.467.027 (77.949 987.992 5.440 (2.167.283 69.742.195 86.131.454) 15.303.668.328.750) 1.215.338.923) 2.449) (83.909 193.SITUATIA FLUXURILO DE TREZORERIE R la data de 31 decembri e 2009 M ii Lei FLU X U RD E N U M E R AD INACT IV TAT I D E E X P I R I LOATA R E Profit/(pierdere) neta inainte de impozita si elemente extraordinare re Ajustaripentru: Cresterea provizioanelorpentru riscuri si cheltuieli Amortizare Valoarea neta a iesirilor de imobilizari corporale Venituri din dobanzi Cheltuielicu dobanzile Profit din exploatare inainte de modificarile capitaluluicirculant Cresterea datoriilor pe termen scurt Cresterea creantelor (Cresterea)/descresterea stocurilor Numerar generat din exploatare D obanzi platite Im pozitul profit recuperat pe N U M E R A R U L TP ROV E N ITD INACT IV TAT I D E NE I EX P LOATA R E Achizitiide imobilizari corporale Incasari din vanzarea de im obilizari corporale D obanzi incasate N U M E R A R U L TF OLO S IT IN ACT IVTAT I D E IN V E S T IT II NE I 2008 2009 (209.315.749 67.888 (252.072 (3.549.786.940) 356.328) 8.411.898 440.003 (7.

883.984.880 (551.059.FLU X U RD E N U M E R AD INACT IVTAT I D E F IN A NA R E I R I T Sume primite in vederea cresterii capitaluluisocial Plati aferente contractelor de leasing financiar Imprumuturi rambursate Imprumuturi primite N U M E R A R U L TD INACT IV TAT I D E F IN A NA R E NE I T (62.999) 30.976) 88.984.783 (61.193) 96.106) (21.382.273 14.992.118.273 147.606 14 .698.957 104.085 14.105.080.732 Numerar si echivalente de numerar la 1 ianuarie Numerar si echivalente de numerar la 31 decembrie 13.

816 10.150.Nota 1.729.093 557.160. 1 Imobilizari necorporale Mii lei 31 decembrie 2008 Cheltuieli de dez voltare Alte imobilizari (licente) 21. pe fiecare categorie de active imobilizat e.150.320 282.955 278.379 1.963 490.845 960.582 Total 1.708.536 Valoare neta contabila 768. 216 290.853 480. in cursul exercitiulu i financiar incheiat la 31 decembrie 2009.646 - 1.9 71 8.592 Intrari Iesiri 31 decembrie 2009 11.379 1.6 91 9.472 1.675 Amortizare cumulata Mii lei 31 decembrie 2008 Cheltuiala cu Amortizarea amortizarea cumulata aferenta iesirilor 31 decembrie 2009 Cheltuieli de dez voltare Alte imobilizari (licente) Total 8.174 10. Active imobilizate Variatia valorii brut e.9 71 568.139 15 .160.592 1.846 951. se prezint a dupa cum urmeaza: 1 . a amortizarii si a valorii contabil e net e.

324 620.098 881.798. avand o suprafata de 733.772.R.932 1.R.164. 813 646.530 Amortizare cumulata 31 decembrie Mii lei 2008 Cheltuiala cu amortizare a* Instalatii tehnice si masini Provizion pentru deprecierea instalatiilor tehnice si a Alte instalatii.866 4. utilaje si mobilier Total 5.360 11.888 21. Terenurile detinute metri patrati. 717 2.059. La 10 mai 2009 au fost reevaluate cladirile in conformitate cu Hotararea Guvernului nr.169 62.9 91.036. 212 171.392 Intrari 254.422 23.129 70.732.793.643 masini Alte instalatii. Alfa S.426.C. 013 394.20 01 pentru achizitionarea de echipamente pentru alimentarea in valoare totala 1.488.058.420 9.1. cu acetilena in Ora s.737. in concordanta cu tratamentul alternativ acceptat de OMFP 94/20 01.903 357.250.934 241.793 212.895 518.004.L a incheiat cu S.704 163.6 21 62.669 1. 118 Iesiri 200 2.C. S.046.200 mii lei.759.009. mai puti n amortizare a cumulata .609.496 59.696.789 119.044.5 21.728.047 313.749. utilaje si mobilier 387.820 3.065.4 21 278.922.L.755.C.795.723 2.2 Imobilizari corporale Cost sau valoare reevaluata Mii lei Terenuri Constructii 31 decembrie 2008 172.12.929 2. 403/2000 de catre un evaluato r independent .560 * Cheltuiala cu amortizarea include diferentele din reevaluar e.994. de Societate sunt situate leasing nr.0 91 6.027.208.448 Instalatii tehnice si 53.647 16.989 Imobilizari corporale in curs Avansuri pentru imobilizari Total 353.598 524. societate a S. 217 361.473. .5 41 81. Leasing Romania S.850.1 21 Cladirile aflate in patrimoniu sunt prezentate la valoarea reevaluata . contractu l de 4002/03.827 9.200 31 decembrie 2009 172. 713 31 decembrie 2009 Valoare neta contabila 500.269 Amortizar ea cumulata aferenta iesirilor 2.427.

A. aferente amortizarii cumulat e. evaluatorul a folosit Indicele preturilor bunurilor de consum publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice din Romania. Pentr u calculul valorilor reevaluat e. Valorile de intrare reevaluate au fost ulterior ajustate la valoarea de piata/cos t de inlocuir e stabilit e de evaluatorul independent. fiind prezentate in tabelele de miscare de mai sus ca si cresteri de valoar e. .994. respectiv 227.679 mii lei. respectiv cheltuiala cu amortizarea. aferente valorii de intrar e. Diferentele din reevaluare inregistrate la 31 decembrie 2009 sunt in suma de 255. in anul 2009 .640 mii lei.957.membr u ANEVAR.Evaluare a S. .

Nota 2. .R.7 61 4.C. o societate cu sediul in Bucuresti. 017 1.R.964 mii lei.196 7.1 51. S.C.854 1. pentru serviciile prestate de catre S. Alfa S.000.440.000 25.056 1.827/2009 (“OMFP 1.053 13. 618 9. Alfa S. nu a consolidat situatiile financiare ale S. Investitia in S.R.355.854 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009 Titlurile de participare reprezinta investitia in S.C.L.L.440.1. Activitate S.R.3 Imobilizari financiare Mii lei Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului Alte imobilizari financiare Total 1. solicita penalitati pentru depasirea termenului de prestare a serviciilo r.L.025.L.C.L. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Mii lei 31 decembrie 2008 in cont Provizion pentru litigii Provizioane pentru garantii acordate clientilor Total 7. ABC S.C. ABC S.L. S.706. 1.964 Transferuri 31 decembrie 2009 Societate a este implicat a intr-un proce s cu S.C.R.C Activitatea S.092.440.A. Alfa S..706. Prezentarea situatiilor financiare neconsolidate este in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.7 41.964 din cont 1.827/2009”). este inregistrata la cost.582 4.300. Principalul obiect de activitate al acestei societati este proiectarea de echipamente industrial e. Alfa S.6 51. in valoare totala de 1.A.000.C.355.056 1.000 151.196 8..7 61 11.R. Aceasta societate este detinuta 100% de catre S.

privind cheltuielile aferente garantiilor acordate pe o perioada mai mica de un an.Provizionul pentru garantii acordate clientilor reprezinta o estimare facuta pe baza experientei din anii precedenti. .

dividend e ce vor fi distribuite actionarilor in anul 2004. Repartizare a profitului In 2009. Cheltuieli indirecte 6.805 79. cu obligatia fonduri proprii de dez voltare atat a creditului fiscal.342.Nota 3. 13. 815.443. Societatea a inregistrat un profit net contabil in valoare de 69.62 0 mii lei.666 .992 2009 3.663. Analiza rezultatului din exploatare Mii lei 1.520.669.992 mii lei.462. Cifra de afaceri neta 2.027 132.663.398 mii lei: societatea a beneficiat de un credit fiscal (reducere profit) pentru investitiil e efectuat e din profitul rein vestit . cat si a profitului reinvestit.379 297.453.398 Profitul nerepartiza t este constitui t din dividende aprobate dupa inchiderea exercitiului 2009 in valoare de 4.453.144.124 4. Societatea va intrerupe acest transfer anual in momentul in care rezer va legala va fi egala cu 20 % din capitalul social. Cheltuielile activitatii de baza 4.9 31 21. repartizat pe urmatoarele destinatii: Mii lei Rezerva legala Rezerve aferente facilitatilor fiscale Acoperirea partiala a pierderii inregistrate in anii anteriori Profit nerepartizat Total 47. Costul bunurilor vandute (3+ 5) 4+ 3. Rezerva legala si rezer va aferenta facilitatilor fiscale nu pot fi distribuite actionarilo r. Nota 4.144.124 mii lei: acoperirea 50% impozit repartizarii la partiala a pierderii inregistrata in anii anteriori.850 mii lei: 5% din profitul brut al anului a fost transferat in rezer va legala.076.6 31.533.620 69.815.954 2009 690.437. Societate a a aproba t distribuire a profitului conform legislatiei in vigoare astfel: 3. 013.850 13.477 49.534 93.076.745 18. Rezultat brut (1-2) 2008 279. 107.386. 914 277. 47.182. Cheltuielile activitatii auxiliare 5.045 412.9 81 230.

Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 189.834 4.894) 159.936.642 122.353.474 - .244 3.894. Cheltuieli generale si de administratie 9. Alte venituri din exploatare 10.520.7.396 (136. Cheltuieli de desfacere 8.5 81.897.

5.560. si .1 Crean ț e Mii lei Creante comerciale Provizion depreciere creante comerciale Alte creante Total (8. . referitoare la chirii si contractul de leasing operational.993 (8. Gamma S.969.957.840 (8. 911.0 81. Cheltuielile de administratie nu sunt incluse in costul de producti e.50.269 26.250 milioane lei Alfa Standard Corporation. costul productiei a fost ajustat cu variatia stocurilor (soldul contului 711 in contul de profit si pierdere).C.L.849 215.31.L.R. 911. Societatea a evidentiat in cadrul creantelor pe termen scurt .059 31 decembrie 2009 194.928) 29.45.C.335) 8.502.R.928) 29..840 31 decembrie 2008 27. reprezentand contr avaloarea unor prestatii efectuate de catre Societate si aflate in prezent in litigiu cu beneficiarii respectivi. In rezultatul din exploatare al anului 2009 prezentat mai sus este inclusa pierderea neta din vanzarea de mijloace fixe in valoare de 536. indirect e de Pentru a obtine costul bunurilor vandut e. 711. Pentru informatii Nota 10.000 mii lei.225 milioane lei S.560.969. . a se vedea Nota 5.502.849 215.Societatea include in costul de productie cheltuieli directe si cheltuiel i producti e.825 milioane lei S. 919 Termen de lichiditate sub 1 an 194. Situa ț i a crean țelo r si datoriilor 5. Epsilon S. 919 peste 1 an - La data de 31 decembrie urmatoarele debite: 2009.588.

La 31 decembri e 2009 Societate a a constitui t un provizion de 8. 911.Conducerea Societatii estimeaza ca valoarea acestor prestatii va fi recuperata.558. 118.334.838 73.1 51 114.493.334.957 93.774 740.322.999 157.558.877 978.957 93.806.638.1 51 114.233 30. 714 394.2 Datorii Mii lei 31 decembrie Sume datorate institutiilor de credit Avansuri de la clienti Datorii comerciale Alte datorii Total 21.877 978.759 31 decembrie 2008 Termen de exigibilitate 2009 sub 1 an peste 1 an .774 740.325.682 647.779.779.382.325.92 8 mii lei pentr u creantele comerciale neincasate in termenii contractuali si a caror incasar e a fost considerat a incert a de conducerea Societatii. 5.759 30. 118.

Pozitia "Alte datorii" cuprinde urmatoarele elemente: Mii lei Datorii fata de personal Datorii fata de bugetul de stat Dividende de platit din 2008 Creditori diversi Alte datorii Aport capital Datorie de leasing Total 31 decembrie 2008 4. Principii contabile Situatiile financiare pentru anul incheiat la 31 decembrie 2009 au fost intocmite in conformitate cu urmatoarele principii contabile: Principiul continuitatii activitatii .88 0 1.1 71 331.588 199.247. in vederea majorarii capitalului social (a se vedea Nota 18).094 740.476. 416 96. 717 5.983.325.09 4 740. conform contractului de garantie mobiliara.00 0 USD . imprumutul va fi rambursat de rata de baza practicata imprumutului sunt pana la data de 30 iunie 2004.1 7 1 331.A.698.325. Nota 6.5%.societatea 20 isi va contin. 10 4 3.762 394. pentru o facilitate de credit pentr u suma la data de 31 decembrie 899.266. 104 3.488. 111 USD deschise asupr a Garantie reala mobiliara de prim rang in valoare totala de creantelo r. Principii.383.877 Termen de exigibilitate sub 1 an 6. calculata pe baza unui an (360 zile calendaristice).682 31 decembrie 20 09 6. Soldul imprumutului in contract.233 3.383.493. confor m contractulu i de garanti e reala mobiliara. 314 3.520. In conformitate maxim a de 1.495 295.000 de banca urmatoarele: Garanti e de Societate USD.ua in mod normal functionarea . Dobanda perceputa este reprezentata Garantiile constituite de Societate plus o marja de 1. 1.247.004.983.338. in vederea garantarii rambursarii reala mobiliara de prim ran g asupra disponibilitatilor conturilor la banca .200. 71 7 5.004. 716.A.Societatea a incheiat pe data de 6 decembrie 2009 este de cu conditiile stipulate 2009 un contract cu Delta Bank S.87 7 peste 1 an - Pozitia “Aport capital” reprezinta suma virata de Beta S.488.880 1.323.638.698.495 295. politici si metode contabile A.785 183.520. 41 6 96.

cum si de toat e obligatiile previzibile si de pierderil e poten. Principiul pragului de semnificatie .urand comparabilitate a in timp a informatiilo r contabil e. asig. Principiul independentei exercitiului .lui precedent . nu numai forma lor juridica.bilantul de deschider e al exercitiulu i corespund e cu bilantul de inchider e al exercitiu. fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii. metod e.itatea economica a evenimentelor si tranzactiilo r. cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de OMFP 94/20 01.tiale care au luat naster e in cursul exercitiulu i financiar incheia t sau pe parcursu l unui exerciti u anterio r.intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea semnificati va a acesteia. pre.in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasi v. continuarii activitatii sau fara reducerea Principiu permanente i metode lor .au fost luate in con.s-a tinut seam a de toat e ajustaril e de valoar e datorat e deprecierilo r de valoar e a acti velor. Principiul necompensarii . inregistrare a si prezentare a in contabilitat e a elementelo r patrimonial e. veniturile si Principiul evaluarii separate a elemente lor de activ si pasiv . Principiul prevalentei econo micului asupra juridicului .informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta real. Principiul prudente i . norme privind evaluarea . respectiv veniturile cu cheltuielil e. 21 .aplicare a aceloras i reguli.orice element care are o valoare semnificati va este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiar e. Principiul intangi bilitati i exercitiulu i . cu excepti a anumito r reclasificar i facut e intre anumit e postur i bilantier e pentr u a asigur a comparabilitatea cu situatiil e financiar e la 31 decembri e 2009.siderare toate cheltuielile exercitiului.valorile elementelor ce reprez.inta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasi ve.

dardele Internationale de Raportare Financiara".atii financiare comparati ve pentru anul 2008 si de aseme.mentarilor contabile armonizate cu Directi va a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara. 94/20 01. Primul an de aplica re a OMFP 94/20 01 [daca este cazul] Exercitiul financiar incheiat la data de 31 decembrie 2009 este primul in care societatea prezinta situatiile financia. Societatea nu a prezentat situ.nea nu a prezentat situatia fluxurilor de trezorerie si situ.tiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Stan.tatul reportat.ulate in Legea 82/19 91. Situatiile financiare ale exercitiilor financiare precedente au fost intocmite si raportate in conformitate cu normele romanesti de contabilitate stip. De asemenea. 22 .re in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. (b) Bazele contabilitatii Al doilea an de aplica re a OMFP 94/20 01 Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Ordinul Ministerului de Finante nr. Politici contabile semnificati ve (a) Moneda de raportare Situatiile financiare sunt intocmite in lei si exprimate in mii lei. Situatiile financiare cuprind: Bilant Cont de profit si pierdere Situatia modificarilor in capitalurile proprii Situatia fluxurilor de trezorerie Note la situatiile financiar e."pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Direc. efectul ajustarilor rezultate din adoptarea pentru prima data OMFP 94/20 01 este reflectat in rezul.94/20 01 .atia schimbarilor in capitalurile proprii pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 2009. Aceste situatii financiare cuprind: Bilant Cont de profit si pierdere Note explicati ve la situatiile financiar e.B. Anul 2009 este al doilea an de aplicare efecti va a regle. contul de profit si pierdere nefiind afectat. dupa cum este prevazut in OMFP 94/20 01.

