Armonizarea legislaţiei naţionale cu Acquis-ul comunitar este un proces continuu care are drept scop asigurarea unei compatibilităţi

depline ale normelor de drept intern cu legislaţia comunitară, prin modificarea sau completarea actelor normative naţionale ajustîndu-le la cerinţele acquis-ul comunitar, după care normele juridice comunitare devin parte componentă a dreptului naţional. Pe termen scurt, armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar aduce numeroase beneficii interne, materializate într-un cadru legislativ dinamic şi progresiv, care promovează principiile şi valorile economiei de piaţă şi ale unui stat bazat pe drept, care de fapt constitui precondiţii absolut necesare dezvoltării unui stat european modern. Armonizarea la legislaţia Comunitară va favoriza considerabil dezvoltarea sectorului privat, factor important pentru asigurarea unei creşteri economice durabile. Pe lîngă aceasta, legislaţia armonizată contribuie semnificativ la crearea unui mediu investiţional atractiv pentru investitorii străini, care vor găsi în Republica Moldova un mediu juridic sigur, stabil şi previzibil, factor important pentru stabilirea şi creşterea investiţiilor străine directe. Pe termen mediu, legislaţia naţională armonizată cu acquis-ul comunitar va facilita considerabil apropierea de UE, iniţial în contextul Politicii Europene de Vecinătate şi ulterior va face posibilă asocierea cu UE precum şi devenirea unui membru cu drepturi depline a acesteia. Acquis-ul Comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde: - continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor; - legislatia adoptata in aplicarea tratatelor; - jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă; - declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; - măsurile adoptate în domeniul politicii externe şi de securitate comună; - măsurile adoptate în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne; - acordurile internaţionale încheiate de către Comunitate şi de către statele membre între ele în domeniile de activitate ale Uniunii. Fiecare act comunitar trebuie înţeles în contextul general al politicilor comunitare din fiecare sector, fiind necesara cunoaşterea acestora. În acest sens, Acquis-ul Comunitar cuprinde nu numai dreptul comunitar în sens strict (Piaţa Comună), ci şi toate actele adoptate în domeniile PESC şi JAI. Prezentarea politicilor Comunitare este în primul rînd făcută în cărţile verzi şi în cărţile albe (vezi mai jos ce este cartea verde şi albă), fiind de aceea necesara şi consultarea sistematica şi permanentă a acestora. Ţările candidate pentru asociere sau cele candidate trebuie să-şi armonizeze legislaţia cu Acquisul Comunitar înainte de aderarea la UE. Excepţiile şi derogările de la Acquis sunt acordate numai în mod excepţional si au o sferă de cuprindere limitata. În perspectiva viitoarei aderări, Republica Moldova va trebui sa transpună Acquis-ul în legislaţia naţională şi va trebui să o implementeze pînă la momentul aderării la Uniunea Europeana. În prezent, Acquis-ul comunitar este estimat la peste 120 000 de pagini de Jurnal Oficial. Pentru cineva care doreşte să acceseze direct legislaţia comunitară este foarte util să cunoască careva noţiuni generale despre sistemul de codificare a legislaţiei Comunitare. Numărul de referinţă CELEX este un identificator unic al actului comunitar format dintr-o combinaţie de cifre şi litere, poziţia fiecărei cifre şi litere având un înţeles specific. Cunoaşterea formării numărului CELEX facilitează identificarea actelor legislaţiei Comunitare în baza Comunitară de date Eur-Lex (http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm).

d) Numărul actului comunitar. (7) pentru Dispoziţiile naţionale de transpunere a directivelor comunitare. (6) pentru Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă. proiectele legislative ale instituţiilor comunitare. (9) pentru Întrebările adresate Parlamentului European (0) pentru Actele consolidate (Acte neoficiale care reunesc în acelaşi text actul de bază împreună cu toate amendamentele şi rectificările. prima cifră utilizată în cuprinsul numărului de referinţă CELEX indică: (1) pentru Tratatele de instituire a Comunităţilor Europene şi tratatele care le modifică sau le completează. Convenţional. (X xxxx X 0011) În continuare prezentăm ca exemple numerele CELEX ale actelor ale căror titluri complete sunt menţionate. c) Tipul actului. anul în care s-a introdus acţiunea. în cazul jurisprudenţei. Exemplul 1 : • Numărul CELEX al Directivei 2009/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului este 32009L0011. Se publică în seria C a Jurnalului Oficial şi sunt folosite doar ca instrumente de lucru. rezoluţiile. (3) pentru Legislaţia secundară. convenţii internaţionale încheiate între statele membre în conformitate cu dispoziţiile tratatelor etc. reprezentat printr-o literă. Astfel. c) Tipul actului. în cazul de faţă actul face parte din sectorul legislaţiei secundare.). (5) pentru Avizele. reprezentat printr-o cifră. unde (3)(2009)(L)(0011) sunt: a) prima cifră (3) indică numărul codului sectorului documentar CELEX. b) cel de-al doilea număr (2009) indică anul de adoptare a actului. Convenţional. reprezentat printr-o literă (X xxxx L xxxx). format din patru cifre. fiecare literă indică un anumit tip de act. format din patru cifre.Numărul CELEX este format din următoarele elemente: a) Codul sectorului din care face parte actul respectiv ( 3 xxxx X xxxx ). (2) pentru Legislaţia care decurge din relaţiile externe ale Comunităţilor Europene sau ale statelor membre (când relaţiile lor externe sunt legate de cele ale Comunităţilor). (4) pentru Legislaţia complementară (decizii ale reprezentanţilor statelor membre întruniţi în Consiliu. poziţiile comune.) b) Anul de adoptare / publicare a actului (X 2009 X xxxx ) sau. literele din cadrul numărului CELEX au următoarele semnificaţii: . în cazul legislaţiei secundare cînd prima cifră din numărul CELEX este 3 xxxx X xxxx.

de regulă. Pentru hotărârile Tribunalului de Primă Instanţă se foloseşte litera A.decizii de interes general CECO E . acţiuni comune şi strategii comune PESC F . Cartile albe urmeaza. unde (6)(1989)(J)(0013) sunt: a) prima cifră (6) indică faptul că documentul face parte din jurisprudenţă.neobiecţiune la o societate mixtă notificată B .12. Exemplul 2: • Următorul Exemplu se referă la numărul CELEX al hotărârii CJCE în cauza C-13/90 este 61989J0013.1992.orientări BCE H .regulamente de procedură şi acorduri inte-rinstituţionale X . c) litera (J) indică tipul actului. d) ultimul număr (0013) indică numărul cauzei. în cazul de faţă directiva numărul 11 din anul 2009. prin care se trasează liniile directoare într-un anumit domeniu de activitate.alte acte d) ultimul număr (0011) indică numărul actului comunitar.regulamente L . iar în 1995 "Cartea alba de pregatire a tarilor asociate in vederea integrarii lor in Piata Interna a UE". contribuind efectiv la dezvoltarea politicii comunitare în aceste privinţe. a tuturor barierelor comerciale interne pe teritoriul UE.recomandări A .neobiecţiune la o concentrare notificată J . Cu titlu de exemplu. se stabilesc măsurile şi acţiunile de intreprins pentru atingerea unui obiectiv important al Uniunii Europene.poziţii comune.decizii şi decizii sui generis S . b) al doilea număr (1989) reprezintă anul în care s-a introdus acţiunea.buget K .declaraţii Q .directive D . prin Carte albă înţelegem un document elaborat de către o instituţie Comunitară. care continea prevederi a caror finalitate o constituia eliminarea pana la 31. dezbaterilor determinate de cărţile verzi şi contin propuneri de legiferare sau de acţiune în domeniile/subdomeniile respective.R .recomandări CECO O .avize G . în cazul de faţă hotârâre a CJCE. Cartea Albă (White Paper) La nivelul UE. Dupa aprobarea sa de către Consiliul European.rezoluţii C . Cartea albă are caracter obligatoriu pentru cei carora li se adresează. in 1985 a fost adoptata "Cartea alba privind realizarea completa a Pietei Interne".poziţii comune şi decizii-cadru JAI M . .

în baza cãruia s-au adoptat o suitã de legi în concordantã cu reglementãrile comunitare.sedlex. în primul rând. În decembrie 1997. conturile si taxele societãtilor. acord ratificat de tara noastrã prin Legea nr. în 1996 a fost elaborat Programul national de armonizare legislativã. în egalã mãsurã. proprietatea intelectualã. agenţi economici. Documentele numite "Cartea verde" conţin măsuri ce nu au caracter obligatoriu. În acest sens. protectia fortei de muncã si a locurilor de muncã. 70 din Acord. o obligatie asumatã prin Acordul european instituind o asociere între România. armonizarea legislatiei reprezintã o necesitate care decurge. armonizarea legislatiei va urmãri în special urmãtoarele domenii: legea vamalã. pe de o parte.php ARMONIZAREA LEGISLATIEI NATIONALE CU REGLEMENTÃRILE COMUNITARE Andrei Popescu 1. legile si reglementãrile în domeniul nuclear. în iunie 1995.) pentru a declanşa un dialog cu acestea privind problemele in cauză. Capitolul III din Titlul V din Acord este consacrat exclusiv armonizãrii legislatiei. România sa angajat sã îndeplineascã criteriile stabilite de Uniunea Europeanã ca fiind necesare pentru integrarea în structurile europene. formulat de Consiliul European de la Copenhaga din iunie 1993. în iunie 1995 a fost adoptatã Strategia Nationalã de la Snagov în vederea aderãrii. pe de altã parte. securitatea socialã. legea bancarã.Carte verde (Green Paper) Cartile verzi sunt comunicări oficiale ale Comisiei privind politicile în diferite domenii sau subdomenii. Armonizarea legislatiei nationale cu reglementãrile comunitare este un obiectiv major ce trebuie sã se regãseascã în strategia de aderare a oricãrui stat candidat la calitatea de membru al Uniunii Europene. care implicã rãspunderea de a transpune integral acquis-ul comunitar în legislatia româneascã pânã cel târziu la data oficialã a aderãrii. protectia sãnãtãtii si vietii oamenilor. obligatoriu pentru aderare. din optiunea sa fundamentalã pentru reformã si constituirea unei economii de piatã si. serviciile financiare. 20/1993. Comunitãtile europene si statele membre. transport si mediu. Încã de la lansarea oficialã a cererii de aderare la Uniunea Europeanã. Ele se adresează părţilor interesate (grupuri de interese. regulile de concurentã. animalelor si plantelor. Un criteriu fundamental si. legea societãtilor. în acelasi timp. protectia consumatorilor. Guvernul României a adoptat Programul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar. îl reprezintã capacitatea de asumare a obligatiilor de membru al Uniunii Europene. standardele si normele tehnice. Potrivit art. http://www. instituţii comunitare etc. impozitarea indirectã. . ci doar de recomandare pentru cei carora le este destinată. fiind un document de analiză şi reflecţie ce poate sta la baza argumentării unei decizii ulterioare. au fost create institutii si structuri administrative care sã asigure implementarea noii legislatii.md/nav3. Pentru România.

toate proiectele de acte normative ce au conotatii comunitare trebuie transmise spre avizarea Ministerului Integrãrii Europene si sunt examinate sub aspectul concordantei acestora cu dreptul comunitar. a Agendei 2000. Au fost formulate astfel puncte de vedere si propuneri de modificare a unor reglementãri elaborate înainte de semnarea Acordului european de asociere. În septembrie 2001 a fost adoptat de Guvern si transmis Uniunii Europene Programul Economic de Preaderare (PEP). În raport de problemele aflate în atentia Executivului. a fost adoptatã Strategia Nationalã de Dezvoltare Economicã a României pe termen mediu. Sincronizarea legislatiei interne cu cea comunitarã nu este urmãritã numai cu ocazia avizãrii actelor normative. împreunã cu structurile similare din cadrul Executivului. îndeosebi din Consiliul Legislativ si Ministerul Justitiei. Ministerul Integrãrii Europene avizeazã în mod obligatoriu toate proiectele de acte normative cu relevantã comunitarã înainte ca acestea sã fie aprobate de cãtre Guvern. În acest sens. Ministerul Integrãrii Europene colaboreazã si examineazã. . Comisia Europeanã ne-a ajutat considerabil prin elaborarea Cãrtii Albe pentru pregãtirea tãrilor asociate din Europa Centralã si de Est pentru integrarea în piata internã a Uniunii Europene. în competenta unei structuri de integrare intrã si armonizarea cu acquis-ul comunitar. cât si prin rapoartele periodice asupra progreselor realizate de cãtre fiecare stat candidat. adaptarea sa la realitãtiile românesti si asigurarea coerentei noii legislatii armonizate. Împreunã cu alti specialisti. cu obiectivele Uniunii Europene. În mod practic. Pentru a înlãtura eventualele deficiente care ar putea interveni. urmãrindu-se concordanta solutiilor propuse cu principiile fundamentale si spiritul dreptului comunitar. În structura sa functioneazã trei mari departamente: pregãtirea aderãrii. 2. În cursul anului 2000. Concret. Douã directii pentru armonizare legislativã au fost înfiintate în acest scop în cadrul ministerului. expertii Ministerului Integrãrii Europene au examinat o serie de prevederi legale asupra cãrora existau dubii cã ar contraveni unor dispozitii comunitare. armonizarea legislatiei române cu reglementãrile comunitare. prin consensul tuturor fortelor politice. Armonizarea legislatiei este un proces continuu care evolueazã în contextul integrãrii europene propriu-zise. negocierea pentru aderare. reactualizat în iunie 2001 pentru perioada 2001-2004. au loc frecvente consultãri între expertii Ministerului Integrãrii Europene si cei ai ministerelor initiatoare pentru identificarea solutiilor optime de armonizare legislativã cu reglementãrile comunitare. În ianuarie 2001 a fost constituit Ministerul Integrãrii Europene ca organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigurã fundamentarea si coordonarea procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã . În acest proces în care suntem implicati. Ministerul Integrãrii Europene monitorizeazã si informeazã trimestrial Guvernul cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor acestui program. în vederea asigurãrii asistentei de specialitate pentru factorii de decizie în procesul integrãrii. Armonizarea cu acquis-ul comunitar implicã cunoasterea în detaliu a acestuia. Pentru prima datã dupã ratificarea Acordului European. reglementãrile Uniunii Europene. precum si conducerea negocierilor de aderare.În mai 2000 a fost adoptat Programul National de Aderare a României la Uniunea Europeanã (PNAR). fiecare proiect este supus studiului comparat al textului acestuia cu directivele si reglementãrile în materie. dar si de perfectionare a celor adoptate recent.

Din acest punct de vedere se poate aprecia cã întreaga legislatie. în viitor. cazul dreptului concurentei. Oficiul TAIEX al Uniunii Europene. Desigur. O parte substantialã din legislatia în adoptatã în ultimii doi ani este. se aflau în vigoare un numãr de 6149 acte normative din care numai 348 elaborate în perioada 1864-1989. spre exemplu. efectuate de Consiliul Legislativ si Executiv. elaboratã în baza noii Constitutii si în consens cu spiritul comunitar. reglementãri comunitare. actele normative care introduc aceste principii în dreptul intern. este o legislatie nouã. în prezent gradul de transpunere a acquisului pietii interne cuprins în Cartea Albã este de circa 80%. al Ordonantei privind aderarea României la Conventia din 1990 privind pregãtirea. Referitor la dezvoltarea capacitãtii administrative a României pentru implementarea mãsurilor orizontale si procedurale si a sectorului legislatiei specifice. armonizatã cu reglementãrile comunitare sau reglementãri moderne ale statelor comunitare. care sintetizeazã rezultatele obtinute de România în procesul de pregãtire a aderãrii la Uniunea Europeanã. cum este. au mai rãmas în vigoare un fond de 348 acte normative. evident. În raportul pentru anul 2001. cea mai mare parte (îndeosebi cele ale Consiliului Europei) fãcând parte din ceea ce se denumeste generic ”acquis” comunitar. Sunt domenii în care progresele sunt si mai mari. din experienta altora. urmare a eforturilor Consiliului Legislativ de reexaminare a legislatiei anterioare Constitutiei. alcãtuitã din 2 100 acte normative. este cunoscut. la 25 septembrie 2000. În orice caz. mergând pânã la 100%. În ce priveste libera circulatie a mãrfurilor. recent. fiind adoptate. ele sunt supuse unor analize laborioase si de mare rãspundere. multe au fost modificate în sensul adaptãrii lor la legislatia în vigoare. o societate super-reglementatã riscã sã devinã o societate dereglementatã. al Legii pentru ratificarea Cartei sociale revizuite sau al Legii pentru aderarea României la Conventia europeanã privind elaborarea unei Farmacopei europene. Desi aceste instrumente nu sunt. astfel cã aplicarea lor nu este anacronicã si nu aduce nici o atingere statului de drept. ele aliniazã legislatia românã la gândirea modernã a dreptului. dupã informatiile de bazã din Armonogramã. Dintre aceste. cu exceptia celor 348 de acte normative. care a împiedicat progresele în sectorul legislatiei specifice. pentru ca. Relevãm faptul cã aceastã concluzie se bazeazã si pe realitatea cã România a ratificat si o serie de instrumente ale unor organizatii regionale cum este Consiliul Europei sau cu vocatie universalã – Organizatia Natiunilor Unite sau Organizatia Internationalã a Muncii. Altfel spus. alinierea la acquis-ul comunitar a fost considerabil limitatã în cursul anului 2001 de lipsa legislatiei cadru bazatã pe principiile Noii Abordãri si Abordãrii Globale.În ansamblu. Asa este cazul. Aceasta pentru cã. prin abrogarea în ultimii patru ani a 1752 de acte. 3. spre exemplu. dreptului de autor si dreptului muncii. se poate aprecia cã au fost înregistrate progrese substantiale în armonizarea legislatiei române cu cea comunitarã. Este cert cã. În sistemul nostru normativ. a structurãrii acestora în raport de exigentele comunitare. sã fie definitivatã noua arhitecturã legislativã a României. în cea mai mare parte. dreptului comercial. rãspunsul si cooperarea în cazuri de poluare cu hidrocarburi. dacã nu se asigurã coerenta actelor normative. suntem constienti cã problema care se pune cu acuitate este cea a perfectionãrii actualelor reglementãri. trebuie mentionat faptul cã organismul român pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de . Comisia Europeanã a prezentat progresele si deficientele înregistrate în armonizarea legislatiei românesti cu acquis-ul comunitar.

cu toate cã în iulie 2001 a fost înfiintat TransFonD S. Eforturi considerabile rãmân de fãcut pentru transpunerea acquis-ului referitor la sistemul de plãti (inclusiv introducerea unor proceduri adecvate si eficiente de reglementare a diferendelor între bãnci si clienti) si îmbunãtãtirea infrastructurii plãtilor. în acest sens. de asemenea. dar numai în cazul tranzactiilor desfãsurate în zonele libere. nu au survenit modificãri majore ale legislatiei. Se impune totodatã o intensificare a mãsurilor de asigurare a recunoasterii reciproce a calificãrilor profesionale si diplomelor. lege ce are drept scop garantarea stabilitãtii si . singura modificare introdusã în regimul valutar a fost acordarea permisiunii rezidentilor de a achizitiona valutã în vederea plãtii altor rezidenti. fondurile proprii si nivelul lichiditãtilor. Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare poate aduce numai îmbunãtãtiri marginale unoi situatii care au generat crize majore în ultimii ani.recunoastere. Noua legislatie a supravegherii pietei mobiliare este încã în analizã la Parlament. nu s-a realizat o evolutie semnificativã în ce priveste coordonarea sistemelor de securitate socialã. fiind necesarã. Cu privire la serviciile de investitii si ale pietelor imobiliare. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spãlãrii Banilor a adoptat mãsuri importante privind obligatiile de raportare ale institutiilor financiare. capitalul social minim. progrese în implementarea legislatiei aprobate în anul 2000. La capitolul libera circulatie a persoanelor s-au înregistrat unele progrese în domeniul permiselor de muncã pentru cetãtenii strãini.A. reprezintã o provocare importantã. Pregãtirile pentru crearea unui nou sistem de plãti si decontare inter-bancarã este încã în stadiu incipient. iar în absenta unui cadru legal adecvat. iar institutia românã de standardizare (ASRO) a transpus pânã în prezent aproximativ 15% din standardele europene armonizate. Banca Nationalã a României a emis o serie de regulamente în concordantã cu acquis-ul. dar se impune revizuirea cadrului legislativ existent privitor la rãspunderea civilã a Oficiului în cursul investigatiilor. în întreaga tarã. S-au facut. regulamente ce privesc normele contabile. situatia ce contravine unor norme comunitare. Familiarizarea conducerii tuturor acestor institutii cu noul sistem si asigurarea faptului cã legislatia este corect si competent aplicatã. Totodatã. La capitolul libera circulatie a capitalurilor. În materia liberei circulatii a serviciilor. referitoare la extinderea supravegherii prudentiale asupra cooperativelor de credit. în primul rând. Pe de altã parte.. capacitatea administrativã a Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare continuã sã fie un motiv de îngrijorare. Un progres semnificativ în armonizarea legislativã îl constituie actul normativ adoptat în luna mai 2001 cu privire la achizitiile publice. crearea unui cadru legislativ adecvat. În domeniul prevenirii spãlãrii banilor. de asemenea. sã amintim adoptarea legii pentru promovarea investitiilor strãine directe cu impact semnificativ în economie. Este important. dezvoltarea structurilor administrative si instruirea personalului necesar. precum si introducerea structurilor administrative necesare si a programelor de educatie si training corespunzãtoare. având o capacitate redusã de a colecta si procesa informatiile privind operatorii din sector si fiind necesarã. creându-se astfel cadrul legal pentru externalizarea fatã de Banca Nationalã a României a transferului de fonduri inter-bancare.

În materia dreptului societãtilor comerciale. precum si a prevederilor privind jurisdictia si aplicarea hotãrârilor strãine în materie civilã si comercialã. România este în mare mãsurã aliniatã la acquis si acoperã o bunã parte din prevederile acestuia. a fost adoptatã o lege care prevede o procedurã rapidã pentru societãtile comerciale la care nivelul minim al capitalului social este cel indicat. legislatia românã actualã furnizând cadrul legal pentru aplicarea consecventã a Reglementãrilor Contabile Armonizate. actele normative existente acoperã principiile de bazã ale controlului ajutorului de stat. În implementarea mecanismelor comerciale agricole s-au înregistrat doar progrese limitate si nu se constatã îmbunãtãtirea pietii organizate si monitorizarea preturilor. fiind însã necesarã adoptarea legislatiei secundare. Totusi. România trebuind sã adopte rapid legislatia secundarã necesarã în acest domeniu. În ceea ce priveste ajutorul de stat. Consiliul Concurentei are puteri depline pentru aplicarea regulilor concurentei. totodatã. Se impune. ritmul reformei agricole si al transpunerii acquis-ului aferent Politicii Agricole Comune nu este la nivelul asteptãrilor. fiind necesarã continuarea procesului prin alinierea la directiva privind dreptul de autor în societatea informationalã si directiva relativã la revânzarea dreptului de autor. în iunie 2001. iar în legãturã cu programul SAPARD a fost creat cadrul legislativ necesar pentru implementarea acestuia si a fost înfiintatã Agentia SAPARD. dezvoltãrile legislative includ introducerea. Totodatã. Progrese au fost înregistrate si în ce priveste transpunerea capitolului de acquis care reglementeazã agricultura. controlul reziduurilor de pesticide si organismele dãunãtoare (desi capacitatea administrativã rãmâne insuficientã si este nevoie de eforturi mai mari atât pentru transpunerea. piata terenurilor agricole s-a extins mai mult decât se prevedea în estimãrile statistice centrale (în prezent având loc în România tranzactii semnificative de vânzare-cumpãrare. prin adoptarea legislatiei privind sãnãtatea plantelor. Legislatia în domeniul drepturilor de proprietate industrialã si intelectualã este în general compatibilã cu acquis-ul. cât si pentru implementarea legislatiei). Cu privire la legislatia anti-trust (capitolul concurentã). care sã aibã în vedere noua politicã în domeniul restrictiilor verticale si politica în domeniul acordurilor de cooperare orizontalã ale Comisiei. mai ales în sectorul fito-sanitar. unice pentru înregistrarea si autorizarea comerciantilor. Relativ la actele comunitare din domeniul contabilitãtii. ca si . prin îmbunãtãtirea infrastructurilor de laborator pentru controlul sãnãtãtii animalelor (lipsa unei strategii generale pentru adoptarea si implementarea acquis-ului rãmânând însã o problemã majorã). transpunerea continutului Directivei a 4a a continuat.coerentei cadrului legislativ pentru investitiile strãine si aplicarea conventiilor internationale în acest domeniu. si în sectorul veterinar. au fost adoptate noi acte comunitare privind sistemul de evaluare a calitãtii si recipisele de depozit. Lipsa acestora. din mai 2001. aceasta reprezentând o preconditie pentru orice activitate de aplicare eficientã a legislatiei. transpunerea în continuare a dispozitiilor referitoare la înregistrarea societãtilor comerciale si la Grupurile de Interes Economic. În ceea ce priveste Organizatiile Comune de Piatã. dar capacitatea sa trebuie consolidatã în continuare. a unei proceduri simplificate. si nu doar de arendare) si a crescut gradul de privatizare a companiilor agro-alimentare. Totodatã.

ulterioarã. de asemenea. Legea privind refugiatii a îmbunãtãtit considerabil alinierea la legislatia privind azilul. România este parte la toate conventiile internationale enumerate în acquis-ul comunitar în domeniul stupefiantelor. o serie de acte normative importante au fost adoptate pentru transpunerea legislatiei privind calitatea aerului. chimicalele si organismele modificate genetic. protectia naturii. demonstrând cã nu are probleme în alinierea la acquis-ul din domeniu. cu exceptia acordului din 1995 privind traficul ilicit pe mare. perfectionarea activã. a fost adoptatã. . reorganizarea si modernizarea Politiei de Frontierã fiind însotite de mãsuri de combatere a coruptiei. România a înregistrat. În ceea ce priveste armonizarea legislatiei românesti cu Codul vamal comunitar si Regulamentul sãu de aplicare (în cadrul capitolului uniunea vamalã). Hotãrârea de Guvern privind schimbarea pasapoartelor existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Totodatã. pirat si tranzit. împreunã cu lipsa unor canale de comercializare competitive slãbesc procesul de luare a deciziilor la nivel guvernamental. managementului deseurilor. calitatea apei. suntem constienti cã este necesarã întãrirea capacitãtii administratiei agricole în general în vederea elaborãrii si implementãrii unor politici agricole compatibile cu acquis-ul comunitar. valoarea în vamã. elaborarea planurilor de actiune pentru transpunerea legislatiei comunitare si adoptarea anumitor elemente de acquis. Guvernul a adoptat si normele metodologice de implementare a acestei legi. de asemenea. în domeniile procedurilor simplificate. În acest context. O nouã lege privind strãinii a intrat în vigoare în mai 2001. Pentru anul 2002. prevederilor utilizãrii finale si precursorilor. România a fãcut progrese semnificative în alinierea la politica de vize a UE. au fost realizate progrese în domenii incluzând procedurile simplificate. În ceea ce priveste legislatia orizontalã. în special referitoare la regulile de origine si statutul zonelor libere si armonizarea. În materia cooperãrii în domeniul justitiei si afacerilor interne. în special în ceea ce priveste ratificarea conventiilor internationale. progrese în transpunerea acquis-ului mediului înconjurãtor. transpunerea legislatiei în domeniul controlul poluãrii industriale si managementul riscului constituie o prioritate. în aprilie 2001. compatibil cu cel Schengen. stabilind regimul de intrare si de sedere în România ca si regimul expulzãrii acestora.a instrumentelor de piatã si monitorizare a preturilor. Trebuie precizat. bunurile contrafãcute. fiind introdus un nou tip de formular de cerere de vizã. România a ratificat Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier si Protocolul de la Kyoto privind schimbãrile climatice. Totodatã. Sunt însã necesare eforturi de armonizare a legislatiei cu acquis-ul. iar în decembrie 2000 a fost adoptatã legislatia secundarã pentru aplicarea Legii privind lupta împotriva traficului si consumului ilicit de droguri. Realizãri importante au fost fãcute si în alinierea la acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. faptul cã România a continuat sã-si alinieze politica externã la cea a Uniunii Europene si a participat în mod constructiv în cadrul Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC). scutiri de drepturi vamale.

Astfel. de a fi urmãrit si de a fi fost implicate în procesul complex de elaborare al acestuia. în aparentã. Tratatul pentru stabilirea Comunitãtii Europene. Pentru eliminarea întârzierilor înregistrate. ceea ce va situa tara noastrã pe unul din locurile fruntase. (când s-a realizat evaluarea anterioarã) si pânã în luna septembrie. pînã la sfârsitul anului 2001. tocmai pentru cã au fost aplicate progresiv. si. urmeazã sã fie finalizatã traducerea a circa 58. Precizãm cã totalul paginilor de acquis comunitar traduse pânã în luna septembrie de tara noastrã a fost de 35. numai din luna martie a. ele au si avantajul de a cunoaste ratiunile pentru care a fost adoptat un asemenea instrument. fondatoare ale Uniunii Europene. potrivit tintei stabilite în acest sector. în practicã sã se dovedeascã a fi inadecvate. în acest domeniu specific al armonizãrii legislatiei cu reglementãrile comunitare. În acest context. din punct de vedere al numãrului de pagini de JO. dacã ele existã.000 de pagini standard de JO al Comunitãtilor Europene. traduse pânã în luna septembrie a. În luna septembrie a. ceea ce reprezintã o dublare a totalului traducerilor efectuate pânã la acea datã (luna martie 2001). România a încercat sã evite adoptarea ”pe fugã” a unor reglementãri care. de asemenea. Tratatul de la Amsterdam. Uniunea Europeanã în general si Oficiul TAIEX în special ar trebui sã nu încurajeze practici de acest gen. Dupã aceastã sumarã prezentare. dar care.crearea agentiilor si institutiilor pentru transpunerea în practicã a noii legislatii armonizate. Tratatul pentru stabilirea Comunitãtii Europene a Energiei Atomice etc. cu consecventã. ar putea fi apreciate ca armonizate. . Progresele realizate în cadrul acestei activitãti vor constitui un sprijin important pentru accelerarea procesului de armonizare legislativã cu reglementãrile comunitare. Actul Unic European.000 de pagini de JO al Comunitãtilor Europene. relevãm câteva probleme cu care ne confruntãm si care credem cã sunt incitante pentru dezbaterea privind „Viitorul Europei”. În plus. Ministerul Integrãrii Europene a initiat un set de mãsuri importante pentru intensificarea procesului de traducere a legislatiei comunitare relevante în limba românã. Oficiul TAIEX al Comisiei Europene a realizat o evaluare a progreselor înregistrate de tãrile candidate în ceea ce priveste traducerea acquis-ului comunitar în limba oficalã a tãrilor respective. fãrã a se evalua implicatiile asupra realitãtilor românesti. respectiv.Important acum este de a se urmãri.c. 5.792 pagini standard de JO. ulterior. România a fãcut progrese importante în anul 2001. în cazul statelor membre. Tratatul asupra Uniunii Europene. fãrã a se observa cã reglementãrile comunitare au fost eficiente. În aceastã perioadã.în egalã mãsurã .c. Si în cazul nostru. dar si . Sã nu uitãm cã si state puternic dezvoltate. armonizarea legislatiei cu reglementãrile comunitare. Se stie cã fiecare tarã asociatã progreseazã în domeniul armonizãrii legislatiei nationale cu reglementãrile comunitare cu propria sa vitezã. situându-se printre tãrile candidate cu cele mai multe traduceri realizate. Potrivit acestei evaluãri. România a reusit sã traducã cca 16. România se aflã pe locul 6 din 11 tãri candidate. 4. a fost tradusã o parte importantã a legislatiei comunitare primare.c. au nevoie de timp si de bani pentru a implementa instrumentele recent adoptate în cadrul Uniunii Europene. uneori a existat tendinta de a raporta cã un anume act normativ este pe deplin armonizat.

apreciem cã Uniunea Europeanã nu trebuie sã evalueze o tarã în raport de numãrul de directive transpuse prin acte normative interne. Este. Informarea parlamentarilor asupra implicatiilor comunitare ale unor noi reglementãri . uneori. respectiv norma de drept din lege armonizatã cu cea comunitarã trebuie transpusã. o asemenea tendintã face ca nu toate sã fie implementate corespunzãtor. în timp. nu s-a putut realiza o armonizare deplinã. evident. ce ni se pare neproductivã. sã elaborãm o legislatie coerentã. În plus. chiar dacã. Tocmai de aceea. asimilarea de cãtre legiuitor si integrarea sa organicã în respectivul sistem de drept. dar. în actele normative inferioare. în Legea nr. Desigur. sã nu uitãm. de la nivelul directiilor din ministere. pentru transpunerea directivelor în dreptul intern. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei României cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei ca si ordonantele emise de Guvern se supunde drept aprobãrii Camerei Deputatilor în procedurã de urgentã. corespunzãtor si adecvat. ca printr-o lege sã se încerce preluarea mai multor directive. În altã ordine de idei. solicitând ca preluarea directivelor comunitare sã fie fãcutã coerent.Totodatã. dacã este cazul. Se constatã. beneficã pentru activitatea de armonizare este documentarea fiecãrui parlamentar – deputat sau senator – în legãturã cu problematica generalã a integrãrii si. poate fi incompletã. pânã la urmã. tendinta de a încerca sã fie implementate toate directivele ce privesc problema respectivã. deplin armonizatã si solid implementatã prin institutii capabile sã o transpunã în realitate. în concret. în mãsurã sã influenteze comportamentul initiatorilor de acte normative. evitându-se practica. mãsurile viitoare de armonizare ce se impun a fi întreprinse. Se poate pune întrebarea dacã tãrile asociate nu ar trebui sã adopte o procedurã specialã. evident. mergând pânã la ordinele cu caracter normativ ale ministrilor sau la reglementãrile ce se adoptã pe plan local. Ministerul Integrãrii Europene a depus si depune diligentele necesare pentru a se întelege faptul cã dreptul comunitar este un ansamblu coerent de norme si cã aceeasi coerentã trebuie sã se regãseascã în tot sistemul nostru de drept. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative se prevede expres ca expunerile de motive si notele de fundamentare sã continã o mentiune expresã cu privire la compatibilitatea actelor normative cu reglementãrile comunitare si. În cazul României nu existã o atare procedurã prevãzutã în Constitutie. cu implicatiile pe care le are nerespectarea dreptului comunitar în elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Armonizarea legislatiei interne cu reglementãrile comunitare este un proces complex care implicã cooperarea strânsã si chiar solidaritatea între toate organismele cu atributii privind integrarea europeanã. rapidã. Ministerul Integrãrii Europene este. de preferat ca. conditie fãrã de care acquis-ul comunitar nu va putea fi aplicat în practicã. preluare care. în raport de realitãtile noastre. prin atributiile sale. în practicã. ci în raport de calitatea armonizãrii legislatiei nationale cu reglementãrile comunitare. procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar presupune preluarea acestuia. respectiv al secretarilor de stat responsabili cu integrarea europeanã pânã la nivelul Comitetului Interministerial si respectiv al Comisiei pentru integrarea europeanã a Parlamentului. Un efort constant a fost fãcut pentru ca initiatorii sã elaboreze acte normative care sã fie concordante cu instrumentele esentiale ale Uniunii Europene.

ci si anumite costuri. Institutul European din România) capãtã o importantã decisivã în urmãtorii ani si trebuiesc însotite de o constructie institutionalã corespunzãtoare. pe durata negocierilor pentru aderare. sã fie decelate obiectivele directivei ce se intentioneazã ai fi transpusã în legislatia nationalã. au avut si au uneori dificultãti de acest gen. pentru a dezvolta sentimentul cã noua legislatie. În faza în care ne aflãm acum. la ora actualã. Uniunea Europeanã manifestã încã multã flexibilitate. ireversibil. cu experiente istorice si legislative diferite. este un proces complex. Dupã cum se cunoaste. sprijinind publicarea în revistele de specialitate a unor studii. Prevederile comunitare trebuiesc transpuse adecvat. precum Franta. respectiv unele constrângeri impuse de corelarea si coordonarea politicilor statelor comunitare în contextul globalizãrii. Sub egida noastrã au fost publicate volume consacrate acquis-ului comunitar si rolului României într-o Uniune Europeanã extinsã. Ministerul Integrãrii Europene a depus eforturi notabile. articole si comentarii relative la dreptul comunitar. Guvern. în limbajul specific sistemului nostru de drept prin identificarea acelor termeni ce corespund întelesului firesc în limba românã. România a încercat sã asocieze si partenerii sociali.este o problemã cheie. dacã este important ca legislatia internã sã corespundã exigentelor comunitare în vederea aderãrii. practic. trebuie respectatã din convingere si nu pentru cã este impusã de procesul de aderare la Uniunea Europeanã. îndelungat si. pentru cã integrarea în Uniunea Europeanã presupune. În transpunerea directivelor în legislatia nationalã o atentie deosebitã trebuie acordatã asimilãrii acestora în substanta specificului dreptului fiecãrui stat asociat. încã de la început. tot atât de important este sã corespundã dupã aderarea la Uniunea Europeanã. procesul armonizãrii legislatiilor nationale cu cea comunitarã. . Consiliul Legislativ. Apreciind cã. În tot acest proces complex. În activitatea de elaborare a actelor normative de genezã comunitarã. racordatã european. stiut fiind cã termenii instrumentelor comunitare sunt produsul unor negocieri îndelungate între statele comunitare. prin intermediul Comisiilor de dialog social consituite in fiecare minister. În concluzie. pentru a întelege sensul pe care îl imprimã legislatiilor statelor membre. pentru a spori credibilitatea procesului de aderare. important ni se pare ca. societatea civilã si în special partenerii sociali trebuie sã-si aducã contributia specificã absolut necesarã într-o societate democratã. Si tãri. întelegerea si difuzarea largã a reglementãrilor europene. Aceste termene trebuiesc însã observate cu strictete cãci. eforturile în plan legislativ ale principalelor institutii implicate (Parlament. respectivele state putând cere derogãri sau negocia perioade de tranzitie. ca de altfel si procesul integrãrii în Uniunea Europeanã. desigur. în mod particular Ministerul Integrãrii Europene. integrarea europeanã presupune cunoasterea. nu numai drepturi. Pentru tãrile candidate la aderare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful