Psihologia actului infrac ional Capitolul 1 ANALIZA PSIHOLOGICA A ACTULUI INFRACTIONAL 1.

COMPLEXITATEA CAUZALA A FENOMENULUI INFRACTIONAL

Fenomenul infractional este deosebit de complex si pentru a putea fi cunoscut, trebuie abordat multidisciplinar. Aceasta implica stapanirea unor notiuni de: criminologie, psihologie judiciara, sociologie judiciara, biologie criminala, medicina legala, psihiatrie criminala, antropologie criminala, statistica infractionala etc. Infractionalitatea desi este un fenomen social, trebuie cercetata ca act individual, ca act comis de o persoana concreta intr-o situatie concreta. Este vorba de o actiune umana, determinata de anumite elemente psihologice, trebuinte, tendinte, motive, scopuri etc. In Romania, evolutia fenomenului infractional este o consecinta a impactului problemelor economico-sociale grave, caracteristice perioadei de tranzitie, precum si a crizei de autoritate pe care au traversat-o institutiile statului de drept. Legislatia lacunara si supraincarcarea sistemulul justitiei penale, corelate cu deficitul de personal si logistica, au facut ca efectul masurilor preventive si represive sa fie limitat. Avand in vedere rata inalta de profit si gradul scazut al riscurilor asumate, elemente ale crimei organizate au aparut si s-au dezvoltat cel mai rapid in domeniul economico-financiar. Coruptia ameninta nu numai drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, ci insasi buna functionare a institutiilor statului de drept, societatea democratica in ansamblul sau. O amploare deosebita au luat actele de inselaciune, fals si uz de fals realizate prin cele mai diverse forme, fraude valutar-vamale si nerespectarea legislatiei in domeniul operatiunilor de import-export etc. De asemenea, a crescut numarul infractiunilor legate de practicarea jocurilor de noroc, pretinderea unor sume consistente de bani pentru asigurarea protectiei , sechestrarea de persoane, violentele intre grupurile rivale de infractori etc. In ultima perioada s-au diversificat infractiunile comise prin violenta (omoruri, violuri, lovituri cauzatoare de moarte, talharii, vatamari corporale grave ca forme ale violentei private, si conflicte de grup, interetnice, interconfesionale, profesionale, acte de terorism). Violenta este intim legata de esenta umana si de functionarea societatii. Violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale, avand o etiologie proprie. Analiza etiologica a acestor forme de manifestare poate indica o multitudine de cauze: standardul economic, somajul, alienarea psiho-sociala, criza de autoritate, criza morala etc. Intelegerea determinismului cauzal al fenomenului infractional este facilitata de sesizarea actiunii concomitente a unei pluralitati de cauze. In etiologia infractionala se impletesc cauzele interne ce tin de natura umana, sociala a persoanei si cauzele externe ce vizeaza diversi factori culturali, economici, juridici etc. Ponderea, in cazul infractiunilor concrete, o detin insa cauzele interne (bazate pe factorii 1

implicate fiind si activitatile ca si insusirile psihice. practic toate structurile si functiile psihice incepand cu cele cognitiv-motivationale si terminand ce cele afectiv-volitive. Aceasta situatie implica doua elemente: a) evenimentul. cauza externa nu-si poate subordona si nu poate anula cauza interna.individuali) care au greutate specifica mai mare in raport cu cele externe. trece la actul infractional. Actul infractional antreneaza in grade diferite. Actul infractional. implicate fiind i activit ile ca i însu irile psihice. reprezint rezultatul interac iunii dintre factorii ce structureaz personalitatea individului i factorii externi. trebuie avute in vedere cele trei faze ale actului infractional. Actul infractional este generat de tulburari de ordin emotional si volitiv. Concluzia ce se desprinde este ca. conditiile si imprejurarile exterioare pot fi favorabile sau nefavorabile dezvoltarii acestui nucleu in plan infractional. orice persoana poate prezenta in structura sa un nucleu central mai mult sau mai putin favorabil comportamentului infractional. În ceea ce prive te factorii interni. 2 .condi iile i împrejur rile exterioare pot fi favorabile sau nefavorabile dezvolt rii acestui nucleu în plan infrac ional. faza infractionala propriu-zisa si faza postinfractionala[1]. orice persoan poate prezenta în structura sa un nucleu central mai mult sau mai pu in favorabil comportamentului infrac ional. Ambian a. Aceast trecere reprezint o procesualitate care cunoa te multe inconstan e în desf urarea ei. care precede actul infractional. 2. Ambianta. nodal. nu face acelasi lucru. in care infractiunea se pregateste si se realizeaza. pe cand alta. Trecerea la actul infractional constituie un moment critic. a incapacit ii de a renun a la satisfacerea imediat a unor trebuin e în pofida perspectivei unei pedepse. ca orice alt tip de act comportamental. Actul infrac ional este generat de tulbur ri de ordin emo ional i volitiv. conturând sau nu o personalitate criminal [2]. sustinut de lipsa sentimentului responsabilitatii si al culpabilitatii. endogeni. In ceea ce priveste factorii interni. conturand sau nu o personalitate infractionala. al incapacitatii subiectului de a renunta la satisfacerea imediata a unor trebuinte in pofida perspectivei unei pedepse. care determina aparitia ideii infractionale si b) circumstantele. ca orice alt tip de act comportamental. de ambian . in domeniul infractional. sus inute de lipsa sentimentului responsabilit ii i al culpabilit ii. in imprejurari similare. Actul infrac ional. Situatia preinfractionala reprezinta un ansamblu de circumstante exterioare personalitatii infractorului. practic toate structurile i func iile psihice începând cu cele cognitiv-motiva ionale i terminând ce cele afectiv-volitive.FAZELE ACTULUI INFRACTIONAL Pentru interpretarea corecta a comportamentului infractional. Altfel nu s-ar putea explica de ce o persoana. si anume: faza preinfractionala. de ambianta. nodal. reprezinta rezultatul interactiunii dintre factorii ce structureaza personalitatea individului si factorii externi. endogeni. in anumite conditii. Aceasta trecere reprezinta o procesualitate care cunoaste multe inconstante in desfasurarea ei. Trecerea la actul infrac ional constituie un moment critic. Actul infrac ional antreneaz în grade diferite.

Teama de neprev zut. martori. faza infrac ional propriu-zis . cu un rol motiva ional bine diferen iat (Aioni oaie & Butoi. periferic a con tiin ei infractorului.). autorul acesteia particip cu întreaga sa fiin . poate genera o serie de erori. fiind exploatate. uitarea unor obiecte corp delict sau omiterea tergerii unor categorii de urme. Planul de ac iune. Odat definitivat hot rârea de a comite infrac iunea. context spa io-temporal al desf ur rii faptei etc.În s vâr irea unei infrac iuni. întrucât prin prisma acestora se percepe situa ia extern . dispozi ie spa ial etc. Capacitatea de proiec ie i anticipare a consecin elor influen eaz . cu con inut afectiv-emo ional specific. servind deliber rilor asupra mobilului comportamentului infrac ional. cât i de împrejur rile favorizante cu valen e declan atoare.) amplific aceste st ri emo ionale. Punerea în act a hot rârii de a comite infrac iunea este precedat de o serie de procese de analiz i sintez . deliberarea i actele executorii antrenând profund întreaga personalitate a acestuia. 1992). renun area la portul m nu ilor. latura imaginativ a comiterii acesteia este sprijinit de ac iuni concrete cu caracter preg titor. vor contribui la identificarea autorului. Rezultanta acestui comportament poate fi. realizarea actelor preparatorii presupunând apelul la mijloace ajut toare. problematica psihologic fiind axat atât asupra coeficientului de risc.). este reprezentat mental. în desf urarea sa (timpul de s vâr ire. ci s se integreze în ea sub forma unei structuri informa ionale stabile. determinate atât de predispozi iile psihice ale f ptuitorului. culegerea de informa ii. culoare. fiin ele sau fenomenele percepute în timpul comiterii faptei (instrumente de spargere. contactarea de complici. criza de timp. victim . Pân la luarea hot rârii de a comite infrac iunea. o caracteristic a unei activit i normale.chimice (intensitate. dup luarea hot rârii acesta se caracterizeaz prin activism. Astfel.i pentru reu it întregul s u poten ial motiva ional i cognitiv-afectiv. în mare m sur actul decizional. supravegherea obiectivului. În faza preinfrac ional se constituie premisele subiective ale s vâr irii faptei. care ulterior. în cazul unui concurs de împrejur ri. obiectele. lacune (pierderea unor obiecte personale în câmpul faptei. Aceast faz se caracterizeaz printr-un intens consum l untric. Din punct de vedere psihologic trebuin ele se manifest în con tiin a individului ca mobil al comportamentului posibil i. dac în faza deliber rii comportamentul infractorului este de expectativ . Trecerea la îndeplinirea actului se asociaz cu tr irea unor st ri emo ionale intense. instrumente. În calitate de pas ini ial al form rii mobilului comportamental infrac ional se situeaz trebuin ele a c ror orientare antisocial este de o importan fundamental . Lipsa de control asupra comportamentului în timpul oper rii. mijloacele de realizare etc. fie desistarea. fie concretizarea în plan material a hot rârii de a comite fapta prin realizarea condi iilor optime reu itei ei. amânarea. cât i asupra mizei puse în joc. diverse accident ri etc. ajungând chiar la un grad înalt de surescitare. arme. de asemenea. form . m rime. Procesele de analiz i sintez a datelor despre locul faptei i de structurare a acestora într-o gam de variante concrete de ac iune (comportament tranzitiv de alegere a variantei optime) se declan eaz în faza a doua a actului. Acest lucru face ca actul infrac ional s nu r mân o achizi ie întâmpl toare. psihicul infractorului este dominat de perceperea i prelucrarea informa iilor declan atoare de motiva ii ale c ror polaritate se structureaz dup modelul unor sinteze aferentevolutive.). dup caz. mobilizându. a teptarea unor condi ii i împrejur ri favorizante[3]. de lupta motivelor. 3 . în func ie de propriet ile lor fizico. succesiunea etapelor. pot determina luarea unor decizii pentru s vâr irea infrac iunii.

dispari ii de la domiciliu. de a se sustrage identific rii. Se cunosc cazuri când persoane care întâmpl tor au asistat sau au descoperit o infrac iune. eviden ierea cât mai exact a cauzelor care au determinat comportamentul lor antisocial constituie cerin e esen iale pentru conturarea programelor terapeutic-recuperative din cadrul institu iilor corec ionale. modific ri în câmpul faptei. aceea de a se îndep rta în timp util de locul infrac iunii i de a ap rea cât mai curând în alt loc. determin . cu ac iune inhibitorie asupra celorlalte zone. de regul . Practica a demonstrat în aceast direc ie existen a unui registru de strategii de contracarare a activit ilor de identificare i tragere la r spundere penal a autorilor. Asemenea comportare este tipic recidivi tilor. i în special asupra celor implicate în procesarea acelor evenimente care nu au leg tur cu infrac iunea. unde. deschide largi perspective explica iei tiin ifice a mecanismelor i factorilor cu rol favorizant. În acest sens.i crea probe. Cercetarea complex a fenomenului infrac ional. întreaga lui activitate psihic fiind marcat de viziunea panoramic a celor petrecute la locul faptei. învinuirii i sanc iunii. care în urma antecedentelor penale ar fi u or învinui i. se ascunde tot timpul). Strategia utilizat este. intern ri în spital sau comiterea unor ac iuni m runte pentru a fi arestat. infractorii nu ezit în a întrebuin a orice mijloc care i-ar putea ajuta: minciuna. Cercet rile moderne consacrate psihologiei actului infrac ional sunt în mod constant 4 . înl tur ri de probe. i ac ionând ulterior prin denun uri. identificarea lui.Elementul caracteristic psihologiei infractorului dup s vâr irea faptei este tendin a de a se ap ra. con inutul s u este determinat în bun m sur de modul în care s-a desf urat faza anterioar . perfidia. dup o anumit perioad va fi dificil s se stabileasc cu exactitate succesiunea în timp a celor dou evenimente. o serie de infractori î i creeaz alibiuri care s conving autorit ile c era imposibil ca ei s fi s vâr it fapta. Capitolul 2 PROFILUL PERSONALIT II INFRACTORULUI II INFRACTORULUI CARACTERISTICILE PERSONALIT Diagnosticarea cât mai corect a profilului psihocomportamental al infractorilor. infractorul apare în preajma locului unde se desf oar cercet rile. Toate aceste ac iuni întreprinse au scopul de a deruta ancheta în curs i implicit. Faza postinfrac ional are o configura ie foarte variat . sub toate aspectele sale. Fuga de la locul unde s-a produs o infrac iune i grija de a. prin diferite ac iuni caut s se fac remarca i pentru a. Alteori. iar la nivel comportamental ac ioneaz conform legii dominantei defensive (este în defensiv . la nivel cerebral apari ia unui focar de excita ie maxim . atitudini variate pornind de la ideea de a inspira comp timire pentru nedreptatea ce li se face sau pentru situa ia în care au ajuns sili i de împrejur ri i pân la arogan a fa de anchetator sau chiar intimidarea acestuia. permi ând o fundamentare realist a m surilor generale i speciale orientate c tre prevenirea i combaterea manifest rilor antisociale. În urm rirea scopului. Procesarea informa iilor referitoare la evenimentele petrecute.i procura un alibi nu este întotdeauna un indiciu cert al culpabilit ii. pentru a nu fi suspectate sau citate ca martor. bazându-se pe faptul c . sesiz ri anonime. Comportamentul infractorului în aceast etap este reflexiv-ac ional. c utând s ob in informa ii referitoare la desf urarea acestora. nu r mân la locul faptei.

în care primeaz ideea de recuperare social a infractorului. la lipsa de obiectivitate fa de sine i fa de al ii. Exist i situa ii în care pedepsele sunt insuficiente.Datorit experien ei negative. motiva ia i voin a) se manifest în preg tirea. care intr în conflict cu cerin ele sistemului valorico-normativ i cultural al societ ii în care tr ie te. îndeosebi a celor morale etc. tiin i dreptate. cât i mecanismele interne (mobiluri. în cadrul duelului judiciar. în modul de a rezolva situa iile conflictuale care apar mereu în acest spa iu. c rora societatea nu le-a g sit remedii propice. s-a reu it s se stabileasc anumite caracteristici comune care se reg sesc la majoritatea celor care încalc în mod frecvent legea: INSTABILITATEA EMOTIV-AC IONAL . a deprinderilor i practicilor antisociale însu ite. salturi nemotivate de la o extrem la alta. scopuri) care declan eaz trecerea la actul infrac ional ca atare (Banciu. pedeapsa este impus infractorului. Pe aceast baz se încearc s fie puse în eviden atât personalitatea infractorului. de obicei. iar efectele sale sunt condi ionate de aceast personalitate. Elementele pozitive ale personalit ii vor putea conduce spre o pedeaps mai u oar .Este evident c orice infractor este un inadaptat din punct de 5 . 1992). Toate acestea îi determin un anumit tip de comportament disfunc ional. Infractorul apare ca un individ cu o insuficient maturizare social . Instabilitatea emotiv face parte din st rile de dereglare a afectivit ii infractorilor care se caracterizeaz prin: lipsa unei autonomii afective. Toate acestea duc la lipsa unei capacit i de autoevaluare i de evaluare adecvat . în ultim instan . Infractorul se prezint ca o personalitate deformat ceea ce îi permite comiterea unor ac iuni atipice cu caracter antisocial sau disocial. De aceea justi ia î i racordeaz activitatea la serviciile psihologiei judiciare. insuficienta dezvoltare a autocontrolului afectiv. un anumit mod de a ac iona i reac iona în spa iul psihologic. motiva ii. infractorul este un individ instabil din punct de vedere emotiv-ac ional. cu deficien e de integrare social . O analiz strict psihologic a actului infrac ional. slaba dezvoltare a emo iilor i sentimentelor superioare. acestea generând. fenomenul recidivei sau al obi nuin ei infrac ionale. în istoria personal . afectivitatea. un element care în reac iile sale tr deaz discontinuitate. a educa iei deficitare primite în familie. func iile acuz rii i ap r rii pentru c . Personalitatea infractorului este fondul pe care trebuie s se încruci eze. Studiindu-se diferite categorii de infractori sub aspectul particularit ilor psihologice. const în analiza modului în care personalitatea infractorului (inteligen a. particularit i ale c ror r d cini se afl în mic m sur în elementele înn scute ale personalit ii i în cea mai mare m sur în antecedentele sale. Conceptul de personalitate este esen ial pentru o justi ie ce se fundamenteaz pe adev r. Factorii psihologici nu ac ioneaz direct.pluridisciplinare. ci prin filtrul particularit ilor sale individuale. Aceast instabilitate este o tr s tur esen ial a personalit ii dizarmonic structurat a infractorului adult sau minor. INADAPTAREA SOCIAL . pe când cele negative vor trebui înfrânte printr-o pedeaps mai aspr [4]. nemijlocit i univoc asupra individului. inconstan în reac ii fa de stimuli. s vâr irea i în atitudinea postinfrac ional . o latur unde traumatizarea personalit ii se eviden iaz mai bine decât pe planul componentei cognitive.

iar comportamental este o reac ie atipic . Necesitatea t inuirii. observ . imaturitatea afectiv duce la o rigiditate psihic . crize etc. ceea ce confer un caracter atipic reac iilor acestora. duplicitatea infractorului este a doua lui natur . ci înseamn o capacitate redus de a stabili un raport ra ional între cost-beneficii în proiectarea i efectuarea unui act infrac ional. Pe infractor îl caracterizeaz lipsa unui sistem de inhibi ii elaborat pe linie social . sunt elemente a c ror educa ie s-a realizat în condi ii neprielnice i în mod nesatisf c tor.Anumi i excitan i din mediul ambiant exercit asupra lor o stimulare spre ac iune cu mult mai mare ca asupra omului obi nuit. cinstit. infractori. este lipsit de o pozi ie critic i autocritic autentic . Exist ipoteza c infractorul este strict limitat la prezent. se pun implicit bazele unei inadapt ri sociale. Acest joc artificial îi denatureaz actele i faptele cotidiene. de unde se recruteaz întotdeauna devian ii. care nu se mascheaz numai în perioada în care comite fapta infrac ional . Reprezentând o dominant puternic a personalit ii. pricepere sau preocupare necesar educ rii copiilor. în diferite ocazii nefavorabile pot fi actualizate. este 6 . unde nu se d aten ia cuvenit normelor regimului zilnic. Arbuthnot (1987) concluzioneaz faptul c acesta este centrat pe prezent i nu discrimineaz cert delincven a de nondelincven . DUPLICITATEA COMPORTAMENTULUI. Inadapta ii.Con tient de caracterul socialmente distructiv al actului infrac ional. aceasta ducând la canalizarea intereselor în direc ie antisocial . El joac rolul omului corect. divor a i. ace tia provin din familii dezorganizate (p rin i deceda i.) pentru ob inerea unor avantaje imediate. îi formeaz infractorului deprinderi care îl izoleaz tot mai mult de societate. Aceasta const în incapacitatea infractorului de a prevedea pe termen lung consecin ele ac iunii sale antisociale. în majoritatea cazurilor. Acolo unde nivelul socio-cultural al p rin ilor nu este suficient de ridicat. la reac ii dispropor ionate. a vie ii duble . Datorit dezechilibrului psiho-afectiv. conducând la devian i apoi la infrac iune.). f cându-l u or depistabil pentru un bun observator. Ac iunea infrac ional reprezint etiologic un simptom de inadaptare.I. alcoolici) unde nu exist condi ii. al omului cu preocup ri de o alt natur decât cele ale specialit ii infrac ionale.vedere social. IMATURITATEA AFECTIV . acordând o mic importan viitorului. Imaturul afectiv recurge la comportamente infantile (accese de plâns. pl nuie te i execut totul ferit de ochii oamenilor. ci tot timpul[5]. predominând principiul pl cerii în raport cu cel al realit ii. indiferent de consecin e. în general i ai autorit ilor în special. SENSIBILITATEA DEOSEBIT . infractorul lucreaz în tain . Anamnezele f cute infractorilor arat c . duce la mobilizarea excesiv a resurselor fizice i psihice. trecerea la comiterea infrac iunii efectuându-se în condi iile unei pruden e minime fa de pragurile de toleran a conduitelor în fapt. de aspectul normal al vie ii. Atingerea intereselor personale. cei greu educabili. Nu are o atitudine consecvent fa de problemele reale i importante. IMATURITATEA INTELECTUAL .Const în decalajul persistent între procesele cognitive i afective. Imaturitatea intelectual nu se suprapune cu rata sc zut a coeficientului de inteligen (Q. Atitudinile antisociale care rezult din influen a necorespunz toare a mediului duc la înr d cinarea unor deprinderi negative care. în favoarea celor din urm . minore i uneori nesemnificative.

Egocentricul nu este capabil s vad dincolo de propriile dorin e. Infractorii reac ioneaz diferen iat la situa iile frustrante. J. Î i minimalizeaz defectele i insuccesele. de tensiune) care dezorganizeaz . tentative de sinucidere sau chiar sinucidere. labilitatea. capriciozitatea i ca atare o accentuat deschidere spre influen e. activitatea instan ei corticale de comand a ac iunilor.Pinatel (1971) arat c la majoritatea marilor delincven i exist un nucleu al personalit ii ale c rui elemente componente sunt: egocentrismul. astfel c ac iunile sale sunt imprevizibile. agresiv i violent cu urm ri antisociale grave. FRUSTRAREA.i reconsidere pozi ia.nerealist. neputând s . Cele mai cunoscute forme de agresivitate sunt: autoagresivitatea i heteroagresivitatea. atac cu virulen . agresivitatea i indiferen a afectiv . recompense. interese[6]. de la ab inere (toleran la frustrare) i amânare a satisfac iei pân la un comportament agresiv. Cei puternic frustra i au tendin a s . Este un individ incapabil s recunoasc superioritatea i succesele celorlal i. Complexul de inferioritate incit adesea la comportamente compensatorii.i realizeaz scopurile propuse devine invidios i susceptibil.i inhibe pornirile i dorin ele în fa a pericolului public i a sanc iunii penale. î i maximizeaz calit ile i succesele. atipic. se crede permanent persecutat. pentru momentul dat. scopuri. generând simultan surescitarea subcortical . consider c are întotdeauna i în toate situa iile dreptate. AGRESIVITATEA apare atunci când individul este împiedicat s .Este o stare emo ional resim it de infractor atunci când este privat de unele drepturi. COMPLEXUL DE INFERIORITATE. dominator i chiar despotic. inconstant. satisfac ii etc. iar atunci când gre e te în loc s . Atunci când nu. care consider c i se cuvin sau când în calea ob inerii acestor drepturi se interpun obstacole. Este o stare pe care infractorul o resimte ca un sentiment de insuficien .i poate inhiba sau domina dorin ele. iar în cazul infractorilor la comportamente de tip inferior orientate antisocial. infirmit i reale sau imaginare fiind accentuat i de dispre ul.i satisfac dorin ele i se manifest printr-un comportament violent i distructiv.i piard pe moment autocontrolul ac ionând haotic. infractorul fiind robul influen elor i sugestiilor. Frustrarea este resim it în plan afectiv-cognitiv ca o stare de criz (o stare critic . LABILITATEA este tr s tura personalit ii care semnific fluctua ia emotivit ii. dezaprobarea tacit sau exprimat a celorlal i. Individul nu. Complexul de inferioritate apare în urma unor deficien e. exprimându-se prin automutil ri. 7 . Heteroagresivitatea presupune canalizarea violen ei spre al ii. Autoagresivitatea const în îndreptarea comportamentului agresiv spre propria persoan . EGOCENTRISMULreprezint tendin a individului de a raporta totul la el însu i. el i numai el se afl în centrul tuturor lucrurilor i situa iilor. de incapacitate personal . Imaturitatea afectiv asociat cu imaturitatea intelectual predispune infractorul la manifest ri i comportamente antisociale cu urm ri deosebit de grave. instabil emo ional. Instabilitatea emo ional presupune o insuficient maturizare afectiv .

specific a infractorilor. tentativa de omor. productiv . INDIFEREN A AFECTIV este strâns legat de egocentrism i mai poart numele de insensibilitate moral . Aceste componente ale personalit ii infractoare se pot întâlni i la celelalte persoane (neinfractori). Procesele volitive func ioneaz la ei în mod normal. al culpabilit ii. De obicei. Ca urmare a orient rii axiologice. prin satisfac ia resim it fa de durerile altora. spre vagabondaj i aventuri. dar în acela i timp mai probabil o specializare superioar . de idei simple. Aceast latur a personalit ii infractorului se formeaz de la vârste timpurii. de atitudinea negativ fat de cei ce desf oar o activitate organizat . un rol important de inându-l în acest plan func ionarea defectuoas a structurii familiale. fapt ce contrazice teoria despre inteligen a nativ . ajungem s recunoa tem c este vorba. infractorul nu este con tient de propria-i stare de inhibare emo ional . tâlh ria. orgolio i. Faptul c în decursul activit ilor. Analizând modul lor de lucru. supraapreciindu-se i ajungând la manifest ri de vanitate. fantezie. provoac la ei o stare de continu nelini te. durabil. Agresivitatea profesional se caracterizeaz printr-un comportament violent. Atitudinea negativ fa de munc . elaborat în cursul vie ii lor. prin succesele ob inute în activitatea infrac ional devin încrezu i. de nemul umire de sine. nu au consisten a i frecven a întâlnit la infractori. Nu se poate spune îns c aceast atitudine. Infractorul se simte mereu în continu ap rare legitim fa de societatea care 8 . care se relev ca o constant a personalit ii infractorului. Tr ind în conflict cu societatea i ac ionând mereu împotriva ei. m iestria lor poate oglindi uneori ingeniozitate. con tient.Pinatel mai distinge dou forme distincte ale agresivit ii: ocazional i profesional . Agresivitatea ocazional se caracterizeaz prin spontaneitate i violen . îns la acestea nu sunt elemente dominante ale personalit ii. Cu toate acestea. spre ac iuni antisociale.manifestându-se prin forme multiple. a sistemului de valori pe care îl posed . cum ar fi: omuciderea. ceea ce le convine foarte mult deoarece le favorizeaz activitatea infrac ional . Aceast nelini te alimenteaz tendin a. poate sugera uneori s r cie de idei sau lipsa imagina iei creatoare. în cea mai mare parte a cazurilor. ceea ce explic atât calmul cât i sângele rece cu care sunt comise o serie de infrac iuni de o violen extrem . nu sunt orientate spre infrac ionalitate. v t marea corporal etc. adeseori puerile. con inutul lor se îndreapt spre ac iuni conflictuale în raport cu societatea. violul. Aceast incapacitate este dublat de dispre ul fat de munc . acesta manifestându-se agresiv în mod deliberat. Ea se caracterizeaz prin incapacitatea infractorului de a în elege durerile i nevoile celorlal i. inventivitate. fiind una dintre principalele caren e ale procesului socializ rii. lipsa unor preocup ri sus inute care s dea un scop mai consistent vie ii. infractorul este incapabil din punct de vedere psihic s desf oare o munc social sus inut . J. precum i stilul educa ional adoptat în cadrul acestei microstructuri. infractorii î i constituie un stil specific de lucru. cu mici varia ii pe acela i motiv fundamental. fiind mai des întâlnit în crimele pasionale. o continu stare de irascibilitate. c aceast incapacitate fizic este generat de deficien e ale voin ei. Leg tura strâns dintre indiferen a afectiv i egocentrism const în faptul c infractorului îi este str in sentimentul vinov iei. Indiferen a afectiv red în fond st rile de inhibare i dezorganizare emo ional . precum i o dexteritate deosebit ce se dobânde te pe baza unui antrenament îndelungat.

Acesta este în posesia unor elemente ale artei dramatice. Se remarc sentimentalismul ieftin al infractorului. eschivarea de constrângeri social-morale. deoarece ajut la organizarea unor ac iuni sociale preventive i la elaborarea unor programe de recuperare i reinser ie social . cât i din punct de vedere practic. în urma obi nuin ei de a fi mereu în pericol[7]. Luând în considerare unicitatea oric rui act infrac ional. Din acest motiv aparentul curaj de care d dovad . Capitolul 3 PARTICULARIT ILE PSIHOLOGICE ALE DIFERITELOR CATEGORII DE INFRACTORI Încerc rile de clasificare i portretizare a infractorilor prezint importan atât din punct de vedere teoretic. tiu s utilizeze metode cu totul deosebite (modularea vocii. îi împrumut o atitudine de total nep sare fa de propria-i soart . a individualit ii i personalit ii distincte a oric rui infractor. care are o for mobilizatoare major . ea permite un num r nesfâr it de excep ii. Imaginea prezentat este mai degrab una statistic . 9 . recuperare i reinser ie social .refuz s îi ofere de bun voie ceea ce capriciul lui de moment pretinde. cunoa terea acestui profil este profitabil organelor judiciare în finalizarea inten iei lor de stabilire a adev rului i de solu ionare legal a cauzelor. i ca urmare poate duce la acte de mare cruzime. fie de exercitarea unei specialit i infrac ionale deosebite. Profilul psihocomportamental al infractorului a fost prezentat la modul general. nu este lipsit de interes urm rirea i surprinderea unor particularit i psihologice ale infractorilor de diverse specialit i . Elementul lui vital i în acela i timp i o tr s tur fundamental a caracterului s u este minciuna. Unii î i adapteaz rolul dup sezon. la eviden ierea unor aspecte privind formarea i evolu ia unor asemenea structuri în timp. ac ionând prin intermediul rolului jucat verbal. reprezint de fapt insensibilitate. Eventualele infirmit i sunt subliniate cu grij i apar fie etalate ostentativ. clientel . ora . deoarece ajut la elaborarea unor modele explicative privind modul de structurare a personalit ii infractorilor i totodat . invocarea unor mari necazuri) pentru a atrage aten ia trec torilor i a ob ine mila lor. constituind resortul care îl împinge spre ac iune. Practic. Egoismul în bu e complet orice urm de compasiune. Prezent m în continuare particularit ile psihologice ale diferitelor categorii de infractori: CER ETORUL formeaz un clan deosebit în lumea infractorilor. indiferen în urma tensiunii continue. mimica. În al doilea rând. fie abia discret sugerate. Cei ce ajung la m iestrie în cer etorie. cartier. lipsa unor valori etice c tre care s tind . Lipsa unui microclimat afectiv. în func ie i de genul de infrac iune pe care îl realizeaz . prin mimica i costuma ia adecvat . cuprinzând acele elemente care se pot desprinde din analiza tr s turilor fundamentale ale unui num r mare de infractori. îl fac pe infractor indiferent fa de viitor. Teoretic. Cunoa terea cât mai exact a profilului personalit ii infractorului permite în primul rând organizarea unui program diferen iat i individualizat de reeducare. Ponderea cu care apar aceste caracteristici difer foarte mult de la un infractor la altul. un joc mare de deplas ri cauzate fie de elemente temperamental-caracteriale.

HO UL. Înclina ia spre risc este deosebit de mare. Acest tip de infractor profit f r jen de orice sentiment sau interes al publicului. mobilitatea fizic . SP RG TORUL. de ho i. apucarea obiectului. rapiditatea mi c rilor sunt rezultatele în primul rând al exerci iului i. ascunderea de acei care l-ar putea urm ri. posed temeinice cuno tin e de ordin tehnic. Se manifest violent. atragerea lui spre infractor. sunt favorizate i de unele predispozi ii native (mobilitatea proceselor nervoase fundamentale. Exercitarea pe scar 10 .nuan ate. aprecierea corect a situa iei. Utilizând violen a în ap rare. îl face s fie supersti ios. prin operarea în band i prin utilizarea for ei ca mijloc de ap rare în caz de surprindere. iar prin faptul c tind s . se împrumut prin imita ie. Acesta nu se ap r i nu opune rezisten . în special cel modern. Dexteritatea lui caracteristic . Caracteristic furtului este modul discret al sustragerii obiectului i apoi îndep rtarea gr bit de la locul infrac iunii. declan ate de stimuli specifici. în urma unui exerci iu îndelungat. sânge rece . fiind totodat bun cunosc tor empiric în sesizarea i exploatarea tr s turilor psihologice ale celor de la care cer esc. nivelul de dezvoltare a analizatorilor). de securitate individual . nuan at i perfec ionat îi face pe unii ho i s fure f r s vrea . falsificatorul.s vâr e te cea mai primitiv ac iune infrac ional . numai în cazul când este atacat fizic[9]. i de multe ori aplicat în situa ii inadecvate. camuflarea i transportarea obiectului într-un loc ascuns. deosebit de laborioas . odat planul fiind elaborat nu. putem aminti o motricitate sporit fa de normal. deoarece ea este limitat la preocup rile lui specifice. Cer etorii sunt organiza i în adev rate re ele.se contureaz tipic ca personalitate. antajistul). Automatizarea unor mi c ri specifice. Sistemul de a ac iona într-o situa ie sau alta. Ca i ceilal i infractori. sp rg torii se recruteaz din rândul celor mai evolua i infractori. sus inut de o constitu ie fizic . uneori chiar mistic.i însu easc bunuri. fapt pentru care de multe ori ei mizeaz pe elemente cu extrem de pu ine anse de reu it . de multe ori cruzime. Sp rg torul. ceea ce favorizeaz descoperirea lui. sau în cazul elabor rii proprii devine frecvent. sunt u uratici. Coinciden a unor factori externi cu nereu ita ac iunii. Caracterul predominant fizic al ac iunii presupune din partea lui un antrenament deosebit[8]. Reac ia tipic este debarasarea de obiectul furat i fuga. somatic adecvat .TÂLHARUL întreaga sa activitate infrac ional se caracterizeaz prin violen . ho ul lucreaz dup abloane i re ete pu in variabile. ca de exemplu calm. de i tâlharul recurge la asasinat numai în caz de nevoie i mai mult în scop defensiv. numai în al doilea rând. lipsi i de acele calit i ale voin ei ce au sens etico-social. Mijloacele lui de operare. INFRACTORUL INTELECTUAL(escrocul. Ho ul are un spirit de observa ie bine dezvoltat. Ho ul lucreaz mai mult cu mâna i cu corpul. orientare prompt la situa ia dat i organizarea imediat a unui plan de ac iune bazat pe elemente concrete i prezente. se apropie de tâlhari. În ceea ce prive te voin a i personalitatea. de i unele ingenioase. sp rg torii.i mai poate suspenda sau amâna cu u urin ac iunea infrac ional . hot râre i îndr zneal în timpul oper rii. se bucur totu i de pu in variabilitate. deoarece preg tirea unui furt cere o activitate mintal minu ioas . Ca particularit i specifice dobândite în cursul activit ii infrac ionale. Ei au nevoie pe lâng iscusin a (inteligen a practic ) necesar execut rii unei spargeri i de unele calit i deosebite. dar acest lucru se refer numai la ac iunea în sine. curaj. nici ho ul nu are o gândire cu calit i deosebite. în general. Ac iunea în sine const din mi c ri relativ simple: întinderea mâinii. Deoarece comiterea actului infrac ional presupune ac iuni complexe.

ASASINUL este cel mai odios i cel mai nociv infractor. 1973). prin posibilitatea de a descoperi rapid sl biciunile victimei i prin solu ii rapide care duc la eschivare i ie ire din încurc tur . infractorii intelectuali î i comit ac iunile în mod preponderent pe cale verbal . La ace tia for a fizic este mai pu in important . afectiv . Aceast insensibilitate nu este înn scut . ceea ce îl face s se angajeze în situa ii conflictuale. fanatism etc. De aici rezult dou particularit i esen iale: un debit verbal adaptat rolului i adecvat scopului urm rit. care se exteriorizeaz prin violen de ordin fizic. INFRACTORUL RECIDIVIST.profesional a unor asemenea ac iuni infractuoase presupune. din punct de vedere psihologic. reac ionând violent[10]. Escrocii i antaji tii se caracterizeaz în special printr-o elasticitate a gândirii. Principala arm de atac a infractorului intelectual este minciuna. r zbunare. ur . Dup motivul asasinatului (ob inerea unor avantaje materiale. ci se câ tig ca urmare a modului de via dus în condi ii de vicisitudini fizice i psihice (Bogdan. în urma rezolv rii unei situa ii conflictuale pe calea asasinatului. Asasinul este insensibil la durerile fizice ale altora i de aceea este lipsit de compasiune fa de ceilal i. ci de o relaxare dup o mare tensiune. putem s ne d m seama dac avem de-a face sau nu cu un infractor normal. ¦ indiferen ¦ egocentrism. accesibil victimei. 11 .psihologic se caracterizeaz prin: ¦ imaturitate intelectual . În cazul asasinilor normali nu este vorba de o pl cere sadic . dominator. Este deci o aparent satisfac ie momentan dup actul s vâr it. în general fizicul trece pe un plan secundar i joac un rol de decor care faciliteaz în unele cazuri (escrocherii) s vâr irea infrac iunii. Comiterea infrac iunii devine posibil datorit intr rii individului într-un mediu care ofer situa ii conflictuale de la care el nu tie sau nu poate s se sustrag . agresivitate. necesitatea unor mijloace intelectuale mai deosebite. Este egocentric. ¦ impulsivitate m rit . În afar de unele ustensile de importan minor . Acesta manifest irascibilitate. de o motricitate m rit . având o capacitate de ra ionalizare sc zut .) i gradul de violen cu care infractorul s vâr e te asasinatul. Situa ia conflictual în care se afl asasinul este dublat de un temperament impulsiv. instabil i superficial în contactul afectiv. impulsivitate i agresivitate crescut . ¦ tendin ¦ de opozi ie.

Cunoa terea particularit ilor psihice ale infractorului ne duce la explicarea comportamentului. Infractorul de profesie î i formeaz deprinderi i abilit i tehnice de înalt specialist. În general este preg tit pentru arest i judecat . în afar de cazul în care violen a este specialitatea sa (tâlharul). Infractorii recidivi ti au tendin a de a percepe realitatea într-un mod neobi nuit i deformat. ca rezultat al infrac iunii. Obiectul principal al activit ilor sale infrac ionale îl constituie câ tigurile financiare i el nu se implic în comiterea unor infrac iuni cu violen . gra ierea sau chiar reabilitarea. Al turi de factorii interni. la el afectul atinge o form pasional pronun at . este capabil s . dificultate de autoreprezentare. considerând aceasta ca f când parte din via a sa. participând la un adev rat schimb de experien . De obicei debuteaz în calitate de copil delincvent. din punct de vedere psihologic. instan a nu poate face abstrac ie de lipsa sau de existen a unor antecedente penale. Aptitudinile lui specifice. reprezentat de mediul social.i planifice activit ile. iar ac iunea este profund dirijat de gândire.i îndeplineasc planul de comitere a infrac iunii în a a fel încât s evite depistarea ei. INFRACTORUL DE PROFESIE(de carier ) este format i socializat în direc ia comiterii infrac iunii. Infractorul se deosebe te de ceilal i oameni. el poate avea bani pu i deoparte pentru cheltuieli de judecat i pentru perioada post-deten ie. având impresia c nimeni nu le ofer ajutor i c în via totul se petrece conform legilor baftei sau ghinionului . Aici. la posibilitatea depist rii i reeduc rii acestuia. profesorii lui f când parte din categoria infractorilor profesioni ti vârstnici[11]. elaborate în urma unei practici îndelungate. s . Succesul ob inut la prima infrac iune. cât vreme aprobarea îl stimuleaz pozitiv. Reprezint ultimul grad de inadaptare social prin faptul c unica lui surs de existen o constituie infrac iunea. De aceea. fiind mereu în expectativa petrecerii unei anumite perioade în penitenciar. De asemenea. ¦ rezisten sc zut fa de stimuli. Prime te greu dezaprobarea.scepticism. Elplanific ac iunea infrac ional mult mai amplu decât o face infractorul obi nuit. ocazional. Psihologic. având originea în p turile de jos ale societ ii. care îl ridic în unele privin e deasupra omului normal. ci prin faptul c ac iunile lui au un con inut antisocial. tendin a de a. Acestora le este caracteristic prezen a unor manifest ri de indecizie i incertitudine interioar . are posibilitatea de a înv a noi metode de comitere a infrac iunilor. chiar dac a intervenit amnistia. nu-i determin ac iunea infrac ional f r un teren propice. individualizînd pedeapsa. intrând în contact cu al i infractori. Un indiciu deosebit de relevant periculozit ii persoanei infractorului îl constituie atitudinea sa din trecut fa de exigen ele legii penale.i ascunde propria personalitate. nu printr-o func ionare deosebit a proceselor sale psihice.i aleag victimele i s . ac ioneaz drept stimul pentru alte situa ii infrac ionale asem n toare. 12 .

La infractori comportamentul agresiv.Waldo and S.Waldo and S.186 [11] http://www. Dinitz. Jerrol M..Criminology and Justice . Inc. 1950-1965 by G. Inc. Inc.P.scribd.com/doc/17719226/Psihologia-Actului-In-Fractional [1] http://www. Journal of Research in Crime & Delinquency .186 [9] http://www. Leo Barrile.Waldo and S. 1950-1965 by G. un rol important în structura dizarmonic a personalit ii infractorului îl au i factorii externi. Jr.html http://www. Copyright USA 1967. Criminology and Justice.ro/opera. Reprinted by Sage Publications.209 [3] Lydia Voight.p.html [10] Personality Attributes of the Criminal: An Analysis of research Studies. este în mare m sur înv at. Journal of Research in Crime & Delinquency . Journal of Research in Crime & Delinquency .com/doc/17719226/Psihologia-Actului-In-Fractional [2] Lydia Voight.Inc.Inc. 1950-1965 by G. Journal of Research in Crime & Delinquency .210 [4] Personality Attributes of the Criminal: An Analysis of research Studies.p. Jerrol M. antisocial. William E. Seaman. Dinitz.p. Reprinted by Sage Publications. de mediu. Reprinted by Sage Publications.185 [7][7] http://www. Jr.com/doc/17719226/Psihologia-Actului-In-Fractional [6] Personality Attributes of the Criminal: An Analysis of research Studies.scribd. Jr. http://www.psiho-crime. Seaman. Inc. Leo Barrile.p. 1950-1965 by G. Thornton. 1950-1965 by G. Reprinted by Sage Publications. USA Personality Attributes of the Criminal: An Analysis of research Studies.P.scribd. Copyright USA 1967. William E. Bibliografie Lydia Voight.com/doc/17719226/Psihologia-Actului-In-Fractional 13 . Thornton.New York Copyright 1994 by McGraw-Hill.. Copyright USA 1967.psihoindividuali. Copyright USA 1967. USA.ro/opera. Thornton.P.p.New York Copyright 1994 by McGraw-Hill. Copyright USA 1967.com/doc/17719226/Psihologia-Actului-In-Fractional [8] Personality Attributes of the Criminal: An Analysis of research Studies. Criminology and Justice.185 [5] http://www.. Dinitz. Jerrol M.P. Reprinted by Sage Publications . Leo Barrile.Inc.p. disfunc ionale din punct de vedere psihosocial..Waldo and S.scribd. William E. USA. Dinitz.Waldo and S. Inc. Seaman.New York Copyright 1994 by McGraw-Hill. Dinitz. dobândit în contextul climatului familial agresogen i în contextul împrejur rilor de via .psiho-crime.scribd. Journal of Research in Crime & Delinquency .P.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.