CAMELIA MUHA

crestin-ortodoxa ,
CAIET PENTRU ELEVI

CLASA a VllI-a

Editura Sf. Mina

Acest caiet preia ~i dezvolta, conform cerintelor noii programe scolare, continutul auxiliarului avizat de Directia Generala pentru tnvatamantul Preuniversitar din cadrul M.Ed.C, eu nr. 31758/2001. Referenti de specialitate: Lector Univ. Dr. Pr. Alexandrel Barnea Prof. Gr. I Elena Mocanu Tehnoredactare computerizata: Andreea Dimitriu Descrierea CIP a Bibliotecii N ationale a Romfiniei MUHA, CAMELIA Religie crestin-ortodoxa : caiet pentru elevi : clasa a VIII-a / Camelia Muha. - Iasi : Editura Sf. Mina, 2009 ISBN 978-606-8078-08-3 28(075.33) Copyright © Editura Sf. Mina Nicio parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa 'in niciun mod, lara acordul scris, dat in prealabil de Editura Sf. Mina.

Editura Sf. MinaTelefon: 0232222810,0332401315 Telefon/fax: 0232233919 E-mail: esm@editurasfmina.ro.edsfmina@yahoo.com Web: www.editurasfmina.ro Adresa de corespondents: OP 1. CP 130, Iasi, Romania

* Editura

acreditata de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior.

CUPRINS
I. CREDINTA CRE~TINA 1. Crezul _ sinteza invataturii de credinta 2.1nvatatura despre Sfanta Treime in 6rez...................................................................... 3. .... Credlnta...,....in inviere §i viata ve§nica 'W II. TRAIREA INVATATURII CRE~TINE 1. Pilda vitei §i a rnlacitel . 2. Pilda semanatorului'- primire §i implinire a cuvantulu lui Dumnezeu 3. Pilda neghinei _indelunga raodare §i dreptatea lui Dumnezeu III. EXPRIMAREA iNVATATURIl CRE~TINE 1. Biserica, locas de inchinare 2. lcoana'- fereastra catre cer................. 3. Cantarea religioasa _forma de ruqaclune 4, Calatorind cu Dumnezeu _ pelerinajulla biserici ~i manastiri IV. SFANTA SCRIPTURA - IZVOR DE iNTELEPCIUNE ~IIUBIRE 1, Rabdere ~i lncredere in Dumnezeu _ Dreptullov :..................................... 2. lubirea fala de Dumnezeu §i de aproapele 3. Imnul dragoste crestne V. ORGANIZAREA BISERICII ORTODOXE ROMANE 1. Semnificatia intemeierii mitropoliilor romane$ti....... 2. lntemelerea Patriarhiei Romane............................... 3. Organizarea actuala a Bisericii Ortodoxe Romans
r

3
6

13 17
20 23 26 29 32

34
37 40 43 46 49

Nasterea Domnului invierea Domnului Evaluari

51 54 ,.......... 55 60

,,:J{u este in puterea oricui sa cugete despre Dutnnezeu, jiinaca aceasta pot sa 0 facd numai cei ce s-au cercetat cu : de-amdnuntul. .. caresi-au.curdtit suf{etu{ si trupul sau care ~ , ~ cefpupin se silesc sa se cure/e. n (Sfantul Grigorie Teologul) ~
" ~ ,,) .;.0

oJ>

.;)

-> ~

..,

.... "

..,

CIo

..:J

,j.

o.J

.J.

..,.

oj

..:I

~

'"

'"

~

.J. ..,

'"

~

..,

;,j

""'_,.JI

\J

..,

,J

U

"

.., ~

....

do

J

..... a

..:0

_,

"

'"'

..t

Crezul· slotaa inv4t4turii de ,credint6 ~ ~
-

lntreaqa.

Una dintre datoriile principale ale cresfinului ortodox este de a cunoaste cuprinsul credintei sale. invatatura cresfin-ortodoxa pe care avem datoria sa 0 cunoastem, ne-a dat-e Dumnezeu Insu§i prin Fiul Sau, Domnul nostru lisus Hristos: "fnvatatura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis" (loan 7, 16). Cat timp a fost pe parnant, lisus Hristos a propovaduit-o oamenilor, iar dupa inalfarea Sa la Cer §i Pogorarea Stfmtuluf Duh, Sfintii Apostoli §i urrnasii lor au raspandlt-o in lumea

in orice cetate sau sat veti intra, cercetati cine este in el vrednic !jf aeolo rdmdneti ce veti iesi. Sf intrdnd in casii, urati-i, zicdnd: "Pace easel acesteia". Sf dacd este easa aeeea vrednica, virui paeea voastrd peste ea. far de nu este vrednicd, pacea voastrd intoarcd-se la voi. Cine nu va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, iesind din easa sau din cetatea aceea, seuturati praful de pe

pana

va

picioareie voastre.
(Matei 10, 11-14)

in decursul timpului, s-a simtit nevoia ca Tnvatatura descoperita prin viu grai de Mfmtuitorul Hristos sa fie clar tormulata §i pastrata, ca nimic sa nu se piarda din cele ce ne-a lasat EI. La aceasta s-a adaugat §i aparitia de Tnvataturi gre§ite, erezii, care au rastalmacit adevarata Tnvalatura de credinta, De aceea, la primele Sinoade Ecumenice, Stanfa Biserica, reprezentata de to] episcopii sai, sub supravegherea Duhului Stant, a formulat, pe baza Stintei Scripturi $i a Stintei Traditii, dreapta credinta. Primul Sinod Ecumenic a avut loc ln anul 325, la Niceea, iar al II-lea Sinod Ecumenic a avut loc ln anul 381, la Constantinopol. La aceste doua Sinoade ecumenice sMastabilit $i s-a asternut ln scris dreapta invatatura despre: Sfanta Treime, Sfanta Biserica, SfinteJe Taine, invierea mortitor §i viata ve$nica. Toate acestea au fost asezate de Parintii particlpan] in douasprezece articole care, impreuna, poarta numele de Simbolul credintei sau Crezul. lncepand de atunci, Biserica Ortodoxa ~ rostit CrezulTn forma sa originala, inspirata de Dumnezeu, tara modificari, adaosuri sau eliminari Cuvantul .crez" vine din latinescul .credo'si se traduce prin .eu cred", aratand prin aceasta ca tiecare credincios ce il rosteste rnanurlseste credinta sa in tot ceea ce cuprinde Simbo/u/ de Credinfa.

a'lua nastere, a izvori. Atottiitorul- purtatorul de grija. apostoleascd Bisericii - (aici) Biserica ce are toate invataturile si lucrarile sfmte primite direct de la Sfintii Apostoli. intrupat - care a luat trup, fiinta, pogordt- coborat. Sinod ecumenic - adunare a tuturor episcopilor Bisericii crestine cea a avut scopul de a compate anumite erezii si de a formula lnvataturi de credirua-si norme morale. soborniceascd Bisertcii - (aici) Biserica ce ii cuprinde pe toti oamenii de aoeeasi credinta, erezie - invatatura gresita, contrara lnvalaturii Biserieii, ratacire de la adevaz de 0 jiinla - a fi de aceeasi fiin1a, a avea aceeasi natura.
apureede - a proveni,

3

b
o Fieeare credincios trebuie sa-1ili Ins us eas c a a c e a s t a invatatura nu numai eu mintea, ci si cu simtirea :;;i cu vointa, Deei nu e de ajuns numai a crede, ci trebuie sa punem in practica aceastd credintd pe care 0 martur is im , pentru ca de Dumnezeu nu ne putem apropia dedit ducand 0 viata in curatie sufleteasca ~itrupeasca,
(iI

ApUcatH
care cuprind invalaturile
f)

1. Identifica in Simbo/u/ credinfeifragmentele de credinta despre:

Dumnezeu Tatal; c Dumnezeu Fiul; e Dumnezeu Duhul Sfant;
1. Cred

e Sfintele Taine; e lnvierea morti/or §i viata ve§nica.

Sfanta Biserica;

589, la sinodul de la Toledo, Biseriea din apus, a hotarat ca in articolul: ,,[cred] intru Duhul Sfant. .. care de la Tatal purcede" sii se adauge ,,~i de la Fiul", rezultand: ,,~i intru Duhul Sfant ... care de la TaHU~i de la Fiul purcede", Acest adaos se numeste Filioque (,,~i de la Fiul"), fiind UNa din principalele neintelegeri care a provocat s chi sma din t reB i s eri c a Ortodoxa~l cea RomanoCatolica, iar aceasta dispntii centinua si lIlziua de astiizi.

In

fntr- Unu; Dumnezeu, 'Tatii{ atottiitorul; faeiitontl cerului si a[piimantu[u~ a{ tuturor ceiorodzute si neudzute. 2. Si intr-Unui Domn Iisus Hristos, Piu{ Cui Dumnezeu, VnuCNdscut, Care din TatiilS-a ndscut mai inainte de toti vecii: Lumina din Lumina, Dumnezeu adeudrat din Dumnezeu adevdrat, tuiscut iarnu jacut, o:'de 0fiinFa eu rr'ataCprin Care toate s-aufacut; 3. Care, pentru noi oamenii ~i pentru a noastrd mdntuire, S-a pogorat din ceruri si S'-a fntrupat de faCDufiu{Sjant si din Fecioara !Maria.~ S-afiieutom; 4. -5iS-a riistignit pentru noi in ziCeCe CuiPilat din Pont si a piitimit ~5-a ingropat; 5. ';ia inviat a treia zi, dupd.Scripturi; 6. ';i5 -a fna(pat fa eeruri ~ sade de-a dreapta 'Tatiilu~' 7. Si iariisi va sii vinii eu s(avii sd judece viii si mortii, a Carui r impdriuie nu va avea sjiir,sit. 8.-5iintru ([)uftu[Sjant, ([)omnu{ de TJiaFii jiieiitoru' Care din <Tatar purcede, celce impreund eu rr'atii!p cu Piu! este inchinat si
I I ) J J

sGivit, Care a arait prin p_rooroci.
9. intr-una, sfanta, soborniceascd ~iapostoleascd Bisericd; 10. !Marturisesc un botez spre iertarea pdcatelor; 11. Jl~tept invierea mortilor; 12. Si viata veacului ee oa sa vie.}l min.
I

r

2. Alege varianta corecta de raspuns: a) Simbolul credintei este: e un verset din Sfanta Scripture:
t9 Rugaciunea

t)infali~area In Biserica Ortccoxa

Dornneasca: pe scurt a Tnvalaturii cresfine.

Simbolul

credintei se rosteste: a) la Sfanta Taina a Botezului, de catre nasi, pentru a rnarturlsl credinta pe care 0 primeste ~i pe
care 0 va urma eel botezat. b) la Sfanta Liturghie, rnarturisind prin aceasta credlnta celor care participa la viata Bisericii. c) la slujbele Bisericii ~i la rugac/unite particulare ale cre~tinilor evlavio~i.

b)Necesitatea formularii Simbolului credintei a fost data de: efaptul ca toti oamenii se inchinau aceluiasi Dumnezeu; eaparfia ereticilor care rasoandeau invataturi qresite,

c) Simbolul credin!ei a fost alcatuit cde prooroci in timpul Vechiului Testament; e de Sfinlii Apostoli;
"de Sfinlii Parinli adunatl in sinoade: la Niceea in anul 325 ~ila Constantinopol, in anul 381. d) invalatura despre Sfanta Treime: carats ca exista trei Dumnezei; earata Cff Dumnezeu este Unul in fiinla ~i intreit in Persoane; eeste straina Sfintei Scripturi.

:.:: ';7 ..

'

.. ~.... ,"

4

3. Memoreaza Crezul ~i rosteste-l zilnic. 4. Care crezi ca este diterenla intre a spune Crezul ~i a erede cu adevarat? 5. Domnul nostru lis us Hristos iti cere sa tii "lumina lumii" ~i .sarea pamantului". Oare de ce? (lrnaqineaza-ti ca cel mai bun prieten al tau s-a ratacit lntr-o padure innmecata iar tu, avand 0 lumanare in mana, ai veni sa-l cauti? Ce reprezlnta lumina mica a lumanarii pentru el? Ce putere are un varf de lungurita de cristale de sare lntr-o rnancare tara gust?) Exista vreo legatura intre aceasta dorinla a lui Hristos ili marturisirea propriei eredinte? Argumenteaza. 6. Uneori nu ne rnarfurislrn propria credinta (nici prin cuvant, nici prin fapte) pentru ca ne este tearna sa nu fim 1inta bataii de joc a celor din jurul nostru. Crezi ca suntem raspunzatorl in fata lui Dumnezeu ca cei din jurul nostru nu-L cunosc pe Hristos? Argumenteaza. 7. Realizeaza irnpreuna cu protesorul ~i colegii tai un plan de marturisire a dreptei eredinte (in class, Tnscoala, in blocul ln care locuie~ti.)Atenlie! De marturlslre, nu de prozelitism. (In demersul vostru tineti cont atatde cuvantol Mantuitorului care spune "Credinta tara fapte rnoarta este", cal ~i de dificullalile care va pot7mpiedica sa respectaf aceasta invalatura). 8. Te-ai gandit vreodata cal de mult telubeste Dumnezeu daca 1i-a lncredintat 0 lucrare atat de irnportanta cum este marturisirea credinfei? EI ar fi putut face ca orice parte a creatiei sa-l rosteasca numele? Dar te-a ales pe tine. Nicaier' nu scrie (nici in Sfanta Scriptura, nici in scrierile Sfintei Traditii sau ale Sfintilor Parinli) ca marturisirea de eredin!a trebuie facuta doar de preo] sau de profesorii de religie. Cunoscand aceasta, explica cu ajutorul profesorului de religie versetele: ~i stramta este poarla §i ingusta este calea care duee /a viata §i putini sunt care
0

afta. (Matei 7, 14)

Atunei a zis ucenieilor Lui: Seeeri§ul e mult, dar lucratorii sunt putini. (Matei 9, 37)

_mennwn_wen

; rnUiM1rt h&tKWiWMVW1t 7TwrN"fce*pttc ': Chtk?rW m't:t@MtMWtYttWWMtYWrrr;twn
j

TTt:7TtYT 'T-r? T 7"1 mtT :trP-

5

"Niicfejcfea mea este 'Iatdl; scdparea mea este Piuf,

~ acoperdmdntui meu este (j)ufiu[Sjant, 'Ireime Sjantd, Sfavii ~ ~ 'Tie." (Rugaciunea Sf'antului Ioanichie) ~
", ill!

OJ/ ...

"

.... "

1.10

OJ

I!Io

..,

,_j

~

.,

~

~

"'.3.,,)

~

i.!J.

"

III

JI

.l

.., '"

..!I

o!I

..J

"

.".

...!I

.j.

"

JI

Ji

..Ii

~

"

>JI

"

<J.

."

.....

<!I

.,

J! "

..)

A

Inv6titDra de.pre SfAnia Tre:ime in Simbolul Creelintet
"

.

Pri!J_g.Q~la invatatura de credinta a cre§tinismului este dog,ma Sfintei Treimj, adjcS credinta potrhdt careia Dumllezeu este IImdin. fUn,a, dar fntreit in Persoane: Tatal, Fiul §i Sfantul Duh, fiinta divina nefiind impa~ita in trei, ea existand intreaga in fiecare Persoana. Aceasta invatatura funcarnentala a cresflnilor se regase~te expusa pe larg in Simbolul de credinta.

a) Dumnezeo Tatil
Dumnezeu Tatat este c_ea di~tai Persoana a Sfintei Treimi. De ce este numit Dumnezeu, .Jatal", in articolul I din Simbolul credintei? Pentru ca EI na§te pe Fiu/ ~i din EI plJreede Duhu/ Sfapt. Adica Fiul sl Duhul Sfantl~i datoreaza existents Tatalui. Dumnezeu Tatal este dintotdeauna Iata, adica dintotdeauna naste pe Fiul si din EI purcede Duhul Sfant. Mai numim pe Dumnezeu, "Tatal", pentru ca asa ne-a invatat Domnul nostru lisus Hristos: atunci cand ne rugam, sa ne ruqsrn catre "Tatal nostru", Care este in ceruri. E.Ieste Tatal nostru ~i ne iubeste nespus de mUlt, s_aci EI ne-a facut ~i doreste binele ~i m~rea noastra. Dumnezeu Tatal este "Ato~iitQrul". EI ,Ie tine pe toate cu bunatatea ~i milostivirea Sa. Toata faptura, Lui Ii datoreaza existsnta. De altfel, in artieolull din Crez marfurisim ca EI este .Facatorul cerului ~i al parnantului, al celortuturcr celorvazute ~i nevazute", deci credem ca EI a facut pamantul si marea, cerul sl stelele, toate plantele ~i animalele, omul, precum ~i cetele ingerilor, locuitarii nevazuf ai cerurilor. Dumnezeu Tatal a tacut intreaga create din iubire ~i Ii poarta de grija prin Intelepciunea ~i milostivirea Sa nemarginita.
.Deci iara~i le-a vorbit Iisus zicand: Eu sunt .. Lumina lumii; eel ce Imi urmeazd Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii;" (loan 8, 12)

b) Dumnezeu Fiul
Dumnezeu Fiul, a doua Persoana a Sfintei Treimi, mai este numit Cuvantullui Dumnezeu sau Dumnezeu Cuvfmtul. Spunem ca este Fiullui Dumnezeu pentru ca EI S-a nascut din Tatal .rnal inainte de toti veeii". lnsa ce anume este aceasta nastere ~i cum s-a petrecut ea, [a mane 0 taina de nepatruns pentru mintea orneneasca. Biserica ne lnvata ca EI este Dumnezeu adevsrat "din , Dumnezeu adevarat" ~i ca EI este "de 0 fiinta cu Tatar'. Pentru a incerca sa Intelegem cum Fiul este deodata cu Tatalnici inalntea Lui, nici dupa EI - sa privim la soare ~i vom vedea larnurlt ca, deodata cu el, pretutindeni si mereu eu eGunt$i razele. Despre Fiul marttrislm ca prin EI .toats s-au facut': iarTn articolull, ca Tatal este .Facatorul cerului ~i al parnantolui, al tuturor celor vazute ~i nevazute". Deci, noi trebuie sa inlelegem ca Tatal a lucrat impreuna cu Fiu/la crearea lumi1 Asadar, Tatal, prin Fiu/ (impreuna cu EI), a f~cutt09t~pel>~ya.~ut~t§UIE3vazy,t~.'" e~' ...., t
¥,

.I!

Sfintii Parinti au asemanat nasterea Fiului din Tatal cu nasterea gandului din minte. S-a spus ca, asa cum nastsrea ~dului din minte e duhovniceasca,tot asa ~i nasterea Fiului din TaW este duhovniceasca ~i, asa cum Tndatace exista mintea, exista :}igandul, iar minte tara gand nu exista, tot asa, de cand existil Tatal, exista9i F.iul,9i Tata/fara Fiul nuexista.
,j>

=h

.

u

·>u';'

6

. im ortanta i mai lina de iubir lucrare a Fiu/ui aJost tru area Sa a ul Stant i din . F ioara", Rarnanand ceea ce era, adica Dumnezeu adsvarat, EI S-a facut om adevarat, om ca fiecare dintre noi. S-a intrupat, adica a devenit am ~i a vletuit ca un am obisnuit pe acest pam ant. S-a nascut din Fecioara Maria ~i a trait printre oameni, invaland eu tapta ~i cu cuvantul despre impan3tia cerurilor. Apurtat un nume, I,sus, care I S-a dat la opt zile dUDa na§tere. Mai inainte de Intrupare, EI nu Se numea lisus Hristos. Fiecare dintre noi avem pacate ~i gre~eli; insa EI, Care era ~i Dumnezeu, 2..fost fara de qumnezeu adevarat:?i om adevarat fiind, a binevoit sa Se rastlqneasca pentru noi "in zilele lui Pilat din Pont" ~i sa pafirneasca ~i sa moara Toate aeesta le-a facut din nesfarsita Sa iubire de oameni, pentru mantuirea lor. Domnul nostru lisus Hristos a biruit moartea ~i "a inviat a treia zi', dupa cum reiese din Stanta Scriplura. EI ne-a eliberat astfel din robia mortii, facandu-Se Mantuitorul ~i lzbavitorul nostru. 'Dupa patruzeci de zile de la inviere, EI S-a inallat la ceruri ,,~isade de-a dreapta Tatalu", Dumnezeu Cuvantul, Domnul nostru lisus Hristos, este §i Judecatorulllost[u, cacl EI va veni cu slava in ziua cea de apoi ~i vajudeca tot neamul omenesc; jar cei care vor fi gasiti vrednici de Imparalia cerurilor, vor merge la bucurie ~i odihna ve~nic~ in imparalia Sa, care .nu va avea sfarsit",

mt.

lisus Hristos: ,ill> este singuru/ Fiu, dupa fire, allui Dumnezeu; .~ este 0 Persoana a Stintei Treimi, fiind ega/ cu Tatal; 'lP are fire dumnezeiasca ~i omeneasca; este nascutdin Tatal; ,~ este ve§nic; ,j> este de e fiinta cu Tatal.
J~

,I» Hsus

Hristos

ne invata

sa-l

c) Dumnezeu Sfantul Doh
A treia Persoana a Sfintei Treimi este Dumnezeu Duhul Sfant.

Dumnezeu devine 0 relatie intima, ca Tntrefiu §i tata: -Decl voi, asa sa va rugati: "Tatal nostru, Care est! In ceruri, sfinteasca-Se numele Tau..." (Matei
6,9). ...$i, mergand putin mai fna/nte, a caztlt cu fata /a pamant, rugtmdu-Se

consideram pe Dumnezeu "Tatal nostru cerese". Astfel, relata dintre om ili

Despre EI, Mantuitorullnsu;;i ne-a Tnvatat c~ purcede de la Tata/. Fiullui Dumnezeu Se naste din Tatal, iar Duhul Stant purcede de la Tatal. Cum anume se intampla aceasta purcedere, Biserica nu a talmacit, cacl este un lucru pe care mintea orneneasca nu-I poate cuprinde. Duhul Stant este Dumnezeu adevarat. Noi marturisim ea este .lmpreuna cu Tatal ;;i cu Fiul inchinat §i slavit', ca I se cuvine aceeasi cinste ;;i slava ca ;;i Tatalui ~i Fiului, de Care este nedespartit. EI este .Domnul de viata Facatorul", caci EI a umplut de viata toate cele facllte de la zidirea lurlliL ,.- Tatalimpreuna eu Fiul au creat lumea, toate cele vazute ili nevazute Acum in~elegem ca Duhul Sfant lucreaza irnpreuna cu Tatal §i cu Fiul, caci EI vine sa desavarseasca cele facute de Tatal §i de Fiu! . . Asa cum intr-o familie, fiecare are 0 ocupafle a lui, dar toti lmpreuna facem sa fie pace §i buna-lnteleqere in casa, tot astfel exista conlucrare ln Sfanta Treime. Sau asa cum fu._cul u poate exista fara caldura §i lumina n pe care Ie da, iar caldura §i lumina au fiecare rostul ei, tot astfel, in Sfanta Treime, fiecare din cele trei Persoane are lucrarea ei, la care partiopa ili celelalte doua, iarDuhul Stant este izvorul sfinteniei. Duhul Stanteste Cel "Care a grait prin prooroci", adlca EI a pregatit omenirea pentru primirea Mantuitorului, vestind de mai Tnainte venirea lui. Duhul Stant S-a poqorat in chip de porumbella Botezul Domnului nostru lisus Hristos in lordan; S-a aratat pe Muntele Taborului, ln chip de nor luminos, la Schimbarea la Fata a Mantuitorului nostru lisus Hristos; S-a poqorat in chip de limbi de foc, in ziua Cincizecimii, peste Sfintii Apostoli. Duhul Stant sterqe pacatele pe care Ie marturisim preotului, curanndu-ne astfel sufletul.
I

§i zicfmd: IIParinteleMeu, de este cu putinla, treaca de la Mine paharul aeesta... ". (Matei 26, 39) ~Privi!i la pasariJe eeFului, ca nu seamana nici flU secera, niel nu adunEi in pivnife, §i Tatal vostru cel eeresc Lehrane§te. Dare nu sunteti \701cu mult mal presus decat ere? (Mafei 6, 26)..

Iar cdnd va veni Mdngdietorul, pe Care Eu 1z voi trimite voua de la Tatiil, Duhul Adevarului, Care de fa Tatiil purcede, Acela va miirturisi despre Mine. (loan 15,26)

7

Ih ApHcatH
,Il> Sa-L laudam si sa-L cinstim pe Dumnezeu'Iatal, Dumnezeu FiuI, Dumnezeu Sfantul Duh, prin rugaciunel ,"_' Toate lucrarile Bisericii se fac in numele Sfintei Treimi,

1.ldentifica in versetele urmatoare, persoanele Sfintei Treimi:

,p ~i iata vei lua In pantece §i vei na§te fiu §i vei ehema numele lui lisus. Acesta va fi mare §i Fiul Ce/ui Preaina/t se va chema §i Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronu/lui David, parintele Sau. ~i va fmparati peste easa lui lacov In veci §i imparatia Lui nu va avea sfar§it. ~i a zis Maria catre Inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu §tiu de barbat? ~i raspunzand, fngerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogor! peste tine §iputerea Celui Preafnalf te va umbri; pentru aceea §i Stantul care Se va na§te din tine, Fiullui Dumnezeu se va ehema. (Luca 1,31-35) ,I» lar botezandu-se lisus, cand ie§ea din apa, lndafa cerurile s-au deschis §i Duhu/ lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se ea un porumbel §i venind peste fl. ~i iata glas din eeruri zicand: "Aeesta este Fiul Meu eeliubit fntru Care am binevoit". (Matei 3, 16-17)
2. Raspunde la urrnatoarele lntrebari: a) Care sunt acfiunile divine care Ii confera lui Dumnezeu denumirea de Tata? b) Prin ce pilda, Invatata de tine, Mantuitorul ne prezinta insu$irile parintesti ale Tatalui ceresc? c) Daca Dumnezeu este Tatal nostru ceresc, cum trebuie sa-L cinstim? 3. Expllca denumirea de Fiu allui Dumnezeuatribuita lui Iisus Hristos. 4. Erumera alte numiri ale Fiului lui Dumnezeu, pornind de la Stmbolul

,j>- De obicei, Duhul Sfiint este pomenit dupa Tatiil si dupa Fiul, nu pentru ca este mai mic decat Tatiil si decat Fiul, ci pentrn faptul ca orice Iucrare savar~ita de Dumnezeu ill lume porneste de la Tatal, e infaptuita de Fiul si e desavar-5ita deS/lintulDuh. ,~Pentru a explica legatura dintre Persoanele Sfintei Treimi, Sfantul Simeon Noul Teolog, bazandu-se pe Sf. Scriptura, face urmatoarea analogie: Tatal-eese, Fiul-u~a, Sflintul Duh-cheia.

credintei.
5. Descrie relaliile dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul, ca Persoane ale Sfintei Treimi. 6. Priveste imaginile $i spune ce momente ale lucrarii Duhului Sfant din istoria mantuirii sunt reprezentate.

Dacii cheia nu descuie, usa
nu se deschide. Daca usa nu se

deschide, nu intra nimeni in Casa Tatalui: "Nimeni nu vine dela ratal; decdtprin Mine". ... Darurile Sfiintului Duh sunt: dmgostea, facerea de bine,
bucuria, bHitldetea, c redinta, pacea,
BucurHe, cee a cs s§ti p(inii de dar, Domnul este cu tine. Binecuvtmtata e§U tv intre femei. (Luca 1, 28) $i s·a f~cut un nor care Ii umbres, iar un g(as din nor a venit zicand: Acesta asta Fiu! Meu ceu iubft, pe Acesta siH asculla/i. (Marcu 9, 7)

Indelunga rabdare, infranarea poftelor, bunatatea,
curatia, (Galateni 5,22)

1. Cum iti arati respectul fata de Sfanta Treime? 2. Prin ce semn cinstim . Sf'anta Treime?

$i Ii s-eu arlltat, impiliffte, limbi ea de foe §i au §9zut pe fiecare dintre ei. !ji s-au umpft loti de Dahul srant §i au inceput sil vorbeasca in alte limbi, precum Ie riMee lor Dahul a grlli. (Fapte 2, 3-4)

Acesla esle Fiu( Meu iubit intru Care am binevoil! (Matei 3, 17)

8

7. Pornind de la cuvintele "Duhul este Cel ce da viata." (loan 6, 63), Il~iTntru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul ..." arqumenteaza de ce religia crestina este Tmpotriva razboiului, a sinuciderii, a violentei sub orice forma.
~'

( ~ _'[], ~.~ . _-"

'0-.' .

La primul sinod Ecumenic, 1)f7des-au stabiJitprii:r:rele§aptearticole din. Simbol credintei"a partiCipa.t§iSfantul SpiriciDn, episcof; -in Biserica lui Hristos, un b8tr~n cu via/a sfanta,blfmd lavorba §i simp/u. . '. . Vazfmd neeredinta §i mandriace/qr care.po credeau tn Sf~nta Treime;' . Sfantul Spiridon'le-a spas acestbra ca fe Vp ,arafa cum poate· eiista DUmnez.euJcre§tinilor, Un slngur bumnezeu fn'trei PersoEme. . . ', '. A iuat Sfantul 0 caramida hmana stanga §i, cu mana dreapta,a facut semnul Sfintei Cruei, zieand:"Jn numele TataJui§i a/Fiu/ui §lalSiantillui DUh": $1, fiidata sfrangfmd earamida;o, preaslaVitamlnune! Focul s~afidicat Til a'er, ·apa s-a varsatpepamant, iarlutylpl'?masln mainile:sfanttJlui. ." '-. .~. . Cel ce su vazut acesta H/U 'lnspahnahtat, iareei necredihclQ,§i s-eu ru§inat, unii dintre e1 pritnin.dcredinra cre§tina: . . . FedcituFAugustin, un mare seriitor biserice.sq,care a trait tn sec. IV-V, poveste§te caa vrut§ascrie 0 carte cli titlul: "Ce ..este. Dumnezeu?". Derio: ' medifand cum si!iJnceap~ §i CI:lCP sa lamureasta mal bi(;)(;,~ceeste Qumnezeu;' obDsi. A§a obasH cum era, plimbfmdu~se pe farmul marii, vez« un copil cale ' sapase ogroptta §I cara in ea cu un eiob apa din mare,' . - Ce !aci aici copile? . ~Cartoata apa din mare in grop1ta mfJa" rtlspunse acesta. ".. $1Augustin, surazand de naivitafea:cQpilu!ul carecredea cagrop(ta fUI poate cuprinde apa marii, merse mai departe~framaritatde problema sa~'Dar deodata el i§i zise: '" . .'. . . . .' .... ",' '.', Nu sunt eu oare intocmai ca aGest copil?! Caei vtesu sa ctlprif)ci CU" IJlfntea mea margin ita pe Nemarginitul DumQezeu( .;; ,. .. . (Dupa PericitulAogustin,. CoHfesiuni, .::;)

.

.'

0.

'0

.

. .. '

.'

.

'.

0

<

'0'.

.•..

.

'. 1ntr-a ga1efie de pictura,8 fost expusuntablou oeleiJ"rti,'al unuipictor [~numit. LuerarcaB nu(he8 lisu~ inainte? luI Pflal§i infati§a' a multime de oamenl adunati in fata· Seaun't:iluide jl.:ldecata·Wguliemaforului D.e 0, penes» vedeaa S.dldptii, Guchipuri' reci, impietrite; dea(ta, -acu~atoril Nazar!neaniJlui, cuoch!i scanteindd.e 'ura, eu pumoli ridlcati,. ceramimoartea lui Iisus. In mijloe, cu lata senin~§ibland~,· erc.riisu$,. Meut Cq, un. mlel;' Sa lasa tarat/a junghiere: ". .........., . Privitorii se uitau cu emotie te paqza Ce{ebrului pictor. UncrecJinsios ii": intreba pe veeinul care conrempla~ tabloul: "Plmtfl,l dumneavoastra cine este ,lisus?". Ace/a raspunse: "Un mare riavinovat. Dar iJentru dumneavoastra?". Cre.dineiosul ii zee cu certituCiine: nPentrt,Jmine, ~I este Domnui §iD~:nne,zeu/ meu.". .

se

.toman.·

ce

,Duhul Sfant este prezent in noi §l.atttnclcandnIJ-Lsimtifn./storiaviefii duhovnice§ti ne poveste§te ca, in .seco/uftrecut, "Sf8rJi~' 'Serafim;(:Jin ' localitatea Sarav; Rusia, a avut a discutie~ despre' Sfantul Duh,· cu u,n" inteleetuaipe Humf} Motovilov. Acesta a §i soris fntamplarea §i a pubHcat-o. M()to\;ilovJ~a, intrebat pe Sfantu/ Serafim: (-Cum tfebuie sa Fnt~'eg., prezenta Sfantu/ui .DiJh·in (.Ioi?» Sfantul i-a raspuns.ca~·Dl!1hi.J1Staci(este. prezent, dare nevazut, e·invizibil. Atunci cand avem credin1a puterhica, putem sa-L facem §i vizibil. Ca 8a-1 convfnga. de cele spuse, Sf. Serafim ;-~ spus lui Motovilovea il shnte.in agest moment pe SfDuh.§i /-arugatsa-I priveasca.$l omul §i-aacoperit imediat ochii, pentrilca, din or/cina une/lumMi orbitoare, fl~ I-a mal putut prlvi pe$farit~ Acesta, cunOsc{mdu:i starea,i-.a spus sase' . lini§teasca, peilfru cs ;wi se lHtflmpla nimiC§U~alugatsa puna mana pe mana' lui, dar n"a patut, pentruca.mana Sfantulu~ afdea. Sf. Seraflmi;a spus a facut aceasta penlru a.:iarata ce fnseamna DLihulStant §i p[e?enta Lui!

