ANATOMIA PIELII

Pielea îndeplineste si functia de homeostzie (echilibru interior), schimburi de substante cu mediul si functie imunologica, având o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportând cel mai bine pH-ul 5,5.

Veritabil învelis impemiabil, pielea este un organ compl 11111r173l ex, multistratificat. Ea contituie o bariera care se opune actiunii agentilor externi de natura fizica (lovire, taire, zgâriere, expunere la soare), chimica (produse toxice) sau bacteorologica (patrunderea bacteriilor).

Ea pastreaza de asemenea apa în organism. Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. La un corp adult suprafata pielii este de 1,5-2 m2 si reprezinta 15% din greutatea totala a corpului. Grosimea sa variaza de la 0,5 la 5 mm, în functie de regiunile pe care le acopera si în functie de solicitarile la care este expusa. Este foarte fina pe ploape si foarte groasa pe talpa picioarelor.

Rolul multifunctional al pielii este reflectat prin multitudinea de celule ce se gasesc în tesuturile ei. Un centimetru patrat de piele umana contine 200 de nervuri, 10 fire de par si muschi microscopici, 100 glande sudoripare, 15 glande sebacee, 3 vase de sânge, 12 receptori de caldura si 2 receptori de frig precum si 25 receptori sensibili la presiune. Împreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem tegumentar.

STRUCTURA PIELII

Pielea are o structura compusa din 3 straturi, fiecare în parte având rolul lui. Cele 3 straturi sunt: Epiderm, derm si hipoderm.

Epidermul este alcatuit din cinci straturi de celule suprapuse, denumite din profunzime spre suprafata : bazal sau germinativ, spinos, granulos, lucidum si cornos.

dispuse sub forma de retea. format din trei componente principale: substanta fundamentala. Daca ne este frig sau ne speriem. acesti muschi se contracta. depozit. Dermul este constituit dintr-un tesut conjunctiv lax. pe masura ce se multiplica sunt impinse spre suprafata. asemenea unor tigle. Cele din urma produc o substanta densa. Fibrele conjunctive sunt de trei feluri: colagene. grasoasa -sebumul.Toate straturile provin din stratul germinativ. ale carui celule. fibrele conjunctive si celulele conjunctive. Aceste celule sunt asezate unele peste altele. formatiuni nervoase. fiindca celulele moarte sunt inlocuite in permanenta cu altele noi. proteine. . Stratul extern cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. care se infiltreaza in permanenta la suprafata pielii. sustinere. La fiecare folicul pilos se ataseaza cate un muschi horipilator. ca substanta lubrifianta a parului si pielii. elastice si reticulare. iar firele de par si pielea se ridica. Substanta fundamentala are o structura amorfa si este formata dintr-un amestec de mucopolizaharide. foliculi pilosebacei si glande sudoripare. dar aceasta nu se uzeaza. pielea s-ar usca si s-ar descuama. Celulele conjunctive situate in substanta fundamentala si in ochiurile retelei conjunctive sunt celule fixe si celule mobile provenite din vasele sangvine. de aceea pielea se intinde cu usurinta in timpul miscarii. saruri minerale si apa. se formeaza asa-numita piele de gaina. In fiecare zi. hranire. Fara acest unguent. Tot în derm se gasesc si foliculii pilosi si glandele sebacee care se dechid in foliculi. mii de celule se desprind de pe piele. schimbandu-si necontenit forma si structura. reglare si aparare impotriva infectiilor. In derm se mai gasesc vase sangvine. Ţesutul conjunctiv are rol de legatura. nu ar rezista mult timp la solicitarile zilnice.

precum si principalii nervi si vase sangvine. El are rolul de a lubrifia parul si tegumentele. cheratina. In caz de necesitate. organismul poate folosi acest depozit de grasime si ca sursa de energie. Acest glande indeplinesc functii importante Glandele sebacee La fiecare folicul pilos este anexata o glanda sebacee. se gasesc muschii. pe care celula o colecteaza din grasimile din sange si care face ca firele de par si epiderma sa fie impermeabile. Acest depozit de grasime este si un strat izolant ce functioneaza ca un termoizolator. ganglionii limfatici. Produsul lor. Reînnoirea pielii Cum am precizat anterior. cele cheratinizate vor fi impinse spre exterior. situata in mai superficial fata de glanda sudoripara. Celulele nou formate sunt apoi incarcate cu o proteina rezistenta. sub epiderma. Sebumul se elimina prin spatiul dintre par si teaca lui. in stratul germinativ. Un om in timpul vietii pierde sub aceasta forma aproximativ 18 kilograme de piele. este format dintr-o substanta de secretie grasoasa. celulele se afla intr-o continua diviziune. Timpul necesar unei celule sa ajunga din stratul bazal pana in stratul cornos si sa se elimine este evaluat la 26-28 zile. Aceste fibre conecteaza derma de organele aflate dedesubt. Aceasta fiind durata ei de viata. . Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzisori abia vizibili. Pe masura ce iau nastere celule noi pe dedesubt. numit sebum. de exemplu muschii. excesul de grasime se depune sub piele. Glandele pielii Pielea este inzestrata cu glande a caror secretie se varsa pe suprafata pielii.Hipodermul este constituit din tesut gras(tesut adipos)sub forma de lobuli delimitati de septuri fibroase provenite din derm. Daca cineva manaca prea mult. Sub stratul adipos. care determina cheratizarea celulelor.

Aceasta este un lichid limpede putin sarat. In cazuri de imbolnavire. pielea devine uscata. gasim 350 glande sudoripare pe centimetru patrat. Transpiratia ne ajuta si la apucarea unor obiecte cu suprafata neteda. Aparitia seboreei coincide cu aparitia pubertatii. care variaza de la individ la individ. In zilele foarte calduroase insa. Glandele sebacee stau sub influenta glandelor sexuale. In palma de exemplu. Transpiratia in timp ce se evapora. in timp ce in dosul palmei doar 200. Glandele sudoripare Spre deosebire de glandele sebacee. si in talpa. ne raceste corpul. acestea se gasesc pe toata suprafata pielii. totusi este imperceptibila. Un om are in total in jur de 3 milioane de glande sudoripare. Terminatiile nervoase libere . putem evapora chiar si 2 litri de sudoare. avand rolul indispensabil in reglarea temperaturii corporale fiind mai numeroase si mai dezvoltate in anumite regiuni. Exista destul de multe glande sudoripare pe fata. poate contine uree si zahar. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 600-800 de ml de transpiratie. formate dintr-o aglomerare de tubulete intortocheate (canale sudoripare). Secretia glandelor sudoripare se varsa continuu la suprafata pielii. Secretia glandelor sudoripare poarta numele de sudoare. in palma.Cand secretia acestor glande ete insuficienta. Este bogat in saruri minerale si acizi volatili. greutatea totala atigand 100 de grame. iar atunci cand este exagerata da nastere la seboree. in adancul dermei. cu miros caracteristic. subrat.

respectiv corpusculii Krause. Ceva mai adanc sunt situati corpusculii Ruffini care percep caldura. Se gasesc la nivelul papilelor dermice. sau asa numitii corpusculi Meissner. presionale si vibratorii. dureroase. Cropusculii Krause receptioneaza excitatiile pentru senzatia de rece. Sunt mai numerosi la nivelulmâinilor si fetei (în derma). In portiunea superioara a dermei se gasesc receptorii tactili. responsabili de perceperea frigului. Cropusculii Meissner(M) sunt stimulati de atingeri fine. se adapteaza lent si partial. Sunt situate în toate straturile pielii. Sunt situate în epiderma. Corpusculii Ruffini si Krause. Cropusculii Puccini(P) sunt stimulati de miscari slabe. In derma se gasesc si diferite terminatiuni nervoase : acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. muschi.Receptioneaza excitatiile tactile. Corpusculii Meissner. Cropusculii Ruffini(R) receptioneaza excitatiile pentru senzatia de cald. care au . Excitatiile dure a se gasesc si diferite terminatiuni nervoase: acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice. Corpusculii Vater-Puccini Spre marginea inferioara a dermei se gasesc corpusculii Vater-Puccini. rapide si de intensitate mica. Sunt situati în derm si hipoderm. termice. tractiunile si deformatiile. care percep presiunile usoare. tendoane si articulatii. Sunt situati în hipoderm. Excitatiile dureroase sunt preluate de terminatiile nervoase care se ramifica in epiderma.

Fiecare formeaza o retea in jurul unui folicul de par si este un receptor. Astfel intra mai mult aer. Astfel se genereaza senzatia de durere. atasati la cate un folicul de par. Receptorii pentru durere sunt terminatii ale fibrelor nervoase din tesutul celor mai multe organe interne si din piele (in epiderma si in partea de sus a dermei). Celulele mai vechi mor atunci cand se formeaza cheratina in interiorul lor. Astfel intra mai mult aer. Sunt muschi speciali. pene sau blana. Parul creste.rolul de a percepe presiunile puternice. din celulele care captusesc foliculul. de exemplu pentru a retrage mana din apropierea unui foc. sau caldura. acesta va actiona muschii corespunzatori. Atunci cand se contracta firele de par se indreapta. Muschii piloerectori Sunt muschi speciali. atasati la cate un folicul de par. Foliculii de par Sunt tuburi lungi si inguste. Plexurile din par sau plexurile de la radacina parului sunt grupuri speciale de terminatii ale fibrelor nervoase. pene sau blana. atunci cand . pe masura ce se adauga noi celule la baza. presiune. iar izolarea se imbunatateste(mai ales la animalele cu par. iar izolarea se imbunatateste(mai ales la animalele cu par. sub efectul unor excitatii dureroase. fiecare continand cate un fir de par. Ei sunt receptorii care trimit impulsuri atunci cand orice stimulare devine excesiva. adica trimite impulsuri nervoase la creier. Atunci cand se contracta firele de par se indreapta. Daca aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier.

se misca firul de par. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful