Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie

)

UNIVERSITATEA DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)
lector univ. dr. Ochiană Nicolae

3

Autor: Nicolae Ochiană

4

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Cuprins:
MODULUL I. BADMINTON........................................................................ 7
Unitatea de studiu I.1. NOŢIUNI GENERALE ............................................................................. 7 I.1.1. Definiţii terminologice......................................................................................................... 7 I.1.2. Echipamente......................................................................................................................... 9 I.1.2.1. Terenul şi elementele din terenul de joc ......................................................................... 9 I.1.2.2. Mingea .......................................................................................................................... 10 I.1.2.3. Racheta ......................................................................................................................... 10 I.1.3. Sistemul de joc cu 21 de puncte ........................................................................................ 11 I.1.4. Măsuri de siguranţă........................................................................................................... 13 Unitatea de studiu I.2. TEHNICA JOCULUI .............................................................................. 14 I.2.1. Poziţia fundamentală......................................................................................................... 15 I.2.2. Mişcarea în teren ............................................................................................................... 16 I.2.3. Prizele rachetei................................................................................................................... 17 I.2.3.1. Priza forehand .............................................................................................................. 18 I.2.3.2. Priza backhand ............................................................................................................. 18 I.2.3.3. Priza „rush” ................................................................................................................. 19 I.2.4. Mişcare articulaţiei pumnului şi a braţului..................................................................... 19 I.2.5. Serviciul .............................................................................................................................. 21 I.2.6. Tehnica loviturilor............................................................................................................. 23 I.2.6.1. Lovitura de pe partea dreaptă ...................................................................................... 23 I.2.6.2. Lovitura de pe partea stângă ........................................................................................ 27 I.2.6.3. Lovituri speciale ........................................................................................................... 28

MODULUL II. TENIS DE MASĂ .............................................................. 30
Unitatea de studiu II.1. NOŢIUNI GENERALE.......................................................................... 30 II.1.1. Noţiuni de terminologie ................................................................................................... 30 II.1.2. Elemente şi procedee tehnice........................................................................................... 31 II.1.3. Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice............................................................... 32 II.1.3.1. Priza paletei ................................................................................................................ 32 II.1.3.2. Poziţia de bază ............................................................................................................ 33 II.1.3.3. Deplasările .................................................................................................................. 33 II.1.3.4. Serviciul....................................................................................................................... 34 II.1.3.5. Preluarea serviciilor ................................................................................................... 36 II.1.3.6. Jocul de mijloc............................................................................................................. 36 II.1.3.7. Topspin ........................................................................................................................ 37 II.1.3.8. Apărarea...................................................................................................................... 38 Unitatea de studiu II.2. METODICA ÎNVĂŢĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII ELEMENTELOR ŞI PROCEDEEELOR TEHNICE ................................................................................................. 40 II.2.1. Obiectivele şi conţinutul pregătirii tehnice .................................................................... 40 II.2.2. Metodica învăţării şi perfecţionării ................................................................................ 41 II.2.2.1. Priza paletei ................................................................................................................ 41 II.2.2.2. Poziţia de bază ............................................................................................................ 41 5

Autor: Nicolae Ochiană II.2.2.3. Deplasările .................................................................................................................. 42 II.2.2.4. Serviciul ....................................................................................................................... 42 II.2.2.5. Preluarea serviciilor.................................................................................................... 43

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................44

6

Backhand: lovitura folosita pentru a returna din partea din stânga a unui jucător dreptaci şi în partea din dreapta a unui jucător stângaci. NOŢIUNI GENERALE I. o linie situata la 720mm spre interior faţă de tuşa de fund. Let: o violare minora a regulilor permiţând rejucarea unui schimb de mingi. care separă terenul de serviciu din dreapta de cel din stânga. Linia centrală: linie perpendiculara pe fileu. tuşa de fund. foarte aproape de acesta.1. lentă intr-una mai puternica. Format din 16 pene ataşate la un miez din plută acoperit cu piele. Pentru antrenamente la începători şi pentru loisir se mai folosesc şi fluturaşi sintetici. Flick (zvâcnire: o rotire rapida a articulaţiei pumnului si a antebraţului care surprinde adversarul transformând o lovitura aparent uşoara. în terenul adversarului.1. Linia de serviciu lung: la partidele de simplu. Drop: o lovitura executata încet si cu fineţe care trebuie să cadă rapid şi aproape de fileu. 7 . BADMINTON Unitatea de studiu I. trece razant peste fileu şi apoi cade de cealaltă parte a acestuia. în care fluturaşul se ridica. paralelă cu fileul.1.Tenis de masă. Fault: o violare a regulilor de joc. folosit în principal la serviciu şi la fileu Fluturaş: denumirea oficiala a obiectului pe care jucătorii trebuie sa îl lovească. Drive: o lovitura rapida si joasa care are traiectorie orizontală peste fileu. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) MODULUL I. Serviciul nu are voie sa depăşească această linie. Linia de bază: tuşa de fund de la fiecare capăt al terenului. La partidele de dublu. Kill: o lovitura rapida in jos care nu poate fi returnata. Forehand: lovitura folosita pentru a returna din partea dreaptă a unui jucător dreptaci şi din partea din stângă a unui jucător stângaci. Culuar: prelungire a terenului cu 420mm pe ambele parţi pentru jocul de dublu. astfel încât traiectoria fluturaşului aste aproximativ de forma unei clame de par Atac în forţă (Kill): o lovitura rapida cu traiectorie de sus în jos care nu poate fi returnata. Definiţii terminologice Ac de par: lovitura executata de sub fileu.

Este diferit la meciurile de simplu faţă de cele de dublu. Lovitura cu fileul (Net Shot): lovitura executata din partea din faţă a terenului care trece razant peste fileu sau atinge uşor fileul şi apoi cade rapid în terenul advers. Cordajul este realizat din materiale sintetice. V. www.badminton. The high clear (inalt) este o lovitură defensivă. Teren: zona de joc. Ea cântăreşte aproximativ 90 de grame.Autor: Nicolae Ochiană Linia de serviciu scurt: linia din faţă a terenurilor de serviciu situată la 1. Serviciu: lovitura folosita pentru a pune în joc fluturaşul la începutul unui schimb de mingi. în terenul adversarului. de sus în jos în terenul advers. delimitată de tuşele exterioare. 2003) 8 . Stop (Drop-shot): o lovitura executata încet şi cu fineţe care trebuie să cadă rapid şi aproape de fileu. Lovitura împinsă (Push Shot): o lovitura moale executată prin împingerea fluturaşului cu o mişcare uşoară din articulaţia pumnului. Meci : o serie de seturi menite sa determine un câştigător .worldbadminton. concursul în badminton dintre 2 părţi adverse. Set: parte a unui întâlniri încheiată atunci când un jucător a marcat suficiente puncte pentru a câştiga o singură întrecere.com. ci este prins şi ţinut pe rachetă înainte de a fi trimis. (www. Mihai. Teren de Serviciu: zona in care trebuie trimis fluturaşul la serviciu. Racheta: instrument folosit de către jucător pentru a lovi fluturaşul.ro. Lovitura curată Clear: o lovitura executata adânc. Passing shot: o lovitura care trece de jucătorul sau echipa adversă. Poziţia de bază: poziţie în centrul terenului la care jucătorul de simplu încearcă să revină după fiecare lovitură. spre tuşa de fund a adversarului. Tuşa laterala pentru jocurile de simplu (dublu): limita laterală a terenului pentru jocul de simplu (dublu). Ţinere: o lovitură neregulamentară în care fluturaşul nu este lovit. Lungimea ei este de 680 mm.95 metri de fileu. de obicei de la fileu sau din mijlocul terenului către mijlocul terenului advers Lovitură de siguranţă (Clear): o lovitura executata adânc. grafit sau din compuşi de carbon. Lob: o lovitura defensiva executata adânc în terenul advers. în timp ce lovitura directă numita attacking clear este folosită în ofensivă. spre tuşa de fund a adversarului. Este făcută din aliaje de metal (otel/aluminiu) sau din ceramică. denumită şi "poziţie centrală". Smash: lovitura puternica de deasupra capului care transmite fluturaşul cu forţă.

Liniile trebuie să fie vizibile. marcat cu linii cu o lăţime de 40 mm. Plasa va fi confecţionată dintr-un fir subţire de culoare închisă..880m LINIA DE SREVICIU SCURT Careul pentru serviciu stânga 1.880m 720mm TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE DUBLU LINIA DE SERVICIU LUNG PENTRU SIMPLU LINIA DE SERVICIU LUNG PENTRU DUBLU TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE SIMPLU Careul pentru serviciu dreapta LINIA DE CENTRU LINIA DE CENTRU Careul pentru serviciu dreapta Careul pentru serviciu stânga TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE SIMPLU TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE DUBLU STÂLPUL CENTRAL 13.10 metri lungime.2. Terenul de badminton LINIA DE FUND LINIA DE FUND 6.55 m. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) I.400m Fig. Fileul (FESBA. iar la linia de margine pentru dublu.1.100m FILEU 9 .Tenis de masă. Vor fi suficient de bine fixaţi ca să rămână verticali şi ca să menţină plasa întinsă.2. Lăţimea plasei este de 760 mm şi are cel puţin 6.1. şi maxime de 20/20 mm.2) cu dimensiunile menţionate în figura. de preferinţă de culoare alba sau galbenă. găurile având dimensiuni minime de 15/15 mm.2.1. 2005 720mm LINIA DE SERVICIU LUNG PENTRU SIMPLU LINIA DE SERVICIU LUNG PENTRU DUBLU 3. Terenul şi elementele din terenul de joc Terenul de joc este un dreptunghi (Fig.55 m. Echipamente I.1. Stâlpii de susţinere sunt stabili având înălţimea de 1.980m 1.980m LINIA DE SREVICIU SCURT 3. de 1. Înălţimea plasei la mijlocul terenului este de 1. Fig.524 m.

iar în partea finală a traiectoriei mingea cade aproape vertical.2. care favorizează utilizarea unei game variate de lovituri.conul cu pene .3. la care se aşteaptă momentul căderii pentru a se acţiona în punctul optim de lovire. Penele pot fi înlocuite cu un cos din material plastic sau imitaţii de pene din material sintetic. în cazul loviturilor executate cu forţă medie. Se observă diferenţieri în ceea ce priveşte traiectoria şi reducerea vitezei zborului. jucătorii trebuie să fie preocupaţi să lovească mingea înainte de începerea momentului căderii.Autor: Nicolae Ochiană I. zborul general caracteristic va trebuie să fie similar cu acela al unei mingi cu baza confecţionată din plută acoperită cu un strat subţire din piele. cap. forma ei fiind diferită în funcţie de caracteristicile jocului. Se întâmplă destul de rar ca mingea să depăşească lungimea terenurilor de joc. Zborul mingii este influenţat de materialul din care este confecţionată.2.1. Racheta Părţile principale ale rachetei se numesc mâner. Din aceste motive în toate competiţiile internaţionale se folosesc mingi cu pene. În timpul disputării punctului.1. cordaj. Oricare ar fi materialul din care este confecţionată mingea. Excepţie fac loviturile înalte. viteza scade.2. 10 . I. Astfel la mingile eu pene frânarea este mai lentă. Mânerul este partea de care este ţinută racheta de către jucător. tijă şi ramă. Mingea fără pene. pe măsură ce zboară. mingea de badminton . Mingea trebuie să aibă 16 pene fixate în bază. Mingea constituie obiectul de joc în majoritatea jocurilor sportive. După contactul cu racheta. fapt care determină reducerea treptată a vitezei. în urma loviturii ce i se aplică. Datorită formei pe care o are. Mingea Mingea va fi confecţionată din materiale naturale sau/şi sintetice. Lungimea traiectoriei este influenţată de forţa cu care a fost lovită mingea. iar căderea este oblică.are un zbor specific. gât. trimise de adversar. mingea porneşte cu viteză în direcţia în care a fost trimisă . Mingile confecţionate din pene au un zbor mai precis.

acesta este sistemul oficial de punctare folosit de către FIB.1. • Nu exista încetarea serviciului/pierderea serviciului. incluzând şi mânerul. • Când un jucător atinge 11 puncte.Tenis de masă. Gâtul (daca este prezent) uneşte tija cu capul.6). • Jucătorul care câştigă primul 21 de puncte este învingător într-un set. Iată regulile de bază ale acestui sistem. în sensul că poţi înscrie un punct indiferent cine serveşte. capul gâtul cordajul tija rama mâner Fig. nu are voie să depăşească 680 mm în lungime.3. iar lăţimea ramei să fie de maximum 230 mm. regulile sunt: • Un meci consta în cel mai bun din 3 seturi. ambii combatanţi primesc o pauză de 60 de secunde. • Dacă scorul ajunge la 20-20.4 Racheta de badminton I. Sistemul de joc cu 21 de puncte În momentul de faţă. tija şi mânerul la un loc. Capul înconjoară cordajul. jucătorul care câştigă al 30-lea punct este învingător. • Jucătorul care câştigă un schimb de mingi adaugă 1 punct la scor. Tija uneşte mânerul de cap (Subiect către Legea 4. • Jucătorul care câştigă un set serveşte primul în setul următor. 11 .1. Rama rachetei. gatul. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Cordajul este partea de racheta cu care jucătorul loveşte mingea. jucătorul care câştigă 2 puncte consecutive va câştiga setul. Rama înseamnă capul. • Dacă scorul ajunge la 29-29. • Pentru partidele de simplu.

Tabelul de mai jos explica sistemul de punctare de 3x21 schimburi de mingi pentru partidele de dublu. este egal. Într-o partida de dublu în care A&B joaca împotriva lui C&D.Autor: Nicolae Ochiană Ambii jucători primesc o pauza de 2 minute între primul şi al doilea set. Fiind scorul D serveşte pentru A A&B 2-1 C A D B D B C B serveşte pentru C C&D 2-2 C A C serveşte pentru B C&D 3-2 D C serveşte pentru A A&B . C&D 1-1 C A D B Terenul de serviciu stânga. 0-0 C B D A A&B A & B câştigă 1 punct. • Alte reguli rămân neschimbate. Terenul de serviciu dreapta. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu. este egal. . A va servi pentru C. este inegal. Fiind scorul echipei de la serviciu. A & B câştigă 1 punct si dreptul de a servi. • Pentru partidele de dublu. Fiind scorul echipei de la serviciu. A si C sunt serverul iniţial si primitorul iniţial. este inegal. este egal. C & D vor rămâne pe aceleaşi terenuri de serviciu. Servant & Primitor A serveşte pentru C. Terenul de serviciu dreapta. Terenul de Serviciu Terenul de serviciu dreapta. regulile sunt : • Doar un singur serviciu Linia de fund de la serviciu rămâne şi se aplica regulile existente. A&B câştigă tragerea la sorţi şi decide să servească primii. Fiind scorul echipei de la serviciu. Fiind scorul echipei de la serviciu. A serveşte pentru D Câştigătorul schimbului de mingi • . Fiind scorul echipei de la serviciu. A & B vor schimba terenurile de serviciu. A serveşte din nou de pe terenul de serviciu din stânga. C & D câştigă 1 punct si dreptul de a servi. Terenul de serviciu stânga. A va fi serverul iniţial în timp ce C va fi primitorul iniţial. Desfăşurarea/ Explicaţia Scor . C & D câştigă 1 punct. C & D vor schimba terenul de 12 1-0 C D A B Terenul de serviciu stânga. şi o alta pauză de 2 minute între al doilea şi al treilea set. C & D câştigă 1 punct si dreptul de a servi. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu.

Continuată cu o încălzire specială speciala: un schimb de mingi uşor în primele 2-3 minute cu un alt jucător la care vom creşte ritmul şi viteza în mod gradat. Ordinea schimbării serviciului (www. Fiind scorul echipei de la serviciu. Fiind scorul echipei de la serviciu. Terenul de serviciu dreapta.1. A & B câştigă 1 punct si dreptul de a servi.4.1. este inegal. Jocul intens poate duce la apariţia bătăturilor la mâini sau picioare. A & B vor schimba terenul de serviciu. 3-3 A B echipei de la serviciu. A & B câştigă 1 punct. Atenţie la sălile răcoroase unde este important să vă menţineţi încălzirea între seturi. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu. Verificaţi dacă încălţămintea folosită este sau nu potrivită pentru badminton. Măsuri de siguranţă Siguranţa în badminton nu este un motiv de îngrijorare daca eşti responsabil şi atent. I.ro). Un trening şi o bluză în plus va răcori corpul gradat după meci. A serveşte pentru C A&B 4-3 D B A serveşte pentru D C&D Tabel nr.badminton. este inegal. C & D vor rămâne pe aceleaşi terenuri de serviciu. C serveşte de pe terenul de serviciu din stânga . Revenirea după meci este de asemenea importantă pentru a preveni accidentările. Nu trebuie să lipsească din geanta de antrenament câţiva plasturi. O plimbarea uşoară şi câteva exerciţii de stretching vă vor relaxa mult mai bine. este egal. D A C B C A Terenul de serviciu stânga. A & B vor rămâne pe aceleaşi terenuri de serviciu. Evitaţi să staţi întins imediat după joc. Încălzirea înainte de joc este importantă şi reduce şansele de rănire la nivelul musculaturii şi a articulaţiilor. A serveşte din nou de pe terenul de serviciu din dreapta. Badmintonul nu este un sport de contact şi de aceea este un joc relativ nepericulos iar riscul de a te răni nu este prea mare. Startul poate fi dat de o încălzire generală combinată cu exerciţii de stretching şi alergare uşoară. 13 . În medie.Tenis de masă. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) serviciu. Daca încălţămintea nu are aderenţa corespunzătoare luaţi în calcul achiziţionarea unei perechi noi. Evitaţi podelele alunecoase dacă este posibil. jucătorii au nevoie de aproximativ 15 minute pentru a se încălzi.

pierzând punct după punct. majoritatea acţiunilor din timpul jocului presupun o tehnică specială de execuţie. tactică şi fizică este strânsă. Acest lucru se întâmplă mai ales la jocurile de dublu. nu va întoarceţi să vedeţi ce fel de lovitură va executa partenerul. însuşirea lor corectă are rol hotărâtor asupra evoluţiei jucătorului. 14 . şi o deplasare în teren cât mai economică.Autor: Nicolae Ochiană Exerciţiul fizic intens de orice natură. cât mai uşor. Badmintonul nu face excepţie. Comparativ cu alte jocuri sportive. ceea ce impune pe lângă învăţarea procedeelor tehnice. pentru ocuparea unor poziţii cât mai bune. TEHNICA JOCULUI Tehnica de execuţie a elementelor caracteristice jocului de badminton are o deosebită importanţă pentru desfăşurarea corectă şi spectaculoasă a acestui joc. Deşi elementele tehnice de joc sunt puţine ca număr. Nu apar des răniri ale ochilor.2. apropiate de joc. deseori se întâmplă ca în finalul unor partide viu disputate. Deoarece majoritatea mişcărilor sunt aciclice. din care. în cel mai scurt timp. E mai bine sa vă lovească un fluturaş în ceafă decât în ochi! Unitatea de studiu I. sunt mult mai puţine şi reduse ca timp. Exerciţiile complexe. pot fi iniţiate acţiuni de atac sau se pot-anihila. poate duce la deshidratare. Referitor la tipurile de jucători. legătura dintre pregătirea tehnică. Ţineţi racheta cu capul în sus astfel încât sa puteţi intercepta orice fluturaş care vine spre fată. din cauza numărului redus de procedee tehnice. Pentru a preveni acest lucru. fragmentară. Efortul depus în badminton seamănă cu acela al jucătorului de handbal. toţi jucătorii trebuie să posede calităţi fizice complexe si să cunoască bine procedeele tehnice şi tactice de atac şi de apărare. nu se poate vorbi de stil de execuţie. De aceea. în procesul de iniţiere şi învăţare se recurge la predarea simplificată. tocmai din cauza numărului redus de procedee tehnice. În badminton. în jocul de badminton. în care pentru execuţiile procedeelor tehnice există diferite stiluri. Deoarece mişcările naturale sunt mai puţin folosite. în comparaţie cu alte jocuri sportive individuale (tenis de câmp. tenis de masă). asigurând astfel corectitudinea execuţiei fără de care atingerea nivelului superior de performanţă nu este posibilă. atacurile adverse. beţi cantităţi mici de apă sau de băuturi sportive tonice atât înainte de joc cât şi în timpul pauzelor din timpul jocului. mai ales în condiţii de căldură excesivă. se cunosc două: de atac şi de apărare. Daca sunteţi la fileu. Indiferent de împărţire. Trecerea la o etapă superioară se face numai după însuşirea corectă a procedeelor tehnice de bază. unul din jucători să cedeze brusc. Momentele de respiro. ajută într-o măsură considerabilă la realizarea legăturii cu tactica jocului. mai ales a celor folosite pentru finalizare. dar trebuie să fiţi pregătiţi pentru această posibilitate.

5 — 2 m de la linia de serviciu din faţă. au o viteză redusă si deci jucătorul are suficient timp pentru a interveni. cu centrul de greutate plasat în faţă. I. 2005) 15 .2. contează mai mult rezistenţa şi reflexele jucătorului. aşteptarea mingii se face cu faţa la adversar. centrul de greutate al jucătorului este deplasat mai în faţă. Dacă jucătorul se aşează mai în faţă. picioarele ca un „arc" sunt uşor flexate la nivelul genunchilor si gleznelor. Poziţia fundamentală (FESBA. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Pentru atac este necesară. fiecare va exersa în cadrul antrenamentelor mai ales acele procedee tehnice deficitare. De la început se impune o precizare. jucătorul trebuie să ocupe o poziţie centrală. rapide. însă supune musculatura picioarelor unui efort mai mare. din care cauză se va întârzia pornirea spre minge. Poziţia joasă. privind modul de execuţie a acestui element tehnic şi anume. este prins pe „picior greşit" cu mingi înalte. în oricare direcţie. La prima vedere. cu greutatea corpului lui pe vârfuri. iar în apărare. trebuie să avem în vedere faptul că loviturile scurte (stopul). cea la 2—2.1. Poziţia fundamentală Poziţia fundamentală reprezintă poziţia corectă a jucătorului de aşteptare a mingii lovite de adversar. Pentru a fi mereu gata de pornire. pentru a deveni un jucător complex şi complet. la care trebuie să se deplaseze înapoi. asigură pornirea rapidă în orice direcţie. la 1. Cunoscându-şi calităţile proprii. în special. care sunt trimise în apropierea fileului.5 m de la linia de fund. stângul aşezat puţin mai în faţă. se întâmplă ca poziţia de aşteptare să fie înaltă şi prea rigidă. ceea ce asigură o pornire rapidă. Picioarele sunt uşor depărtate.Tenis de masă. racheta este ţinută median în faţa corpului. deplasându-se înainte. La începători. iar privirea îndreptată înainte către adversar. Această poziţie este folosită mai ales la primirea serviciului . determinând apariţia oboselii mai rapid. Foto 2. Pentru a ajunge cu uşurinţă toate mingile. uneori chiar si la jucători mai experimentaţi. o mişcare rapidă în teren si viteză de execuţie deosebită. s-ar părea că această aşezare este greşită şi jucătorul se află la distanţă mare de fileu.

ne deplasăm. Indiferent dacă este vorba de o scurtă alergare. iar capul se întoarce spre dreapta. Mişcarea în teren Pentru ocuparea rapidă a poziţiilor ideale. Deplasarea în teren Din acest motiv deplasările se fac prin alergare înainte.2. 16 . De această mişcare depinde şi aşezarea în timp util a jucătorului în poziţia de primire. 6. important este ca ultimul pas să fie efectuat înainte de a executa lovitura propriu-zisă. În general. prin care se elimină mulţi paşi executaţi fără sens. Orice lovitură va fi urmată de o rapidă deplasare pentru ocuparea poziţiei optime din centrul terenului (fig.Autor: Nicolae Ochiană I. Se recomandă ca orice deplasare să înceapă cu piciorul care se află mai aproape de direcţia în care vrem să . uneori. cu umărul stâng perpendicular pe fileu. Exersarea acestui lucru în cadrul antrenamentelor trebuie să genereze stereotipizarea mişcării în teren.6). Fig. lateral sau cu spatele spre direcţia de deplasare. la loviturile de pe partea dreaptă. deci se află cu spatele la fileu. mai ales de lingă fileu. să fie executată în aşa fel încât privirea să fie orientată în permanenţă către adversar. deci dintr-o poziţie echilibrată. primul pas îl executăm cu piciorul mai avansat . Când mingea este trimisă foarte aproape de liniile laterale. la lovitura stingă înaltă. cu ambele picioare pe sol.2. mişcarea în teren are un rol hotărâtor. cu piciorul drept spre linia din dreapta şi cu stângul în cealaltă direcţie. Se recomandă ca reîntoarcerea. la pornirea înapoi. Dacă pornim înainte. neavând timp suficient pentru deplasare cu paşi adăugaţi. în vederea realizării unor lovituri corecte şi eficace. pentru a da corect şi eficace replica. ceea ce duce la economisirea unei energii considerabile. Este contraindicată întoarcerea cu spatele la plasă. La loviturile de pe partea stingă. paşi adăugaţi sau eventual de săritură. jucătorul execută o întoarcere de 180°. piciorul stâng se găseşte mai în faţă. aşezarea este inversă . jucătorul este nevoit să execute o săritură laterală cu fandare. piciorul din spate va acţiona primul.

păstrându-se astfel permanent echilibrul. Braţul de execuţie şi mâna care ţine minerul vor fi relaxate. în primul rând. Prizele rachetei Însuşirea şi perfecţionarea tehnicii badmintonului se bazează pe modul în care se ţine racheta în mână în timpul desfăşurării jocului. iar revenirea la poziţia fundamentală este dificilă. Deci modificările poziţiei picioarelor se fac avându-se în vedere distanţa la care vine mingea faţă de jucător. pe partea dreaptă. de la bun început. Este indicat să nu ne apropiem prea mult de minge. I. Prin care ne pregătim poziţia pentru efectuarea loviturii. urcaţi de 2—3 paşi lungi şi în final din nou paşi mărunţi. iar în timpul alergării să pregătim aşezarea la lovitură. La mingile înalte. Dacă vine mai aproape de noi. este bine ca deplasarea să o executăm după o întoarcere completă prin pas alergător obişnuit. să se mişte cât mai lejer. de aşezarea picioarelor. pentru a o lovi cu eficacitatea maximă. Greşeala poate fi determinată. este bine să facem un pas înapoi cu piciorul drept. pentru a se realiza o aşezare corectă la lovitură. iar lovitura să fie executată cât mai înalt Lovirea mingii din alergare scade precizia loviturii. care ar duce la scăderea forţei şi a preciziei loviturilor.3. ultimii paşi trebuie să fie mai scurţi şi mai rapizi. din poziţii variate. Celălalt braţ trebuie lăsat relaxat. pentru prevenirea oboselii. Loviturile vor fi limitate. în general. iar înlăturarea greşelii va fi dificilă. greutatea corpului va fi plasată pe piciorul din spate. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) În timpul deplasării în teren. centrul de greutate să treacă pe piciorul din faţă. Astfel putem asigura. După executarea loviturii. urmând ca în timpul loviturii. şi de aceea nu veţi fi capabili să executaţi toată gama de lovituri posibile. dacă deprinderea s-a stereotipizat. Pentru jucătorii începători este foarte important să înveţe priza corectă. trimise spre colţul stâng din spate. prin mişcarea naturală a braţului liber. braţul cu racheta trebuie dus în poziţia care precede lovitura.Tenis de masă. Daca ţineţi incorect racheta. Dacă mingea vine mai în faţă. 17 . în situaţii apropiate de joc. este indicat să facem un pas înainte cu piciorul stâng. Învăţarea corectă şi perfecţionarea prizei necesită un volum mare de repetări pentru fiecare lovitură. Aceasta se realizează prin paşi adăugaţi. Înaintea loviturii. echilibrarea întregului corp. jucătorul trebuie să fie preocupat de revenirea cât mai repede în zona centrală a terenului. Execuţia incorectă a acestui element va îngreuna evoluţia jucătorului. deoarece transmiterea elanului poate fi realizată numai dintr-o anumită poziţie a picioarelor. Primii paşi de întoarcere şi pornire să fie scurţi. puterea şi acurateţea loviturii va scădea.2. Poziţia incorectă a corpului diminuează forţa loviturii. Se ştie că deplasarea înapoi este dificilă. Această poziţie depinde de lungimea paşilor de deplasare.

18 . Priza forehand Această priză este folosită pentru a lovi de pe partea dreaptă pentru jucătorii de mână dreaptă sau de pe partea stângă pentru jucătorii de mână stângă.com) Mânerul rachetei va sta lejer între degete pentru o flexibilitate mai mare. Priza backhand PRIZA BACKHAND PRIZA FOREHAND Această priză se foloseşte pentru a executa lovituri de pe partea stângă a corpului la jucătorii de mână dreaptă sau de pe partea dreaptă pentru jucătorii de mână stângă. Mai este folosită pentru loviturile în jurul capului.com) lejer. Plasaţi degetul mare pe marginea mai ridicata a mânerului pentru mai mult echilibru şi putere.2. (www. Puteţi încerca să scurtaţi priza şi să o plasaţi mai aproape de mâner pentru a spori controlul şi acurateţea la serviciu sau când loviţi din partea din faţă sau de mijloc a terenului.2. Foto 4. I. Faţa rachetei va fi perpendiculară faţă de podea. Priza backhand Mânerul rachetei trebuie ţinut tot (www. Va fi o forma de V între degetul Foto 3. Puteţi încerca să scurtaţi priza şi să o plasaţi mai aproape de mâner pentru a spori controlul şi acurateţea la serviciu sau când loviţi din partea din faţă sau de mijloc a terenului. Ţineţi capul rachetei cu mâna cu care nu jucaţi astfel încât mânerul să fie îndreptat spre voi.1. Ţineţi racheta la fel ca la priza forehand.3.worldbadminton.Autor: Nicolae Ochiană I.worldbadminton.2. Priza forehand mare şi arătător.3. Rotiţi racheta în sens invers acelor de ceasornic astfel încât forma de V să se mute spre stânga. Puneţi mâna de joc pe mâner ca şi când aţi da mâna cu ea.

prin mişcarea energică a articulaţiei pumnului. în funcţie de poziţia degetului mare se poate mări forţa loviturii de pe partea stingă.4. • ajută la executarea unor lovituri de mare fineţe precum si a unor lovituri înşelătoare . în majoritatea cazurilor. mai ales în jocul de dublu şi dublu mixt. • neefectuarea schimbării prizei la loviturile de pe partea stingă duce la scăderea forţei loviturii şi în acelaşi timp la o execuţie mai mult din braţ şi antebraţ. De aceea. cele mai multe greşeli sunt datorate unei prize incorecte. care adesea duc la finalizarea acţiunilor de atac. Minerul se prinde cu palma pe partea laterală. De aceea. de palmă. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) I. 19 .Tenis de masă.2.2. deoarece. 7). loviturile fiind slabe şi dezordonate . Lovitura este transmisă rachetei. Priza „rush" este folosită cu eficienţă în intervenţiile rapide lângă fileu. la primirea serviciilor scurte. În timpul jocului. • aşezarea degetului arătător pe mâner în direcţia cordajului sau a degetului mare deasupra arătătorului. • priza „scurtă" (capătul rachetei depăşeşte palma) influenţează negativ acţiunea mâinii din articulaţie . Greşeli frecvente : • mânerul ţinut prea aproape de capăt (capătul mânerului în palmă) duce la execuţii tehnice nesigure. la priza dreaptă. Aplicarea prizei rush este importantă. La jucătorii avansaţi întâlnim astfel de situaţii.3.3. racheta formând cu antebraţul un unghi de aproape 90°. Mişcare articulaţiei pumnului şi a braţului Mişcarea din articulaţia pumnului este importantă din două puncte de vedere : • asigură şi contribuie la creşterea forţei loviturilor. care. de asemenea. se recomandă ca începătorii să înveţe de la început ambele prize. constituie procedee greşite ce duc la obosirea mâinii şi dau o notă forţată loviturii . însuşirea corectă a tuturor prizelor sunt condiţii de bază în formarea jucătorului cu un nivel înalt de tehnicitate. foarte slabă la început. în jocul de dublu mixt. se datorează timpului insuficient pentru schimbarea prizei. exersarea schimbării rapide a prizei. Degetele au un rol secundar. • printr-o rapidă mişcare de flexie a mâinii pe antebraţ forţa loviturii se măreşte (fig. majoritatea acestora puţind fi executate cu o energică „biciuire" din încheietură . mai ales de către jucătoare. asigurând o direcţie corectă mingii lovite. Priza „rush” Această priză este folosită în apropierea fileului. I.

Mişcarea articulaţii pumnului la loviturile de pe partea stingă. iar direcţia mingii va fi nesigură. încât mingea să fie lovită cu mijlocul cordajului. Practic. de obicei. ei au o priză încordată. Importanţa acestei mişcări o putem înţelege. 1983) Fineţea şi direcţia loviturii sunt asigurate de mişcarea de răsucire a antebraţului. de răsucire a antebraţului în timpul loviturii. viteza iniţială a mingii este asigurată de elasticitatea corzilor rachetei. La o astfel de priză. Palma este întoarsă spre sol. De aceea. lovitura este lentă forţa de lovire scăzută. Prin mişcarea. Z. este rigidă fiind confecţionată din plută sau material plastic şi învelită cu piele sau cauciuc. ceea ce este imposibil în cazul unei prize încordate. viteza loviturii este influenţată de elasticitatea mingilor. mai ales când atenţia lor este concentrată asupra lovirii cu precizie a mingii. Mişcarea din articulaţia pumnului (Demeter-Erdei. tenis de masă sau fotbal. iar minerul se sprijină mai mult pe degetul mare. Greşeli frecvente : • priza încordată duce şi la încordarea musculaturii antebraţului. Mişcarea de răsucire a antebraţului. în aşa fel. datorită căreia contactul cu mingea este mai lung. Pentru înlăturarea încordării trebuie exersată lovitura. Mingea cu pene. făcând referiri la alte jocuri sportive. De aceea este important ca jucătorii începători să exerseze lovitura corectă fără rachete. putem face ca planul rachetei să fie perpendicular pe traiectoria mingii. fără minge. Racheta preia elanul care se transmite prin mişcarea de extensie (de la stânga la dreapta) a încheieturii.Autor: Nicolae Ochiană Fig. la tenis de câmp. De exemplu. cu cât mingea este mai elastică sau presiunea aerului în interior este mai mare. In primul rând. încât să se audă „şuierătura" caracteristică loviturilor în badminton. loviturile trebuie executate în aşa fel. 7. Viteza iniţială este cu atât mai mare. • lovitura de „tenis" duce la formarea deprinderii greşite de a executa lovitura mai mult din braţ . cu racheta ţinută perpendicular pe traiectoria acesteia. Racheta trebuie privită întotdeauna ca o palmă mărită. 20 . Viteza execuţiei va hotărî forţa loviturii.

în momentul contactului cu racheta.Tenis de masă. 21 . În jocul de badminton lovitura de serviciu este de două feluri : scurtă si lungă. printr-o mişcare de extensie exagerată din articulaţia mâinii. îl folosim foarte rar si mai cu seamă atunci când adversarul. obişnuit cu serviciile lungi. după care jucătorul ocupă poziţia fundamentală. Serviciile lungi pot fi înalte sau joase. În timpul serviciului. în faţă. Braţul drept. execută o biciuire energică. Greutatea corpului este transferată înainte pe piciorul stâng. Scopul serviciului. Punerea mingii în joc se consideră realizată atunci când servantul atinge mingea cu racheta. în prima fază. ca element tehnic de bază. astfel încât să fie reduse şansele adversarului de a ataca. orientat spre colţul stâng al careului de serviciu. cu lovituri puternice şi sigure. loveşte mingea. Astfel se pot evita loviturile puternice de smeci si. este indicat serviciul lung. serviciul este corect numai când mingea. Conform regulamentului. se urmăreşte în acelaşi timp împiedicarea loviturii de atac decisive din partea adversarului. Această lovitură necesită mult calm şi concentrare a atenţiei. se află sub nivelul' şoldului jucătorului. Mâna se duce oblic jos. deci prin punerea mingii în joc. Serviciul scurt. în limitele careului de serviciu. este de a pune mingea în joc şi nu de a obţine punct. în astfel de situaţie poate fi surprins cu un serviciu scurt. cu racheta. prima minge. cu traiectoria joasă. mâna stângă este lejer dusă înainte-sus. cum am mai spus.2. lăsând porţiunea de lângă fileu liberă. cu o mişcare continuă. cu racheta ţinută oblic sus. în timp ce corpul se răsuceşte uşor spre dreapta cu trecerea greutăţii pe piciorul drept. de pregătire a loviturii. Pentru jucătorii înalţi. Prin efectuarea serviciului. sau către corpul adversarului. Serviciul se execută întotdeauna în diagonală. Serviciul Serviciul. dar dacă a observat la timp poate pune în încurcătură servantul. în spate. totodată. Executarea mişcării: mingea se ţine cu mâna stângă (pentru dreptaci) de coşuleţ (penaj). în funcţie de adversar. iar corpul rachetei în timpul execuţiei e ţinut mai jos decât mâna servantului. Lovirea propriu-zisă începe în momentul eliberării mingii din mâna stingă. trimis imediat în apropierea liniei întâi de serviciu. jucătorul trebuie să fie aşezat cu ambele picioare pe sol.5. în spate. aşteptând reacţia adversarului. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) • lovirea mingii cu părţile laterale ale cordajului. I. corect executat si permanent perfecţionat contribuie la îmbunătăţirea tuturor elementelor tehnice. Sunt interzise mişcările efectuate cu scopul de a înşela adversarul. imediat. iar dreptul se ridică pe vârf. În jocul de simplu folosim mai mult serviciul înalt şi lung prin care obligăm adversarul să se deplaseze în spate. continuând avântarea în sus. se aşează la primire mai retras.

mai ales în jocul de dublu mixt. încât să luăm cea mai avantajoasă poziţie pentru lovitură. se poate reduce timpul adversarului de lovire a mingii cu o mişcare de biciuire corespunzătoare. parcursă de minge ca o paraşută (datorită penajului mingii). iar în cazul celui scurt lovitura se transformă într-o mişcare de împingere. cea mai scurtă. în majoritatea cazurilor. pentru a lovi mingea suntem nevoiţi să efectuăm o deplasare. dirijată spre sol. Traiectoria de zbor a mingii se compune dintr-o porţiune ascendentă. Aşezarea se poate realiza prin : paşi adăugaţi sau fandaţi la mingile apropiate . atragem atenţia atât începătorilor cât şi avansaţilor că trebuie să acorde mare atenţie exersării serviciilor. şi constă în ocuparea în teren a celor mai avantajoase poziţii pentru atac sau apărare. Mingea cu pene. în majoritatea cazurilor. uneori folosim lovitura înaltă. una paralelă cu solul si alta. Lovitura de smeci face excepţie. pentru ca adversarul să nu poată ghici intenţia servantului decât în ultima clipă. Aceasta o numim aşezarea la minge. de sus în jos.Autor: Nicolae Ochiană printr-o execuţie rapidă. când la primire se află partenera de joc care nu posedă o lovitură de smeci puternică. diferenţa între cele două servicii constă în faptul că mişcarea de biciuire este energică în cazul serviciului lung. pentru a avea o lovitură cu eficienţă maximă. spre suprafaţa terenului advers. perpendiculară pe sol. alergare înapoi în cazul loviturilor înalte şi lungi. prin frânarea mişcării din încheietura mâinii. după multe exersări. din cauza micşorării careului de serviciu. Serviciul scurt poate fi executat şi printr-o lovitură cu stânga. Atât serviciul scurt. Învăţarea corectă a loviturilor necesită cunoaşterea unor noţiuni de terminologie folosite în mod curent. măreşte siguranţa si eficacitatea serviciului. In jocul de dublu si dublu mixt folosim aproape exclusiv serviciul scurt. care ne-au depăşit. 22 . Astfel se poate explica faptul că din apropierea liniei de fund se pot trimite mingi care după trecerea fileului cad aproape tangenţial cu fileul în terenul adversarului. Deplasarea la minge trebuie executată în aşa fel. se comportă ciudat în comparaţie cu alte mingi. Traiectoria mingii reprezintă traseul parcurs de minge după lovire până la căderea pe sol. noţiuni ce contribuie la înţelegerea conţinutului jocului de badminton. Totuşi. Aşezarea în teren: are importanţă tactică în timpul jocului. Aşezarea la minge : deoarece în timpul jocului scopul loviturilor este de a trimite mingea cât mai departe de adversar. care. Revenind la regulament. De aceea. Punctul de lovire depinde de momentul cel mai potrivit al impactului rachetei cu mingea. sau până în momentul lovirii acesteia de către adversar. prin păşire înapoi sau săritură în cazul mingilor înalte . conform căruia numai jucătorul care serveşte poate obţine punct. cât şi cel lung trebuie executate cu aceleaşi mişcări. deoarece aceasta imprimă mingii o linie aproape dreaptă.

însuşirea ei corectă este o cerinţă majoră pentru oricare jucător. Umărul sting trebuie să se răsucească în direcţia mingii. „biciuirea". Mişcarea seamănă foarte mult cu aruncarea suliţei. printr-o lovitură efectuată cu braţul îndoit deasupra capului. de aceea cunoaşterea acestora are o importanţă deosebită. lovitura de dreapta poate fi: a. medie . iar umărul drept se coboară.6. Trebuie subliniată importanţa mişcării din articulaţia pumnului.c. care au rol activ în această acţiune. De obicei. asemănătoare cu aruncarea unei pietre. Prin această lovitură mingea poate fi trimisă rapid şi cu forţă maximă către suprafaţa terenului advers. De asemenea. corpul întreg să fie arcuit spre dreapta. De regulă.deasupra capului. Raza de acţiune a mingii. cu piciorul drept se face un pas înapoi. uşor ridicat împreună cu braţul. prin aceasta sunt preluate atât mingile care vin pe partea dreaptă a jucătorului. înaltă. vor atinge viteza maximă. până în momentul de lovire a mingii. spre stânga. În funcţie de înălţimea la care se execută. Executarea loviturii: din poziţie medie înaltă.6. menţionăm că lovitura va avea eficienţă maximă dacă în momentul executării ei toate părţile corpului. constituind un important mijloc de atac şi apărare al jocului. la jucătorii dreptaci. iar greutatea corpului pe piciorul drept. Deoarece în timpul jocului această lovitură este foarte des folosită. trebuie să se automatizeze determinând o diminuare a „timpului de gândire" si deci o creştere a vitezei de execuţie. Lovitura de pe partea dreaptă Lovitura de dreapta este un element de bază al tehnicii. câteodată chiar si cele de pe partea stingă. Acestea. 23 . printr-o mişcare explozivă. I. • finalizarea loviturii. la lovitura de dreapta. prin păşire laterală. cât si acelea care vin deasupra capului.2. încordat ca un arc.1.Tenis de masă. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Fiecare procedeu de lovitură are alt punct optim de lovire. după o perioadă de învăţare. de nivelul tehnic. Tehnica loviturilor Lovirea propriu-zisă a mingii se compune din trei faze succesive : • pregătirea loviturii (luarea elanului) . Bineînţeles aceasta depinde de nivelul calităţilor fizice ale jucătorilor. cu o puternică biciuire. de care depind în mare măsură viteza şi traiectoria mingii şi totodată forţa loviturii. I. • lovitura propriu-zisă (mişcarea energică din braţ şi din articulaţie) . precum şi de talia acestuia.2.b. piciorul stâng trebuie să fie mai în faţă. bineînţeles. joasă. a) Lovitura înaltă de deasupra capului constituie cea mai eficientă lovitură în atac. braţul este dus uşor în sus şi înapoi. finalizată.

Forţa şi viteza loviturii sunt mai reduse decât la lovitura înaltă şi de aceea reluarea poziţiei fundamentale se impune să se facă mai repede. Lovitura înaltă poate fi executată şi din săritură. braţul execută o mişcare care seamănă foarte mult cu aruncarea mingii de handbal (procedeul : azvârlit pe lângă umăr). în cazul mingilor înalte (smeci) sau scurte (stop). c) Lovitura joasă. spre înapoi. ceea ce limitează mişcarea trunchiului. iar amplitudinea mişcărilor să fie mai redusă. În faza următoare. Greşeli frecvente : • la pregătirea loviturii. prin caret de fapt. faza finală a loviturii. Aceasta constituie lovitura propriu-zisă. 24 . se apelează la aceasta pentru a crea situaţii dificile pentru adversar. în timpul loviturii . cu aceasta. se ajunge iar în poziţia fundamentală. j • ducerea rachetei în spate prea rapid. In general loviturile executate sub nivelul fileului sunt folosite mai mult în apărare. Executarea loviturii: în faza I. racheta se duce pe lângă corp. de pe piciorul drept pe cel stâng.Autor: Nicolae Ochiană Racheta este ţinută foarte lejer. din poziţia fundamentală corpul se răsuceşte spre dreapta. de pregătire si luare a elanului. acţiune care -reduce elanul contrabalansării . de fapt. care este uşor îndoit din genunchi. • corpul rachetei nu este dus suficient în jos către spatele jucătorului . iar cu piciorul stâng se face un pas înainte. braţul şi piciorul drept continuă mişcarea înainte. de luare a elanului. Urmează întinderea rapidă a picioarelor şi ducerea umărului drept înainte. Greutatea corpului se deplasează treptat. Cu cotul drept mult îndoit şi priza relaxată. cu umărul drept coborât faţă de stângul. • ducerea în sus a umărului drept în timpul loviturii . cu corpul acesteia lăsat să cadă uşor înainte. la nivelul umărului. ceea ce întârzie luarea poziţiei fundamentale. terminându-se prima fază. • lovirea mingii prea aproape sau prea departe de corp . Se execută printr-o mişcare laterală care duce foarte uşor la dezechilibrarea jucătorului. urmată de biciuirea caracteristică loviturilor folosite în badminton. cu viteză maximă. dar nu este la fel de eficientă ca cea înaltă. continuată cu mişcarea de biciuire din articulaţia pumnului. în felul acesta creşte considerabil viteza jocului. După lovitură. • ducerea rachetei prea jos şi aplecarea jucătorului prea în faţă după efectuarea loviturii. • este neglijat rolul braţului stâng în menţinerea echilibrului. În general. Corpul jucătorului este răsucit spre dreapta. b) Lovitura medie se foloseşte în atac. piciorul drept nu este dus suficient în spate.

d. scurtă . are avantajul că ajunge în terenul advers cu viteză. în faza descendentă. dacă reuşim să trimitem mingea în spatele adversarului. însă acţiunea braţului este redusă. mai ales când acesta se află în deplasare spre înainte. lovitura de dreapta poate fi: a. atac a) Lovitura lungă se execută cu traiectorie lungă şi înaltă a mingii. Deşi mingea cade mai departe de fileu. racheta trebuie ţinută de aşa manieră încât mingea să ricoşeze înapoi în terenul advers . în afară de smeci.b. Este indicat ca fandarea să fie executată spre dreapta. lovitură înaltă). se întâmplă deseori ca jucătorul să execute un pas fandat. mingea cade aproape perpendicular pe sol. corpul rachetei se-ntoarce cu corzile spre afară şi se lasă în jos în spate. Această lovitură necesită mult exerciţiu. în diagonală cu puţin peste fileu. deoarece. Eficienţa acestei lovituri creste cu cât mingea este mai bine plasată. până ce mingea ajunge la adversar. Se execută din orice punct al terenului. deoarece. printr-o mişcare de răsucire în afară în articulaţia pumnului. este atacată imediat de adversar. dar cere multă îndemânare din partea jucătorului. uneori. b) Lovitura scurtă (stop) poate fi folosită la fel de bine în atac ca şi în apărare. În timpul jocului. adversarul fiind nevoit să se retragă mult şi obligat să recurgă la orice altă lovitură (stop. De lângă fileu. câteodată chiar prin săritură. Este frecvent folosită în apărare. prin întinderea rapidă a genunchiului drept. lungă.. Executarea loviturii: aşezarea se face ca la lovitura medie. însă după ducerea braţului înapoi. trimisă mai înalt. pentru a ajunge la minge. Nu necesită multă forţă. jucătorul poate să se deplaseze la mijlocul terenului să-şi refacă echilibrul. Executată din fundul terenului. • dacă mingea a ajuns deja mult sub nivelul fileului. Mingea trimisă scurt prin lovitura înaltă poate fi atacată decisiv de către adversar. lovitura se execută în două feluri : • dacă mingea este interceptată imediat după ce trece fileul. cu puţin mai mult deasupra fileului. Lovitura este urmată imediat de o rapidă revenire din fandare. sub nivelul şoldului. cu piciorul drept. 25 . Mingea trebuie lovită cât mai jos. lovitura fiind realizată mai mult prin biciuire. în diagonală. Mingea poate fi lovită din orice porţiune a terenului. evitându-se întoarcerea cu spatele către mijlocul terenului şi astfel uşurând reocuparea poziţiei centrale. în colţul opus. este importantă plasarea cât mai exactă a loviturii. De aceea.Tenis de masă. putem iniţia si acţiuni de atac.c. Este eficace dacă. urmând ca biciuirea să fie executată de jos în sus. situaţie din care. în apropierea liniei de fund a terenului advers. mişcarea seamănă foarte mult cu lovitura de atac. o vom trimite înapoi printro mişcare executată din articulaţia pumnului (cu braţul întins). Uneori lovitura lungă se foloseşte şi în atac. razantă. În funcţie de traiectorie. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Mingea este trimisă de obicei înalt către linia de fund a terenului advers sau foarte scurt.

dirijate către corpul adversarilor. Prin această lovitură mingea este trimisă lung. Ea poate fi o armă puternică de atac. prin lovitură de dreapta sau de stingă. printr-un stop bine plasat de adversar. Se poate executa înalt. 26 . dar aceasta duce la obosirea lor timpurie şi. Cu o lovitură scurtă. atât de pe partea dreaptă. în timpul căruia lovitura este foarte mult utilizată. neaşteptat. se poate executa smeciul şi din fundul terenului. Totuşi. aproape fiecare a doua lovitură este scurtă. dar cu o revenire rapidă către mijlocul acestui. adversarul este „adus" la fileu şi astfel apare posibilitatea de a iniţia atacul pe porţiunile rămase libere în spate. important este ca punctul de lovire să fie deasupra capului. intervenind aici pericolul lovirii duble (atingerea capului mingii şi a penajului cu corzile). lovitura scurtă este cel mai des folosită . Smeciul de pe partea stingă este lovitura cea mai grea şi tocmai din această cauză se foloseşte mai rar si numai de la mijlocul terenului sau din apropierea fileului. folosind loviturile scurte. acesta printr-un joc de aşteptare. Lovitura de atac de pe fundul terenului. câteodată. îl determină pe atacant să ajungă într-o situaţie defensivă. cu pierderea serviciului sau cu acordarea unui punct. De obicei se execută de lângă şold sau cel mult la nivelul umărului. mai ales în jocul de simplu. ceea ce constituie o greşeală sancţionată. aproape la nivelul fileului. trebuie realizată înalt. din fundul terenului. fără depunerea unui efort deosebit. Începătorii folosesc mai des lovitura de atac. să ajungă pe sol în faţa picioarelor executantului. când există posibilitatea atacului decisiv. Lovitura scurtă. De asemenea. În jocul de dublu. nu este indicată. în aşa fel încât adversarul să nu poată ghici intenţia. conform regulamentului. lăsată să cadă. facilitează sarcina adversarului. d) Lovitura de atac (smeci) este folosită exclusiv în atac. c) Lovitura razantă (drive). cu înălţime joasă. pe care îi putem obliga să părăsească mijlocul terenului. bine plasată. prin mingi razante trimise succesiv. poate să câştige cu uşurinţă meciul. mingea fiind trimisă în cel mai scurt timp şi cu viteză maximă către suprafaţa terenului advers. spre marginile laterale ale terenului. În jocul modern. totodată. Folosirea acestui procedeu conferă schimburilor de mingi dinamism şi viteză şi astfel jocul devine mai spectaculos. în fundul terenului advers. cât si de pe partea stingă . Aşezarea pentru lovitura de smeci trebuie să fie astfel realizată încât mingea nelovită. are pondere în realizarea atacului decisiv. deoarece. mingile se trimit paralel spre liniile laterale ale terenului sau. contra jucătorilor mai înalţi.Autor: Nicolae Ochiană O execuţie corectă şi eficientă presupune ca mingea să fie lovită şi nu împinsă. Altfel va ajunge mai repede la fileu si va finaliza schimbul respectiv de mingi printr-o lovitură decisivă.

jucătorul execută un pas oblic înainte spre stânga. plasând-o. Lovitura propriu-zisă: la executarea loviturii participă toate segmentele corpului.6. care vine cu viteză mare. el face un pas înapoi cu stângul. Jucătorul trebuie să se aşeze mai retras spre linia de fund a terenului. pe care execută o pivotare. iar jucătorul schimbă priza pregătindu-se pentru preluarea mingii. întorcându-se cu spatele către fileu. necesară pentru mărirea elanului de lovire. Dacă aceasta depăşeşte jucătorul. corpul rachetei se află orientat în sus . ci se respinge cu o uşoară mişcare din articulaţia pumnului. Apărarea smeciului impune existenţa unor bune reflexe. într-o poziţie fundamentală joasă. Dacă mingea are o traiectorie mai scurtă. Toate acestea constituie faza de pregătire a loviturii.2. Lovitura de pe partea stângă Învăţarea loviturii de pe partea stângă este necesară pentru respingerea mingilor trimise de adversar în stânga jucătorului. cu vârful piciorului orientat uşor spre stânga. adversarul va juca consecvent pe această parte. cu priza de stingă. Astfel se realizează o arcuire spre stânga a corpului. este lăsat înainte printr-o răsucire în afară din încheietura mâinii. cu piciorul drept pivotând în acelaşi sens. I. trimiţând mingile înapoi cu insuficientă forţă si viteza. printr-o lovitură scurtă. cu întoarcerea jucătorului către fileu. cotul îndoit pentru a uşura retragerea rachetei. Pregătirea loviturii: aşezarea jucătorului la minge se face în funcţie de distanţa de la care vine mingea. Greutatea trece treptat pe piciorul drept. Mingea este lovită când se află în faţa jucătorului. Corpul rachetei. Prin biciuirea executată din încheietura mâinii cu ajutorul degetului mare. se măreşte unghiul de atac. în acelaşi timp se face un pas înainte cu piciorul drept. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Jucătorii mai avansaţi utilizează si smeciul din săritură. pentru ocuparea din nou a poziţiei fundamentale. Trunchiul este răsucit spre stânga. apoi racheta continuă drumul înainte. trunchiul se îndreaptă rapid. în timp ce cu dreptul face un pas spre stânga. deci creşte siguranţa loviturii. racheta realizează contra-balansul. în timpul ducerii braţului şi antebraţului în faţă si răsucirea corpului spre stânga. iar cotul este dus înainte. în general. iar cu piciorul stâng face un pas înapoi către fileu. nu se loveşte. umărul drept ridicat. Acest procedeu are multe avantaje : prin folosirea lui se câştigă timp. Astfel se încheie lovitura. 27 . Este importantă învăţarea cât mai devreme a prizei şi a aşezării corecte la minge.2.Tenis de masă. ajungând cu spatele spre fileu. în aşa fel încât să nu poată fi atacată din nou de către adversar. cu deplasarea rachetei în direcţia din care vine mingea. însuşirea ei perfectă este o cerinţă de bază în tactica jocului de simplu. mingea. iar cotul se-ntinde energic. Deşi este puţin folosită în timpul jocului. Dacă jucătorul este vizibil vulnerabil pe partea stingă.

• cotul nu este ridicat mai sus de nivelul umărului. De aceea o folosim foarte rar şi numai dacă mingea este trimisă prea scurt. Criteriile de sistematizare a loviturilor prezentate la lovitura de pe partea dreapta sunt valabile şi la lovitura de pe partea stângă I. • • execuţia se realizează mai mult din braţ şi umăr încordate. deoarece. astfel încât unghiul de lovire să devină mai mic de 90°. va cădea imediat după ce trece fileul. indiferent dacă lovitura este înaltă. prin care viteza va fi mult mai redusă. De aceea. Totodată. cunoscând bine efectul loviturii tăiate. • genunchii incomplet îndoiţi sau chiar întinşi. ei pot riposta uşor. • biciuirea este incorect executată. Nu este indicat să se aplice prea des acest procedeu. cu cotul îndoit sau întins prea devreme . este folosită mai mult în apărare. această lovitură cere mult consum de energie. Lovitura de pe partea stânga poate fi înaltă. ceea ce determină o mişcare rigidă . Aşezarea la minge.3. La lovitura tăiată. Lovitura înşelătoare 28 . în faza de luare a elanului . ori de câte ori se iveşte ocazia atacului pe partea stânga. în timpul loviturii . medie sau joasă. În badminton. pentru a ataca decisiv mingea. neaşteptat de lent. cât şi pe dreapta. ceea ce duce la participarea redusă a corpului la lovitură . în afară de înălţimea la care se efectuează lovitura de stânga. Lovitura tăiată poate fi executată prin orice procedeu. Lovitura de stânga. dacă este timp suficient. în mod intenţionat. Lovituri speciale Lovitura tăiată Loviturile sunt mai eficace când mingea este lovită cu partea din mijloc a cordajului. Greşeli frecvente : • pasul cu piciorul drept nu se execută complet. trebuie folosită lovitura de dreapta.Autor: Nicolae Ochiană Este foarte important ca biciuirea să se efectueze în momentul întinderii cotului. rezultând o minge scurtă. aproape de fileu. • umărul drept este dus în jos.2. atât pe partea stângă.6. comparativ cu cea de dreapta. • alegerea greşită a punctului de lovire a mingii. cât şi tehnica de lovire sunt asemănătoare cu cele de la lovitura de dreapta. mai ales contra jucătorilor cu experienţă. una dintre loviturile mai dificile din punct de vedere al execuţiei este lovitura de atac (smeciul) de pe partea stânga. care. uneori se află chiar sub nivelul acestuia . jucătorul. perpendicular pe traiectoria ei. ceea ce duce la obosirea mai rapidă a executantului. medie sau joasă. mingea primind un efect lateral. Dirijarea cu precizie a direcţiei mingii este greu de realizat şi cere mult exerciţiu. răsuceşte uşor corpul rachetei.

De aceea.). de subapreciere a adversarului. lovitura de dreapta. iar contra unui jucător valoros creează dezavantaje. poate să surprindă partenerul de joc. De exemplu. de multe ori. învăţate şi exersate la antrenament. în ultimul moment. jucătorii mai avansaţi folosesc uneori în mod intenţionat aceste lovituri (lovirea mingii pe la spate. se recomandă ca recurgerea la aceste lovituri să fie o hotărâre de ultim moment şi numai dacă prin acestea s-ar rezolva o situaţie dificilă. cu răsucirea corpului spre stângă. răsucirea antebraţului sau a încheieturii. care. Lovitura forţată În timpul jocului. Astfel. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Lovitura cu fentă presupune aşezarea sau mişcarea deliberat incorectă a corpului jucătorului.Tenis de masă. prin care poate surprinde atât adversarul. se pot ivi situaţii în care jucătorul nu poate folosi loviturile obişnuite. sunt considerate acţiuni nesportive. De asemenea. şi recurge la rezolvări forţate. cât si spectatorii. de ultim moment. aplicate contra unui adversar mai slab. 29 . de sub un picior ridicat etc. prin care acesta îl poate induce în eroare pe adversar. poate să-1 înşele pe adversar în ceea ce priveşte direcţia şi traiectoria mingii.

lovitură realizată cu o mişcare de sus în jos a braţului de joc.1. care contribuie la deschiderea paletei plasată în poziţie de forehand şi la închiderea paletei ţinută în poziţie de backhand. în sens invers direcţiei de zbor.lovitură realizată de pe partea opusă mâinii care ţine paleta.1. BACKHAND ( BACKHAND) .element tehnic care se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de jos în sus şi se bazează pe lovirea tangenţială a mingii care imprimă acesteia un puternic efect spre înainte.Autor: Nicolae Ochiană MODULUL II. oblic spre înainte. TOPSPIN .paletă al cărei plan este înclinat spre înainte faţă de un plan perpendicular pe suprafaţa mesei de joc. PRELUARE TOPSPIN (BLOCAJUL) . PALETA ÎNCHISA . MIŞCARE DE PRONAŢIE . Noţiuni de terminologie In jocul de tenis de masă sunt folosiţi o serie de termeni specifici. imprimându-se mingii o rotaţie spre înapoi. care contribuie la închiderea paletei plasată în poziţie de forehand şi la deschiderea paletei ţinută în poziţie de backhand.lovitura realizată de pe partea mâinii care ţine paleta.TENIS DE MASĂ Unitatea de studiu II. MIŞCARE DE SUPINAŢIE . unii dintre aceştia necesitând anumite explicaţii: FOREHAND .1.paletă al cărei plan este înclinat spre înapoi faţă de un plan perpendicular pe suprafaţa mesei de joc.element tehnic care cuprinde procedeele de contracarare a topspin-ului executat de adversar. 30 . ea realizându-se cu planul paletei perpendicular pe pe direcţia de înintare a acesteia.mişcare realizată Ia nivelul antebraţului. NOŢIUNI GENERALE II. PALETA DESCHISA .mişcare în sens opus celei de supinaţie. respectiv de pe partea dreaptă în cazul jucătorilor ce folosesc mâna dreaptă. LOVITURA TĂIATĂ . LOVITURA DREAPTA . de pe partea stângă în cazul jucătorilor care folosesc mâna dreaptă.lovitură prin care mingea nu capătă nici un efect.

lovirea într-un punct nefavorabil al săriturii mingii precum şi multe alte greşeli care pot apărea la nivelul oricărui procedeu tehnic. La fel de importante sunt şi greşelile zise simple cum ar fi poziţia de prea înaltă. lipsă de coordonare şi o încordare excesivă care nu permit executarea de un număr mare de ori a aceluiaşi procedeu tehnic. insuficienta răsucire a trunchiului. Corectarea se poate face cu maximum de eficienţă în faza de învăţare a loviturilor. executarea loviturilor cu piciorul drept în faţă la loviturile de forehand şi cu stângul la backhand. Elemente şi procedee tehnice Tehnica tenisului de masă cuprinde totalitatea elementelor şi procedeelor tehnice.1. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) II.Tenis de masă. Principalele cauze care favorizează apariţia greşelilor sunt demonstraţiile incorecte. 31 . nefolosirea observaţiei ca metodă de învăţare şi perfecţionare precum şi insuficienta supraveghere din partea antrenorului. Astfel. Corectarea greşelilor automatizate care au deja un caracter stabil este dificilă. ea îndreptându-se asupra unor probleme de tactică. succesiunea operaţiilor care compun elementele tehnice efectuându-se mai rapid şi precis. b) prevenirea şi corectarea greşelilor.2. Elemente tehnice reprezintă acţiunile de mişcare fundamentale caracteristice tenisului de masă. în timp ce procedeele tehnice sunt modalităţile de executare a acestora în condiţiile concrete apărute în timpul desfăşurării jocului. Dacă în primele faze ale formării deprinderilor motrice constatăm o serie de mişcări inutile. care prin forma şi conţinutul lor asigură posibilitatea practicării acestui joc sportiv. de sesizare a unor modificări intervenite în ambianţa generală. fără trecerea greutăţii corpului de pe piciorul din spate pe cel din faţă sau cu o traiectorie greşită a antebraţului (mişcări prea largi sau curbe) sunt greşeli complicate greu de remediat. cu baza de susţinere prea largă sau prea mică. corectarea unei prize incorecte la un jucător cu practică de ani de zile este o încercare fără mari şanse de reuşită. când greşelile care apar nu sunt transformate în deprinderi. Automatizarea permite astfel o economisire a forţelor fizice şi psihice. fiind vorba de greşeli de bază a căror influenţă asupra structurii loviturilor este apreciabilă. Pregătirea tehnică constituie factorul de bază al antrenamentului prin care se urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective: a) însuşirea si perfecţionarea procedeelor tehnice care formează conţinutul profilului de joc al fiecărui sportiv. In cazul existenţei mai multor greşeli corectarea se va face succesiv pentru a permite jucătorului să se concentreze pe rând asupra fiecărei greşeli în parte. De asemenea. c) automatizarea loviturilor. în concordanţă cu prevederile regulamentare. odată cu formarea stereotipului dinamic se creează baza de plecare pentru o cât mai perfectă automatizare a cărei realizare se obţine printr-un mare volum de muncă. Pe măsura realizării unei automatizări corespunzătoare rolul conştiinţei nu mai este de a controla modul de executare a loviturilor. explicaţiile insuficient de clare.

1.1. poziţia de bază şi deplasările specifice la masa de joc) pot fi executate şi în afara jocului.3. Elementele tehnice a căror descriere o vom face sunt: • priza paletei • poziţia de bază • deplasările specifice la masa de joc • serviciul . Priza paletei Poate fi definită ca fiind modul concret de a ţine paleta în mână în timpul desfăşurării jocului. Fiecare fază a loviturilor va cuprinde descrierea acţiunii braţelor.lung. 32 . • faza de lovire propriu-zisă începe din poziţia finală a părţii pregătitoare şi se încheie odată cu realizarea contactului dintre paletă şi minge. iar celelalte 3 degete susţin mânerul acesteia. lucru ce se dobândeşte în procesul instructiv printr-o diversitate a partenerilor folosiţi şi prin teme cât mai apropiate de condiţiile concrete de joc.3. în tenis de masă distingem 2 tipuri ale prizei: • priza europeană.Autor: Nicolae Ochiană d) realizarea unei cât mai mari eficacităţi tehnice. II. fiind cunoscute şi sub denumirea de „elemente tehnice fără minge". picioarelor şi trunchiului. cu efect lateral • preluarea serviciilor • jocul de mijloc • topspin-ul • apărarea Dacă primele trei elemente tehnice (priza paletei. variaţii de intensitate a loviturilor. Analiza acestora din urmă o vom face ţinând cont că fiecare lovitură cuprinde 3 faze: • faza de pregătire a loviturii începe din poziţia de baza şi se termină în momentul retragerii maxime a paletei.asiatică Priza europeană . efecte imprimate mingii). constituind elemente tehnice cu mingea (loviturile propriu-zise). în schimb celelalte nu pot fi realizate decât în condiţiile jocului efectiv. Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice II. tăiat. de sine stătător.este cea în care degetul mare şi cel arătător susţine câte una din suprafeţele de joc ale paletei. Această eficacitate este determinată de posibilitatea jucătorului de a-şi adapta tehnica situaţiilor diverse ivite în complexitatea jocului şi competiţiilor (variaţii de materiale folosite de adversari. subliniindu-se şi modul concret de sincronizare a principalelor acţiuni efectuate de aceste segmente.1. • priza toc. • faza de încheiere începe imediat după impactul dintre paletă şi minge şi se încheie cu poziţia finală a loviturii.

3. Poziţia de bază Poziţia de bază a jucătorului ofensiv este flexată.1. piciorul şi umărul stâng trebuie să se afle oblic înaintea celui drept.are numeroase variante în funcţie de felul în care sunt dispuse degetele în jurul mânerului şi degetele de pe suprafaţa cu care nu se joacă. Pentru loviturile de pe stânga (backhand) atac şi apărare.2. piciorul şi umărul drept trebuie să se afle oblic înaintea celui stâng. cei care au jocul bazat pe forehand vor fi aşezaţi spre spre colţul de backhand. Ei vor căuta să aibă poziţia de aşteptare la mijlocul mesei.Tenis de masă. mai înaltă şi cu picioarele uşor depărtate.1. Poziţia de bază a jucătorului defensiv este mai flexată şi cu picioarele mai depărtate. fiind la dispoziţia iniţiativei adverse. 33 . II. Deplasările la jucătorii defensivi se bazează pe paşi adăugaţi cu mai multă fandare pe o rază de deplasare în general mai mare. Poziţia jucătorului defensiv este obligatorie la mijlocul mesei şi mai departe de masă. Apărătorii necesită o mai bună anticipare şi start bun. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Alunecările degetului arătător sau mare pe suprafaţa paletei în timpul loviturilor de forehand sau backhand sunt admise în cadrul unei prize corecte. cu fandare şi în situaţii mai rare prin alergare cu paşi succesivi. La priza asiatică. Priza toc-asiatică . • jucătorii cu poziţie de atac bazată pe forehand se deplasează cu paşi adăugaţi şi fandare spre forehand şi înapoi pe o rază mai scurtă şi mai continuă. comparativ cu poziţia de bază a jucătorului ofensiv. • jucătorii cu poziţie la mijlocul mesei se deplasează stânga-dreapta pe o rază mai scurtă. Variantele prizei asiatice sunt determinate de dispunerea celor 3 degete pe suprafaţa paletei ca şi poziţia celor 2 degete care ţin mânerul paletei. II. celelalte 3 degete sprijină suprafaţa paletei care nu loveşte mingea. degetul mare şi cel arătător înconjoară baza mânerului dinspre suprafaţa paletei cu care nu se loveşte mingea. Deplasările Deplasările Ia jucătorii ofensivi se execută cu paşi adăugaţi.3. Poziţiile caracteristice pentru fiecare lovitură Pentru loviturile de pe dreapta (forehand) atac şi apărare.3. Cei care atacă forehand şi backhand vor fi aşezaţi la mijlocul mesei.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul loviturii planul paletei se închide uşor datorită mişcării de supinaţie. Mâna stângă susţine mingea în podul palmei (degetele fiind întinse) la o depărtare corespunzătoare de trunchi.eficacitatea acestor servicii provine în principal din elementul viteză.3. Astfel traiectoria mingii este mai lungă şi mai razantă peste plasă. Serviciul Serviciul a încetat să fie un simplu procedeu tehnic de a pune mingea în joc. b) Lovirea propriu-zisă . Serviciul lung din forehand .serviciul tăiat se execută cu o mişcare zvâcnită scurtă.se bazează pe principiile loviturilor de atac. înălţimea traiectoriei depinde de unghiul sub care mingea ia primul contact cu masa de joc. cu tendinţa de "încărcare" a piciorului stâng din faţă. Serviciul realizat de la o înălţime cât mai aproape de masa de joc. trunchiul se răsuceşte spre dreapta. cu sau fără efect. traiectoria lor fiind de obicei lungă cu direcţionare spre zona laterală sau spre punctele slabe ale adversarului.mâna stângă aruncă mingea pe verticală. umărul stâng fiind înainte. Greutatea corpului rămâne pe ambele picioare. nepermiţând extensia braţului. în momentul contactului cu mingea înclinaţia paletei fiind dreaptă. a) In faza pregătitoare . urmând mişcarea spre înainte şi în jos antebraţului. greutatea corpului trecând treptat pe piciorul drept Serviciul tăiat din forehand Poziţia iniţială va fi cu picioarele flexate şi depărtate la lăţimea umerilor.se realizează prin ducerea rapidă a paletei oblic înainte-jos. 34 . fără de care nu se poate concepe un bun serviciu. va imprima mingii o traiectorie joasă. trunchiul se răsuceşte uşor spre dreapta. contactul cu mingea efectuându-se tangenţial cu paleta deschisă.4. In tactica jucătorului ofensiv. Ca execuţie tehnică serviciile pot fi: lungi sau scurte din forehand şi backhand. el şi-a consolidat rolul de procedeu tehnic esenţial pentru luarea iniţiativei şi pregătirea atacurilor decisive. cu greutatea uniform repartizată pe amândouă. piciorul stâng fiind lateral şi în faţă. Trunchiul se apleacă uşor în faţă. c) Faza de încheiere . contactul mingii cu masa făcându-se cât mai aproape de linia de fund în ambele suprafeţe de joc. Execuţia serviciului lung se bazează pe principiile loviturilor de contraatac de intensitate medie sau chiar mare. mai pronunţat flexate. Greutatea corpului trece mai mult pe piciorul drept din spate. Lovirea propriu-zisă se realizează prin ducerea braţului spre înainte pe o linie rectilinie paralelă cu suprafaţa de joc. în acest sens din poziţia iniţială paleta se retrage în faza pregătitoare în partea stângă concomitent cu răsucirea trunchiului şi lăsarea greutăţii pe piciorul stâng.Autor: Nicolae Ochiană II. în timp ce paleta se retrage lateral spre dreapta cu planul de lovire deschis. Serviciul lung din backhand .1. după lovirea propriu-zisă paleta parcurgând doar o distanţă mică. datorită unei mişcări de supinaţie a antebraţului.

axul longitudinal al paletei al paletei fiind în momentul contactului cu mingea aproape vertical. trunchiul se răsuceşte uşor spre stânga.serviciul tăiat se execută cu o mişcare zvâcnită scurtă. după lovirea propriu-zisă paleta parcurgând o distanţă mică. trunchiul şi picioarele tinzând să revină imediat în poziţia de bază Serviciul cu efect lateral din backhand Este foarte răspândit fiind folosit de majoritatea jucătorilor. punctul final al acesteia fiind îndepărtat de minge asigurând astfel un elen mai consistent. Mâna stângă susţine mingea cu podul palmei deschis la o depărtare convenabilă de trunchi. Poziţia corpului este caracteristică loviturilor de forehand: piciorul stâng lateral şi în faţa celuilalt. b) Lovirea propriu-zisă se realizează prin ducerea rapidă a paletei oblic înainte-jos. In finalul execuţiei greutatea este repartizată uniform pe ambele picioare. nepermiţând extensia braţului. depărtate Ia lăţimea umerilor. trunchiul răsucit uşor spre dreapta cu umărul drept înapoi. contactul cu mingea efectuându-se tangenţial cu paleta deschisă. Greutatea trece mai mult pe piciorul stâng. c) Momentul final găsind-o cu vârful orientat în jos şi puţin spre stânga. a) In faza pregătitoare a serviciului mâna stângă aruncă mingea în sus. mişcări care însoţesc traiectoria descendentă a paletei. Trunchiul se apleacă uşor în faţă. umărul drept fiind înainte. mai pronunţat flexate. urmând mişcarea naturală spre înainte şi în jos a antebraţului. cu vârful orientat în jos. piciorul drept fiind lateral şi în faţă cu greutatea uniform repartizată pe amândouă. c) Faza de încheiere . axul ei longitudinal fiind orientat cu vârful lateral sau oblic în sus. cu tendinţa de „încărcare" a piciorului drept din faţă. cu mâna de lansare a mingii sub braţul de joc şi deasupra acestuia. în timp ce paleta se retrage lateral spre stânga cu planul de lovire deschis datorită unei mişcări de pronaţie. In faza de lovire propriu-zisă centrul de greutate coboară din nou datorită flexiei genunchilor şi aplecării uşoare a trunchiului. cu planul perpendicular pe sol. genunchii flexaţi. b) Lovirea propriu-zisă se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de joc într-un arc de cerc de sus în jos şi de la dreapta spre stânga. fie prin îndepărtatrea braţului de trunchi mărind astfel distanţa faţă de minge şi creând un elan suficient pentru degajarea unei viteze corespunzătoare. Paleta se ridică fie prin închiderea unghiului dintre braţ şi antebraţ. Greutatea corpului rămâne pe ambele picioare. După contactul cu mingea paleta îşi continuă drumul curbat.Tenis de masă. a) In faza pregătitoare a loviturii paleta se retrage spre stânga. Serviciul cu efect lateral din forehand Poziţia iniţială cea mai simplă este cea cu paleta retrasă în dreapta. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Serviciul tăiat din backhand Poziţia iniţială va fi cu picioarele flexate. a) In faza pregătitoare odată cu lansarea mingii genunchii se extind urcând centrul de greutate al corpului. Caracteristică serviciului cu efect lateral este poziţia iniţială în cele două variante ale ei. 35 .

Preluarea serviciilor Învăţarea preluării serviciilor corespunde fazei de învăţare a serviciilor şi constă în această fază într-o simplă împingere a mingii peste fileu cu o mişcare spre înainte a antebraţului. tăietură. preluarea putând fi făcută prin atac.1. Jocul de mijloc Jocul de mijloc tăiat din forehand a) Partea pregătitoare .Autor: Nicolae Ochiană b) Lovirea propriu-zisă se realizează prin pendularea rapidă a braţului spre dreapta pe un arc de cerc. mărindu-se astfel amplitudinea loviturii. II.braţul de joc retrage paleta lateral spre dreapta.din punctul final al retragerii paleta "deschisă" este dusă oblic înainte şi în jos prin extensia cotului. planul paletei fiind perpendicular pe masă. c) Încheierea mişcării . cu planul înclinat spre înapoi. Paleta va rămâne deschisă până la finalul mişcării. Piciorul stâng este retras lateral şi înapoia celui drept având în . astfel încât în momentul final al părţii pregătitoare. îndepărtând-o de trunchi. axa umerilor să fie oblică faţă de linia de fund a mesei. contactul cu mingea făcându-se în faţa trunchiului cu planul paletei perpendicular pe suprafaţa de joc.5.paleta este retrasă în partea stângă.6. încetul cu încetul această formă de preluare a serviciilor se transformă în funcţie de serviciile executate de partener. b) Lovirea propriu-zisă .3. Planul paletei este orientat spre înapoi (paletă deschisă) datorită mişcării de supinaţie. cu umărul stâng uşor avansat faţă de celălalt. II. contactul cu mingea realizându-se pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. ajungând în dreapta trunchiului. topspin.3. Odată cu retragerea paletei se efectuează răsucirea trunchiului spre dreapta. în momentul lovirii propriu-zise greutatea corpului are tendinţa să treacă de pe piciorul din spate (dreptul) pe cel din faţă (stângul) accentuând-se puţin poziţia flexată a genunchilor.1. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul stâng şi în finalul mişcării trunchiul are o uşoară tendinţă de aplecare în faţă pentru a ajuta conducerea mingii a) 36 Jocul de mijloc tăiat din backhand Partea pregătitoare . Piciorul drept este lateral şi puţin înapoia celui stâng. c) In faza finală braţul activ îşi continuă cursa frânând mişcarea puţin după contactul cu mingea. greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept.după lovirea mingii cotul se întinde tinzând spre o extensie aproape totală.

din poziţia de bază.3.7. paleta îşi menţine înclinaţia deschisă şi îşi continuă drumul spre înainte prin extensia aproape totală a cotului.după contactul cu mingea. Retragerea paletei atrage după sine răsucirea trunchiului spre dreapta. II. în momentul impactului cu mingea. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) b) c) finalul părţii pregătitoare greutatea repartizată mai mult pe el.1. vârful paletei ajungând în momentul final al retragerii la 20-30 cm de sol şi datorită mişcării de adducţie la nivelul încheieturii pumnului planului ei este înclinat spre înainte (paletă închisă). Odată cu retragerea paletei trunchiul se răsuceşte spre stânga. Pe tot parcursul mişcării planul de lovire al paletei este închis 37 . Finalul mişcării . Contactul paletei cu mingea se face tangenţial într-un moment situat în apropierea punctului cel mai înalt al traiectoriei mingii. c) Finalul mişcării .din punctul final al retragerii paleta este dusă înainte având în permanenţă o înclinaţie deschisă. proiectând umărul drept înainte. greutatea corpului trecând de pe piciorul drept din spate pe piciorul stâng în faţă. Pregătirea loviturii se realizează şi prin accentuarea poziţiei flexate a genunchilor. Odată cu începerea loviturii propriu-zise genunchii se întind puţin.Tenis de masă. axa umerilor ajunge paralelă cu fileul.se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de joc pe o traiectorie oblică de jos în sus. greutatea este repartizată pe ambele picioare. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept situat într-o poziţie uşor avansată. trunchiul se răsuceşte de la dreapta spre stânga. începe şi trecerea progresivă a greutăţii corpului de pe piciorul stâng pe cel drept. Cotul uşor depărtat de trunchi se întinde. Contactul paletei cu mingea se realizează pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia.după contactul paletei cu mingea. retragerea paletei începe imediat după ce jucătorul a sesizat traiectoria mingii. Stabilitatea corpului este asigurată prin flexarea genunchilor şi prin distanţa optimă între membrele inferioare. Accentuându-se flexarea genunchilor odată cu mişcarea braţului. braţul îşi continuă cursa spre în sus până la nivelul capului având în final o frânare care nu permite întinderea completă a cotului. Lovirea propriu-zisă . Topspin Topspin-ul din forehand a) Partea pregătitoare . greutatea corpului este transferată pe piciorul drept deplasat lateral şi spre înapoi. b) Lovirea propriu-zisă .

piciorul drept fandează puţin lateral. oblic sus. în stânga traiectoriei acesteia. In finalul mişcării un rol deosebit îl joacă încheietura pumnului care ajută la definitivarea intensităţii tăieturii.braţul de joc retrage paleta spre partea dreaptă. II. greutatea rămâne repartizată pe ambele picioare. cu piciorul drept uşor înainte. umărul drept nedepăşind nivelul celuilalt. astfel încât în momentul lovirii mingii ea va fi repartizată pe ambele picioare. c) Faza de încheiere a loviturii .8. b) Faza de lovire propriu-zisă .1. greutatea corpului fiind repartizată aproape în întregime pe el. Ajungând în imediata apropiere a mingii. Contactul cu mingea se realizează pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. fără să depăşească nivelul umărului. Unghiul dintre braţ şi antebraţ. Odată cu retragerea paletei şi ducerea piciorului drept lateral spre înapoi. în partea de încheiere axa umerilor tinde să redevină aproape paralelă cu fileul prin continuarea răsucirii spre stânga a trunchiului. devine uşor ascuţit în momentul final al retragerii paletei.3. 38 .Autor: Nicolae Ochiană a) b) c) Topspinul din backhand Partea pregătitoare . axa umerilor ajungând paralelă cu linia de fund a mesei. trunchiul se răsuceşte uşor de la stânga spre dreapta. Genunchii sunt în continuare flexaţi. cu paleta deschisă.antebraţul coboară din poziţia de bază pe un plan oblic înapoi. la direcţionarea şi stabilirea traiectoriei mingii. paleta este închisă în vederea unei loviri tangenţiale.contactul cu mingea se realizează înjumătăţea inferioară a acesteia.braţul vine în întâmpinarea mingii cu viteză mare. ajungând cu cotul aproape întins. începând transferul greutăţii corpului de pe piciorul drept din spate pe piciorul stâng din faţă. greutatea fiind repartizată pe ambele picioare. Finalul mişcării .după lovirea propriu-zisă braţul îşi continuă cursa pe un plan oblic în sus şi înainte.după lovirea propriu-zisă paleta îşi continuă drumul până în momentul extensiei aproape complete a cotului menţinându-şi tot timpul înclinaţia deschisă. Apărarea Apărarea din forehand a) Faza pregătitoare . Lovirea propriu-zisă . momentul optim al impactului aflându-se pe porţiunea descendentă a traiectoriei mingii. Poziţia picioarelor este caracteristică loviturii de backhand. ducând paleta într-o poziţie închisă datorită mişcării de supinaţie. aproximativ de 90° în poziţia de bază. trunchiul se răsuceşte spre dreapta. ocupând o poziţie înapoia celui stâng.

Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul stâng. c) Faza de încheiere . care are rolul de a mări efectul imprimat mingii şi dirijarea mai bună a acesteia. până la întinderea completă a cotului. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) Apărarea din backhand a) Partea pregătitoare . înclinaţia paletei este deschisă. b) Lovirea propriu-zisă .după impactul cu mingea. se fandează uşor pe piciorul stâng care este situat mai retras decât celălalt pentru realizarea unei poziţii optime de lovire. paleta îşi continuă drumul oblic în jos şi înspre înainte. jos-înainte luând contact cu mingea pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. Lovirea mingii se realizează pe fondul răsucirii de la stânga la dreapta a trunchiului. Această modificare se datorează şi aplecării în faţă a trunchiului care ajută astfel conducerea mingii. genunchii fiind flexaţi. Răsucirea trunchiului spre dreapta se termină fără ca umărul drept să fie depăşit de celălalt.din poziţia de bază paleta se retrage parcurgând un drum oblic în sus şi înapoi până la nivelul umărului stâng. In finalul loviturii poignet-ul intră din nou în acţiune printr-o mişcare de adducţie. Retragerea paletei oblic în sus se face concomitent cu răsucirea trunchiului spre stânga şi ducerea umărului drept înainte. umărul drept aflându-se în momentul contactului într-o poziţie mai avansată decât a celuilalt.Tenis de masă. la nivelul articulaţiei pumnului se observă o uşoară mişcare de abducţie care ridică puţin vârful paletei. Urmărind traiectoria mingii faţă de care jucătorul se plasează lateral în partea dreaptă.din punctul maxim al fazei pregătitoare paleta porneşte pe un parcurs rectiliniu oblic. 39 . Imprimarea efectului de tăietură se realizează prin lovirea tangenţială a mingii. uşor lateral. Centrul de greutate al corpului se plasează acum mai în faţă prin încărcarea piciorului drept.

contre active de la semi distanţă). deplasarea cu paşi adăugaţi. serviciul.se trece la învăţarea şi perfecţionarea diferenţiată a loviturilor de contraatac (contre active din apropierea mesei. Participarea la concursuri oficiale nu trebuie să înceapă prea repede.deplasare corectă prin paşi adăugaţi. . Se va insista asupra învăţării regulamentare a serviciului şi asupra unui paralelism relativ în execuţia tehnică de pe ambele părţi. apărare tăiată din forehand şi backhand.se învaţă intensificarea tăieturii. Serviciul este procedeul tehnic care sub forma lui cea mai simplă. Obiectivele şi conţinutul pregătirii tehnice Sarcina principală a pregătirii tehnice este învăţarea corectă a procedeelor tehnice de bază. Vor fi învăţate: priza paletei.2. nici mai mult de 1-2 exerciţii noi.1. la masa de joc sau înafara acesteia. Pentru învăţarea acestor procedee tehnice se vor utiliza exerciţii cu minge şi fără minge. Învăţarea relativ simultană a procedeului de pe ambele părţi evită formarea unilaterală a jucătorului. jocul de mijloc. METODICA ÎNVĂŢĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII ELEMENTELOR ŞI PROCEDEEELOR TEHNICE II.se învaţă direcţionarea mingilor şi combinarea a 2-3 procedee tehnice în diferite teme. de punere a mingii în joc. Copii pot fi lăsaţi să joace seturi din primele lecţii după ce au învăţat să servească şi să ţină mingea în joc.se va insista asupra corectitudinii la poziţia de bază şi la poziţiile specifice loviturilor însuşite. . se trece la învăţarea ambelor lovituri din forehand şi backhand.2.caracterul activ în execuţia tehnică. . . După un an de iniţiere copii trebuiesc introduşi într-o formă competiţională. După ce copii au învăţat să execute un simplu schimb la masă. Nu este indicat ca în cadrul unei lecţii să se înveţe mai mult de 1-2 procedee tehnice noi. contraatacul din forehand şi backhand. trebuie învăţat în primele lecţii fără a insista exagerat.se învaţă topspin de către cei care au însuşită lovitura de forehand.Autor: Nicolae Ochiană Unitatea de studiu II. poziţia de bază şi poziţia pentru loviturile din forehand şi backhand. abia după ce valoarea copiilor se apropie de valoarea altor participanţi din concurs. . Este indicat ca antrenorul să joace mult cu fiecare copil. Este important să se asigure posibilitatea de a juca cu parteneri mai buni. Metodele de bază sunt demonstraţia şi explicaţia la care se adaugă exerciţiul. . . 40 .se învaţă execuţia stopului. Indicaţii metodice: .

imitarea loviturilor de forehand şi backhand alternativ. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) - se insistă asupra corectării tuturor greşelilor de bază care persistă în execuţia tehnică. întrebuinţarea în antrenamentele fizice a unor jocuri sportive sau dinamice. - II.jucarea mingii la perete. .paleta apucată cu priza corectă.Tenis de masă.degetul arătător trebuie să rămână în contact direct cu suprafaţa paletei pe toată lungimea lui. . se insistă asupra unor exerciţii specifice cu şi fără minge pentru învăţarea şi consolidarea unui joc de picioare corespunzător.2. II. Se execută separat forehand sau backhand şi cu lovire alternativă forehand-backhand. 41 . numai cu backhandul sau alternativ forehand şi backhand. care să solicite menţinerea prelungită a poziţiei flexate a genunchilor (baschet.1.2.priza prea închisă sau prea deschisă limitează eficienţa şi progresul tehnic.2.2. . schimbarea repetată a poziţiilor de bază specifice loviturilor executate cu forehand-ul şi cu backhand-ul. fără crispare. la atac ca şi la apărare.priza paletei trebuie să rămână constantă la loviturile din dreapta ca şi la cele din stânga. exerciţiul se poate executa prin lovire numai cu forehand-ul. fără minge.2. Metodica învăţării şi perfecţionării II.jucarea mingii pe paletă din mers sau din alergare în diferite direcţii. Priza paletei . . în primele lecţii mingea poate fi lăsată să cadă pe podea înainte de a fi lovită cu paleta iar mai târziu mingea va fi preluată cu paleta direct din perete. Greşeli . Indicaţii metodice .mânerul paletei trebuie ţinut cât mai natural. .priza incorectă este cea variabilă în care se produc modificări în priza mânerului de la o lovitură la alta. Exerciţiul se execută separat pentru forehand sau backhand şi alternativ forehand-backhand.2. .2. Poziţia de bază imitarea poziţiei de bază cu flexarea puţin exagerată a genunchilor şi cu aplecarea în faţă a trunchiului. la topspin etc.strângerea exagerată a paletei oboseşte braţul şi diminuează simţul mingii şi fineţea mişcării. .jucarea mingii între doi (fără masă) fără ca mingea să cadă pe podea.

trunchiul şi braţul să se afle în poziţie optimă. pe lângă exerciţiile fizice şi tehnice utilizate. picioarele. . deplasări laterale sau înainte . fotbal). Serviciul 42 serviciul lung în diagonală. serviciul lung spre diferite puncte ale mesei. în locul unei deplasări prin alunecare.flexarea insuficientă a genunchilor. .2.4. În acest scop. Indicaţii metodice . .inversarea poziţiei picioarelor. deplasare laterală cu paşi adăugaţi şi oprire la semnal (fluier sau bătaie din palme) într-o poziţie dinainte stabilită. Deplasările în poziţia de bază cu paleta şi fără minge. atunci când mingea se află pe punctul de a fi lovită.2. serviciul lung în linie. Greşeli . II.deplasările trebuie să se realizeze astfel încât. Indicaţii metodice . . serviciul tăiat în diagonală.Autor: Nicolae Ochiană - handbal.plecarea pe o direcţie cu piciorul din partea opusă.încrucişarea picioarelor în timpul deplasărilor. . Greşeli .dreapta cu paşi adăugaţi în poziţia de bază. deplasări laterale cu imitarea loviturilor de forehand şi backhand.tendinţa de a sări uşor pe verticală.la toate loviturile de atac centrul de greutate al corpului se află pe piciorul din spate la pregătirea loviturii şi trece pe piciorul din faţă în timpul lovirii şi în faza de încheiere. .în faza de învăţare se va insista asupra corectitudinii acestor poziţii. alergare înainte în zig-zag cu paşi adăugaţi şi schimbarea direcţiei prin fandări scurte. II.înapoi cu schimbarea sensului la comandă.2. trebuie îmbunătăţită concentrarea atenţiei şi anticiparea acţiunilor adverse la antrenament şi concurs.centrul de greutate se află pe picior greşit. diferite forme de sărituri din ghemuit în ghemuit.insuficienta aplecare a trunchiului în faţă. .2. . deplasări laterale stânga .compensarea deplasării prin întinderea braţelor.3.

preluarea serviciilor cu efecte laterale prin atac şi continuarea jocului de contre. .2. . Preluarea serviciilor preluarea serviciilor fără efect cu forehand-ul şi apoi cu backhandul prin simpla împingere a mingii peste fileu. .preluarea se face cât mai activ. 43 .2. . preluarea serviciilor fără efect cu forehand-ul şi apoi cu backhandul prin atac şi continuarea unui joc de contre.aşezare greşită la masa de joc.serviciul tăiat pe toată masa. .înclinaţia necorespunzătoare a paletei în momentul contactului cu mingea (prea închisă sau prea deschisă). . II.poziţie de aşteptare a serviciului incorectă. .privirea nu este orientată la minge. preluarea serviciilor lungi tăiate prin topspin şi continuarea jocului de contre sau a topspinului. .preluarea serviciilor prin procedee tehnice greşite. preluarea serviciilor cu efect de tăietură prin tăietură cu forehandul sau cu backhandul şi continuarea jocului de mijloc. Greşeli .preluarea serviciilor trebuie dirijată spre zonele mai vulnerabile ale adversarului. Greşeli . . .serviciul cu efect lateral pe toată masa.priza incorectă. privirea nu urmăreşte mingea.preluarea serviciilor trebuie realizată ca un prim pas în cadrul unui plan tactic propriu.serviciul cu efect lateral în diagonală.serviciul cu efect lateral în linie.lipsa coordonării mişcărilor. .realizarea cu întârziere a contactului cu mingea.5.Tenis de masă.serviciul tăiat în linie. Indicaţii metodice . . Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) - .

. DEMETER-ERDEI.. Roma . Z. Spain. 2001 13. – Tenis de masă curs pentru specializare. litografie Biblioteca „Lucian Blaga”. Buc.. E. Bucureşti. P. şi colab – Tennistavolo. S.. BOTA. ARDELEAN T. A. 2002 19. Aramis. Bucureşti.. Universitatea din Bacău. M. V. Bucureşti. M. Editura Fest. Bcureşti. CLAPAREDE. Metodica educaţiei fizice şcolare. Editura Sport-Turism. Bucureşti. Bucureşti.Iniciacion al badminton. Buc. 1992 9. A. Editura Sport-Turism. BRAN E. – Tenis de masă. V. L. Ed. 1996 11. Ed.Psihologia sportului de performanţă-teorie şi practică. Predarea atletismului în lecţiile de educaţie fizică şcolară. DOBOŞI. Rev. N. Buc. teorie şi metodică. APOSTU.Educaţia funcţională. Ş. MIHAI. MARCU. Cluj Napoca. 1982 15. LĂZĂRESCU. Madrid... Bucureşti.Antrenamentul sportiv modern. HERNANDEZ. D. GAGEA.2004 10. Editura IEFS. 1965 4. 2005 14. Bucureşti. 2001 12. Bucureşti. Editura Sport -Turism. 1978. Sport-Turism. Editura Didactică şi Pedagogică.coord. – Jucaţi badminton. – Antrenamentul sportiv. MOGOŞ A. DP. MTS – Enciclopedia Educaţiei Fizice şi sportului din România. 1980 20.A. Editura Aldin. – Parametrii de antrenament. Metodica predării exerciţiilor de atletism. Editura Editis. SsportTurism. 1995 16.. Ed. NICU. Bucureşti. ANGELESCU. I. – Manuales para la ensenaza . – Bazele fiziologice şi biochimice ale formării deprinderilor motrice.. Spain. Editura Didactică şi Pedagogică.Autor: Nicolae Ochiană BIBLIOGRAFIE 1. 1977 2. – Badminton caiet de lucrări practice. Craiova.Badminton.. Ed. – Tenis de masă de la iniţiere spre marea performanţă. tecnica e didactica. M. A. Bucureşti . Editura Societa stampa sportiva. 1989 8. 2002 21. COLIBABA-EVULEŢ. DRAGNEA. A. MITREA G. – Jocuri sportive. 1989 18. Editura Universitarea.1993 44 . . DEMETER. EFS. Ediciones Tudor. A. . Bucureşti 1982 7. preparazione fisica. 1973 5. Centrului pentru învăţământ la distanţă.Badminton.. DRAGOMIR.. Editorial deportiva Gymnos. Editura Stadion. 3. Punto Verde. 1974 17. 1988 6. EPURAN. DENISO P. Federacion Espanola de Badminton (FESBA) – Conocer el deporte Badminton.

Iaşi. Edit. 2006 24. TALBOT. Ed.. Ed. 1981 31. Ed... Editura Didactică şi Pedagogică.. Bucureşti. England. SALADE. Buc. England.Pim... Pim. . RAŢĂ G. Badminton – curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică. 27. SCHMICKER J. ROPER. Ed. Edit. Tenis de masă îndrumar metodologic. RAŢĂ G. TATU T. Alma Mater . ARDELEAN T. RADU I.Peter Roper Associates.P. Ed. . 1984 28. tehnică. Publishing Limited. 2003 . DANCSULY A. DP. ALEXANDRESCU D. metodică şi regulament. Deutschen Bibliothek erhaltlich 30. Atletism.. IONESCU M. 2006 25. OCHIANĂ N. ABABEI C..Tenis de masă. Ed. 2000. 2002. 1983 45 . Bacău. 2006 23. .. Iaşi.Pim. D. 1979 29. OCHIANĂ N. Atletism. Iaşi. – Badminton to the top.. E. Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) 22. Alma Mater.. D. 26. P. Tenis de masă –curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică. – Pedagogie.Predarea atletismului în şcoală. – The Encyclopedia of Badminton. . Das grobe buch vom tischtennis. OCHIANĂ N.