.

0, -.. _'

.' 0 ,~,"

'. '..

":n',

"'..

...;'

ca

1j>. Duinnezeu Fiul,Iisus Hristos, ne mvata de ce trebuie sa iubim Sfanta Treime. Iisus i-azis: Eu sunt Calea, Adeviirul si Viata. Nimeni nu vine fa Tatdl Meu decdt prin Mine. Daca Msatifi cunoscut pe Mine. si pe Tatiil Meu L-aJi fi cunoscut; dar de acum il cunoasteti pe El si L-aji Sf vazut. Filip I-a zis: Doamne, aratii-ne noud pe Tatdl si ne este de ajuns. Iisus i-a zis: De atdta vreme sun! cu voi si nu M-ai cunoscut, Filipe? Cel ce M-a vdzut pe Mine a vdzut pe Tatal. Cum zici tu: Arata-ne pe Tatal? Nu crezi tu ca Eu sunt intru Tatdl si Tatdl este intru Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatiil - Care rdmdne intru Mine - face lucriirile Lui. Credeti Mie cii Eu sunt intru Tatal si Tatdl lntru Mine, iar de nu, credeti-Mii pentru lucrdrile aces tea. Adevdrat, adevdrat zie voud: eel ce crede in Mine va face si el lucrarile pe care lefac Eu si mal mari decdt aces tea va face, pentru cli Eu Mii due la Tatiil. Sf orice veti cere intru numele Meu, aeeea voi face, ca sa fie sliivit Tatal intru Fiui. Dacii veti cere ceva in numele Meu, Eu voi face. De Mli iubiti, pazi!i poruncile Me/e. Sf Eu vol rugape Tatdl si all Mdngdietor va va da vouii ca safie cu voi in veac, Duhul Adeviirului, pe Care lumea nu poate sii-L primeascd, pentra cli nu-L vede, nici nu-L cunoaste; voi 11 cunoasteti, ea rlitnline la voi Sf In vol va fi! Nu va voi lasa orfani: voi veni fa voi. 19. inca ptuin limp ~i lumea nu Mii va mal vedea; vol insii Mti veti vedea, pentru eil Eu sunt viu si voi veti fi vii. 20. in ziua aceea veti eunoaste cil En sunt intru Tatal Meu Sf voi in Minesi Eu in vol. Cel ce are poruncile Mele Si le pazeste, acela este care M'ii iubeste; iar eel ce Mli iubeste pe Mine va fi iubit de TatiiJ Meu si-t voi iubi si Eu Si Mii voi qriita lit( I-a zisIuda, 1'I!U Iscarioteanul: Doamne,ee este eli ai sa Te ariiff noua, si nu lumii? Iisus a riisIJuns Si i-a zis: Dacii Mii iube:j.te cineva, va piizi cuvlintul Meu, ~i Tatal Meu £1va tubi, Si vom veni ta el §,i V:Qmjacelnca:j_li1l. Cel ce nuMJi e lubes_te nu pazeste cuvintele Me/e. Dar euvantulpe care fl auztttnu este al Meu, ei al Tatiilui cate M-a trimis. Aeestea vi Ie-am spus, fUnd eu vof; Dar Mang&ktorul, Duhul Sfiint, pe Care~L :vatnmiteTatii:l, in nu Nieu, Acela v.ii va fnviita· ;oate §t v aduee am'inte despre foate eele ce v-am spus Eu. (loan 14,6-26)
~ ••

Os

v-

s,,;,

.,

••

'o.r;

' .....

...:.,/)

·f

~~..

).,

";'t,

@*4'"

I

Aspecte din sluj bele Bisericii -",.-

,J n afara sBisericii nu existd mdntuire ... Cine n-are (}3iserica ~ de mama, nu poate aoea pe Dumnezeu de r{atii.
I)

~

I

:
"V~~\Jo,jo".Jo.J",,-,""~I.I.t.,)..J'o!J"''-''.,)''''..Jo'''...lo

(Sfantul Ciprian) ~ ,
-.... ..!I''~'.!Il.Io.J.''..J,,.}e; -

._--

.... ~

....

o.J..,,)I.!J.,)I.!J

....

''''''''1.'I

'Comlloiunea ,oatllenllor cu

Dumnezeu in Biseri'c6
Mantuirea generala a oamenilor s-a realizat prin Jertfa de pe Cruce a lui lisus Hristos, iar rnantulrea flecarei persoane in parte se face prin unirea cu Hristos. Locul de intalnire duhovniceasca $i de vietuire lrnpreuna cu Hristos este Biserica. Biserica este institutia sfanta intemelata de Hristos pentru mantuirea $i sflntirea credinciosilor, adlca a oamenilor care au aceea$i credinta $i se lmpsrtasesc cu aceleasi Sfinte Taine. Ea este Trupul lui Hristos, EI fiind capul, iar madularele sunt toti credinciosii care au aceea~i credlnta, De aceea, asa cum puterea trupului biologic este sangele care circula prin vene $i oxigeneaz8 corpul, puterea Bisericii este Duhul Stant, prin care Mantuitorulimparta$e$te harul Sau rnantuitor in Sfintele Taine. In chip nevazut, tainic, Biserica a fost tntemelata de MantuitOful prin Jertfa Sa de pe cruce. Duhul Stant lucreaza in Biserica, unind toate maduarele acesteia intre ele $i pe ele cu Hristos. in chip vazut, Biserica a fost inaugurata la Cinclzecime, cand Duhul Sfant S-a poqorat asupraapostolilor. Membrii Bisericii, madularele trupului lui Hristos, sunt toti credlnciosli bolezaf Tn numele Sfintei Ireimi, care marfurisesc aceeasi credinta $1se Impartaseac cu aceleasl Sfinte Taine, atat eei dreptl cat ~i cei pacatosi, Prin Blserica, omul se une$te cu Hristos $i dobandeste mannnrea, Cel ce nu face parte din Biserica lui Hristos, cine nu se uneste cu capul ei, Hristos, pe Care nu-L putem gasi decat in Biserica, nu se poate rnantui. in Biserica, viata urnana se uneste cu cea divlna. Intrarea in Biserca se realizeaza prin Taina Sfantului Botez, iar mermnerea in ea la adapost de pacate se face prin celelalte Sfinte Talne, mai ales Spovedanta, prin care omul se descamseaza de pacats, si Euharistia, prin care ne unim in chip real cu Hristos Insusi, intre membrii Biserieii exista 0 sfransa interdependenta. fiecare avand darul $i rolul sao, care folossste celorlaln. Fiecare om din Blserica comuotca cu cel de langa el $i toti comunlca cu capul Biserieii, Hristos, prin stintele slujbe, in special prin Stanta Uturghie. Credinclos] care sala~luiese in Sfanta Biserica sunt permanent luminati de focul iubirii lui Hristos pentru oameni, a oamenilor pentru Hristos $i iubirea oamenilor unii fata de altii. Deoarece Biserica este locul unde ne nastern $' crestern duhovniceste, avand ea hrana harul Sfantului Duh, primit prin Sfintele Taine, se cuvine noua, ca $i crestlni, sa pasfram neintrerupta legatura eu ea.

10

I, ' - 6.

J£t

1. Analizeaza schema de maijos ~i preczeaza: a) cum se Impart membrii bisericii; b) care sunt asernanarile ~i 4i,~~~ deosebirile dintre clersi laici; c) Tnce consta lucrarea diaconului, preotului ~i episcopului in Biserica.

Credinciosi Wei

2. Cornenteaza citatul: Un batran intelept chinez s-a bucurat adaM de privilegiul de a vizita raiul §i iadul. in jad a vazut barbat; §; femei, numai piele §i as, a§ezati in jurul unei gramezi uria§e §i 1mbietoare de orez. Mureau lnsa de foame, cea trebuiau sa se foloseasca de baghete imense, lungi cat vas/ele. fnspaimantat, inteleptul a dat fuga in rai. ~i lata ca §i aco/o a vazut barbati §i feme! a§ezati in jurul unei tavi de orez aidoma cele; ~i~ iad. Dar erau cu. tot;i fericiti, veseli §i stralucind de sanatate, cect fieeare ajutandu-se de baghetele imense, Ii dadea sa manfmce celui din fata sa. 3. $tiind' ea iubirea cre~tina se traieste doar in eadrul comunitatii care formeaza Biserica, spune cum se pot angaja laieii in vista acesteia? 4. Care crezi eElsunt principalele motive pentru care unii oameni nu traiesc ln eomuniune cu Dumnezeu? 5. Ce rol are pentru tine participarea la Stanta Liturghie in comuniune cu ceilalti? Prezenta celorlalti te ajuta sau te deranieaza? De ce? 6. Care crezi ca ar fi caracte~isticile unei comunltaf cresflne idea Ie? Crezi ca preotul are vreun rol in cresterea duhovniceasca a unei asemenea corrunitafi? Argumenteaza. Care ar trebui sa fie atitudinea comunitalii fata de preot? 7. C~ este 0 parohie? II cunosf pe preotul care conduce parohia careia Ii aparfii? Ce rol are aeesta in realizarea comuniunii intre oameni? Cum ai putea sa-l ajuti pe preotul paroh in indeplinirea misiunii sale? In societatea in care traie~ti, prezenta preotului este perceputa ca utila ~i necesara? Care crezi ca sunt dificultalile pe care Ie intarnpina un preot Tnmisiunea sa (de a-I invata pe oameni cuvantul Sfintei Evanghelii, de a-I sfinti pe oameni prin savarsirea Stintelor Taine ~i de a-I conduce la oarnem la rnanluire), sfiind ca uneori jertfa sa nu este tradate nici de comportamentul sau si nici nu transpare din fiinta sa?
i9{'?;$t;p",'wZ

Biserica de pe pam ant se rurneste Biserica luptatoare, deoarece credinciosii se lupta in aceasta viala sa ca~tige mantuirea, pe cand cea din ceru ri de numesto Biserica triumfatoare, cuprizandu-i pe cei ce au biruit in lupta cu pacatul ~i s-au rnanfuit, Dar asia nu inseamna ca sunt doua Biserici, ci este vorba de doua realitati ale aceleasi Biserici, eare comunica intre ele, pe de a parte, prin rugaciunile celor vii pentru cei marti, iar pe de alta parte, prin mijlocir~a eelor adormili pentru eei care su nt Tnaceasta viata. lnsuslrlle Biserieii: - Unitatea §i unicitatea. Ea este Una ~i unica, pentru ca Unul este Dumnez.eu, intemeietorul ei, Unul este sl Duhul Stant, Ce sala~luie~te in ea. - Sfintenia. Biserica este sfanta, Tntruea't stant este Hristos, fntemeietorul ~i Capul, pentru ca dispune de mijloace de sfintire a credinciosilor ~i pentru ca stant este scopul pe care II urrnareste: sflntrea credinciosilor. - Universalitatea sau sobornicitatea. Biseriea este raspandita in toata lumea, avand menirea de a in corpora In ea Tntreaga omenire. Sobornicitatea se refera la modul de condueere a Bisericii, aratand ea ea sta pe temelia soboarelor sau a Sinoadelor Eeumenice. - Apostolicitatea. Ea este a~ezata pe .ternelia Apostolilor" (Efes.2, 20), acestia fiind trimi~i in lume sa propuvadulasca Evanghelia. Apostolicitatea se refera .~i la succesiunea apostolica neintrerupfa, potrivit careia harul episeopatului se transmite neintrerupt de la Apostoli pana Tnzilele noastre, prin episcopi. ,.

11

8. Referindu-va la exemple concrete, realize] un dialog, sub indrumarea profesorului de religie, plecand de la mesajele urmatoarelortexte: a) Cerul §i iadul fneep aiei pe pamtmt. Multi oameni traiesc neferieirea, disperarea §i durerea specifica iadului, ultand ca mai exista Dumnezeu. Altii tiseec In speranta §i fericire ducand 0 viata frumoas8, chiar daca se confrunta cu anumite greutafi, fiind mereu tn comuniune cuAcela spre care se fndreapta speranta lor. b) Un preot a fost fntrebat de un ziarisf: "Caff oameni vin la Sfanta Liturghie tn parohia unde slujili?" EJ i-a raspuns: "Nu rna intereseaza cali oameni vin fa Uturghie, ci cum ies cei care au venit. ". 9. Ce se poate face pentru cei care nu iau parte la via1ain comuniune cu Duhul Sfant?

C_1;~9
~~

'.·····:!f~tk~:~a~{~irP1#tClSnO~i~§ff~;(peni~iiQ"~e:i§i~O~ Fre~ deflr<ipv,ta~U~~Qlec(e~.
'0,-,~',,'~, --.. D' .. . .. . -,' . . .... . ~ -

"':J~~gi~e~zi~!i' efrfifJCai~dJrytfe'n~iisle/~gatd~ rir:~'tuncip~nd/I ~~p~fa~}~e:Dumn~l:eu,,• "'8~v.at§i(;)dlJnf}aeaf,'fJrul-Se'fUpe: 1Ja;ca'ne spovedlm,43umn(3ieUne .ia7ta§lreface 7efjatu/a~rnsa~odul Gqre,apare:' ",: , ',','scwtef1z~'firlJlf[)_inierlare In le'rlare, he apioplemcupa§i repeglde Dumne~eU;-;,Zic'V9U~.; Caa§8§/ In CBrva fi mal:
, ":t,"
" _._ _ ':',' ,i'.
c. -', ..., " •• _ '•• " " ---_. , .. __,.' _,.,,'; ". -. -_,', .-. '.,

,D.wi1~ei~gc~~n

-_

...

Un paroh care a f%sit toate mijloacele pentru a invata lumea din parohia sa sa partieipe la functffle liturgice, cu rezultate aproape nue, In sfar§it a deseoperit csva etcece. In ziare a tiparit cruces c/::/ acest mesal' "Dupa a boa/a lunga sf gravaa murft parohia noastra. lnmormantarea va avea loc Dumiriica viitoare laora 11.00, in biseriea parohia/a.". MUlfi aucitit mesajuf eu sfupoare §i interes. Curiozitatea i-a facut sa ufTlplebiserica. Pe la ora 10.30 nu mai gaseai nid un loe in biserica. La ora stabilita a TneeputceJebrarea.Mai lntai, parohulle-a cerut credincio§ilor sa vina pe rand, sass apropie de sieriu,pentru a vedea pentru ultimirdata parohfa moaria. Dupa care trebuiausa iasB ,din bisericB pe u§ile laterale §i sa.se decida: orf sa intre peu§8 principa/a,ori sa piece scasa Lumea a'facut cum a spus parohu/. ll1 tecee, s-au apropiat de sieriu, au privit inauntrtJ; au ie§it din biserica §idin nou aceasta s-a umplut Numai cativa au plecat acasa: Ce anume eu vezu: acele persoane to sicriu de s-eu intorsatat de multi in biseriea?Fieeare s-a vazutpe sine insu§i pentru CBin sieriu era a§ezata ooglinda. In felul aeesta celebrarea de do/iLis-a-transformat intr-o celebrpre de bucune, pentFu ca par_ohiamaaria s-a fntors vie. (Cateheze pentru tineri: Duhul Sfant, Editura Presa Bun-a,lasi, 1998) . ,

12

"Oici inuierea nu este altceoa decdt. asezarea cu adeudrat in, : starea ere inceput. 'J (Sfantul Grigorie de Nyssa) •
,jO "'_

\lII

JI _.!I_

~

~

_..!I

...,

.jI

...,

,.;

...!!_

'"

..,...;

~

.,.Jo

~

JJ .. ~

...

'11

~

.,Jo

.Ji.

o'J-

iii

!.II

'"

.J >3

.!J

"

"

oJ

;j

.,

oJ

~

;,)

.;JI

;j,

"

...

:,)

~

.,.

.]0

;J

Credinta in. inviere,i viala vefniea
Omul a fost creat de Dumnezeu cu posibilitatea de a nu muri. Calcand Tnsa porunca divina de a nu rnanca din pomul cuno§tintei bine/ui §i rau/uf, Adam, ~i odata cu el toti oamenii, a devenit muritor. La moarte,. trupul omului se duee in pamfu;tul dfii care a fast luat, iar sufletul se Tntoarce la Dumnezeu, Care I-a dat (Eccl. 7, 7). Prin invierea Sa, Mantuitorul a dat tuturor oamenilor posjbilitatea invie!ii dill mo~i ~i a vietii vesnice, ala.turj de Dumnezeu. Invatatura despre fnvierea mottitot este una dintre tezele fundamentale ale crestlnlsrnului. Astfel, daca ruoartea esle despartirea sufletului de trup, TQYierea este unirea din nou a Sllflett~ trupul cu care a vietuiLQe--[lam ant. A~aaar, prinTnviere se retace persoana uman~imrreaga. invierea seretera doar la trupuri, cacl sufletul fiind nematerial, spiritual, nu se poate descompune in nimie, dUQamoartea tCilpeasca acesta ftiQd judecat daDilmnezeJ I ~j dus fie in [ailie in lad. Tru urile oamenilor Tnviati vor ti nemuritoare, nestricacioase line de pl@.re.. spiritua e, pme de slava. Trupurile celor pacato~i vor f ~i ele nemuritoare sl nestrlcacloase, tnsa sensibile la chinuri ~i sutermte ~i intr-o stare permanents de dezarmonie. La1mLiere, trupurile nu vOr mai avea ~ corpora Ie pe care le-at:Fa¥YtJn via~a ~inici trebblintele ~i~fel.Hl e d viata pe care Ie-au avut pe paman.L_ Llupa invierea "~ijudecata obsteasca a oamenilor, se va instaura ceea ce Sfanta Seriptura numeste "Ger nou §i Damant nou" (II Pt.3, 13). Asta nu insearnna ca pamamul acesta va f distrus, ci vafilransfigurat, primind 0 noua ordine. C~ti vor trai ve§oic In dFe~"~ee~iubire cu sine Tn§i§i, eu semenii §i cu ·Durnnez~. In lumea drepfilor, nu va mai fi nici moarte, niei plangere, nici durere, oiei suspin (Apoc.21.4), ci 0 stare de fericire de nedescris, Frurnusetea vieW vesnice va fi de neTnehipuit: .ceea ce ochiul n-a vBzut ~j urechile ou au auzit $i la inima 0001 Jluj nu s-a suit. acelea le-a gatit D zeu celor ce-L iubesc J:._(I Cor. 2, 9). Sfantul loan Damasehin spunea ca dupa Tnviere, timpul nu se va mai nurnara in zile si nopti, ci va f 0 singura zi vesnlca, in care lumina lui Dumnezeu va straluci peste cei drepfi, Vi*-de_y~ a celor rai va fi nefericita, lipsita de vederea luminiiJ!ji Du~zeu, plina de ehinuri ye~njce .. E.ivor locui Impreuna cu inger!i rai ~i cu eei ce-i slujesc, tanquindu-se ~i suferind, intr-o stare de Tntunerie adanc, tara de sfarsit. Dar nici fericirea dreptlor, nici nefericirea pacaiosilor nu va fi la tel pe tru " '. i' i hn . de difer!· ln functie de vrednicia sau nevredniciaQ§_CareJi~~~~ca: .Flecare va primi plata dupa luerul sau' (II Cor. 5, 10); "In easa Tatalui Meu multe locasuri sunt" (loan 14,2).

4Y Inainte de rnaltariJa la cer, Domnul nostru Iisus Hristos a promis ca la sfarsitul lumii va veni din nou pe pamant, ea "sa judeee viii si mortii". Atunei fieeare suflet va fi dus de ingerii buni in Rai sau de ingerii nii in iad, dupa

cum merita. Vw ve§nidi, viafa de veei sau " viata veaeului ee va sa Vle ", cum
este numita in Simbolul credmtei, es1e ~iata ~e care 0 vor avea atat cei_(£i;pti C§t si cei paditoSl dupa jlJ.decata unizersala. Atunei fericirea vesnica a celor drepti din Rai si nefericirea vesnica a celor pacatosi din iad vor fi traite atat de suflet, cat ~i de trnpul fiecarui om inviat. In Rai ajJmg doar ceisare d2bandesc mdntuirea. Milntujrea.dWR.sfril a inc~ut odaticuJert;fa siinvierea lui Iisus. Atunci, Domnul nostru Iisus Hristos a deschis p orti l e Impariitiei cerurilor (Raiului), oferind posibilitate tuturor celor care au credinta si fae fapte bune, se bucure de fericirea vesnica in Rai, adica de mdntuire. k(iintuirea se dobandest~rin colaborarea omului eu haral lui DllE.1Pezeu, prin credinta ~j Japte bune. Harul este puterea sfintitoare a lui Dumnezeu care se dii tuturor erestinilorprin Sfintele Taine. Credinta este pnterea sufletului . emenesc de a crede in existenta, prezeata ~i lucrarea lui .Dumnezeu In viata oamenilor, Fapteie bune sunt acele fapte cai;c;) izvorasc din ' credinta in Hristos ~i din dragostea fata de Dumnezeu ~i fata de semenii no~tri. In.ureusul spre mantuire, lotte har, cfedinta ~i fapte bane este [) strfulsa legiiitQta, ·Credilita . fapte .bune n1.1 este pHicuta lui Dumnez€u, tat fapt€letmne siiva:qite Jura credinta in Durnnezeunu ajuti3Ja manhiire.

~=========...

sa

tara

13

~'

'_.

oF-"",·

"..

_.,...

b. ApHealii
Lasfarsitul lumli vor avea loc fransformari ~i evenimente: va fi un cer nou §i un pamant nou (2 Petru 3,13); va veni Hristos; vorinvia rnot:W ~i_va avea loc judecata obsteasca (Judecata de Apoi). Aeeasta se va desfasura lntr-o lume lnnolta, transfigurata ~i va avea urrnatoarele caracteristici: • va fi universala, pentru ca se vor supune judeca1ii totl oamenii, din toate timpurile ~i toate locurile, inclusiv diavolil ; • va fi solemna iii suprema, deoarece Judecatorul, Domnul nostru lisus Hristos, reprezinta Autoritatea cea mai mare ~i se va infali~a la judecata Tn mod solemn, impresionant; • va fi publica, adica se va face in fata tuturor; , • va ti dreapta, pentru ca Judecatorul, Domnul nostru lisus Hristos este insa~i Dreptatea ~i Adevarul suprem; • va fi definitiv8 iii ve§nica, adica va incheia planul divinitatii asupra creatiei sale;· , • va fi infrico~atoare: dreptil 0 vor astepta cu smerenie, iar cei care au con~tiinta incarcata de pacate grele vorfi cuprin~ide frica mare.
G

1. Cornenteaza urrnatoarele afirma1ii: e Tinerilor nu ar trebui sa Ii se vorbeasca despre moarte. e Cei mai multi dintre crestinl nu se gandesc la moarte. e Oamenii care au 0 relatie cu Dumnezeu se tem mai putin de moarte. C!) Frica de moarte este inceputul intelepciuni. ID Tinerii nu se simt bine atunci cano vorbese despre moarte. e Moartea este singura certitudine a vietii. 2. Prezinta concepta BiserieiiOrtodoxe despre moarte. 3. Cornenteaza, euajutorul profesorului de religie, citatul: Exista 0 lntafnire sigura, inevitabila; aceasta este lntalnirea cu moariea. Moartea nu ne-a fagaduit ea va intarzia pana efmd noi ne vom hotarl sa ne pregatim ea sa 0 intampinam .. Va veni vremea cena noi toti vom fi ehemati fa un examen , , desehis in fata fumii intregi, adiea la infrico§ata judecata a lui Hristos. (Filaret, Mitropolitul Moscovei) 4. Dlscutaf despre invierea oamenilor de la sfar~itul lumii, pornind de la textul de maijos:
- Luati acasa, va rag, aceste boabe si ingropati-le unul liinga celdlalt, intr-un ghiveci. Timp de a sdptdmdnii, va rag, sa le udati. Ora viitoare sa aduceti ghiveciul la scoald, ne-a spus astdzi doamna profesoara de religie. Zilele trec,· una, doud, trei... Zilnic ud pdmdntul pe care-l privese curioasa, asteptdnd sa inteleg rostul aeestui experiment. Aproape adormita, rna due si-n aceastd dimineatii sa ud pdmdntul din ghiveei si ... ce descopar? Printre bulgarasii cenusii si-aufiicut lac cdteva firisoare verzi. in cdteva zile, plapdndele fire verzi au erescut, indltdndu-se vreo zece centimetri. in sfdrsit, ered cd am inteles: un bob de grdu care mat intdi a murit, apoi ... a inviat! Abia astept sa vind ora de religie!

.e Via~ade dincolo a celor drep] 9i a celor pacato~ieste descrisa de catre Sfantul Chiril alAlexandriei astfel: ,,DreptH se racoresc, pacato§ii ard. Dreptii se veselesc, f:lacato§ii se Il1tristeat8. Pe dreptl fiva buoura vederea FuiDumnezeu, pe pacato§i fi va if/ffista vederea focului. Drepfii In mijloGulluminii, pacato§li fnmijfocul intuneficu/ui. Dreptii mangaiati· de Mant(;Jitorrul, pacato§ii chinuiti de Ingerit rai...".

5. Realizeaza un scurt text in care sa deserii cum ti-a imagina viata omului daca nuar exista invierea mortitor, iar moartea arfi ultima realitate.

-»w- ~ (

w.

9'-"~1''''''''

,0""',

'"

,' ...

,:;

'.v~ _\;_. _-..

14

!.

U h AZ¥U &3 2. it9.& 4£

UUMst ;, W$t.iQ,Ul 4 £ 4L24;'i¥W.Ji.

6.,· £Wl)mdt@MU

Uk bsau

6. Analizeaza poezia de mai jos ~i precizeaza care este responsabilitatea oamenilor fala de sufletele lor, in lumina invierii ~i a vietii vesnice. O,Om de Sfantu//aan lacob Hazevitu/

§i

trupurile

0, am! ce mari raspunderi ai, de tot ce faci pe lume, de tot ce spui in scris sau grai, de pilda ce la altii dai, caci ea, mereu, spre iad sau rai pe mulfi a sa-i Fndrume. Ce grija trebuie sa pul, in viata ta toata, caci gandul care-I scrii sau spui, s-a dus... in veci nu-I mal aduni, §i vel culege roada lui, ari viu ori mort, odata. Ai spus 0 vorba, vorba ta, mergand din gura-n gura, va-nveseli sau va-ntrista, va curati sau va-ntina, , rodind samanta pusa-n ea, de dragoste sau ura.

Serii un cuv{ml. .. euvantu/ seris e-un leae sau e otrava, tu vei muri dar tot ee-ai scris, ramane-n urma drum deschis, spre moarte sau spre paradis, spre-ocara sau spre slava. Ai spus un cantee, versul tau, ramane dupa tine, indemn spre bine sau spre rau, spre curatie sau desfrau, /asand In inimi rodul sau de harsau de ru§ine. Arati a cale, calea ta, in urma fa nu piere, e calea buna sau e rea, va prabwji sau va-nalta, vot merge suflete pe ea, spre eer sau spre durere.

e una, numai una,

Traie§ti 0 viara... viara ta,

aricum ar fl tu nu uita, cum ti-o traie§ti vei ca§tiga, ori fericire pe vede, ori chin pe totdeauna. am! ce mari raspunderl ai, tu vei pleca din lume, dar ce ai spus prin scris sau grai, sau la§i prin pilda care-o dai, pe multi, pe multi spre iad sau rai, mereu 0 sa-i indrume. Deci nu uita... !Fii ortodox, cu grija §i cu teama, sa la§i in urma luminas, un semn, un gand, un drum frumos, caci pentru toate, neindoios, odata vei da seama!

°

7. Cite~te ~i forrnuleaza inva1aturi: Se poveste§te ca un calit din Bagdad, ie§ind infr-o dimineata Tn gradlna palatului sau, a vazuf moartea inaintand cu 0 coass spre el. A alergat in grajd, a fuat calul cel mai bun §i a tugit /a Mecca, amesteeandu-se prin mUlfime. (Exista canvingerea ca moartea trebule sa fe ia dintr-un anumit lac §i daea nu fe gase§te ecoo, nu te mai la). $i cum se plimba el prin mu/fime, la Mecca, deodata vede venind spre el, pe deasupra capete/or mUlfimii adunate In ora§ul Protetului, aceea§i moarte, cu eoasa in mana, gata sa-i reteze capul. Ajungand in dreptullui, moartea i-a zis cu mirare, inainte de a-§i implini datoria: «Azi dimineala, cand te-am vezu: in curtea palatului tau din Bagdad, ma intrebam: cum te voi fua fa ora aceasta din Mecca, de unde aveam ordin sa te teu?». (Antonie Plamadeala - Tafcuri noi la texte vecht)

Un monah din Muntii Neamtului, fUndmulti ani pastori la oi, umbla cu aile manastirii prin toate poienile din Sihla §i SiMstria. Mergand cu oile pe munfe, a intalnit un sihasfru pe care-I euno§tea §i I-a intrebat: {(Spune-mi, parinte, eand va ti star§itu/lumii?». Cuviosul, ofland din inima, i-a raspuns: «Parinte Galaction, §tii cand va fi star§itullumii? Cand nu va mai fi carare de la vecin la vecin! Adica atunci cand nu va maUi dragoste §i intelegere cre§tineasca intre trati, intre rude, intre cre§tini, intre popoare. Atunc; cand nu se vor mai iubi aamenH de toe, cu adevarat va fi star§itul lumii. Caci tara iubire §i tara Dumnezeu, nu pot sa mai traiasca oamenii pe pamant!». (Antonie Plamadeala - Ta/curi no; /a texte vecht)

I~

t:;_ ... ~". . .' ~ _ ,I",'''''} ....._ , 1 .. 1 . . ."'Pac~tul neascultafii s~~a.r§itde,=Adam§tEvadf£ (ai.a; a~lJt drept una 'dih eoijse.Cint~·pe(Je~s7ifJaoacnenilor ~~ ·\mpqij.~.a,cLrrloa,fteatat"trupeasca;:cat:Sksufleteasc'a;jlcfJasta rn~ea(rm~,clIAgafi! §iEva ~itoti urma§ii lor au murif.C:u" ' :-, trupul, far apoi au !n_ersla chiOl/rHe_, v8§.nice ~/~ jadului. Acee@~is@art~s-ar. fi CWlenif s,a\0: ?Jyem§f noi,' c~i de as(azi,-' ~ "daca pdn intru'p'area MawitofU/UI oo,stru-:{iSu$Hri§tos!n-qrrr fi f6,s(i/bavfti.djn~Qbla 'ri?ortir§i nu ni ~-a(fi-ClaffnccJ'0 ' _data§af1sad~·aneagC;Jnjsi,mantujre'fJ." :,; '.:- ".-'" "<,~'- ~"_,;'.' ,': '.' ne-adesc/ji§:p~ r~iului p-ahBjatunci)tr(1Juit~ de'h€:fl!liif1!u/.tjI sabie de io: Pa?ind'poruQcileLu~§i t(aind 0 '{ia!aJn.~ufletita 'de dragoste penttu EI §Fpehtfu,~pro~pele npstfu,' vorn puMa sa 'bir:uim §i apt; ct),ajutorullui . ,~ft(stos,.moaftea c~a sufleteasca §i.sa ,doMR(jlf!1 un coltl$o(de ral; ..;: ':', '.' ':., .. '," . '., ': '.'; , .: . Moarie'8 Jizica (triifl-easca).~ste Un fefJOrnerj, §ib ~xperienta pe caffo vc>m(rai ryfJearedfnt(e noi, ma~·devl:em~ " sau,ma[ tartiu" E~le Lin ~otar; §i a U§8 de trecere sfJre ce_alalt-av{ata; cea -ve§nic~. La,. maarte, rnthidem~ pentru ·tQtc1~~unaU§8 vietii pamante§ti, vr?\m~/niye,~i.pa_§im~pre'vjala d(i'veci, Sf~rJtanoastra:Bisericape if1vata ea.ch.tpa.· '!J29!1e,_DmiJl merge. sa se fnfaMeze inaintea luiHrist s, Oreptf:JiJudeoato(, sa dea seama pent(u f~ptele pe care Jf1~a . 'fucr~Un via/a §i sa-§ipri/J1ea~GaJJ, pentru ~~est~cJ> "j' '~,:,'; . .. " '. " <,,' -. a.a : ~'.'.' "_"" 'N··'. ; Astfel, dupamoa~rte, cand'$uffetufse despa(te de,ttupiJlrJai:e~l7!ergernpalJ1a(Jt:,' f!1t~~eep[jnvaf[1if~ vazdijhului,-'. "fa care 71 intampina d.uhurjle'cefere/~ st;J'i,J diavalii,Cf;rat1!1u-isGcoteala $1pl;l~andu~iinai(ltf: te9,tefapte/~Iele pe care -'- /e-a savar§it tn ,viata.pam,fjnteasC,a,,Suf/etu!; rnsptft deJfilgerul saG p8zitor;, I§/ a'CJuce 'afrJ.inte tot eeea ce a faqut pe 'de qand era pe pamant, Dupa ae Prece'd~ ,varnile' va:i,duhul1:!i,.:-sufletUl~?Junge: rnalntea TionulVi 'de judeo~ta 'aUui f)umfie~_eu,' hotara§te unde..enume se va-s~/a~lui sufleiulpana fa'Jupecata cjeApoi ..Daca sufleful S-a Inchinat · O'umnez:eului-qellii adev~rat, L-lfniar1ur:isirp~jisusHristos §_tafacuUaptf7!e ·cre.dififei, e/ me(ge fa locul de IUfTJin~, '. odihna, §(mufta 'feriOi're,niJfTjitrai: Jar dac~ a savar§it fapJ~~rere .~is~a'fndeparlqt d~'DDmnezetl, :el va fT]erge in fowl . de chih §i su~erifil!a,plin de lntuf)~rtc, nUl1Jiti<;ld,·.c' <,'~-~ .~> ,'~c,.' -. ", e'. .,';; c -,-;-':, '. ,{'Sfanta noastf~ Bi$ertca. ae inva!a ]ns~· c~ .. peasta judecpta! nLfmita,§i partiGuiill:a, es/e prbviz._orie,. u. 'alfe~. a C .cuvinte, soete suf(~teJor 'se.poatesoh'imba.: Pana 'In ziua' Judecafii. Cle Apoi;;cand. tbti: ne vom tnfati§a .Inaintea -Oreptului-Judeeator, OOfTl_n~1 nostiu~Ii$u_s"H(;tsto$;;'cyt(yp.vrile~§i'suf~e}ere:n6astre: AtufJCi; c.ei,moW vor -Tn-via,"lar -.. trupurile tutulOroamenilar se vprtransforma In trt)/luri,duflbv(Jice.§ti,jnultrJife{ite,de cele pe:{3are.1e fjyemaeum. . '. ~ Aceasta judecata '~ste neeesafCj;,dec1"atecefajUdeea'ta partiquJa(~,~.fps(cerG,etaf do:af siJtlet~/; tiu §i trupul.-Gr, " pacatele au fost ,savar§ite'de suffet rrflpreufJa cu:'trupu"/.UFiait argqim;ht pentr((necesifateaJudecatii de Apoi oeste aeela pa; 19jude.tata partieulara omul aJest jl)qecai.~o'ar. R&nfru-faptft_l,e un~ saIJrel(1.din limpy,1vie.!iipamante§tLb Urrriarileacestorfaptenu'incefeaf,a instj qdata GUf1!Qariea~of!lalui,. Ci influentele IQ!:be,0e(ice sau negative se . continu~ .r~ jl.Jme; irlfJ?_ult~nd.faf?te.lebune~(J{Jacat~/e ,suflfitulu; celLii·ado(mit. Asifel, un am care toata viala sa a ' s , fac~tmult Q_ifle;:care§r-,ac(,esc4feopiii in 'cr~d[nta; a1Uta'f1dtJ~i satfe'vina"Pagi.cre$tifli, f§i.pr~li:mge§te in ti'!1P,prin. ac@§tia,ifll/ltlenta pozitiva §i asupm ~(ma§ilbh, $1ac~stMapte fjufJ~ ale~ml1luiE2umne_~euIe ra_splate§teIn Impatafia .' Cerurilq~ 0fl!~/~ecr~dinfios,' cafe p1n' urrp}J§ii sal,?,pre,ltmgd Ill/Ume J~pt~?~ va{ip.edepsit§i p~ntw acestea {tJ· , rele, "JudeGata.untv~r$a/a, ... ' , , '._", _,;:~. . ',: ./ . , . .'-Sufletele (care (iupa judeciita parti6ti/ara.ai'rfijllifs tn (?!d,p.dt ie§id~ aco/o daca fl9i,ne iug~m .·stafuftar,faeem ' milqstenie §i/i poinenim pe toll c"el aprop!ati noua,'A$tfel, ,eQI1n'lgezeu e'milosfiv9§.{e §i .se'~n'dLl(a:d,iisufle"felf.ioar~ , S " §i~aiJddbandit osanda pentru vlala lor'/ip'sita>de'f/v7avie§1Ie poatescaate dio jad, 1f1'S~·ceasta'se.pQa_teintampla' a numa; pana la juqecata de ,ob§te (i/niv.er$_alaJ" a()i'~ufletele celot ca're pana 'atunql n~uyo'r: {i·§coase.J,dinlad,: yo~ € r?ftiar~aeQ/0pentruVf$.§nici~, ",' ., " . :', .: :,':.<., '. _ ..... ,';
" \ ! . ..,.~' ",
I •

~

a'

::,'

_

~'

,_'i

~.;

:~~I';·

',-

.,.<..........

'...,.'. ~ (;'"

~,.l.

•• '.-'

1

_

-~.

,....

.'-

,~s

I~~_.

-,'-

"

'~,','

-;

"

c

',~

;

ewe

:'<"

"

1:'

L

_

~1

'

"

,>,:,'

"

","

.'

!,

Hi

~ ,/De acum nu mai trdiesc eu, ci Hristos trdieste in mine': ~
~
o u u- u
Ct

CGalateni 2, 20) ~ ,
u
r,)\,;I I,)

u

U

0.)

U

u

I!I

t!O

t)

t)

<,)

oj

u.

U

lJ'-.3

..,

U

U

U

~

(J

Ci

i.j

ea

l)

'"

U

\,.0

"u,

0

u

0

0.>":;

\Jo

oj

..,."

j)

\!J

U

~ ...... t __",.....,.

~.' ..... -.. ~

Pilaa vitei Ii it mllditei · viata in Hristos .
'

.

Pentru a Ie explica apostolilor taina comuniunii oamenilor cu Trupul ~i Sangele Sau, Mantuitorul nostru lisus Hristos le-a spus acestora Pi/da vitei §i a mladitelor.

o () Cerul §i pamantul, lumea intreaga ~i toate cele ce sunt in ea, vorbesc cu negra/te laude §i in chip minunat despre Dumnezeu, Creatorullor. Privindu-Ie cu atentie §i ascultandu-Ie graiurile fainice, ele ne fnvata cum sa traim, cum sa ne eomportam in viata §i cum sa-L cinstim §i sa-L slujim pe Tatal eel ceresc, Creatorul §i Purtatorul de grija al tuturor.

Eu sunt vita cea devarata §i Tatal Meu este lucratorul. Oric m/adita care nu aduce roada lntru Mine, Elo taie; §i orice mladita care aduce roada, EI 0 curate§te, ca mai multa roada sa aduca. Acum vot suntefi cura!l, pentru cuvantu/ pe care vi t-em spus. Ramtmeti lntru Mine §i Eu In vot. Preeum mladita nu poate sa aduce roada de la sine, daca nu ramane in vila, tot a§a nici voi, daea nu ramaneti in Mine. Eu sunt vita, voi sunteti mladitele. Cel ce ramane TntruMine §i Eu in el, Beela aduce roada multa, cael fara Mine nu puteti face nimic. Daca eineva nu ramane tn Mine, se arunca afara ca mfadfta §i se usuca; §i Ie aduna §i /e arunca tn foc §i ard. (In.1S, 1-6)
f " 1

Pentru a fi tntelese mai cu u§urinta predicile Sale despre Dumnezeu §i despre imparatia Cerurilor de catre toate categoriile de oameni, Mantuitorul nostru lisus Hristos S-a folosit de exemple din natura lnconiuratoare ~i de intamplari sau fapte dinviata de zi cu zi a oamenilor din acele timpuri, carora Ie dadea un inteles tainic. Aceste exernple, prezentate sub forma de scurte istorioare ~ senumesp pi/de say Rarabo/e.

Trupul tainic al lui Hristos este vita cea devarata , care aduce sl inmuteste in lume roadele mantulril. Crestinii sunt mladitele care se hranesc si fralesc din viata Lui. Pilda ne invata ca un adevarat crestln poate rarnane in legatura cu Hristos numai printr-o credinta vie, ectiv«, producatoarede mtmtuire, nu printr-o credinta rnoarta, sterila ~i nefolositoare. Leqatura dobandita printr-o credinta vie §i acfiva se arata prin fapte/e cefe bune ~i ne asiqura viata cea vesnica. Credinta neinsotita de fapte bune este cu totul inutila; ea face din noi mladite uscate, a carer destinatie este osanda ~i moartea cea vesnica l~tre cresfini ~i Hristos este Tnsa §i 0 legatura mai apropiata, care anqaieaza si trupul ~i sufietul nostru; aceasta este comuniunea euharistlca, adica lrnpartasirea credinciosilor cu insusi Trupul §i Sangele Domnului, la Sfanta Liturghie. Doua sunt conditiile ~i semnele comuniunii crestnulul cu Trupul Tainic allui Hristos: iubirea de Dumnezeu si de aproape/e ~ipaza tuturor porunci/or Lui, care se arata in faptele eele bune.

i.b

Q

Vita este una sinqura, iar mladi1ele care iau nastere din butucul ei sunt multe. Toate mladitele Tnsase branesc, cresc §i fac roade datorita sev.eipe care sl-o iau din vita cea una, de care sunt i"toate legc~te.

17

Toamna taalu §i la inoeputul primaverii, gospodarii se pregatesc §i a§teapta venirea caldurii §i reinvierea naturii Intregi. Acum este vremea cand se face altoirea pomilor. in trunchiul unui copac sanatos, lanar §i pUnde viata, se face 0 crestatura. Se ia apoi 0 ramur/ca dintr-un alt pom, se introduce fn acea crestatura §i se leaga totul cu mare grija. Odata cu venirea caldurii, cand natura toata revine la viata, seva , trunchiului inunda §i plapanda ramurica pusa In el. a prinde de sine pentru totdeauna, 0 hrane§te §i-i da viafa din viata sa pentru a aduce roade bogate. Tot astfel, oamen;i se altoiesc in Hristos prin Taina Sffmtului Botez §i prin ce/elalte Sfinte Taine, devenind membre vii ale Trupului Sau cafe este Biserica. Din acel moment viala lui Hr:is/Cls se raspande§te §1 se daruie§tetutum( membre/or Tmpului Seu. lar prin Hristos, care este nedespartit de Tatal §i de Dutwl $fant, toti cei oe se unesc cu Elprin Botez §i prin celelate Stinte Tainese imRart8§esc 'de viata intregii Sfinfei TreimL ~Pr.f)r. loan Sauca, Manual dereligie, clasa a IV-a~
"" I

1. Pe baza cuvarnului din Sfanta Scriptura: "Dupa roadele lor fi veti cunoa§te pe oameni. Oricepom bun face roade bune, iar pomul rau face roade rele. $i orice porn care nu face roada buna se taie §i se arunca in foe" (Matei 7,16-18), cornpleteaza .roadele celordoi pomit.Alcatuieste
un text in care sa arati cum poate un crestin sa vietuiasca in §oimpreuna I cu Hristos, folosindu-se de aceste roade.

POM BUN

POM ~

RAU

Omul nu poate face singur fapte bune, ci numai cu ajutorul lui Dumnezeu. Fapte/e bune sunt de fapt dovada vazuta a eredinfei din suf/etul omului. Nu pOfi spune ca 6§ti credincios, daca din faptele tale nu rezulta eceesi« SfantulApostollacov spune: .Ce folas, tratii mei, daca zice
eineva ea are credinta, iar fapte nu are?" (lacov 2,14). $1 tot 8ce/a§i apostol sene: "Caci precum trupul sunet mort este, astfel ~j credlota tara de tapte, rnosrta este" (lacov 2,26).

2. Prin ce Stanta Taina se reallzeaza eel mai bine comuniunea cu
Hristos?

3. Cum este viata oamenilor care s-au unit eu Hristos in Biserica Sa, prin ,
Sfintele Taine?

tara

4. Elev fiind, e§ti 0 mladi!a tanara care trebuie sa creasca §i sa aduca roade in viata. Enurnera 'factorHcare te aiuta sa cresti 9i sa-li imbogate9ti sufietul prin cultivarea mintii 9i innobilarea inimii, precum 9i conditiile care
favorizeaza dezvoltarea in urma actiunii acestor taetori, precizand 9i roadele care pot aparea de-a lungul vietii.

18

,~, ..." r

_:\ "

c _ , 'c
I _......",

Piecare ori:!-ee deVine.cre§_tinprin. Sfaritul Bolez csimte'in ,~/.pliterea' tl'acr:iluidvmnezeiesQ oe~/rntare$te §_i~j. fndeamna sa -Iucreze ",di:agoste(J,buou'ria,paeea, fr1d~/unga'-r~bda(~aJ.b;uDa!atea,tecetee de-bit1e, oreWnfa,-·' blande{eaJnfranar:eapoftelor §i curalia". (Galateni 5, 22..25)' . . .', ~ -: '._' .. -"Implinind aeeasta lucrare sfanta, cre§tinW 11 _sUnt~p~ Hris.tos fT)su~etuJ:§i:n inima' sa, Sfi~te/e. Taine ~Ie Q;ser;c;; Sa/~ fntarlndu-i flinta §i vointa ee rode§tefn_furne.fapfeleceleBDne.·. .: " -, Daroare cine-I poate desparfi pe ere§tin de Hrisios? . . 'i , ~:" " . " --,'.' ,.' - _; -,' Cautand sa afiam raspuns-ulla aeeasta fntrebareqeseoperim ca "Savar~ile.a pacatulu; r,lesparlepeom de -. - Dumnezeu,.. .'. Paeatul prim;t in inirna omuJui i§i face luerar/le salfj 8§a eu_m i1e,~(,ata·J)umneZelJ:Qiriauntra eJinJnimaomului . " les -gandurile cele re/e, desfranarii, hotiile, ueiderile, -adulter:ul, l,apo'!1ia,'viqleniil~, fri.§e{aoiuhe,a~ nerLJ_§inarea,,pizmBJhula, t_rufia,u§uratatea, to ate acesteaies.din~untru §i spureape_om": (Marcu 7,21-23) .' 0; .. - ' ,Oed orica-redin aeeste pacate,§i.altele asemeneaine potiJesp~rfrd~Hristo§fncat sa ajungf;m mladi!e tara rod bun, ascate §i arse. Nimeni nu poate spune sa-e ferit de,perieofuJ'eaderii:/npacat,.' luda era raeator de minuni §i aposto/ a1 Dotim,ului pah~ ce a cazut ln' lubirea de arginti, patat. ce I-a facut tradafor§ivaRzaforalDumnezeului SaUl desp'ah!rydu~jde Hristos§i dete(ieirea cea-ve§pica.' ~- _ ~'-_. ~.' .Spte a 1Nale.g,:;IJ,utereapac8full!i iata povestea,arJevar:ata a U[IlJi.cQgif are~raf!1as,Difan, a,fost l!JqtPf3 ]:JpchTu~ c _,,' sau la mana~tire spee a fi lngrijit Qumse 'Guvit:le,acGlo:," ,-' . . ~, .,_.,' , 't -, ' Chilla- batriiVl5liui calugar era fntr-ut1 lo_~';justifj.§i ae%, rrhrtmea p61e6pi/I.:IIIF1_ vaFsta'de trei am cu finiQ~ §i
JJ 1,&
>

"_

..,.

'~

"

r

-

_

.:

_ ' .. :

'..

• .'

_'

_.

',:

<.

','

-

'.

'I. .:

,

'

--

"

rlmpula trecut §i capilal ectescu: fara a veaea'nici un.am, in ~'fara_ e~unchiliJsa~,baci era qn'!oe fo~rt~'izolat, _ d Niei-femei, nie; satn:a va?ut §I n~a·§tlutbe es-te- i cum este ltiata/vmHacesteia, Totdeauna era In pustiuJ ?leela·cu.· . § batranul, postind, rugandu-sB-§.ilaudand pe Dumneze_u.Dupa ee a petr.~aiJtpfJtsprezece alli tn a.ceasfanevoinfa,.- ' copilul a murit. .. .~', . .Dupe ingroparea {ul, I,Jnchiuls-a rugatiniJltl(1i Dumneleu sa:i_,de~coperfjjfn care ceata de inti e,~te/1§_ezat copi/ul. Adormind batranul, 9~tenit.,deBtat rugaciune;,a a,Vutun vis ine~ie a vazut fie' copHur'iubit fnlr-pri IpD', Intunecos ~Iin de neGjn~te,stan~ ~I tewtff supar?t ~9iJl? AS(flsteaM~a1il~u~/fJ;~~t:~(;Iurs-a .'rtira~ rpC,~pVf a._~e ' §~~ " ruga spunand: "Doamne, ee esle nedrept?lte9 ae~$ta? Dare nu er~ c.Wat ac~st GOPII? PWe nu ~e lauda 1)e pne,1n. \:,_ toate zilele §i noptile, postea §i Sf1 ostenea §i de niei un,pacat tumeec tiu era atiFls? -9(de-ee 11 a(!;~mpe e! in vaQ acestlocdeintristare?" ... , ;, . -, . ; .' ,,' "'~, _ Dopa ces RJansmulttimp a§a, Inaltand§_ialteasetnen'ea tnirabari luLDumneteu,priviR,-aJnfJintea sa, b?tranul pustniG a vszu: un Inger al Domnului care '{-a~~ptJs:;Ce p/~ngi f1§8,~atrafJule.,§i de c~ te tanguie§Watata J1eritru ; copi/? Este 8devarat ea I-ai invatat a posti, a priveghea §~8 ruga, dar copilul oe /~ai,cresGutave? tn el mandrie ' se .mste §i s-a fna/faUn inlma lui, socotindu-se pe sine e.a~ste·un mare Stant, mai mar&deea~ cei din _fume $i 8§a I-a e prins mQarte?l."Decisa.§tiiee nu aste nedreptate fa. DumIJe.zeu,caoitel G~se inalfa pe sine CI!J garidul, necl}fflt £;J5,te . §i nu pq-afeintra lD' fmpa:ratia c.eturirJor:",_-Acesteaspl;mtmd-,.ng~r~( s~'f~cut· nevaz!Jf-Batrtinu{ tjailJ(1a( ~-~. rreilit .' t repede .dupa sees: yis~§_i"venind.L!:§_i (ir;e, a lneepl1t.sa p!anQa fT)telegand drept&tea I~t Dldmn~,Z~1J;. in P.~c~tul ' , mandriei /~aplerdut p~ eopilul ce ,S4T(Jvoi!_§ia-primlt gandul§i-fl inim,a;~~,far~ a~1 martt:1risUijfara q ·$'e.poc~i,;' "~ devnind astfel, mfadita ttJiata'§iaruncata in'foc ve§nic._ :' .. ' -~, ;, r

verdeturi

r_

1

,:

~~ .

'

,I

I"

\

_

1 ~~

. -".

~

sf

'r

-

,

.1-

19

~ ~-~~~~~~==~Ir--------------------_'U~ .

~o~W~auJ~[ID~

~,pne cu tiirie fnviifiitura si nu 0 pdrdsi, pdzeste-o cdci ea este ~ ~viafa tal" (Pildele lui Solamon) ~
U0
oj ...

au

u

'U

iii

U

t,)

U

<l

~

OJ

t,)

'"

~

.;;

..,

u ~ c.

1,,1

oJ,

...

l:1

UU

oj

U

u

0

0

<iJ

>.J

U Il

\J

0

UUU~

U

U

t)

U.

lJ

~

Pilda 'senu\nitorului .. prim ire ,I implinire acuvantului lui Dumnezeu
lntr-una din zile, Domnul nostru lisus Hristos Se afta pe malul rnarii ~j invata poporul care venise sa-l asculte. Pentru a fi mal bine auzit de rnulfimile de oameni care veneau neineetat, lisus a intrat intr-o eorabie, care s-a indepartat pulin de tarm ............. -------.;;;;;;;;;;;....;;;;=-.....;~ ~ide pe mare vorbea poporului care sedea pe mal ~i-l aseulta. Ca sa arate ca invatatura Sa rodeste diferit in sufletele oamenilor care 0 primese, Mantuitorulle-a rostit urmatoarea pilda:
le§it-a semanatorul sa semene saman!a sa. $i semanand el, una ~ : calut Ilmga drum §i a fast calcata cu picioarele §i pasarile cerului au , mancal-o. $i a~a a. Calut pe piat!a, §i, r~s~ri~d, ~-~ uscat,~pentru cil nu avea umezeaJa. $1alta a calut mtre Splnl, §I Splnll crescand cu ea, au fnabu§it-o. $; alta a CBlut pe pamantul eel bun §i crescand a facut rod insutit. (Sfanta Seriptufi3) Dupa plecarea multrnilor, la rupamintea ucenicilor Sai ~i a altar cativa oameni care mai ramaseseraln jurul lui, lisus le-a explicat intelesul profund al acestei pilde. Semanatorul din pilda inchipuie pe lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Semintele sunt cuvintele de invatatura ale lui Dumnezeu, , , iar pamantul in care se seamana sunt oamenii. Semlnrele au cazut pe pamantin patru locuri diferite. Drumul Mtatarit, unde au cazut 0 parte din serninte ~i au fost rnarcate de pasari, semnifica pe acei oameni care aud cuvintele lui Dumnezeu, dar acestea sunt spulberate de gandurile rele venite de la ingerii rai. Locul pietras, unde plantele rasar dar se usuca repede din lipsa de umezeala, ii inchipuie pe acei oameni care primese eu bucurie invataturile lui Dumnezeu ~i se hotarasc sa Ie urmeze, dar neavand vointa suficienta, la cea dintai ispita sau neeaz, ulta hotarerea luatlt Pamantul cu spin!, in care au cazut 0 parte din seminte, li reprezlnta pe acei oameni care aud ~i primesc invataturile lui Dumnezeu, dar acestea nu rodese in sufletele lor din eauza grijilor prea multe, a placerilor lume~ti $ia diferitelor preocupari. Pamantu/ eel bun, care a dat multe roade, Ii inehipuie pe oamenii care aud, primesc ~i urmeaza in vlata lor invataturile lui Dumnezeu. Ei fae sa rodeasca faptele bune, dupa puterea lor, prin munca, raodare $i staruinta. 20

primirea inviifiiturilor celor bune. Pentru ca prin intelepciune, viatd bund si dreaptd eredinta, fie ei bucuriesi mangaiere pariniilor.lor si fntarire bisericii si tarii.

sa sa le

Biserica Ortadoxa, urmasa cre dinc.ioasa a tnvataturilor Mantuitorului nostru Iisus Hristos si ale Sfintilor apostoli, a randuit ea Pilda Semdnatorului sa se citeasca si sa se explice in biserici in perioada de to amn a , c an d agricultorii tocmai incep semanatul graului Aceasta perioada eorespunde si eu inceputul noului an scolar, cand elevii i~i pregatesc sufletele, ca si agricultorii ogoarelor, pentru a primi invatatura cea folositoare semanata de catre dascalii lor. Dupii traditia dintotdeauna a crestinului roman de a incepe orice lucrare cu ajutorullui Dumnezeu, in a c e a s t a p e r i o a d a preotul b'in ecuvanteaz a ogoarele si semintele inaintea semanatului, Tot acum se savarseste slujba de inceput a anului scolar, in cadrul careia se citeste din Sfanta Evanghelie Pilda Semdndtarului. Preotul se roaga apoi ca Dumnezeu sa trimita asupra tuturor scolarilor duhul intelepciunii # at intelegerii si le deschidii mintea si cugetul §i

lumineze inima lor spre

sa

bApUcatH
1. Raspunde, arqumentand, la urmatoarele Tntrebari: a) Isplta ~i pacatul sunt identice? b) Inf/uenta celor din jur poate deveni isplta? Cand? c) Crezi ca lncerearlle la care esf supus uneori au vreo legatura cu ispifele? Care este rolul fncerearilot1 Cum pof sa Ie faci fata?
(l Invataturile lui Dumnezeu nu rodeso la fel in sufletele tuturor oamenilor. (J Sa ascultam invatatura lui Dumnezeu, sa 0 pastram si sa 0 aplicam in viata!

2. Citeste cu atentie versetele urmatoare si spune ce poti Invata din exemplul datde lisus Hristos?

Atunef lisus a fast dus de Duhul in pustiu, ea sa fie ispitit de catre diavolul. $f dupa ce a postit patruzeei de zile §i patruzeei de nop!f, la urma a flamanzit. Sf apropiindu-se, ispitftorul a zis catre E/: De e§ti Tu Fiu/lui Dumnezeu, zi ea pietrele acestea sa se faea pain!. lar El, raspunzand, a zis: Scris este: IINu numa! eu paine va trai omul, ci cu tot cuvantu/ care iese din gura lui Dumnezeu". Atunei diavolul L-a dus in sfanta celate, L-a pus pe aripa femp/u/ui, §i i-e zis: Daea Tu e§fi Flul lui Dumnezeu, arunca- Tejos, CEl seris este: "ingerilor Sal va porunci pentru Tine §i Te vor ridlca pe maini, ca nu eumva sa izbe§ti de piatra pieiorul Tau". lisus i-a raspuns: fara§/ este seris: "Sa nu ispite§t/ pe Domnul Dumnezeul fau". Din nou diavolul L -a dus pe un munle foarte inalt §i I-a arMat taale Tmparafiile lumi; §i slava Jor.Si J-azis Lui: Aeestea toate Ti Ie vol da Tie, daca vef ceoee rnaintea mea §i Te vel inehina mle. Atunci Jisus i-a zis: Pfei, satano, cael serfs este: ,;Oomnuluf Dumnezevluf tau sa fe fnchini §i Lui singur sa-I sJuje§ti". Atunef L-a lasal diavoluf §i fata ingerff, venind la EI, If slujeau. (Matei 4,1-11) 3.. Realizeaza scurte povestiri In legatura cu fiecare dintre sltuatlle corespondentele acestora cu lnvataturile din Pi/da semanatorului. prezentate In imagini, raportandu-te la

"Siimanla ciizutii langii drum ... "

"Siimiinla ciizutii pe piatrii ... "

"Siimiinla ciizutii intre spini... "

"Samlinla elizutapepiimiintul

eel bun ... "

21

4.1nlocuind personajele prezentate in imagini cu .personaie' care se afla In jurul tau, la scoala, identifica: a) ispitele ~i .spinii' care-i lmpiedica pe copii sa asculte si sa aplice in viata lorinva~aturile lui Dumnezeu. b) .roadele" pe care Ie pot aduce elevii care asculta ~iimplinesc Invataturile lui Dumnezeu. c) modalitatile prin care sufletele lor devin ca un "pam ant roditor".

,>J~Ci1:~e,cand.era mlb 'oopiJ:~d§ Va~i1a ~9'ire:zitboqaf'l fa 'sta~a d~ munte ..Acoia a fmditat sa deosebeasca ~ ;oile §i sa cunopsca semne7e cerqlufiiu;ele patru an:oJimputi:"Pri'h grija deasebita a tatalui~au, a [nvatat rugaciunea ,. ;, "T~tahiostrtj!i., fncefe ce-I/nt.anjurau, fTlO§, Vasite,v~dea,pretljtiQq~ni man}l'/tJi Oumnezeu.' '. . ;) " Pe'[a /Ji8eric~ n(Jprea jtmgea cS; .. era departe. Opata, pe an, 'fn postul Pa§tell,fi, dupa cateva. ~i1eae pO,stmal ,-,. qspru, '!J0§'Vasilf! se,cobora au ueanioii sai,fa biserioB,gin s·a( §i ae~/o ~esp(Jv~d~au,'apoi primeau de te pre~t ,Sfan(a'lf'nparta§,anie, _',"~,. :.' -;~" :,..' , ,- .', :.'_ , . ,Veenieif fa stana lrivatasera ea'tJ1mineata, la 'nevQi~,peste zi §i s'eara, ~~ se mage lui Dumneiel1,';'spunand .1' rugaciup¢~I,Tatatnostru" sau "Doam.bfj" rililiJie§te:,fflef!'SClu"Do8tnneajuta-net:', 8§8 cum.§i rno§ Vasile facea. ' " " .'. ~: lntr-o seara, inainte'de Postul Pa$telui, cI;N~Jeteie'.nin,sa.chipuloposit, 'fT!o§ Vasile·§i-a:,sp.,us §i r:uga6iLineacatre " Dui71he?.fwR~suflamlgre{.l, S-8 tntins peste' cojoctJ/ d~"iriY~/ea patutsari de brad §i, rncrucl§andu~§i rnainile p;e ' .>,pi~~t, a4hchisochi{§i.~. nus')aJT)aitrezit., _ :_, ,_~", , , _ Atccpia fosfchemat preoful §i;Jac'{mdiJ-f:~se z;:a qe§tineasc.a l?nduiata, a fost Ingropat tn cimitiriJ/ satu/u;. ," -, "kfj?!eotul§iu6:~mcjj batr~nului eraplafe nebfljiti eaac{jsta mur;ise far~ a se spovedide atata timp. _ _ -; ,:'T/ropul. a (recut, -dar tlcenicii,amintfhdu-§( ou drag de' mq§u/ 'Vasile, §.i-au pastrat obieeiul de '9-§i 'slmne .. rugaciunea fn-fieca(e z.i. Malmu!t, eis-autteRfin$.ase duca;[T1qiGies la,bisfir;ica, spovedindu-se§i fmpEula§indu-se ; fn fieRarepost,'de fricdsa-nu~j afle moadea nepreg~titi. ":c
t:

-

,

"

...

~

-.

p~

(

ae

i

'.

'

,

l~'

;','.

"

,

_"

'"

-, ...'" .' . ~r _~

..I

I

~

"

.

~"*<

6

~

r",

.

r..
..T _

.~ ",'~ ~

, . ,In cprtjerut de langa Univ.ers.ftate,fnt:r:-aviJaluxoasa, de.unde njeioaata nu razMteau semne ca ar fi locuita, I§i , dL/cea via!a singur-afiC,preIicupafdoar iff: siuCJiilesale, prafesoru,1Aurelian. Pentru ,el a frai era tot 'Ina cu a face cerqetan·§i q;f)criljJ studii. Gu toate ca eta un om bun.§i poreGt;:el nU,credea In Dumnezeu. Pe ef irinteresa'u ,doW " }ucfarile'§,tiinJifice care eombateau qrice'ififluenfa a lui QumnfJzeu tn lijma. 'Cone/uziile muncH sale!(ie a vista /e-a .~cupdns intf-ocarl~aare.a"qjuns tn IibF~rtl ,. ,.' " ' " ' ~' " •. , '~ ,.'- Fijncjl'nVarsUL 'dupa cati;vazile tie syferifilta p,9 pitul UlJLi7pital, profesorul a murft. Multi tineri car~i-au'studiat s _', operp ~!1incePu.t:s,~ erEiada'cll /ui1Jea'fnt~eag~"~$te"9'ufJrin~tf r~tre c;pperJile ace/ef cart; §i, tara:a G~,~~aa," s -deJ38§eascarnvat.atura aeestuj Qm'deitiinJa, eu fieca(~pagina citita, se d~parlau de Dumnezeu $1apucau pe oai " gre§ite in vlata~-Pe tineri, nU-iJf1tefEi$8cat de bun §i Cle -coreeia {(5S! profesoTul Aure/ian: El se mu/tumea~ doar sa . i folo~~a~c~ {deile din~carle_apr?;eso!~/uj_1maQtliy? p~tinJilor §i c}- ce!~r/~/ti'care Ie vorb~au pur §l simp/usincer,. ;d~spre Bumnezeu. -, , ';" .
';.."
~, - ..... <,:' ~ ~'

,0

~

. ';:,,,

"_

~

.

:

~

.... _
_' • . I. ., _

1(.
• _ •

: ': < ,Sufletul,'m9§ulu/ _Vasile §I .~elal -profesorulul Aure/(an," tr~sand fJdQ . f 1a irofwfui ,Qr~p_tuluiJudecator, spre .~:, arerea..ae- (aU' ajngerilorpazifori; qU fast dovedite,.de fngfjrii r~i ea np slJnt v_rednicede RaiUI ceresc§i astfe/ au p ,ajuns in lad. .:;: .' -< '; • ,," Din prima clip~ a pede-ps~i celqr qot dup~ p()r.:ufJ~a Dreptu?ui ~ude.cator, suf/etullui mo§ Vaslle ,a fost pus in ,f061,11iadului pan~ te gat, far suflefu/:profesor-uluIJi-fos,t PliS doalcu t~/pfle In fla_aari,restuJ sufJ~tl.JJui ramanal]d, · (J(3ff$Upra at~stor:a,:, ' ; -c ,;_ :. -• -~ ~ . . · .. ..Dupa, un (!mp! u~_ Inger ~ 9bs(?rvat pa rn.,tiITJP ce ~JJf/etullpi ,:!o§ 'V,asilese ~icneafncet" fncet din flacari" suf/etul . ~ ,,pr,ofesphJluJAur~/ian se afl,mda tot m~j mlllt, pana Jigenanchi. " pana I~ b[~4." , Deiee-aaie?' ' . i . ,.,' ,•
>' .' " .. "'
1 , • .: ' ," _"' /" •• .~"

e

-

,

<,

'

'-

-'"

'

-r

'>, "

",

'..

~'

-'('

,~.

~

.

22

~ "CJJupd roatfefe {or ii veri cunoa~te.

)l

u doani cufeg oamenii struquri din :

~ spini sau smochine.din.mdrdcini? Jl§a cit orice pam 6unface rode bune, ~ : : iar pomuirdu face roade rele. Nu poate pam 6un .sa Jam roade rete, nici : ~ pomrdusdjacdroatfe 6une." (Matei 7,16-18) :

Pllcla neghinei ...ibelelunga rlbdarre ,I dreptatea lui D;umnueu
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa ce a creat lumea, Dumnezeu a privit la ceea ce a facut §i toate erau bune. Asadar, EI este autorul binelui. Odata cu caderea in rnandrle, diavolul a devenit autorul raului, dusrnanu §i potrivnicul lui Dumnezeu, dar §i al oamenilor. Asadar, diavolul este vrajma§ul, dusmanul rnamuirll noastre. Fiind crea] de Dumnezeu, to] oamenii sunt buni la nastere. Dar pentru ca EI ne-a inzestrat pe fiecare cu darul liberei vointe, fiecare dintre noi putem alege fie sa mergem Tnspre lmparafia S~, fie spre imparalia raului. Va veni 0 vreme, §tiuta numai de Dumnezeu, cand fiecare dintre noi va fi chemat sa dea seama in fata Sa pentru toate faptele pe care le-a savarsit in aceasta viata. Dumnezeu nu inca lea libertatea nimanui, darii asteapta petoti oamenii sa rnearqa peealea binelui care duce spre fmparatia Sa. ' Aceste invataturi le-a spus lisus, folosindu-se de urmatoarea Asemenea este rmparatia a samanta buna in farina sa. Dar pe cand oamenii dormeau, a venit vrajma§ullui, a semanat neghina printre grau §i s-a dus. lar daea a ereseut paiu/ §i a facut rod, atunei s-a aratat §i neghina. Venind s/ugi/e stapanulu; easei, i-au zis: Doamne, n-ai semanat tu, oare, saman/a buna fn farina fa? De unde dar are neghina? lar elle-a raspuns: Un om vrajma§ a faeut aeeasta. Slugile i-au zis: Voie§ti deei sa ne dueem §i s-o p/ivim? EI insa a zis: Nu, ea nu cum va, p/ivind neghina, sa sfnulgeti odata cu ea §i graul. Lasati sa ereasca impreuna §i graul §i neghina, pana la seceri§, '§i la vremea seceri§ului voi zice seceralon10r: Plivifi Intal neghina §i legati-o in snap; ca s-o arc/em, iar graul adunati-I in jitnifa mea ... Dupa aeeea, lasand muffimire, a venit in casa, iar ucenicii Lui s-au apropiat de EI, zieand: Lamure§te-ne noua pilda eu neghina din tarina. EI, raspunzand, e-e zis: Cel ee seamana samanfa eea buna este Fiuf Omului. Tanna este lumea; saman,a cea buna sunt fiii fmparafiei; iar neghina sunt fiU eeluirau. Du§manul care a semanat-o este diavoful; seceri§ul este sfar§itullumii, iar seceratorii sunt fngerii. $i, dupa cum se alege neghina §i se arde in foc, a§8 va fi la sfar§ilul veacului. Trimite-va Fiul Omului pe ingeri; Sai, vor culege din fmparatia Lui toate smintelile §i pe cei ce fae faradelegea, §i-i vor arunca pe ef tn cuptorul eu foc; acolo va fi plangerea §i sera§nirea dinti/or. Atunei cei drepti vor straluei ea soarele in imparafia Tatalui lor. Cel ce are urechi saauda. 13,24-30· Asadar, in biserica lui Hristos exista ~i grau si neghina, adlca sl oameni virtuosi, care vor rnosteni imparatia cerurilor, dar §i oameni pacatosi, carefacvoia diavolului. Omu/ care a ssmanat samanta este Dumnezeu, iar , tarina este , lumea aceasta.

-

--

.-~

--

Graul de culoarea aurului, este samanta cea buna, din care se face painea noastra cea de toate zilele. Neghina este 0 samanta mica ~i rotunda de culoare neagra, Dad dupa seceris neghina nu este separata de grau, painea va avea un gust amar, si poate fi chiar otravitoare, De aceea agricultorii plivesc neghina, dar si jientru cn planta daunatoare se 'inmulte~temutt .mai repede. ! i? 0 Sufletul meu tdnjeste dupii Dumnezeu si if caut cu lacrimi. Cum sa nu-L caut? Cdnd eram cu EI, sufletul meu era bucuros si senin, $i vrdjmasul n-avea intrare la mine; dar acum duhul eel riiu a pus stapdnire pe mine, tulburdnd si chinuind sufletul meu. De aceea sufletul meu doreste de moarte pe Domnul; mintea mea se avdntd spre Dumnezeu $i nimic de pe pam ant nu rna poate bucura, nimic nu poate mdngdia sufletul, ci el doreste sa vadd din nou pe Domnul si sa-si potoleasciifoamea sa deEl. Nu-L pot uita 0 singurd clipa si sufletul meu tanje$te dupii El. Cliinul meu e atdt de mare plling gemtind $i strig; Ai . mila de mine, Dumnezeule, at m(la de eidirea fa cdzutii! (Cuv, Siluan Athonitul, intre iadul deznddejdii si

ea

iadulsmerenieis

23

Dumnezeu este stapanol absolut, Proprietarul de drept al tarinei, adica al lum;;, Tnflmp ce satan a este un vrajma§ care face doar ceea ce i se permite de catre adevaraful Stapfm. Dumnezeu Tngaduie ca Tnlume sa traiasca laolalta oameni buni §i oameni rai. EI are muM rabdare pentru ca vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca. Cei rai sunt chernaf la indreptare, avand mereu langa ei exemple pozitive. Oamenii buni se intaresc pe calea binelui Tnlupta cu intunericul rauta!ii. Prin ruqaciune, prin sfaturi bune §i prin viata lor ei pot ajuta pe semenii lor sa aleaga viata Tn comuniune cu Dumnezeu. lata ca Dumnezeu vrea ca sa cautarn impreuna manfurea. Din pricina celor care traiesc Tn faradelegi sufera comunite] sau chiar popoare Tntregi. lnsa " Dumnezeu aduce iertare, mangaiere §i bnecuvantare asupra tuturor chiar nurnai pentru un singur om care traie§te In sfimenle. La star§itul veacurilor, Dumnezeu va separa definit iv pe eel buni de cei fai §i flecarua se va rasprati dupa taptele lui, prin aceasta vazandu-se dreptatea lui Dumnezeu: de-a dreapta, lumina imparatiei cerurilor, de-a stanga, intunericul iadului. Samanta cea buna reprezinta pe fiii imparatiei, iar neghina pe oamenii rai, Du§manul care vine §i searnana neghina este diavolul. Seceri§ul este sfar§itul lumii, seceratorii fiind Tngerii trimi§i de Dumnezeu. Cei drep] vor straluc ca soarele Tnimparatia cerurilor, iar cei rai vor star§i Tnvapaia focului vesnic. Judecata e 0 lucrare care Ii apartine in exclusivitate lui Dumnezeu, Singurul care cunoaste interiorul fiintei omenesn, De aceea suntem datori ca fiecare dintre noi sa ne pregatim din timp sufletul §i sa 11 pazirn ca nu cumva diavolul sa vina §i sa ne primejduiasca rnantuirea,

~ 1. Comenteazs: • Adu-fi aminte ca vel murl ~i niciodata nu vei mal pacatu!. (Iisus Sirah) .... cad ce va semana omul, aceea va §!secera. (Galateni 6,7) .Toate im! sunt ingaduite, dar nu toate lmi sunt de folos ... (Corinteni 6,12) 2. De ce TngaduieDumnezeu ca in lume sa tralasca taolalta ~ioameni buni ~i oamenirai? 3. Ce legatura se poate stabil; intre Pifda semanatorului ~i Pi/da neghinei? 4. Gaseste proverbe care suqereaza aceeasi invatatura ca $i Pi/da neghinei.

5. Printre elevi exista "neghine"? Cum se percepe viata lor in clasa ~i in
~ scoala? Ce crezi ca se va intampla cu .ele" cand se va termina scoala? Exista sanse de recuperare a lor? 6. Plecand de la proverbul: "Fructul putred strice multe·fructe dace nu e aruncat la timp", alcanileste un textTn care sa surprinzi Tnce masura mesajul Pi/dei neghinei se reqaseste comportamentul tau ~ial celor din jur. 7. Citeste cu atentie textele urrnatoare ~i raspunde sollcitarnor corespunzatoare; a) Un !aran 1mbracat saracacios a mers /a medic §i i-a spus: "Domnule doctor, ma simt ioene rau, ma doare inima ingrazitor; va rag, faceti a milostenie §i consu/tati-ma gratuit, caci n-am nici un ban la mine. ". Medicul, bun cre§tin, n-a stat 0 c/ipa pe ganduri: "Da-(i haina jos, fe rag, ca sa te pot examina". Vai, domnule doctor, sunt om batren, de fa tara, n-a§ vrea sa-mi dau haina jos". Ingaduitor, medicu/ a permis pacientului sa stea 1mbracat. lnsa, In c/ipa in care urmarea pe monitor ce Ii indica aparatu/ cu raze Roentgen, privitor la starea inimii pacientului, observa ca acesta are in buzunarul de fa piept 0 bancnota de 500 de lei. Dupe examinare, taranul I-a
II

fntrebat pe medic cum se prezinta inima sa. ,,Rau", i-a raspuns medicul. "Am lei. Deci m-ai mintit. ". Ru§inat, {aranul a scos §i a pIalit imediat consultatia.

vezu: ca ai in buzunaro

bancnota de 500 de

Exista oameni care incearca sa-L insele pe Dumnezeu prin aceeasi modalitate, crezand ca pacatele lor nu pot fi cunoscute? Este valabila convingerea lor? De ce? b) Imr-o noapte, proprietarul unei case a auzit cainele latrand in curte. A ie§it din cass §i n-a vazut nimic. Dup« ce a intrat

fnapoi, cainele a fnceput din nou sa latre. far a ie§ft din cssa dar nici acum ti-e vazut nimic. S-a repetal acest scenariu de cateva ori. Enervat ca nu se poate odihni, a luat arma §i a fmpu§cat cainele. Hofii, care stateau la panda, au intrat nestingheriti in curte §i au furat tot ceea ce se putea fura. Se poate face vreo legatura lntre rolul cainelui in curtea stapanului ~i glasul con§tiintei atunci cand urmeaza savar§irea unui pacat? Dar Intra insistenta caine/ui §i reducerea sa /a tacere ~iins/stenta con§tiinte/ §i apoi lacerea ei,
dupa ce s-a obisnut cu pacatul?

Un print mandru defrUfflusetea §i de .bof1~tialui apiecat la vfmataare in mtmtl. Gasi aici un Mtrfm, rette« de tume, care tocmai atunci cerceta (; c~pa1af!ade mort . . PrintuJ se apropie de batran §i-I rntreMbatjoGoritor:' . " - De cRprive§ti aoest.cap de mort,'r;uatatal~are-aminte? Ce tuct« a§a lmfJortant Warata at? . Batrfmul,arundmdopriiireseveracafreprint,zise: . " ,. -Privesc Guatentie acest cap de mott, incercanq· sa-m( dau $eama daca e de .print ssu de cei-§etor. Din nefericire, nu pot sa e.eosebesc al cui-este... . ' printul c~iupe gandvri§i BCUm, pep/tru lf1taia ciara, /§Idadu seama in f~fa mO_rfii toti aame_mii egali §i . sunt ca frumusefea, avetea sau roarit:ea,nu inseamna nimic. . Dup~ aaeasta rntamplarer printul i§i s(fblmb~"elui de viafa; ajufl~ani:Jan C/omnit6rb,un,muft iublt supu§ii sai.

ca

=

Cand va veni Fiul Omuluiintru s/ava Sa;§j toti sfip!ii rnger; cu EI!'ClfunciVfj'§(:;(Je,ae tronul slavei sa.J~.$ise p , vor aduri/31naintea Lui toate neamurile .§i{va (ie.spaqipe;uniide attli, pr~cl:lfndesparle pastorul oile de caprs. '$i va pune aile de-a dreaptaSa, lai capre/e qe-a:$fanga: Atunci va zice Jmpar(!tq/ celor de-a dreapta Lui: Veniti, ~ bineeuvantatii TaUjluiMaUl mO!jtenitf Imparathj'c-e8 PF~gatitavoua de /a:fnterneiarea lumii. Caciflarnand a,i;n fost.§i Mi-ati dat,samananc; insetat am fost §i Mi~8tf-dat §8 beau; strain am ..fost §i M-afi prlm;t; gal am fost §f M-afi fmbracat; balnav am fast §f M-ati cercelat; in femnrta em fast §i afhrenlt la Mine. Atune; dreptirii {lQrrasp_uhde, zicand: Doam'ne; cand Te-am vaztlt (Iamand §i Te-am hrahjt?,Sau m.setal §l Tt-em dalsa bei?SaI:J ,candle-am vazut strain §i Te-amprimit, $au gal §i Te-am ij;ffbracat? Sau:eand Te-am v_alutbolnav'sau intemnifa §f am venit fa Tine? lar lmparatul,raspunzand, va zic« ca'lre ei: Adevarat zic'voua intrucatap fa~utunl:Jia d1ntr-ace§tifrati al Mei, . prea mici, Mie Mi-at1raout. Atunei vence §i celorde~a ~tanga: Duc~ti~vage fa Mine,blestemati/or, in foeul cel ve§nic, care este gatlt diavotului §i1ngeriJoifui. Caei fiamanti am rost §i nu Mi-ati datsa mananc; insetat em fo-st§i nu Mi-C!tidat sa beau; strain am fost§inu M:atiprimit; gal, §j,nu,M~~tiTmbr~c~t;fJofnav §i in. temnitB,! §1 nuM·a!i : cercetat. Atunei vorraspunde. §i el, zican& Daapnne, cana "Fe-amlAalutflama[ld, sauinsetat, 'sall'strain, ssu gol, sau bolnav, sau in temnifa §i nu Tl~amsJujit?Eljnsa}e v,araspunde;' zicanr/: A dev_a zie voua:1ntrucat nu atifacul rat unuia dintre ace§tj prea mid, nici Mie nu rv1i~ati facu!, $i vormerge ace§tia la osanda ve§nicB, iar dFefJ.tii viata la ve§nica. (Matei 25.31-46) ,.
1

25

,,<Bisericaeste cerul pe pdmdnt, in care Iocuiestesi Se p'Keum61Ji ~Dumnezeii Care este in c«: " ~ J' {§t .Qq~f!I!ll:Hl?ap-j¥h}l! ~PP~taNip9P9!ql1!DJ· •• ~
~, ~ J ~ ~ ~ ~ ~

J

J

J

Biserica, loca, detnchinare
Pentru a se putea inch ina lui Dumnezeu ~i a participa la sfintele slujbe, crestinii si-au construit iocasuri speciale de cult, numite biserici. Vazuta din lateral, cladlrea bisericilor ortodoxe ar~de corabie, aratand prin aceasta ca biserica este singurul mijloc prin care noi putem strabate marea vietii pentru a ajunge in imparatia lui Dumnezeu. Privita de sus, cladirea bisericii ortodoxe are forma de cruce, pentru ca Domnul nostru lisus Hristos ~i-a intemeiat -===~~~~~:7'=-~rica prin moartea Sa pe Cruce Deasupra bisericii se qasest care este ca un deget ridicat spre cer, aratand ca acest loca§ es sa Tatalui nostru Care este in ceruri. in varful turlei se afia crucea care arata iubirea Sfanta a lui Hristos, .Care prin moartea Sa pe Cruce a lmpacat cerul cu pamantul, deschizand oamenilor imparatia cea c reasca, Bisericile su orientate u altaru~eoarece Rasaritul srnbolizeaza lumina pe care a adus-o'~~ lisus Hristos prin venirea Sa in lume. ..~ Interiorul bisericii este impa~it i~: pronaos, naos ~i altar. Unele biserici au la intrare ~i pridvor. ~ste prima lncapere in care intrarn dupa ce trecem pragul bisericii. . . e savarsesc unele sfinte slujbe ~i se pastreaza cristelnita. Naosul este urrnatoarea incapere, dupa pronaos. Aici stau credinciosii cand participa la sfintele slujbe. in mijlocul naosului se afla suspendat un policandru mare. Acesta simbolizeaza lumina divina care se coboara din cer peste cei care parficipa la sfintele slujbe. De-a lungul peretilor se afla stranele in care stau credinciosf in varsta ~i cei bolnavi. Aceste e. termina cu stranele destinate cantarefilor. , Itarul ste partea cea mai sfanta a bisericii. Acest loceste despanit de naos prin catapeteasma sau iconostas.in altar se savarsesc cele mai importante sfinte slujbe. Aici intra slujitorii Bis .... in partea stinga a altarului se aM roscomidiarul locul in care sunt preqatite painea ~i vinul pentru a f sfintite de preot in timpul Sfintei Liturghii ~i transformate de Duhul Sfant in Trupul ~iSangele Domnului nostru llsus Hristos. La proscomidiar se afia: Sfantul Potir, Sfantul Disc, Steluta §i Lingurita, obiecte liturgice foart' ortante. 'in mijlocul 'altarului se afla fanta Mas obiectul cel mai sfant din biserica. in timpul Sfintei Liturghii, painea si vinul puse pe Sfanta Masa se prefac, la ruqaciunea preotului ~i a intregii biserici, in Trupul si Sangele lui Hristos. Domnul nostru lisus Hristos a numit locasul Bisericii "Casa lui eUTl1:z~u"~i cr~~tinii 0 cinstesc cu multa dragoste.

26

1. Priveste cu atentie imaginile de mai jos ~i precizeaza:
irea sfinte sl irnrebuinteeza anumite obiecte de cult. Principalele obiecte de cult stau in Sfantul Altar. Altele i~i au locul in naos sau in pronaos. Cele mai importante obiecte aflate pe Sfanta Masa sunt: Sfantul Antimis, Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce, Sfantul Chivot, sfe§nicele, Crucea Rastignirii. • Sfantul Antimis este 0 bucata de panza dreptunghiulara pe care este pictata Icoana A§ezariiin mormant a Mantuitorului. Acesta are Tn mijlocul pa~ii de sus un loc special unde se aM o parficica din rnoastele unui sfant, Fara Sfantul Antimis nu este posibila savarsrea Sfintei Uturghii. • Sfanta Evanghelie este cartea de slujba ce cuprinde fragmente din Bib/ie, Tncare sunt prezentate viata ~i Tnvatatura Mantuitorului nostru lisus Hristos. La fiecare Sfanta Ufurghie se citeste din aceasta carte. ,. Sfanta Cruce infaF~eaza Rastignirea Mantuitorului nostru lisus Hristos ~i ne arninteste de Jertfa Sa mantoitoare. Sfantu/ Chivot este un obiecicare are forma unei bisericute ..'. Aici' se pastreaza Sfanta imparta§anie necesara pentru bolnavi ~i copii. .. . Sfe§nice/e cu lumanari Sfar:lta Masa simbolizeaza Hristos care lumineaza suporturi pot avea unul, doua, sapte brate. Crucea Rastignirii este 0 cruce din lemn, pe careeste pictata Mantuitorului nostru lisus se afia obiecte de imparta~anie: lingurita. • cum se numesc sparlle din interiorul bisericii; • care sunt elementele care te-au ajutat sa Ie recuno~ti.

#fA

APHeatH ,

l

..

2. Priveste obiectele Tnfati~ate in imaginile de mai jos ~i apoi rezolva cerintele:
a) scrie numele obiectelor; b)precizeaza locul unde se afla acestea in blserica: ..--___::.!,._.:..:....:..:~~enunturi folosind numele acesto,....r_ob_ie_c_te_.--. __

3. Orqanizeaza lrnpreuna cu profesorul ~i colegii tai 0 scurta disculie pe
baza raspunsurllor date la lntrebarjs de mai jos: -In fata Cui te infati~ezi cand intri in biserica? - Ce ne sfatulesc invataturile Bisericii despre modul in care trebuie sa ne preqatrn trupul si sufletul pentru a intra in "Casa lui Dumnezeu"? in discufia voastra, folosi] ~i mesajul transmis de versetele: D~i! daca rti vei aduce darulJ§.Y__@_alta(_§i rti vei adu~minte acolo ca fratele tau are ceva lmp_otriva ta, I ~ darul tau acolo rnaintea It . i eli i 1ntai i 1m aca-fe cu f,-, tau' . venind adu
~

27

4. Forrruleaza indemnuri de comportare placuta lui Dumnezeu in blserica. 6. Discuta cu profesorul de religie $i colegii tai urmatoarele aspecte:

5. Viziteaza biserica din parohia ta $i lncearca sa identifici pa~ile componente ale bisericii.

- irnportanta existentei locasurilor de inchinare; - irnportanta perficiparii crestinilor la construirea si intrefinerea unei biserici (ave] in vedere ~i modalitanle prin care se poate face acest lucru); - irnportanta cunoasterii bisericii din din parohia careia ii aparfii, 7. Locasurile de inchinare sunt sfinfite de Dumnezeu, la rugaciunile episcopului, in cadrul unei slujbe speciale. Ai participat la un asemenea moment? Povesteste.

~,

o

.Blserica sfr!buna_' " _':::-~~"

-Biserica Skabun~:lcic~~e '";~ioa;e-- -', ~
,_< _ "

.•
:, ":.
': ' ... ~ .... ".

" J(fca(e-~s-au.rugaCin·zi de sarb~toare. -; -'" ' _~M(jntv~fdezlegarir;~i$r:jnifr1a'ei Batr~nii m~i, p,arintir ~i toti stram,b~ii-n ~ir ,$alta;de feticirelaJ;Jal)oul Ga'~i,eu,." /~. _ ;, _, _Ce'odinnesc'stlb cruce'ir; mical cimi!ir(, <':'~'::'.;': ~Ma:'·u~uga'ca;d~nsaJa:bunul·lSuri1(leieu.·'
z.>
~.c:,~"",.',

"~.~::j~~~t~~i~,~;'o~~~ -, q~~a
",--'. ""

»:

Jj.

~<.:*<:~:

'~~.->_-

:

~~),..

~--',

•..

'

-v

"""'-"'7:"""fI;,::>'l;~,:<">_:t-'j/"

,Tf~-~,>:~t;:,~:""

-":";:·r;~:;:_-;.,}_

:~~._.'~~~ .:

.~>~-,......

..':

"'-_

"~,-._:

-_'",,;_"

~.<

~.'

"-;4~~-.'

'-¥

'

>~: /.
,,>~.""-

,~_~
-

", " ,", ",p~'l~sP~zireJaleTn'g'~r10~Cheani ,,' ';'";::~::'~:',:'Bis~ri~a:str'abu~i!~De'coprlte stiu, §i'eu< ~iC
: vorbinaipfug,atiu~e~cl!~bu~9tPu'mnez~u' ',,' ,"'~:,:~,:',;Gl;I jn!m~:~noasape'p,uhti ~de:gand iar V!U ' Er'am Cqpjl;:. ~iroania",vzelo~s~' rugatocfr_g:~;,:" ~,·'Sa· sorl> ca .~i"alta data ,riJireaSrl!8'de,tarnai'e '-P~rta~r:idu~m'a ma~~)h~orid~' sarbatoWe'~~, d~ ,":~",'<G~;a~:\lrEi:a-~:ntotd~auaa 'in sufiet sa,-ramaie': ::

,>

,f:';,'_'

':/;.~_

,,,:_,::.,,

~- ,:~~',

:«~',;'~'

"~~:"'~~P~" ;'\v·

<--::.

c-: ~."~ ~--~~";f~.~-'.>~_,,_.-_~,-~<-

;:;.,:'\~:-

;-.-

.'t>.~:~, ;::':._ -'

.

>~,

~-.<

" '"

:',"',,:;::$optihdl;l~mi-gr'ijuli~:'Ve?l,mam~::ia:amiht(;!;;~;~;; "",'~ra~,aaqg'atul ,•
.~, P<~j-"
r: .-

'Ea' sfinJele:'icoane:, ,eu $8fleturcurat;.~'",:,-;,',',,: ';':'.)"<", :~B,atraM loac~"l:nrsp~ne:c~
',.\bV:~:~~ ;~t-"2;')'
;- ", -';:' ;.:'" ···c·····

:M~inv~~a~~ta~u:curt1"ttebui~~a,bat

,:;(:~,;,~~:

::~-'~l~'\;i,qrI hle~t~rite;:p~~sif~~e~~:et,e~;"/ ,
£

' •.'in ti'mp;y,eai9~~popa,e~n:sfrnte'I(Lv~$mfri{e,-~, Mj te}ecgeama~ns~fi~t,~,bJ~.eri9acstfa!{ufia;' t ,",'
"~Qi~.~:,~:_::~-,"';'~,r-::~·.~.:~,,':'"' r ~ _., ."•. . =~... '_ -'0'" _'
'" """,;~:-, ;. ····~0,,' = "'.' .: ",:~ ~;"_, ." -,"',':ec

de 9i~p6tadfiseaca(lq
','

rugil~' pier! ': " nu
ra§un{'
-

:2. ,':~"'_,":'_': .
~
.<-

~.' .

28

Icoana - fereastraspre

cer

Icoana este 0 reprezentare a IlJ.rnlLspirituale, neva7tJ"ie: cu ajutorul elementelor materiale, lume$ti, un mijloc de_Iotalnire a omului cu Dumnezeu. Potrivit credintei ortodoxe, icoana este un lac in care Hristos sau sfintii se aM prezen] in chip tainic, astfel incat, cand crestnul se roaqa icoanei, el de fapt se Inchina lui Hristos lnsusi. Uitandu-se la icoana, privirea cresfinului se indreapta in mod spiritual spre Hristos, asa cum mama, privind fotografia fiului ei, vorbeste cu el, desi ea nu confunda fotografia fiului cu fiul insu~i, caci ==-.. fotografia unui om nu este ldentica cu omul, Intrucat fotografia reprezinta numai forma corpului, nu ~i puterile sufletului, caci imaginea fotografica nu gande~te, nu vorbeste ~i nici nu simte. Icoana ~i Evanghefia sunt in stransa legatura, se sprijina ~i se clarfica reciproc, colaborand la raspandirea lnvataturii crestine. Se poate afirma ca Icoana este 0 "B!.g_fJ.ghelie culoa'~, precum Evanghelia este. 0 in ,,/co.anav_eJ12aLa~.uil::lristos. Asadar, Icoana este chipul sau reprezentarea pentru ochii nostri a unei fiinte existente in mod real, adica a adevaraiului Dumnezeu, a Fiului Sau, lisus Hristos, a Maicii Domnului, a unui sfant sau a unui moment din viata acestora. Icoana este un fel de .freapta" sau .scara" pe care ne ridicarn cu intreaga noastra fiinta spirituala, prin credinta, cane Dumnezeu. Fiind 0 asemanare, un model, 0 intiparitura a cuiva, desigur ca imgna nu,seam_§na intru totul cu originalul. Nu talentul executantului, nu materia icoanei dau utilitate icoanei, ci unirea ruqaciunii celui cinstit din icoana, cu evlavia rugaciunii celui ce se roaga. Cinstim icoana pentru ca atunci cand preotul sfinteste 0 icoen«; Duhul Sfant se revarsa asupra ei.ln fata icoanei inima trebuie sa se lncalzeasca de o "caldura sfanta", care sa se asemenea cu caldura Duhului Sfant care a sfintit icoana. Omul, cand sta in fata icoanei, se inchina de fapt lui Dumnezeu, caci el rosteste: .Doarme, ajuta-ma!; Doamne, iarta-mal'. Nu zice nicidecum Jcoana, aiuta-rnal: lcoana, larta-mal". Lcoanele noastre ortodoxe_ou sunt sfiole, ci sfintite,jar crestnii nu se Inchina lemnului pe care este pictata icoana, ci lui Dumnezeu, caci daca ar fi asa ar trebui sa se inchine tuturor copacilor din padure, u~ilor, giurgiuvelelor din lernn, scaunelor, meselor etc. Privirea unei icoane trebuie sa nasca in suflet stari de ruqaciune, de cainta, de respect, de dragoste sfanta. Icoanele trebuie pictate in culori suave, demne, decente, nefipatoare. ICQanele se picteaza d!J.Qaun canon iconografic. Prin respectarea stricta a acestui canon iconografic, crestlni ortodocsi au reusitsa ramana la 0 inteleqere unitara a lui Hristos. Spre exemplu, nu este corect sa fie reprezentata Maica Domnului cu capul descoperit, deoarece Maica Domnului era mereu acoperita de un voal, nu i se vedea deloc parul, avea 0 imbracaminte modesta ~i un chip foarte serios.

1. f~nctia harica - prin sfintire capata putere harica, mijlocitoare intre om si cer; 2. functa latreutica - lnsoteste cultul divin;,

Functiile icoanei sunt:

I

ce Minor, mai precis in Dobrogea de astazi, a poposit Sfantul Andrei, strabunii nostri, incre~tinati de acest apostol trimis de Hristos, au asezat icoanele in casele lor, la loc de mare cinste, pe peretele de rasarit, indu-Ie cu sterqare cu busuioc. Aprinzand acestor icoane, ei .se evlavie, tei Cruci

Numele de icoana vine din grecescul EIKON - a asernana,

pApHcatH
1. Forrnuleaza defintii metaforice ale icoanei.
Prima icoana a fost racuta de Sfantul Evanghelist Luca, iar prima icoana nefacuta de mana omeneasca a fost mahrama pe care s-a imprimat chipul Mantuitorului, stergarul cu care S-a sters in drumul Sau spre cruce, care a apartinut Sfintei Veronica.

2. Explica urmatoarele denumiri care se dau icoanei: "Biblia ne§tiutorilorde
carte", "Fereastra spre ceruri", "Refugiu al privirii pentru orice inima indurerata".

3. Raspunde la intrebari:

o Cum te raportezi la ea? o Crezi ca icoana ar trebui sa ocupe un spatiu, la vedere, ln casa ta? Sau
trebuie sa ai doartu acces la ea? e Te aqreseaza prezenta icoanei Tnspafiu public? () Cane intri lntr-o casa, remarci prezenta sau absenta icoanei? Conteaza prezenta icoanelorTn relata cu persoanele din acea casa?

e Icoana T~iface simtita prezenta In viata ta?

4. De ce pictorul de icoane trebuie sa fie un bun cresfin? Aiuta-te de textul de
maijos: Nu se poate picta 0 icoana reprezentand doar aspectul din afara al trupului, ci in ea trebuie sa se reflecte nevointele nevazute §i trebuie sa straluceasca slava cereasca. Aceasta se poate face in mod desavar§it doar de acela care traie§te el insu§i 0 viata duhovniceasca, care a inteles bine §i se simte apropiat de vietile sfintilor. De aceea, me§terii iconari din vechime teceeu intotdeauna asa §i se pregateau pentru aceasta prin post §i rugaciune. Multe icoane pictate in acest fel au primit de la Domnul puterea facerii de minuni ... (Stantulloan Maximovici)

ramaneti

De cate ori vedem icoane sa ne inchinam, sa le sdrutdm si sa le fmpodobim cu flori, caci noi crestinii stam sub obladuirea icoanelor de la leagan pana la mormant: pruncul nou-nascut este adus si inchinat la icoane; mirii se inchina si saruta icoanele; credinciosii se inchina si saruta icoanele la intrarea si iesirea din biserica; in suferinta, crestinul se mangaie, privind icoana; pe pieptul mortului se asaza icoana. Sa nu uitam indemnul Sfantului loan Damaschin: .Rugam deci poporul lui Dumnezeu, neamul eel sfant (I Petru 2, 9) sa tina cu tarie predaniile bisericesti, caci scoaterea putin cate putin din cele predate, ca dintr-o constructie de piatra, distruge foarte repede intreaga cladire. Sa dea Dumnezeu sa

5. lnsusi Dumnezeu doreste cinstirea sfintelor icoane. $tim aceasta din
faptul ca el a Tnzestrat multe dintre icoane cu darul facerii de minuni. Unele dintre ele se gasesc ln Sfantul Munte Athos. lata istoria uneia dintreele: Icoana Maicii Domnului, Prodromita, cea «nefacuta de mana omeneesce», a inceput sa faca primele minuni la la§i. lcoana «s-a pictat singura» in anul1863, in chip minunat. Era pe la anul1862, cand doi calugari, Nifon §i Nectarie, s-au pornit sa intemeieze Manastirea Prodromul (lnaintemergatorul), 0 a§ezare monahala romaneasca in Sfantul Munte Athos. $i cum fiecare manastire de acolo avea cate 0 vestita icoana a Maicii Domnului, ctitorii s-au gandit ca pe a lor sa 0 zugraveasca acasa, in Moldova lor natala. Au gasit in Copou (cartier alla§ului) un iconar Mtran pe nume lordache Nicolau §i i-au cerut sa zugraveasca 0 icoana cu Maica

tari,

neinduplecati,

neclintiti si intariti pe piatra tare care este Hristos, Caruia se cuvine slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Stant, acum si pururea si in vecii vecilor.".