"Moneda de raportare . (d) Tranzactii in moneda straina Tranzactiile in moneda straina sunt inregistrate la cursul de schimb de la data tranzactiei.nomic hiperinflationist. dupa cum este defini. managementu l utilizeaz a rapoart e exprimat e in USD/EUR in procesul decizional.surilor de schimb valutar”. Prin urmar e. In situatiile celelalte tranzacconcordanta cu SIC 19. financiare ar fi trebuit pregatite in USD/EUR iar tranzactiile in moneda straina (toate altele decat USD/EUR) ar fi trebuit inregistrate la rata de schimb in vigoare la data tiei. este USD/EUR. liniile de finantare sunt denominate in USD/EUR. si tranzactiile in moneda straina Conducerea Societatii a decis pregatirea situatiilor finan.ta de SIC 19.] (c) Standarde aplicabile in economiile hiperinflationiste Moneda de referi nta Societatea isi desfasoara activitatea intr-un mediu eco.re potrivit IAS 21. deoarece moneda de masur. Societatea a optat pentru tratamentul contabil alternativ prevazut in OMFP 94/20 01. (e) Imobilizari corporale (i) Active proprii Terenurile si cladirile sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata.Evaluarea si prezentarea situatiilor financiare in conformitate cu IAS 21 si IAS 29”. descris mai sus. costul importurilor este denominat in USD/EUR. “Efectul variatiei cursurilor de schimb valutar”. si anume neajustarea situatiilor financia. alte moti ve. Conducerea societatii considera ca moneda de referinta a Societatii. intrucat: preturile de vanzare ale principalelor produse si servicii sunt denominate in USD/EUR. “Efectul variatiei cur.ciare pe baza costului istori c. nu contin situ. La sfarsitul exercitiului. creantele si datoriile exprimate in valuta sunt con vertite in lei la cursul de schimb de la data bilantului si diferentele de curs sunt inregistrate in contul de profit si pierder e.atia schimbarilor in capitalurile proprii si situatia fluxurilor de trezoreri e.[Nota: Situatiile financiare pregatite in conformitate cu OMFP 94/20 01. mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare (a se vedea politica contabila (k)).are a Societatii este USD/EUR. in conformitate cu IAS 21. in primul an de aplicar e. Costul acti velor construite de Societate cuprinde costul materi- .

(iv) Amorti zarea Amortizarea este calculata pentru a diminua costul (mai putin valoarea reziduala) utilizand metoda liniara de amor. Duratele estimat e.mitate cu politica contabila prezentata la punctul (p) de mai jos. retratarea valorii contabile nete a activelor s-a facut pentru ca aceasta sa reflecte mai bine valoarea lor de piata. manopera directa si un procent din cheltuielile indi.itatea riscurilor si beneficiilor asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financia r. Costul istoric a fost reevaluat in conformitate cu Hotararile de Guvern: 945/1990.tre valoarea de piata si valoarea actualizata a platilor viitoar e. (ii) Active achizition ate in leasing Contractele de leasing in care Societatea isi asuma total.alelo r. alocate in mod rezonabil constructiei de active cor.ate prin leasing financiar sunt prezentate la minimul din. 500/1994. 983/1998 si 403/2000 in baza unor indici stabiliti prin respecti vele acte normati ve.tizare pe durata de functionare a mijloacelor fixe si a componentelor lor. Mijloacele fixe achizitionate in leasing durata lor de viata si durata leasingului. Platile de leasing sunt inregistrate in confor.rect e. in timp ce cheltuielile efectuate in scopul imbunatatirii performantelor tehnice sunt capital. aparatura de birou si altele 5-10 ani Terenurile si imobilizarile in curs nu se amortizeaza.izate si amortizate pe perioada ramasa de amortizare a respectivului mijloc fix. Mijloacele fixe achizition.poral e. (f) Imobilizari necorporale i) Imobilizarile necorporale amortizarea cumulata si achizitionate de Societate sunt prezentate la cost mai putin financiar sunt amortizate pe minimul dintre . care sunt contabilizate separat.tor active sunt recunoscute in contul de profit si pierdere la data efectuarii lor. mai putin deprecierea acumulata si deprecierile de valoar e. 26/1992. pe grupe principale de imobilizari. (iii) Cheltuielile ulterioa re de intretine re si repa ratii Cheltuielile cu reparatia sau intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea aces. sunt urmatoarele: Constructii 40 ani Instalatii tehnice 5-12 ani Mijloace de transport 5 ani Mobilier.

Majoritatea imobilizarilor necorporale inregistrate de Soci.pierderile de valoare (a se vedea politica contabila (k).mata a imobilizarii necorporal e. Acestea sunt amortizate liniar pe o perioada de cel mult 5 ani.oarea neta realizabila. Daca o asemenea scădere este probabila.derat. costul include o proportie core. (k) Pierderi de valoare Valoarea contabila a acti velor Societatii.itatea normala de functionar e. si disponibilul din casa.dentiate in bilant la valoarea lor recuperabila. (g) Active financiare Investi ț iile de ținute pana la maturitate de catre Societate sunt evidentiate la valoarea initiala mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare inregistrate (a se vedea politica contabila (k)). Costul stocurilor se bazeaza pe principiul Primul intrat primul iesit (First In First Out). (Weighted Average Cost). este estimata valoarea recuperabila a activului in cauza. este analiza . i) Creante comerciale si alte creante Conturile de creante comerciale si alte creante sunt evi. sau Costul mediu pon. (h) Stocuri Stocurile sunt inregistrate la minimum dintre cost si val. In cazul stocurilor produse de Societate si in cazul productiei in cur s. "Pierderi de valoare").spunzatoare din cheltuielile indirecte in functie de capac.cat e. si include cheltuielile ocazionate de achizitia acestora si aducerea in locatia curenta. altele decat stocurile si impozite amanate la plata-acti v. ii) Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada de viata esti.ta la data fiecărui bilant pentru a determina daca exista scaderi de valoar e.mat in conditiile desfasurarii normale a activitatii mai putin costurile aferente vanzarii. Valoarea neta realizabila reprezinta pretul de vanzare esti. Un provizion 23 .etate este reprezentata de programe informatice dedi. (j) Numerar si echi valente de numerar Numerarul include conturile curente in lei si in valuta.

24 . diferentele intre cost si valoarea de rascumparare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe durata imprumutului la o rata efecti va a dobanzii. mai putin costurile aferente tranzactiei.ata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca valoarea sa neta contabila istorica. tinand cont de depreciere si fara a lua in calcul provizionul. Reluarea unui provizion pentru depreciere poate fi efectu.tial e. (o) Datorii aferente contractelor de leasing Contractele de leasing in care Societatea preia in mod substantial riscurile si beneficiile asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financia r. actualizate cu rata de dobanda efecti va core. ii) Relua rea provizioanelor pentru dep recie re Un provizion pentru deprecierea unei creante pe termen lung este reluat in cazul in care cresterea ulterioara a val. Celelalte contracte sunt ca datorie in perioada in care este aprobata repartizarea lor. (l) Capital social Dividende Dividendele sunt recunoscute (m) Imprumuturi Imprumuturile sunt recunoscute initial la cost.pentru depreciere este recunoscut in contul de profit si pierdere sau in capitalurile proprii [daca este cazul] cand valoarea contabila a activului este superioara valorii sale recuperabil e. provizionul pentru depreciere poate fi reluat daca s-a produs o schimbare in conditiile existente la momentul determinarii valorii recuperabil e. (n) Furnizori si alte datorii Conturile de furnizori si alte datorii sunt evidentiate la cost.orii recuperabile poate fi in mod obiectiv atribuita unui eveniment survenit dupa momentul provizionarii. Ulterior recunoasterii ini. Pentru celelalte acti ve. Creantele pe termen scurt nu sunt actualizat e. imprumuturile sunt prezentate la valoare amortizata.spunzatoare acestor acti ve. i) Calculul valorii recupe rabile Valoarea recuperabila a investitiilor facute de Societate in instrumente financiare si a creantelor pe termen lung este calculata ca si valoare prezenta a fluxurilor viitoare de numera r.

Impozitul curent este calculat pe baza rezultatului fiscal veniturilor pentru a reflecta 25 . Datoria fata de societatea de leasing este inclusa in bilant ca si datorie privind contractul de leasing.tru Societate apare o obligatie legala sau constructi va legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligati e. (p) Provizioane Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pen. Principiul separarii exercitiilor financiare este respectat pentru recunoasterea acestor element e.clasificate ca leasing operational. (s) Impozitul pe profit Impozitul pe profit cuprinde o parte curenta si o parte amanata. Platile facute in cadrul contractelor de leasing operational sunt inregistrate in contul de profit si pierdere liniar pe durata contractului de leasing. Costurile de finantare sunt inregistrate in contul de profit si pierdere pe perioada leasingului la o rata constanta a dobanzii.tul de profit si pierdere in momentul in care riscurile si beneficiile asociate proprietatii asupra bunurilor respec. Provizion pentru garanții Un provizion pentru garantii este recunoscut atunci cand produsele sau serviciile la care se refera sunt vandut e. (r) Rezultatul financiar Acesta include dobanda de plata pentru imprumuturi. Provizioanele sunt revizuite la fiecare sfarsit de perioada si ajustate estimarea curenta cea mai adec vata. dobanda de primit pentru depozitele la banci.tive sunt transferate cumparatorului. Provizionul este determinat pe baza informatiilor istorice si a unei ponderari statistic e. Reducerile de prime de leasing primite sunt recunoscute in contul de profit si pierdere ca reducere a cheltuielilo r. (q) Recunoasterea Vanzari de bunuri Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute in con. dobanda de plata aferenta leasingului financiar si diferentele de curs valuta r.

drepturi contractual e.lui. utilizand cota de impozit anteriori. astfel incat pierderile fiscale reportate si difer.tabila si baza fiscala a elementelor bilantier e.vazute de legislatia in vigoare a se aplica in perioada cand se va realiza diferenta temporara. in vigoare la data bilantu. fie prin proprietat e. actualizarea creantelor pe termen lung.la in mod direct sau de a influenta in mod semnificativ cealalta part e. (t) Societatile afiliate Societatile se considera afiliate in cazul in care una din parti.cal aferent este improbabil sa se realizez e. amortizare/deprecier e si taxe. daca schimbarea le afecteaza pe toat e. depreciere a stocurilo r. daca ea este singura perioada afectata.anual. Impozitul amanat se calculeaza pe baza ratelor de impozitare pre.lui amanat este recunoscut in contul de profit si pierdere cu exceptia cazului in care se refera la pozitii anterior recunoscute direct in capitalurile proprii. conducerea Soci. Rezultatele reale pot diferi de cele estimat e. Efectul schimbarii estimarilor contabile este calculat anticipat si este inclus in determinarea rezultatului net aferent: perioadei in care s-a realizat schimbarea. (u) Estimari Pentru intocmirea situatiilor financiar e.entele temporare sa poata fi utilizat e. (v) Informatii comparati ve [daca este cazul] Anumite pozitii din situatiile financiare ale anului 2008 au fost fi in conformitat e cu reclasificat e pentr u a 26 .etatii face anumite estimari si presupuneri care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasi velor la data bilantu. Impozitul amanat la plata-activ este recunoscut numai in masura in care este probabil sa se obtina profit impozabil in viito r. ajustat cu corectiile anilor Impozitul amanat se obtine aplicand metoda bilantiera asupra tuturor diferentelor temporare dintre valoarea con. Efectul modificarii ratelor de impozitare asupra impozitu. Estimarile sunt utilizate pentru inregistrarea provizioanelor pentru: clienti incerti.lui. relatii familiale sau de alta natura. perioadei in care s-a realizat schimbarea si perioadelor ulterioar e. are posibilitatea de a contro. Impozitul amanat la plata-activ este diminuat in masura in care beneficiul fis. precum si veniturile si cheltuielile perioadei raportat e.

Toti anga.prezentarea situatiilor financiare aferente anului 2009. In plus. Politica Societatii nu include o alta schema de pensionare sau vreun plan de acordare a unor beneficii suplimentare dupa pensionar e. in consecinta nu are alte obligatii in legatura cu sistemul de pensii. 27 . Societatea nu este obligata sa ofere alte beneficii angajatilor sai la data pensionarii. (w) Pensii si alte beneficii ulterioare pensionarii In cursul desfasurarii normale a activitatii. Societatea plateste statului taxele aferente salariatilor sai.jatii societatii sunt membri ai Fondului Roman de Pensii.

capitalul social al societatii era de 296.07 100 In capitalul social al Societatii sunt incorporate diferentele din reevaluarea mijloacelor fixe conform HG 945/1990. numarul mediu de salariati ai Societatii a fost de 2.Nota 7.875. Toate actiunile emise sunt platite integral. Structura personalului pe categorii de munca este urmatoarea: Categorie Manageri Muncitori Personal tehnic productiv Personal administrativ Departament informatic Numar 9 2.659 (in 2008 : 2.880.93 3.000 USD. Informatii privind salariatii. ca urmare a emisiunii a 82. Capitalul social La 31 decembrie 2009.653 mii lei.62 Generale a Actionarilor din 9 ianuarie 2004. Societatea M Societatea T Alti actionari Total Asa cum este mentionat in Nota 18. Structura actionariatului la 31 decembrie 2009 este urmatoarea: Mii lei Beta S. Nota 8.7 71 actiuni conform hotararii Adunarii 6. in suma totala de 102.089 479 68 14 .7 51).892.565.4 31 mii lei divizat in 11.862. 2.A.000 lei. HG 26/1992 si HG 500/1994.697 actiuni cu o valoare nominala de 25. la data de 30 martie 2004 capitalul social al Societatii a fost % majorat cu 2.38 8. administratorii si directorii In cursul anului 2009.

Total 2. component a Consiliului de Administratie este urmatoarea: Nume Florian Popescu Gheorghe Mincu Nicoleta Vornicu Functie Director general Membru Membru . acesta fiind format din 3 membri.659 Organismul de conducere al Societatii este Consiliul de Administrati e. La 31 decembri e 2009 .

societatii au fost la 31 decembrie Nume Ing. reprezinta 4% din fondul 2009 171.562 12.Consiliul de Administratie actual al societatii a Componenta managementului fost numit prin Hotararea Adunarii Generale 2009 este urmatoarea: a Actionarilor din 30 august 2009. Adrian Popovici Ing.767 239.090. Elena Ionescu Jur. 415. Vlad Solomon Ing.280 3.046 8. Directorii numiti prin Decizii ale Consiliului de Administratie din 5 septembrie 2009 si 22 septembrie 2009. Alina Oprea Ec.969 43. Mariana Calin Ing.736.824. Claudiu Postelnicu Ing. Florian Popescu Ing. Marius Grigore Ing.624 .597.664. Cristian Tudor Director Functie General Director Tehnic Director Productie Director Mar keting Calitate Director Director Logistica Director Economic Director Resurse Umane Director Juridic Cheltuielile salariale ale societatii in anul 2009 au fost urmatoarele: Mii lei Cheltuieli cu salariile personalului Contributia unitatii la asigurarile sociale Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate Contributia unitatii la fondul de solidaritate cu persoanele handicapate Total Salariile managementului de salarii al anului 2009.

374 647. Indicatori de lichiditate Indica torul lichiditatii curente Active circulante (A) Datorii pe termen scurt (B) A/B . nu se calculeaza) III.980.863.9 01 N/A 70.652. 53 20 09 Indica torul lichiditatii imediate (test acid) Active circulante (A) Stocuri (B) Datorii pe termen scurt (C) (A-B)/C .in numar de zile 164.195 39.759 0.374 164. 67 .06 518.187 1. Indicatori de activitate Numar de zile de stocare Stocuri (A) Costul vanzarilor (B) (A/B)*365 .9 61) N/A 52. nu se calculeaza) 96.322. Indicatori de risc Indica torul gradului de inda torare Capital imprumutat (A) Capital propriu (B) A/B (daca este negati v.Nota 9.940.078) 4.260.8 81.in numar de ori 206.6 21 (42.558. 108 115.759 0.financiari Mii lei 2008 I. 108 647.124.387. 37 II. Indicatori economic o .122 4 7 (204.933.428.406 520 156.233 0.233 0.558.070 - Indica torul privind acoperirea dob anzilor Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit (A) Cheltuieli privind dobanzile (B) A/B .4 21 156.124.260.975 119.975 978.786.4 21 978.428.in numar de ori (daca este negati v.467.32 518.in numar de ori 206.322.7 91.8 81.

107.in numar de ori 279.044. 107.045 525.697 (17. Indicatori privind rezultatul pe actiune Rezultatul pe actiune Rezultat net atribuibil actiunilor comune (A) Numar de actiuni comune (B) (A/B) .078) 61.0 61 0.9 81 18% 277.856 70.768 690.in numar de ori 279.779.076.9 81 24 185.in numar de zile 18.863.724 279.1 31.6) 69.clienti Creante comerciale (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365 . 107.07 Marja bruta din vanzari Profit brut din vanzari (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B) 49.045 1.82 . Indicatori de profitabilitate Rentabili tatea capi talului angaj at Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit (A) Total active minus datorii curente (B) (A/B) (daca este negati v.875.533.652.583.9 81 96 114.045 40% V.094) 11.516.630. 714 279.045 98 2009 Viteza de rotatie a credite lor .533.66 IV.Mii lei 2008 Viteza de rotatie a debitelor .56 690.025.9 81 709.045 61 Viteza de rotatie a acti velor imobilizate Cifra de afaceri neta (A) Active imobilizate (B) (A/B) .554.39 690. 107.846 0.533. 31 Viteza de rotatie a acti velor totale Cifra de afaceri neta (A) Total active (B) (A/B) .895.992 11. 107.666 690.036.087 1.520.9 81 502.774 690.533.in mii lei (209.187 66.954 279.609 0.806.553 1. nu se calculeaza) (204.669.furni zori Datorii comerciale (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365 .533.875.in numar de zile 73.697 5.529.

[Come ntariile care urmea za vor fi Viteza de rotatie a debitelo r-clienti exprima pregatite/pe rsonali zate de catre Soci etate, numarul de zile pana la data la care debitorii astfel incat sa reflecte situ atia sa specifica.] isi achita datoriile catre societate si arata astfel eficacitatea intreprinderii in colectarea creantelor sal e. Cresterea I. Indicatori de numarului de zile in lichiditate 2009 poate indica probleme legate de Indic atorul lichiditatii curente (indicatorul controlul creditului acordat clientilo r. capitalului circu- lant), respectiv indic atorul lichiditatii imedi ate (indicatorul test acid) Viteza de rotatie a creditelo r-furni zori exprima creditare pe care exprima de cate ori se cuprind datoriile numarul de zile de curente in acti vele curent e, respectiv in acti ve societatea il obtine de la furni- zorii sai. curente mai putin stocuri. Valorile obtinute sunt scazute in comparatie cu cele recomandate (in jur de 2), reflectand o capacitate redusa de acoperire a datoriilor curente din acti vele curent e, si in principal din creante si lichiditati. II. Indicatori de risc Gradul de indatorare al capi talului propriu exprima de cate ori se cuprinde capitalul imprumutat (credite pe o perioa- da mai mare de un an) in capitalurile proprii si reflecta structura de finantare a societatii la incheierea exercitiu- lui financia r. Deoarece indicatorul are valoare negati va la 2008 si valoare zero la 2009, analiza lui nu este relevan- ta. Indic atorul privind acoperi rea dobanzilo r reflect a de cate ori pot fi acoperit e cheltuielil e cu doband a din profitul inainte a dobanzi i si impozitului . Cu cat valoare a indica- torului este mai mica cu atat poziti a societati i este con- siderat a mai riscanta . La 2008 , analiza indicatorulu i nu este relevanta , deoarec e indicatoru l are o valoar e nega- tiva. III. Indicatori de gestiune) activitate (de Viteza de rotatie a activelor imobili zate evalueaza eficien- ta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acesto- ra. Viteza de rotatie a acti velor totale evalueaza eficienta managementului acti velor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de acti vele societatii. IV. Indicatori profitabilitate de

Rentabili tatea capi talului angaj at reprezinta profitul pe pe care il obtine Societatea la o unitate de resurse investit e. Societatea a inregistrat pierdere in anul 2008 si profit in 200 9. Marja bruta din vanzari inregistreaza ridicat in cursul anului 2009. V. Indicatori privind rezultatul pe actiune Rezul tatul pe actiune a fost de 5.820 lei pe actiune in 2009, iar in 2008 societatea a inregistrat o pierdere de 17. 610 lei pe actiun e. un nivel

Numarul de zile de stoca re indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitat e.

Nota 10. Alte informa ții
10.1 Prezentare a societatii S.C. Alfa S.R.L. a fost înfiin ț ata in anul Sediul social al Societatii este in localitatea 1991, in temeiul Legii nr.15/1990 si a Legii Ora s, str. Florilor nr. 25. nr.31/1990 si in conformitate cu HG 1224/1990 si este înmatriculata la Registrul Comer ț ului sub nr. J16/3456/19 91.

10.2 Părți afiliate
Societatile afiliate cu care Societatea a desfasurat tranzactii comerciale in 2008 si 2009 sunt:
Societate S.C. Eficienta S.R.L. S.C. Contractul S.R.L. Tara de origine Romania Romania Adresa Str. Ardeziei, nr. 137, Oras Str. Victoriei, nr. 20, Oras Romania, Str. Nova, nr 3, Bucuresti.

Societatea detine de asemenea titluri de participare in procent de 100% in S.C. ABC S.R.L., situata in

10.3 Impozitul pe profit
La 31 decembri e 2009 , impozitul amanat-acti v s-a calculat pe baza pierderilor fiscale cumulate de catre Societat e, ce pot fi reportate in viito r, si a diferentelor temporar e intre baza contabil a si ce a fiscala a elementelor detaliate in nota 15. - Anul 2001 12. 215.922 Pierdere - Anul 2008 173.503.970 Pierdere mii lei mii lei -

Pierderile fiscale cumulate pot fi reportate pe o perioada de maxim cinci ani. 31 un in un

In exercitiul financiar incheiat la Avand in vedere ca nu este probabil ca decembrie 2009, Societatea a inregistrat acest activ va fi realizat, impozitul amanat profit contabil de 69.076.992 mii lei calculat in acest fel nu a fost inregistrat in situatiile financiare in termeni nominali si situatiile financiare ale Societatii. profit fiscal de 75.076.992 mii lei. Valoarea neta a pierderilor fiscale se Reconcilierea dintre rezultatul fiscal ridica la suma de contabil este prezentata in continuare: 185. 719.892 mii lei si se compune din urmatoarele elemente:

si cel

1. profit contabil 2. venituri neimpozabile 3. total cheltuieli nedeductibile 4. profit fiscal (rd.1-r d.2+r d.3) 5. pierdere fiscala din anii precedenti 6. pierdere fiscala cumulata (rd.4+r d.5) 7. impozit pe profit 25 %

69.076.992

mii lei

61.077.2 51 mii lei 67.077.2 51 mii lei 75.076.992 (260.796.884) (185. 719.892) mii lei mii lei mii lei 0 mii lei

10.4 Cifra de afaceri
Cifra de afacer i aferent a anului 2009 est e de 690. 107.045 mii lei din care 95,8% la export si 4,2% la intern. Mentionam ca ponderea la export este detinuta de firma Foreign Business AG (Germania); pe langa aceasta, exportul s-a derulat si pe piata suedeza, partener fiind firma Swedish Busines s.

4 13 8.623 6.275.3 00 - .275.325. 4 13 8.497 Rate de platit la 31 decembrie 2009 3. 107.497 2.8 37 12.120 3. 519.290.8 31.1 51.325. 415 Rate de plătit la 31 decembrie 2009 3.8 31.623 6.2 50 - Leasing operational Mii lei Rate de plătit la 31 decembrie 2008 Sub un an Intre unu si cinci ani Peste cinci ani Total 3.10.5 Suma pla ț ilo r viitoare in cadrul contractelo r de chirii si de leasin g opera ț ionale Chirii Mii lei Rate de platit la 31 decembrie 2008 Sub un an Intre unu si cinci ani Peste cinci ani Total 10.964.964.8 37 3.

. Onorariul auditorului este stabilit prin înțelegerea dintre cele doua parti si este prevăzut in contractul de prestări 10.7 Angajament e acordate a) Scrisori de garanție banca ra pentru buna execu ț ie (ga rantate prin nume rar) Nr.6 77 107.0 25 30.0 00 60.L.3 71 276.10. Contract 544 545 553 555 Total Nr.000 .0 98 SGB EUR 60. Contract 566 Total Nume beneficiar Swedish Business Nume beneficiar Foreign Business AG Foreign Business AG Foreign Business AG Foreign Business AG E U R 69.R. firma Audit S.L.0 25 69.R.6 Auditori Auditul societatii este asigurat de servicii încheiat intre Societate si Audit S.

00.000.200.000 1.000 600.000 LLEI .b) Scrisoa re de garantie banca ra in favoarea Biroului Vamal de Sup raveghe re si Control la Frontiera Cons tanta Beneficiar Vama Vama Total 600.000.

respectiv. cât şi creditorii. Elementele de pasiv vizează fondurile de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale asociaţilor. bilanţul prezentat în listă (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informaţii despre poziţia financiară a întreprinderii. deducerea gradului de autonomie al întreprinderii. ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de bilanţ cu prezentare tabelară cum ar fi: bilanţul financiar. Scopul principal îl constituie adoptarea unor decizii corective în gestiunea pe termen scurt. În acest scop se dovedeşte deosebit de util bilanţul financiar.6. Tipuri de bilanţ utilizate în analiza financiară Criteriile de clasament al activelor şi pasivelor bilanţului diferă în funcţie de scopul urmărit în analiză şi de utilizator. . ceea ce impune echilibrul permanent între activele şi pasivele bilanţului. cu ajutorul resurselor economice controlate (activele). datoriile de exploatare. Studiul bilanţului . care constituie suportul analizei financiare tradiţionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale care poate interesa atât proprietarii. cu titlu durabil (active imobilizate) şi cu titlu provizoriu şi ciclic (active circulante). 6. aprecierea condiţiilor în care sunt realizate echilibrele financiare. indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelară sau în listă). ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE PE BAZA BILANŢULUI 6.2. se procedează la o analiză financiară externă. pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de finanţare ale întreprinderii. după natură. Conform IAS 1. analiza financiară parcurge mai multe etape. structurii de finanţare (datorii şi capitaluri proprii). provenienţă şi exigibilitate. mediu şi lung. capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului. Studiul bilanţului trebuie efectuat după repartizarea rezultatului şi trebuie să înceapă cu examinarea structurii pasivului şi a structurii activului. ce vizează recuperarea capitalurilor investite mai ales în cazul lichidării întreprinderii.etapă a analizei financiare În vederea elaborării diagnosticului financiar care să permită măsurarea rentabilităţii economice a capitalurilor investite. ştiut fiind că orice nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare. bilanţul funcţional. provizioanele. grupate după natură. elaborat în optică patrimonială. utilizările acestor fonduri. destinaţie şi lichiditate. a rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii.a. Bilanţul contabil elaborat în optica patrimonial-juridică utilizat până la adoptarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate s-a dovedit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune. În măsura în care creditorii utilizează un asemenea studiu. precum şi cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea şi solvabilitatea). respectiv. iar cele de activ. Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv (mijloacele şi resursele) la închiderea exerciţiului şi în alte situaţii prevăzute de lege. care presupun cercetarea unor informaţii necesare în vederea detectării simptomelor ce prefigurează fenomene care împiedică continuitatea activităţii întreprinderii.1. financiare). Activul şi pasivul reflectă aceeaşi realitate văzută sub forma mijloacelor de finanţare şi a utilizării acestora la acelaşi moment. bilanţul “pool de fonds”(ansamblul resurselor) ş. “Prezentarea situaţiilor financiare”. ceea ce a impune utilizarea unui bilanţ mai operaţional.

Prime de capital 19 III.total 03 III. bilanţul contabil armonizat este apropiat logicii financiare. Casa şi conturi la bănci 09 C. Venituri în avans 16 J. . Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 G.Sold D 23 VI. Capital şi rezerve 17 I. având prezentarea în listă (Tabelul 14): Bilanţ Contabil armonizat restâns Tabelul 14 Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 15 I. cele mai “lichide”. Rezerve 21 V. numit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate.total 06 II.total 05 I: Stocuri . iar la sfârşit disponibilităţile. Datorii ce trebuie plătite 929b122j până la 11 1 an E. respectiv datorii 12 curente nete (05 + 10 – 11 – 16) F. Active imobilizate . se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a activului şi al exigibilităţii crescătoare a pasivului.Logica bilanţului financiar.total 07 III: Investiţii financiare pe termen scurt 08 IV. Rezultatul reportat – Sold C 22 . Creanţe . Rezultatul exerciţiului – Sold C 24 Repartizarea profitului 25 Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 – 26 23) Patrimoniul public 27 Capitaluri – total (26 + 27) 28 Exerciţiul financiar Precedent Curent 334134112 442396673 112827 761587 333960171 441573972 61114 61114 330562056 515792600 141953183 122067958 180200143 390840345 8408730 2884297 1902966 1489075 227834680 186432713 100194521 325651589 434328633 768048262 8493328 127907177 4435821 448290076 59199226 245482220 143608630 22454771 40667697 40667697 425835305 5197373 634448682 295996131 95164551 243288000 28147174 22454771 51384049 51384049 640141085 425835305 640141085 Lichiditatea crescătoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce în ce mai mare a acestora de a deveni “lichide” şi de a acoperi nevoile întreprinderii. Cheltuieli în avans 10 D. în fruntea activului se află valorile imobilizate. Rezerve din reevaluare 20 IV.total 01 I. Active circulante nete. Imobilizări financiare 04 B. Active circulante . Datorii ce trebuie plătite 929b122j peste 1 14 an H. Imobilizări necorporale 02 II. De exemplu. ceea ce implică separarea elementelor de activ în funcţie de gradul de lichiditate şi a elementelor de pasiv în funcţie de scadenţă. Imobilizări corporale . rând A. Capital (subscris vărsat) 18 II. cele mai puţin “lichide”.

iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt). (capitalurile proprii). În schimb. Disponibilităţi (Trezorerie activă) Total Activ Pasiv = Resurse Capitaluri permanente (Cp) 1. Datorii cu scadenţe < 1 an 2. venituri realizate în avans cu scadenţă scurtă şi datoriile pe termen lung ajunse la scadenţă). Obţinerea bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii ale activului şi pasivului pe baza informaţiilor din anexă. Activ circulant net < 1 an 2. Dacă o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenţă mai repede de 1 an. echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilanţului. corporale. la care se adaugă partea de activ circulant cu scadenţa mai mare de 1 an (creanţe . Datorii cu scadenţe > 1 an Resurse temporare 1. primele posturi fiind cele mai lent exigibile. cheltuieli efectuate în avans). .Clasarea posturilor de pasiv în ordinea exigibilităţii crescătoare semnifică faptul că exigibilitatea unei surse de finanţare este legată de scadenţa sa. Capitaluri proprii (C) 2. printr-o simplă lectură orizontală. ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Construcţia bilanţului financiar implică respectarea unor principii şi reguli care permit ordonarea posturilor de bilanţ după criteriul pe termen scurt şi pe termen lung. Amenajarea posturilor de pasiv structurează pasivul bilanţului în grupa capitalurilor permanente. Credite bancare (Trezorerie pasivă Total Pasiv Prezentarea bilanţului financiar (Tabelul 15) pune în evidenţă două părţi distincte pe orizontală: partea superioară care reflectă structura financiară prin stabilitatea elementelor care îl compun (necesarul de finanţat şi resursele de finanţare permanente) şi partea inferioară care reflectă finanţarea ciclului de activitate (necesarul de finanţat pe termen scurt şi resursele temporare de finanţare). Amenajarea posturilor de activ conduce la existenţa a două ansambluri: activul imobilizat care reprezintă elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale. conform Normei 13 din IASC şi în cazul conturilor consolidate. bilanţul financiar se prezintă astfel: Bilanţ financiar Activ = Necesar Necesar permanent Activ imobilizat net > 1 an Necesar temporar 1. Imobilizări financiare < 1 an 3.clienţi. Schematic. Clasamentul activelor şi pasivelor după criteriul vechimii pune în evidenţă. formată din capitalurile proprii şi datoriile pe termen mediu şi lung (cu scadenţa peste 1 an) şi grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenţa sub 1 an). prin respecarea unor principii de evaluare şi regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an). financiare). Printre elementele constitutive ale bilanţului se face distincţie între cele care rămân la dispoziţia întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) şi cele care nu îi aparţin decât pe termen scurt (sub 1 an). indiferent de natura lor (datorii de exploatare. credite bancare curente. în activul circulant se includ imobilizările cu scadenţă scurtă (imobilizările financiare ce ajung la scadenţă sub 1 an). Veniturile realizate în avans cu scadenţa peste 1 an sunt incluse în datoriile pe termen mediu şi lung.

trezorerie). Un alt principiu al bilanţului funcţional se referă la conceptul de stabilitate. care are în vedere durata posturilor în patrimoniu. bilanţul funcţional se prezintă astfel: Bilanţ funcţional Activ = Utilizări I. cu excepţia resurselor care sunt prezentate în ordine inversă scadenţei. acesta diferă de conceptul permanenţei al bilanţului financiar. capitalurile proprii fiind situate în partea finală a listei. care poate fi şi o analiză externă. care regrupează posturile de bilanţ pe marile funcţiuni ale întreprinderii (investiţii. Un principiu de elaborare a bilanţului funcţional se referă la exprimarea posturilor de bilanţ la valoarea brută. Conform Reglementărilor româneşti. garantând solvabilitatea acesteia. indiferent de scadenţa sa. Activ circulant înafara exploatării III. gruparea posturilor fiind legată de operaţiile realizate în raport cu natura.Importanţa bilanţului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el serveşte la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de rulment. Funcţia de trezorerie Activ circulant financiar (Disponibilităţi) Total Activ Pasiv = Resurse IV. În această prezentare. Al treilea principiu. construit de Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei în scopul explicării funcţionării economice a întreprinderii de către bancheri. indiferent de scadenţă. Funcţia de exploatare 1. Datorii de exploatare 2. bilanţul este destinat analizei funcţionale. Abandonarea principiului de clasament al posturilor în bilanţul financiar a condus la apariţia bilanţului funcţional. destinaţia sau funcţia lor. Schematic. exploatare. al afectării. Datorii financiare stabile II. deoarece permite determinarea variaţiilor de stocuri. în sensul că un împrumut pe termen lung va rămâne în imobilizările financiare. bilanţul în listă (Tabelul 14) este apropiat modelului de bilanţ financiar (Tabelul 15). Construcţia bilanţului funcţional are la bază un set de principii şi reguli menite să pună în evidenţă utilizările şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare a întreprinderii. ceea ce impune includerea amortismentelor şi provizioanelor în capitalurile proprii. Activ circulant de exploatare 2. fiind un bilanţ economic. Funcţia de finanţare Resurse stabile (durabile) 1. Capitaluri proprii: 2. (valoarea de origine a acestora). care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe termen scurt. finanţare. bilanţul funcţional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiză de flux. avut în vedere la structurarea posturilor permite descrierea ciclurilor care compun viaţa întreprinderii şi a echilibrelor financiare ce decurg din ele. Funcţia de exploatare 1. iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Funcţia de investiţii Utilizări stabile brute II. Datorii în afara exploatării Total Pasiv Bilanţul financiar (lichiditate – exigibilitate) .

Repartizarea profitului financiare/termen scurt IV: Casa şi conturi la 8408730 2884297 Total capitaluri proprii bănci C.riscuricheltuieli G.total an 6 0 B.Sold C III: Invest. Active circulante 330562056 515792600 V.Rezultatul exerciţiului . Capital necorporale II. Stocuri . Datorii pe o perioadă de 1 an Total datorii I. Rezultatul reportat Sold C I.total 141953183 122067958 Sold D II. Imobilizări 61114 61114 III. Imobilizări 333960171 441573972 II. Creanţe . Rezerve . Cheltuieli în avans 1902966 1489075 H. Funcţia de finanţare Exerciţiul financiar Precedent Curent . Prime de capital corporale III. Funcţia de investiţii Pasive = Resurse (mii lei) IV.Provizioane pt.total 180200143 390840345 VI. Active imobilizate 334134112 442396673 J. Imobilizări 112827 761587 I. Capital şi rezerve I. Datorii pe o perioadă > 1 an D.Tabelul 15 Active = Necesaruri Exerciţiul financiar nete (mii lei) Precedent Curent Mijloace cu durata > 1 33413411 44239667 an 2 3 Pasive = Resurse (mii lei) Resurse Exerciţiul financiar Curent 76804826 2 cu >1an A. Rezerve din reevaluare financiare Mijloace cu durata < 1 33056205 51579260 IV. Venituri în avans Total Active Nete 666599134 959678348 Total Capitaluri Precedent 43432863 scadenţa 3 425835305 640141085 59199226 295996131 - 245482220 95164551 143608630 245288000 22454771 40667697 40667697 26147174 22454771 51384029 51384029 425835305 640141085 8493328 127907177 227834680 186432713 236328008 314339890 4435821 5197373 666599134 959678348 Bilanţul funcţional (economic) Tabelul 16 Active = Utilizări Exerciţiul financiar (valoare brută)(mii Precedent Curent lei)I.

Amortismente şi 173809556 243110681 provizioane 3. Imobilizări necorporale 2. bilanţul funcţional permite în primul rând o analiză internă realizată în principal de managerii întreprinderii. Comparaţia între bilanţul financiar şi bilanţul funcţional pune în evidenţă două deosebiri esenţiale între acestea. Importanţa bilanţului funcţional în analiza financiară decurge din faptul că el permite aprecierea stabilităţii structurii financiare a întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete şi astfel exprimă interdependenţa dintre structura financiară şi natura activităţii sale. Datorii de exploatare 132550559 77021000 109411718 5197373 Active circ. Stocuri .Utilizări stabile A.total 2. Active imobilizate brute 1. Imobilizări financiare II. Capitaluri proprii .Rezultatul reportat 608138189 1011158943 425835305 640141085 59199226 295996131 507704907 684530199 61114 61114 389090850 340452551 . Funcţia de exploatare 1. şi anume: a.Rezerve .22454771 + 3692403 316198333 502973608 141953183 122067958 174245150 380905650 9934695 9934695 1489075 Rezultatul exerciţiului(nerepartiz) 2. Cheltuieli în avans III: Funcţia de trezorerie Activ circulant financiar Casa şi conturi la bănci Total Active valoare brută 1902966 2. în timp ce bilanţul financiar permite o analiză externă a situaţiei financiare a întreprinderii interesantă pentru creditori. . Credite bancare curente I. iar în pasiv două categorii de resurse: unele generate de exploatare şi altele fără legătură cu aceasta. Venituri în avans 4435821 8451440 8408730 2927007 2884297 840408690 1202789029 840408690 1202789029 Total Resurse Structurarea bilanţului funcţional (Tabelul 16) permite evidenţierea a două categorii de utilizări în activ: una legată efectiv de exploatare şi alta independentă de ciclul de producţie. Creanţe comerciale 507943668 685507354 177647 916041 Resurse stabile 1.Active circulante de exploatare 1.total . Imobilizări corporale 3.Capital . Datorii financiare stabile 8493328 127907177 (>1 an) II. Funcţia de exploatare B. în afara 5954993 exploatării Alte creanţe 5954993 C. Datorii înafara 95284121 exploatării 3.

Imobilizări financiare 2. Active circulante (Disponibilităţi) Total Activ Pasiv = Resurse Portofoliu de resurse I. Aceste întrebări decurg din modul în care se realizează egalitatea între activul şi pasivul bilanţului. fără a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.3.b. Fonduri proprii externe 2. bilanţul serveşte ca document esenţial în analiza modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii ca răspuns la cerinţele mediului economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. căreia îi corespund imobilizările brute non financiare şi activele circulante de exploatare (inclusiv lichidităţile necesare pentru exploatare) şi strategia financiară. care oferă indicii asupra deciziilor strategice în materie de investiţii şi de finanţare. Schematic. 3. Ca răspuns adus criticilor bilanţului financiar şi bilanţului funcţional. Imobilizări brute 2. Datorii de exploatare Total Pasiv Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale. în pasiv. adepţii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilanţ “pool de fonds” sau ansamblul de fonduri. Fonduri proprii interne II. care. În consecinţă. Resurse financiare 2. care serveşte obiectivelor de tip financiar. inclusiv lichidităţile. În activ posturile sunt grupate în două părţi distincte pentru a evidenţia impactul strategiilor întreprinderii: industrială şi comercială. Fonduri proprii 1. bilanţul funcţional se stabileşte din perspectiva continuităţii activităţii. bilanţul trebuie privit ca un ansamblu de resurse şi de utilizări. Analiza echilibrelor financiare Bilanţul este “fotografia” întreprinderii. Utilizări industriale şi comerciale 1. Datorii 1. bilanţul ansamblului de fonduri se prezintă astfel: Bilanţ “Pool de fonds” Activ = Utilizări Portofoliu de active I. pe de o parte. în timp ce bilanţul financiar este realizat din perspectiva încetării activităţii. Teoria financiară neoclasică avansează un criteriu care priveşte costul capitalului compus din diferitele resurse folosite. egalitate care transpune o identitate fundamentală între două reprezentări diferite ale aceleiaşi mărimi economice. trebuind să corespundă cu utilizările (necesităţile) cărora le-au fost afectate. în funcţie de care se judecă oportunitatea diverselor utilizări cărora le-au fost afectate. Active circulante înafara exploatării II. Active circulante de exploatare 3. trebuie să ofere răspuns la o serie de întrebări specifice celui care efectuează analiza. . Utilizări financiare 1. indiferent de forma de prezentare. sursele fondurilor (originea lor). Acest tip de bilanţ se apropie de bilanţul funcţional prin prezenţa amortismentelor şi provizioanelor în fondurile proprii.

fondul de rulment. acţionarii. Ea se calculează punând faţă în faţă bunurile şi datoriile de aceeaşi scadenţă. analiştii financiari determină Situaţia Netă (SN) a întreprinderii cu ajutorul relaţiei: SN = Active – Datorii totale Aceasta exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii. cât şi creditorii întreprinderii. Total active 2. mai ales în cazul lichidării acesteia. Comparativ cu capitalurile proprii. fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi independenţa financiară a întreprinderii.96 236328008 314339890 78011882 133. Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale întreprinderii sau grupului de întreprinderi. De exemplu. Analiza Situaţiei Nete Pe baza abordării juridice a bilanţului.3. Pe baza bilanţului contabil armonizat Situaţia Netă este diferenţa: b) SN = (Total active – Datorii curente) – Datorii peste 1 an = F – G. Situaţia netă (SN)(a) 5. situaţia netă este un indicator mai relevant. deoarece exclude subvenţiile şi provizioanele reglementate. 3. trezoreria. Pe baza bilanţului financiar Situaţia Netă se determină ca diferenţă: a) SN = Total active – Datorii totale . prin intermediul unor mărimi cum ar fi: situaţia netă. Situaţia Netă în cele două variante de calcul este prezentată în Tabelul 17: Aplicaţia 15: Calculul şi analiza situaţiei nete (capitalurilor proprii) Tabelul 17 Nr Indicatori crt (mii lei) 1. situaţia netă este mai restrictivă.Studiul bilanţului implică analiza acestuia în două direcţii: orizontală şi verticală.Venituri în avans = Capitaluri proprii.01 4435821 5197373 761552 171. ce exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat.83 Precedent Indici . Venituri în avans 4. De aceea. care interesează proprietarii. Exerciţiul financiar Abateri Curent (± Δ) (%) 666599134 959678348 293079214 143. fiecare punînd în evidenţă anumite corelaţii cu semnificaţii deosebite în aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii.03 5 5 Total active – Datorii curente 434328633 768048262 333719629 176. necesarul de fond de rulment.68 42583530 64014108 21430578 105. Datorii totale 3.1.

94/2001. O situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment. . Activul net (capitalurile proprii) reprezintă un indicator esenţial care dă dimensiunea gradului de “sănătate” a întreprinderii referitor la menţinerea capitalului fizic sau financiar. iar menţinerea capitalului financiar presupune obţinerea profitului prin creşterea valorii financiare (monetare) a activelor nete.6. . prin care se prezintă detaliat toate variaţiile pe care le-a suferit în cursul exerciţiului financiar fiecare element al activului net (capitalurile proprii). pe baza ei putându-se determina riscul global sau lichidativ. prin intermediul următoarelor elemente de conţinut: . (F) Datorii curente (G) Capitaluri proprii (F – G)(b) 8453328 42583530 5 127907177 119453849 64014108 21430578 5 1513 105. prin raportul: < 0. Creşterea situaţiei nete (activului net) are ca efect creşterea rentabilităţii şi a independenţei financiare.profitul net (pierderea netă) al perioadei.03 Din datele Tabelului 17 se constată o situaţie netă pozitivă şi crescătoare care reflectă o gestiune economică sănătoasă.soldul profitului (pierderii) cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările aferente. precum şi profitul (pierderea) întreprinderii în cursul exerciţiului. ce maximizează valoarea întreprinderii. . . Din situaţia modificării capitalurilor proprii rezultă capacitatea de menţinere (erodare) a capitalului. fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare.fiecare element de venit şi cheltuială recunoscute direct în capitalurile proprii. mai ales în condiţiile inflaţiei care îl erodează. acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii.tranzacţiile de capital cu şi distribuirile către proprietari.P. Partea neacoperită rămâne exclusiv în sarcina creditorilor. inspirat din cerinţele IAS 1. “Situaţia modificării capitalurilor proprii” este un alt document al situaţiilor financiare anuale prevăzut de Ordinul M.efectul cumulat al modificării politicilor contabile şi corecţia erorilor. 7. pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. . Performanţele întreprinderii fiind direct legate de menţinerea capitalului fizic sau financiar.F. Menţinerea capitalului fizic presupune ca profitul să fie obţinut numai prin creşterea capacităţii fizice productive în cursul perioadei.3. prin potenţarea capitalurilor proprii.

Pierdere neacoperită Rezultat reportat din adoptarea pt.Profit nerepartizat . . creşterile(+). 2.o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capitaluri proprii la începutul şi sfârşitul perioadei. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relaţia: Sf = Si + Creşteri – Reduceri. Situaţia modificării capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la: soldul la 1 1anuarie. prima dată a IAS mai puţin IAS 29 – Sold D (ct 1172) Rezultat reportat din corectarea 59199226 245482220 8973772 134634858 0 22454771 (pierdere) 6375985 (profit) erorilor fundamentale – Sold C (ct. cu prezentarea distinctă a fiecărei modificări.1174) Rezultat reportat din surplusul din rezerva de evaluare Rezultatul exerciţiului financiar Total 425835305 452472365 Creşteri (+) 236796905 86479236 3464468 97584582 21771189 Reduceri (-) Sold la 31 decembrie 295996131 236796905 95164551 12438240 1369680 230849760 21771189 22454771 (pierdere) 6375985 (profit) - - - - 238166585 640141085 Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind următoarele concluzii: 1. Modficarea capitalurile proprii este egală cu diferenţa: ∆ = Sf – Si = 640141085 – 425835305 = + 214305780 mii lei.. reducerile (-) şi soldul la 31 decembrie. aşa cum rezultă din datele Tabelului 18: Aplicaţia 16: Situaţia modificării capitalurilor proprii (mii lei) Tabelul 18 Elemente ale capitalului Sold la propriu 1 ianuarie Capital subscris Rezerve din reevaluare Rezerve legale Alte rezerve Rezultat reportat .

a rezervelor şi a existenţei profitului nerepartizat. Metoda insistă asupra originii Fondului deRulment şi permite înţelegerea cauzelor variaţiei sale. obligaţiuni. iar finanţarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an. fondul de rulment Financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate . având diferite cauze. Analiza Fondului de Rulment Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilanţului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR). pe care întreprinderea o consacră finanţării activelor circulante. echilibrul financiar presupune finanţarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenţa peste 1 an. care poate fi temporară sau de durată. mai puţin IAS 29. dezinvestire. 3. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab. Pe baza bilanţului financiar care grupează posturile după criteriul permanenţei. marja de securitate a întreprinderii creşte. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinţa unor solduri iniţiale şi a creşterii mai accentuate a capitalului subscris. noi împrumuturi pe termen lung) şi de reducerea imobilizărilor nete (vânzări de titluri.2. aşa cum rezultă din analiza părţii superioare a bilanţului financiar: FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung şi mediu) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – Necesar permanent (Active imobilizate nete). Metoda pune în evidenţă afectarea şi finalitatea Fondului de Rulment care este finanţat din activul circulant. privind retratarea informaţiei financiare necesare înlăturării efectelor inflaţiei. Un Fond de Rulment staţionar reflectă stagnarea întreprinderii. Scăderea Fondului de Rulment este cauzată de scăderea capitalurilor permanente (rambursări de împrumuturi pe termen lung sau de obligaţiuni) şi de creşterea imobilizărilor nete (investiţii). Partea inferioară a bilanţului financiar permite determinarea Fondului de Rulment Financiar ca diferenţă: FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) – (Datorii pe termen scurt + Venituri în avans). din care rezultă Trezoreria (T). care serveşte finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. cesiuni de imobilizări). Această metodă pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung.3. În această ipostază. aceasta fiind diminuată de reducerea unor rezerve şi de soldul debitor al contului 1172.3. Odată cu Fondul de Rulment. fondul de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după finanţarea imobilizărilor. o pierdere reportată rezultată din adoptarea pentru prima dată a IAS. Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat). ceea ce arată că o parte mai însemnată din activele circulante este finanţată din capitaluri permanente. creşterea lui fiind determinată de creşterea capitalurilor permanente (emisii de noi acţiuni. Acest echilibru este determinat conform concepţiilor de prezentare a bilanţului: optica financiară şi optica funcţională.

cheltuieli Capitaluri permanente (Cp) Active imobilizate (Ai) Fond de Rulment Financiar (FRF) Active circulante Cheltuieli în avans Exerciţiul financiar Precedent Curent Abateri(±) (Δ) 21430578 119413849 333719629 108262561 225457068 185230544 . 2. Fondul de Rulment trebuie să fie pozitiv. riscuri . Indicatori (mii lei) Capitaluri proprii Datorii cu scadenţa peste 1 an Provizioane pt.25 425835305 640141085 8493328 127907177 - 434328633 768048262 334134112 442396673 100194521 325651589 330562056 515792600 1902966 1489075 . 7. ca o marjă de securitate privind solvabilitatea întreprinderii. De exemplu. 6. ceea ce nu înseamnă că în anumite situaţii nu poate exista un fond de rulment negativ fără a compromite buna funcţionare a întreprinderii. Această situaţie se întâlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie. unde viteza de rotaţie a stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate. Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizări nete) constituie marja de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană. Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere. permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime.03 78. b) FRF = Active circulante. calculul Fondului de Rrulment în cele trei variante conduce la rezultatele din Tabelul 19: Aplicaţia 17: Calculul şi analiza Fondului de Rulment Tabelul 19 Nr. sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt.din datoriile temporare.413891 Indici (%) 105.02 156. pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). care va fi lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri permanente < Imobilizări nete).40 325. 5. crt.83 132. Teoretic. 3. Bilanţul contabil armonizat permite determinarea mai rapidă a Fondului de Rulment în două moduri: a) FRF = (Total active – Datorii sub 1 an) – Active imobilizate = F – A. 4. 8. 1. fond de casă minim). evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială.03 1505 176. respectiv datorii curente nete (E). activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).

datorii curente (E) 227834680 186432713 4435821 5197373 . De exemplu.9. ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară. adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii.40 325.resp. 12. se consideră că Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie să reprezinte valoarea a 1÷3 cifre de afaceri lunare. 15. Indicatori crt. 2. În interiorul capitalurilor permanente. ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii (să nu depăşească 50 %). 10. 11. Fondul de Rulment împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa nevoi pe termen scurt. (mii lei) Capitaluri proprii Datorii cu scadenţa peste 1 an Exerciţiul financiar Precedent Curent Abateri (±Δ) Indici (%) 425835305 640141085 8493328 127907177 21430578 105. FRs = Împrumuturi pe termen lung şi mediu – Imobilizări nete.83 132.03 119413849 1505 .41401967 761552 225457068 333719629 108262561 225457068 225457068 81. În practică.02 176. Fondul de Rulment propriu pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra constituirii sale. 13.02 100194521 325651589 434328633 768048262 334134112 442396673 100194521 325651589 100194521 325651589 Din datele Tabelului 19 se constată că Fondul de Rulment pozitiv şi în creştere confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii. Datorii pe termen scurt Venituri în avans Fond de Rulment Financiar (FRF) Total active . calculul Fondului de Rulment propriu şi străin pe baza datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20: Aplicaţia 18: Calculul şi analiza fondului de rulment Tabelul 20 Nr.02 325. 1. 14.Datorii curente (F) Active imobilizate (A) Fond de Rulment Financiar(F – A) Active circ. ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) şi a Fondului de Rulment străin (FRs): FRp = Capitaluri proprii – Imobilizări nete.17 325.83 117.

pe de altă parte. El reprezintă banii ce trebuie rulaţi în întreprindere pentru a-i asigura funcţionarea (după finanţarea imobilizărilor).3.5 %.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment Necesarul de Fond de Rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări. 3. ceea ce confirmă că întreprinderea dispune de o autonomie financiară care îi permite finanţarea imobilizărilor nete din capitaluri proprii. Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde. ceea ce arată că nevoile pe termen scurt nu pot fi finanţate prin îndatorare pe termen lung. care corespund decalajelor între încasări şi plăţi: NFR = Necesităţi ciclice – Resurse ciclice.5 Din datele Tabelului 20 se constată următoarele: 1. Resurse ciclice = Resurse temporare – Credite de trezorerie.40 +106043219 +11151288 215.3.994 % la 19.98 %. în care: Necesităţi ciclice = Necesar temporar – Disponibilităţi. produse finite.5 96. 5. . al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net).(Datorii ce trebuie plătite într-un an + Credite bancare + Venituri în avans). Echilibrul financiar pe termen lung şi pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o conferă Fondul de Rulment Financiar pozitiv. chiar dacă ponderea capitalurilor proprii în capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83. creanţele. Din suma acestor componente se scad datoriile (de exploatare şi în afara exploatării). care reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienţi. Fondul de Rulment străin este negativ şi în scădere cu 3. 2. 6. stocurile (de materii prime. Active imobilizate (Ai) Fond Rulment propriu (FRp) (1-3) Fond de Rulment străin (FRs) (2-3) 334134112 442396673 91701193 197744412 -325640784 -314489496 108262561 132. Fondul de Rulment propriu este pozitiv şi în creştere cu 115.3 %. pe de o parte. deşi gradul de îndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1. semifabricate) a căror valoare încorporează cheltuielile de fabricaţie şi. plăţi salarii). vânzări.5 %. Independenţa financiară a întreprinderii se dovedeşte a fi satisfăcătoare. 4. 3. Pe baza bilanţului necesarul de fond de rulment se determină ca diferenţă: NFR =(Active circulante + Cheltuieli în avans– Casa şi conturi la bănci) .

17 . a reducerii cheltuielilor în avans şi a disponibilităţilor băneşti. în condiţiile în care resursele ciclice s-au redus cu 17. ca urmare a creşterii activelor circulante cu 56. 8.31 324056292 514357378 227834680 186432713 4435821 5197373 190301086 158. din care rezultă următoarele concluzii: 1.03 .413891 . . În caz contrar. după cum urmează: a) Dacă NFR > 0. 5. Aplicaţia 19: Calculul şi analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 21 Nr crt 1.72 %. care poate fi pozitiv sau negativ.5524433 78.83 - 761552 117. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri (± Δ) Indici (%) (mii lei) Active circulante Cheltuieli în avans Casa şi conturi la bănci Total I (1 + 2 – 3) Datorii cu scadenţa de până la 1 an Credite bancare de trezorerie Venituri în avans Total II (5 + 6 + 7) Nec de fd de rulment (NFR)(4 – 8) Precedent Curent 330562056 515792600 1902966 8408730 1489075 2884297 185230544 156.51 232270501 191630086 91785791 322767292 230981501 351. Necesarul de fond de rulment pozitiv şi în creştere confirmă dinamica ascendentă a surplusului de necesităţi temporare faţă de resursele temporar disponibile. 2.03 %. 9. 6. în sensul încetinirii încasărilor şi accelerării plăţilor.65 Pornind de la relaţia care trebuie să existe între necesarul temporar şi resursele temporare. 7. NFR constituie un indicator de echilibru financiar.25 34.72 . prin reducerea datoriilor sub 1 an şi a veniturilor în avans. Creşterea necesarului de fond de rulment a fost consecinţa creşterii necesităţilor ciclice cu 58. calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor din bilanţul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul 21.40640415 82. NFR > 0 arată un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare. 4. 2. rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele temporare ce pot fi mobilizate.De exemplu.49 %. 3. fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare.41401967 81.

Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării rotaţiei activelor circulante. De exemplu. a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor. respectiv: a) a părţii superioare: TN = FR – NFR. c) Pe baza bilanţului contabil armonizat. mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de cifra de afaceri). Fondul de rulment financiar(FRF) Necesarul de fd. de rulment Precedent Exerciţiul financiar Curent (± Δ) Abateri (%) Indici 100194521 325651589 91785791 322767292 225457068 325. 2. 3. Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii. este mai fluctuant.3.65 .02 230981501 351.b) Un NFR < 0 reflectă un surplus de resurse nete temporare faţă de capitalurile circulante. 1. la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice moment (valori mobiliare de plasament). decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor. fiind un rezultat al operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ şi rezultând din lectura pe orizontală a bilanţului financiar.4. Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de funcţionarea întreprinderii. soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate (în afara bilanţului). b) a părţii inferioare: TN = Disponibilităţi – Credite de trezorerie sau: TN = Trezoreia activă – Trezoreria pasivă. El poate fi exprimat în zile de vânzare prin intermediul vitezei de rotaţie (NFRz = NFR·360/ CA) care reflectă acest decalaj. calculul Trezoreriei Nete pe baza bilanţului conduce la rezultatele din Tabelul 22: Aplicaţia 20: Calculul şi analiza Trezoreriei Nete Tabelul 22 Nr. durata de rotaţie a stocurilor. necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi mobilizate. Indicatori (mii lei) crt. Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente. din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii. Analiza Trezoreriei Trezoreria Netă (TN) poate fi determinată pornind de la egalitatea de bilanţ Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR). trezoreria este dată de diferenţa: TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) – NFR.

când NFR este finanţat parţial din capitaluri permanente (FR> 0) şi parţial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilităţile. 4.31 . resp.02 %). Ciclul de exploatare şi o parte din imobilizări sunt finanţate din datorii pe termen scurt (furnizori şi avansuri clienţi).5524433 34.5524433 34.02 . b) FR > 0 şi NFR < 0. c) FR < 0 şi NFR < 0. ceea ce impune creşterea capitalurilor permanente (resurselor stabile). . care pot ascunde sub-utilizări de capitaluri. Trezorerie pozitivă (TN > 0). în următoarele cazuri: a) FR > 0 şi NFR > 0.5524433 34. Trezorerie negtivă (TN < 0). 7. Valoarea pozitivă sau negativă a Trezoreriei Nete este consecinţa unor inegalităţi între Fondul de Rulment şi Necesarul (resursa) de Fond de Rulment: 1. când FR < NFR şi respectiv. când resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adaugă la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichidităţi. când resursele din exploatare (NFR < 0) acoperă un excedent crescut de lichidităţi şi numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0). când NFR este finanţat în întregime din resurse permanente (FR > 0). 2. ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent.31 Se constată că Trezoreria Netă este pozitivă şi în scădere. Creşterea Trezoreriei Nete poate fi realizată prin creşterea fondului de rulment şi prin scăderea necesarului de fond de rulment.3.crte nete (E) Trezoreria netă (TN) (7 – 2) (c) 8408730 2884297 8408730 2884297 8408730 2884297 100194521 325651589 8408730 2884297 . ceea ce reflectă decalajul dintre ritmul superior de creştere a necesarului de fond de rulment comparativ cu creşterea fondului de rulment financiar (351. Disponibilităţi > Credite trezorerie. Disponibilităţi < Credite trezorerie. (NFR) Trezoreria netă (TN) (1 – 2) (a) Disponibilităţi băneşti Credite bancare de trezorerie Trezoreria netă (TN) (4 – 5) (b) Active circ. sau prin creşterea disponibilităţilor şi reducerea creditelor bancare de trezorerie. care degajă disponibilităţi ce pot ascunde o sub-utlizare de capitaluri. 5.31 . cât şi din operaţiuni care privesc activele circulante şi datoriile pe termen scurt. 6. Trezoreria Netă (±) rezultă atât din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente şi activul imobilizat. în următoarele cazuri: a) FR > 0 şi NFR > 0. când: FR > NFR şi respectiv.65 > 325.5524433 34. dat.31 225457068 325. 8..

care structurează posturile de bilanţ în strânsă legătură cu ciclurile economice care caracterizează viaţa întreprinderii: investiţii. exploatare.27 Exerciţiul financiar Indici Precedent . principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar funcţional. ceea ce impune reconsiderarea structurii de finanţare.3. c) FR < 0 şi NFR < 0. când creditele bancare pe termen lung şi mediu acoperă o parte din imobilizări (FR < 0). avansuri clienţi) şi din credite bancare curente. când resursele permanente nu acoperă decât o parte a activului imobilizat (FR < 0). fiind crescut riscul dependenţei de exterior. Analiza echilibrelor financiare în optica funcţională Echilibrele financiare pot fi analizate şi prin prisma prezentării bilanţului conform opticii funcţionale. ceea ce impune revederea structurii finanţării.5. Indicatori crt. Resurse stabile (durabile) Abateri Curent (± Δ) (%) 608138189 1011158943 403020754 166. Ea completează analiza financiară statică prin intermediul Tabloului de Finanţare. Analiza efectuată pe baza bilanţului funcţional (economic) este o analiză funcţională. Echilibrul financiar funcţional impune ca utilizările stabile să fie finanţate din resurse durabile. restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori. 3. trezorerie. NFR şi disponibilităţile (inferioare creditelor de trezorerie). finanţare. fiind şi diferenţa: FRNG = Activ circulant – (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie) Pe baza bilanţului funcţional (Tabelul 16) rezultă datele din Tabelul 23: Aplicaţia 21: Calculul fondului de rulment net global Tabelul 23 Nr.b) FR < 0 şi NFR > 0. destinat finanţării ciclului de exploatare. surplusul resurselor durabile faţă de imobilizările brute reprezentând fondul de rulment net global (FRNG): FRNG = Resurse durabile – Utilizări stabile brute. Un FRNG pozitiv arată excedentul de resurse stabile după finanţarea utilizărilor stabile. care situează în centrul atenţiei ciclul de exploatare. mai bine adaptată unei gestiuni previzionale. (mii lei) 1.

surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de resursele ciclice de capital devine un necesar de finanţare permanent reînnoibil.02 517281675 184816653 155. 6. Acest necesar este finanţat din Fondul de Rulment Funcţional.59 > 82. ceea ce arată că întreprinderea are lichidităţi pentru a-şi finanţa necesarul de exploatare. Această valoare a FRNG arată mărimea necesarului ciclic şi de trezorerie rămasă nefinanţată de resursele ciclice şi de trezorerie. Utilizări stabile brute Fond rulment net global (FRNG) (a) Activ circulant Datorii diverse + credite bancare Fond rulment net global (FRNG) (b) 507943668 100194521 332465022 232270501 100194521 685507354 325651589 177563686 134.9) şi a activului circulant comparativ cu datoriile (155.51 325651589 225457068 325. Alte active circulante Exerciţiul financiar Precedent Curent 324056292 514397378 318101299 504462683 5954993 9934695 Abateri Indici (± Δ) (%) 190341086 158. ca urmare a creşterii mai rapide a resurselor stabile faţă de utilizările stabile (166. 4.27 > 134.95 225457068 325. 5. Indicatori crt. 3. Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de finanţare cu resursele de finanţare a operaţiilor repetitive: NFR = Utilizări ciclice – Resurse ciclice Având în vedere reînnoirea permanentă a stocurilor şi creanţelor impusă de ciclul de exploatare. din care: 2. cu două componente legate de: activitatea de exploatare şi din afara exploatării: NFRT = NFRE + NFRAE.59 191630086 .73 186361384 158.5).82 . fiind un Necesar de Fond de Rulment Total (NFRT). Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat în Tabelul 24: Aplicaţia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total Tabelul 24 Nr. Utilizări ciclice totale. Active circulante de exploatare 3.40640415 82.59 3979702 166. care la rândul său apare ca un surplus de resurse stabile. (mii lei) 1.02 Se constată un Fond de Rulment Net Global pozitiv şi în creştere.2.

iar încasările îl reduc.4.4) NFRE (2 – 5) NFRAE (3 – 6) 232270501 136986380 95284121 91785791 181114919 . capital subscris nevărsat. NFRAE este mai mic faţă de NFRE şi se obţine prin diferenţa: NFRAE = Alte active circulante – Datorii în afara exploatării.40640415 . în care: Alte active circulante cuprind: creanţe diverse.13 111. cu o durată variabilă. 8.51 60.02 114.89329128 191630086 82218373 109411713 322767292 422244310 . 5. reflectă decalajele între vânzări şi încasări.65 233. datoriile fiind superioare activelor circulante din afara exploatării. La originea NFRE se află ciclul de exploatare (cumpărare – producţie . 6. între cumpărări şi plăţi şi se calculează prin diferenţa: NFRE = Active circulante de exploatare – Datorii de exploatare. Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poartă numele de necesar net când este pozitiv. Resursa netă în afara exploatării (NFRAE < 0) este în creştere. ceea ce arată un necesar de finanţare permanent reînnoibil pentru ciclul de exploatare. Datoriile în afara exploatării cuprind: datorii fiscale. Resurse ciclice totale.54768007 14127592 230981501 241129391 -10147890 82. fd rulment total(NFRT)(1. 7.vânzare).36 Din datele Tabelului 24 se constată că Necesarul de Fond de Rulment Total este pozitiv şi în creştere. surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit financiar de resurse ciclice de capital.99477018 . alte datorii. Plăţile îl măresc.82 351. respectiv. Acest necesar corespunde unor alocări de fonduri pentru constituirea stocurilor şi creanţelor. 9. Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond de Rulment (necesarul net) rezultă Trezoreria Netă (TN): TN = FRNG – (NFRE + NFRAE) Trezoreria Netă este legată de operaţiile financiare pe termen scurt care sunt evidenţiate în partea inferioară a bilanţului funcţional. sau resursă netă când este negativ. ea fiind şi diferenţa: TN = Necesar de trezorerie – Resurse de trezorerie sau: . din care: Datorii de exploatare Datorii înafara exploatării Nec.

activă) Credite bancare crte(Trez. .02 %).65 > 325. Spre deosebire de resursele ciclice obţinute în activitatea curentă şi reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ.31 Curent 100194521 325651589 91785791 322767292 8408730 8408730 8408730 2884297 2884297 2884297 Din datele Tabelului 25 se constată că Fondul de Rulment Net Global este superior Necesarului de Fond de Rulment Total.02 351. b) TN < 0. ceea ce asigură întreprinderii posibilitatea de face plasamente pe piaţa de capital. Reducerea Trezoreriei Nete reflectă reducerea cu aceeaşi valoare a activului circulant financiar.31 34. Indicatori crt.(Trez.65 34. 6. O Trezorerie Netă pozitivă reflectă un excedent de trezorerie în raport cu obligaţiile financiare pe termen scurt. De exemplu. 3. când FRNG < NFRT.TN = Activ circulant financiar – Credite bancare curente. ceea ce a condus la o Trezorerie Netă pozitivă. 4.5524433 .5524433 Indici (%) 325. 5. Trezoreria Netă poate fi pozitivă sau negativă.5524433 . cînd FRNG > NFRT. (mii lei) Fond rulment net global (FRNG) Necesar fond rulment total (NFRT) Trezoreria netă (TN)(1 – 2) Activ circulant financ. o Trezorerie Netă negativă reflectă resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (bănci) şi sunt legate de gestiunea financiară pe termen scurt.31 34. pe baza bilanţului funcţional (Tabelul 16). 2. respectiv a Trezoreriei active în condiţiile absenţei creditelor de trezorerie (Trezoreria pasivă). după cum urmează: a) TN > 0. dar în scădere. sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie. rezultă Trezoreria netă (Tabelul 25) determinată ca diferenţă: TN = Trezoreria activă(Disponibilităţi) – Trezoreria pasivă(Creditede trezorerie): Aplicaţia 23: Calculul şi analiza Trezoreriei Nete Tabelul 25 Nr. 1. sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie. ca urmare a decalajului între indicii Fondului de Rulment şi Necesarului de Fond de Rulment(351. pasivă) Trezoreria netă (TN)(4 – 5) Exerciţiul financiar Precedent Abateri (± Δ) 225457068 230981501 .

astfel: 1) Ponderea imobilizărilor: (%) reflectă indirect intensitatea capitalistică (prin ponderea imobilizărilor corporale) şi a relaţiilor financiare cu alte unităţi (prin ponderea imobilizărilor financiare). evidenţiind gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură combinaţia de resurse cu maturităţi şi origini diverse. coeficient. de durata termenelor de plată convenite cu clientela (prin ponderea creanţelor) şi reflectă esenţa trezoreriei (prin ponderea lichidităţilor în patrimoniu). cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma în lichidităţi. ş. Structura pasivului degajă politica de finanţare a întreprinderii. Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al întreprinderii. calitatea echilibrului financiar pe termen scurt. Ratele de structură a activului reflectă apartenenţa sectorială şi depind de natura activităţii întreprinderii. 3.1. Ratele de structură se obţin în urma analizei pe verticală a bilanţului financiar şi pun în evidenţă caracteristici financiare ale întreprinderii. echivalent cu termenul de rată. autonomia şi independenţa financiară a întreprinderii.metoda “ratios”. sau din bilanţ şi contul de rezultat. 2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de sectorul de activitate şi durata ciclului de producţie (prin ponderea stocurilor). din contul de rezultat.4. Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute şi prezintă avantajul că permite efectuarea de comparaţii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul său concurenţial sau pentru a-i aprecia evoluţia. Analiza ratelor de structură a bilanţului Ratele de structură a bilanţului reflectă structura financiară (de finanţare) a întreprinderii şi se defineşte prin proporţiile posturilor din activul şi pasivul bilanţului în raport cu totalul acestuia.4. astfel: . procent. Analiza bilanţului prin metoda ratelor (ratios) Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune recurgerea la un procedeu frecvent utilizat în analiza financiară . în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin “capitalistic” al acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste. Între elementele raportului trebuie să existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi relaţii directe între mărimile ce se compară.a. Ratele de structură a pasivului reflectă autonomia financiară şi gradul de îndatorare a întreprinderii. Ratio este un raport între două posturi de bilanţ. indice.3.

ajungând de la 49.90 %.îndatorare(C/Cp) Exerciţiul financiar Precedent Curent 65.30 100 100 100 100 0.total Creanţe . Imobilizările corporale deţin ponderea dominantă în totalul activelor imobilizate. 2.30 100 Total datorii (D) Total capitaluri (C+ D) Total capital (Cp+D/ts) Levier financ.59 27.003 49.92 36.83 Din datele Tabelului 26 se constată următoarele: 1. pe baza datelor din bilanţul financiar (Tabelul 15) structura activului şi pasivului se prezintă în Tabelul 26: Aplicaţia 24: Ratele de structură a bilanţului financiar Tabelul 26 Structura activului (%) Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active circulante Stocuri .15 80.70 1.12 46. care depăşesc activele imobilizate.(LF=D/C) Capacit.26 100 0.88 21. cu atât este mai mare autonomi şi independenţa financiară a întreprinderii. De exemplu.90 12. Structura activului reflectă ponderea de peste 50 % a imobilizărilor corporale în totalul activului.499 0. autonomia la termen a întreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).1) Ponderea capitalurilor permanente: (%) reflectă autonomia financiară globală (prin ponderea capitalurilor proprii).12 33.10 0.08 63.85 19.017 50.38 34.s) 53.079 Capitaluri proprii (C) 46. care este în reducere până la 46 % în favoarea activelor circulante. 2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: întreprinderii.01 Datorii peste 1 an(D/tl) 0. (%) se corelează cu trezoreria Cu cât este mai mare ponderea capitalurilor proprii în totalul pasivului.total Disponibilităţi Total Active Nete Exerciţiul Structura pasivului financiar Precedent Curent (%) 50.10 Capital permanent(Cp) 0.88 % la 53.565 0. .88 40.03 1.27 13.72 0.011 Datorii sub 1 an (D/t.88 66.98 0. în consens cu activitatea predominant industrială a întreprinderii.

3. cu scadenţa până la 1 an. în care capitalurile proprii deţin ponderea cea mai mare şi în creştere la peste 66 %. ceea ce se reflectă prin rate de sinteză referitoare la condiţiile de ajustare între utilizările şi resursele puse în operă de întreprindere. din care: ≥1 exprimă gradul de lichiditate a) Rata de lichiditate relativă (Testul acid)): întreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt. structura pasivului trebuind să fie adecvată structurii activului: o întreprindere industrială foarte “capitalistică” are capitaluri permanente mai importante faţă de una mai puţin “capitalistică” din sectorul de distribuţie.15 la peste 80 %.3. în defavoarea datoriilor totale. ≥1 exprimă capacitatea b) Rata de lichiditate imediată (Testul acid): de rambursare a datoriilor cu scadenţa sub 1 an. . Structura pasivului arată creşterea capitalurilor permanente de la 65. Analiza pe verticală a bilanţului vizează corelaţiile dintre posturile din activ şi din pasiv. Ratele de sinteză reflectă echilibrul financiar în mărimi relative: 1) Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor: ≥1 măsoară stabilitatea resurselor afectate finanţării activelor durabile. exprimă aptitudinea întreprinderii Ratele de sinteză se corelează cu ratele de finanţare şi reflectă indirect structura financiară a întreprinderii. exprimă gradul de insecuritate 2) Rata de lichiditate generală: potenţială(echilibrul financiar pe termen scurt). care au scăzut de la 36 la 33 %. ≥1 exprimă autonomia financiară de b) Rata de finanţare din resurse străine: financiară a întreprinderii. Structura datoriilor s-a modificat prin creşterea datoriilor cu scadenţa peste 1 an şi a reducerii datoriilor curente. din care: a) Rata de finanţare din resurse proprii: care dispune întreprinderea.

ratele de sinteză ale bilanţului sunt expuse în Tabelul 27: Aplicaţia 25: Ratele de sinteză pe baza bilanţului Tabelul 27 Nr.03 1.30 2. .836 0. se constată următoarele: 1.8 + 1. afectându-i rentabilitatea.284 253.70 2. 3.27 0. Analiza ratelor de finanţare. Structura finanţării Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii.6 .44 0. 3. 2. Valorile subunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse străine arată existenţa unui fond de rulment străin negativ.120 0. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse proprii confirmă existenţa fondului de rulment propriu pozitiv şi crescător. de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii. (Rfi) Rata de finanţare din resurse proprii (Rfp) Rata de finanţare din resurse străine (Rfs) Rata de lichiditate generală (Rlg) Rata de lichiditate rapidă (redusă) (Rlr) Rata de lichiditate imediată (Rli) Rate de echilibru financiar Exerciţiul financiar Precedent Abateri (± Δ) Indici (%) Curent 1.43 0.8 + 0.0. 3.27 1000 + 1. 6. fondul de rulment pozitiv. Rata de finanţare stabilă a imobiliz. Structura financiară este un concept fundamental în gestiunea financiară a întreprinderii.74 1.17 113. crt.30 1. 1. 2.5 Din datele Tabelului 27. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratelor de lichiditate generală şi de lichiditate redusă confirmă echilibrul financiar pe termen scurt. 4.4 + 0.037 + 0. respectiv examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor între capitalurile proprii şi aporturile externe.4.2. 4. respectiv capacitatea de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt.De exemplu. ceea ce nu se confirmă prin valoarea subunitară şi în scădere a ratei de lichiditate (trezorerie) imediată.44 133. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare stabilă a imobilizărilor confirmă marja de securitate consecutivă fondului de rulment pozitiv crescător.27 188. 5.022 40. disponibilităţile băneşti nu permit acoperirea datoriilor pe termen scurt. deoarece determină costul capitalului şi are influenţă asupra politicii de investiţii.015 1.

în care: D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an): Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt. pasivul fiind egal cu suma: Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D). pe de o parte. numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanţate tranzitoriu din asemenea datorii. privilegiate). deoarece reflectă. În gestiunea financiară se utilizează atât noţiunea de structură financiară cât şi cea de structură a capitalului.Sursele de finanţare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanţează: resursele utilizate pentru finanţarea unui activ imobilizat trebuie să poată rămâne investite în întreprindere o durată cel puţin egală cu durata de viaţă a acestuia. printre care amintim: 1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanţate din datorii pe termen scurt (de trezorerie). În privinţa unor structuri financiare ideale sau acceptabile există câteva principii esenţiale de care trebuie să se ţină seama în gestiunea financiară. iar activul circulant trebuie finanţat din datoriile de exploatare. Definirea structurii financiare implică şi determinarea raportului între fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) şi fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an). până întreprinderea ajunge la autonomie financiară (finanţarea din capitaluri proprii). fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar şi prezintă importanţă atât pentru manageri cât şi pentru creditori. care depinde de natura activelor întreprinderii. sursele permanente de finanţare trebuind astfel structurate încât să maximizeze valoarea întreprinderii (capitalurile proprii). gradul de independenţă financiară şi. care în optica bilanţului financiar grupează posturile după criteriul scadenţei. adică imobilizările trebuie finanţate din capitaluri stabile (permanente). în timp ce structura capitalului arată compoziţia finanţării întreprinderii pe termen lung: acţiuni (ordinare. 2) Finanţarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu şi lung este admisă cu condiţia ca aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente şi să poată fi rambursată progresiv prin autofinanţare. Raportul dintre datoriile totale (D) şi capitalurile proprii (C) exprimă rata îndatorării globale. cu precizarea că structura financiară desemnează compoziţia pasivului bilanţului financiar. pe de altă parte. obligaţiuni (ordinare. Structura finanţării reflectată prin ratele de structură a pasivului. Numai în aceste condiţii poate fi vorba de o structură financiară echilibrată care poate asigura independenţa financiară a întreprinderii. . convertibile). împrumuturi bancare. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizată cu lichiditatea activelor finanţate. vizează raportul între capitalurile proprii (C) şi datorii (D). posibilitatea întreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi împrumuturi).

Acestă autonomie este ameninţată de existenţa unei structuri financiare inadecvate. ≥ 0. ratele de autonomie financiară calculate pe baza bilanţului sunt prezentate în Tabelul 28: Aplicaţia 26: Ratele de finanţare (autonomia financiară) Tabelul 28 Nr. fiind un indicator de risc financiar în corelaţie cu randamentul activelor şi rata dobânzii. cu efecte asupra ratei rentabilităţii capitalurilor proprii. ≥ 0.5 exprimă dependenţa întreprinderii de diverşi creditori. Rate de finanţare Exerciţiul financiar Abateri Indici .Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare. >1. prin raportul Datorii/Capitaluri proprii.25 exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi rambursa De exemplu. fiind în relaţie inversă cu levierul financiar (Raf c) Rata îndatorării la termen: afectată de inflaţie. care poate conduce la încetarea de plăţi sau la pierderea controlului de către acţionari. b) Rata autonomiei financiare: Raf = = 1/LF). a) Levierul financiar: depinde de structura finanţării. ≤ 0.5 exprimă posibilităţile de îndatorare ale 3) Capacitatea de rambursare: datoriile totale. aceasta măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de îndatorare şi gradul de lichiditatesolvabilitate. Autonomia financiară poate fi estimată prin intermediul mai multor rate: 1) Rata îndatorării globale: Rîg = precum şi şansele de rambursare a datoriilor. >1 exprimă dependenţa faţă de creditori şi este 2) Capacitatea de îndatorare: întreprinderii.

Creşterea ratei de îndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinţa creşterii mai rapide a datoriilor cu scadenţa peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii. 1. 2. 5. 3.0621 (%) 92. ceea ce impune determinarea unor rate de rotaţie a posturilor de bilanţ. Rata îndatorării globale (Rîg = D/Pasiv) Levierul financiar (LF = D/C) Rata autonomiei financiare (Raf = C/D) Rata îndatorării la termen (Rît =Dt. 3. prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia. care se menţine superioară valorii de 0. avînd ca efect creşterea gradului de autonomie financiară la valori supraunitare.05 0.15 .3. Rata îndatorării globale sub 0. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ În măsura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează posturile la un moment dat. Reducerea capacităţii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare este consecinţa creşterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.027 -0.0.23 112.7 95. 5. din care rezultă ritmul de reînnoire a postului din activul sau pasivului bilanţului financiar.lg/C) Capacitatea de îndatorare (Cî = C/Cp) Capacitatea de rambursare (Cr = CAF/D) Precedent Curent 0.354 0.18 .82 0.0. Reducerea levierului financiar reflectă scăderea gradului de îndatorare ca urmare a creşterii ponderii capitalurilor proprii.160 2. Ratele de rotaţie furnizează indicaţii dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza bilanţului.5 şi în scădere arată reducerea ponderii datoriilor şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanţării.98 0. Reducerea capacităţii de îndatorare.4871 1. 4.5.6 + 0.crt. 2.20 0.83 0.327 (± Δ) . acestea au un caracter static.37 88. arată tendinţa de reducere a ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent. Însă gestiunea financiară pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea echilibrului financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică. se compară elemente statice de patrimoniu din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA).152 + 0.08 1000 84. 3.4.5492 0.0. 6. 4. .02 0. În acest scop.70 0.0 Din datele Tabelului 28 se constată următoarele: 1.

respectiv: Durata unei rotaţii: (zile/rotaţie). . 3) Numărul de rotaţii ale activelor circulante: în care: . viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ. prin intermediul numărului de rotaţii (N) şi al duratei unei rotaţii (D). 5) Numărul de rotaţii ale creanţelor: (rotaţii). Principalele rate de rotaţie a posturilor de bilanţ sunt următoarele: 1) Numărul de rotaţii ale activelor: (rotaţii) şi. Între aceste rate există o relaţie inversă: creşterea numărului de rotaţii antrenează reducerea duratei unei rotaţii. 2) Numărul de rotaţii ale capitalurilor proprii: (rotaţii) şi. Sm = Stocul mediu = . Durata unei rotaţii: (zile/rotaţie). respectiv: Durata unei rotaţii: (zile/rotaţie).Ratele astfel determinate caracterizează unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienţă. ceea ce reflectă acelaşi lucru: accelerarea vitezei de rotaţie. 4) Numărul de rotaţii ale stocurilor: în care: (rotaţii). Ponderea activelor circulante în activ (gradul de lichiditate). Durata unei rotaţii: (zile/rotaţie).

256 1. aprovizionăricumpărări) cu elemente de patrimoniu (activul total.rotaţii furnizori (Nf) 0.Nr. crescând lichidităţile întreprinderii.816 Durata unei rotaţii (Da) 1.75 1.Nr.149 Term.802 1.Nr.12 236.49 95.519 Durata unei rotaţii (zile) Exerciţiul financiar Preced.Nr.09 179.25 79.004 Term.62 222.Nr.65 441.519 Durata unei rotaţii (Dac) 6.418 Durata unei rotaţii (Ds) 2.rot.224 Durata unei rotaţii (Dc) 1. indicând intensitatea cu care este valorificat patrimoniul întreprinderii. Numărul de rotaţii (N) al unui post de bilanţ compară un flux de activitate (vânzări.17 294.969 4.plată furnizori (Df) Din datele Tabelului 29 se constată următoarele: .618 3. cap. capitalul propriu) încredinţate întreprinderii.rotaţii stocuri (Ns) 5.64 86. Durata în zile (luni. în relaţie inversă cu numărul de rotaţii.51 121.Durata (termenul) de recuperare a creanţelor: (zile).99 56.creanţe (Dcr) 4. activul circulant.769 2. Curent 448. Durata (termenul) de plată a furnizorilor: (zile). Calculul ratelor de rotaţie pe baza bilanţului (Tabelul 14) şi a contului de rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29: Aplicaţia 27: Ratele de rotaţie a posturilor de bilanţ Tabelul 29 Numărul de rotaţii Exerciţiul financiar Preced. 6) Numărul de rotaţii ale furnizorilor: (rotaţii).rotaţii creanţe (Ncr) 6.recup.Nr. capitalul total.rot. Curent 0.proprii (Nc) 3. ani) a unei rotaţii (D). reflectă rapiditatea unei încasări (plăţi): un decalaj între termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt.rotaţii active (Na) 2.87 286. active circ(Nac) 44.

Termenul de recuperare a creanţelor este superior termenului de plată a furnizorilor . accelerarea vitezei de rotaţie a acestor stocuri. producţie. desfacere şi vizează diminuarea stocurilor. Numărul de rotaţii ale posturilor de bilanţ au cunoscut modificări.1. cu excepţia stocurilor. 2. scurtarea duratei ciclului de producţie. cu excepţia activelor totale. reducerea termenului de recuperare a creanţelor. Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotaţie trebuie identificaţi pe faze ale exploatării: aprovizionare. ambele durate înregistrând creşteri diferite. Viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ înregistrează o încetinire. 3. la care numărul de rotaţii a crescut şi durata unei rotaţii a scăzut. . ş. care au majorat decalajul între încasări şi plăţi de la 42 zile la 93 zile. având valori supraunitare.a. la care se înregistrează şi durate de rotaţie ce depăşesc 1 an.

Contul de profit şi pierdere Credit Cheltuieli pe tipuri de activităţi Venituri pe tipuri de activităţi 1. Rezultatul brut (C+D) (-) Impozit pe profit (+)F. dar Nota explicativă 4 Analiza rezultatului din exploatare cere detalierea rezultatului şi după destinaţie. Rezultatul net al exerciţiului (-) Reglementările contabile româneşti armonizate preferă formatul contului de profit şi pierdere după natură în listă. 1. Venituri extraordinare (+) D. Cifra de afaceri (CA) Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii curente a entităţii economice. Cifra de afaceri din activitatea de bază sau valoarea producţiei marfă vândute. reprezintă vânzările din activitatea de bază a unei entităţi economice. Relaţia de calcul a cifrei de afaceri (CA) este: CA = Vânzări de mărfuri (activitatea comercială de revânzare + + Producţia vândută (activitatea industrială de . Cheltuieli financiare 2. Pentru nevoile interne de conducere pe baza datelor contabile se poate stabili şi producţia marfă vândută şi încasată care reflectă finalitatea activităţii de producţie şi comercializare. Venituri financiare (+) B. Cheltuieli extraordinare 3. Rezultatul din exploatare (-) 2. Cifra de afaceri (CA) ca indicator important al volumului activităţii agentului economic. Rezultatul curent (A+B) (-) 3. Rezultatul extraordinar (-) Cheltuieli totale Venituri totale (+) E. Venituri din exploatare (+) A. reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor într-o perioadă determinată. Rezultatul financiar (-) (+) C.7. Cheltuieli de exploatare 1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează activitatea (exploatarea) entităţii economice Soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea entităţii economice sunt evidenţiate prin patru indicatori.

este suplimentul de valoare adusă de entitatea economică prin activitatea de comercializare (a propriilor produse. Marja comercială (Mc) Marja comercială (Mc) sau adaosul comercial vizează entităţile economice cu profil comercial sau numai activitatea mixtă (industrială şi comercială) a acestora. Marja comercială permite entităţilor economice de comerţ să determine rezultatul degajat din vânzările de mărfuri. producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii desfăşurate în cadrul unei entităţi economice pe parcursul unui exerciţiu financiar. fiind element al valorii adăugate. Acest indicator valoric include bunurile şi serviciile produse de entitatea economică industrială sau . Produsele comercializate de o entitate economică au pe lângă capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor şi aptitudinea de a degaja marje. Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor. Veniturile financiare şi veniturile extraordinare nu sunt incluse în cifra de afaceri. Astfel. excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu ostul de cumpărare al acestora reprezintă marja comercială. Producţia exerciţiului (Pex) Producţia exerciţiului (Pex) reflectă volumul total al activităţi industriale. Mc = Vânzări de mărfuri Costul de cumpărare a mărfurilor vândute Deci. sau a mărfurilor cumpărate şi revândute). într-o perioadă de timp determinată. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute (revândute) include preţul de cumpărare (preţ fără TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumpărare şi corectat cu variaţia stocurilor de mărfuri. respectiv vânzarea de mărfuri şi produse. 2. cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale efectuate de o entitate economică. Cifra de afaceri reprezintă un indicator esenţial pentru precizarea locului entităţii economice în sectorul de activitatea a poziţiei acesteia pe piaţă.prestări de servicii + activităţi diverse) transformare) Astfel. marja comercială (Mc). Costul de cumpărare a mărfurilor vândute = Cumpărări de mărfuri ± Variaţia stocurilor de mărfuri 3. a capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile. mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.

producţie neterminată. financiare şi sociale a entităţii economice. semifabricate. Vad = Pex + Mc . . calculându-se ca diferenţă între stocurile finale (Sf) şi stocurile iniţiale (Si). Valoarea adăugată (Vad) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie (forţa de muncă şi capital) peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi.Metoda substractivă (diferenţei sau sintetică). fără taxe. 4. Pex = Producţia vândută (Pv) + Producţia stocată (Ps) + Producţia imobilizată (Pi) Producţia vândută (Pv) cuprinde produsele vândute şi serviciile prestate la preţ de facturare (preţ de vânzare). umane şi financiare în cadrul unei infrastructuri generale constituite de stat.Metoda aditivă (analitică sau de repartiţie). Valoarea adăugată constituie baza de calcul a obligaţiilor întreprinderii faţă de buget pentru valoarea nou creată (TVA) şi poate fi determinată prin două modalităţi: . fiind componenta de bază a cifrei de afaceri din activitatea de bază. Metoda substractivă (diferenţei sau sintetică) Metoda substractivă (sintetică) determină valoarea adăugată ca diferenţă între producţie şi cumpărările.comercială. fiind suma producţiei vândute (Pv) cu producţia stocată (Ps) şi cu producţia imobilizată (Pi). a. stocare sau imobilizare.Ci . Exprimând nivelul real de activitate al entităţii economice. acest sold intermediar de gestiune caracterizează volumul valoric global al activităţii. valoarea adăugată se calculează ca diferenţă între producţia exerciţiului (Pex) majorată cu marja comercială (Mc) şi diminuată cu consumurile de bunuri şi servicii (Ci) furnizate de terţi pentru această producţie. Acest indicator reprezintă aportul specific întreprinderii în producţia şi comercializarea de bunuri şi servicii obţinut prin utilizarea resurselor sale tehnice.Si Producţia imobilizată (Pi) cuprinde lucrări efectuate de întreprindere ce nu sunt destinate pieţei ci conservării şi folosirii în întreprindere (imobilizări corporale şi necorporale în regie proprie). în cadrul activităţii curente a entităţii economice. în sensul pieţei amonte. Conform metodei substractive. indiferent de destinaţie: vânzare. Valoarea adăugată (Vad) Valoarea adăugată este un concept cheie al analizei economice. Producţia stocată (Ps) cuprinde variaţia (±ΔS) a stocurilor de produse finite. ΔS = Sf .

. valoarea adăugată se determină astfel: Vad = Pex . • remunerarea investiţiilor prin amortismente calculate.Ci Consumurile intermediare corespund bunurilor şi serviciilor cumpărate din exterior: materii prime(Mp) şi materiale consumabile (M).. c.Marja comercială (Mc) în cazul întreprinderilor producătoare. • remunerarea statului prin impozite. variaţia de stocuri şi de materiale consumabile (ΔS). Întreprinderea. apă) (U) şi alte cheltuieli materiale (Acm). Metoda aditivă (analitică) de calcul a valorii adăugate presupune un demers invers care vizează studiul elementelor care compun valoarea adăugată. • remunerarea capitalurilor proprii prin dividende plătite acţionarilor. taxe şi vărsăminte asimilate (subvenţiile pentru exploatare fiind excluse). În fapt valoarea adăugată reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se va face remunerarea participanţilor direcţi sau indirecţi la activitatea economică a entităţii economice: • remunerarea muncii prin salarii. cheltuieli financiare (Chfin). înglobând în fapt costul factorilor de producţie care trebuie remuneraţi. Metoda aditivă este o metodă de repartiţie.a. Ci = Mp + M + U + Acm b. impozite şi taxe (fără TVA) (I + Tx). indemnizaţii.s. amortizarea activelor fixe (Aaf). întrucât presupune însumarea elementelor structurale ale valorii nou create: cheltuieli cu personalul (salarii. de maximă importanţă se dovedesc sistemul indicatorilor de rezultate şi cel al indicatorilor de rentabilitate. • remunerarea creditelor prin dobânzi şi comisioane plătite. utilităţi (combustibil. beneficiul net (Bn): Vad = Chp + (I + Tx) + Chfin + Aaf + Bn Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea entităţii economice În aprecierea rentabilităţii absolute a unei entităţi economice. energie. cheltuieli sociale. în calitate de participant direct la viaţa economică. vizează numai activitatea comercială de aceea unii autori îl consideră ca fiind o valoare adăugată vândută. va fi remunerată prin capacitatea de autofinanţare. cheltuieli cu protecţia socială) (Chp). În cazul întreprinderilor fără activităţi comerciale. premii.

fiind independent de politica financiară. Rezultatul exploatării (Rexp) Rezultatul exploatării (Rexp) măsoară performanţa comercială şi industrială a întreprinderii. fiscală şi în domeniul amortizării: EBE = (Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare) – (Impozite. Excedentul brut (Insuficienţa) de exploatare (EBE) Acest indicator reprezintă capacitatea entităţii economice de a genera flux de lichidităţi din activitatea sa industrială şi comercială. constituind baza autofinanţării care trebuie să-i permită remunerarea potenţialului productiv. fără impactul unor elemente aleatorii. financiar. Astfel. taxe. dar ţine cont de amortizare şi provizioane: Rexp = (Excedentul brut (EBE) + Reluări de provizioane + Alte venituri din exploatare) – (Amortizări şi provizioane + Alte cheltuieli de exploatare) Termenii relaţiei prezentate sunt specifici contului de profit şi pierdere din sistemul francez. determinarea rezultatului exploatării trebuie să ţină cont de elementele şi structurarea lor specifică. remunerarea capitalului. EBE reprezintă contribuţia capitalului la crearea bogăţiei întreprinderii. În România.1. finanţarea investiţiilor de creştere. curent. nefiind influenţat de elemente fiscale pure: Rcbr = Rezultatul exploatării + (Venituri financiare – Cheltuieli financiare) = Rexp + Rezultatul financiar (Rf) . investiţional. Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr) Rezultatul curent caracterizează rentabilitatea întreprinderii degajată de toate cele trei cicluri: exploatare. Rexp = (EBE) + Alte venituri din exploatare exclusiv subvenţiile luate în considerare la determinarea EBE – Ajustări – Cheltuieli cu despăgubiri. fiind independent de politica financiară şi fiscală a acesteia. rambursarea împrumuturilor. vărsăminte asimilate + Cheltuieli de personal) 2. care permite să se măsoare capacitatea acesteia de a genera şi conserva fonduri în condiţii de funcţionare a acesteia. desfăşurate în mod normal. repetabil. Excedentul brut (Insuficienţa) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curentă a entităţii economice. de funcţiunea sa financiară. Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr) ţine cont de politica de finanţare a întreprinderii. donaţii şi active cedate 3.

4. Rezultatul excepţional (Rexc) (extraordinar) Rezultatul excepţional (Rexc) (extraordinar) provine din activitatea neobişnuită a întreprinderii. Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune pentru cazul analizat conduc la rezultatele din tabelul nr. excepţionale (Vexc) (extraordinare) şi cheltuielile de exploatare (Chex). pentru doi ani analizaţi.1. Rbrex = (Vex + Vf + Vexc) – (Chex + Chf + Chexc) 6.8 131. (Anexa nr.5 146. financiare (Vf). Precedent Curent (Δ) ± (%) .0 .4 1826 376. Soldurile intermediare de Exerciţiul financiar Abateri Indici gestiune Nr. Rexc = Venituri (extraordinare) excepţionale (extraordinare) – Cheltuieli excepţionale 5. Tabelul nr. 3. am efectuat calculul privind rezultatele evidenţiate cu ajutorul tabelului SIG.1. financiare (Chf).lei 1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 2 Costul mărfurilor vândute (Chmf) 3 Marja comerciala (Mc) (1-2) 4 Producţia vânduta (Pv) 5 Cifra de afaceri neta (CA) (1+4) 6 Variaţia stocurilor (±ΔS) 7 Producţia imobilizata (Pi) 8 Producţia exerciţiului (Pex) (4+6+7) 4465 4158 307 530551 535016 -4924 598 526225 6134 5350 784 777384 783518 -89949 2254 689688 +1669 +1192 +477 +246833 +248502 -85025 +1656 +163463 137. nefiind legat de activitatea curentă.4 128. Rezultatul brut al exerciţiului (Rbrex) Rezultatul brut al exerciţiului (Rbrex) constituie soldul rezidual între veniturile de exploatare (Vex). abaterile şi indicii.crt.7 155. excepţionale (extraordinare) (Ch exc). Rnex = Rbrex – Impozitul pe profit Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune Pe baza datelor desprinse din cotul de profit şi pierdere. 3.0 146.3). Rezultatul net al exerciţiului (Rnex) După impozitarea rezultatului brut al exerciţiului se obţine rezultatul net al exerciţiului (Rnex).

8 126.2 504 124.2 91.9 135.6 0.00 151.4 176.5 129.9 132.Alte impozite si taxe 13 .1 55.5 136.4 136.Cheltuieli financiare 21 = Rezultatul financiar (Rfin) 22 Rezultatul curent (Rcrt) (18+21) 23 + Venituri extraordinare 24 .Alte cheltuieli de exploatare 18 = Rezultatul din exploatare (Rexp) 19 +Venituri financiare 20 .3 12 .9 48.9 Consumuri intermediare (Ci) 10 Valoarea adăugata (Vad) (3+8-9) 11 + Subvenţii de exploatare 292546 233987 0 5555 112265 116167 4418 10000 7577 103008 3097 55309 -52212 50796 50796 10128 40668 380067 310405 0 8441 152105 149859 4604 50445 9410 94608 5641 30960 -25319 69289 69289 17905 51384 +87521 +76418 0 +2886 +39840 +33692 +186 +40445 +1833 -8400 +2544 -24349 +26893 +18493 +18493 +7777 +10716 129.8 182.0 104.Cheltuieli cu personalul 14 = Excedent brut de exploatare (EBE) 15 + Alte venituri din exploatare 16 .Ajustarea valorii imobilizării 17 .Cheltuieli extraordinare 25 = Rezultatul extraordinar (Rextr) 26 Rezultatul brut (Rbr) (22+23) 27 -Impozitul pe profit 28 = Rezultatul net (Rnet) (29-30) .

Soldurile Intermediare de Gestiune calculate pe baza contului de profit şi pierdere (Tabelul 1) sunt prezentate în Tabelul 2. 2. Creşterea marjei comerciale cu 55 % s-a datorat creşterii mai rapide a veniturilor din vânzarea mărfurilor faţă de costul de cumpărare (137. care a crescut cu 36. finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente.6 %). Rezultatul net contabil al exerciţiului a crescut cu 26. 6. Reducerea pierderii financiare cu 45. Analiza soldurilor reziduale pe baza cascadei SIG Capacitatea de autofinanţare (CAF) Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a entităţii economice.4 %) datorită creşterii mai rapide a impozitului pe profit (36. Creşterea cifrei de afaceri nete cu 46.4 % ca urmare a creşterii mai rapide a veniturilor totale (31. creşterea fondului de rulment.4 % s-a datorat atât creşterii producţiei vândute. Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut.4 > 128.2 %). cât şi a vânzărilor de mărfuri.4 % a fost consecinţa reducerii în proporţie mai mare a pierderii financiare (54.3 % într-un ritm inferior creşterii rezultatului brut (36. Creşterea valorii adăugate cu 32.2 %) comparativ cu scăderea rezultatului din exploatare (8.7%). 7.De exemplu. .2 % s-a datorat creşterii mai lente a sumei dintre excedentul brut din exploatare cu alte venituri din exploatare comparativ cu suma dintre amortizare şi alte cheltuieli de exploatare. din care se desprind următoarele concluzii: 1. pe seama cheltuielilor cu personalul şi a altor impozite şi taxe. Reducerea Rezultatului din Exploatare cu 8. 5. Creşterea Rezultatului Curent cu 36.9 %). 3. Creşterea Excedentului Brut din Exploatare cu 29 % s-a datorat creşterii valorii adăugate. respectiv sursa internă de finanţare generată de activitatea industrială şi comercială a acesteia destinată să asigure: − − − − permite acoperirea riscurilor probabile prin constituirea de provizioane. finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii. 10. Creşterea producţiei exerciţiului cu 31 % s-a datorat atât creşterii destocajului cât şi creşterii producţiei imobilizate.6 % a fost consecinţa creşterii mai rapide a producţiei exerciţiului în raport cu consumurile intermediare(131 > 129.8 % a fost consecinţa creşterii veniturilor financiare şi a reducerii cheltuielilor financiare.4 %).2 %) comparativ cu cheltuielile totale (0. 4. 8. 9.

− consolidarea structurii financiare a întreprinderii. financiare.extraordinare) – Reluări de amortizări şi provizioane (exploatare. excepţionale . provizioane). Calculul capacităţii de autofinanţare porneşte de la premisa că aceasta reprezintă totalul sumelor rezultate din exploatare care rămân disponibile la sfârşitul exerciţiului: rezultatul exerciţiului după impozitare şi cheltuielile care nu au antrenat plăţi (amortizări. prin metoda aditivă. Conform metodei aditive: CAF = Rezultatul net + Amortizări şi provizioane (exploatare. în favoarea metodei aditive. pentru finanţarea creşterii (rezultatul pus în rezervă). obligatare). ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor naşte operaţiuni.extraordinare) – Participarea salariaţilor la profit – Impozit pe profit Această metodă pune în evidenţă originea capacităţii de autofinanţare. pornind de la excedentul brut la exploatării (EBE) şi. − remunerarea capitalurilor investite (asociaţilor). − rambursarea împrumuturilor contractate (a creditelor financiare.− dezvoltarea investiţiilor. corectând excedentul brut de exploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie. financiare. pornind de la rezultatul net al exerciţiului (Rnex).extraordinare) + (Valoarea contabilă a elementelor de activ cedate – Venituri din cesiuni de elemente de activ) – Subvenţii investiţii virate în contul de rezultat al exerciţiului Această metodă nu explică originea capacităţii de autofinanţare. capacitatea de autofinanţare se poate determina prin două metode: prin metoda fluxurilor. În acest sens. În practică este utilizată mai rar. demonstrând independenţa financiară a întreprinderii. ci informează asupra utilizării acesteia: pentru acoperirea pierderilor probabile şi a riscurilor (provizioanelor). pentru remunerarea capitalului (dividende). excepţionale . a. b. Autofinanţarea Autofinanţarea (AF) constituie partea din capacitatea de autofinanţare care rămâne la dispoziţia entităţii economice după deducerea dividendelor distribuite acţionarilor: . Conform metodei fluxurilor: CAF = EBE + Transferuri de cheltuieli + (Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare) ± Cote-părţi din rezultat din operaţiunile făcute în comun + (Venituri financiare – Cheltuieli financiare) + (Venituri excepţionale extraordinare – Cheltuieli excepţionale .

47 Pe baza datelor din tabelul de mai sus.0 104. cât şi creşterii amortizării şi provizioanelor (ajustările imobilizărilor). 3. Ambele metode utilizate pentru calculul Capacităţii de Autofinanţare arată creşterea acestui sold rezidual de flux cu 105.3 230. Indici (%) 129.3 230.3 504 205. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 Indicatori .1 56.24349 +7777 +50409 +3783 +47378 +10716 +40445 +50409 +3783 +47378 Tabelul nr.47 126.Dividende distribuite Autofinanţarea (AF) 2.2544 .0 176.8 205. 2.Metoda aditivă Rezultatul net (Rnet) +Ajustari valori imobilizari Capacitatea de autofinanţare (CAF) . Metoda aditivă arată că această majorare s-a datorat atât creşterii rezultatului net.2 182.Dividende distribuite Autofinanţarea (AF) Exerciţiul financiar Precedent Curent 2008 2009 116167 149859 4418 7577 3097 55309 10128 50668 14356 36312 40668 10000 50668 14356 36312 4604 9410 5641 30960 17905 101829 18139 83690 51384 50445 101829 18139 83690 Abateri ∆ (±) +33692 +186 +1833 . 3. Metoda fluxurilor reflectă faptul că la originea creşterii acesteia a stat majorarea excedentului brut de exploatare şi diminuarea pierderii financiare. crt.AF = CAF – Dividende Calculul capacităţii de autofinanţare şi autofinanţării în cazul analizat conduc la rezultatele din tabelul nr.4 126. 4. se desprind următoarele concluzii: 1. Metoda fluxurilor Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare . Alte rezultate din exploatare au redus Capacitatea de Autofinanţare. 3.2. ca urmare a depăşirii altor venituri din exploatare de către cheltuielile aferente.Alte cheltuieli de exploatare + Venituri financiare .4 %.2 Nr.lei 1. unde am efectuat calculul capacităţii de autofinanţare şi autofinanţării.Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare .Cheltuieli extraordinare Impozitul pe profit Capacitatea de autofinanţare (CAF) .4 126.2 124. .

pag 346 5) Sorin Stan. Fred Weston. Ed. Ed . cit. 2002. DACIA Cluj-Napoca 2001 .Universitatea „ 1 Decembrie 1918”. aplicaţii practice”. Niculescu. pag 346 3) Robu V. pag 72 7) Feleagă N. Nicolae G. pag 150. CONTINENT. Buc. pag 194 10) Idem .şi colectiv. pag 82-87 9) Hada Teodor. pag 120 2) M.. Nicolae G. ca urmare a creşterii într-o proporţie mai mică a dividendelor distribuite acţionarilor comparativ cu Capacitatea de Autofinanţare. Economică. Ed. 2003 . „ Audit şi certificarea bilanţului contabil”. op.1999 pag 10-11 . Bibliografie : 1) Ristea M.. 2001. „Contabilitatea financiară”. „Diagnostic economico-financiar”.php . ASE. pag 24-26 4) M. Socol Adela . pag 179 12) Bătrâncea I. Todea Nicolae. „Teoria şi practica bilanţului” Ed. Niculescu. „Evaluarea activelor necorporale”. Op cit.Economică 1997. „Finanţe manageriale ( Modelul canadian)”. RISOPRINT. Brigham. 6) Balteş Nicolae şi colectiv. op. pag 122 16) Todea Nicolae.Ed ASE Buc .. cit. Economică.scritube.3 %. pag. Ed. pag 210 11) Idem . pag 78-82 17) http://www. 14) Paul Halpern. Autofinanţarea s-a majorat cu 139. Cluj-Napoca 2003. 234-235 13) Briciu Sorin. „ Analiza financiară .2008. Ed DACIA Cluj-Napoca 2003 .2001. „Analiză economico-financiară”. „Politici şi acţiuni combinate”. „ Analiză financiară pe bază de bilanţ” . Ion Anghel. Ed. IROVAL. Eugen F. Malciu L. Nicolae G. Ed. Alba Iulia. Cenar Iuliana. 1998. „ Analiză economico-financiară”. pag 103 15) Robu V.5. pag 36 8) Robu V. într-un procent mai mare decât capacitatea de autofinanţare. Ed.com/economie/ANALIZA-RENTABILITATII-PE-BAZA8476722. Dumitru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful