Armonizarea legislaiei naionale cu Acquis-ul comunitar este un proces continuu care are drept scop asigurarea unei compatibiliti

depline ale normelor de drept intern cu legislaia comunitar, prin modificarea sau completarea actelor normative naionale ajustndu-le la cerinele acquis-ul comunitar, dup care normele juridice comunitare devin parte component a dreptului naional. Pe termen scurt, armonizarea legislaiei naionale cu acquis-ul comunitar aduce numeroase beneficii interne, materializate ntr-un cadru legislativ dinamic i progresiv, care promoveaz principiile i valorile economiei de pia i ale unui stat bazat pe drept, care de fapt constitui precondiii absolut necesare dezvoltrii unui stat european modern. Armonizarea la legislaia Comunitar va favoriza considerabil dezvoltarea sectorului privat, factor important pentru asigurarea unei creteri economice durabile. Pe lng aceasta, legislaia armonizat contribuie semnificativ la crearea unui mediu investiional atractiv pentru investitorii strini, care vor gsi n Republica Moldova un mediu juridic sigur, stabil i previzibil, factor important pentru stabilirea i creterea investiiilor strine directe. Pe termen mediu, legislaia naional armonizat cu acquis-ul comunitar va facilita considerabil apropierea de UE, iniial n contextul Politicii Europene de Vecintate i ulterior va face posibil asocierea cu UE precum i devenirea unui membru cu drepturi depline a acesteia. Acquis-ul Comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde: - continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor; - legislatia adoptata in aplicarea tratatelor; - jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene i a Tribunalului de Prim Instan; - declaraiile i rezoluiile adoptate n cadrul Uniunii Europene; - msurile adoptate n domeniul politicii externe i de securitate comun; - msurile adoptate n domeniul justiiei i al afacerilor interne; - acordurile internaionale ncheiate de ctre Comunitate i de ctre statele membre ntre ele n domeniile de activitate ale Uniunii. Fiecare act comunitar trebuie neles n contextul general al politicilor comunitare din fiecare sector, fiind necesara cunoaterea acestora. n acest sens, Acquis-ul Comunitar cuprinde nu numai dreptul comunitar n sens strict (Piaa Comun), ci i toate actele adoptate n domeniile PESC i JAI. Prezentarea politicilor Comunitare este n primul rnd fcut n crile verzi i n crile albe (vezi mai jos ce este cartea verde i alb), fiind de aceea necesara i consultarea sistematica i permanent a acestora. rile candidate pentru asociere sau cele candidate trebuie s-i armonizeze legislaia cu Acquisul Comunitar nainte de aderarea la UE. Excepiile i derogrile de la Acquis sunt acordate numai n mod excepional si au o sfer de cuprindere limitata. n perspectiva viitoarei aderri, Republica Moldova va trebui sa transpun Acquis-ul n legislaia naional i va trebui s o implementeze pn la momentul aderrii la Uniunea Europeana. n prezent, Acquis-ul comunitar este estimat la peste 120 000 de pagini de Jurnal Oficial. Pentru cineva care dorete s acceseze direct legislaia comunitar este foarte util s cunoasc careva noiuni generale despre sistemul de codificare a legislaiei Comunitare. Numrul de referin CELEX este un identificator unic al actului comunitar format dintr-o combinaie de cifre i litere, poziia fiecrei cifre i litere avnd un neles specific. Cunoaterea formrii numrului CELEX faciliteaz identificarea actelor legislaiei Comunitare n baza Comunitar de date Eur-Lex (http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm).

Numrul CELEX este format din urmtoarele elemente: a) Codul sectorului din care face parte actul respectiv ( 3 xxxx X xxxx ), reprezentat printr-o cifr; Convenional, prima cifr utilizat n cuprinsul numrului de referin CELEX indic: (1) pentru Tratatele de instituire a Comunitilor Europene i tratatele care le modific sau le completeaz; (2) pentru Legislaia care decurge din relaiile externe ale Comunitilor Europene sau ale statelor membre (cnd relaiile lor externe sunt legate de cele ale Comunitilor); (3) pentru Legislaia secundar; (4) pentru Legislaia complementar (decizii ale reprezentanilor statelor membre ntrunii n Consiliu, convenii internaionale ncheiate ntre statele membre n conformitate cu dispoziiile tratatelor etc.); (5) pentru Avizele, rezoluiile, poziiile comune, proiectele legislative ale instituiilor comunitare; (6) pentru Jurisprudena Curii de Justiie a Comunitilor Europene i a Tribunalului de Prim Instan; (7) pentru Dispoziiile naionale de transpunere a directivelor comunitare; (9) pentru ntrebrile adresate Parlamentului European (0) pentru Actele consolidate (Acte neoficiale care reunesc n acelai text actul de baz mpreun cu toate amendamentele i rectificrile. Se public n seria C a Jurnalului Oficial i sunt folosite doar ca instrumente de lucru.) b) Anul de adoptare / publicare a actului (X 2009 X xxxx ) sau, n cazul jurisprudenei, anul n care s-a introdus aciunea, format din patru cifre; c) Tipul actului, reprezentat printr-o liter (X xxxx L xxxx); d) Numrul actului comunitar, format din patru cifre. (X xxxx X 0011) n continuare prezentm ca exemple numerele CELEX ale actelor ale cror titluri complete sunt menionate. Exemplul 1 : Numrul CELEX al Directivei 2009/11/CE a Parlamentului European i a Consiliului este 32009L0011, unde (3)(2009)(L)(0011) sunt: a) prima cifr (3) indic numrul codului sectorului documentar CELEX, n cazul de fa actul face parte din sectorul legislaiei secundare; b) cel de-al doilea numr (2009) indic anul de adoptare a actului; c) Tipul actului, reprezentat printr-o liter; Convenional, fiecare liter indic un anumit tip de act. Astfel, n cazul legislaiei secundare cnd prima cifr din numrul CELEX este 3 xxxx X xxxx, literele din cadrul numrului CELEX au urmtoarele semnificaii:

R - regulamente L - directive D - decizii i decizii sui generis S - decizii de interes general CECO E - poziii comune, aciuni comune i strategii comune PESC F - poziii comune i decizii-cadru JAI M - neobieciune la o concentrare notificat J - neobieciune la o societate mixt notificat B - buget K - recomandri CECO O - orientri BCE H - recomandri A - avize G - rezoluii C - declaraii Q - regulamente de procedur i acorduri inte-rinstituionale X - alte acte d) ultimul numr (0011) indic numrul actului comunitar, n cazul de fa directiva numrul 11 din anul 2009. Exemplul 2: Urmtorul Exemplu se refer la numrul CELEX al hotrrii CJCE n cauza C-13/90 este 61989J0013, unde (6)(1989)(J)(0013) sunt: a) prima cifr (6) indic faptul c documentul face parte din jurispruden; b) al doilea numr (1989) reprezint anul n care s-a introdus aciunea; c) litera (J) indic tipul actului, n cazul de fa hotrre a CJCE. Pentru hotrrile Tribunalului de Prim Instan se folosete litera A; d) ultimul numr (0013) indic numrul cauzei. Cartea Alb (White Paper) La nivelul UE, prin Carte alb nelegem un document elaborat de ctre o instituie Comunitar, prin care se traseaz liniile directoare ntr-un anumit domeniu de activitate, se stabilesc msurile i aciunile de intreprins pentru atingerea unui obiectiv important al Uniunii Europene. Dupa aprobarea sa de ctre Consiliul European, Cartea alb are caracter obligatoriu pentru cei carora li se adreseaz. Cartile albe urmeaza, de regul, dezbaterilor determinate de crile verzi i contin propuneri de legiferare sau de aciune n domeniile/subdomeniile respective, contribuind efectiv la dezvoltarea politicii comunitare n aceste privine. Cu titlu de exemplu, in 1985 a fost adoptata "Cartea alba privind realizarea completa a Pietei Interne", care continea prevederi a caror finalitate o constituia eliminarea pana la 31.12.1992, a tuturor barierelor comerciale interne pe teritoriul UE, iar n 1995 "Cartea alba de pregatire a tarilor asociate in vederea integrarii lor in Piata Interna a UE".

Carte verde (Green Paper) Cartile verzi sunt comunicri oficiale ale Comisiei privind politicile n diferite domenii sau subdomenii. Ele se adreseaz prilor interesate (grupuri de interese, ageni economici, instituii comunitare etc.) pentru a declana un dialog cu acestea privind problemele in cauz. Documentele numite "Cartea verde" conin msuri ce nu au caracter obligatoriu, ci doar de recomandare pentru cei carora le este destinat, fiind un document de analiz i reflecie ce poate sta la baza argumentrii unei decizii ulterioare. http://www.sedlex.md/nav3.php

ARMONIZAREA LEGISLATIEI NATIONALE CU REGLEMENTRILE COMUNITARE Andrei Popescu

1. Armonizarea legislatiei nationale cu reglementrile comunitare este un obiectiv major ce trebuie s se regseasc n strategia de aderare a oricrui stat candidat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Pentru Romnia, armonizarea legislatiei reprezint o necesitate care decurge, n primul rnd, din optiunea sa fundamental pentru reform si constituirea unei economii de piat si, n acelasi timp, o obligatie asumat prin Acordul european instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte, Comunittile europene si statele membre, pe de alt parte, acord ratificat de tara noastr prin Legea nr. 20/1993. Capitolul III din Titlul V din Acord este consacrat exclusiv armonizrii legislatiei. Potrivit art. 70 din Acord, armonizarea legislatiei va urmri n special urmtoarele domenii: legea vamal, legea societtilor, legea bancar, conturile si taxele societtilor, proprietatea intelectual, protectia fortei de munc si a locurilor de munc, securitatea social, serviciile financiare, regulile de concurent, protectia snttii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea indirect, standardele si normele tehnice, legile si reglementrile n domeniul nuclear, transport si mediu. nc de la lansarea oficial a cererii de aderare la Uniunea European, n iunie 1995, Romnia sa angajat s ndeplineasc criteriile stabilite de Uniunea European ca fiind necesare pentru integrarea n structurile europene. Un criteriu fundamental si, n egal msur, obligatoriu pentru aderare, formulat de Consiliul European de la Copenhaga din iunie 1993, l reprezint capacitatea de asumare a obligatiilor de membru al Uniunii Europene, care implic rspunderea de a transpune integral acquis-ul comunitar n legislatia romneasc pn cel trziu la data oficial a aderrii. n acest sens, n iunie 1995 a fost adoptat Strategia National de la Snagov n vederea aderrii, n 1996 a fost elaborat Programul national de armonizare legislativ, n baza cruia s-au adoptat o suit de legi n concordant cu reglementrile comunitare, au fost create institutii si structuri administrative care s asigure implementarea noii legislatii. n decembrie 1997, Guvernul Romniei a adoptat Programul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar.

n mai 2000 a fost adoptat Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea European (PNAR), reactualizat n iunie 2001 pentru perioada 2001-2004. n cursul anului 2000, prin consensul tuturor fortelor politice, a fost adoptat Strategia National de Dezvoltare Economic a Romniei pe termen mediu. n septembrie 2001 a fost adoptat de Guvern si transmis Uniunii Europene Programul Economic de Preaderare (PEP). Armonizarea legislatiei este un proces continuu care evolueaz n contextul integrrii europene propriu-zise. Armonizarea cu acquis-ul comunitar implic cunoasterea n detaliu a acestuia, adaptarea sa la realittiile romnesti si asigurarea coerentei noii legislatii armonizate. n acest proces n care suntem implicati, Comisia European ne-a ajutat considerabil prin elaborarea Crtii Albe pentru pregtirea trilor asociate din Europa Central si de Est pentru integrarea n piata intern a Uniunii Europene, a Agendei 2000, ct si prin rapoartele periodice asupra progreselor realizate de ctre fiecare stat candidat. 2. n ianuarie 2001 a fost constituit Ministerul Integrrii Europene ca organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigur fundamentarea si coordonarea procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European , precum si conducerea negocierilor de aderare. n structura sa functioneaz trei mari departamente: pregtirea aderrii, armonizarea legislatiei romne cu reglementrile comunitare, negocierea pentru aderare. Pentru prima dat dup ratificarea Acordului European, n competenta unei structuri de integrare intr si armonizarea cu acquis-ul comunitar. n acest sens, Ministerul Integrrii Europene avizeaz n mod obligatoriu toate proiectele de acte normative cu relevant comunitar nainte ca acestea s fie aprobate de ctre Guvern. Dou directii pentru armonizare legislativ au fost nfiintate n acest scop n cadrul ministerului. n mod practic, toate proiectele de acte normative ce au conotatii comunitare trebuie transmise spre avizarea Ministerului Integrrii Europene si sunt examinate sub aspectul concordantei acestora cu dreptul comunitar. Concret, fiecare proiect este supus studiului comparat al textului acestuia cu directivele si reglementrile n materie, urmrindu-se concordanta solutiilor propuse cu principiile fundamentale si spiritul dreptului comunitar, cu obiectivele Uniunii Europene. Pentru a nltura eventualele deficiente care ar putea interveni, Ministerul Integrrii Europene monitorizeaz si informeaz trimestrial Guvernul cu privire la stadiul ndeplinirii obiectivelor acestui program. Sincronizarea legislatiei interne cu cea comunitar nu este urmrit numai cu ocazia avizrii actelor normative. n raport de problemele aflate n atentia Executivului, au loc frecvente consultri ntre expertii Ministerului Integrrii Europene si cei ai ministerelor initiatoare pentru identificarea solutiilor optime de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. Ministerul Integrrii Europene colaboreaz si examineaz, mpreun cu structurile similare din cadrul Executivului, reglementrile Uniunii Europene, n vederea asigurrii asistentei de specialitate pentru factorii de decizie n procesul integrrii. mpreun cu alti specialisti, ndeosebi din Consiliul Legislativ si Ministerul Justitiei, expertii Ministerului Integrrii Europene au examinat o serie de prevederi legale asupra crora existau dubii c ar contraveni unor dispozitii comunitare. Au fost formulate astfel puncte de vedere si propuneri de modificare a unor reglementri elaborate nainte de semnarea Acordului european de asociere, dar si de perfectionare a celor adoptate recent.

n ansamblu, se poate aprecia c au fost nregistrate progrese substantiale n armonizarea legislatiei romne cu cea comunitar. Este cert c, dup informatiile de baz din Armonogram, Oficiul TAIEX al Uniunii Europene, n prezent gradul de transpunere a acquisului pietii interne cuprins n Cartea Alb este de circa 80%. Sunt domenii n care progresele sunt si mai mari, mergnd pn la 100%, cum este, spre exemplu, cazul dreptului concurentei, dreptului comercial, dreptului de autor si dreptului muncii. n sistemul nostru normativ, la 25 septembrie 2000, se aflau n vigoare un numr de 6149 acte normative din care numai 348 elaborate n perioada 1864-1989. Altfel spus, urmare a eforturilor Consiliului Legislativ de reexaminare a legislatiei anterioare Constitutiei, alctuit din 2 100 acte normative, prin abrogarea n ultimii patru ani a 1752 de acte, au mai rmas n vigoare un fond de 348 acte normative. Dintre aceste, multe au fost modificate n sensul adaptrii lor la legislatia n vigoare, astfel c aplicarea lor nu este anacronic si nu aduce nici o atingere statului de drept. n orice caz, ele sunt supuse unor analize laborioase si de mare rspundere, efectuate de Consiliul Legislativ si Executiv, pentru ca, n viitor, s fie definitivat noua arhitectur legislativ a Romniei. Din acest punct de vedere se poate aprecia c ntreaga legislatie, cu exceptia celor 348 de acte normative, este o legislatie nou, elaborat n baza noii Constitutii si n consens cu spiritul comunitar. O parte substantial din legislatia n adoptat n ultimii doi ani este, n cea mai mare parte, armonizat cu reglementrile comunitare sau reglementri moderne ale statelor comunitare. Relevm faptul c aceast concluzie se bazeaz si pe realitatea c Romnia a ratificat si o serie de instrumente ale unor organizatii regionale cum este Consiliul Europei sau cu vocatie universal Organizatia Natiunilor Unite sau Organizatia International a Muncii. Desi aceste instrumente nu sunt, evident, reglementri comunitare, ele aliniaz legislatia romn la gndirea modern a dreptului, cea mai mare parte (ndeosebi cele ale Consiliului Europei) fcnd parte din ceea ce se denumeste generic acquis comunitar. Asa este cazul, spre exemplu, al Legii pentru ratificarea Cartei sociale revizuite sau al Legii pentru aderarea Romniei la Conventia european privind elaborarea unei Farmacopei europene, al Ordonantei privind aderarea Romniei la Conventia din 1990 privind pregtirea, rspunsul si cooperarea n cazuri de poluare cu hidrocarburi. Desigur, suntem constienti c problema care se pune cu acuitate este cea a perfectionrii actualelor reglementri, a structurrii acestora n raport de exigentele comunitare. Aceasta pentru c, este cunoscut, din experienta altora, o societate super-reglementat risc s devin o societate dereglementat, dac nu se asigur coerenta actelor normative. 3. n raportul pentru anul 2001, care sintetizeaz rezultatele obtinute de Romnia n procesul de pregtire a aderrii la Uniunea European, Comisia European a prezentat progresele si deficientele nregistrate n armonizarea legislatiei romnesti cu acquis-ul comunitar. n ce priveste libera circulatie a mrfurilor, alinierea la acquis-ul comunitar a fost considerabil limitat n cursul anului 2001 de lipsa legislatiei cadru bazat pe principiile Noii Abordri si Abordrii Globale, care a mpiedicat progresele n sectorul legislatiei specifice, fiind adoptate, recent, actele normative care introduc aceste principii n dreptul intern. Referitor la dezvoltarea capacittii administrative a Romniei pentru implementarea msurilor orizontale si procedurale si a sectorului legislatiei specifice, trebuie mentionat faptul c organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de

recunoastere, iar institutia romn de standardizare (ASRO) a transpus pn n prezent aproximativ 15% din standardele europene armonizate. Un progres semnificativ n armonizarea legislativ l constituie actul normativ adoptat n luna mai 2001 cu privire la achizitiile publice. Familiarizarea conducerii tuturor acestor institutii cu noul sistem si asigurarea faptului c legislatia este corect si competent aplicat, n ntreaga tar, reprezint o provocare important. La capitolul libera circulatie a persoanelor s-au nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munc pentru cettenii strini. Pe de alt parte, nu s-a realizat o evolutie semnificativ n ce priveste coordonarea sistemelor de securitate social, fiind necesar, n acest sens, dezvoltarea structurilor administrative si instruirea personalului necesar. Se impune totodat o intensificare a msurilor de asigurare a recunoasterii reciproce a calificrilor profesionale si diplomelor, precum si introducerea structurilor administrative necesare si a programelor de educatie si training corespunztoare. n materia liberei circulatii a serviciilor, Banca National a Romniei a emis o serie de regulamente n concordant cu acquis-ul, regulamente ce privesc normele contabile, capitalul social minim, fondurile proprii si nivelul lichidittilor. S-au facut, de asemenea, progrese n implementarea legislatiei aprobate n anul 2000, referitoare la extinderea supravegherii prudentiale asupra cooperativelor de credit. Cu privire la serviciile de investitii si ale pietelor imobiliare, nu au survenit modificri majore ale legislatiei, situatia ce contravine unor norme comunitare. Noua legislatie a supravegherii pietei mobiliare este nc n analiz la Parlament, iar n absenta unui cadru legal adecvat, Comisia National a Valorilor Mobiliare poate aduce numai mbunttiri marginale unoi situatii care au generat crize majore n ultimii ani. Totodat, capacitatea administrativ a Comisia National a Valorilor Mobiliare continu s fie un motiv de ngrijorare, avnd o capacitate redus de a colecta si procesa informatiile privind operatorii din sector si fiind necesar, n primul rnd, crearea unui cadru legislativ adecvat. La capitolul libera circulatie a capitalurilor, singura modificare introdus n regimul valutar a fost acordarea permisiunii rezidentilor de a achizitiona valut n vederea pltii altor rezidenti, dar numai n cazul tranzactiilor desfsurate n zonele libere. Pregtirile pentru crearea unui nou sistem de plti si decontare inter-bancar este nc n stadiu incipient, cu toate c n iulie 2001 a fost nfiintat TransFonD S.A., crendu-se astfel cadrul legal pentru externalizarea fat de Banca National a Romniei a transferului de fonduri inter-bancare. Eforturi considerabile rmn de fcut pentru transpunerea acquis-ului referitor la sistemul de plti (inclusiv introducerea unor proceduri adecvate si eficiente de reglementare a diferendelor ntre bnci si clienti) si mbunttirea infrastructurii pltilor. n domeniul prevenirii splrii banilor, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor a adoptat msuri importante privind obligatiile de raportare ale institutiilor financiare, dar se impune revizuirea cadrului legislativ existent privitor la rspunderea civil a Oficiului n cursul investigatiilor. Este important, de asemenea, s amintim adoptarea legii pentru promovarea investitiilor strine directe cu impact semnificativ n economie, lege ce are drept scop garantarea stabilittii si

coerentei cadrului legislativ pentru investitiile strine si aplicarea conventiilor internationale n acest domeniu. n materia dreptului societtilor comerciale, dezvoltrile legislative includ introducerea, din mai 2001, a unei proceduri simplificate, unice pentru nregistrarea si autorizarea comerciantilor. Totodat, n iunie 2001, a fost adoptat o lege care prevede o procedur rapid pentru societtile comerciale la care nivelul minim al capitalului social este cel indicat. Se impune, totodat, transpunerea n continuare a dispozitiilor referitoare la nregistrarea societtilor comerciale si la Grupurile de Interes Economic, precum si a prevederilor privind jurisdictia si aplicarea hotrrilor strine n materie civil si comercial. Relativ la actele comunitare din domeniul contabilittii, transpunerea continutului Directivei a 4a a continuat, legislatia romn actual furniznd cadrul legal pentru aplicarea consecvent a Reglementrilor Contabile Armonizate. Legislatia n domeniul drepturilor de proprietate industrial si intelectual este n general compatibil cu acquis-ul, fiind necesar continuarea procesului prin alinierea la directiva privind dreptul de autor n societatea informational si directiva relativ la revnzarea dreptului de autor. Cu privire la legislatia anti-trust (capitolul concurent), Romnia este n mare msur aliniat la acquis si acoper o bun parte din prevederile acestuia, fiind ns necesar adoptarea legislatiei secundare, care s aib n vedere noua politic n domeniul restrictiilor verticale si politica n domeniul acordurilor de cooperare orizontal ale Comisiei. Consiliul Concurentei are puteri depline pentru aplicarea regulilor concurentei, dar capacitatea sa trebuie consolidat n continuare. n ceea ce priveste ajutorul de stat, actele normative existente acoper principiile de baz ale controlului ajutorului de stat, Romnia trebuind s adopte rapid legislatia secundar necesar n acest domeniu, aceasta reprezentnd o preconditie pentru orice activitate de aplicare eficient a legislatiei. Progrese au fost nregistrate si n ce priveste transpunerea capitolului de acquis care reglementeaz agricultura, mai ales n sectorul fito-sanitar, prin adoptarea legislatiei privind sntatea plantelor, controlul reziduurilor de pesticide si organismele duntoare (desi capacitatea administrativ rmne insuficient si este nevoie de eforturi mai mari att pentru transpunerea, ct si pentru implementarea legislatiei), si n sectorul veterinar, prin mbunttirea infrastructurilor de laborator pentru controlul snttii animalelor (lipsa unei strategii generale pentru adoptarea si implementarea acquis-ului rmnnd ns o problem major). Totodat, piata terenurilor agricole s-a extins mai mult dect se prevedea n estimrile statistice centrale (n prezent avnd loc n Romnia tranzactii semnificative de vnzare-cumprare, si nu doar de arendare) si a crescut gradul de privatizare a companiilor agro-alimentare. n ceea ce priveste Organizatiile Comune de Piat, au fost adoptate noi acte comunitare privind sistemul de evaluare a calittii si recipisele de depozit, iar n legtur cu programul SAPARD a fost creat cadrul legislativ necesar pentru implementarea acestuia si a fost nfiintat Agentia SAPARD. Totusi, ritmul reformei agricole si al transpunerii acquis-ului aferent Politicii Agricole Comune nu este la nivelul asteptrilor. n implementarea mecanismelor comerciale agricole s-au nregistrat doar progrese limitate si nu se constat mbunttirea pietii organizate si monitorizarea preturilor. Lipsa acestora, ca si

a instrumentelor de piat si monitorizare a preturilor, mpreun cu lipsa unor canale de comercializare competitive slbesc procesul de luare a deciziilor la nivel guvernamental. n acest context, suntem constienti c este necesar ntrirea capacittii administratiei agricole n general n vederea elaborrii si implementrii unor politici agricole compatibile cu acquis-ul comunitar. Romnia a nregistrat, de asemenea, progrese n transpunerea acquis-ului mediului nconjurtor, n special n ceea ce priveste ratificarea conventiilor internationale, elaborarea planurilor de actiune pentru transpunerea legislatiei comunitare si adoptarea anumitor elemente de acquis. n ceea ce priveste legislatia orizontal, Romnia a ratificat Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier si Protocolul de la Kyoto privind schimbrile climatice. Totodat, o serie de acte normative importante au fost adoptate pentru transpunerea legislatiei privind calitatea aerului, managementului deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, chimicalele si organismele modificate genetic. Pentru anul 2002, transpunerea legislatiei n domeniul controlul polurii industriale si managementul riscului constituie o prioritate. n materia cooperrii n domeniul justitiei si afacerilor interne, Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE, fiind introdus un nou tip de formular de cerere de viz, compatibil cu cel Schengen. Totodat, a fost adoptat, n aprilie 2001, Hotrrea de Guvern privind schimbarea pasapoartelor existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Realizri importante au fost fcute si n alinierea la acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe, reorganizarea si modernizarea Politiei de Frontier fiind nsotite de msuri de combatere a coruptiei. O nou lege privind strinii a intrat n vigoare n mai 2001, stabilind regimul de intrare si de sedere n Romnia ca si regimul expulzrii acestora. Guvernul a adoptat si normele metodologice de implementare a acestei legi. Legea privind refugiatii a mbunttit considerabil alinierea la legislatia privind azilul. Romnia este parte la toate conventiile internationale enumerate n acquis-ul comunitar n domeniul stupefiantelor, cu exceptia acordului din 1995 privind traficul ilicit pe mare, iar n decembrie 2000 a fost adoptat legislatia secundar pentru aplicarea Legii privind lupta mpotriva traficului si consumului ilicit de droguri. n ceea ce priveste armonizarea legislatiei romnesti cu Codul vamal comunitar si Regulamentul su de aplicare (n cadrul capitolului uniunea vamal), au fost realizate progrese n domenii incluznd procedurile simplificate, perfectionarea activ, scutiri de drepturi vamale, valoarea n vam, bunurile contrafcute, pirat si tranzit. Sunt ns necesare eforturi de armonizare a legislatiei cu acquis-ul, n special referitoare la regulile de origine si statutul zonelor libere si armonizarea, ulterioar, n domeniile procedurilor simplificate, prevederilor utilizrii finale si precursorilor. Trebuie precizat, de asemenea, faptul c Romnia a continuat s-si alinieze politica extern la cea a Uniunii Europene si a participat n mod constructiv n cadrul Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC), demonstrnd c nu are probleme n alinierea la acquis-ul din domeniu.

Important acum este de a se urmri, cu consecvent, armonizarea legislatiei cu reglementrile comunitare, dar si - n egal msur - crearea agentiilor si institutiilor pentru transpunerea n practic a noii legislatii armonizate. 4. Pentru eliminarea ntrzierilor nregistrate, Ministerul Integrrii Europene a initiat un set de msuri importante pentru intensificarea procesului de traducere a legislatiei comunitare relevante n limba romn. n luna septembrie a.c, Oficiul TAIEX al Comisiei Europene a realizat o evaluare a progreselor nregistrate de trile candidate n ceea ce priveste traducerea acquis-ului comunitar n limba ofical a trilor respective. Potrivit acestei evaluri, Romnia a fcut progrese importante n anul 2001, situndu-se printre trile candidate cu cele mai multe traduceri realizate. Astfel, numai din luna martie a.c. (cnd s-a realizat evaluarea anterioar) si pn n luna septembrie, Romnia a reusit s traduc cca 16.000 de pagini standard de JO al Comunittilor Europene, ceea ce reprezint o dublare a totalului traducerilor efectuate pn la acea dat (luna martie 2001). Precizm c totalul paginilor de acquis comunitar traduse pn n luna septembrie de tara noastr a fost de 35.792 pagini standard de JO. n aceast perioad, de asemenea, a fost tradus o parte important a legislatiei comunitare primare, respectiv, Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene, Tratatul asupra Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, Actul Unic European, Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene a Energiei Atomice etc. n acest context, Romnia se afl pe locul 6 din 11 tri candidate, din punct de vedere al numrului de pagini de JO, traduse pn n luna septembrie a.c. si, potrivit tintei stabilite n acest sector, pn la sfrsitul anului 2001, urmeaz s fie finalizat traducerea a circa 58.000 de pagini de JO al Comunittilor Europene, ceea ce va situa tara noastr pe unul din locurile fruntase. Progresele realizate n cadrul acestei activitti vor constitui un sprijin important pentru accelerarea procesului de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. 5. Dup aceast sumar prezentare, relevm cteva probleme cu care ne confruntm si care credem c sunt incitante pentru dezbaterea privind Viitorul Europei, n acest domeniu specific al armonizrii legislatiei cu reglementrile comunitare. Se stie c fiecare tar asociat progreseaz n domeniul armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare cu propria sa vitez. S nu uitm c si state puternic dezvoltate, fondatoare ale Uniunii Europene, au nevoie de timp si de bani pentru a implementa instrumentele recent adoptate n cadrul Uniunii Europene. n plus, ele au si avantajul de a cunoaste ratiunile pentru care a fost adoptat un asemenea instrument, de a fi urmrit si de a fi fost implicate n procesul complex de elaborare al acestuia. Romnia a ncercat s evite adoptarea pe fug a unor reglementri care, n aparent, ar putea fi apreciate ca armonizate, dar care, ulterior, n practic s se dovedeasc a fi inadecvate. Uniunea European n general si Oficiul TAIEX n special ar trebui s nu ncurajeze practici de acest gen, dac ele exist. Si n cazul nostru, uneori a existat tendinta de a raporta c un anume act normativ este pe deplin armonizat, fr a se evalua implicatiile asupra realittilor romnesti, fr a se observa c reglementrile comunitare au fost eficiente, n cazul statelor membre, tocmai pentru c au fost aplicate progresiv.

Totodat, apreciem c Uniunea European nu trebuie s evalueze o tar n raport de numrul de directive transpuse prin acte normative interne, ci n raport de calitatea armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare. n plus, s nu uitm, procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar presupune preluarea acestuia, asimilarea de ctre legiuitor si integrarea sa organic n respectivul sistem de drept, conditie fr de care acquis-ul comunitar nu va putea fi aplicat n practic. Un efort constant a fost fcut pentru ca initiatorii s elaboreze acte normative care s fie concordante cu instrumentele esentiale ale Uniunii Europene, chiar dac, n raport de realittile noastre, nu s-a putut realiza o armonizare deplin. n alt ordine de idei, Ministerul Integrrii Europene a depus si depune diligentele necesare pentru a se ntelege faptul c dreptul comunitar este un ansamblu coerent de norme si c aceeasi coerent trebuie s se regseasc n tot sistemul nostru de drept, respectiv norma de drept din lege armonizat cu cea comunitar trebuie transpus, corespunztor si adecvat, n actele normative inferioare, mergnd pn la ordinele cu caracter normativ ale ministrilor sau la reglementrile ce se adopt pe plan local. Se poate pune ntrebarea dac trile asociate nu ar trebui s adopte o procedur special, rapid, pentru transpunerea directivelor n dreptul intern. n cazul Romniei nu exist o atare procedur prevzut n Constitutie. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei Romniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei ca si ordonantele emise de Guvern se supunde drept aprobrii Camerei Deputatilor n procedur de urgent. Ministerul Integrrii Europene este, prin atributiile sale, n msur s influenteze comportamentul initiatorilor de acte normative, solicitnd ca preluarea directivelor comunitare s fie fcut coerent, evitndu-se practica, ce ni se pare neproductiv, ca printr-o lege s se ncerce preluarea mai multor directive, preluare care, pn la urm, poate fi incomplet. Se constat, uneori, n practic, tendinta de a ncerca s fie implementate toate directivele ce privesc problema respectiv, dar, evident, o asemenea tendint face ca nu toate s fie implementate corespunztor. Este, evident, de preferat ca, n timp, s elaborm o legislatie coerent, deplin armonizat si solid implementat prin institutii capabile s o transpun n realitate. Tocmai de aceea, n Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative se prevede expres ca expunerile de motive si notele de fundamentare s contin o mentiune expres cu privire la compatibilitatea actelor normative cu reglementrile comunitare si, dac este cazul, msurile viitoare de armonizare ce se impun a fi ntreprinse. Armonizarea legislatiei interne cu reglementrile comunitare este un proces complex care implic cooperarea strns si chiar solidaritatea ntre toate organismele cu atributii privind integrarea european, de la nivelul directiilor din ministere, respectiv al secretarilor de stat responsabili cu integrarea european pn la nivelul Comitetului Interministerial si respectiv al Comisiei pentru integrarea european a Parlamentului. Desigur, benefic pentru activitatea de armonizare este documentarea fiecrui parlamentar deputat sau senator n legtur cu problematica general a integrrii si, n concret, cu implicatiile pe care le are nerespectarea dreptului comunitar n elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Informarea parlamentarilor asupra implicatiilor comunitare ale unor noi reglementri

este o problem cheie, pentru c integrarea n Uniunea European presupune, desigur, nu numai drepturi, ci si anumite costuri, respectiv unele constrngeri impuse de corelarea si coordonarea politicilor statelor comunitare n contextul globalizrii. n transpunerea directivelor n legislatia national o atentie deosebit trebuie acordat asimilrii acestora n substanta specificului dreptului fiecrui stat asociat. Prevederile comunitare trebuiesc transpuse adecvat, n limbajul specific sistemului nostru de drept prin identificarea acelor termeni ce corespund ntelesului firesc n limba romn. Si tri, precum Franta, au avut si au uneori dificultti de acest gen, stiut fiind c termenii instrumentelor comunitare sunt produsul unor negocieri ndelungate ntre statele comunitare, cu experiente istorice si legislative diferite. Pentru trile candidate la aderare, important ni se pare ca, nc de la nceput, s fie decelate obiectivele directivei ce se intentioneaz ai fi transpus n legislatia national, pentru a ntelege sensul pe care l imprim legislatiilor statelor membre. Dup cum se cunoaste, procesul armonizrii legislatiilor nationale cu cea comunitar, ca de altfel si procesul integrrii n Uniunea European, este un proces complex, ndelungat si, practic, ireversibil. n faza n care ne aflm acum, pe durata negocierilor pentru aderare, Uniunea European manifest nc mult flexibilitate, respectivele state putnd cere derogri sau negocia perioade de tranzitie. Aceste termene trebuiesc ns observate cu strictete cci, dac este important ca legislatia intern s corespund exigentelor comunitare n vederea aderrii, tot att de important este s corespund dup aderarea la Uniunea European. n activitatea de elaborare a actelor normative de genez comunitar, Romnia a ncercat s asocieze si partenerii sociali, prin intermediul Comisiilor de dialog social consituite in fiecare minister, pentru a spori credibilitatea procesului de aderare, pentru a dezvolta sentimentul c noua legislatie, racordat european, trebuie respectat din convingere si nu pentru c este impus de procesul de aderare la Uniunea European. Apreciind c, la ora actual, integrarea european presupune cunoasterea, ntelegerea si difuzarea larg a reglementrilor europene, Ministerul Integrrii Europene a depus eforturi notabile, sprijinind publicarea n revistele de specialitate a unor studii, articole si comentarii relative la dreptul comunitar. Sub egida noastr au fost publicate volume consacrate acquis-ului comunitar si rolului Romniei ntr-o Uniune European extins. n concluzie, eforturile n plan legislativ ale principalelor institutii implicate (Parlament, Guvern, n mod particular Ministerul Integrrii Europene, Consiliul Legislativ, Institutul European din Romnia) capt o important decisiv n urmtorii ani si trebuiesc nsotite de o constructie institutional corespunztoare. n tot acest proces complex, societatea civil si n special partenerii sociali trebuie s-si aduc contributia specific absolut necesar ntr-o societate democrat.