Domnului.
S-a pus zugravul pe treaM ... Dar cu toata osteneala lui, numai ve§mintele Maicii se lasau pictate: Sfintitele Fete ale Maicii Domnului §i a Pruncului lisus , nu Ie putea picta. Bietul pictor i§i zicea "Vai, mi-am uitat meseriaf". Cei doi calugari I-au incurajat insa. lntr-o seara, iconarul a acoperit pictura cu 0 panza §i, necajit, a inchis atelierul §i s-a dus in odaia sa, cazand in rugaciune fierbinte:

30

~------------------------------~------------

«Sfanta Fecioara iarta pacatele mele §i ajuta-maf». A doua zi cand a ridicat panza de pe icoana, batranul a ramas uluit: chipul Maicii Domnului era zugravit in chip minunat, asa cum se pastreaza §i astazi in Sfantul Munte. " (dupa Nicodim Mandita - Viata §i minunile Maicii Domnulw) o Ai auzit ~i despre alte icoane facatoare de minuni? Docurnenteaza-te dezbatere pe aceasta terna. si orqanizeaza irnpreuna cu colegii tai
0

~-.

ln perioada Iconaclasta (de prigoana~a }coanalor), un c81ugarinchinatorla icoamJ- a fost adu$ lalmparatul Bizantului, oF/stantin Co .iQ!1Lm,inver§unatprigonitoralJc.oanelor. _. .,.,_ ,. ',' ._ -Calugarul il intreba pe imparat, aratandu-iO molieda: "AI cui este chipuLdepe banul ace§ta?":,;A1 meueste", ' raspunse imparatul. " . ,_' .,' ,",,'
Calugarul arunca inoneda jos' §i Q calca)n picioare. Fapt~ ac~~sta fiind'socotita:o nfensa gravaadusa imparatului, calugarul a fost osandit 'a moarte. " , ' ,,' , , - Atunei calugarul s-a adresat rmparat~~ui cu urmatoareie cuvinte:" Vai(je)7_eFlorocitulef Eu sunfdatmortii pentru ~ of ens a §i FJecinstirea unui chip de om pamantean pacatos. Derce pe'deap$a _veiprimi tu, care porunce§ti sa fie arse ieoanele, chip uri ale Tmparatului cerului §i alpaman~ului,§i a.leprietenilo; Saj;§i condamnipe inchinatorii lor?"; ,
,,'<,

,

,

-D

. , lco8r1e/fJortodoxe (in majoritate, bizant{l1e) at! anumite trasaturi, care /eJac unice: absenta realismului (hu sunt pastrate proportiil~ logice); marimea 'fiecarei persoane din: ic;qanae_ste determinata, de serTmificatia §i importanta {1cesteia;'culorile nu sunf aleseJaJn.tamplare)llumd b simbolLstic~ (a/bul e,ste simbolul_curatiei,,?l pacii, , dar §i al atot§tiintei dumnezeie§ti; ro§ul simboliz~azajertfa, 1ubJiea, dar §ifocul nestinsal iadului; negrul semnifica moartea; maroul este semnu7 smereniei, -al saraciei; aiJriul sirnbolizeaia:haruf.diYin;-yerdele, (ena§terea spirituala; Sfintei Ireimi); acce tul· ' a@__Qe frumuseteafrug_easca ci ~e cea: duhovniceasca, exprimata 'prin -chipul p'er-sfJAajeleF;-e-afe--stint-transfigtJrate;"1:lflatOf1Jitre:ste-~efeFj:RC~ta~i:r:ltf.::UnJJJQdyoit (domina fata sfantului;: ochli" . oglinda sl!fietului, sunt mari, exprimand purita'tea,sufleteasca, dar§/ vedere,a IlJi_Hristos pe care sfintiiay dobandit0; gura" in schimb, fiind mica, aratand faptul ca'sfintii s"au,gistahta( de placerilemateriale); iaraureoJa~sauilimbul simbolizeaza prezenta harululdivin. . ., - '-- ',', , :' ~,' .' '., -, ... ,'-~-:'

albastrul deschis este credinta, Tntihderea 'cerului, iar eel Tnchi$'simbolizeaz8 ta'ina petrec@rii dumn@z@i@§ti a,

31

~~~. -----;======================~--~--------------------------------------------y---~ "Cantati in inimile uoastre CuiDumnezeu, multumindu-I, ~
~in psalmi, in laude fi in cdntdri duhovnicesti" (Col. 3, 16)
J J

Dlctloner cu termeni specifici utilizati

in muzica bisericeasca

Cantarea religioasa forma de rugaciune

crecinciosll din biserica, Tmpa~i\i In doua grupe, In mod alternativ; [exemple: Psalmul 102 (Antifonul I), Psalmul145 (Antifonulll) de la Sfanta Liturghie.] Acatist = Cantare de lauda, lnchinata unui sfant; (in timpul cantarii se sta Tnpicioare). Canon = Compunere (imn) din mai multe cantari care forrneaza un Tntreg (e format din nouaode): Condac = Cantec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfant sau se arata insemnatatea unei sarbatori. Doxologie Cantara de slava Tnal\ata lui Dumnezeu. Doxologie mica: "Marire Tatalu ~i Fiului ~i Sfantului Duh" Doxo/ogie mare: .Slava Tntru cei de sus, lui Dumnezeu ~i pe parnant pace, Tntru oameni bunavcre" (are la baza cantarea Tngerilor din noaptea Nasterii Domnului). Glasuri blsericestl = Cele opt moduri dupa care se canta muzica bisericeasca. Patru glasuri sunt principale ~i patru sunt derivate. Icos = Strofa poefica care urmeaza imediat dupa condac. Imn religios = Cantec de prearnarire a dumnezeirii. Imnografie = Colectie de imne religioase. Muzica psaltica = Muzica specifica Bisericii Ortodoxe care are 0 notate diferita de cea obi~nuita, avand radacinile Tn psalmodierea din vechea sinagoga ebraica ~i Tn muzica vechilor greci. Este diferita de muzica lineara, apuseana, Octoih = Carte bisericeasca Tn care sunt cuprinse cantarile din fiecare zi a saptamanii (cantate succesiv pe 8 glasuri). Osana = Doarnne, mantuleste-nel Ajuta-ne! Penticostar = Carte bisericeasca cuprinzand ritualul slujbelor dintre Pasti ~i prima duminica dupa Rusalii. Savaot = Dumnezeul ostilor lnqeresti. Stihiri = Tropare in serie. Triod = Carte rituala cre~tina cuprinzand cantarile ~i ruqaciunile din cele zece

Aliluia = l.auda] pe Domnul! Amin = A~a sa fie! (Asa estell. Antifon = Imn care se canta de catre to\i

=

La toate popoarele lumii muzica a avut un ral importantin actele de cult, cantarea vocala sau insfrurnentala fiind a metoda de prearnarire a divinitatii. Asernenea ingerilor din ceruri, care neincetat II slavesc pe Dumnezeu prin cantari de lauda, si crestinii au folosit de la inceput cantarea religioasa ca pe a forma de rugaciune~ Muzica Bisericii noastre ortodoxe provine din Orientul Mijlociu, leaqanul cresfinisrnului, fiind cu totul deosebita de muzica altar Biserici sau culte cresfine, Te,xtele imnelor biseri.ce~ti-c;:uprjJld LQYatatura de credloJa, fiind deci a cale prin_caffi_omulll poate cunoaste pe D_umnez_eu. De aceea, la inceputul intemeierii bisericii cresfine, cantarea a fast folosita ca a arma lmpotriva ereticilor, dar si ca otorma de consolidare a invatatillii de credinta Biserica noastra nu foloseste instrumente muzicale in cult deoarece, folosind doar vocea, omul poate participa in mod direct la preaslavirea lui Dumnezeu. De altfel, vocea urnana este un "instrument" desavarsit, prin care ornul isi poate manifesta pe deplin atat bucuria si multumirea, cat ~i tristetea. La Sinodul al VII-lea Ecumenic s-au dat diferite indicatii despre cum trebuie sa se practice cantarea bisericeasca: ea trebuie sa fie cuviincioasa, facuta cu rnulta luare aminte, dar si cu vrednicie. Cantarile bisericesti pot fi: de origine scripturislic~ (de exemplu, Psafmii); b) dLJl.rl in nescri tu' . alcatuite de imno.gra.fi (cei care au campus versurile) ~~zi (cei care au campus muzica; de exemplu, Nascatoare de Dumnezeu, cornpusa de Sfantul

at

v

saptamani de dinainte de Pa~ti.
Tropar = Cea mai veche, mai mica ~i mai
sirnpla unitate a poeziei imnografice in cultul ortodox; sfrofa care infa\i~eaza pe scurt via\a unui sfant sau rnportanta unui eveniment din viata Mantuitorului.

Chiril al Alexandriei; Condacul Craciunului; Fecioara astazi ... , conousa
de Sfantul Roman Melodul; Lumina fina, alcatuita de Sfanful Mucenic Antinogen). Avand scopul de a-L preamari e Dumnezeu dar !LeIe a ne a ap 'a de EI i pe EI de noi, in Biserica Ortodoxa nu exists nici a slujba care sa nu cantina cantari bisericesti,

32

~
o o
Muzicii bisericesti ii este specifica scrierea psaltica. in scrierea psaltica notele au alte denumiri: do---NI re PA mi VU fa GA sol 01 la KE si ZO do NI
BOGAlll
e-

ApHcat6

1. Care este specificul cantarii religioase ortodoxe? 2. Precizeaza de ce nu se folosesc instrumente muzicale in Biserica Ortodoxa. 3. Explica, din experienta ta, ce stare spirituala dobandesf atunci cane asculn rnuzica religioasa.

4.lndentifica in textele de mai jos irrportanta cantarilor religioase: Cantarile biserice§ti sunt in primul rand rugaciuni. Cantarea sfanta este respiratia rugaciunii sfinte. Dupa cum trupul nu poate trai fara respiratie, tot a§a Biserica nu se poate ruga pe deplin fara cemec. Cantarea bisericeasca accentueaza atmosfera de pio§enie §i e vIavie, de rugaciune §i curatenie sufleteasca, evitandu-se caracterul teatral. (Mitropolit Daniel Ciobotea) Nimic nu purifica sufletul, nu-i da aripi, nu-I smulge din cele pamante§ti, nu-I elibereaza din legaturile trupe§ti, nu-i inspira fntelepciune dumnezeiasca, nu-I face sa dispretuiasca cele de jos precum muzica §i accentele masurate ale unui cantec dumnezeiesc. (Sfantulloan Gura de Aur) 5. Cornenteaza aflrmatia: Sa fnvatam muzica pentru fmpodobirea §i Iini§tirea caracterului ... Sa cantam psalmi pentru a calca tn picioare poftele §i a slavi pe Dumnezeu pentru darul fmbel§ugat pe care I-am primit necontenit §i pentru hrana cea de folos, atat pentru ctestetee trupului, cat §i pentru cresteree sufletului. Trebuie fnsa fndepartata muzica de proasta calitate, care mole§e§te sufletul, care da na§tere la fel de fel de simtaminte, cand dejale, cand de desfrau, cand de placere, cand de nebunie. (Clement Alexandrinul, Stromatele, p. 437) 6. Orqanizeaza cu ajutorul profesorului de religie 0 auditie rnuzicala dintr-un repertoriu de rnuzica psaltica, pentru a intelege mai bine specificul cantarilor religioase folosite in Biserica Ortodoxa.

AU VII ~ ... au ..

SARACIT

Glalul

3"T ~';"~~ \\ Bo ~

I'P

lAtH_Ie

80

j

-.&r .

_.o:.. ..._ ....... .o:..{,
_rl_

l".

til

elt

,

,I

au

n&..man_zlt,

_.& _ til IJ

au

d_rl_cit

,I

au

fll-mln-zll,

.

>,
J

\...~...!!~ ...--._._£........... .._..;; ~.._~

J!' J 7 ~
'Ir __
vor lip

tar

ttl

ee-L ca· u • tj

pre Dom -

eet ce-t, CI. - U• U pre Oom ~ __ .... -...~

r it! r 0'
-

• - nul, nu_

nul,

n,,_ ~~3" te.

to
Ie.

ee

ee

J

1'_

4.

tot ~ •

_

ne

_ .

'\"\

~

;s&¥+e ""~ 1'_
r
vor lip _ de tot

bl

ne

-

I
()
()

I

Despre cantarile religioase, in Sfanta Scripfura ni se spune: - in ceruri ingerii ~i sfintii canta fara incetare slava lui Dumnezeu. (Is. 6,23; Apoc. 15, 1-3); -Iumea s-a creat in cantecele ingerilor (lov38,4-7); - in acordurile armonioase ale harpei lui David, tristetea si melancolia lui Saul dispareau si buna dispozitie inlocuia duhul cel rau care-I mistuia (I Regi 16,23); - cantarile ingerilor s-au auzit in noaptea Nasterii Mantuitorului (Lc. 2,14); - Mantuitorul nostru lisus Hristos ~i Sfintii Apostoli cantau psalmi (Mt 26, 30; Mc. 14,26); - Sfantul Apostol Pavel lndearnna pe efeseni sa traiasca in curnpatare ~i in cantar. duhovnicesti: "... Sa va umpleti de Duhul. Vorbiti fntre voi tn psalmi §i in laude §i tn cantari duhovnice§ti." .
I I

"Aparatoare Doamna, pentru'biruinta milltumiri,. iiMvindu-nedin nevoi, ,'," aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robit tai; Ci ca cesace a{: , stapanire nebiruita,'izMve§te-ne din toate nevol/e, ca sfstrigam' tie~ Bucura-te, Mireasa, pururea-fecioara." .
'.

".

':.

.

-

.'

"eu noi este Dumnezeu, fntelegefi, neamuri, §i va plecafi, caci este Dumnezeu. " ......
'

Cli -hoi'

33

·

· · ·

"Cautati mai inuii imndrdtia iui Dumnezeu ... " ) r )

(Matei 6, 33)

. .

Calatortnd eu Dumnezeu pelerinajul la biseriei ,i manastlr!
Fiecare popor, indiferent de religia sa, i~i are locurile sale sfinte, considerand ca este 0 datorie rnorala de a Ie vizita rnacar 0 data in viata. CJ:!_vantul pelerinaj s-a format de la cuvantullatinesc peregrinus §i ere s~sul de ealator, strain. AfiIW1erin inseamna, a§adar, a merge in 10gjri in Vechiul Testament, din cauza vremelniciei sale, existenta orneneasca era sernanata cu un pelerinaj. Pe langa aceasta semnificatie, , termenul mai avea ~i sensul de ~. Istoria evreilor ofera numeroase exemple in acest sens, caci pana sa se aseze in tara lor, viata evreilor a fost 0 continua pribegie. Cel mai important pelerinaj a fost cel din E i s re Tara Prom' a sarbatorit in fiecare an, I~i (trecere). in Noul Testament, pelerinajul la Templul din lerusalim organizat la diferite sarbatorl era foarte important. M~ in urma calatoriei de la N aret la B , va fi chiar EI pelerin in Casa Iatalu: (LC. 2, 1-51), la varsta de 12 ani. F rma su rema a pelerinajului s cru . Pa te 0 . ler salim, unde ave a Sa fie rasti nit. Dupa inviere, EI ii insoteste pe cei afiati in pelerine] asa cu tc ucenicilor Luca ~i C eo a, carora Ii Se descopera in taina Euhari~tica a frangerii painii. ~ mereu in a'ma celor c II cau _. r . sca in inimi 1eI:,__ Avand consfiinta ca Biserica este locul de intalnire cu Dumnezeu ~i cu sfintii, pelerinii crestini sunt persoanele care, fie viziteaza locurile sacre, unde v reaza sfintele moa~te .. oan e fie participa la bucuri - rbatonrii hramul . un . iseri . ui s~ti. Pelerinajul religios este 0 dorinta de intrare in comuniune cu cei care apartin Bisericii mumtatoare. Pelerinii incearca sa qaseasca in existents lor trecatoare viata vesnica, nemuritoare, dupa cum indearnna Mantuitorul: "Cautati mai intai imparatia lui umnezeu ..." (Matei 6, 33). in istoria noastra, pelerinajele la locurile sfinte au reusit sa realizeze ~i sa pastreze unitatea neamului rornanesc, creclnta unindu-i pe locuitorii diferitelor provincii ~i constituind, in acelasi timp, uo__@~r ~ase a i~ Nu intarnplator, aparandu-se Tn Tata navaTirilor sfraine, rornanli s-au adunat in jurul Bisericii, fapt ce evidentiaza irnportanta ~i increderea de care s-a bucurat aceasta. Pe plan national, sunt binecunoscute p~u ocazia diferitelor sarbatori religiQase: Sfantg C \1:' ~P- t. (Ia~i, 1 oc ombrie , I eel Nou ucuresfi, 27 octombrie), ~ S~ Uudetul Constanta, 30 noiembrie), Sfanta ~ (Curtea de Arge~, 7 decembrie), Sfantul Mare Mueenie loan eel Nou de la Sueeava ( Suceava, 2 iunie), Cuvioasa Teodora de la Sihla (rnanastirea Sihla, 7 august), Adormirea Maieii Domnului (Manastirea Nicula, Manastirea Rohia, 15 a~
~

secularizare

- trecerea

in

patrimoniul statului a unui bun apartnano bisericii sau manastrii; sens figurat, marginalizarea Bisericii in societatea contemporana.

34

Pe plan international, sunt cunoscute pelerinajele desfasurate la fa ul Mormant in lerusalim (Israel) pe intreg parcursul anului, dar mai ales cu ocazia sarbatorilor ~i nostru lisus Hristos. Alte locuri de pelerinaj cresfin in Israel sunt: ~, ~ Maslini, ana Muntel Tabor, G(,~dina Ghetslmani, Foi§orul "Cina ce Tc i e n in reci sunt frecventate de pelerini locuri precum: ~ntut Mllote Athos, a ~ ir: de pe M ora insula Eghina, care gazduie~te fn08§tele Sfantului Nectarie Taumaturgul; insula Evvia, ora§ul Procopie unde sunt moa§tele Sfantului loan Rusul; ~unde este Sfantul Mare ucenic Dimitrie; insula Corfu, cu moa§tele Sfantului Spiridon. lar in Turcia. Casa Maicii Domnului, biserica Maicii Domnului, cetatea Efes, mormantul Sfantului loan Evanghelistul, Manastirea Izvorul Tamaduirii. Aceste calatorii sunt ca niste pun] spirituale si culturale, Tntre cer ~i pamant, Tntre Biserica luptatoare ~i cea friunfatcere. Ele reprezinta 0 traditie ce trebuie cominuata, cu atat mai mult cu cat trairn lntr-o lume din ce in ce mai indepartata de Biserica, in care valorile morale fundamentale ale crestinismului prezinta tot mai putin interes.

~

ApHcatH

1. Explica care este rostul pelerinajului Tn viata cresfinului. Ajuta-te in
demersul tau ~i de informafiile urmatoare.
f) De peste 1300 de ani Muntele Athos este un tinut aparte {...1, modul sau de viata deosebindu-se de cellumesc. Este locuit de barbati {...1ei ceui« ceva mai mult decat lumea materiala{ ...1. Prin Tndelunga rabdare §i lupte supra naturale au gasit aici ceea ce cautau, 0 adevarata comoara{ ...1 caci ceea ce au gasit este cu adevarat 0 bucata de cer {...]. Sufletele lor sunt Insufletite de gandul ve§niciei care, ca un izvor pururea curgator, Ii Incurajeaza. (Arhim. Heruvim, Parinti duhovnice§ti contemporani la Sfantul MunteAthos) Se zice ca exista permanent §apte pustnici sfinti, care se nevoiesc singuri sub varful Athosului ... fnsa nu-i poate vedea niciodata nimeni. Umbla mai mult goi, mananca numai rMacini de padure §i vorbesc permanent cu Dumnezeu. lar cand moare unul, prin minune, Dumnezeu alege pe altul din calugarii Sfantului Munte ca sa nu se §tirbeasca numarul de §apte. lar cand nu va mai fi de unde sa aleaga altii, atunci se va sfar§i monahismul din Muntele Athos. (Ioanichie Balan, Convorbiri duhovnice§tl) c Lumea asta Intreaga, daca se mai tine §i nu cade sub blesteme, e fiindca se sprijina pe rugaciunile Muntelui Sfant. Pe cand lumea sta In adancul noptii culcata In moliciunea patului, In dulceata somnului, §i furii §i raii §i talharii blestematesc, desfranatii se Indulcesc din poftele spurcate, Muntele sta treaz §i se Inchina §i bate matanii: cu oftari. (Sandu Tudor - Scrieri 1, Editura Christiana 1999) o Eu socotesc ca cel mai de pret In aceasta viata este sa la§i toate §i sa-ti plangi pacatele tale, pentru ca cea mai scumpa pentru noi este ve§nicia. Deci, trebuie sa facem totul ca sa n-o pierdem, ca atunci degeaba am mai trait pe pamant! (Arhim.loanichie Balan, Convorbiri duhovnice§tl) f) Suntem ortodoc§i de traditie apostolica cu monahism de peste §aisprezece secole, cu un mare numar de manastiri §i schituri fara egal In alte tari cre§tine ... §i astazi avem parinti povatuitori duhovnice§ti vrednici ... pe care avem datoria sa-i cunoa§tem, sa-i imrebem, sa-i cinstim, sa Ie cerem cuvinte de folos pentru mantuirea sufletului ...

Fieeare pelerin pareurge ~i traieste trei stari diferite, raportate la timpul de efeetuare a pelerinajului. Prima etapa este eea de~, materiala si spirituala, ill eadrul careia el vizualizeaza, mental, locul unde doreste sa ajunga si apoi se informeaza, Pelerinul vrea sa se atinga de eel care a fost atins de Dumnezeu, daruindu-i sfintenia, sau sa mearga prin locurile sfintite de catre alesii Domnului. Pentru ca drumul sau sa capete valoare spirituala, el depune un minim efort post, rugaciune, spovedanie - si pleaca a~vantarea pa~teluiduh.9vnic. ~ ~ .AaOUaetapa este de p,arcurgere a drurnului ~i de prim ire a ~ viata sa. Peleriniil se roaga eu pocainta pentru iertarea pacatelor sale, in dorinta putemica de a primi ajutorul lui Dumnezeu, pentru vindeearea trupeasca si sufleteasca. Faptul ca el vine atat pentru sine cat si pentru ceilalti arata ea este reprezentantul familiei sau al comunitatii, Pelerinii se regasesc la loeurile sfinte, deoareee harul duhului aduna credinciosii si apropie oamenii, indiferent de zona geografica din care ei provin. Sfintenia este 0 imbogatire reciproca a pelerinilor, 0 eale de reeoneiliere si de impreuna-bucurie a prezentei lui Hristos in mijloeullor. A treia etapa a pelerinajului euprinde~ rev~ vielii spiritua/e si fntiirirea c~in urma eelor primite de la Dumenezeu. La intoarcere, sufletele pelerinilor radiaza lumina si ~t ~parta~ind altora din propria experienta, ei devin ~ eontribuind astfel la raspindirea Cuvantului lui Dumnezeu in intreaga lume. P~ t~ii . via~a omu'~~~~i spatiu .sacre, _ca 0 pregustare a Vlt~Ili vesnice, ,______

35

~--

2. Care crezi ca este folosul pelerinajului In zilele noastre, cand grija fata de cele materiale ~i loviturile asupra Bisericii sunt din ce In ce mai acute? 3. Ce senti mente crezi ca traiesc cei ce ajung, dupa mari lncercari, la locurile de pelerinaj mult dorite? 4. Se poate vorbi despre un .pelerinai cu mintea", atunci cand cineva citeste vista unui sfant sau despre un anumit loc de spiritualitate cresfina? Argumenteaza. 5. Cornenteaza: Dorul de Tndumnezeire a facut ca multe a§ezaminte monahale din munte sa fie puse sub ocrotirea minunii de pe Tabor: Schimbarea la Fata a Domnului, Sarbatoarea Luminii necreate (6 august, tn calendarul ortodox), a devenit traditionala pentru Tntreaga regiune. De sute de ani, pelerinii vin la 6 august pe Ceahlau, se supun nevointei urcu§ului de patru ore pe cararile muntelui ca sa ajunga pe culmi, la Sfanta Liturghie. Pentru ca pa§ii pe cararile de munte sunt [nsotiti de rugaciune, urcu§ul se spiritua/izeaza". (Pr. Nicolae Dascalu) 6. In tara noastra cele mai multe pelerinaje se fac la manastiri, acolo unde, mai mult decat in alta parte, .se simte Tntalnirea lumii dejos, cu lumea de Sus. (Andrei Plesu) Orqanizeaza impreuna cu profesorul de religie si colegii tai 0 dezbatere cu tema: lICe inseamna sa fii monah". (Vorbiti ~i despre sentimentele care pot determina un tanar sa lmbratiseze calea calugariei, precum si despre atitudinea pe care 0 are acesta de la primii pa~i in rnanasfire, ca frate, pan a la momentul dobandirii demnitatii de calugar).Apoi, cementa] afirmatiile: () Doar oamenii neadaptau si mediocri devin monahi. e Cei care intra In monahism se rup total de lumea In care traiesc. e Pentru ca s-au retras din lume, calugarii nu mai sunt cauta] de nimeni. e Calugarii I~i asurna voturile monahale. 7. Documenteaza-te ~i realizeaza un pelerinaj imaginar la rnanasfiri si mari duhovnici din Romania. Ajuta-te de imaginea de mai jos. Alcafuieste un referat despre un mare monah ortodox.

BI

RITA Panntele Cleopa lIie

Parintele lustin PArvu

M-rea Petru Voda

lUJ ARAD

(Ti998)
M-rea Sihastria

,illll.1Piirintele Teofil Pariian
ParinteleArsenie Boca (t1975) M·rea Prislop
r:

M·reaBrAncovean(r

U?c9g)

Piirintele Arsenie Papacioc M·rea Techirghiol PaJinte1e lIarion Argat~'

(ti999)
(

..

M·rea Cemica

.'

TA

.

, - in,experienta'spirituala a pelerinajului, cei care aucredinta mei siaM au prilejul sa 0 Tntareasca, vazand ' . credinta maiputernica aaltora;:ceicare au rabdaremai ,Jutina se lntaresc vazand rabdarea a1tora; ceicarese. ' roaga'~ai pUlin ~i mai ~{jp'eiticiali}e Tmb~~at~sc §i sernnoiesc.din rug~ciunea fierbinte a altora.~ ," ~ . .' ,tl altll IInfluentam pe altll prmfelulnostru de a fl prezentl acolo. . . ."(I.P.S.Daniel, 'Mitrop'olitul M()ldov " §j Buc mei,' atorind cu umnezeu - mtelesul §i folosul pe!erinaJuIUJ).

~

a

36

---_-

-

--

--

--

--

-_-- -------

o o

~

,/Dapi multumire pentru toate, cdci aceasta este voia Iui . Dumnezeu, intru'Hristos Iisus, pentru voi. b
JJ ~

~~U0U~~0U~G~GG~~O~~O~UU~U~UGb~Q~booO~~00~G~0~~O~G~

Rabdare

,I incredere ill Dumnezeu
Dreptullov

(I Tesaloniceni 5, 18)

~

Ne lntrebarn de multe ori, de ce sufera §i de ce este Incercat prin necazuri §i suferinte omul bun? Unul dintre raspunsurile pe care ni Ie da Dumnezeu la aceasta intrebare II gasim in Cartea lui lov din Vechiul

Testament. Era odata tn tinutul Uz un om pe care 11 chema lov §i acest om era fara prihana §i drept; se temea de Dumnezeu §i se ferea de ce este , rau... ~i Tntr-o zi... a sosit un vestitor la lov §i i-a spus: Boii erau la aratura §i asinele pa§teau pe langa ei; atunci Sabeenii au navalit asupra lor, au pus mana pe vite, §i pe robi i-eu trecut prin ascuti§ul sabiei ... Focullui Dumnezeu a cazut din cer §i a ars oile tale §i pe robii tai §i t-e mistuit .... Caldeii, Tmpartiti tn trei cete, au dat nava/a peste camilele tale §i Ie-au ridicat §i pe robi t-eu trecut prin ascuti§ul sabiei ... Feciorii tai §i fetele tale mancau §i beau vin tn casa fratelui lor mai mare, §i iata ca un vant puternic s-a starnit dinspre pustiu §i a izbit Tncele patru colturi ale casei §i casa s-a prabu§it peste tineri §i ei au murit... Atunci lov ... a rostit: Gol am ie§it din pantecele mamei mele §i gol ma voi Tntoarce in pamant! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvantat! ~i Tntrutoate acestea, lov nu a pacatuit §i nu a rostit nici un cuvant de hula lmpotriva lui Dumnezeu ... Atunci Satan a plecat dinaintea Domnului §i a lovit pe lov cu lepra, din talpile picioarelor pana tn cre§tetul capului ... Nevasta lui a zis catre el: Blesteama pe Dumnezeu §i mori! Dar lov t-e raspuns: Ce? Dad am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare §i pe cele rele? ~i tn toate acestea, lov n-a pacatuit de lac cu buzele sale ... $i Domnull-a pus pe lov iara§i tn starea lui de la Tnceput... §i i-a TntorsIndoit tot ce avusese mai Tnainte... ~i lov a mai trait dupa aceea o suta patruzeci de ani §i a vazut pe fiii sai §i pe fiii fiilor sai, pana la al patrulea neam. ~i lov a murit batran §i Tncarcatde zile.
ov 1,1,14-22; 2, 7-10; 42,10,16-17)

~n

Dreptul lov, personajul istoric al ca~i din Vechiul Testament, este un model de compottament,Tnsitua~i limita, de nelncetatarabdare ~i de Incredere

In Dumnezeu.
Aflam din Sffinta Saiptura ca lov era un am foarte boga~ cu frica lui Dumnezeu, care tffiia Tntr-ocetate de la rnarginea d~rtului Arabiei ~i avea ~pte fii ~ trei fete. Diavolul, vazand credinta lui, cere voie lui Dumnezeu sa~ ispiteasca pe acesta, cu scopul de a~ face pe lov s8-l huleasca pe Dumnezeu. De aceea,

Ii aduce lui lov

cee mai cumplite necazun: pierderea aveni

j

moartea robilor,

moartea copiilor, pierderea faimei, toate culminand cu a boala cumplita, lepra, care a durat rnai mu~ de ~pte ani. lov s-a revoltat, voind sa inteleaga voia Domnului, Tnsa ca nu nurnai ca nu L-a hul~ ~i nu s-a rasculat impotriva lui Dumnezeu, dar nid nu ~i-a pierdut increderea in EI, d, plin de credinta ~i intelepdune, a continuat sa-~ suporte suferinta, sa nadajduiasca in Dumnezeu Cel milostiv, Care-i daduse totul, luandu-i apoi totul, spre Tncercareacredintei sale.

37

CI=====~~======~====~I r = ~;tJIUll1t\UCtt:
...... "-

Referinfe scripturistice

Me. 11, 22-24 Le. 8, 43-48 In. 20, 30-31 punte de legatura lntre noi ~i Dumnezeu, care, pentru a fi mantuitoare, trebuie sa fie lnsotita de fa pte bune. ' .lncredintarea celor nadajduite, dovedirea lucrurilor celor nevazute" (Evrei 11, 1) inlelegerea tainelor care depasesc puterea minlii Ridiearea sufletului pana la Dumnezeu Ateismul, indferenta, necredinta, superstitla

o

"'" Definifia virtufii

Vazano credinta sa, Dumnezeu I-a ridicat pe lov din neputnta sa, redandu-i demintatea, sanatatea, averile, facand apoi sa i se nasca alti sapte fii ~i trei fete ln locul copiilor mor] . Noi trebuie sa inteleqem ca Tn spatele suterinte: lui lov se afla raliunea ascunsa a lui Dumnezeu, care Tntotdeauna sfie ce face. lov a ramas peste veacuri ca exemplu desavarsit de staruinta Tn credinta, dincolo de toate incercarile ~i necazurile vietii. Evlavia pe care a aratat-o lov ~i faptul ca el este pana astazi un model de rabdare la incercarile pe care Dumnezeu i le-a trimis, este un exemplu de urmat de catre orice cresfin din toate veacurile.

~

ApHcatli

Roade/e virtufii

1. De ce crezi ca Dumnezeu a lnqaduit ca lov sa fie ispitit de diavol? 2. Care sunt virtutile de care a dat dovada dreptullov? 3. Forrnuleaza definitii ale acestorvirtuti. 4. Argumenteaza lmportanta celortrei virtuti pentru un cresfin 5. ldentifica ln viata ta / a semenilor tai situatil In care se pot savar~i pacate Tmpotriva celortrei virtuti. 6. Spune ce Tnvataturi morale se pot desprinde din incercarile prin care a trecut lov. 7. ldentfica ln viata ta (de elev, de adolescent), rnodalita] practice prin care ai putea sa manitesti virtutile lui lov, ln situatii dificile. De exemplu: * Sunt nou tn cIasa, toti ma resping. * Maine am 0 zi foarte dificila: tez», concurs de §ah, interviu pentru revista §colii... * in familia mea s-a fntamplat 0 tragedie. 8. Te-ai gandit vreodata ca s-ar putea sa nu fii atat de "tare" cand treci prin situafil grele? Adu-ti aminte cand ai trecut printr-o asemenea Tncercare ~i spune ce ai Tnvatat din aceasta? Daca nu po] accepta ca aceasta situatie a aparut Tnvlata ta .deloc Intarnplator", intoarce pe dos 0 bluza ce are 0 broderie cornplicata. 0 sa vezi foarte multe noduri. Scopul acestora: frumusetea broderiei.
'~

Pacate
impotriva virtutii Referin,e scripturistice

Lc. 2, 25-32 Rom. 5, 5 Rom. 8, 24-25 Dorul ~i asteptarea cu lncredere a lmplinirii tuturor bunatalilor fagaduite de Dumnezeu omului care face voia Lui. Rabdarea; linistea; usurarea necazurilor; lndemnul spre savar~irea faptelor bune; chezasultoarea vielii vesnice. increderea numai In sine sau In alte fapturi ~i nu In Dumnezeu; deznadejdea: lncrederea prea mare In mila lui Dumnezeu In. 13, 34-35 Mt. 22, 37-39 lin. 4,16 Puterea dumnezeiasca revarsata prin Sfanta Taina a Botezului In sufletul cre~tinului, prin care aeesta are nazuinla adanea ~i curata de a se uni cu Durnnezeu.Nazuinta omului catre Dumnezeu ~i vointa hotarata de a lmpini voia Lui atotsfanta. Aseultarea de poruneile lui Dumnezeu (In. 14,21); ferirea de pacat; iini~te sufleteasea; rabdare: blandete; iertare; 1nlelegere lntre oameni; mantuirea sufletului Ura fala de Dumnezeu; invidia; egoismul; rnandria,

15 ~~
1\1:)

Definifia virtufii

~

~I~

~0 ~

Roade/e virtufii

eN
Pacate
impotriva virtufii

Referinfe scripturistice

Definifia virtu,ii

I

Roade/e virtufii

J .. =

Pacate impotriva vlrtutii

38

lubirea fali de Dmnnezeufi de .proapele .. lesea desivar,lti a Noului Testament
$; apropiindu-se unul din carturari, care Ii auzise vorbind Intra vazand ea bine le-a raspuns, L-a intrebat: Care porunca este lntaia dintre toate? Usus i-a raspuns ca Intaia este: Aseu/ta /srae/e, Domnu/ Dumnezeul nostru esle singurul Damn. $;: Sa iube§ti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima te, din tot sufletul tau, din tot cugetul tau §i din toata pulerea taoAceasta este cea dintai porunca. lar a doua e aceasta: Sa iube§ti pe aproapele tau ea pe tine insuti. Mai mare decaf aeestea nuestealtaporunca. (Marcu 12, 28-31) Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Pre cum Eu vem iubit pe voi, asa §i voi sa va iubiti unul pe altul. (loan 13, 34) Ci toate eate voir; sa va faea voua oamenii, asemenea §i voi faceti t; ca aceasta esie Legea §i prooroeii. (Matei 7, 12) Virtutile
de Vasile Voiculescu

Se masurau virtutile-ntr-ojoaca
Cu umbrele ce aruncau sub soare Aceea-i cea mai sfanta si mai mare Care mai lunga umbra 0 sa fad.

§i noi datori suntem sa ne punem suflefele penfru frati. lar cine are bogatia lumii acesteia §i se uita la fratele ssucere este In nevoie §i l§i fnchide inima fata de el, cum ramane , In acela dragostea lui Dumnezeu? Fiii mei, sa nu iubim cu vorba, nume: "din gura, ci cu fap(a §icuadevarul. Iqi3n 3.,.16,~.18)f'

ca EI $i-a pus suffeful Sau penfru noi,

In

aceasta am cunoscut iubirea:

fata de Dumnezeu erau cuprinse Tn cele zece Porunei, Mantuitorul, aducand 0 noua $i desavar$ita Lege, a indus toate datoriile omuluj intr-un singura: Sa iube§ti pe Damnal Dumnezeul lau, cutoata inima ta, eu tot suffetul tau §i cu tot cugetul tau. Aceasta este marea §i lntaia ponmc« far a doua, fa fe! ca aeeasla: Sa iube§ti pe aproapele tau ca pe tine Insuti. (Matei 22, 37-39) lubirea fata de Dumnezeu trebuie sa se manifeste prin slujirea $i cinstirea Lui ca Unul ce este Creatoru/, Binefacatoru/, Sfintitoru! $i Judecatorul nostru. II iubim pe Dumnezeu atunci cand nurnai Lui ne inchinam $i numai Lui Ii incredintarn toate gandurile si dorintele noastre, cand numai TnElne punem nadeidea $i cand numai pe Ell! marturisim, dar ~i cand participam la sfintele slujbe randuite de EI si de Sfanta Sa Biserica. bumnezeu este insa Cel ce ne-a iubit intai. lubirea noastra catre EI nu este decat 0 iubire-raspuns, e raspunsu spiritului uman la iubirea ce ne-a aratat-o ~i ne-o arata Dumnezeu. Darin Dumnezeu, omul nu iubeste numai pe Dumnezeu, ci intreaga creatura (pe sine, pe aproapele si intreg cosmosul). Cine lubeste pe Dumnezeu, iubeste neqresit $i ceea ce iubeste Dumnezeu. De aceea, nimeni nu poate zice ca pe Dumnezeu lubeste, iar pe aproapele sau il ura§te, cacl cine iube§te pe Dumnezeu, iube§te §i pe fratele sau (I loan 4,20-21). Cu toate ca porunca iubirii lui Dumnezeu este mai mare decat iubirea fata de om, porunca iubiriiaproapelui serveste de temelie pentru porunca iubirii lui Dumnezeu.Prln iubireade aproapele noi ajungem' la iubirea de Dumnezeu. in Biserica Otodoxa omul nu este singur, nu urmeaza in mod individual calea mantuirii, ci impreuna cu fratii sai in Hrsitos. lubirea catre aproapele este virtutea prin care cre$tinul dorestesi voieste aproapelui binele vremelnic, dar $i vesnic. in virtutea aceasta sala$luie$te deplin duhul Jnv~~Ji.yie~L Gr~,§tiQ~.:, Q9~~2.~k!v1~n!ui1Q.rul.&Jj,,2H!Jl2,~L~r1Jnul .

Daca Tn Vechiul Testament, datoriile credinciosului

e
Daca zice eineva: iubese pe Dumnezeu, iar pe frate/e sau II ura§te, mincinos este! Pentru ca eel ce nu iube§te pe fratele sau, pe care I-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate sa-L iubeasca. $i aceasta porunca avem de la EI: cine iube§te pe Dumnezeu sa iubeasca §i pefratelesau. " (t.!oan4,20-21)

1. Raspunde la lntrebarl:
- De ce trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu? - Ce insearnna "a te iubi pe tine insuti"? - De ce este important sa-l iube~ti pe aproapele tau asa cum te lubesf petine? - Care sunt roadele iubirii crestne? - Care sunt mijloacele prin care putem spori iubirea crestina?

2. Care este leqalura Tntre iubirea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de
aproapele?

Dragostea, comoara vie, Daruita lumii-n dar ... Soare rupt din vesnicie, Cel mai sfant izvor de har ... Ea nu sfie de man ie, Te-nteleqe chiar si-n gand, Nu se umfla de mandrie ... E srnerita orisicand. Dragostea nu se gande~te Nimanui sa-l faca rau, Ea nicicand nu pizmuieste, Nici nu vrea folosul sau Ea iube~te-n orice vreme 9i e plina de avant, Niciodata nu se terne, Da curaj celui Tnfrant.

3. Daexernple de fapte concrete ale iubirii fata de Dumnezeu ~i ale iubirii
fata de semeni.

4. Ce parers ai despre cei ce rnarlurisesc ca il iubesc pe Dumnezeu, dar
se cornporta uratfa\a de semenii sal? Detaliaza raspunsu.

5. Cum se poate manifesta iubirea fa\a de dusrnani? 6. Enurnerand pacate care stau in calea iubirii de Dumnezeu ~i de
aproapele (de exemplu: mandria, gelozia, egoismu0, rezolva cerintele: a. Identifica modalltatile de manifestare ale acestor pacate. b. Prezinta consecintele acfiunil acestor pacate Tnviata de elev, cea personala, cea farniliala si sociala. c. Cauta mijloace de ocolire, de inlanrare ale acestor pacate.

7. Cum crezi ca ar arata societatea daca to\i oamenii ar respecta porunca iubirii data de Dumnezeu? 8. Orqanlza]
0 discune cu tema: .Doresc pentru apropele meu aceleasi lucruri pe care Ie doresc si pentru mine?" 0 intarrolare

9. Povesteste tine insuu.

in care ai dovedit ca \i-ai iubit aproapele ca pe

41

..

c~fEr13'p;tit!rist~,~d~ aJ~U(1'9j~t .~_ Sib9~?~j:tr~fuurand de trig, sta pe 0 banca, In graafnk ra§: );p fi;fO$t tgr:e.t(i§::cap.i}faiJJ!Jt~'de"J,2eeteratsabtirjc~,jQ(pafJta/ona§ii aveau doua gauri mari la g~ntJrfcbi! ':':0;\;:l'>";';:\;:0:;;'~ "'\>",n,> ":'0{Yf",\y:Y'i;:<' , l§o,~J'e!~~Il~rtfl{ m~te §lJat~;s,!alja;§rg~LbeQ~c13'geaif; .:' ......: v Pq~t~ ~tta~qto,s~pa£a1'e mare.,'~;oiplaf1gea §i?dinq~ndJn(caiid, privea spre ceruJacoperit de ron. F?e,qa,d~'''; . :eu$.~tamultt Qamlini, fa.ra'S8:le~' ,. un domn batran se apropie de e/ §i-i spuse 'fltejte, ..' '.~~'~' "'{ '.' .;:I;~;, .;~;):i)~~! • ,-.C~facigcol~~mletltule? A§tept{,i~dfl~va~d:' ".tf;f., ,: Oil; dOllmule, rira~pUf1SeC9pil~§pl..4~teRlp~J;Jg('fltJ,f?ze~~sa sa ma caute. vina , - Ce wei sa spui, dragtitulelE§ti b~lnarliOf?~GteZttrat8a, mori? .,' '. . Nu, da(anuJ trecut ELa tri~!~:sa.;Cl:iu~~,p~¥t~ta~'tE~U7§~pefratele cefmic al meu, ea sa-i aiMjn ca~saLUi,1h~~ii\j IfJ[ ierila spital,mama~mii~ SfJQ§C9,'~i~~'ple.~pa t~t a~9IR;~.t~fa Dumnezeu nu ma va par~si ~n nici,HQ,.l~l·.AcVr:n, ,q~13tig~'elrnlacfimi, nia,m@e,ojmer1lGare~~maJmorati§~'le§lsa~mi dea sa manane. $i iata,e atafa'v;-em~.:(jecand fg;,ayit~~~~~(~ qe,G s.~.va~.'.qa.Q~vin . ·'ie. Totu§i, Dumnezeuya vfJ,hhq?~igtJ~·da:G~;LtiIa~., a~teptlnea.mtel. fVU~1 ~§a,;dlJmnple ..."."}'~' , ;.. ... .,.. " .' .'.: .,..,;-". ~ ';~;."cOa, cc5phe,drigaiiziSe1d~mnl:)l,"/fQdidindtJ~61 .'i i , .rfj:a§teapia In zadar~e"D;' 'flzeu::E:lrn,{fltrimis' . . s~port grija d!7Jiqi,~~Ho_eqJ[liq.~.N/.{i~.v~ua,$~;.~.,.,,;, •.·Ui~§aq~Jlfl]iC: . . ."'~';;;~.~;' " . . Dchii eopilafl)luistialu~ira drJjlJcori~'§i, p~tatalyi; t[~eu:c~wffulger gandtlrd~bi(tiTrita 'j: - $tiam bine, zise'~l;,e~f)ui1Jgei~~wj'~efl~§au,v~'triifJjtepe:crile~a, cacimam~ni9iodata;r'c~t atllntarziat pfj)drum.§i.~~(·;:' uirsa .~a' ~, '.-~ .• , ~ . ,,};:·,,'I~~
;,;~'\lL '/\i,; :b:Hl':!,;;j?"-:':-Yf'if;i:!i';';'\!'t4;;;J;'"
!~;" '

J::~:;:r Bi!!,;{j~;7~B~~~i:
'"7'
-ick;;:'';+'' ,,;;\i+," _':W:}':" ',( "-:lli, A, . •

t;a~r;!
;;",,"

-

,,"'

cT

riJ~f:~r¥" ,. "- ..

co'..

'~c>

\1iJii:fuit

~':"A_j~;L: ':r,~~Jr(:~""--""

~ <,.\

- -,--,~

- ,"

Imnul dragostei crqtine
Ce tnsearnna eu adevarat iubirea'bre~tlM? aceasts prin gura Sfantului Apostol. Ravel: 1'[§usHrlstbs nespune
FrY,> .

a§graifn arama sunatoare §i rasunator. $i de a§ darul proorociei §i tainete toate Je-a§cunoa§te §i orice §tiinfa, §i de a§ avea atata credinta Incat sa mut §i munfii, ter dragoste nu am, nimie nu sunt. $i de a§ impart; toata avutia mea §i de a§ da truput meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folose§te. Dragostea Tndelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuie§te, nu se lauda, nu se trufe§te. Dragostea nu se poarla eu neeuviinta, nu caufs sale, nu se aprinde de manie, nu gande§te raul. Nu se bueura de nedrepfate, ei se bueurs de adevar. Toate Ie sufera, toate Ie erede, toate /e nadajduie§te, toste Ie rabds. Dragostea nu cade nieiodata. Cat despre prooroeii - se vor desfiinta; darullimbilor va rnceta; §tiinfa se va sfar§i; Pentru ea In parte eunoa§tem §i in parte prooroeim. Dar cand va ven; ceea ee e·desavar§it, atunei ceea ce este Tnparte se va desfiinja. Cand eram eopit, vorbeam ea un eopil, simteam ca un copit; judeeam ea un eopi/; dar eand m-am facut barbat, am Jepadat cefe ale eopilului. Cac; vedem acum ea prin oglinda, in ghicitura, iar atunei, fata catre fata; acum eunosc In parte, dar atunei voi eunoa§te pe deplin, precum am sf cunoseut §i eu. $; aeum raman acestea trei: credinta, nBdejdea §i • ragostea.larmai mare dintre acesrea
'I

Dragostea inseamna renuntare De sinea ta ceva e mai presus Si nu ravnesti iubind cu-nflacarare Decat sa- i fii adorator supus. Parinti si frati si vatra parinteasca Le parasesti ca pe un strai prea

stramt
Incepe-n inima sa dogoreasca Ceva tara de seama pc parnant.

Efrumos
de Costache Ioanid E frumos caud poti in viata Sa fii d<lrn.iq~imilos ... Sa te ducide dimineata

~a$tergi lacrima r~ile,~l~

Hotararea de a face ce .,d~T~~~pune ee trebuie, de 81 ce trebuie aceasta este dragostea adevarata, dragostea responsal:?Ha. $i ee lnsearnna aeest ce trebuie? A fitatent la sentimentel? celuilalf, a nu judeca, a nu critica; a respecta §i atrata cu recuno§tinta;.acunba§t~, §i a aecepta deosebirile; a oferi singuranta; a fi smerit, fugindd~tceea ar putea seoate la iveala rnandria sau alte pacate: a rasp.ung~ cubi;n rau; a fi Indurator, iertator, generos, dezinteresat ~ijertfe/nie fate .e':' dusrnant a te ruga pentru aproapele; a cre§te duhovnic.~~;t~.:Citi,.,and' adevarul, in iubire, sa cresiem intru toate pentru EI,.C~re· estec~p,uh - Hristos. (Efeseni 4, 15) , DragosteadeYarate iese din sfera senti men deciziilor. Ea devineufiact de vOinta. Sfanta Seripturfln~n~G~r-ei .. placem eolegii, ci ne ceretsadiubim. Noi trebuie sa ii iugiO]pe,altU, pentru;t; ca lisus Hristos ii iubeste §i Ela murit pentru n9i, eaci: Daca4ic~einev~:, .. iubese pe Oumnezeu, iar pe fratele,.s~M 11 ur~§te,.;mi~cinos:~~,tfj! Rfjntru~, ca cel ce nu iube§te pe fratelesau, pe care I-a vazut, ~~ Qumn~zeu, pe Care nu L-a vezu; nu poate sa-L iubeasca"$iaceastap.prunca.~vem.df~: la EI: cine iube§te pe Dumnezeu sa iubeasc8§ipe.Jratfjle §~ue(l.loan' 4,20-21 )

~.n~':;

tf!.;a. ApHcalti
e Fara dragoste crestina nu se
poate mamui nici aproapele meu (pentru ca este izolat) ~i nici eu (pentru ca. lipsindu-I de iubire, refuz ~i de vaicl 1. Desi scris intr-un limbaj metaforic, Imnul dragostei cre§tine nu sensibllizeaza unii oameni din zilele noastre care s-au obisnuit sa nu fraiasca dupa anumite principii morale. lncearca sa rescrii acest Imn gandindu-te ca ar trebui sa te adresezi acelor oameni. (De exemplu: Daca as vorbi toata ziua despre Dumnezeu ~i nu as avea dragoste, atunci nu as fi decato qura sparta.) 2.ldentifica in textul Imnului dragoste cre§tine acele actiuni ale omului care daca nu arfi insotite de iubire n-ar avea nici 0 valoare morala,

3. Dragostea cre§tina presupune doua aspecte:
- unul aparent negativInfranare (Nu e voie ...); - unul pozitiv -confirmare, aprobare, devotament, daruire, jertfa. ldentiflca in Imnul dragostei crestine aceste doua aspecte. Cersea la colt un slabanog In zdrente, s(ut ~i fara dinti. Negutatorul de arginti Gandi zarincu-l pe milog: Eu nu dau mila mea obol Acestui frantor de prisos $i-ntoarse ranietu-i cainos Ramasului cu rnana-n gol. Trecu maestrul glorios AI farmecului triumfal Cu spiritul in ideal $i-a zis, vazand pe zdrentsros: E-atat de slut ~i ma-nspamant Eu, magul purei frumusefil $i-ntoarse recele dspret Ramasului cu mana-n vant, Trecu predicatorul sfant Gr~bindu-se catre amvon, Vijelios ca un ciclon Sa se dezlantcis-n cuvant. S-aprinda mila din altar De..soarta celui slabanogn, Dar ocoli pe-acest milog Cumana-ntinsa in zadar. 4.Alcatuie~te doua liste: una care sa cuprinda oameni fala de care iti po] manifesta dragostea crestina, si alta, care sa cuprhda oameni fata de care este imposibil (sau aproape imposibil) sa-Ii mantest dragostea crestina. Argumenteaza alegerile facute

Lista 1

Lista 2

5. Cornenteaza sflrrnatiile, din perspectiva dragostei cresfine:
iii) L-am mustrat pentru ca a qresit. e Am ras de naivitatea ei. ., Am contribuit la constructia acestei biserici. ., Mi-e mila de ea ca a rarnas sinqura, dar n-am ce sa-l fac. fi) Chiar daca nu au dreptate, sunt parintii mei ~i ii respect. () l-am dat sa copie, caci e cel mai bun prieten al meu ~i nu a avut timp sa invete. () $i ce daca 0 barfesc, la cats mi-a facut ea mie ... ., Atrebuitsa mint, altfel arfi avut nota scazuta la purtare. () E prea urata, nu e genul de prietena pe care mi-as dori sa 0 am alaturi. (;if) Faptul ca are un handicap, nu lnsearma ca nu poate face parte din grupul nostru.

6. Pentru fiecare dintre aspectele dragostei cresfine, gase~te pacatul
generat de opusul acestuia: De exemplu: dragostea nu se lauda ____.. mandria.

--.~~~~~==~========~========----------------~~~----

7. Cornenteaza afirrnatile:
a) lubirea adevarata Tncepe acolo unde nu mai a§tepti nimic In schimb. (Antoine de Saint Exupery - Cifadela) b) A spune cuiva «te iubesc» Tnseamna a-i spune eiu nu vei muri niciodata». (Gabriel Marcel) c) De iubirea lui Usus nimie nu te poate scapa, nicaieri nu te poti ascunde de ea. Evident, tu te poti refugia in pacaful tau, te poti Inchide tn bucuriile §i durerile, tn satisfactiile sau deceptiile, TnizMnzile sau credintele tale, dar la poarta acestei Tnchisori este mereu prezenta iubirea lui Usus §i mereu bate, cu dumnezeiasca rabdare, degetul ei de lumina. (Oumitru Belu - Despre iubire)

A intrat Tn lumea fascinant... Mai tarziu a Se aga,ta cu disparare n~' fiice ratacite. in toata aeeasta vreme, macar sa 0 vada. -i serie 0 serisoare. Au nici ehiar idtU§l;]:'i~}J1ama a gasit 0 eale: §i-a· faeut multe durere.t.~talipitpe foi de hartie §'ta seris dedesubt: A cerut perrhi' })ea sa lipeasea foile Tn toate ora§ului. . Dare va priml Afara ploua §i mpsa in aeest loe Un oftat durerosdin ",,,<,nT'."''''' Cateva ore mai tarziu Cinci cuvinte au fast de
rnYlClT

Semnlficatla intemeierli

mltropolUlor roman

Poporul roman, crestin din nastere, avea nevoie, din punctde vedere spiritual, de organizarea Bisericii sale. 1~ Chiar daca dupa intemeierea statului independent Moldova Srantullerarh Ghelasie de la Riim~ ... ''"'I voievozii ei, lncepano cu Bogdan, descalecatorul, §iiterrninand cu Petru MU§iat,au realizat §ii 0 organizare bisenceasca, se simtea nevoia unei autonomii, a independentei Bisericii de aiei, fata de Patriarhia Ecumenica. Data intemeierii Mitropoliei Moldovei este considerate de istorici ca fiind in anurf386)pe vremea domnitorului Petru Mu?at. Acesta a ales pe losif ca mitr'Oponfal Moldovei, dar Patriarhia de la Constantinopol, pentru ca voia sa-§ii irnpuna un ierarh grec, nu l-a recunoscut. Urrnatorii domni, Roman §ii$tefan, au incercat zadarnic sa obtina recunoasterea Mitropliei. Apoi, din cauza ca mitropolitul grec, leremia, care a fost trimis pentru a pastori Moldova nu a fost acceptat de moldoveni, acesta a aruncat anatema asupra clerului §ii credinciosllor din Moldova. Blestemul s-a ridicat abia ln timpul domnitorului ~un, cand pe 26 iulie @osifa fost recunoscut ea primul mitropolit al Moldovei, cu resedinta la ~a, de undea fostrrutata I~n 1564 . .-- /J lnfintarea unei mitropolii ln Tara rornaneasca a fost cu atat mai II<.. necesara cu cat preof! rornani de aiei trebuiau sa mearqa la episcopi ) straini pentru a putea fi nirotoniti. De aeeea voievodul Nlgolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a hotarat sa lntiinteze Mitro~ '[arii Rornanestl. Primind aprobarea Patriarhiei Ecumenice, Tnanul~ primul mitropolit, I~a (Isaccea, azi TnDobrogea) a fost inscaunat ln ~e A~ Titlul sau oficial era flMitriopolit al Ungrovlahiei §ii exarh al Plaiurilor", adica trebuia sa poarte de grija §iide credinciosii ortodocsi din Transilvania. '-in Transilvania, chiar daca situata romanilor de aici era destul de J grea din cauza stapanirii habsburgiee, a existat din cele mai vechi timpuri o organizare bisericeasca, dovsdita prin nurnarul mare de biserici §ii r----,-----------=::J--, manastiri rnentionate ln diferite aete. Primul ierarh ortodox, cunoscut cu numele, a fost a~ iar printre altii, rnentionarn pe L.,~~~~ ,.., ierarhul loan de la Caffa, mitropolitul loaniehie §ii arhiepiscopul Daniil. Prima re§iedinta mltropolltana a fost la Feleac, langa Cluj-Napoea. anatema - blestem, afurisanie, Ortodoxia din Transilvania a rezistat datorita sprijinului domnitorilor excludere din sanul Bisericii. moldoveni §ii munteni. mitropolia Ortodoxa a Transilvaniei a fost exark al Plaiurilor - reprezentant, desfiintata Tnanul1701 §iireacfivata, ca episcopie, Tnanu11761. in anul delegat al Patriarhiei ecumenice in 1864 a fost ridicata din nou la rangul de mitropolie. regiunile locuite de credinciosi Credlnta cresnna a fost la rornani, inca de la inceput, unul dintre ortodocsi (aici, Transilvania), in faetorii care au promovat §iiaparat fiinta nationala a romanilor. De aceea, care Patriarhia nu-si putea exercita Tntemeierea mitropoliilor rornanesf a Tnsemnat evolutia orqanizarli puterea in mod direct, intrucat blsericesf existente pe 0 noua treapta. corespunzaioare dezvoltarii acestea se aflau intre granitele unui social-plitice a statelor feudale rornanesti, Toate acestea dernonstreaza stat feudal catolic (aici). existents indelungata a unei vieti §iitraditii bisericesf cresfine la rornani.

rlo~~.t

46

caW ,
·Cite~te textul de mai jos: In istoria neamului nostru tomeresc, Biseriea a eontribuit la intarirea unitatii romane§ti, eredinta unindu-i pe loeuitorii diferitelor provineii, constituindu-se In aeela§i timp, un factor de pastrare a identitatii nationale. De aceea, se poate spune ca Biserica Ortodoxa se identifica cu' fiinta neamului nostru. Nu intamplator, aparandu-se In fata navalirilor straine, romanii s-au adunat In jurul Bisericii, fapt ce evidentiaza importanta §i Inerederea de care s-a bueurat aceasta. De-a lungul seeolelor, Biseriea a fost permanent prezenta la luarea deciziilor majore de cafre conducatorii politici §i a constituit baza in apararea identitatii romane§ti contra proceselor de deznationalizare fnteprinse de ocupantii straini. Toate marile evenimente istorice, politice, sociale, culturale, au avut loc In preajma bisericilor. Pentru toate acestea Biserica Ortodoxa Romana este eonsiderata "Maica neamului romanese". Din aceasta ceuze , romanii adevarati trebuie sa 0 cinsteasca precum ni§te fii , devotati §i sa 0 slujeasca eu credinta. $tiind toate acestea, redacteaza 0 compunere cu titlul: Cinstesc Biserica, Maica neamului roman esc.

.1375 - inceputul domniei lui Petru
Mu~at; .1386 - intemeierea Mitropoliei Moldovei; .1400 - inceputul domniei lui Alexandru eel Bun; .. 26 iulie 1401 - recunoasterea de catre Patriarhia Ecurnenica a mitropolitului losifal Moldovei; .1564 - mutarea re~edintei Mitropoliei Moldovei de la Suceava la lasi, . Tara Romaneasoa

Moldova;

~1330- bati3lia de laposada, In urma
<.

careia voievodul Basarab I a tigat independenta Tarii

47

r-~W~--l
('i( j;:'",/

i',

;:,;-.,

.,.~~~~~~---~~~Y«·)"

J

Ie

.. .: -., g"'ga,ry~?qreaP(Sf?fic~~sc.~,acelor t(~istate {o'f1ane§ti,,Tara Rqf1JaiJeC1SC~, ¥o/pova iiTraf/si!V8aja,_trebAie- p~ivitaJn leg~tLlta:cfl: '. ~ (ntemelere·wacestO!a, .. ' " ':~ , '" ' ,, ';"~
,;,~, C.~., .
I. ;

'<..)" $

.0,.:'

,

',r·'."

',

,~\"

'.

~,;-:-~.--:,'",":':"

... '

,~~"

.,.,."J

:;~:_,

,~,"~,

.'

'~

.: ' •.. ,

,;,'",

:"':'~'.~;~;".

',"!

~:,t

i

f~
\"

i':;~' -;",,\,.;-:\:~' ;:. __ "J

1',
_._"

"
','.,

'
"".:,

"'\
_'

~
"I'. . '-"._. _, _

I..

,<'

'.\-"

/;,'H)e$pr~.~nt~niej(3_r;ea;statuluiiril!epf!jjdentMbldqv.a "/ "-, ' ...' ., .... " '. ".' , .' ~'.. . ",' '. ' UJleJe,,cr9,!i9tfuf~§ti §i :ad~:rhediiwale. din>~ec9IeJeXII-Xlt1.?testtllaptutcair:r,tataCa(e.N humjt.maitarziu MqJdovaau existat.o: ~erie:de Cn~iate:~iV.Q£evQdat~; Ele aU aJunSuri'tirripsub dominatiac.urhaniler,iar.dupa 12f1:1sub;ceaa tafatilor care faceau numfiroase' ,,::incursiY~iJnTiaOsilv.aQia§l{jfigar(a.:,o" .\ '\l\,' 1. ' . .' ': !,.". '., .:': •. " .:';. /'t: ,.~ tn, 1:3-'43,je'g~/e Uf)gariei,J_~dQviC celfv1are,'org?nizeaza 0 e~qjeditte;[mpotriv,a 'tfi~atilof, tn u('rnac~iejatata(ii.sun( In(rao!i §i'silitf s~ '.. sete(rqg~TrcampiiJedin.,hq(dul¥~ril'rvegre§irn:9rime(?a(1,·, ' «" . '" /:.\. :, ' .< ".'",~p:riIJ.J3~? $a.~/ ~o(~v:.a~l!.' r?f!1~n 8r:aQo§:gi~ !Aa(arn~r~§, :~jung~:fij tE~flie;a terjtoriilor din ta,sarH§i ~§i~tai?jfe§.t~[e§edinta,Ja .. .'Bala, Dupa. 0 domme'de aprox(fT)atlvgoram, a {!(TUat[lu(saq,SaHI apol,B,.aJ9,\flUiJYJ .'.•.t.. . .•. ·/:';'1 .. ,'.,' Sas; : ".'\' .. ·.,AdeyafatiJHnterp~i~to(("descaJecatbr~)arstatuliJiindepengenfMold9Vaest~ Bog.datfGa(ff, In 1359; Insotit d~ fii,:rucif'§i aprOpiati; ;.~,•.re.ce'din614i~a·Mawtll.ire§(jluiJnM6Id@~a.§trespin~~rTH~;frJu/t¢:8ta9(ir{aJe t regelbi Ui!}ga{i~i.J~e~riip~'formatiunile pqlitic~ p,£eeiisterite, ' aintr$ Carpati§{ N!s('ru;Bbg,dan [eu§e§te sa inte.fJ1eie+e.. tatuliQ(je,p'ehdent¥old.ova~ piJpfl,~1 aurmat f.atcilyoda; fiul Jui'Bogdan; iat apoi ', s , ,p.etra(v1u§at(1319 ..1W1),,'O~t:ea des8yar§itorganiiare~pDlitfcQ~~dmiflisfrativa-a , Mofd6ijei;,~' 'i.. 1,,::: ",' , .:.. ,', .'. .... . 'De§i nue)dsl~dDo'umente. siguredespre eXi{)tenta vrEiunui ierarh. In:MoJdqva,logica Jstorita ne. [ndreptate§te, sacredein'.ca fn '~,)0.0!~?~?rga~i.j?~T~raJ1drp~neaS9a; .oqat~ cu~~a(lJr'~1(ojdo~f1a«6IJitqt a CJP~fut§i6 O(g~ni4areQiserice,~sca unitar~; Cjvand!nfrunte Un l (SlOYUr, lerarf}, lamceput cu tttlulde~plsoQP. apordemitropoftt. . .. . . . '. " .. :-" , ;-' ,./ ,,]nSp(ljlPul ac~stei';PQtezeex[sta{jrmfitoareleargurnehte:, ,',,'" ,', ' \':"/cc, ,'"' ',', '. ,c"-' :,,;~.... .: .arB.ogda6,'ct!toRd(Bis~riyii SmiltUINtC0!aed(n 8adauti; trebuiq,s~ iib,? vteun ietarhia curt~,sa,re!>~ bjn~CiJl{anie~e,zidir~a aCe~tei . b!sei-roi:s~sf:inteasG:~l)i~erid,s~bil'o~bne,asc~Pr~dtk,·. ,:",) ,n;:;', .. ~ " "" '\>''''~ ,.,;,;.,,, ," . : '. c \'pT~at.9;u~ocja.i G~re,a'.~fceptat rri~infare~) ~~erepjscOpir9at6Iice/~Si(~t:nu pUfea sa (I~,a1M vr~u'Flijerarh Qrl9do:li'peh(rucrg§tinji ,rOare er~w maJOrttarortoaoc§l, mat ~/es ea sotla §I fllca sa.(orlbfioxe) erau foart~ crecjmclo?~e. " " , :( " . ,'_ 9) Un\,fomelnic al.sfiqt~rMitt:Opolii ,a ~~dautiIQr~~,d_escaperit l(i Biserica SfaQtP[ NicoaJe din RaiJ?l,Iti, fn§ira pe'dQmnii Mpldovei, . , lncepard ell Bogqi1fl'/,da( (finJreierarhi suhtpprpen7ti: Nigol,ae, $t~(an, l@si~¥eJ~tieJoa.ntchie: ,.,," ,:\,' ,: ....\, .y,.... '; '..,'. ' ....,' ' ,: ." ,;;d);ndool!tri.ehlelei1WiJ.~ d/lli1dpUajuTrJ.atate ?:s~qolqlu} a/ XV;lea, staunul vladieesc de I,aRaaautiera c.~n(J~cut~ub n~mele'de, " ;:."MJ,(ropplle/'.'.'(' .... . ... . .' \,,' ';~ i, . ".' ,,r -, q , ". . '\';:. .:"; '!" .:' , , ,'i ·:e)fimp.u71nlem~/erii Mit(:opoliei MoJdo\lel!e$t~'f;.onsjd~r?t de i$forici'ca tiihe! in aauJ 1386; pe v(emeadornn[toruJl,li Pet~i:J. Mu§at'
,I,

.:L

3.$?;

i.>

,':' '.'.'
.! ....,~'.

' ".'
. "

,.:"

v

U

i

<"'.,

i' •.

'.<'

•• ;~.:.::

-,

"J

i',

J),.:,.~.'J:,/"

;:.J,'.

...1'>';/.;"

J.'

,

...••

'

•.

..

.

.'.

'

.','

,

'"

•,

pol;ti~e §Iqfsedpe§ti ?Iomanilor deja sud de C,-arjJap. . . .' , " .' " Idn docu.merit(tlndp:mental al is-fOlieipoporuluirom~n 'este"Diplpma cavalerilor ioaniti", aoordata fa 2 ianie 124 Z de regele Bela al :, .J;(V~le'aal(jfiga.rieic?va/~rijQrdih '~rdi.qul.Sfaf)tufqi lo?n(qufniU §i18aniti sau bspitaiie~i); pec~r~-i che_mase sa apere hota~eJe Ungariei de . '; •.;irjciif:SionilefafariJor,'.iri:schimbiJl,aciistQr servicii, ,bavaJe~ii. rifJIeau maimu/te teritorii§i priviJegii. In' acest dOCument, se aminle§te de' p ,,~~xisfent~unor;formaiillnip6Iitrce, , 'cnezp:te:'§i Vq!~·V'odate,J@ teritoriI,lJ;cupfinsln'tre"y:arpatii Meridioriali §t Dunare,precum§J de existenfa, ; uflorbisericf;;~fJ(sGdpl§rarh;episcqpi'J . '., ' .:." ">",.,,,,~ ... "'~'f! " .: ' .. ..:.... ' ~, pefemeiuCaoeSfor felatar(istoricii.au ijuDS la.urri1atdareleconcillzii;.', ,.' '.,., .... ~ , , ,', '". ,,::~, (aiJga.fleeaii dinfr~ rjpi9vDzif§iFne'z!iPorh'f]nifi!o aoeasta;dipJb(ffa(Dtov.6i, Joan, Farca§, S,enesJau)a existat §i un lerarh .. ' « ': f Pe , "" (,i.\ ?:J~ar?!~JcU(m7ft~are.a'f)oliticaa;vecnjJdr forfTI.fltit.in(cne?iale;:§lyoiev9daleiravut loc'§i unificarea organiza!iei biseric.~§t~p(jica/fn·· ,,·lo.q1(l:njairiJ~Jt,?t~pi~qogie~istenti pelang~fiecareone~;z.§i, Vd!f1Voo;:afq"~ta/~st1n singU!ie;arh, cu tit/u! ~~0f;ifi~ej~lJlitr9P9jit:.,. ; ,::; ':' :.:',GromqllerorpaQe§(lqpUnca;:pe l/JanJ.jJ.1290,.un ~oleYQdpe,nUf!le N~gru Voda qonducea tentont,J/;c/tntreOIt, Dunare§I:Carpatl, •.. '" IflS8 domnitQruJ care a. qa§tigat indepen&nta Tai'li Rom~ne§tide sub.contro/tirrsuzel:~n1tatea).Ungariei a fost Bas?T:(jb{care. /nfrant~ 1:pe,.(egeleGaf01RQqe«t(a'posiida;Jn?~VI1}i~Q::."'.·, ',:<:'"'1",,. ". ;' ~ ":"'. . .. c'- ;'.'.1,:.. ~"i ' \B!~~r~b i a,ctitQt(~Bi$fJri~~p1mo~a,sc~ 1:Je, la;quff?a d~Arge,.§ §l s'iseric.a' zistia IUf Negru VQd~,din Carppuli.mg: (und!) (fste, ,,' mmorman.tat) ';: '.' t .c ':' . '"

i\~,:.:JZY~~feleis,toriceofej'fl'dOQeirconijli7gat?are.asd'pravietii ~.

./,

De$pre.Jqtiim~i~re~,Mit(Opoli~i

I:JngrOvl~ni~i'.'

.'

.,.:'

.; ,;

-'

.'

,.-','

'. ,

i>

I-a

A ')/"

.~.....'h.
., v.

:.:~~<),

i

~:,...

-,

~,.

.

__ ...

_:

,",-

.. '

«

'_..-

,"

·[jespres,nifafiar.Qip~ni!Qr(i!ilrr'ah$i/va"i~intimlfiJl.~iapanit;ii{naghi~re.( ~ '. > . . ..... c : '.: ':",0, . ,: .~ , . :,;I7'lo?[ele £s10rige.c.~nfif;ma;ta.r~.oTr8ry~i/ljania; /8 v~~irea, 'uQduri/or",(v()iI:NOda,t(~/eauJohtone·ave.a!l<*t(anse)egaturi cu .?i9~rica~, : ·:>.Ra}alityJu!. M~n.utn0iiltd~qJara ~{stapanulJui ~$te~!nJparatill;bj~CJhtiq(rn jqrutan~Jy(900), iar A, htum sprijineamanAstitea de"caJugari . <W~c~de la ~~n~.d.Aspirat!ife refJfl9Fl[I~ghiari de a-§i cOfJsp1idffstapa.nire§1In Tran$iJy?nia, §( 4e a se,extiaae ,pesle m~bti s~ElI.Nnso1itde " , (Tl,~!teQti.cU(,c~to!iciz~r~C3§;tcua~tiunl. !~pNgoh~e;?,prto'ro~i~i. Sp.r.eJii~err:p/~J~jJii~Ll~Qvic,(s,ec:<;Ji.X,(Y;!ea) C §L~igismiJn~ (sec: al XY-Ieaf' . •"a,u mtem,sexls~enta mBanat apr~otilordr'/opoc~/~pe_.care t~arJomlttr:rchlp dlspretUl(qr;,schlsmatlcll'. 121 au luat prfQdoq§llorortcedrept fa, "p(qf!ri~tare.§i lalit/uri noPiliarepenfru,a-siliPf'lnJlt!foma'Qi ~/abi fci.~qredinfasaaPdi~e de IfJ,Qrtddox'ieinravoar:e.a catolitismului... .' " '/' .. ,f/ ' In ~/uda.tl{tu~qr.''!JasWilorrepresil)e, .creCiiiit'p.d(t(jtff)X?~ rampsnecJinlitalriJ?(ma .§iiri cQn§tiinta dt~o:ijriCio§ilortransilvan(:lni"Acest "7u'9ruf1~te.apv;eQil de nufnanlJifrJpresfoi)ant de.bj,serici '$ifnaQasti((eare ,$."au'constr;uit fn acestfi:gre/~.perjoa,de ,de. fncer~are):c~amai • ,';,ye9be'c~(jire'rorFfarye'8scapastrat81ntefJ(~1 ~ste biserica. cJinStrejSangriofg!u:.£titoritMl7se'c.fiIX/M~a decriea~ul a?/ea, ;., .. ' ," '!" " :ylJjn seta/ut aIXJWe,?'ne;a raf!lqs'frgm()~s~Bf.serk)ij;SfantulfYic.o/aeCji'n 9c.ffeiiBra,§ovu/Ui, Bisefica'ZJ?tna. TOUnl;(~~:~WiX.V $~au, . .zfdit:9in~cunoscuteleR7anastiri ~if)p'eri {¥aramure§),ct'rislop '(Ha,teg), Ramef(AIQa) §i fiw/(e ~/teM: .. t '.~/.' •.'" :'" .:' .,' ' " '. ," .,In 'acest~blserjcl§i fT!afl~stirivietl/iati preq,U9rtodoc§il~alug~(i~rcaIUgarit~; dupa cum reiesB din a?teJevremii. NureataJ mare de. i .,\;biswiti§i de p(eotitf.ansilvan~niduoela~onoluziCj ca trebuia sa existe; :din,ceje m$i.vechi timpurt; §i ejJis'qopi oaf~ sasfinteascalaoP:#file,! '.,'de rnqh(ria.resa1Js~ hirot'orieascape c\~id~·urmaus~.s/ujeascaJn eJe. :; , ... .. :, . \j' ( ',: '. <' ,
, .' i .' ::: !" . ..' /

, . ~.'I

,'.",

,. .:1

'(

~.'j

..' A

" .t

,.~,::

_.

;~

"

'.

",.......<

:'::;',

~

48

,,(£V[a'(Jia

si statornicia siujitoriior ~ifii[or(jJiseri[ii pdrintilor nostri i-izu -asezat pe frunte coroana cea mai pretioasd in

Ortodoxie .: rangur de Patriarhie ... " (Teoctist Arapa~u,. Patdarh al Bisericii Ortodoxe Romane intre anii 1986 - 2007) ;

A

Intemeierea Patriarhiei Romine

Urmarea revolufiei din anul1848 a fost unirea Moldovei ~i a Tarii Romanesti intr-un singur stat, Romania. Aceasta unire a adus cu sine 0 seam a de reforme ~i In interiorul Bisericii. Astfel, In anul 1864, la 3 decembrie, a fost promulgat Decretul Organic pentru infiintarea unei autoritati sinodale centrale, prin care se urmarea realizarea unficarii bisericesf a Bisericii din Moldova ~i Tara Rornaneasca. Acest act a prociamat Biserica Onodoxa Rornana ca Biserica autocefala, prevazand totodata ~i forrnarea unui sinod general al Intregii Biserici Ortodoxe Rornane. De asemenea, In anul 1865, domnitorul Alexandru loan Cuza a acordat mitropolitului Nifon al Munteniei titlul de .rnnropolit primat al Rornaniei', adica primul mitropolit al tarii, ca importanta. Ca urmare a declararil autocefaliei, la 25 martie 1882, s-a sfintit , pentru prima oara In Biserica noastra Sfantul ~i Marele Mir, act pe care doar 0 Biseric8 autocefala II putea face. Apoi, In anu11885, pe 25 aprilie, Patriarhul Ecumenic loachim al IV-lea a semnat tomosul de recuno8§tere 8 8utocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane.lmediat dupa aceea, s-a comunicat tuturor Bisericilor Ortodoxe recunoasterea autocefaliei Bisericii noastre. Actul unirii Transilvaniei, Basarabiei ~i Bucovinei cu Romania din 1918, prin care s-a creat statui roman unitar, a dus iar8~i la 0 serie de schimMri In vlata Bisericii. lerarhii din tinuturile alipite au intrat In componenta Sfantului Sinod din Bucuresti, iar la 18 decembrie 1919, a fost ales ca mitropolit primat Miron Cristea, unul din marii luptatori pentru Unire. Imediat dupa aceea, au inceput lucranle de unificare bisericeasca, cand s-a promulgat Legea §i Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe

Miron Cristea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane intre anii 1925 - 1939

autocefalie - conducere de sine s t a t at o a r e a Bisericii,
independenta.

mitropolit
primului patriarh.

primal
mitroplit

- titlu dat al unei tari,

Sftintul gi Marele Mir - este un
ulei curat de mas line, amestecat cu vin natural si 36 de plante si uleiuri aromate, care se sfinteste dupa 0 randuiala solemna, in primele trei zile din Saptamana Patimilor. El se foloseste la sfintirea biserieilor, altarelor si la Taina Mirungerii, care se administreaza fiecarui credineios o singura data, dupa Botez, Dupa Sfintire, Sfantul si Marek Mir se imparte episcopiilor si tuturor bisericilor ortodoxe din fiecare tara, devenind un vehicol purtator al harului Duhului Sfant,

tomes- act.

Romene.

La 4 februarie 1925, Sfantul Sinod a hotarat ridicarea Bisericii Ortodoxe Rornane la grad de Patriarhie, iar mitropolitul primat sa fie ridicat la treapta de patriarh. .Leqea pentru infiintarea Patriarhiei" a fast prornulqata la 25 februarie 1925, iar la 1 noiembrie 1925 a avut lac inscaunarea primului patriarh, Miron Cristea (1925-1939). Pe plan religios, acest act a aparut ca urmare a desavarsirii unitatii statale de la 1 decembrie 1918.

49

-- -

-;

--~

,.

ApUcatii

Rornanesfi: • 1864 - promulgarea .Decrefului Organic pentru infiintarea unei autoritali sinodale centrale", prin care s-a consfintit, autocefalia . Bi
.

1. Citeste cu atentie textul de mai jos: Dupa cucetiiee /ndependentei de Stat a Romaniei, a crescut §i prestigiu/ ei In afara granite/or sa/e. A crescut Insa §i autoritatea Bisericii noastre, Tncat era necesara acum recuncestere« independentei sau autocefa/iei din partea Patriarhiei ecumenice. ' La 9 martie 1882 s-a depus In Pariamentu/ Romaniei un proiect pentru reforma legii sinodale, prin care se exprima dorinta ca mitropolitul primat sa fie ridicat la treapta de patriarh al Romaniei, iar Episcopia Ramnicului sa fie ridicata la rangu/ de Mitropolie, cu re§edinta la Craiova, sub titlul de "Mitropolia Olteniei §i Nou/ui Severin". La 25 martie 1882 s-a sfintit pentru prima data /a noi Sfantul Mir, in catedra/a Mitropoliei din BuGu[e§ti. /n aprilie 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a trimis 0 scrisoare patriarhului prin care Ii aducea la cuno§tinta proc/amarea autocefaliei Bisericii noastre, cerand doar recunoa§terea ei, potrivit randuielilor canon ice ale Bisericilor Rasaritului. Patriarhul loachim a raspuns mitropolitului primat §i ministrului Cultelor, la 25 aprilie 1885, aratand ca a luat tn considerare, impreuna cu membrii Sinodului sau, cererea Bisericii Ortodoxe Romane, prin care 0 recuno§tea ca autocefala. S-a dat, In aceea§i zi, Tomosul de autocefalie, semnat de patriarh §i de 10 membri ai Sinodului patriarhal. Tot atunci s-a comunicat tuturor Bisericilor.Ortodoxe surori tecunoestetee autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane. In felul acesta, dupa lupte §i framantari care au durat aproape un sfert de veac, Biserica noastra a intrat In randul Bisericilor autocefa/e, cu care pastra unitatea dogmatica §i canonica, aducandu-§i contributia la ridicarea prestigiului Intregii Ortodoxii. Despre ce act important este yorba? Cui a fost adresat ~i care a fost urmarea emiterii lui?

2. La 25 aprilie 1885 s-a dat Tomosul de autocefalie. Bazandu-te pe fragmentul de mai sus, scrie ce reprezinta autocefalia pentru Biserica ortocoxa Romana.

:

I

'

3. Orqanizati 0 discutie privind leqatura dintre unirea Tarilor Romans ~i evolulia structurii administrative a Bisericii Ortodoxe §i ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rang de Patriarhie, precum ~i consecintele acestor evenimente asupra vietii religioase, culturale ~i sociale a rornanilor. Folositi ~i informatiile primite la orele de istorie. 4. Ce raporturi exista intre Biserica noastra ~i celelalte Patriarhii ~i Biserici Ortodoxe?

50

"Ji apostolii
acest cuudnt.
n

si preotii s-au adunat ca sa cerceteze despre ;
(F apte 15, 6)

nizarea actuali a Bisericii Ortodoxe Romane
Biserica Ortodoxa Rornana este una dintre bisericile autocefale ale cresfinisrnului ortodox. Majoritatea rornanilor apartn Bisericii Ortodoxe Rornane, dar biserica are ~i credlnclosi de alte nationalita] (romi, ucrainieni etc.). Ea pastreaza unitatea dcqmatlca, canonica ~i a cultului cu toate Bisericile Ortodoxe. Biserica Ortodoxa Romans este orqanizata ca Patriarhie, cu titulatura de Patriarhia Romans. Cea mai inalta autoritate a ei pentru toate problemele dogmatice, canonice ~i pentru cele bisericesf este Sfantul Sinod. Acesta se compune din patriarh, care este presedlnte, ~i arhiereii in functiune (mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, episcopi vicari ~i arhierei vicari). Intre sesiunile Sf§ntului Sinod, problemele ivite sunt discutate ~i rezolvate de Sinodul Permanent, alcatuit numai din Patriarh ~i mitropolif in funcfiune, Un all organ al Bisericii Ortodoxe Romane, care se ocupa cu problemele administrative ~i economice, este Adunarea Nationala Bisericeasca, cornpusa din cate trei reprezentan] ai flecarei eparhii (un cleric ~i doi mireni). Organul suprem administrativ, atat al Sfantului Sinod, cat ~i al Adunarii Na1ionale Biserlcestl este Consiliul National Bisericesc, alcatuit din doisprezece membri aiAdunarii Nationale Biserice§ti, cate un cleric si cate un mirean din fiecare mitropolie. Alegerea patriarhului, a mltropoliplor ~i a episcopilor se face prin vot secret de catre Sfantul Sinod, dupa consultarea clerului si a mirenilor, prin organismele bisericesfi, in termen de eel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv. Parfile constitutive ~iorganele locale ale Bisericii Ortodoxe Rornane sunt: Mit~opolia, adica unitatea canonica si administrativa fermata din 2 sau 3 eparhii, concuss de un mitropolit. In prezent, in Biserica noastra sunt sase mitropolii. Eparhia este 0 unitate teritoriala bisericeasca condusa de un episcop sau arhiepiscop, ce cuprinde un nurnar de cateva sute de parohii, precum §i rnanastirile de pe teritoriul respectiv. Atunci cane eparhia este condusa de un episcop ea se numeste episcopie, iar cand este condusa de un arhiepiscop, se nurneste arhiepiscopie. Pana acum, in Biserica Or t o d o x a sunt cincisprezece arhiepiscopii ~i douazeclsisase episcopii. Protopopiatul este 0 circumscriptie administrativa bisericeasca forrnata din mai multe parohii, condus de un protopop. in Romania sunt 170 de protopopiate. Parohia este eomunitatea bisericeasca corndusa de un preot paroh. Numarul parohiilor se ridica la aproximativ 15.000. Manastirea este 0 eomunitate fermata din calugari ~i cei ce se pregatesc de calugarie (tratt), condusa fiind de un staret, ajutat de un consiliu duhovnicesc.

51
~.

tI:a
- Mitropolia Munteniei §i Dobrogei; - Mitropolia Moldovei §i Bucovinei; - Mitropolia Ardealului; - Mitropo/ia Clujului, Albei, Cri§anei §i Maramure§ului; - Mitropolia Olteniei; - Mitropolia Banatului. e Biserica noastra define trei mitropolii In afara granitelor tarii, patru arhiepiscopii ~i sase episcopii, cupa cum urrneaza: - Mitropolia Basarabiei; - Mitropolia Ortodoxa Romana a Germaniei, Europei Centrale §i de Nord; - Mitropo/ia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale.§i Meiidionale; .:Arhiepiscapia Chi§inaului; - Arhiepiscapia Ortodoxa Romana a EUI'@peiDccidentalet - Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei ~Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a celor dOUBAmerici; - Episcopia OrtodOX8 RomaQa

ApHcatH

1. Enurnera cele trei organe de conducere ale Bisericii Ortodoxe Romane.

2. Explica ceea ce In texfullecfiei este scris cu rosu

3. Specfica partile constitutive ale Bisericii Ortodoxe Romane, precum ~i
organele de conducere ale acestora.

4. ldentfica
arhiepiscopie.

diterentele dintre mitropolie

~i eparhie; episcopie ~i

5. Indica pe harts mitropoliile existente In Biserica Ortodoxa Romans.

6. Completeaza spafiile punctate cu inforrnatia cor~spun:a~oare:
Preotul parohiei din care fac parte este Preacucernicul Pannte

in f~~~t~~·~it~~p~ii·~i··~·~·~·~t;~··~~·~fi~·j~~
Mitropolit Patriarhul Romaniei este Preafericitul Parinte
"···ntr····="'to

. .
~<

r

52

STATUTUL'" ,,'_ PENTRU ORGAN_IZAREA ~IFUNCTION~~EA~HSI;RICn_ORTbDOXE'RO!VIAN~ '; , , DISPOZITn,GENERALE'" ",':_,' ' ,.
,

"
<:

" '_- ,

".:'
_,'

<' ~

Art.1 Biserica OrtddoXa. ROma~a este ,cOmunitatea' cre~til1ilor~drtod6c~i, ;:ci~dCi,rnohah(i '$imir~ni,.~," constltultl canonic in' parohiisi malilastid dineparhiile,patriarhieiHomaoe anate,)n'-i~teri9rul ~i'In_afar~'-' granilelor Rornaniei, care marturisesc:p.e Durmezeu "in SfaritaTreime, Tatal, ,Fiul'9i DuhuLSfant,p~JerTleiuL- ' Sfintei Scripturi ~i al Sfintei Traditii,~ipartitipa la viata Bisericiipr:inacelea~iSfinteJain'e, sfujbe Iitucgice~iJandui'e:li -: canonice," '''' _' ";," ' __ ~;,'-'--"" .: ,,", "J,"',' Art.2 (1) Biserica Ortodoxa Roma,n~, ,o,-'i9(ne ~postoliqa, ~$t~, ~i ramane, In comuriibjri~ ~i_,unitat~, " doqrnatica, liturgica si canonica cu BisericaOrtodoxa universala: ': "" ' _' " ':' (2) Biserica ortocoxa Romana, estea~tocefal~-~iunitaraln:qrganizare_a.~j lnlucrarea .~~Pastorala! 'misionar~~$i '" administrativa,' _, " "", ' Art.3 (1) Biseriea Ortodcxa ,Homaha.are,COhducereS,i[1ddaI8ierarhica, ,potrivit Tnva:tat!1ri{~icanoan,elqr,.,:, Bisericii Ortodoxe ~i tradilieisalelstorice. " " ',' '_,'" J : •• _, " ""_ (2r Biserica onccoxa Romana se'adrnioist~eaza Tn)T1Qd~utooompri.~ organlsm~proprii'reprez~hfaiive, :," consfituite' din clerici ~i mireni; 'potFivif, SfintelCw Ca,n'oi3lie',dispozitiiI9r_-prezentului,S~atut~ialtordispoiitiiale:, autoritani bisericesti competente. ' " '} ',' ,"'," '.,Art,4 (1) Biserica Ortodoxa Rom~n:a'esteautonoma fata:,de,Staf§Lfat~ 'dealt~'insti'tut!i. _; .> '~"~ ',' • (2) Biserica Ortodoxa Rornana stabileste relaW de ;djalog ,~i ccoperare eu Statui ~i cudi!erife'instiiufil"pentru' implinirea misiunii sale pastorale, spifitual;:cLllfLifale,,'educationale~is'ociaJ.fiIantrQP~i:;e> •. ~}' .,~ Art.S (1) BisericaOrtcdoxa Romana.,cuprinde'pe' c're$tinfi. "ortodbc~i'dintara" /~i ,pe cre9t,ir\ii 'Qrtedoc$r-, rornani din afara granite!'or tar!i"precum::~r pe~ei,primiti' canoni~'inc(')munita1i1ee.i~.,,~ , : "> ._ -: .. ' (2) Biserica Orodoxe Romana esten'atjon~la §im8joritaratibt(l"it vethirnrrapostqltce,traditiei" nl:lm,~hiJui:de',c credinciosi si contrbutie: sale deoMbitela viata/'9icultura 'popor:uluiroman:Biser!ca Qrto.dQxaRomana~ste Biserica neamului rornanesc. ,., " ,) "',' 't" -: .
,~ ~~' i

~e

,

..

--

53

Natterea Domnului
1. Citind eu atentie textul de mai jos, argumenteaza, in seris, de ce Biserica a randuit ca inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului (intre 15 noiembrie ~i25 decembrie) sa fie 0 perioada de post.
Postul cre§tin este unul din mijloacele prin care credincio§ii doMndesc treptat virtu!i: cumpatare, rabdare, bunatate, curatie trupeasca §i sufleteasca. Postul presupune un exerci!iu complex §i foarte eficient de educare a vointei. Cine poste§te trebuie sa se abtina, sa se Infraneze de bunavoie de la hranirea trupului cu anumite mancaruri §i bButuri, numite In Iimbaj popular "de frupt" sau "de dulce" §i de la Intunecarea sufletului cu ganduri §i fapte rele. Scopul postului este curatirea de pacate §i vietuirea dupa poruncile dumnezeie§ti. Postul cre§tin nu este numai un simplu exercitiu de stapanire a pottelor aducatoare de pacate. Acesta are in centrul sau pe Domnul nostru Usus Hristos,' deoarece Lui 1i este inchinat. Cre§tinul poste§te pentru Hristos, ca Impreuna cu Hristos sa ramana §i In viata pamanteasca §i In cea de din colo de moarte. ~ostul cre§tin are menirea de a Tnalta spiritual pe tot omul care prin post aduce jertfa de lauda §i de multumire Mantuitorului. Postul este arma cre~tinuluiimpotriva ispitelor trupe~ti~isuiletesfi, este mijlocul de intarire

a credintei, deexersare a milosteniei ~i de dobandire a smereniei crestne,

EI trebuie unit cu rugaciunea §i milostenia deoarece prin rugaciune §i milostenie hranim §i Intarim sufletul nostru cu iubirea fata de Dumnezeu §i de aproapele.1n timpul postului cre§tinul se roaga mai mult §i mai intens lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor, pentru doMndirea virtutilor, pentru sanatate §i lini§te sufleteasca. Din economiile ramase tn post, cre§tinul face milostenie. Postul fara milostenie nu are valo~re. Prin grija fata de cei aflati Tnsuferinta, cre§tinul care poste§te doMnde§te altruism §i bunatate. Insu§i Mantuitorul a practicat postul §i a subliniat valoarea §i puterea postului unita cu rugaciunea. Sfanta Scriptura ne spune ca dupa scoaterea demonilor dintr-un bolnav, Domnul nostru lisus Hristos a spus Apostolilor: Acest neam de demoni, cu nimic nu poate ie§i, decat numai cu rugaciune §i cu post (Marcu 9,29). Urmand Invataturii Mantuitorului, au practicat postul §i rugaciunea §i Sfintii Apostoli, Sfin!ii Parin!i, calugarii, cre§tinii cu 0 vie!uire exemplara. Postul s-a men!inut tn Biserica pana astazi, fiind un principal mijloc de purificare sufleteasca §i trupeasca.

,j

2. Pomind de la afirmatia Sfantului loan Gura de Aur: Sarbiitoarea crestind este ardtarea faptelor bune si a evlaviei sufletului, deserie viata religioasa a unui bun crestin in perioada sarbatorii Nasterii Domnului.

54

... omente m
Motto:
Cand un copil se afla in sanul mamei, se simte bine. EI nu cunoest« alt univers. Bineinteles, nu §tie prea bine pentru ce ii cresc ochi, maini, picioare inutile ... ~i vine ziua in care este smuls cu brutalitate din ceea ce este pentru ellumea. Noi numim aceasta 0 na§tere. Dar, pentru el, este 0 moarte. Ur/a de groaza. Curand T§ida seama ca traie§te tn continuare. Admirabil adaptat la noua lume in care afla. Ochii sai, bratele sale, picioarele sale inutile, iata ca acum Ie intelege: toate acestea, in mod irezistibil, fI pregateau pentru noua viata. lar cu ochii sai, in sfar§it, 0 prive§te pe mama sa, care nu-I parasise niciodata, dar a carei fata abia acum 0 descopera. A§a este lumea noastra.A§a este viata noastra. Universul este un san uria§. Pantecele vast Tn care omul prinde incetul cu incetul chip omenesc. Bineinteles, ne simtim bine, ca la noi acasa. Dar suntem nedumeriti. Tragem cu noi, ca ni§te picioare §i brate inutile, dorinte de viata infinita, de iubire nebuna §i de fraternitate obsoluta. $i, in ciuda a toate, aceasta dorinta imensa de fericire. lntr-o zi, universul il va na§te in sfar§it pe omul ajuns la termen: noi numim aceasta moarte. Dar Dumnezeu o nume§te na§tere. Cu lacrimi, cu lacrimi de bucurie vom descoperi ca totul, absolut totulin viata noastra omeneasca, iubirile noastre umile, e§ecurile §i lacrimile noastre, marile noastre bucurii, marea §i inutila noastra suferinta, toate ne-au pregatit a dmira bil pentru aceasta viata noue. Nimic nu va fi pierdut. ~i vom descoperi chipullui Dumnezeu, a§a cum descopera un copil chipul mamei sale, care nu I-a parasit niciodata. Aceasta mare na§tere a inceput. Hristos a indura tprimele dureri ale ei. Moartea e moarta! Acest lucru 11 numim Pa§te sau inviere. Trecerea de fa moarte fa viata. (J.M. de Poncheville)

55

Teme §i evenimente scripturistice Momente de meditatie ,

Cauta §i clteste in Sfanta Scriptura

POSTITI? ARATATI-MI-O PRIN Cum? , , De vedefi un sarac, aveti mila de e/; un du~man, impacati-va cu e/; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati. Nu numai gura ~i stoma cuI vostru sa posteasca, ci ~i ochiul, ~i urechile, ~i picioare/e, ~i mainile voastre, ~i toate madulare/e trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate ~i de hrapire ~i de lacomie. Picioare/e, nealergand la priveli~ti urate ~i in calea pacato~ilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine ... Gura trebuie sa posteasca de sudalme ~i de alte vorbiri ruslnoese. (Sfantulloan Gura de Aur)
• Tabloul pe care l-am vandut surprinde Dumnezeu.
0

------------------------FAPTE.

---------------

lnvataturi pentru sufletul meu

• tmi valorlfic cum trebuie talan\ii primiti in dar de la }lImn~7,~n roadele

far§ma din creapa lui

~ .. ~~~~~~:.~~i.~~~~~~~: 6.

.........................................................• .......................................................... .........................................................

.....................................................

.........................................................
.........................................................

......................................................... .........................................................
• Vorbesc cu Dumnezeu prin rugaciune, in fiecare diminea\8 ~iin fiecare seara ~
................................................................................................ u .. ·.'·.

• ~. •. ... ..
••

Candela suftetului meu trebuie sa • fie permanent aprinsa, ."

.......................................................... .........................................................
.........................................................

......................................................... ......................................................... .........................................................
.Vanzarea luiluda .Ungerea lui lisus in Betania ........................................................

..........................................................

.......................................................... .......................................................
........................................................

......................................................... .........................................................
.......................................................

... •. .• •• •• .•.

.

I

-------------------- ------------------• Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos • Cina cea de Taina • Rugaciunea pentru Sine, pentru ucenici §i pentru toata lumea • Prinderea lui Usus loan 13, 1-20 Matei 26, 26-29 Matei 26, 47-50
(.Jar pe cand mancall oi, lisus., Iw!ind pairlf) §I binecuvantand, a frant §I, dtmd uceniellor, a lis, Luat!, mancap, acesta este trupu/ Mell, $i /uand paharlll §i multumlnd, /e-a dat, licand: Bet! dintru acesta tot!, aeesta esle Mell, al Leg!! cele! nol, care varsa spre ieneree ""'I'"',,,/,nr

.Societatea in care traiesc crede ca smerenia lnsearma prostie ... • Din cele 1440 de minute cate are 0 zi, cate petrec vorbind cu Dumnezeu? • Am du~mani? De ce? • Sunt eu vrednic sa rna imparta~esc cu Trupul ~iSangele lui Hristos?

.Ma spovedesc ~i rnaimparta~esc la inceputul
~i la sfar~itul postului.

------------------ -- - - - - - - -- - - - - ---

.............................. s~:
1

................................................................... ca

~

••

iI ••••••••••••••.••.•.••••••••

~ ••••

I. I •·...... ........ :.· Ii:••••••••••••••••.•.•

I .•

•· ••••••••••

,

·

; •·•· ·Ii.• · . .•

:

.

• Judecarea lui Usus • Rastignirea lui lisus • Moartea ~ifngroparea Domnului Matei 26,59-67; 27,1-2; 11-31 Luca 23, 32-49
(.,,/iSlIS, strigand eu glas tare, a lis: Parinte, in ma!nile Tale duhul Meu, $1 aces/ee dat

• De ce tot tlmpul imi judec colegii? • A~ putea suporta acuzatiile aduse pe nedrept? Cum a~ reactiona oare? .Sunt prea tanar, nu cred ca a~putea sa supan suferinta.

• Mi-am iertat prietena, desl m-au durut amenintanle ei.

.Crucea vietH e grea, dar la capatul : ~~~~~~~~ .~~. ~~~~~~~~ .~~~~~~~.'

(~:

• Coborarea la lad Matei 27,50-54
( ... Marminlela s-au deschls §i multe trupurl ale s..au

Astazi pe pamc§nt e tacere adc§nca, tacere adc§nca §i pustiu. Tacere adc§nca pentru ca Regele doarme: pamc§ntul a ramas incremenit §i tace pentru ca Dumnezeu facut om nu a adormit §i l-e trezit pe cei care de veacuri dormeau ... A mers sa-I caqte pe primul parinte, ca pe 0 oaie pierduta. Vrea ca coboare spre a-i vizita pe cei ce stau Tnintuneric §i in umbra mortii. Dumnezeu §i Fiul Sau merg sa-i izMveasca din suferinte pe Adam §i Eva, care se af/a in Tnchisoare... nEu sunt Dumnezeu( tau, care pentru tine am devenit flul tau. Treze$te-te, tu care dormi! Cae; nu te-am creat ca sa ramc§iprizonier Tnlocuinta morti/or. fnvie din mOrfi. Eu sunt viata mortilor. n. (Dintr-o omilie antica pentru SamMta Sfanta)

1

Doamne, ajuta necredintei mele. :

........... (

.

.............................. &1

--------------------

------------------ ----------------

-i"""',,---

------_ r _.,~. •

------- ~- ' -'--'--'-----.- '-'-~-- ----~~- ------'------'-.- - ---' --'-- -----'-'--

~~l -) " ::,··~n,:,,_:-'~
-: ~ /: J.',~ ,'
,<0

--~

E ziua invierii

'c

.

Si' clop6iele trag _Bat~anii}tq.flpe"pr,ispe far urz.i(~tauJitprag. ..'
-,Iesind

:.:~'.'F:ii~4 el !~~dure,re,'Cu.totul
\_ ~
~-

addfwit;., .pz'ns~netuX de,'Cl~pot;-:' Ungfas'a auzit» .'
.-_~ ~'
~ --L

" .,. Zicdnd afja cu gdndul; -Sra inchinat smerit '$i'sa~utdnd mormdntul.

Sptecasan pornitl

'

.

'Ce{tiner[fjicop"W .: gatiti,la drum 'Se,(J'Uccasa ciocneasca La cimit~r':.acum::-" .
Mireasma cea de tainii
8(: simte.din tamdie, Din iqtbii'$idikifldri:
'~;J -{~'.

,~,~ u,pldnge'azi: copile, N $inuj(supanii; .:,' =: cCa,itlta; Sun i: cit tine; .. ' flhst~;"a l~vi'at!{ '
c .-

,":"La yaira parinteasca ';"Stdslilguf singurel, '._ " Cadtat~7lul,sarmmlUl, , 'Muris~ tn,:Z{,zbkC' . Dor'inea (a: eei-de'-aproape 'lahiua alerga ' " ' ;'La. casa-cea pus tie . Side_s~otFplQngea;_ ',,, _ Acumae: inviere -,'. :Tlenif1~ ,~eas9:ic{;;'.' ". '., _." fncepLlt orfanul:: A , 'Sa f!(anga ceu'amdi:(}
:
,'N ~ '" ~

.z-

A ·sji~teL~~rbatori

c.E,ra;~rHire~dulc_e .' Am;aicii_dinrpprma1(l(' .' (;onindu~i,lrl:trtita:rea)·c Din pteptuZ-l~i.[hfrallt.', , .". ~.' ."
,,~'

'.

J

,~'

"

",,'Livezile.se-mbraca

, jritr~4izftumbS:yefjm'd';t ~ilodtepat;aeUlI1(i"-,Jifd{,nol/a Pllmdiit;..'.

pe

:'S-aridicdt indata: ,-~' ,,/ 'Cu~uftetul1iimil :::,i . ··Sicau'tasa vada: .' Pe(Safei~a'g.r.ait:.

,<'

>"

"

'f

'

.' ,,:

Aproap~de 'al;1rul.. ',' Bisericii.de iemn,.· "', ..~. topfta¥ aduce c. 'o« 'FaCtii ~i u.ntde(e.inn.·.· '..' 'Saruta. sfa'nta'crzice

Atit,~cea atn~lta:p,!;r' :,',' Qwzidul''4f4m'a{- , c_, - .'~ ".:Vai~_· amBin:dJpe -E?,o.m~'!1l z :(;;u IruPLiI ,(nviat,: " ,
,", .'

'. Dar' clopotul s;aude:
C

..La Cimltir~u,!~n;d.. . .
Si iarii~i;glasul :ffJai~i!

S-a.udf! iar zicdnd:
"..1-",.

f
'

:i4po/{1Jgenzin9'heazif z . Si jJlange '~it~pi~4izd., , .. ': :'".Cdhd;iQPotele ;u_ria'" , ~ Cu dangatul voios c: .. -, " . . Orja~ul' la,nga Cruce' : , ,. Sf!spih~ du~er~s. .
'

~.1:-(1 pro'aspatu'j

mormdni,

/ D~ chipit/L~~ eel bland '.'

·S-a:l~minatla$:ujlet. "',

....
f .

··.Si;/epfidiind dure,rea, .A.iis asa.in 'gand.'" . ,
~. -;'" " . -,-. C', }
,>"'-. '..

C',

"Nu pZiiJ;ge,azi"CQpite, , Si nu ji suparat,..' . Eu surit si-aici cu tine,
.Hristos a inviai!"
"

_'

<.""

'~'-

.

_ ,:A.tu&~~a'dacai?oYfJ~ltl';

Aici..a:lnviu(', '" . ln~~tnnaa~i m(l~a " c c; 'Dd~surs-a sculat". . ~ , < Q,: .....•
,
..

", Sz'oricec/opot sunii , if mdngdi~ pe ddnsulr_:,

.De-atunci A incetat

orfanulnostru cu pldnsul=,

.

Lumi.na Sfant~dela: lerusallrn..

..: ' Locul imde~e petr(9cfaptsleeste mormantulDomtiull)i, cw';'se, Eiflarh (otonda .marec/iri parleade Bis~ricii ' :SfantuliJIMQrman(, injurui-Morrriantu/uiQ(5mrwlui seaflapatru aitare' cre§tir1ei a§ezatedupaordirea iorlstorici§i orientate • . ;spre ,c_elepatrlrppncte cardinale: Lei rasarit se,aflaBise{icarhare fnllierii; apartlnand Drtodoc§ilor; La sud'se afla .Marul armenilor;Lavest s~ at/a altarul coptilQr;,La fiord se 'afla a/tatul catolicilor.·· .... . .' Dovad~ 'incontestabila-adteptei c(edif)!e;Sfantal~ini;'~se apiinde fniiecare SambataMare,lntre orele12,30 13,30; numaUa altarul ce ap~rfin,e orlod6C§ilor,fapt care,.9hiardaciaJb$tcontest~t fn trecu; ~st~zi~ep(ge ca e~t~ recufJOscut de toat~I~mea. ' ", .... ,. ....' .:..' ',' . .~.Inca din noaptea Vinerii ~ariJd.upa prOhod,'oativa politi§tl necre§ti(1i (u_ntl.f(c,un_~rag,un.reprezentantal statului Israel) verificatoate obiectele' din interioful'Sfantuful MormtmJ, i'lcluslv I~spedei,·sa nU,8IbavreosurS8' de 'foe."De asemenea, arhiereulgr-ecoare presar~ vata pe MorinantulDomnuiul estecontrolateorpora/.Se"$_tingt6ate luminile, se incuie§f'sfi ;;~!gi!eaZaU§8 Sfantului Motr{)an(;care~araf71ane tnp~za.gardien!lor .• d()~a zlcredincib$ii se aduna in Biserica lnvierii,i. A avandJn mafnimariunchiuri de'pafe '33: de Nmah§ri, qupai1Umarul,anil6rpe care J."atrait pe pamant Usus Hristos. Deja .' Bethleem via cateva s'utede arabi Orlodoc~i, cete fnconjoaraSfantulMorm~nl, rugaridu-se cu voce tete. Canta' cu toat~· . puterea;-aj;ompanla(f d~JQbe: Tobo§CJrii taucP90tat(pi'pmeriiCeIOrlaIU,'pare s danseaza .nebune§te fn jiJru/ SfantUlui _ ., Mofm~ntDeUa seqiulPatriarhiel Qrtpdo)Jea: l~rusaJim~luirncepe'9procesiune impresionanta, care flare fn: frurite pe " .patriarhlllinsu§i. SeopkeSc fn fata.SfahtuluiMormantpecet!uk~poUI fnCohjoara de trei ori,dupacare pati:iarhul fmpreuna cu cii care s!djesc se'retrag lnalfarui biserich.ortodoxe.1'n_ju;Lii 'orelor f2, patriarhul r§iscoatev~§~intefe' Clj.caresluje§.te;-famanagddoar -r-ntr~ujlV_e§rnantalb. (stlh~r),' cu. .m§necLI{e, brau §i patrafir (epitrahil): JiifatE( SfanfulUi::Mormanf - .._.,,' . .L _.

vest~

a

<";

"".

.,"

.',.

<

_..

_

,

'-.:,..

'r

-

-

~

,'.

"

este.·

58

'cpntfqlat, 'oG) ddqum'va'sa.'a,i6~ vted~ars~'de 'fb¢;'d~catrepO/(ti§tin~ole~tibi,ihpr~zenta rftpreten;tgnt{()rOfici~!lBiarm~~iI?(t cQPtilor~§ic,atolisj{Qr.ApQi:p(1tciarhul jJecetile§i !ntrd,"TnsotitideWJ arabmU~ylrnahrn.priina':T~:capere,nfllntia cape/a,,'' rupf[ <higervlui.Jn 'yr~me ce niusulmanul ramane in ar:e'?sta)nOOfJere/' Patriarhui ,'.intra'Singu( Tn'cea, de~a'fjoua,incapere~ " ~ ingenuncheaz~ Ih iatalespedei Sfantului:MQrinant~irHcepesa ~erqqg~Jn timpu(~c_~sieiugaciuni v~tra:§i(espedeaparsa { "I:' '-,'~ .: .:~_< ,_,;.'-.1.;-, ','\._ :,'-, _:.\':' . ., e. . <. fiecuprinsede ~clipirrcade routi fa unnjOmentdat,duP? catevafninute; sBRoaJeobserya'o;scan,teleJl;JmiriQas{c~Jfe fulger: ' r,ostog()liOdu;;i~inzig~zagprin·e·upola mar.e'abisericii.Coboara apoiGauriglobdelum,inaC~,$e'st?rmMnmii debuqatl,ape(' " "tnt!i' Inlqurt;trulMoimantului cao fq,Za, sUbtfre,$e:cogo~ra!asLlpra:1~sRecj(~i,§L apfihgfivata pre~aratade;j§upra}Patria\hul " Muo?cu:'ma/~ile goalUvat,iap(ins~qe'o itac~r~galq~n:v~ribt:ei o-punein doue 6yp~de '~~r,§i(evin:e'ihp:apelaingerufl.{i.lh, " prez~rita}'1uSulmanuI9i,aprinde(jbu~bushete m:~~i e 38 de )umEIf1afi§Ue~&qq'e/e;infataSrabt~luiMorman(qande/f?Jeqe, d " 'deasiupra:ea §i 0 parteri/Iii t~m~h~ri§Tsfe§h7Ge; ~ea{Jrihdsingqre~(al(va~ia'cQ]Jiiri8u p& pattlarh§i ilcdnqu.cc~t[~'8(tar,p;'in 'itnbulzeala-de:zlantuitaamultimii. ln c;§tevaclipelu'maMrile'fut~rot r.__ sunt,aprfr:)se.Biseri~aeasemeneaunei fI~.carivii,,,' .~' "i""_'/"A''."" 'c-'/,i~': ·'.:~i .. . "'" h." '.' '( j/.Dintremultelec.fT1arturiL " ,'",', ,, " " ", ':, " , ,'~ In anu11580, in tiFlipu(Patri~rhuluiSbfconie"'aIJer=uSqliinulqi,s-£l'intarrtplat. urmatoaff??rminu13e:'LuminaSfantaq ,je~it:,;" printJ-unstalp depiqfia,despjcat,.dhurmato;ulinoti\l:~ilTm(Jniierauiriaceltimj:Jrau intentionafi fl3tadffortodoc§f.E(atlproini$:~ sa aeagU\ler;fatof:Uluil~~USqlj~ullliosumMoartemare d~6a~i ca'e"~~inferyiria(§jS~.jmpjed[~~peP}altiWhuWrtoctox ~int~e, s In Biseri;a lrWierii1~§f§9t9~) M~i~qa0b5ta~D1Q' S (;?uza,l~comiei,guve~n9torLli~ a~ci,Jlta:t§i pqrunqi( s~' ,e fac~q§a:;Asffe( a S nUiJl(1i armetiii,:cllt.narel/~~eHe;a.uintratttl BiS,erica na(j~j(juinc;!sa'iirimeasCa'~umjnaSfanta;lfltlmpce ortodgc§iistat~tiu'9u :Pat;iarhu!afara' rn'cqr(e§(plini?Je::m_~hnire; lang~o coloaha'~d~piatr~,'iugau pe Dumn~te~cq)himl!e pline;de :cai6ta $~-§i " 'a;ate)mli~.1ndurarii :Sale:lhtimpufrugaqitlnfj lor,s~s p6meifJt~co!oanas.adespjcat§/.Lumina($f~ntaa.le,§itprin, ea.'V~i?nd,;/ "aceasta, Patrtarhuls-ii ritlicatrepede,§i [nchinandu7secJ~vlavii a apri~~lunranaiilepe;care le:aveafom~ri~:sa';$iatmjJartit;<.'" '> . -<-;""_, ._.,;-~_ ... ,:~,,-)j __ / _' :'.. ,"';_ .. __ ' _'>'/_':_-, ,.:-.0 ",,_;' e ,'lumina ortociop;~~ilqr spr~ st(nttf:ealor. tand auvaz minuflea",portarii mahomeqani at:idesc,~r$JmediatpprtileBis~ricfl: Patriajhul ii:mjJltimea,auJnt[~t fr(BjSericat~antan.a:;;~ este 'Dumn'~ieumare :~a ~(Jmne~euJ C'n~ 'no~tru.;:~~':§i.apor~Jost" ' celebrata Stanta titurghi~~;Ca urmar~ a'a,cesteiminuni,"uhuldintre aiel p6~ari mahomedanlaiSisericiiamartWisit(arepe, Hristos 'Flu'alluiDum~~z~u ~iErG[et:utIn:£/:DarA;and8u.auii(flce~sta:.fo§ti(sai ~Qreligionari(inphomedahii)s:~~\;inplu:tC; ' de manie §11-au'a.tslri£urteasf~fIt?§{fn;aces,t'f~/,a'e-'im;i'OmQ_artel/e:mart(~ ::" ' ,.'. '." r,.," " '" '" " -,Dibdorus I, timpde' 19: anlpatria(h.brtodo)(allerLisalimuluf(, 19~1-2000),martuhseq r;hiatfllfl!nt~aSfintelof'P>a§ti din . anuI19~8: "imlgaseso:cu' gr~adriJmulp;inrnt/)nericspre camera;(hterjo~ra"u!Jde{~gen,unch~z:M~rog.,~aifJodata;·~§t~pt, ,',c~teV?minut~,.dar qe geieeiinihlJ.he,~seih:ta",pJ~Jrrll(;(!ia{,duple@' amlefrn!hatae>~R~srug~ciu~ile.1?in;",glfcul j5i~tfe!pe ' :;eareafqst,culda_tli~ys'Hristgs.s1? revar~a9lLlf7]i~a.n~,definita,dl?~bplcei de.~uIOaf'~ a/Ms(iiJiel' d~rcuI6~rea sipoateschfm.qa"., rnp/Ultenuan!e. Oripafa§I']gerqa, :eariUP,QateJi e~b'isi3in'c~vintePlJ1ene~t/~(tJmipar~~,!r~ d 'd(nmatr~ q8§i.C,eata 9ar~ se,'; , ridic8 a.eas&prau~ur:lao.pafe,'a :fl:acpp,fMt~, e"un 1J0.~:dar de(ae(:e.~tet~mrn9.,Sec~J7;p.qrt~?iferlt inJie;q~re an: Vne,ori d . agdp.erapiatra;qltepriiumjrreqz~itQtM(i1rfl?a~M;astfel,ifl¢atpamenJirJ&~fa(a Vadtot M?frfJ~otulpljfrde1.umlnil Luminq~nu'":""" ,ar:de! Nicioctat~Qtirrii~?marshapbalnto1icej1p_an(d~' c~nd~&[lt patria[b'af lerus?limulur§larnprirn(t,Lumina,S(~nJatNe c/ / ~'altaconsis{&pta;diff7~t~de f~ac~r.avm~d~~i{ ftjifn(ll7e.am? l cople§e§(e'fn'fiecafwan~Ad'ese.9ri,S,urit iC9ar:)~' Gatepian~j~tunJci. 'c~bd ceiu; vrea,~~,a£at&;eae'eity ap[oap'e:Averhaiatia'stJnJlie;ca(el~¥mnezeli(",a riJ~e~(ratcJmulie q,!ru(i,duhovnic~§ti.' n 1 Dar nicl una dintremiill.mjleqe~ste~ nit;,est~ataLdepattunzatoare ea SJ§ntaLumina.Fea dTaina: Face lrivierea Il1i'HrisJos ,{ t at~td€lpm~enta, at~'f~f?'ap(o~ped.enoi'::':" ' "" '",' :""~ "", ;":,' :' "," . 'A, ',l'
i !~.'" .,,"'""" _ _"-,_".(,,,._,_ ", ~ __ -'"'_,.'

t

",:_,'_,';),:

"'"

-.

'

-','

..'.

"<~

'~:.

_',_J

_'

L

",'f

~

".1"

.-

-.0..,

'>

;t

,.~

1.'/,1,.,'

.','

r/~.

...

-

,..:

";-"':.

,,~~:._

&

','

~.

\<•

.!?

_

-.-,'\

,:",

..

_,

,

"."

-;

,

-j

"',;"

,co'

"1".<

~..

i-

',,_~.'}

..

__

,1-

'I'

"

-,

-',

._

;-

",j,,"

'._.

f/

_,.) __

_,>.;<,.;

ut

.. }.::_.:,_.

"'_'-'.1.

<.

.. .... '

'"""-''''_1'

"

"

.. 1

,

ca

>,

..

_.

.-

'I' _',

i ,.

".

,." ~ . -,

'.' .

",."

_',. ,

,.'''..

"

" '-'__

"

.. ·.--i_

c-

_,

.,,-,

.

__

,"_

"

,,_..

'"

c

t;!

, vap}ln Nuseil~~j;npsu!maniPf1Z0ibulBtseriCifSj~n'tuluiMormant; fn anur2001;,IDfi s&h[rhusDlman:RM~Cin'ile:ih~le sun: in cMe.dlna, e'-ih7 stqiiilit~jn leru~~lim.f)(j;'{sec, VII,.v.e.f1inq ~ 't1inAf.~:bia.~tun~L aM ml1,~dlmarii; c a'Ujatrat[n, l~fg~alim, \ salku} On]8rfipAmil, 6di3tacu'cheileo.ra§~/uj;~iGheiaBisericii!StafjtuIViJv1ocm~ht'GalifuPa, dqt-o,~tra~Q§ilo!familjei in.ele:' e;' , O ; 'atun~j leiBisericcisf~Qtula1:Mbi~ant$t~'u.de paza'r)um,aic,eFdiiJ,negrfJUI fJosti~,Oef1363'df7anitlfj Fi~Gace;z( de?qhid,Biserica c te dra 4: CI1.E!ia pGeasfCj dateaza;,din.an14i 1524. Cantare'§te'ojUrD~ta,te kiIQgr?rTJ'§lare0 deerp I~ngi!pe.rrn~hiq,deqecare de 5 data Bl~erica'/e"ora 1 fUix.A$,ta ~.'tre?bameq:. Curaf1nc;uietQrtfe' 3 Wipe: ~apt~f1iIan:a;~E'q§Qr.~Sun(qe de mese'rieinglnf7r,ti{c'" meGa!Ji~me ele.ctr(Jnige. ,-1~~!~ci:at:!n'~ome~lu!~'ce~t~ J5~rj;,~0';ul(e ~rijicand ~,~:qpr9Pi~'Pa§ti{~:: ~1tr~~~z'tcJtu,. U. F ~ Jnsumi{ncUiu$ainQ(fjlan,luluicumai.nilemele! {ntelEigeti?Se)nt8cmpJacan.usulmanuIVarjjihNtls,eibf7,safie,martorad~varat ' { al Miracolului Cr&§tin"al dgot~rilSfin1eiLumi~7!.i.A§ad~r,voia/J1saspuncaiuci:ulcebm?tiimporiarttal,muqqiifr'eleest.e.sa'nu., p ,,\ pwmit nimanui sa inlre"lnBisel:16asau$a:ramahadu~aoraJ9. 'Utfe6ric~r:peniriJa$taajCJtbrul politi~i,"..,' ,,'..,.. ", ' .." t':~ ~ Or>' ,::;-:~ .·:~L t..<\tl "-,_ -,,,,~': ~ ,';:r~>'>,'~, /,"',:' >,,'" 'it _~.'.·,(':t}: -'. _ .' :» " -. dupa Preotloan, 9uvantcatfe Qre§rinii rtoqoc;§idE$preOele.treiMat!:Mitrun!dinBfse,rica. o ,91000xa\., " (8ibliografia 'mentionata'deautor: Lumina sfanta,de 'l~'lerJ1salim, piscop~IAuxeriti6s al.Foticefi;' Ce/e-tr~i:, E marl mist~re vi~ibile,:§iificontf7stablle'din BisetjCa':Grtqdoxa,,'Profosingh~juI,',19aCh~im P,arvLJI.e~c~,;tareWll, ..s
;\\§'~:'''_~''--

"

c.>,

"-':~_~'-i

, Manastirii tainici.)'

,

:; , ,

'",

,,-

59

@ficativ:
Citeste cu atemle textul, scrie lntr-o fraza mesajul pe care-l transmite ~i explica semnificatia pozitiei mainii ~ia degetelorin timp ce se face semnul Sfintei Crud.

Pe langa 0 biserica de trec, ma tnchin, marturisindu-mi credinta §i h salut pe Dumnezeu. Cum po!i sa treci pe langa Dumnezeu fara sa-L saluti? E scris tn vreo carte acest lucru? Nu. Dar de ce ar trebui sa fie scris undeva ca trebuie sa-L salut pe Dumnezeu? Fac aceasta pentru ca a§a simt ca e normal cand trec pe langa locul, pe langa cladirea Tncare §tiu ca locuie§te Dumnezeu. Sa nu credeti ca nu §tim ca Dumnezeu e pretutindeni. $tim pre a bine, caci daca n-am §ti, L-am localiza numai Tntr-o singura biserica. Dar Dumnezeu fiind pretutindeni, exista §i tn biserica. $i fiindca e biserica, acolo mai ales trebuie sa existe ca un loc Tncare a§teapta. Prin alte locuri, Dumnezeu lucreaza, supravegheaza, mangaie, pedepse§te, dar Tnbiserica, a§teapta. A§teapta sa fie cautat, sa fie Tntrebat, sa I se ceara, sa fie chemat. N-avem timp sa intram totdeauna inauntru, dar fiindca §tim de ce sta Dumnezeu Tnauntru, 1itrimitem in treacat un salut §i 0 cerere (rugaciune). (dupa Antonie Plamadeala, Traditie §i libertate tn spiritualitatea ortodoxa)

1
Mai intai, ducem mana la frunte marturisind credinta ln Cel Tn fiinta si TnPersoane, Care loculeste , ~i spunem

2
Apoi, ducem mana la piept, marturisind credinta ln Care a venit din ceruri pe , S-a facut __ , a pafirnit ~i S-a ~i a ___ pentru mantuirea lumii.

3
Apoi, ridicam mana la urnarul drept, marturisind prin aceasta ca, dupa Inviere, Mantuitorul S-a la ceruri ~ia stat de-a Tatalui

4

Apoi, in imp ce ducem mana la umarul stang, spunem _ Atingand merii ~i pomenind pe Stantul Duh marturisi ca dupa Inal\area la Cer a Domnului, a fost trimis in lume ca sa 'aca prezenta si sa continue, prin Biserica ~i prin Sfintele , lucrarea marnuitoare a lui ~i sa pe oameni si Tntreaga

create.

5
La sfik~it spunem --care lnseamna . Prin aceste i exprimarn cu tarle ca tot ce am marturisit cand am facut semnul Sfintei Cruci este credinta ~i nadejdea dupa care ne conducem in fiecare zi. Prin cele doua degete lipite de podul palmei marturisim ca lisu~ Hri~tos este

0-/).
'~'. .

Astfel, cre§tinul ortodox se inchina Tata/ui, Care voie~te mantuirea lumii, Fiu/ui, Care savar~e~te mantuirea coborand tn lume, facandu-Se om, ca sa ridice lumea din pacat §i din moarte, §i Duhului Sfant, Care desavar~e~te mantuirea lumii, sfintind-o.

.
I

ad eva rat ~I adevarat EI S-a facut Om din ~.... pen~u oa~en~, unindu-Se cu I~mea pentru ca sa dea viata lumll..

\ '"'"' .
'/ "

f'
..

.

____

Prin cele trei degete unite Tntr-un punct rnarturisim crednta In , Dumnezeu fiind ln Fiinta sl

InPersoana

.

~--------------.

60

Completeaza tabelul urmator:

\!J

Completeazii

schemele:

a)
.............................. care este ca un .............................. arata iubirea lui

Are forma de corabie, pentru ca este corabia . care duce pe oarneni spre Irnparatia

Biserica are altarul spre Rasarit, pentru ca .

... ~ =

b)
.............................. este cea rnai importanta parte a unei biserici.

.............................. este peretele pe care se gas esc multe icoane si care desparte .. de .

CD.........................................
~ Comenteaza:
Daca nu te fnchini icoanei, nu te inchini nici Fiului lui Dumnezeu care este icoana cea vie a nev8zutului Dumnezeu. (Sfantul loan Damaschin)

unde se

62

Studii de caz A) CK.g:(anaeste 0fata foarte neastdmpdratd. Frumoasd si inteliqenui, ea e mdndni de cautapife ei si rdde de cei din jur, care nu sunt, crede ea, pe mdsura asteptariior safe. Distractiod si amuzantd, nu rateazd nici un eveniment ce presupune sar6atoriri cu muzicd, dans si alie placeri: CDecdtva timp are un prieten, Ovidiu, care e "prinpu[" cartierului. p,[ este inconjurat de 6aiepi de »6ani gata", cu masini scumpe si multe relatii. Cand ii vezi urcdndu-se in masini, pared toatd iumea e fa picioarele [or. :Jviajoritatea cofegi[or sunt inoidiosi pe fefu[ £e viatd pe care-I, due CK.g:(ana grupu[ ei ... si larna a treeut si 0 oeste de necrezut se rdspdndeste prin toatd scoala: CK.g:(anaa ndscut un bdiete! si, pentru cd Ovidiu si toatd 'familia ei s-au reooltat, ea C-adus fa un otjefindt. Oare ce viitdrva avea miciuul? ', , Intrebari posibile: a) Care sunt momentele in care a gresit Roxana? b) Daca un prieten de-al tau s-ar comporta ca Ovidiu, ce sfaturi i-ai da? c) Daca 0 prietena buna s-ar comporta ca Roxana, tu cum te-ai comporta fata de ea? d) Daca ai fi in locul parintilor Roxanei, ce atitudine ai avea fata de Roxana, fata de Ovidiu, fata de copil?
B) Familia Saracupu are zece copii; totifrumosi si cuminti. f n casa [or e mereu miscare. :Jviai tot timpui. .acoio cineva se-joacd, isi face teme ie, cdntd sau face treabd. Peste agitapia copiilor pluteste insd 0 umbrd de neliniste. Pana mai ieri, domnui loan, iucra impreund cu doamna :Jviaria, sotia sa, fafa6riea din apropiere. fleum fa6rica s-a inchis si amdndoi au ajuns someri. Banii pentru cheltuieli sunt tot mai putini; nu mai ajung de fa 0 [una fa alia. (])atorii[e fa asociaiia de iocatari, fa curentul electric, fa vecini, cresc de fa 0 zi fa alta incdt ... toti dinfamilie simt cum ameniniarea lipsuriiorii apasd tot mai mult. Pentru moment, 0 solutie pe care au giisit-o pentru a iesi din aceastd situatie este sa trimitd trei dintre copiii [or, 10neC Cristina si Feiicia, fa orfeiinat: fleo[o, gandese ei; Ii se uor asiqura cele de trebuinui, tirana, im6raeaminte si educatie, pdsui ee aceasid perioadd grea in care se affJifamifia va trece. Intrebari posibile Crezi ca familia Saracutu ar fi putut gasi a alta solutie pentru a iesi din impas? Care ar fi?

C) P[orin a venit din nou eu vanatai pe fapa fa fcoa[a. P, trist si isi Fine prioirea mereu in pdmdnt de pared arvrea sa treacd neobsercat de nimeni prin clasd: fi stim cu totii pouestea: tatd! sdu consumd alcoo! eu prietenii, cheltuind 6anii 'familiei, face mereu scandalin casd, ii 6ate si-i a[unga pe P[orin si pe mama sa, care e 60[nava, tot mai Go[nava ... flstazi nu facem ore. 'Ioti coleqii din clasd, impreund eu doamna diriginta, mergem fa inmormdntarea mamei Cui P[orin. 'Trebuie saJim aldturi de cofegu[ nostru in aceste clipe qreie. flm cumpdrat 0 coroand def[ori si; tacupi, ne indreptdm spre capela bisericii din cartier ... o aata cu trecerea timpului, taui! Cui Florin. este din ce in ce mai des odzut in stare de e6rietate, insotit de oesnicii sdi prieteni. Deseori, dimineata, cdnd trauersdm parcui din apropierea scolii, i[ cedem pe tauillu: P[orin dormind. pe dite 0 bancd, aodnd. hainele sifonate si murdare. Eu ceiputin, ocolesc aleea cu banca unde doarme acesta mereu, pentru cd am un sentiment de rusine si teamd, prioindu-I. .. Tlorir: rejuza orice discuiie referitoare fa tatdl. sdu, care intre timp a ajuns fa inchisoare. Doamna diriginta s-a strdduit timp de cdteoa sdptdmdni si a reusit sd-i giiseasea Cui 'Florin un Ioc in otfelinatui, din apropiere. CDeacum va Ji mai bine, mai raul Cine stie? Intrebari posibile: a) Dad ai fi fost in locullui Florin tu cum te-ai fi comportat fata de parinti? b) Daca ai fi fost coleg cu Florin ce atitudine ai fi avut fata de el? c) Solutia gasita de diriginta este unica? Motiveaza. d) Ce parere ai despre parintii care interzic copiilor lor sa consume alcool (inclusiv la petreceri)? e) In ce situatie te conformezi unor reguli de conduita: cand iti sunt explicate sau cand iti sunt impuse prin imperativul "Nu ai voie"?

I

I
I

I

I
I

D) CEduminicd. (j)upa ce huim parte {a slujba Sfintei Liturgliii si primim binecuudntarea preotului pentru ceea ce auem de gand safacem, impreutui cu (J3ogdan, fratele meu, ne indreptdm cdtre spitaluljudetean. Odata ajunsi aici, cdutdm sectia Cliirurgie. f 'ndrumati de medicul. degarda ajunqem fa saionui unde se afia prietenui nostru Teodor, intr-o posturd inedit«: fntins {a orizontald, cu un picior gfripsat ridicat cu 0 sfoard trecutd peste un scripete ce se afw fa capdtul patu{ui, imobilizat in asternuturile a{6e. f ntre doud noptiere pline de medicamente, Teodor e intr-un totai contrast cu imaginea pe care 0 aueam noi despre el: dinamic, fara astdmpdr, ~'a cum f{ stim dintotdeauna. Ce gliinion pe ei cu acel conducdtor auto imprudent care f-a accidentat tocmai pe trecerea depie toni! - Cefaci, Teodor, e mai 6ine? Teodor deschide ochii si, palid, zdmbeste strenqdreste: CEmutt mai 6ine. inca weo cdteoa ziie fi md vor extema. De-abia aftept sa primesc oizite fa domiciliu; m-am sdturat de atmosfera asta de spital. - 'Uite, pi-am adus aici niste mere, 0 sticw cu sue defructe fi prdjituri cufr¥ca. - :JvluCpumesc pentru tot ce mi-ati adus. 'Nu stiu unde sa fe pun, cdci uitati-vd am noptiera piitui cu; bundtdti"! - (j)aea afa stau Iucrurile,fa fi tu milostenie; poate sunt si aCpioameni din salon care si-ar dori cdte ceua! - Chiar afa 0 safac. Bdtrdnul care sui pe patui de aldturi n-are pe nimeni, ~a cd am sa-i dau si Cuicdte ceva, sa-! mai indulcesc putin. - (J3unaidee. Cum e cupiciorui tau? - Durerile s-au mai micsorat. Cdnd.a inceput ieri sa ploud m-au cam chinuit, in rest, sfava Domnului, e 6ine. :Jvlaijrapi{or, nici nu stiti ce 6ucurie mi-atifdcut cd ati venit sa md vedeti. 0 zi aicifati: 0 vizitd, eo vesnicie. Cliiar dacd piecati, eu va ooi insoti c~gandu{ meu. Cemdre dar de fa cDumnezeu e sanatdtea! JUtjeC stai aici intre pansamente . . . ' Intrebari posibile: a) Ce gandeste un bolnav despre vizitatori? b) Ce gandeste un vizitator despre bolnav? c) Ce gandeste vizitatorul despre sine dupa vizitarea unui bolnav? d) L-a aflat pe Hristos suferind? e) IIsimte pe Dumnezeu rnai aproape? f) Se simte el mai aproape de Dumnezeu?

E) Unchiul Dumitru e un pensionar simpatico itt uacanta de 'para, cdnd merg sd-] vizitez, f{gasese tot mai 6atrdn, tot mai neputincios sub povara poRlor care nu prea l-au menajat: inuii "zona Zoster': apoi un Parfijnson in continua agravare I-au dardmat. CRgdlca,mdtusa mea, nu mai e fafer de bund si de 6inevoitoare ca a{tadata. I-a intrat in cap 0 idee care inqrijoreazd intreaga [amilie, dar fa care ea nu orea sa renunte: doreste cu tot dinadinsui. sa-{ duca pe unchiulslnunitru fa un aziipentru 6atrdni. Doctorii i-au spus oi peste putin timp unchiul nu se va mai putea ridica din pat si acum numai ce 0 auzi pe "tUfica" ~dica: ,,(j)ace, asta-mi trebuie mie acum, sd-I.dadacesc cape un cepit mic?Sa ai6a grija cei de fa azil, cd de aceea ii plateste statui!" (j)egea6a i-am spus noi ciifamiBa crestind presupune sacrificiu ptin de iu6ire pentru cei de fanga noi si cd, ~a cum eC si-a fngrijit cu demnitate -famiiia timp de 0 oiatd, acumfamilia are datoria de a-(fngriji; ea a rdmas tot fa hotdrdrea ei...
Intrebari posibile 1. Cum ar putea familia sa schimbe hotararea matusii Rodica? 2. Cine ar mai putea interveni pentru a schimba hotararea? 3. Cunosti alte cazuri asemanatoare? Povesteste! 4. Cum ai proceda tu cu parintii tai care batrani si bolnavi fiind ti-ar eere ajutorul pentru a putea trai? 5. Ce i-ai spune tu unui prieten eare ar vrea sa-si abandoneze parintii intr-un aziI? 6~Ce orezi ea sirnte si gandeste un batrftn ajuns la aziI? 7. Ce alte eauze i-ar determina pe batrani sa traiasca intr-un aziI? 8. Discuta eu profesoruI, colegii si parintii tai despre aetivitatea filantropica a diferitelor organizatii eu aeest profil. 9. Exista in judetele in care locuiesti asemenea institutii de oerotire? Cine crezi tu ea ar trebui sa contribuie la imbunatatirea conditiilor de viata ale asistatilor soeiali?

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful