You are on page 1of 51

Cuprins: 1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici...............................................................................................2 2. Principii Bugetare..................................................................................

..................................................6 Universalitatea bugetului....................................................................................................................6 Unitatea bugetului...............................................................................................................................7 Neafectarea veniturilor bugetare.......................................................................................................10 Anualitatea bugetului........................................................................................................................10 Echilibrarea bugetului.......................................................................................................................12 Realitatea bugetului...........................................................................................................................13 Specializarea bugetara.......................................................................................................................13 Publicitatea bugetului........................................................................................................................14 3. Procesul bugetar - Definire, etape, trăsături.........................................................................................15 Elaborarea proiectului de buget........................................................................................................16 Aprobarea bugetului de către Parlament...........................................................................................20 Execuţia bugetului.............................................................................................................................24 Încheierea execuţiei bugetare............................................................................................................27 Controlul execuţiei bugetare.............................................................................................................28 Aprobarea execuţiei bugetare...........................................................................................................29 4. Bugetul de Stat in perioada 2008 – 2009..............................................................................................32 Efectele politicii fiscal - bugetare din anul 2008 asupra anului 2009..............................................36 Structura veniturilor bugetare in anul 2009......................................................................................37 Cadrul Macroeconomic Intern in anul 2009:....................................................................................38 Principalele politici sectoriale promovate prin proiectul de buget pe anul 2009.............................42 Obiectivele Politicii Bugetare in anul 2009. Principii de Alocare a Resurselor..............................44 Pachetul de masuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei.................................................................................................45 5. Bugetul de Stat pe timp de criza economico-financiara.......................................................................47 6. Bibliografie............................................................................................................................................51 - Iulian Vacarel, „Bugetul pe programe multianual”, editura Expert, Bucuresti, 2002...................51 - Iulian Vacarel,Tatiana Mosteanu, Florin Georgescu, Florian Bercea, “Finante Publice”,editia aIV-a, editura Didactica si Pedagogica ,2004....................................................................................51

1

1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici
Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de eficienţă, pârghiile economice, sistemul informaţional. Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze: agent economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare alt agent economic, dar şi ca autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin pârghiile economico-financiare la care poate apela, ca de exemplu: pârghia fiscală, pârghia vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste pârghii se adaugă la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a. Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se incaseaza veniturile bugetare, se repartizeaza si se cheltuie. Reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca, rezultat al repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ teritoriale, in scopul satisfacerii unor interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice. Principalele caracteristici ale acestor relatii economice sunt: continutul economic, exprimarea valorica, rezultatul repartitiei valorii nou create, constituirea si repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are asadar componente distincte, pentru care se poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare. Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi mijloacele cu care se acoperă. În acest scop, se stabileşte un raport între resursele financiare publice provenite, în

2

principal, din impozite şi taxe şi nevoile sociale; în cadrul acestui raport trebuie să se urmărească respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale asupra membrilor societăţii. Astfel, pe baza puterii de contribuţie a subiecţilor impozabili, se stabileşte capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare sau indispensabile). Proiectul de buget conferă Parlamentului şi Guvernului posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale create în economia financiară publică şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar, autorităţile publice locale identifică acest raport şi modul în care se realizează echilibrul dintre nevoi şi resurse la nivel mezoeconomic. Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli publice. În sens larg, bugetul public reprezintă ansamblul documentelor din sectorul public, care împreună formează sistemul de bugete. Acesta este un sistem unitar de bugete format din: • • • • • • • • • • bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome; bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a bugetul fondurilor externe nerambursabile.

asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discutiei si aprobarii puterii legislative. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionare veniturilor ce urmeaza a se colecta si a

3

cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora. In conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista a cheltuielilor si a veniturilor publice, fara specificare vreunei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale. In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi, doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii nationale. Astfel, in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite:
• •

bugetul economiei nationale; bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice). Bugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde totalitatea

veniturilor si a cheltuielilor dintr-o economie nationala, indiferent daca aceste sunt publice sau private. Acest buget cuprinde in fapt, pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor private (ale agentilor economici). De regula, este un buget informativ, orientativ si nu este executoriu, in consecinta nu se supune aprobarii legislativului. Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia financiar-economica, politica si sociala a guvernului.. Cu ajutorul „bugetului economiei naţionale”, guvernul poate identifica efectele directe şi indirecte produse în economie prin aplicarea unor măsuri care vizează creşterea economică. Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice. Bugetul public se supune in mod obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. Dupa aprobarea de catre Parlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice. Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simplii indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii unor activităţi, a producţiei şi consumului anumitor produse, pentru influenţarea anumitor categorii sociale în realizarea acţiunilor în care statul este direct interesat. Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, la definirea căreia concură o abordare juridică şi alta economică. 4

Sub aspect juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. “Bugetul de stat prevede şi autorizează, în formă legislativă, cheltuielile şi resursele statului”. Această definiţie pune în evidenţă necesitatea aprobării parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodată se subliniază faptul că bugetul este un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul de stat se elaborează pentru o perioadă de un an. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi execuţia veniturilor şi cheltuielilor publice intervin neconcordanţe care impun anumite corective şi aprobarea de către puterea legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar. Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade, ca şi de interesele grupurilor care exercită puterea politică. Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi durata de timp pentru care se elaborează bugetul. Abordarea economică a conceptului de buget subliniază corelaţiile macroeconomice şi în special legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. În teoria economică modernă, bugetul este considerat ca o variabilă esenţială în determinarea produsului intern brut şi a nivelului folosiri resurselor. În acest context, politica bugetară generează numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt, cel mai adesea, contraindicatorii. Structura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului. Astfel, intr-un stat unitar (spre exemplu, Romania) bugetul de stat este organizat pe doua paliere: bugetul administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale. Aceasta este o strucurare simplificata a sistemului bugetar care insa, in Romania, asa cum precizeaza legea finantelor publice, este reprezentat de un sistem unitar de bugete: "resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor instituitii publice cu caracter autonom, in conditiile asigurarii echilibrului financiar"1. In statele federale sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari: bugetul federatiei, bugetele statelor membre, ale provinciilor sau ale landurilor si bugetele locale.
1

Legea Finantelor Publice nr. 72 din 12 iulie 1996

5

Aceasta repartizare se face in raport cu atributiile ce revin la fiecare nivel in realizarea actiunilor publice. recunoscând aceasta ca o regulă şi nu ca un dat absolut. Principii Bugetare Principiile bugetare reprezintă o sinteză a experienţei practicii bugetare. echilibrul bugetar este un principiu exprimând un adevăr recomandabil. în sume integrale. specialiştii în buget au formulat şi motivat excepţii pe care conjunctura economico-financiară le poate impune. în anumite circumstanţe. deoarece prin însăşi natura ei ştiinţa economică reprezintă summumul verificat. a organului legislativ sau a guvernelor. De aceea. eficiente chiar. de exemplu. „cuminte” şi „cu minte”. iar impozitul pe avere se face venit la bugetele locale. in functie de sarcinile ce revin fiecarui nivel organizatoric al statului. dar nicidecum absolut şi strict. Impozitele pe venituri se repartizeaza intre organele administratiei centrale si locale. Principiile bugetare sunt riguros formulate şi sunt parte a patrimoniului universal de cunoştinţe şi învăţăminte care ţin de ştiinţa finanţelor. ordonat şi sistematizat al cunoştinţelor privind relaţiile economice din care s-a sintetizat ceea ce este peren şi repetitiv. recunoscând şi afirmând principiile bugetare. înţelept. Cele mai reprezentative principii privitoare la bugetul de stat sunt: Universalitatea bugetului Potrivit acestui principiu în bugetul de stat ar trebui sa se înscrie. Dacă. echidistanţa dreptelor paralele în geometria euclidiană este un adevăr strict. sunt necesare. Acest lucru nu poate fi interpretat ca o abdicare de la rigoarea ştiinţei. în finanţe. ci adaptată intereselor şi particularităţilor economice caracterizând nu doar statul de referinţă. ceea ce se produce în majoritatea cazurilor în astfel de relaţii. economiştii. finanţiştii. ci chiar orientarea regimului de stat. dar şi a cerinţelor şi exigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei bugetului de stat. tolerabile şi acceptabile. de pildă. toate 6 . toate impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat. Ca regula generala. 2.O problema esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar. Reflectarea lor juridică nu poate fi însă rigidă. excepţii care. Legislaţia bugetară se bazează pe aceste principii şi le include ca norme juridice. total nerelativ.

din propria activitate. pentru unele actiuni dupa principiul "bruto" (sume integrale). în care reflectarea cheltuielilor si veniturilor a fost permisa. respectiv a cheltuielilor a fost considerata de natura sa ofere o imagine reala asupra consecintelor financiare ale actiunilor reflectate în buget si posibilitatea de control asupra corelatiilor necesare. încalcari. fata de acest principiu. Unitatea bugetului Acest principiu presupunea înglobarea într-un singur document. precum si a corelatiei dintre marimile acestora. iar pentru altele dupa principiul "neto". a veniturilor. Principiul unitatii urmarea sa asigure cunoasterea si reflectarea. între actiunile înscrise în bugetul statului dupa principiul "neto" se pot mentiona cele privind: relatiile cu întreprinderile de stat (reflectate. a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului. la cheltuieli sau la venituri. aceasta nepermitând Parlamentelor sau altor persoane interesate sa cunoasca si sa compare cheltuielile cu veniturile aferente fiecarei actiuni si sa identifice eventualele situatii anormale. era considerata neadecvata cerintelor de gestiune a resurselor publice. în veniturile posibile de obtinut. principiul unitatii permitea. a veniturilor si cheltuielilor bugetare. prin aplicarea sa. ceea ce facilita si aplicarea celorlalte principii bugetare. Asa. folosite pentru autofinantare etc. acceptându-se trecerea la întocmirea bugetelor mixte. constatarea eventualelor abateri de la conditia de echilibru bugetar prin compararea directa a celor doua 7 . (soldul dintre cheltuielile si veniturile aferente). Pus în corespondenta cu universalitatea bugetului si cerintele de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile bugetare.veniturile si toate cheltuielile statului.. interzicând retinerea sau separarea anumitor venituri ori parti din venituri pentru a se finanta anumite actiuni publice. pe de alta parte. învatamânt etc. în mod separat. Aceasta interdictie a urmarit sa oblige la reflectarea deplina si exacta a implicatiilor financiare ale fiecarei actiuni publice. fie la venituri din exploatarea acestora. relatiile cu institutii publice de cercetare. Prin urmare. În aplicarea acestui principiu s-au produs. Înscrierea în buget. adica per sold. de pilda. denumit bugetul general. Eventuala înscriere ca sold. în cheltuielile necesare si. inclusiv în faza executiei bugetare. inacceptabile. fie la cheltuieli cu subventionarea lor). pe baza unei conceptii clare. este interzisa înscrierea în buget a unor actiuni ale statului numai ca rezultat al compensarii dintre cheltuieli si venituri. care obtin si unele venituri. pe de o parte. însa. Aplicarea acestui principiu a creat premisele concentrarii si corelarii resurselor si cheltuielilor statului într-un cadru unic (acela al bugetului public) opunându-se existentei în afara acestuia a unor venituri publice destinate acoperirii anumitor cheltuieli nereflectate în buget. concretizate.

aceasta ar face necomparabile datele si analizele ar deveni neconcludente. faptul ca daca resursele si cheltuielile extraordinare. în unele perioade. de asemenea extraordinare. încalcat prin întocmirea si folosirea concomitenta a mai multor documente de reflectare a cheltuielilor si veniturilor bugetare. de catre colectivitati locale (regiuni. întreprinderi sau chiar institutii ale statului care beneficiaza de o larga autonomie functionala si de gestionare a resurselor publice. O prima abatere de la acest principiu.). respectiv luarea deciziilor bugetare mai bine fundamentate. în prezent. favorizând stabilirea de prioritati si optiuni. s-ar regasi în bugetul general. menite sa le asigure si o 8 . Existenta distincta a acestor bugete. privind procurarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sale. se oferea posibilitatea unui control riguros asupra structurii veniturilor si cheltuielilor publice. concentrând cheltuielile extraordinare si resursele acoperitoare. prevenind pulverizarea acestora în mai multe documente de reflectare a lor.. în propria activitate. colectivitatile locale. razboaiele. implicând scoaterea cheltuielilor si veniturilor extraordinare în afara bugetului general (ordinar). în primul rând. Pe de alta parte. Aplicarea principiului unitatii presupune. ceea ce influenteaza luarea deciziilor parlamentare legate de aprobarea bugetului si evaluarile privind impactul asupra situatiei financiare a statului. în acest sens. a conditiei de echilibrare a celor doua parti. bugetele extraordinare ar avea menirea de a reflecta separat impactul acestor evenimente. ordinar. Prin urmare. întreprinderile sau institutiile respective întocmesc bugete proprii. care se înregistreaza numai în anumiti ani bugetari. care presupun separarea unor cheltuieli considerate a avea un caracter exceptional. În baza acestei autonomii. principiul unitatii bugetare a fost si este. cum sunt împrumuturile si emisiunea inflationista de moneda. existenta unui buget unic. În plus. Sunt invocate. municipii etc. care pot provoca. prin faptul de a fi generate de fenomene numite exceptionale. calamitatile naturale etc. o reprezinta introducerea si practicarea asa-numitelor bugete extraordinare. în mod distinct. Acestea se întocmesc. initial.parti ale bugetului (venituri cu cheltuieli). este argumentata între altele prin necesitatea asigurarii comparatiilor în timp (de la un an bugetar la altul). separarea unor cheltuieli si venituri într-un buget extraordinar nu mai permite respectarea altor principii. deci. care concentreaza ansamblul relatiilor bugetare ale statului. autonome. Se invoca. folosite în paralel cu bugetul general. însa. nevoi deosebit de mari de resurse pentru a se finanta actiuni cu caracter extraordinar. concretizate în cheltuieli extraordinare. Aplicat corect. O alta forma de încalcare a principiului unitatii bugetului o reprezinta folosirea de bugete autonome. astfel. pe baza unor marimi ce corespund conditiilor obisnuite.

O alta practica ce contravine principiului unitatii bugetului. fie profit si acesta se reflecta. O alta varianta. de regula. desi autonomia bugetara are ca scop sa permita ridicarea eficientei prin descentralizarea activitatilor publice si cresterea autonomiei functionale a acestor entitati. Aceste bugete (anexe) sunt întocmite de anumite întreprinderi si institutii publice cu autonomie functionala mai limitata. sunt conturile cu afectatie speciala. în mod corespunzator. pentru a evidentia anumite operatiuni cu caracter provizoriu. consta în a se folosi conturile speciale de trezorerie. dar de cele mai multe ori acesta reflecta datorii neachitate înca de catre stat. Asemenea conturi se deschid în numele statului. de nerespectare a principiului unitatii bugetului este practica folosirii de bugete anexe. însa. este posibil sa rezulte un sold. contradictorii dar tendinta generala este de extindere a autonomiei si implicit a folosirii bugetelor autonome. în bugetul statului. dar nu este exclusa constatarea unui sold 9 . Aceasta poate favoriza folosirea neoportuna sau neeficienta a unor resurse publice. similare celor anterioare. rezultatele ce se obtin sunt. fie pierderi. ar trebui ca la finele perioadei de executie bugetara sa se soldeze prin echilibrarea înregistrarilor pe debit cu cele de pe creditul fiecarui cont. fiind însa supuse dezbaterii si aprobarii Parlamentului. Operatiunile înregistrate pe creditul si debitul acestor conturi. au. a caror functionare se afla în contradictie cu principiul unitatii bugetului. fie creditor. ca documente ce se anexeaza la bugetul statului. chiar întreprinderile si mai ales institutiile publice înregistreaza diferente de cheltuieli reflectate în bugetul de stat numai ca sold de subventionat. inclusiv eventualele transferuri sau subventii de la stat necesare echilibrarii lor. sunt înscrise cheltuielile de efectuat si veniturile proprii. adesea. exprimând cel mai adesea. ale trezoreriei statului în relatiile cu tertii ce urmeaza a se regla si solda în cursul anului. O situatie de acest fel se creaza atunci când statul acorda avansuri furnizorilor sai. fara a fi supuse unui control riguros în utilizare. caracter definitiv si. fie debitor. În practica.larga autonomie financiara. asemanatoare celei anterioare. În aceste bugete. la finele perioadei de gestiune ele ar trebui sa se închida. astfel ca. care initial apar înregistrate ca niste creante ale statului. Ele reflecta prin continut veniturile si cheltuielile aferente activitatii acestor entitati publice. contul respectiv prezinta un sold. se înregistreaza obligatiile de plata rezultate. în mod normal. Operatiunile înregistrate în aceste conturi. Adesea. în final. Un tip de conturi. Aceste conturi evidentiaza anumite operatiuni privind venituri rezervate de catre stat pentru a efectuarea unor cheltuieli speciale. În practica. iar pe masura ce acestia livreaza bunurile. care exprima creante sau datorii ce se acumuleaza si compenseaza pe parcursul anului bugetar. Este posibil ca soldul dintre veniturile si cheltuielile înscrise la bugetele anexe sa reprezinte. datorii de achitat de catre stat.

construirea de drumuri etc. indiferent de sursa. În mai multe tari 10 . odata încasate la buget. existând si în acest caz posibilitatea unui sold final. pentru acoperirea tuturor cheltuielilor bugetare se foloseste totalitatea veniturilor încasate la buget. aprobarea si executia bugetului. Ele se alimenteaza cu resurse destinate expres realizarii acelor obiective si pe seama acestora se efectueaza platile. resursele banesti sunt utilizate global. la un moment dat (sanatate. care. contravenind flagrant acestui principiu. inclusiv încheierea exercitiului bugetar sa se faca în limitele unei perioade de 1 an. pentru a fi destinate. inclusiv din relatiile cu FMI sau cu alte organisme s i institutii financiare internationale. cu o afectatie speciala. Anualitatea bugetului Acest principiu cere ca întocmirea. cu semnificatii asemanatoare. În concordanta cu aceasta teza. ar urma ca din resursele bugetare ale statului sa nu se formeze si administreze alte fonduri banesti. între fondurile cu afectatie speciala cel mai frecvent întâlnit este cel pentru amortizarea datoriei publice. finantarii anumitor actiuni. sunt si conturile de operatiuni monetare.semnificând obligatii neachitate. dar alaturi de acesta se administreaza alte fonduri a caror existenta este legata de obiective considerate speciale. se admite posibilitatea constituirii de fonduri cu destinatie speciala.). Aceasta perioada de 12 luni este denumita an bugetar. Conform acestui principiu. În practica. menite sa evidentieze pierderea sau profitul rezultat din operatiunile de emisiune monetara. cu deosebire în conditiile societatii moderne. În fine. fara a fi obligatoriu ca ea sa se suprapuna pe un an calendaristic. pierzând legatura cu sursa din care au provenit. ca si celor anterioare. În consecinta. Astfel. evidentiaza anumite transferuri de sume între guvernele unor tari asociate la realizarea de obiective comune. conform careia. în afara fondului bugetar (în care sa se acumuleze toate veniturile). Alte conturi folosite pentru reflectarea separata a unor operatiuni financiare publice sunt conturile de reglementare . Neafectarea veniturilor bugetare O premisa a aplicarii acestui principiu este teza despre depersonalizarea veniturilor preluate la fondul bugetar al statului. în mod obisnuit. în mod expres. (pe seama resurselor bugetare). principiul neafectarii veniturilor bugetare sustine ca nu pot fi rezervate venituri. nefiind permisa separarea sau dislocarea unei parti din acestea pentru a servi efectuarii unor cheltuieli anume.

Germania etc. se accepta ca eventualele venituri si cheltuieli. atât încasarea de venituri. Prima varianta este denumita sistem de gestiune si se caracterizeaza prin aceea ca la finele anului bugetar se închide executia bugetara. a cheltuielilor sau veniturilor aferente unor actiuni extinse pe 11 . ca optiuni posibile.se practica variante de an bugetar ce acopera intervale de timp (parti) din 2 ani calendaristici. Aceasta înseamna ca pe perioada de prelungire a executiei bugetului pentru anul expirat vor functiona (în anul curent) doua bugete. de exemplu: Canada. În aceasta situatie. Altele însa au caracter subiectiv. ceea ce implica o abatere de la principiul anualitatii bugetului. între care Brazilia. se constata practici diferite. unele au caracter obiectiv. Parlamentul este chemat sa se pronunte anual asupra cheltuielilor si veniturilor înscrise în bugetul pe anul urmator si a rezultatelor privind realizarea prevederilor bugetare pe anul expirat. între care: traditiile. În ambele situatii. dar nerealizate).d.a. Australia.m. care asigura o mare parte a resurselor bugetare. sa fie preluate si reflectate în bugetul pe anii urmatori. încep anul bugetar pe parcursul unui an calendaristic. ca. A doua varianta poarta numele de sistem de executie si presupune ca la finele anului bugetar nu se încheie exercitiul. înregistrându-se separat veniturile si cheltuielile aferente fiecaruia dintre cei doi ani bugetari si urmând ca exercitiul bugetar pe anul anterior sa se încheie dupa 15-18 luni. b) perioada în care se executa bugetul si se încheie exercitiul bugetar. Aplicarea principiului anualitatii bugetului vizeaza anul bugetar sub doua aspecte: a) perioada pentru care se întocmeste si se aproba bugetul. de la o tara la alta. încheindu-l în anul calendaristic urmator. prin bugetul pe un singur an. sub primul aspect. Suedia (1 iulie-30 iunie) s. Astfel. Japonia. (prevazute. dar care însumeaza împreuna tot 12 luni. Alte tari. Încalcari ale principiului anualitatii se mai produc si prin practica aprobarilor date de catre Parlament. cum ar fi agricultura. Sub aspectul duratei perioadei de executie bugetara. în loc de 12 luni. ci. cât si efectuarea de cheltuieli continua în perioada de prelungire paralel cu executia bugetara pe noul an. fie prelungirea acestei perioade cu înca 3-6 luni. indiferent de faptul ca unele dintre cheltuieli sau venituri aferente anului expirat au ramas neconcretizate. însa. Marea Britanie (1 aprilie-31 martie). Franta. însa. sunt de asemenea cunoscute. fie suprapunerea acesteia cu cea a anului bugetar. iar gestiunea anului respectiv se închide în limita realizarilor înregistrate pâna la expirarea anului bugetar. peste durata unui an. ca de exemplu economia axata pe ramuri sezoniere. în sensul ca mai multe dintre ele întocmesc si aproba bugetul public pe perioada de un an bugetar suprapusa pe anul calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie). programul de lucru al parlamentelor etc. Între cauzele care explica aceste practici.

atât în faza de proiectare-aprobare.bugete ciclice. care se extind. aprobarea si executarea bugetului de stat pe perioade de mai multi ani – la bugetele plurianuale. de regula. incluzându-le în bugetele acestora. pentru a se acoperi în resursele atrase de ele. s-a încercat respectarea principiului de echilibrare numai la nivelul bugetului ordinar. posibilitatea unor neconcordante determinate de dinamica diferita a încasarilor si platilor bugetare. s-a constatat ca cheltuielile de efectuat devanseaza. rezultând goluri de casa. necesari finalizarii si punerii în functiune a obiectivelor respective. în prima parte a anului bugetar. care semnifica scoaterea în afara bugetului a unor actiuni de finantat si acoperirea lor din surse speciale sau transferarea de actiuni pe seama unor institutii publice. fusese promovata o varianta a bugetelor pe perioade egale ciclurilor economice . veniturile curente încasate.mai multi ani bugetari. mai întâi. Pe de alta parte. Echilibrarea bugetului Acest principiu a fost. 12 . cât si în cea de executie. mai mult decât alte principii bugetare. conceput în contextul doctrinei financiare liberale clasice si presupune balansarea (egalizarea) veniturilor cu cheltuielile înscrise în bugetul de stat. în mai multe tari. anterior. se practica debugetizarea. la folosirea bugetelor extraordinare pentru separarea si acoperirea partii corespunzatoare a cheltuielilor din resurse extraordinare. de tip CEC. pâna la închiderea exercitiului bugetar. sau uneori. Alte tari au optat pentru solutii mai ingenioase de mascare a dezechilibrului (deficitului) bugetar. Prin comparatie bugetul ciclic presupune ca perioada la care se raporteaza corelarea (echilibrarea) veniturilor cu cheltuielile bugetare sa fie extinsa la cea a unui ciclu economic. echilibrarea bugetului a suferit interpretari si reconsiderari în conceptia moderna. ca prin bugetul de stat sa se asigure echilibrul între veniturile curente si cheltuielile totale pe fiecare an bugetar. de regula. Potrivit principiului echilibrarii se cerea. la rândul sau. a fost lansata si teza renuntarii la principiul anualitatii si trecerii la întocmirea. dupa ce. ceea ce înseamna ca pe ansamblu s-a admis un deficit bugetar. procedându-se. de asemenea. concomitent. Între acestea. abateri de la acest principiu. incluzând un numar mai mic sau mai mare de ani bugetari (calendaristici). cu solduri de datorii. Folosirea conturilor speciale ale trezoreriei sau altor conturi similare pentru evidentierea de operatiuni bugetare separate. exprima. În acest context. Astfel. excedente si implicit abateri de la acest principiu. Bugetul plurianual este sustinut tocmai prin invocarea nevoii de a reflecta mai exact cheltuielile de investitii ale statului în economie. însa. pe perioade de mai multi ani. admitându-se. Dar.

este obligatoriu de respectat. ori de stimulare a cresterii economice. Sub acest aspect. Asa se poate explica si o practica generalizata în ultimele decenii. el impune ca evaluarile la cheltuieli. Realitatea bugetului Acest principiu cere ca atât elaborarea si aprobarea bugetului. Asigurarea realitatii bugetului presupune colectarea si prelucrarea unui mare volum de informatii. în principiu. se constata ca între factorii ce conditioneaza marimea veniturilor sau cheltuielilor bugetare se înscriu si unii de ordin subiectiv. constând în reevaluarea redimensionari pe parcursul anului bugetar al prevederilor bugetare aprobate de Parlament cunoscute sub denumirea de rectificari ale bugetului de stat. în toate fazele procesului bugetar. cât si urmarirea executiei sale sa se bazeze pe un sistem informational adecvat. prin continutul lor. inclusiv fenomene cu actiune aleatoare sau imprevizibile în faza de întocmire si aprobare a bugetului pe anul urmator. de catre Ministerul Finantelor. fiind 13 . rezolvate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. se manifesta în lumea contemporana o tendinta accentuata de promovare premeditata a deficitelor bugetare finantate din resurse extraordinare. Specializarea bugetara Potrivit acestui principiu. care se elaboreaza. pe de o parte. care structureaza veniturile. respectiv la venituri. denumita "clasificatie bugetara". apelând la modele econometrice. Din acelasi unghi de abordare. se apreciaza ca metodele clasice de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor au. sa se fundamenteze pe date reale si sa reflecte situatia financiara reala a statului. În mod concret. un caracter aproximativ si nu asigura o fundamentare deplina a prevederilor bugetare. aprobarea de catre Parlament si urmarirea executiei veniturilor si cheltuielilor bugetare trebuie facuta în concordanta cu o schema unitara. menite sa reflecte mai realist si sa coreleze mai judicios cheltuielile de efectuat cu veniturile acoperitoare. sa aiba corespondent în posibilitatile reale de realizare a lor si sa exprime corect elementele de efort si efect pe care se fundamenteaza. si cheltuielile. înscrierea în bugetul de stat. ca solutii de relansare a economiilor stagnante sau în criza. bazate pe determinarile obiective dintre variabilele implicate si continând un numar mare de ecuatii cu multe necunoscute.În contrast total cu cerintele acestui principiu. Aceasta schema. pe de alta parte într-o anumita ordine si pe baza anumitor criterii.

Cerinta ca aceasta schema sa fie simpla si clara are în vedere. sa reflecte provenienta veniturilor si destinatia efectiva a cheltuielilor. sa poata fi interpretata în concordanta cu continutul actiunilor la care se refera cheltuielile si sa permita întelegerea continutului bugetului. structurându-le. atât cheltuielile. chiar si pentru nespecialisti. la rândul sau. gruparea se face în functie de structurarea pe departamente a institutiilor publice. Continutul clasificatiei bugetare. efectuarea cheltuielilor bugetare (servicii generale. sunt 14 . respectiv sarcinile sau obiectivele urmarite de stat prin actiunile pe care le implica formarea veniturilor si. respectiv operatiuni de capital (de investitii). gruparea se face pornind de la sursele pe baza carora se formeaza veniturile si continutul actiunilor care concretizeaza destinatiile ce se dau lor. atât pe categorii de venituri si de cheltuieli. cât si pe operatiuni curente (de functionare). prin care se asigura structurarea efectiva a veniturilor si cheltuielilor. mai ales. care pune în prim plan functiile de îndeplinit. sa fie simpla si clara. pornind de la nivelul ministerelor implicate în procurarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor reflectate în bugetul de stat. o structurare a veniturilor si a cheltuielilor care sa exprime modul cum se procura veniturile si. dezvoltare economica etc. suportatorii sarcinilor fiscale. difera în functie de criteriile ce stau la baza elaborarii acesteia. o clasificatie functionala. b) Criterii economice În cadrul folosirii acestor criterii.). sa permita întelegerea continutului elementelor de structura la venituri si la cheltuieli. Ca urmare. Se practica.considerata o premisa indispensabila asigurarii disciplinei financiare. sa favorizeze efectuarea controlului si analizelor privind situatia financiara a statului. prin cheltuielile de efectuat. respectiv la operatiunile de plati si încasari bugetare. ordinii bugetare si controlului asupra gestiunii banului public. apararea nationala. implicit. În acest scop. si anume: a) Criteriul administrativ (departamental) Conform acestuia. bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel mai larg interes public. între care: gruparea veniturilor si a cheltuielilor bugetare sa se faca într-o ordine stricta. O asemenea clasificatie bugetara trebuie sa satisfaca anumite cerinte. Publicitatea bugetului În raport cu acest principiu. continutul bugetului de stat trebuie adus la cunostinta publicului. de asemenea. cât si veniturile bugetare se înscriu în bugetul de stat în raport cu structura aparatului de stat care participa la realizarea lor.

dezbătut şi apoi supus aprobării. care conferă acestuia trăsăturile specifice: 15 . inclusiv sa cunoasca puncte de vedere ale specialistilor.. care este prezent în toate etapele. Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici. bugetul dat publicitatii aratând ca un "cimitir de cifre". sunt publicate. ci un document extrem de voluminos şi de complex în care îşi găsesc reflectarea decizii de cea mai mare importanţă. Sinteza sa se regăseşte în Legea anuală a bugetului.folosite mijloacele de informare si publicitate. mai ales. El nu reprezintă însă o simplă listă de venituri şi cheltuieli. Toate aceste activităţi se desfăşoară în faze succesive. trăsături Aplicarea principiilor bugetare conferă documentului bugetar o anumită configuraţie. execuţia şi încheierea exerciţiului bugetar. cu excepţia controlului. supunându-le controlului preventiv şi ulterior. dupa unele opinii. Organele specializate ale statului supraveghează şi verifică operaţiile bugetare. Tocmai de aceea el este îndelung pregătit. îl reprezinta însasi dezbaterea în Parlament a proiectului de buget si adoptarea Legii bugetului. Un aspect al publicitatii. pentru ca forma sub care se da publicitatii bugetul de stat nu permite decât unui numar relativ redus de cetateni sasi faca o imagine completa si corecta. Acesta este un proces deosebit de complex. care trebuie pusă în aplicare de către guvern în etapa execuţiei bugetare. La încheierea exerciţiului bugetar se întocmeşte contul general de încheiere a bugetului. acest principiu nu este deplin respectat în mai nici o tara. ca si datele statistice privind executia bugetara pe perioade expirate. în sensul acestui principiu. supus şi el aprobării parlamentului. Totusi. radioul. Aceste faze sau etape în care se realizează elaborarea proiectului de buget. adesea. greu de înteles chiar si de catre specialistii în domeniu. Procesul bugetar . precum şi controlul asupra tuturor acestor operaţiuni formează împreună procesul bugetar. dezbaterea şi aprobarea lui. iar Legea bugetului adoptat de Parlament. alţii realizând execuţia bugetului sau controlul asupra acestuia.Definire. etape. în mod oficial. se apreciaza ca insuficienta informarea populatiei asupra continutului real al bugetului. respectiv presa. televiziunea etc. 3. Astfel. unii dintre aceştia având drept de decizie în materie bugetară. pentru ca cetatenii sa dispuna de informatii utile. realizat prin implicarea unui număr foarte mare de participanţi.

autor:Iulian Vacarel. 2 Elaborarea proiectului de buget Potrivit uzanţelor. Acesta trebuie să prezinte anual Parlamentului proiectul de lege pentru adoptarea bugetului de stat. cât şi în plan social. - este un proces preponderent politic. în paralel. de către ministere. Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectele pentru întregul sistem unitar de bugete. este un proces democratic. deoarece opţiunile reflectate în buget reprezintă un act de decizie politică al forţelor majoritare din parlament. administraţii locale sau alte instituţii publice care îşi pregătesc propriile schiţe de buget. iniţiativa în materie bugetară are. Guvernul. cât şi posibilitatea impunerii intereselor economico – sociale ale diferitelor grupări de cetăţeni care deţin majoritatea politică de decizie.- este un proces decizional. are un larg impact public. însoţit de o expunere de motive şi de o mulţime de anexe şi calcule de fundamentare. 2 Bugetul pe programe multianual. este un proces ciclic. deoarece conţinutul său constă în alocarea unor resurse bugetare limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servcii publice. Lucrările pregătitoare sunt efectuate de către Ministerul Finanţelor Publice şi. anul 2002 16 . atât în plan economic. de regulă. deoarece în cursul derulării etapelor sale se manifestă atât atributele statului de drept. 500/2002]. editura Expert. Potrivit actualei Legi a finanţelor publice [nr. cu o etapizare riguroasă. precum şi proiectele de legi pentru aprobarea acestora. cu implicaţii la nivel macro şi microeconomic. Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget aprobarea bugetului executarea bugetului incheierea executiei bugetare controlul executiei bugetului aprobarea executiei bugetare.

măsurate prin indicatori precişi. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale. a căror alegere este justificată. precum şi obligaţii stricte în sarcina întocmirii bugetului: • până la 31 martie: organele abilitate vor elabora indicatorii macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar căruia îi corespunde proiectul de buget. 17 . prevăzut în Legea finanţelor publice. Datorită complexităţii deciziei bugetare. precum şi pentru următorii trei ani. costurile asociate. rezultatele obţinute şi estimate pe anii următori. d) politicilor şi strategiilor sectoriale. e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite. precum şi pentru următorii trei ani. respectiv de la Ministerul Finanţelor Publice către instituţiile bugetare cu atribuţii în furnizarea bunurilor şi serviciilor publice şi apoi în sens invers. b) politicilor fiscale şi bugetare. prezentate de ordonatorii principali de credite. Lucrările de elaborare a acestor proiecte de buget se etapizează pe baza aşa – zisului calendar bugetar. cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă. ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale. c) prevederilor memorandumurilor de finanţare. care presupune un flux informaţional dublu. cu menţiunea că. care trebuie să precizeze: acţiunile. semnate şi/sau ratificate. h) posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar. elaborarea proiectului de buget reprezintă un proces iterativ. indicatorii respectivi vor fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar. g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program. f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni. obiectivele urmărite. a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget.Aceste proiecte de buget se întocmesc de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza: a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. în măsura în care realitatea o impune. care conţine termene exacte pentru finalizarea fiecărei etape a elaborării bugetului.

având aprobarea Guvernului. finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice. şi informează comisiile pentru buget. bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. după caz. • până la 15 mai: Guvernul aprobă aceste obiective şi limite. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. • până la 15 iunie: Ministerul Finanţelor Publice comunică ordonatorilor principali de credite eventuale modificări a limitelor de cheltuieli. miniştrii. în cazul bugetului de stat. adoptate de către Guvern în cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune acest lucru. bugetelor fondurilor speciale. • până la 15 iulie: ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta. Calitatea de ordonatori principali de credite o au. cu 18 . ordonatori secundari sau terţiari de credite. Pe baza limitelor redimensionate vor fi definitivate proiectele de buget. bugetelor instituţiilor publice autonome. pentru anul bugetar următor. bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. după ce le-a analizat. metodologiile de elaborare a acestora. va transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare – cadru prin care specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget. • până la 1 iunie: Ministerul Finanţelor Publice. după caz. ordonatori secundari sau terţiari de credite. bugetului trezoreriei statului. bugetului fondurilor provenite din credite externe şi bugetului fondurilor externe nerambursabile. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor administrativ – teritoriale. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică cărora li se acordă fonduri din bugetele locale sunt. după caz. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt. împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.• până la 1 mai: Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii trei ani. primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene. primarul general al municipiului Bucureşti.

examinarea proiectelor primite la Ministerul Finanaţelor Publice prin compararea cifrelor înscrise în aceste proiecte cu cele precizate prin limitele de cheltuieli comunicate. după soluţionarea divergenţelor. Odată cu însuşirea acestor proiecte de legi de către Guvern şi remiterea acestora Parlamentului. pe baza proiectelor de buget definitivate primite de la ordonatorii principali de credite şi a bugetului propriu. • până la 30 septembrie: Ministerul Finanţelor Publice. se încheie prima etapă a procesului bugetar. însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate. instituţie centrală sau administraţie locală. de acum. ale legilor bugetare şi ale bugetului. cu consultarea Guvernului. • până la 1 august: ordonatorii de credite îşi definitivează. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii trei ani. 19 . se exercită presiuni. Se poartă discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare pentru fiecare minister. hotărăşte Guvernul. îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat. pe care le depune la Guvern. • până la 15 octombrie: Guvernul dezbate şi definitivează aceste proiecte. aceea privind elaborarea proiectelor de buget. propriile bugete şi le depun la Ministerul Finanţelor Publice.încadrarea în limitele de cheltuieli. şi le înaintează Parlamentului spre adoptare. încearcă să tempereze excesele. şi estimările pentru următorii trei ani. iar Ministerul Finanţelor Publice. precum şi alte informaţii relevante în domeniu. Desigur că intervin conflicte de interese. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget. Camera Deputaţilor şi Senatul. autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. În caz de divergenţe. având grijă de echilibrul de ansamblu şi ţinând seama de priorităţile din programul de guvernare. Începe. întocmeşte proiectele legilor bugetare anuale şi proiectele bugetelor. Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal – bugetară a Guvernului. precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice. fiecare ordonator de credite încercând să obţină un nivel cât mai ridicat al cheltuielilor.

în comisiile camerelor participă şi ministrul finanţelor şi ceilalţi miniştri interesaţi. Se exercită şi în această etapă puternice presiuni pentru acceptarea unor solicitări de majorare a alocaţiilor de care vor beneficia diferiţi ordonatori principali de credite. Urmează ca apoi documentele să fie analizate în comisiile camerelor care au dreptul să formuleze amendamente. amendării şi aprobării bugetului. de regulă. în funcţie de modul de organizare a acestuia (sistem unicameral sau bicameral) şi în funcţie de tradiţie. abia apoi proiectul. raportul asupra proiectului de buget. ce funcţionează pe lângă cele două camere. La dezbateri. cu amendamentele propuse. documentele dezbătute de către comisiile specializate pentru buget. finanţe şi bănci sunt transmise spre avizare şi altor comisii permanente interesate. Aceste modificări se fac. atribuţiile celor două camere pot să fie aceleaşi sau pot fi diferite.Aprobarea bugetului de către Parlament Procedura dezbaterii şi aprobării bugetului în Parlament diferă de la o ţară la alta. Uneori acest raport este mult mai amplu. în principiu. mai întâi. În România. referindu-se la bugetul economic în ansamblul lui şi nu numai la componenta sa financiară. sunt cele care primesc mai întâi proiectele guvernamentale spre analiză şi amendare. precum şi compartimentului tehnic – legislativ al fiecărei camere. propunerile de amendamente făcându-le. dezbaterii. înaintându-se spre dezbatere camerelor. şeful executivului sau ministrul finanţelor prezintă. În privinţa analizei. În unele ţări. legislaţia obligă să se prezinte propuneri adecvate de compensare a reducerii veniturilor sau a sporirii unor cheltuieli. de obicei. comisiile permanente pentru buget. cu referiri la execuţia bugetului de anul în curs şi proiecţia cifrelor bugetare pentru anul viitor. Aceste organisme au şi ele dreptul de a propune amendamente. în practică există două soluţii: dreptul Parlamentului de a aproba bugetul aşa cum a fost el întocmit de către Guvern sau de a-l dreptul de a-i aduce modificări. comisiile respinge fără a-i putea aduce amendamente. 20 . În multe ţări însă. în sensul că este prima care analizează proiectul de buget şi este cea care decide în ultimă instanţă. în camerele reunite. Acolo unde se poate proceda şi invers. inclusiv în România. De regulă însă camera inferioară are prioritate în materie bugetară. În ţările cu sistem bicameral. în sensul reducerii cheltuielilor şi sporirii veniturilor înscrise în proiectul guvernamental şi nu în sens invers. permanente pentru buget.

Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă. În unele ţări. preşedintele şedinţei comune poate cere Parlamentului să se pronunţe prin vot asupra acestei propuneri. până la aprobarea legii bugetare. în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul anterior. după încheierea dezbaterilor generale. depuse în termen legal. în prealabil.Propunerile de amendamente pot să difere de la o comisie la alta. 21 . la care. Bugetele se aprobă de parlament pe ansamblu. pentru anul bugetar. Urmează apoi dezbaterea proiectelor în camerele parlamentului. În finalul acestei dezbateri generale. dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor. Dacă prin raportul lor comun. atunci se trece la faza a doua a dezbaterilor din şedinţa comună consacrată analizei şi votării legilor bugetare. ministrul finanţelor a prezentat raportul asupra proiectului de buget. subcapitole. cele două comisii reunite întocmesc un raport comun prin care propun acceptarea proiectelor de lege (cu sau fără amendamente) sau respingerea acestora. ministrul finanţelor prezintă. titluri. iar comisiile permanente au prezentat raportul lor comun. cu sau fără modificarea acestuia. iar reprezentanţii puterii susţinând propunerile executivului. Dacă totuşi legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. În prima fază are loc o dezbatere generală asupra proiectului de buget. şi pe ordonatorii principali de credite. articole. nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget. În acest sens. în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget. cele două comisii permanente au propus respingerea proiectului guvernamental. în final. reprezentanţii diferitelor grupuri parlamentare. opoziţia criticând de obicei proiectul prezentat. în numele Guvernului. precum şi alineate. capitole. după ce. îşi prezintă punctul lor de vedere. această dezbatere are loc în camerele reunite. inclusiv în România. după caz. Instituţiile publice şi acţiunile noi. Potrivit legislaţiei româneşti. Guvernul îşi îndeplineşte sarcinile pe baza unor avansuri lunare în limita a 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent sau din sumele propuse în proiectul de buget. Dacă însă raportul comun al comisiilor a fost favorabil proiectului de buget. aprobate în anul curent. poziţia acestuia cu privire la problemele ridicate de către reprezentanţii diferitelor grupuri parlamentare. vor fi finanţate. pe părţi. se constituie o comisie mixtă de mediere. iar. dacă legile bugetare anuale. precum şi creditele de amgajament pentru acţiuni multianuale.

structura economică a cheltuielilor grupate în cheltuieli curente. categorii de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale. structura cheltuielilor în raport cu destinaţiile lor: servicii publice generale. 22 . iar la cheltuieli pe sinteza cheltuielilor bugetare pe surse de finanţare. după caz. apărare. cheltuieli pentru acţiuni economice. În articolele Legii bugetului de stat sunt înscrise: volumul total al veniturilor. Ceea ce se publică în Monitorul Oficial este doar Legea bugetului de stat şi respectiv Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. cheltuieli de capital şi aprobate de către Parlament. operaţiuni financiare. titluri. care cuprind circa 20 de pagini de text şi anexele lor.Legile bugetare anuale adoptate de către Parlament trebuie să fie apoi promulgate de către Preşedinte şi publicate în Monitorul Oficial pentru a putea fi puse în aplicare. în ansamblui lui. cheltuieli social – culturale. odine publică şi siguranţă naţională. transferurile. veniturile şi cheltuielile Toate acestea îşi găsesc detalierea în anexele la legea bugetului de stat. precum şi regulile ce trebuie respectate de către cei care decid în privinţa efectuării acestor cheltuieli. cotele şi sumele defalcate pentru bugetele locale. Bugetul. cu detaliere pe părţi.000 de pagini. ce fac parte integrantă din legea aprobată. detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole. capitole. pentru fonduri la dispoziţia Guvernului şi pentru cheltuieli aferente datoriei publice. paragrafe. articole şi alineate. veniturile şi cheltuielile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. este un document extrem de voluminos. paragrafe şi titluri. detaliate alte anexe. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat cuprinde: capitole. ca de exemplu: sinteza bugetului de stat. aşa cum au fost acestea structura veniturilor în raport cu natura şi provenienţa lor. el cuprinzând adesea peste 15. Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. bugetele ordonatorilor principali de credite li anexele la acestea. corespunzător. subcapitole. cheltuielilor şi a deficitului bugetar. subcapitole. cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică. sume defalcate pentru bugetele locale.

Legea 200/2006]. paragrafe. judeţelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Bugetele instituţiilor publice autonome se aprobă de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale. subcapitole. bugetul de stat. titluri. cheltuielilor şi excedentul bugetar aferent acestui buget. oraşelor. sectoarelor. bugetul asigurărilor sociale de stat. Bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetul de stat. iar sinteza fondurilor alocate pe surse de finanţare şi titluri de cheltuieli. după caz. cheltuieli. 23 . sinteza veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj. articole şi alineate. Bugetele locale se aprobă de către consiliile locale ale comunelor. bugetul creditelor externe. structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. alte anexe. bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile se adoptă prin lege. iar dacă sunt finanţate integral din bugetele de mai înainte. Astfel. după caz. dispoziţii referitoare la Fondul de garantare pemtru plata creanţelor salariale [constituit prin reglementări specifice exerciţiului bugetar. paragrafe. subcapitole. bugetul fondurilor externe nerambursabile se aprobă prin lege. articole şi alineate. după caz. Anexele Legii bugetului asigurărilor sociale de stat cuprind: sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat. capitole. structura economică şi funcţională a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. la cheltuieli pe părţi. ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. bugetele fondurilor speciale. atunci bugetul respectivelor instituţii publice se aprobă de către ordonatorii de credite ierarhic superior al acestora. detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole. sume alocate din credite externe detaliate pe capitole. bugetul asigurărilor sociale de stat. titlrui de programul de investiţii publice pe grupe de investiţii şi surse. dispoziţii referitoare la bugetul asigurărilor pentru şomaj. bugetele fondurilor speciale.- volumul total al veniturilor. municipiilor.

Pentru a se putea trece la execuţia de casă a bugetului. în raport cu gradul de folosire a 24 . Grija principală a acestora este de a asigura încasarea veniturilor cel puţin la nivelul aprobat şi efectuarea cheltuielilor în limitele şi pentru destinaţiile aprobate. Alocarea resurselor se face în limita creditelor aprobate pe destinaţiile legale. condiţiile şi pentru destinaţiile legale. iar cei vinovaţi sunt sancţionaţi. sumele înscrise în buget reprezintă limite maxime. fără săvârşirea de abuzuri fiscale. Aici preocuparea este aceea de a efectua cheltuieli în limitele. trebuie efectuate câteva operaţii prealabile. Depăşirea acestora (cu excepţia celor extrabugetare) nu reprezintă un act de indisciplină bugetară dacă nu au fost încălcate legile fiscale. în cazul cheltuielilor. reprezintă o încălcare a disciplinei financiare. şi anume Ministerul Finanţelor Publice. Mai întâi.Bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii se adoptă de către organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior. Efectuarea de cheltuieli peste plafonul aprobat sau pentru alte scopuri decât cele pentru care s-a obţinut aprobarea. condiţie indispensabilă pentru ca alocaţiile să poată fi folosite. fiind riguros delimitate potrivit principiului separării funcţiilor. Urmează apoi deschiderea creditelor sau alimentarea conturilor ordonatorilor de credite. de dispoziţie sau de execuţie. Înseamnă că veniturile înscrise în buget reprezintă sarcini minime. adică la încasarea propriu – zisă a veniturilor şi la efectuarea plăţilor pe seama resurselor bugetare alocate. care o realizează prin organul său specializat. în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de eşalonarea în timp a cheltuielilor. Execuţia bugetului Odată legea bugetară aprobată şi promulgată. Aceasta înseamnă încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor autorizate de către Parlament prin aprobarea legilor bugetare. Sarcina revine Guvernului. Atenţia este deci îndreptată spre identificarea tuturor surselor de venituri şi încasarea integrală a sumelor cuvenite statului. evitându-se deturnările de fonduri. se trece la cea ce-a treia etapă a procesului bugetar şi anume la execuţia bugetului. deschise la trezoreria statului. cifrele anuale aprobate prin lege pentru venituri şi cheltuieli trebuie repartizate pe trimestre. În execuţia bugetului sunt implicaţi însă mii de participanţi. Bugetul trezoreriei statului se aprobă prin hotărâre a Guvernului. atribuţiile acestora. În schimb. risipa şi abuzurile.

Ordonatorii de credite au obligaţia de a folosi alocaţiile primite numai în limita şi pentru destinaţiile aprobate şi numai pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiei pe care o conduc. Fazele şi metodele folosite în execuţia bugetară sunt diferite pentru venituri şi cheltuieli. Lichidarea cheltuielii are două faze: faza în care se constată faptic şi pe bază de acte justificative realizarea operaţiei angajate sau dispuse în prealabil şi 25 . Există de altfel o delimitare riguroasă între execuţia părţii de venituri şi execuţia părţii de cheltuieli în virtutea interdicţiei de a se efectua plăţi direct din venituri şi în conformitate cu regula non – contractării veniturilor şi cheltuielilor. plata propriu – zisă. este realizată de organele de execuţie. Angajarea trebuie să aibă temei legal. de către Banca Naţională în cooperare cu băncile specializate. printr-un sistem mixt. execuţia de casă a ugetului a fost asigurată. iar din 1992 s-a înfiinţat trezoreria finanţelor publice [Hotărârea Guvernului 78/1992]. iar cea de-a patra. Unele obligaţii se nasc prin adoptarea unei decizii de numire în funcţie. Execuţia de casă a bugetului se realizează fie prin Banca Centrală şi băncile specializate. Primele trei faze. cu privire la indexarea salariilor sau acordarea unor compensaţii. până în anul 1992. printr-o hotărâre judecătorească cu titlu executoriu prin care instituţia este obligată să efectueze unele plăţi. fie prin instituţii specializate ale Ministerului Finanţelor sau. În România. Ea se realizează în cazul achiziţionării bunurilor sau serviciilor prin încheierea unui contract. care duce la majorarea salariilor. sau angajarea poate rezulta din legile adoptate de către Parlament cu privire la introducerea unei noi grile de salarizare pentru bugetari. care a preluat execuţia de casă a bugetului.resurselor puse la dispoziţie anterior. adică angajarea. lichidarea şi ordonanţarea sunt de competenţa ordonatorilor de credite. de cele mai multe ori. Prin angajarea cheltuielii de către o instituţie publică finanţată din buget se înţelege asumarea obligaţiei acesteia de a plăti în viitor o sumă de bani unei terţe persoane fizice sau juridice. Execuţia părţii de cheltuieli ridică probleme mai complexe şi de aceea sunt riguros delimitate fazele ce trebuie parcurse şi competenţele organelor de dispoziţie (ordonatorii de credite) şi a celor de execuţie (casierii sau contabilii plătitori). emiterea unei comenzi sau acceptarea unei oferte. în cazul angajării unui funcţionar public.

În execuţia părţii de venituri se respectă. lichidarea şi emiterea titlului de percepere. Aşezarea implică identificarea materiei impozabile. potrivit naturii veniturilor. de asemenea. În raport cu gradul de îndeplinire a obligaţiei consemnate cu prilejul angajării prealabile. principiul separării funcţiilor. faza administrativă comportă trei operaţii tehnice şi anume: aşezarea. precum plata salariilor funcţionarilor publici sau plăţile în contul serviciului datoriei publice. La rândul lor. suma datorată coincide sau nu cu cea stabilită în momentul angajării cheltuielii. şi evaluarea acesteia. Aşezarea reprezintă o operaţie de maximă importanţă pentru evitarea evaziunii fiscale pe calea clandestinismului sau a subevaluării materiei impozabile. atunci când faptul generator de impozite sa aprodus. contribuabilul). Pentru cheltuielile consolidate sau cu caracter sistematic. iar operaţiile care se realizează diferă în raport cu felul veniturilor cuvenite statului. două feluri de proceduri: proacedurile fiscale şi procedurile nefiscale. Aceasta nu înseamnă însă că statele de plată nu trebuie să poarte viza de control financiar preventiv. Suma datorată de către fiecare contribuabil reprezintă debitul său fiscal. se dispune plata sumei cuvenite beneficiarului. potrivit legii. Plata propriu – zisă este obligaţia de achitare a sumei datorate beneficiarului. în virtutea principiului separării funcţiilor. Există astfel. În cazul impozitelor directe. două faze şi anume: faza deciziilor administrative şi faza deciziilor contabile. 26 . procedurile presupun. plăţile se pot efectua fără o ordonanţare prealabilă. procedurile fiscale sunt diferite pentru impozitele directe şi pentru cele indirecte. prin care. Executată de către aparatul fiscal specializat din subordinea Ministerului Finanaţelor Publice. Ordonanţarea plăţii se realizează prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziţii de plată adresată casierului.- faza în care se stabileşte suma datorată beneficiarului. în urma lichidării. Angajarea şi efectuarea de cheltuieli se aprobă şi se efectuează numai dacă pe documentul respectiv există viza de control financiar preventiv. Lichidarea constă în stabilirea mărimii impozitului datorat de către fiecare contribuabil în funcţie de baza de calcul a impozitului (materia impozabilă evaluată) şi regimul fiscal de impozitare (cotele sau sumele fixe stabilite prin lege pentru unitatea de impunere şi eventualele facilităţi fiscale de care poate beneficia.

Aici un rol considerabil îl are plătitorul care întocmeşte declaraţia vamală. respectiv. contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat. lichidarea şi perceperea se realizează deodată. Există şi proceduri nefiscale practicate în unele ţări prin emiterea unui ordin de vărsare sau de încasare prin care datornicul este invitat pe cale amiabilă să-şi achite datoria. Faza execuţiei contabile încheie procedura în cazul impozitelor directe. atunci conturile bugetului se închid în ultima zi a anului bugetar. În acest caz. El foloseşte în acest sens dările de seamă contabile trimestriale ale ordonatorilor de credite şi urmăreşte conturile privind execuţia de casă a bugetului prin trezoreria statului. caz în care se emite un titlu executoriu (pentru acele creanţe ale statului care nu au un mod special de încasare). sau procedura de încasare forţată. organul administrativ verificând exactitatea datelor. în cazul taxelor vamale. cu ocazia vămuirii mărfii şi a achitării taxelor vamale stabilite. astfel că în contul general anual de execuţie se vor reflecta veniturile efectiv încasate şi cheltuielile efectuate până la sfârşitul anului. Dacă se foloseşte metoda de gestiune. constând în perceperea propriu – zisă a acestora de către agenţi încasatori sau contabili încasatori ce aparţin trezoreriei statului sau unităţilor ce efectuează cu mandat operaţiile de încasare a impozitelor. Încheierea execuţiei bugetare Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a urmări şi supraveghea în permanenţă mersul execuţiei bugetului şi de a prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului cu privire la starea de echilibru a bugetului. inclusiv anexele la acestea. în caz contrar fiind sesizată instanţa. Procedura de execuţie a impozitelor indirecte se caracterizează prin faptul că nu se aplică întocmai separarea funcţiilor. Momentul întocmirii depinde de metoda folosită în realizarea exerciţiului bugetar. De exemplu. Ministerul Finanţelor Publice trebuie să întocmească contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi. aşezarea.Emiterea titlului de percepere a impozitului constă în înscrierea debitului fiscal ce urmează a fi încasat de la fiecare contribuabil într-un act sau dispiziţie prin care se autorizează perceperea propriu – zisă a impozitelor. care au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor principali de credite. La încheierea exerciţiului bugetar. veniturile cuvenite bugetului şi neîncasate şi 27 .

b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale. se înaintează până la data de 1 iulie a anului următor Parlamentului spre aprobare. inclusiv în România. credite bugetare definitive şi plăţi efectuate. Conturile anuale de execuţie cuprind: a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale. Ministerul Finanţelor Publice este obligat să întocmească şi să anexeze la contul general de execuţie a bugetului de stat şi contul general al datoriei publice. Dacă se aplică metoda de exerciţiu. Ea verifică eficienţa. pronunţându-se şi asupra calităţii gestiunii banilor publici la nivelul fiecărei instituţii şi pe ansamblul bugetului. La încheierea verificărilor efectuate prin structurile sale funcţionale. iar cea nefavorabilă ca deficit al bugetului. dar neefectuate până la sfârşitul anului se transmit în bugetul următor şi se vor reflecta în contul anual al exerciţiului următor. dacă nu se constată ilegalităţi şi prejudicii aduse fondurilor 28 . chiar dacă unele dintre ele s-au realizat după încheierea exerciţiului bugetar. diferenţa favorabilă apărând ca excedent definitiv. În privinţa contului de execuţie bugetară. Conturile generale întocmite de către Ministerul Finanţelor Publice se prezintă Guvernului spre analiză şi însuşire. în cele mai multe ţări. poartă denumirea de Curte de Conturi. Odată însuşite de Guvern. eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare.cheltuielile angajate. vizând legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în acest document. Acesta cuprinde conturile datoriei publice interne şi datoriei publice externe directe a statului şi situaţiile garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de către alte persoane juridice. Controlul execuţiei bugetare După primirea contului privind execuţia bugetară. Curtea de Conturi efectuează la fiecare instituţie publică controlul ulterior. atunci contul general anual se va întocmi după expirarea perioadei de prelungire a execuţiei pentru bugetul anului încheiat. Prin compararea încasărilor realizate cu plăţile efectuate se poate aprecia starea de echilibru a bugetului încheiat. prevederi bugetare definitive şi încasări realizate. Parlamentul transmite documentul instituţiei supreme de control financiar extern care. el reflectând veniturile şi cheltuielile anului expirat.

publice. generatoare de pagube materiale. exercitat cu prilejul efectuării plăţii are o eficacitate mai redusă. cheltuirea judicioasă a resurselor alocate. prevenindu-se evaziunea. Aprobarea execuţiei bugetare Pe baza raportului privind contul de execuţie bugetară. aprobarea execuţiei bugetare efectuând-o o altă putere în stat. Important este ca. Parlamentul declanşează procedura de dezbatere şi aprobare a acestuia. Obiectul controlului bugetar îl reprezintă actele de decizie şi de execuţie ale tuturor persoanelor implicate în procesul bugetar. acestea se recuperează prin organele de jurisdicţie ale Curţii de Conturi. elaborat de instituţia specializată de control al finanţelor publice. Şi în domeniul controlului bugetar. lichidare şi ordonanţare s-au făcut corect. existând puţine şanse de a se repara prejudiciile aduse statului prin evaziune fiscală sau prin risipa în cheltuirea banului public. menit să asigure respectarea legalităţii. În toate cazurile se urmăreşte respectarea strictă a legilor şi disciplinei bugetare. Cel concomitent. în sensul că organul care gestionează bugetul (guvernul) să fie controlat şi de o entitate publică exterioară acestuia. 29 . prezintă particularităţi de la o ţară la alta. Controlul ulterior este doar constatativ. Dacă se constată operaţiuni ilegale. deşi activitatea cea mai intensă se realizează de-a lungul execuţiei bugetare. Organizarea şi funcţionarea controlului financiar. în limitele şi pentru destinaţiile alocate. În final. începând cu Guvernul. verificându-se doar dacă operaţiile anterioare de angajare. încasarea integrală şi la timp a veniturilor. aşa cum subliniam încă de la început. în special. respectiv forul legiuitor (parlamentul). Curtea de Conturi întocmeşte Raportul public. în general. dar şi abuzurile fiscale. Deşi am prezentat controlul ca o etapă distinctă a procesului bugetar. în toate fazele procesului bugetar. asupra execuţiei bugetare. oportunităţii şi eficienţa în mânuirea banului public. care stă la baza dezbaterilor în Parlament în vederea aprobării legilor anuale de execuţie a bugetelor publice. prin măsurile şi sancţiunile aplicate putându-se cel mult preveni actele de indisciplină financiară în viitor. Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune a conducătorului (ordonatorului de credite) fiecărei instituţii publice. în realitate el este prezent. continuând cu ordonatorii de credite şi terminând cu simplii mânuitori ai banului public. prin formele concrete de organizare şi funcţionare a controlului financiar. să se evite manifestarea conflictului de interese şi să se realizeze controlul reciproc al puterilor în stat. controlul cel mai eficace este cel preventiv.

autori: Iulian Vacarel.Mai întâi are loc analiza raportului în comisiile permanente reunite de buget. iar apoi se dezbate în plenul Parlamentului proiectul de Lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară.Florian Bercea. finanţe şi bănci ale forului legislativ.anul2004 30 .3 Etapele procesului bugetar la nivelul autoritatilor publice centrale din Romania 3 Manual “Finante Publice”.Florin Georgescu. pe lângă articolele privind aprobarea contului respectiv. se pot avansa propuneri privind modificarea unor legi în vederea creşterii eficienţei utilizării banilor publici.editura Didactica si Pedagogica. Cu această ocazie se prezintă de către executiv sinteza evoluţiilor economico – financiare din anul la care se referă execuţia bugetară şi factorii care au influenţat evoluţia acesteia. prilej cu care se fac aprecieri privind calitatea gestiunii bugetare comparativ cu prevederile bugetului aprobat.editia a-IV-a. În conţinutul său.Tatiana Mosteanu. Totodată. În continuare. se pot introduce prevederi referitoare la continuarea verificării de către Curtea de Conturi a anumitor aspecte ale execuţiei bugetare şi raportarea către Parlament a constatărilor rezultate şi a măsurilor legale aplicate. se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuţie bugetară. Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară marchează încheierea etapelor componente ale procesului bugetar. Apoi are loc exprimarea punctelor de vedere ale formaţiunilor politice reprezentate în forul legislativ.

a contului de executie bugetara Curtea de Conturi Verificarea contului de executie bugetara si transmiterea la parlament a raportului privind controlul efectuat MFP Elaboreaza proiectul legii bugetare si al bugetului Guvern Aproba proiectul legii bugetare si al bugetului Guvern Aprobarea pentru supunere spre adoptare de catre parlament a controlului de executie bugetara Parlament Analiza raportului Curtii de Conturi si adoptarea proiectului legii de aprobare a contului de executie bugetara Parlament Dezbate si aproba proiectul de lege privind bugetul Parlament Primirea contului si transmiterea acestuia spre verificarea Curtii de Conturi 31 .impreuna culimitele de cheltuieli pe ordonatori principali de credite. Guvern Aproba propunerile MFP Parlament Este informat de Guvern asupra principalelor orientari ale politicii macroeconomice si ale finantelor publice MFP Transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare cadru continand contextul macroeconomic care sta la baza intocmirii bugetului.Ministerul Finantelor Publice Propune obiectivele politicii fiscale si bugetare .metodologiile de elaborare a acestuia si limitele de cheltuieli aprobate de guvern Ordonatorii principali de credite Elaboreaza proiectele de buget propriu cu incadrarea in limitele de cheltuieli aprobate de Guvern Ordonatori principali de credite Executia bugetului aprobat de parlament MFP Primirea darilor de seama contabile si elaborarea pe baza acestora .

sanatate. • bugetul general centralizat al bugetelor locale inregistreaza ponderi atat la venituri cat si la cheltuieli de peste 9% in produsul intern brut. cofinantarea instrumentelor structurale primite de la Uniunea Europeana pentru inlaturarea disparitatilor dintre regiuni si plata contributiei Romaniei la bugetul comunitar.2% din veniturile bugetului general consolidat. in timp ce veniturile sale reprezinta 39. si un nivel al cheltuielilor de 42. Aceasta evolutie este datorata cresterii economice sustenabile. sumele necesare continuarii reformelor structurale din educatie. acelasi ca in anul 2007. cel mai ridicat nivel din ultimii ani.2 %. cheltuielile 43. mediu.7% din produsul intern brut.6% din produsul intern brut. in timp ce veniturile sale reprezinta 23.4% din veniturile bugetului general consolidat. veniturile sale reprezinta 15. in crestere cu 2.8% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat. de restructurare a mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale popula|iei si al armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele locale ce au condus la imbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale administratiei publice locale in corelatie cu responsabilitatile transferate. Bugetul de Stat in perioada 2008 – 2009 Bugetul general consolidat este formulat pentru anul 2008 la un nivel al veniturilor de 39.5%. in crestere cu 2. Proiectia veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2008 reflecta urmatoarele aspecte4: • bugetul de stat.7 puncte procentuale fata de anul 2007. iar deficitul 2. Sume importante au fost directionate catre: . valori determinate de amplul proces de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale.4. ceea ce reflecta un proces continuu de consolidare fiscala. cu un deficit bugetar estimat la 2.7 %. a imbunatatirii colectarii si intaririi disciplinei fiscale. Provocarea Romaniei in acest moment este de a asigura pe baza unei viziuni coerente care mentine stabilitatea macroeconomica. cheltuielile 21. dezvoltare regionala si infrastructura in transport. sub limita de 3 % prevazuta de Tratatul de la Maastricht. cheltuielile 18. cercetare dezvoltare.3% din produsul intern brut. se situeaza pe primul loc ca pondere in produsul intern brut.7 puncte procentuale fata de anul 2007. cea mai importanta componenta a bugetului general consolidat.compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la combustibil.0% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat. 4 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2008 si proiectia acesteia in perioada 2009-2011 32 .

-modificari procentuale fata de perioada corespunzatoare a anului precedent5Evolutia produsului intern brut pe componente de utilizare in 2008 Trim I 8.2 24.3 17.4 Trim III 9.in trimestrul II.29% in produsul intern brut. de asemenea . .2%. in timp ce veniturile sale reprezinta 18. atat la venituri cat si la cheltuieli.2 15. cheltuielile 17.in termeni reali-a exportului de bunuri si servicii a fost superioara importului de bunuri si servicii. Semnificativa este evolutia comertului exterior de bunuri si servicii care. inregistrat.finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor.7% mai mare fata de aceeasi perioada din 2007.9 24.2 Trim II 9.3 4.9 25. formarea bruta de capital fix fiind componenta cea mai dinamica. evolutia economica a fost foarte buna.9 14.6 35.9 12. inregistrandu-se o crestere a produsului intern brut cu 8. combustibili petrolieri.7 12.9% fata de aceeasi perioada din 2007.din care: -Consumul final individual al populatiei -Consumul final colectiv a -Formarea bruta de capital fix Exportul de bunri si servicii Importul de bunuri si servicii 5 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012. carhuni. In primele 9 luni din anul 2008. .0 26.finantarea programelor de pietruire a drumurilor comunale si alimentare cu apa a satelor.2 4.o crestere de 14 % fata de primele 9 luni din 2007.7 9 luni 8.1 33. Cererea interna a reprezentat motorul cresterii economice in aceasta perioada. .0 14..9 24. Formarea bruta de capital fix a fost cu 27.4 27. .4% din veniturile bugetului general consolidat. comparativ cu ponderi de peste 5% din produsul intern brut in anul 2007. • bugetul asigurarilor sociale de stat in anul 2008 inregistreaza ponderi de 7.7 22. . Varianta a II-a 33 .acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne.4 18.5 14. respectiv dinamica.5 a Produsul intern brut Cererea interna.1 30.3 10. Consumul final individual al populatiei.1 4.sprijin financiar la constituirea familiei.1 10.6 4. a inregistrat o schimbare importanta. urmatoarea componenta a cererii interne.finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap.finantarea cheltuielilor de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar.

Conform datelor statistice sectoriale.0 9.4 22.intre cresterea exportului de bunuri si servicii si cea a importurilor. aceasta in conditiile in care efectele actualei crize ecomico-financiare mondiale s-au resimtit din ce in ce mai mult in economia romaneasca in trimestrul IV.9 2.8 1.7 In trimestrul IV 2008 s-a accentuat declinul unor ramuri industriale (produse textile.hartie si produse din hartie) si s-a 6 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012. a exportului net de bunuri si servicii.9 % fata de anul 2007 . cu un punct procentual sub nivelul primelor 9 luni (8.6 16.2 11.3 15. incetinirea economica devenind o realitate.8 2006 12.de la 8-10 puncte procentuale in anii precedenti la circa 3-4 puncte procentuale in anul 2008.2 8.5 33. Pe ansamblul economiei in trimestrul IV 2008 s-a inregistrat ceea mai pronuntata contractie a cresterii economice trimestriale de dupa 2000.4 23.2 5.2 3.0 7.9 7.2 6.2 2.9 9.In trimestrul IV efectele crizei economice mondiale au inceput sa se manifeste si in Romania .mobilier.8 4.9 27. Totusi la nivelul anului 2008 se estimeaza ca s-a mentinut contributia negativa la cresterea reala a PIB. Estimarile privind cresterea economica pentru anul 2008 prevad un nivel al produsului intern brut mai mare cu 7.3 20.6 2.5 19.6 29. Varianta a II-a 34 .3 7. reducandu-se totusi diferenta -in termeni reali.din care: -Consumul final individual al populatiei -Consumul final colectiv a -Formarea bruta de capital fix Exportul de bunuri si servicii Importul de bunri si servicii Produsul intern brut Industrie Agricultura Constructii Servicii 7.6 -17.conducand la restranangerea volumului de activitate in multe domenii.8 26.6 -11.0 20.9 10.4 6.5 5.3 7.9%).0 16.masini si aparate electrice.8 2007 14.metalurgie.6 7.9 11.1 7.crestera reala a produsului intern brut nu a depasit 6% in trimestrul IV. Datele statistice disponibile pana in acest moment arata o reducere semnificativa a activitatii industriale dar si o diminuare a cresterii volumului de activitate in servicii si in constructii.3 2008 estimare 10.1 24. -modificari procentuale fata de anii precedenti6Evolutia produsului intern brut 2005 Cererea interna.0 4.6 7.3 -16.celuloza.

Aceasta evolutie a condus la o crestere a valorii adaugate brute industriale de 2.orz.cel mai important sector al economiei romanesti. dupa ce in prima parte a anului evolutiile au fost modeste. Serviciile . Structura cheltuielilor bugetului general consolidat in anul 2008 Cheltuieli de capital 15% Alte cheltuieli 2% Cheltuieli de personal 16% Asistenta sociala 26% Bunuri si servicii 19% Dobanzi 2% Alte transferuri 12% Transferuri intre unitati 4% Subventii 4% 35 .sunt de remarcat rezultatele exceptionale obtinute la culturile cerealiere din vara (grau. Pe ansamblul anului 2008. prin ponderea pe care o detine in produsul intern brut -au resimtit efectele crizei in trim IV . dar si la culturile de toamna (porumb .1% fata de acelasi trimestru al anului anterior.floarea soarelui.8% in primele 9 luni din 2008.soia. tendinta care s-a accentuat in ultimile 3 luni.etc) care au condus la un spor al valorii adaugate brute din sector de 24.orzoaica. In aceste conditii.diminuat amplitudinea cresterilor inregistrate in prima parte a anului in alte ramuri cu contributii importante in productia industriala . In ceea ce priveste agricultura.valoarea adaugata bruta din sectorul tertiar este estimata sa se majoreze cu 5.5% pentru anul 2008.pentru trimestrul IV 2008 se estimeaza o reducerea productiei industriale cu 6. Valoarea aduagata bruta din constructii este estimata la 26.1% pe ansamblul anului 2008 fata de 4.7%. conducand la incetinirea activitatii in a doua parte a anului.etc).in special in activitatea comerciala.8 % pe inreg anul 2008.Totusi efectele crizei s-au facut resimtite si in acest sector . in activitatea sectorului bancar si in serviciile din categoria “celor prestate pentru intreprinderi”. Constructiile au reprezentat in anul 2008 sectorul cel mai dinamic al economiei romanesti.

fluxul de investitii straine a scazut de la 963 milioane euro in octombrie la mai putin de 400 milioane euro in decembrie. Efecte interne Cresterea cu 16. lucrarile de constructii s-au majorat in noiembrie doar cu 13. in conditiile turbulentelor de pe pietele financiare international. Efecte interne Obligatii neonorate ale administratjei centrale si locale catre agentii economiei de 7.Efectele politicii fiscal .5% din PIB) care au condus la o restrangere artificiala a volumului de activitate. echivalentul a 2. Aceasta este una din cauzele pentru care. spre exemplu. restrangerii lichiditatii la nivel global si cresterii randamentelor obtinute la emisiunile de titluri de stat in lei.1 miliarde euro (1.bugetare din anul 2008 asupra anului 2009 Efecte externe Depasirea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar admis conform Pactului de stabilitate si crejtere.4 miliarde lei a datoriei publice guvernamentale la 30 noiembrie 2008 fata de sfarsitul anului 2007 ca urmare a finantarii unui deficit bugetar mult mai mare decat cel estimat. Lipsa de predictibilitate a politicii fiscal-bugetare si derapajul bugetar major de la sfarsitul anului trecut au condus la erodarea increderii investitorilor straini.7 miliarde lei. indeosebi. neefectuarea platilor in agricultura din avansul primit de la UE a facut ca o suprafata importanta sa nu sub de grad investitional cu consecinte negative asupra costurilor 36 . ceea ce pune Romania in situatia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. in constructii. Spre exemplu.4%. In ultima parte a anului trecut. Reducerea ratingului suveran de catre agentiile internationale de rating categoria aferente finantarii externe la nivel guvernamental. Necesitatea ajustarii cheltuielilor pubiice si a deficitului bugetar in conditiile unui mediu economic dificil Lipsa de absorbtie a fondurilor europene.

0 0.5 0.5 4.7 0.7 18.5 1.215.3 65.572.2 0.722.4 0. venit si castiguri din capital Impozite si taxe pe proprietate Impozite si taxe pe bunuri si servicii din care: T.6 5.5 34.0 0.1 26.1 26.7 17.fie cultivata.726.5 2.8 9.715.6 57. Structura veniturilor bugetare pe anii 2008-2009 milioane lei Program Total venituri Venituri curente Venituri fiscale Impozit pe venit.7 73.589.0 58.5 3.155.2 Donatii 10.071.873.9 18.2 internationale Alte impozite si taxe fiscale 115.0 3.3 Propuneri 2009 221.9 9.917.4 3.543.506.3 1.3 3.116.3 2.2 8.2 0.386.2 0.2 0.8 12.4 9.6 0.9 0.2 47.013.305.8 0.393.1 122. venit si castiguri de la persoane juridice Impozit pe venit.0 Venituri de capital 1.590.8 10.1 105.2 3.789.8 27.3 1.5 0.8 22.0 17.3 15.204.0 4.5 47.1 0.0 2.3 0.2 3.9 7 Sume primite privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia pe anii 2010-2012 16.329.2 35.6 55.0 Contributii de asigurari sociale 49.800.8 3. Structura veniturilor bugetare in anul 20097 Estimarea veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici proiectati pentru anul 2009 si a reglementarilor existente in domeniul fiscal in vigoare de la 1 ianuarie 2009.783.5 17.8 % din PIB Program 2008 36.3 7.V.5 9.9 0.439.A.3 24.4 20.0 2.599.0 207.8 13.279.3 3.2 172.069.5 0.6 17. Accize Taxe de utilizarea bunurilor.2 Raport de la UE in contul platilor efectuate 2.5 3.030.123.4 9.1 0.813.6 37 .9 10.4 198.5 Propuneri 2009 38.0 89.7 1.0 0.6 25.8 venituri Program 2008 100.1 Venituri nefiscale 17. autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati Impozit pe comertul exterior si tranzactiile 2008 184.5 8.589.4 21.2 0.3 3.4 3.4 0. profit si castiguri din capital de la persoane juridice din care: Impozit pe profit Alte impozite pe profit.3 % din totalul Prop uneri 2009 100.2 1.5 2.862.182.2 21.656.4 53.5 8.8 9.0 0.5 0.535.9 22.416.1 8.3 9.1 0.3 7.5 3.8 1.0 9.6 5.0 1.0 93. profit si castiguri de capital de la persoane fizice din care: Impozit pe venit si salarii Alte impozite pe profit.0 10.0 16.2 33.499.6 0.8 0.3 34.

8 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012.5 4. exportul de bunuri sj servicii in PIB este in Romania in jur de 30%. constructii regie proprie.Cadrul Macroeconomic Intern in anul 20098: Indicatori PIB. lei % Lei/euro % % Mii pers. cu deosebire in primul semestru. Cererea interna isi va diminua puternic amplitudinea de crestere pana la 3.5% fata de 2008. 80% in Cehia si Ungaria. Este posibil ca in primul trimestru din anul 2009 cresterea reala a produsului intern brut sa se situeze chiar sub 1%. dar acestea se apreciaza ca vor fi mai mici decat in cazul altor tari din zona.Romania are un important sector economic in afara pietelor (agricultura. etc.1 -1. tendinta de contractie a activitatii economice se va accentua.Romania are una din cele mai reduse rate de dependenta de importurile energetice . dar pentru anul 2009. in termeni reali.0 5. preturi curente Rata de crestere Curs de schimb mediu Cresterea medie a preturilor de consum (IPC) Deflator PIB Numarul de someri inregistrati la sfarsitul anului Castigul salarial mediu brut Salariul mediu brut Exporturile de bunuri – rata de crestere Importurile de bunuri – rata de crestere Soldul contului curent Cresterea economica UM Mld . . 63% in Bulgaria.1 -10. Lei/luna Lei/luna % % %PIB Estimari 579 2. cadrul macroeconomic previzioneaza un produs intern brut in crestere.0 10. mult sub media din celelalte tari europene . comparativ cu 41%in Polonia.Romania are una din cele mai mici ponderi ale exportului in PIB.1 505 1820 1693 2. ceea ce inseamna un efect mai redus al contractiei pietelor externe. pentru ca: .Romania are o pondere a creditului neguvernamental in PIB de circa 40%. cu 2.9% Efectele crizei mondiale Efectele crizei financiare si economice vor fi resimtite puternic.3 In prima parte a anului 2009.). Varianta a II-a 38 .

iar importurile o diminuare cu 1. Exporturile de bunuri intracomunitare vor inregistra o crestere cu 0. Deficitul contului curent al balantei de plati externe se asteapta sa fie de circa 14.3 puncte procentuale. desi lucrarile de infrastructura finantate din fonduri publice se vor intensifica.4%) fata de anul 2008.1%. Agricultura Pentru agricultura se prevede o crestere de 4. ca efect al reducerii productiei industriale cu 1%. ajungand la 11. respectiv cu 3. iar pe intregul an cu 1%.7%.1 puncte procentuale fata de sfarsitul anului 2008. mai mica insa fata de cea inregistrata in anii precedenti.1%. iar importurile de bunuri se vor reduce cu 1.Industrie Productia industriala se va reduce in primul semestru cu circa 5%. iar rata somajului inregistrat va fi de 5.3% din PIB.5%. Constructii Constructiile vor inregistra cea mai ampla contractie. Comert exterior Exporturile de bunuri in anul 2009 vor creste doar cu 2.5%.8 mid. in crestere cu 1. reprezentand 10. euro. Balanta externa Ponderea deficitului comercial FOB-FOB in PIB se va diminua cu 1.2% in conditii climaterice normale.7%. Se estimeaza totusi mentinerea tendintei inregistrate in 2008 si anume depasirea ritmului de crestere al importurilor de catre cel al exporturilor.2 puncte procentuale. Veniturile salariale 39 . respectiv de la o crestere cu 26% in 2008 la o crestere cu circa 6% in 2009. Numar de salariati In anul 2009 numarul mediu de salariati va continua tendinta de crestere. respectiv cu 20 mii persoane (0.

9 PIB % 2. in sensul deprecierii monedei nationale fata de principalele valute.Se prevede o crestere moderata a castigului salarial mediu brut pana la nivelul de 1820 lei. precum si cu realitatile economice. prin acordarea de compensatii si deduceri fiscale.3% fata de 2008. iar pentru castigul salarial mediu net un nivel de 1352 lei in crestere cu 6.6 3. Resurse Interne Evolutia principalelor venituri ale bugetului general consolidat in anii 2008-2009 12 10 8 6 4 2 0 8 7. politica fiscala va fi caracterizata de coerenta. Pe de alta parte. unitar integrate si armonizate cu directivele Uniunii Europene.4 9.5 2. in vederea stimularii economisirii 40 .3 3.5 2.2 3. dar si persistenta unor dezechilibre macroeconomice manifestate in ultima parte a anului anterior au determinat o volatilitate mai ampla a cursului de schimb. Salariul mediu brut este estimat la 1693 lei. Obiectivul urmarit este simplificarea legislatiei fiscale si o mai buna intelegere a ei de catre contribuabili. Eliminarea temporara a impozitului pe veniturile din dobanzile la depozitele bancare.8 2009 Impozit pe profit Impozit pe venit TVA Accize Contriburii asigurari sociale Venituri nefiscale Sume primite din FEN postaderare si preaderare Politica Fiscala In anul 2009.7 3.1 9. Inflatia Rata inflafiei se va reduce fata de sfarsjtul anului 2008 la 4.4 0. inclusiv ale nerezidentilor. contextul economic international.7 3. Impozitul pe Venit Menfinerea cotei unice de impozitare directa de 16% a veniturilor si asigurarea echitatii in repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici.5%.5 2008 1. predictibilitate si stabilitate prin elaborarea unor proiecte ale Codului fiscal si Codului de procedura fiscala. in timp ce media anuala se va situa la 5%.

Impozitul pe profit Mentinerea cotei unice de impozitare directa de 16%.1 puncte procentuale ca pondere in PIB. Politicilor Agricole Comune si de Pescuit. cat si pentru cofinantarea aferenta acestora. determinata de: contractarea.si in anul 2008. in scadere cu 0. o parte din cheltuielile respective ale bugetului de stat si local va fi recuperata de la Uniunea Europeana si va fi inregistrata ca venit. In general. ISPA §i SAPARD va inceta dupa realizarea integrala a programelor finantate din aceste fonduri. in functie de angajarea si efectuarea platilor convenite cu Comisia Europeana.E. creditele bugetare. Evolutia este determinata in principal.44% din 41 .4 miliarde lei (1..Prognoza Dinamica de 9% fata de anul 2008. avand in vedere faptul ca primirea fondurilor PHARE. Cheltuielile aferente proiectelor cu finanfare post-aderare ale administratis publice centrale si locale si cofinanjarii programelor cu finanfare comunitara sunt estimate la 8. atat pentru fondurile PHARE §i ISPA. Fonduri post-aderare In contextul noii abordari privind reflectarea in bugetul de stat a sumelor destinate finantarii propunerilor de proiecte si proiectelor ce urmeaza sa fie implementate in cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a U. perioada imediat urmatoare (in unele cazuri. Fonduri de preaderare Perioada 2009-2010 este decisiva in ceea ce priveste absorbtia fondurilor comunitare de preaderare. precum si altor facilitati si instrumente postaderare care functioneaza pe principiul rambursarii cheltuielilor catre beneficiari. de cresterile moderate ale castigului salarial mediu brut si numarului mediu de salariati in anul 2009 fata de anul 2008. acesta putand ajunge la 80% din valoarea totala). a unui numar mare de proiecte care implica plata avansului in intarzieri in derularea contractelor in anul 2008. fapt ce a condus la necesitatea realocarii pentru maturizarea proiectelor ISPA (indeplinirea unor conditionalitati referitoare la achizitii de terenuri. permise) si accelerarea derularii lor efective. vor inregistra O crestere in anul 2009 fata de 2008. anul 2009 a unor plati programate. obtinerea de avize.

9% din PIB9. Evolutia principalelor actiuni finantate prin proiectul de buget in perioada 2008-2009 10: 9 10 Estimarea a avut in vedere ratele de intervenpe comunitara stabilie pentru diversele instrumente de finantare. Veniturile din fondurile de post-aderare estimate pentru anul 2009 sunt de 5.13 miliarde lei. In acest sens. in paralel cu sustinerea contributiei nationale la programele de investitii eligibile spre a fi finantate din fonduri europene si a platii contributiei nationale la bugetul european. precum invatamantul. coordonat de Primul-ministru si care va analiza saptamanal gradul de atragere a acestor fonduri. Realizarea nivelului prognozat al veniturilor din fonduri post-aderare este direct conditionata de accelerarea ritmului de absorbtie a fondurilor. un rol important il va avea grupul interministerial de monitorizare a implementarii fondurilor europene. Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia pe anii 2010-2012 42 . sanatatea si coeziunea sociala. cercetarea si dezvoltarea.PIB). reprezentand 0. Principalele politici sectoriale promovate prin proiectul de buget pe anul 2009 Obiectivele cheie ale politicii bugetare sunt reafirmarea politicilor publice in sectoarele ce tin de capitalul uman.

8 2.240.ACTIUNI Asigurari si asistenta sociala Invatamant Transporturi Sanatate Agricultura.0 2.5 34.004.6 107.8 Comunicatii 45.3 3.2 11.122.7 24.0 22.3 105.8 108.069. silvicultura.8 0.2 4.6 130.5 102. prelucratoare si constructii datoria publica si 2008 2009 2008 % din PIB 2009 % 2009/2008 .326.8 7.568.0 3.7 130. cercetare dezvoltare si cercetare in domeniul economic Actiuni generale.2 21.0 5.8 5.8 64.6 2.0 156.518. servicii si dezvoltare publica Tranzactii privind imprumuturile Aparare Cultura.6 0.1 6.7 169.050.445.1 0.8 43 .5 1.424. economice.7 110.8 613. recreere si religie Cercetare fundamentala.5 99.623.230.6 26.milioane lei 55.6 2.1 13.1 0.6 419.1 2.848.4 0.6 0.559.2 1.4 0.088.0 4.315.4 6.6 6.4 19.036.4 0.9 175.693.9 4.989.777.3 2.0 3.222.6 0.0 0.7 117.2 383.969.5 0.2 1.726.1 12.0 121.8 1.3 3.5 107.1 1. piscicultura si vanatoare Autoritati publice si actiuni externe Ordine publica si siguranta nationala Locuinte.9 175.3 1.5 13.515.4 170.5 2.661.5 11.6 17.6 0.820. comerciale si de munca Combustibil si energie Protectia mediului Alte servicii publice generale Alte actiuni economice Industria extractiva.8 115.1 1.0 105.0 0.222.9 81.6 2.4 15.358.9 2.0 0.1 0.8 3.3 3.8 423.0 581.2 4.0 3.9 6.0 2.389.6 0.1 0.4 14.480.979.2 5.546.1 5.

Eficienta energetica CEC Bank 11 12 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012. Investitii publice mld.0% Principalul suport pentru prevenirea declinului economic il va reprezenta investitia publica Formarea bruta de capital fix din surse bugetare va ajunge la 7% din PIB.4 4. echivalentul a 10.8% 1.5%).160 milioane lei credite bugetare si 300 milioane lei credite de angajament. practic.2 miliarde de euro.1% 0.Obiectivele Politicii Bugetare in anul 2009.9 12. 9oo milioane lei. va stagna (cresterea anuala este estimata la numai 1. Prioritati: Infrastructura Pentru a intari rolul multiplicator al investitiilor publice acestea vor fi orientate aproape in exclusivitate catre lucrarile de infrastructura de transport. ceea ce va asigura o dinamica a investitjilor totale de 5%. din care: Resurse interne Fonduri de preaderare Fonduri de postaderare12 Proiecte cu finantare rambursabila Din deficit 40.4% 0. I conditiile in care formarea bruta de capital fix din sectorul privat. Principii de Alocare a Resurselor11 Cheltuielile pentru investitii Alocarea unor sume importante pentru cheltuielile de investitii reprezinta principalul mijloc de limitare a ritmului de scadere economica si de compensare partiala a reducerii activitatii din sectorul privat si pentru asigurarea nivelului programat de venituri publice.8 2009 mld.1 11.2 miliarde lei 44 . Reabilitarea termica a cladirilor .9 %PIB 7.2 3.7% 2.0 1. mediu.1 2. lei Total.1 1.0% 2.1 2. formarea bruta de capital fix din surse bugetare urmeaza sa se majoreze cu peste 30%. Varianta a II-a Includ cofinantarea nationala in valoare de aproximativ 3. rurale. Euro 10. din educatie si sanatate si vor fi restranse semnificativ investitiile in autoturisme si alte dotari.1 4.5 8. echivalentul a 250 milioane euro pentru capitalizarea CEC.

Neimpozitarea profitului reinvestit incepand cu trimestrul al ll-lea al anului 2009. Pachetul de masuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei13 Valoare 51. Masuri pentru relansarea si stimularea cresterii economice Alocarea a 10. reprezentand 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru 2009. Sprijin pentru IMM Achitarea platilor restante Utilizarea fondurilor CEC Bank §i EXIMBANK cu precadere pentru asigurarea cofinantarii si garantarii proiectelor realizate din fonduri europene si finantarea IMM. Lei Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012. 13 0. Alocarea unui volum de fonduri de circa 65 mil. cu respectarea legislatiei UE in domeniu. Varianta a II-a 45 . Infiintarea grupului interministerial pentru gestionarea absorbfiei fondurilor comunitare sub conducerea directa a primului-ministru si a vicepremierului.Sprijinirea exporturilor Sprijinirea financiara a EXIMBANK. euro pentru promovarea exporturilor precum si majorarea contributiei statului pentru finantarea acestei activitati. Infiintarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri. a unui fond destinat cresterii accesului IMM-urilor la finantare. lei 42. I al anului 2009. in cadrul CEC. Asigurarea constituirii. lei TOTAL A.2 miliarde Euro pentru investitii. TVA) si esalonarea echilibrata a platii lunare a acestora. si 7% din PIB. Achitarea cu celeritate a obligator financiare certe. prin alocarea fondurilor publice necesare pentru instrumentele de asigurare si garantare a operatiunilor de export si de productie pentru export. lichide si exigibile ale administratiei publice centrale si locale (facturi.9 mld.1 mld.7 mld. subventii pentru agricultura. Perfectionarea mecanismului de absorbtie a fondurilor comunitare. in trim.urilor.

Alocarea prin bugetul de stat a cel putin aceluiasi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca in anul 2008. avand ca indicatori de referinja tona/ kilometru transportat Suplimentarea bugetului activitatii de cercetare .17 mld.7 mld.26 mld.dezvoltare la prima rectificare bugetara din anul 2009 B. Lei 0.77 mld. Continuarea si extinderea programului “Rabla”: .Intrarea in program a masinilor mai vechi de 10 ani. Lei . Accelerarea procedurii de atragere a fondurilor europene si modificarea legii achizitiilor publice pentru flexibilizarea acestei proceduri. cu doi ani mai "tinere" decat cele admise pana anul trecut.000 de vehicule fata de 40. Adoptarea legislatiei privind parteneriatul public-privat in vederea 46 0.Operationalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat si in lunile ulterioare lunii in care s-au depus cererea de restituire. precum si finantarea in limita a 60.23 mld. Includerea in bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale institutiilor si agentiilor guvernamentale.800 de lei.000 in 2008. Lei 8. precum riscul valutar si riscul de neplata. . Modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice. lei 7. lei 0. Lei 0. Masuri pentru finantarea economiei si cresterea lichiditatii Achitarea datoriilor administratiei centrale si locale catre agentii economici: facturi restante si lucrari recepfionate si nefacturate.000 de lei la 3.9 mld.Majorarea sumei acordate de la 3. precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile Capitalizarea CEC Bank Capitalizarea Eximbank prin utilizarea dividendelor cuvenite statului pentru majorarea capitalului social si alocarea de fonduri publice pentru instrumentele de asigurare si garantare a operatiunilor de export.

prin acoperirea diferentei dintre. 0. Pana la 15 aprilie 2009. C.10 mld.013 mld. Tratarea veniturilor in perioada de §omaj. impreuna cu partenerii sociali. Masuri sociale Acordarea pensiei sociale pentru pensionarii cu venituri mici in doua transe. comitetelor sectoriale pentru formare profesionala li se va acorda statutul de institutji de utilitate publica.din punct de vedere al angajatului . lei 0.18 mld.tehnic (maxim trei luni). Guvernul si partenerii sociali vor purta discutii in vederea elaborarii legii salarizarii unice a personalului bugetar Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de somaj cu trei luni Pana la 1 martie 2009.04 mld. in functie de performantele economice ale trimestrului I si a prognozelor pentru perioada urmatoare.cresterii dinamicii investitiilor private in infrastructura. dupa cum urmeaza: . Lei 5. Bugetul de Stat pe timp de criza economico-financiara 47 .din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contributiilor catre bugetul de stat sj al asigurarilor sociale. Compensarea cu 90% din pretul de reterinta pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de pana la 600 de lei. Declansarea dupa 15 aprilie.ca venituri de natura nonsalariala si aplicarea regimului corespunzator de impozitare .nivelul actual al pensiei sj plafonul de 350 de lei: pana la 300 de lei de la 1 aprilie 2009 si diferenta pana la 350 de lei de la 1 octombrie 2009. Susjinerea cu 50% a formarii profesionale continue pentru angajati si someri. Lei 1. Lei 0. Guvernul propune inghetarea salariilor pentru anul 2009. Pentru demnitari si pentru functiile asimilate cu functii de demnitate publica. a mecanismului de consultare pe tema cresterilor salariale pe anul 2009 in sistemul public.

urmând ca acesta să le aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru buget. Guvernul trebuie sa trimita proiectele legilor bugetare spre adoptare Parlamentului. împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite. Ministerul Finantelor trebuie sa trimita Guvernului până la data de 1 mai.Aprobarea bugetului de stat trebuie sa respecte calendarul bugetar prezentat in legea finantelor publice (500/2002). cu încadrarea în limitele de cheltuieli. organele abilitate trebuie sa emita indicatorii macroeconomici si sociali pana la data de 31 martie a anului curent.Parlamentul poate adopta bugetele pe ansamblu. obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani. pe care le depune laGuvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an. Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta. precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.cel tarziu pana pe 15 octombrie. întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor. pentru anul bugetar următor. La sfarsitul trimestrului al treilea bancile au redus liniile de creditare din cauza crizei financiare iar firmele au ramas fara 14 Mediafax si Financiarul 48 .14 Criza financara a intarziat acest proces. metodologiile de elaborare a acestora. şi estimările pentru următorii 3 ani. pe parti sau pe capitole. astfel incat acestea sa nu depaseasca nivelul din 2008. finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice. Astfel. pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şia bugetului propriu. Ministerul Finanţelor Publice. primul motiv pentru care prim ministrul Calin Popescu-Tariceanu amana aprobarea proiectului bugetului de stat pe 2009 solicitand ministrului Finantelor sa revizuiasca in scadere cheltuielile administratiei publice. inclusiv cele de personal si capital. Ministerul Finantelor publice trebuie sa transmita ordonatorilor principali de credite pana pe data de 1 iunie contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget.

5 miliarde de lei. al investitiilor in infrastructura. catre dezvoltarea cresterii economice si nu spre consum. pentru că băncile şi-au redus liniile de finanţare. Administratia Prezidentiala. pentru programul anual de combatere a secetei. Romania inregistrand un deficit bugetar de 4. Nu tot proiectul bugetar a fost amanat. prim ministrul de atunci recunostea ca in anul 2008 s-a cheltuit mai mult decat s-a incasat . bugetul asigurarilor sociale de stat a fost aprobat inca din octombrie 2008.asa cum a precizat ministrul economiei si finantelor de atunci . Astfel prin aceasta declaratie. S-a urmarit plafonarea cheltuielilor publice la o serie de autoritati intre care Cancelaria Primului-Ministru. Calin Popescu Tariceanu dorea un buget al dezvoltarii. „Este o formula care se foloseste si in Europa pentru stimularea activitatii de cercetare dezvoltare”.spunea atunci domnul Tariceanu. Companiile au probleme de lichiditate şi de aceea se reduce gradul de conformare voluntară" . provocand pierderi statului de 1.si poate chiar s-a cheltuit fara folos.insa guvernul Tariceanu nu s-a 49 . dublu fata de anul 2006 si cu 27% mai mult decat anul 2008. Ministerului Agriculturii a primit o majorare de buget cu 500 milioane lei. educatie. bugetul Romaniei va fi indreptat catre investitii. ceea ce ne-a cauzat pierderi de 1. O alta masura pe care guvernul Tariceanu dorea sa o adopte este diminuarea bazei impozabile pentru calculul impozitului pe profit. Deci.aproximativ 9 % . sanatate si agricultura : "In actualul context al situatiei economice internationale. In conditii de recesiune aveam nevoie de un buget de criza cu reducerea cheltuielilor la maximum si orientarea catre investitii. Taxele si impozitele nu vor fi majorate si nu vom introduce impozite noi prin acest proiect de buget” . adio dotări cu autovehicule şi alte poveşti de genul acesta“.Varujan Vosganian : "Avem dificultăţi la colectare. începând de la jumătatea lunii octombrie. De asemenea. Curtea de Conturi si redirectionarea acestor fonduri obtinute prin economisire catre investitii in agricultura si infrastructura. Conform primului proiect agricultura va beneficia in 2009 de un buget de 3% din PIB.asa cum a precizat si Calin Popescu Tariceanu: „Vrem un buget orientat spre investiţii. prin acordarea unei deduceri suplimentare pentru activitatile de cercetare-dezvoltare.5 miliarde de lei. intradevar erau masuri foarte bune pentru adoptarea unui buget de criza . nu pe consum.lichiditati si au intarziat plata impozitelor si taxelor catre stat . in conditiile in care am avut cea mai mare crestere economica din Europa . Secretariatul General al Guvernului.8 % in 2008. in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati. se urmarea o crestere a exportului de bunuri si servicii.

3. Fosta guvernare ne-a lasat un deficit de 5% si o crestere economica de 8%. Guvernul Boc urmarea prin aceasta masura atragerea banilor din strainatate. motiv pentru care a criticat foarte dur guvernul Tariceanu. adica un dezastru economic. a asigura slujbele cat mai multor oameni si a onora unele promisiuni facute de PSD si PDL in campania electorala. Noi trebuie sa facem fata acestui impact devastator".3 miliarde lei) pentru agricultură.6 miliarde lei) pentru învăţământ. 4.5% din PIB (26. 226 15 16 50 .3 miliarde lei) pentru servicii publice şi locuinţe. care a renuntat la aceasta functie dupa doar cateva zile.9 miliarde lei) pentru sănătate.16 Pentru asigurări şi asistenţă socială. mai ales in momentul in care romanii plecati la munca in spania si italia nu mai trimiteau atat de multi bani acasa.bani ce veneau din ce in ce mai putini din cauza ca romanii care trimiteau bani din tarile in care lucrau sufereau si ei din cauza crizei financiare. 3% din PIB (17.PSD si PDL au fost nevoite sa reinceapa discutiile privind noul guvern si noul priministru.aceste doua tari fiind lovite si ele de criza. Emil Boc a urmarit sa adopte aceleasi masuri: diminurea cheltuililor si investitia in agricultura. Din aceasta cauza cele doua partide . veniturile încasate de stat au echivalat cu doar 31. Guvernul Boc a venit cu ceva nou: infiintarea Ministerului Turismului si orientarea investiilor si catre acest domeniu. In fuctia de prim ministru a fost investit primarul Clujului . Executivul şi-a propus să aloce 6% din PIB (34.6% din PIB.9% din PIB (22. pentru a mentine in functiune motoarele economice.7 miliarde lei). urmarind un deficit bugetar mai mic decat cel din 2008.gandit deloc la turism.De asemenea si infiintarea noului guvern a durat foarte mult. o modalitate foarte buna de atragere a banilor strainilor .Emil Boc . Nivelurile de venituri şi cheltuieli prevăzute pentru 2008 şi 2009 sunt record pentru ultimii ani.3% din PIB (7. Bugetul de stat pe 2009 a fost aprobat pe 20 februarie de Parlamentul Romaniei cu voturi favorabile si 61 impotriva .4 miliarde lei) pentru transporturi şi 1. bugetul pe 2009 prevede alocarea a 11.4% din PIB (65.In prima etapa a infiintarii noului guvern a fost numit prim ministru domnul Stolojan.15 Noul prim ministru. Principala cauza pentru care adoptarea bugetului s-a amanat atat de mult a fost schimbarea guvernului in urma alegerilor din noiembrie. În privinţa cheltuielilor. în condiţiile în care în 2007. "Situatia ramane dificila: e nevoie de bani pentru a acoperi golurile bugetare lasate de fosta guvernare.

Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia pe anii 2010-2012 .Tatiana Mosteanu.Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2008 si proiectia acesteia in perioada 2009-2011 .Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012. 2002 . Bibliografie .6.editia a-IV-a. Varianta a II-a .Iulian Vacarel. Florian Bercea. “Finante Publice”.Iulian Vacarel. editura Expert.Revista : Flacara Iasiului 51 . Bucuresti. 2004 . Florin Georgescu. editura Didactica si Pedagogica . „Bugetul pe programe multianual”.