Vasile Alecsandri

“Pastelurile” au fost elaborate cand poetul avea 50 de ani si ele reprezinta raspunsul lui Alecsandri la insistentele lui Maiorescu de a colabora la revista “Convorbiri literare”. Aceste creatii au fost elaborate si publicate in intervalul aprilie 1868 - aprilie 1869. v9y24yz Alecsandri inaugureaza specia de “pastel” in literatura romana. Pastelul face parte din lirica peisagistica in care este relevata si atitudinea poetului fata de peisajul reflectat. Creatiile sunt diferite de poeziile eminesciene pentru ca Eminescu descrie natura din perspectiva celui care este parte componenta a cadrului natural, in timp ce Alecsandri se detaseaza de peisaj, plasandu-se in postura contemplatorului. Universul pastelurilor lui Alecsandri este aproape intotdeauna optimist. Sunt descrise toate anotimpurile cu tot ceea ce au ele specific. Anotimpurile sunt surprinse intr-o permanenta dinamica, autorul surprinzand in ele si activitatile si atitudinile oamenilor, legate de viata lor personala. Dupa parerea lui Tudor Vianu, tehnica de baza in pastelurile lui Alecsandri este impresionista. Aceasta tehnica pune accent pe modul cum cade lumina asupra obiectelor si elementelor din natura. Faptul este relevat de prezenta luminii ca motiv central al creatiilor lui Alecsandri. Tot de tehnica impresionista tine si redarea aspectelor marunte, a amanuntelor, care devin revelatorii pentru crearea imaginilor ample. La Alecsandri se trece firesc de la o imagine panoramica la una de tip secventional pentru ca autorul vrea sa surprinda simultan ceea ce este static, dar si ceea ce este dimanic in peisajul respectiv. O alta caracteristica a pastelurilor este aceea ca aproape toate textele contin imagini statice. Acest aspect se schimba in final cand autorul introduce un element dinamizator (un lup, o sanie, o soparla etc.) nota realizata devenind profund optimista. Critica literara a semnalat si o alta constanta a “Pastelurilor” lui Alecsnadri: folosirea invariabila a timpului prezent, forma verbala care il implica pe cititor in cadrul natural reflectat, transformandu-l intr-un adevarat spectator. Timpul de impresia de simultaneitate, adica se creeaza senzatia ca actul contemplatiei se produce concomitent cu creatia si cu receptarea poeziei. Creatii pline de armonie, caracterizate prin impletirea fermecatoare a liricului cu epicul, elementului popular cu cel de cult, “Pastelurile” lui V. Alecsandri definesc partea cea mai valoroasa a poeziei sale. Volumul “Pasteluri”, publicat in 1875, aduce in literatura romana “o poezie noua in care tehnica picturala predomina”, fapt care a indreptatit apropierea lui Alecsandri de Nicolae Grigorescu -; “Alecsandri in <Pasteluri> este un Grigorescu al iernii potolite, al primaverii luminoase, al verii imbelsugate, fara melancolii de toamna, al plugarilor, al cocoarelor, al Rodicai si mai ales al Mircestilor”. Alecsandri descrie spectacolul natural in toate anotimpurile. Se pare insa ca iarna a exercitat o atractie deosebita asupra poetului. Cele mai cunoscute creatii despre iarna sunt: “Iarna”, “Gerul”, “Viscolul”, “Sania”, “Miezul iernii”, “La gura sobei”, “Sfarsitul iernii”. Intre poeziile despre vara -; primavara se numara: “Malul Siretului”, “Floriile”, “Pastele”, “Dimineata”, “Oaspetii primaverii”, iar intre cele de toamna: “Sfarsit de toamna”, “Cucoarele”.

inghetata in secvente generice. Balta-n aburi se ascunde sub un val misterios. Oaspetii primaverii surprind aspecte ale primaverii timpurii etc./ Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. pintre ramuri se despica. dar cele mai multe sunt pasteluri de iarna. fluiditatea discursului poetic.In limba folosita de Alecsandri se constata influenta poeziei populare in ritmul versurilor. Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ca in raza diminetii misca solzii lui de aur. ca un roi de fluturi. caci inainte de el exista doar incercari timide (la Heliade Radulescu si Vasile Carlova). 2. Miezul iernei este una dintre poeziile reprezentative in acest sens. voiciunea versificatiei -. Solemnitatea imaginilor este conferita de neclintirea stranie a unui tablou de . soarele rotund si palid etc. Poeziile surprind natura de-a lungul celor patru anotimpuri. “Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica Si. inima si ochii peste carii lin adie. imaginea artistica a unui pastel este creata pe denotative plasticizante (cum sunt epitetele cromatice: albi. Malul Siretului este un pastel despre o dimineata de vara. retoric. Balta aduce o imagine animata de fauna exploziva. in general. 3. anotimpul preferat al poetului. Natura din poeziile lui Alecsandri e statica. aburii care se inalta la cer creeaza impresia unor coloane. Continutul Poeziile din acest volum al lui Alecsandri transpun peisaje in imagini descriptive: umeri dalbi. plutesc in aer ca un roi de fluturi albi.” (“Malul Siretului”) “Aerul e viu si proaspat!… el trezeste si invie Peptul. create in nota solemna. armonice. vioi. Fulgii zbor. Tema Pastelurile lui Alecsandri transpun imagini ale naturii. iar Vasile Alecsandri respecta acest canon. al formelor care sa nu “loveasca” auzul si armonia limbii. expresii simple. Pastelurile lui Alecsandri transfigureaza un tablou de natura caracterizat prin solemnitate. deoarece propune un tablou grav ale carui amanunte sunt sintetizate in metafora sacralitatii (natura-templu): Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios / Ca inaltele coloane unui templu maiestos /Sipe ele se asaza bolta cerului senina. Pastelurile sale (publicate in volum in 1875) transfigureaza un tablou de natura caracterizat prin solemnitate coplesitoare. plutind deasupra lunii. 4. Miezul iernei infatiseaza un tablou de noapte feerica de iarna privit pe geam. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri albi. poetul fiind unul din adeptii aspectului estetic al limbii. Sentimentul liric este.” (“Iarna”) 1. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada. Cele mai multe pasteluri sublimeaza peisajul iernii. comparatiile concretizatoare: ca un roi de fluturi). Elementele peisajului evoca imaginea unui lacas indumnezeit: muntii par altare. eul liric este coplesit de frumusetea naturii si isi exprima fara rezerve admiratia. in general. rasunator. unul de extaziere in fata naturii grandioase.” (“Balta”) “Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapade. dalbi. Asteptand voiosul soare ca pe-un mire luminos. copacii imbracati in nea seamana cu o orga uriasa. Comentariul Vasile Alecsandri poate fi considerat creatorul pastelului in literatura noastra. in general.

palid sau voios. iata. fara-a se opri din cale. adeseori poetul subliniaza stranie-tatea unei naturi cunoscute sau chiar banale. care clocoteste. se estompeaza sub efectul imaginilor tonice in care este surprins faptul zilei. Asachi. Pentru Alecsandri. in pastelul cu acelasi titlu. in Pastelurile lui Alecsandri. un fir de iarba verde. care-n veci curge. plutind deasupra luncii. poetul se indreapta spre o stare contemplativa. in toate pastelurile sale apar aspecte ilustrative pentru fiecare tip de peisaj. De pilda. este vorba despre evadarea din postura de spectator. Astfel de sintagme simple. Astfel. sentimentul liric este. Fantasma este o aparitie misterioasa. fulgii de nea sunt un roi de fluturi albi. izvor sacru de rodire. iar dupa Alecsandri au cultivat aceasta specie: Al. copacii par fantasme albe. tara poarta o haina argintie. isi exprima bucuria. unul de extaziere in fata naturii grandioase. pe care Alecsandri o adopta in raport cu natura sublimata. Elemente de pastel se gasesc si in operele lui Gh. Peisajul straniu se defineste aici prin simboluri mitice./ Raul luciu se-nco-voaie sub copaci ca un balaur/Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur. o soparla de smarald / Cata tinta. participand afectiv la transformarile naturii: O. printre ramuri se despica. Macedonski. nu este intrerupta doar de neasteptata aparitie a soparlei. Pastelurile lui Alecsandri inoculeaza un sentiment de tihna si bucuria de a trai prin imagini de evocare a simplitatii naturii./ Lunca-n giuru-mi clocoteste. incerta si fascinanta. moment misterios si fascinant. cand viata luncii pare ajunsa la apogeu. Fascinat de finetea peisajului. se supune trecerii si devenirii. . Doamne! Iata-un fluture ce prin vazduh se perdellIn campul vested. in poezia Balta. Comparatia aburilor noptii cu fantasme apare frecvent in poezia lui. preferinta poetului indreptandu-se catre epitetul simplu. Grigore Alexandrescu.zapada este un lan de diamanturi. de optimism senin. au intrat in constiinta generala ca emblema a poeziei lui Alecsandri.. soarele este rotund. ca in pastelul Malul Siretului: Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica / Si. Balta. Alteori. salcia -pletoasa. adeseori asociate cu figuri spectrale. invaluita in aburii diminetii. ci de viata insasi. Rasaritul soarelui. fantastic. in pastelul Sfarsitul iernii. Tot asa. aproape tuturor textelor sale. care evoca imagini usor de reprezentat in minte. viespea . ceea ce confera un sentiment tonic.. adeseori diminutival. cele mai multe pasteluri sublimeaza peisajul iernii.iarna hiperbolizat prin asocierea cu imaginea unui templu urias. exclamatia retorica subliniaza aici relatia pe care o statorniceste eul liric cu realitatea transfigurata. invazia luminii deasupra apei intunecate ii reveleaza imagini magice. dar meditatia sa este scurta sau reprimata. este animata de o fauna surprinsa in atitudini tipice: Serpii lungi se-ncolaceaza sub a nufarilor floare /Rateleprin mosunoaie dupa trestii se ascund. in pastelul Malul Siretului. parasind nisipul cald./Tu legi omul cu pamantul in o dulce infratire!. comparatia raului cu un balaur amplifica sensul hieraticei risipiri a noptii sub efectul razelor care se nasc. I. anotimpul preferat al poetului. (Plugurile)./ Dar lumina amurgeste si plugarii catre sat / haulindpe langa juguri se intorc de la arat. coplesit de minunile peisajului. Radulescu. salcia pletoasa devine imaginea ilustrativa a luncii. in general. De altfel.sprinteioara. Evidenta intentie de a medita asupra trecerii timpului. Alecsandri alegorizeaza peisajul printr-o imagine a nuntii: Balta-n aburi se ascunde sub un val misterios /Asteptand voiosul soare cape-un mire luminos. Imaginile descriptive surprind aspecte generice: in poezia Iarna. sunt scurte si sententioase: Sfanta munca de la tara. iar in pastelul Miezul iernei .. lung la mine. exprimata exploziv si cu o admiratie fara rezerve. iar uneori repede clarificata. H. inoculata de imaginea raului.. fantasmele sunt blande mistere crepusculare (Negoitescu1). ca in finalul pastelului Miezul iernei. unde fantasmatica silueta amplificata de lumina lunii este a unui lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata. instalarea diminetii.. Registrul imagistic alecsandrian este construit pe denotative plasticizante. Dar cand isi formuleaza cugetarile. dupa cum. devenite pe neasteptate de nerecunoscut intr-un moment al zilei sau prin schimbarea anotimpului. ca in pastelul Miezul iernei: O! tablou maret. ca in finalul pastelului Malul Siretului: Si gandirea mea furata se tot ducencet la vale / Cu cel rau care-n veci curge.

la Targoviste. si imitatii dupa Florian.biografie . de versuri (Eliezer si Neftali. dupa o scurta trecere. pricinuita. “Pastelurile” lui Alecsandri raman in literatura noastra ca adevarate bijuterii. de Tache Ghica (tatal memorialistului) si de Heliade. Tatal. 1847. biografului revenindu-i sa consemneze un cursus honorum putin semnificativ. dar de o vertebratie acut personala in campul romantismului romanesc: 5 voi. 1842. deprins sa se interogheze. elegii.G. intre altii. in 1840 e arestat pentru trei luni. in . epistole si fabule. isi inainteaza demisia si accepta un post de slujbas la Secretariatul Statului. Studiaza la Sf. ALEXANDRESCU intra in armata ca praporcic. insa doar cateva nr. ALEXANDRESCU va supravietui inca 25 de ani. curand insa un conflict aprig va izbucni intre protector si protejat. 22 febr. clucer (1853). Voltaire si Tasso etc. Filipescu. separandu-i pentru totdeauna.(opera si scrierile) n. V. dintre care ultimele trei sunt culegeri de edite si inedite. Poezii. satire si fabule. dupa unele versiuni. dar. 1814(?) . Voiculescu etc. Cosbuc. Literare a Romaniei (1846). 1832. mama. Mihai Alexandrescu. Pillat. director al Cultelor (1859). in timpul Revolutiei de la 1848. putin agreabila. viata poetului curge fara peripetii. de otravirea cu beladona. ALEXANDRESCU creeaza in doua registre. Poezii. redactor al Poporului suveran. 1863). 1885. Spirit reflexiv si analitic. Membru al Asoc. cuceritoare prin simplitatea limbajului si perfectiunea rimei si a ritmului. Suvenire si impresii. Sava. un Memorial al calatoriei intreprinse in 1842 la manastirile oltene. Poet. aparent etanse. epistole. 25 nov. De aici inainte. Fusea). director al Eforiei Spitalelor Civile (1854). era vames si vistiernic. I. pe la vama din Focsani. dar dupa cativa ani e lovit de o boala mintala neiertatoare. ALEXANDRESCU se casatoreste cu Raluca Sta-matin. care-l ajuta sa debuteze (1832).m. Maria (n. 1838. reluata intermitent si cu rezultate neconcludente in momentele de remisiune. La 29 mai 1860. Nascut intr-o familie modesta. A lasat o opera de intindere redusa. membru al Comisiei Centrale de la Focsani (1860). loc de pelerinaj mitic pentru primii poeti moderni. (15-29) si mai mult formal. refractar certitudinilor comune. cateva colaborari publicistice fara continuitate si un nr. probabil sub invinuirea de complicitate cu participantii la conjuratia lui M. Obligat sa se retraga din viata publica si sa abandoneze activitatea literara. E gazduit. restrans de trad. cobora dintro familie de mici boieri. uimindu-si colegii prin cunostintele in literaturile clasice (elina si franceza). Bucuresti. In 1834. Grigore ALEXANDRESCU . Meditatii.

nici monolitic in felul . denuntand cu ironie si fina disimulatie impostura care triumfa in viata sociala si falsele prezumtii ale cugetului. nici de relatii. obosit de deceptiile acumulate de-a lungul anilor. pe care singuratatea il apasa. Pe alta latura insa. caci pe de o parte e vorba de meditatie si elegie. polarizat cand de nadejde. Curiozitatea e ca aceste ipostaze sunt contradictorii. opera lui ALEXANDRESCU incarneaza doua din cele mai cristalizate. Pe ambele planuri. durabile si productive ipostaze ale lirismului preemines-cian. Avand umor. era. mai amar si mai dezorientat. intrate in patrimoniul literaturii noastre clasice. lamartinean. Definit de Heliade. cu un echilibru psihic labil. cel mai lamartinian dintre lamartinienii ce populeaza peisajul nostru literar intre 1830 si 1850. drept "un alt Young. Totul ne lasa sa credem ca vana poetica i se istoveste inca inainte de tragicul accident care avea sa-1 claustreze mai bine de doua decenii printre tenebre. cat si in cea de desfasurare a revolutiei. pe de alta. putea suporta existenta cel putin fara probleme in stadiu congestiv. indura de mic privatiuni si umilinte. tonul e elegiac. ALEXANDRESCU e intr-adevar. de fapt. Afabil si spiritual. pe o latura. In felul acesta. iar notorietatea literara. Intimidat de zarva noii epoci. tratand cu detasare problemele diurne. cand boala il scoate din cursa. ALEXANDRESCU e. nu are sansa sa-si desavarseasca studiile peste hotare si e nevoit sa-si castige painea intr-o slujba obscura si plicticoasa. un poet melancolic si reflexiv. fiind orfan de timpuriu. Dar odata cu brutala schimbare a climatului de opinie de dupa Unire. iesit din ruinele Targovistei". Desi profund legat de idealurile nationale si democratice ale pasoptismului. de epistola si fabula. Desi de dimensiuni restranse. in fabule si epistole apare omul de lume. viata i se scurge decent. sfioasa si interiorizata. un personaj de exceptie. caci isi intemeiaza caminul tardiv si de convenienta. un om singur. in generatia sa de luptatori si profeti. si un om vulnerabil. incerca sa-si converteasca starea de frustratie in poezie. Fire visatoare. afabil. el joaca un rol sters atat in faza de pregatire. spiritual. putin ispitit sa coboare in for. isi oferea consolarea de a-si bate joc de ridicolul celor din jur si. Corespondenta nu ne releva nici trasaturi de vanitate. cat cenusie: nu dispune nici de avere. venit pe lume prea tarziu sau prea devreme. pana in 1860. macinata mai mult de trivialitatea zilnica decat de o rasturnare spectaculoasa a sortii. poetul a dat compuneri memorabile. iar confesiunea alterneaza cu dispozitiile contradictorii ale eului. desi efectiva si necontestata. in divort cu societatea. cand de indoiala. prin rationalismul dialectizat si edifiant al celei de-a doua jumatati a secolului al XVIII-lea. care nu mai era nici exclusivist.realitate exprimand acelasi conflict al poetului cu sine insusi si cu lumea: in meditatii. plin de scrupule. ALEXANDRESCU se naste sub o zodie nu atat de norocoasa. framantat de marile intrebari. el devine din ce in ce mai anxios. Ilustrandu-si parca destinul particular in marea familie romantica. nici imboldul unei ambitii care sa-i cravaseze inspiratia si sa-i stimuleze o desfasurare mai energica a personalitatii. nu-i aduce recompense materiale ori morale. fericirea intima pare sa-1 ocoleasca si ea. avand talent. nici de arbore genealogic. Cu toate acestea. inca de la debut. care marcheaza sfarsitul epocii eroice si anunta intrarea in eclipsa a reprezentantilor istorici ai pasoptismului. si a fixat un tipar stilistic de mare rezonanta in epoca. ALEXANDRESCU pare sa-si piarda busola.

a cultivarii limbii si a slefuirii formei. or toate acestea sunt cerinte de bun-simt. trecutul istoric. ALEXANDRESCU reuseste sa-si impuna originalitatea inca de la prima manifestare publicistica. discretia elementului autobiografic. sugerand o perspectiva interpretativa de "Ianus bifrons". cand problema de a conferi poeziei un statut specific spre a-i innobila rangul in viata sociala si a opri navala nechematilor se punea cu deosebita tarie. religiozitatea. insusi tiparul meditatiei. care-si conceptualizeaza emotia si aseaza totdeauna o distanta ironica intre sine si lucruri. mereu invins de efortul de a-si gasi echilibrul si a se integra unei lumi prost randuite. e un satiric muscator si lucid.voltairian. Sub faldurile violente ale vocabularului romantic simtim ca se consuma o drama autentica. ruinele. Versurile ne comunica zbuciumul unui om impovarat de ganduri si mahnire. ALEXANDRESCU ar fi fost simultan clasic si romantic. peisajul lunar. iar Dumnezeu absent. indispensabile intr-o perioada de institutio-nalizare a literaturii. Trimiterea la Platon din prefata volumului de la 1847 (tinta artei ar fi "frumosul ideal sau stralucirea adevarului"). ca si in epistole ori in fabule. In realitate. Punctele de contact cu Lamartine sunt evidente: reveria melancolica. fiindca marele filosof n-a spus niciodata ceea ce ALEXANDRESCU ii atribuie. fireste. Aceasta bifurcare a creatiei intr-o zona a elegiei si o alta a fabulei si epistolei a derutat adesea comentatorii. Meditatiile si elegiile versifica multe din locurile comune ale romantismului: tristetea. atat de putin siguri la 1848. un alt tip de modelaj decat elegia) si dincolo de confuzia termenilor de referinta. iau lira si ma duc"). a . insa ALEXANDRESCU pare permeabil nu atat unui model livresc anume. stapanin-du-si expansiunile. sensibil dar. in cautarea adevarului launtric. paradisul pierdut al copilariei. setos sa experimenteze marea poezie. nici aerul melodramatic. sentimentul timpului ireversibil si al sublimului cosmic. clasicismul nu consta in asumarea unei estetici coerente a mimesis-ului. pe langa ca e eronata. desi de mai mica amploare (Young. cat unui ritual melodramatic de gesturi emfatice si formule declamatorii ("Pun mana pe-a mea frunte si caut un mormant". Pot fi semnalate si alte influente. tendinta de a spiritualiza materia. deoarece poate fi talmacita ca o adeziune deghizata la o estetica a "creatiei". Nici tonul discursiv. si a adevarului vietii. De notat ca poetul nu se resimte de pe urma contactului cu realitatea folclorica. ALEXANDRESCU e in nota dominanta a personalitatii sale poetice un romantic. nascut din supralicitarea retetelor romantice si extrem de contagios intr-un mediu literar cum era cel al deceniului 1830-1840. proces-verbal al simtamintelor si starilor de constiinta care-si disputa imperiul sufletului. mormintele. ci se reduce la recomandarea cooperarii ratiunii cu imaginatia. Byron etc). incat. dar putin pregatit sa distinga bunul de raul gust. acelasi in elegii si meditatii. antagonismul intre poet si proza vulgara a vietii. prin autoscopie. cu amestecul caracteristic de filosofare si autoanaliza. e si ambigua. intermitentele dragostei. dincolo de conventiile de scriitura inerente genurilor practicate (fabula impunand. nici stangaciile limbii nu spulbera impresia de combustie morala. cu lipsa de stringenta compozitionala si inscrierea strofei intr-o partitura muzicala atesta prezenta tutelara a poetului francez. produsul indecis al unei epoci a curentelor. reflexiv si dilematic. "Zic lumii un adio. in care raul triumfa. desi isi pastra patina clasica. prin denuntare critica. individul e singur. E cea a cautarii si esecului. desi trimisese lui Alecsandri 57 de poezii populare pe care le culesese. Cu toate ingerintele modei si presiunea modelelor. Lirismul e la el cu adevarat experienta intima.

Lucid.un acord indefectibil intre idee si metru. ca Lamartine. in ele gasim . in loc sa lucreze prin canonade verbale. colocvial. Asteptarea. mai rar ca invitatie ronsardiana la folosirea clipei (Prietesugul si amorul Emiliei). sculptate parca intr-o materie somptuoasa si incoruptibila. exemple memorabile de gnomism pur ori de cadente oratorice. viziunea securizanta si sedativa a celor ce nu vor sa-si tulbure siesta. La Cozia. versuri de o splendida plenitudine recitativa. pe de o parte. pe un ton glumet. siretenia onctuoasa a povestitorului. tema predilecta e soarta poetului in societate ilustrata cu propriu-i exemplu. Izbanzile lui pe acest plan sunt notorii. Deficitar in zugravirea plastica a lumii fenomenale. Kralov. ca Hugo. Marele merit al lui ALEXANDRESCU rezida in intuirea unor raporturi sociale tipice. filistinul.frustratiei si a implinirii. Fabulele prelucreaza prototipuri clasice. Flori-an. inovator in traducerea viziunii romantice asupra lumii si-n expresia ei literara. de buna credinta. ironic. ideea ca literatura poate corija relele moravuri. castigand increderea lectorului prin spirit autocritic. vioiciunea sugestiva a personajelor. conducatorul abuziv. desi misterios. bazate de obicei pe opozitia intre demagogul. Unirea Principatelor) tempereaza exacerbarile individualiste. dar punandu-1 in perplexitate prin continua simulare si uzul frecvent al contrasensului. il densifica variind unghiurile de privire si-1 organizeaza in termeni antitetici.si e unul din motivele farmecului inca rezistent. ALEXANDRESCU croieste. puternic afirmata in poeziile de inspiratie cetateneasca sau patriotica (Inima mea e trista. a sperantei si zadarniciei. pe care-1 exercita poeziile amintite . mai des ca legatura spirituala (inca o zi). sunt construite cateva capodopere: Anul 1840. parvenitul. si plebeul naiv. intre ritmul interior si structura sonora. firul delicat al meditatiei intr-o voluptuoasa si leganatoare melo-pee. Intr-o serie de elegii domina resemnarea in fata tragismului existentei (Miezul noptei. O sincera nostalgie a trairii comunitare. Modern prin simtul relativitatii valorilor si perceptia alienarii umanului. ros de demonul interogatiei. reia mereu problemele. pe atat de irezistibil. Lipsit de inventivitate metaforica. Caci. in schimb. pe scurt. Umbra lui Mircea. unde-1 gasim pe omul de lume din epistole care persifleaza cu sfichiuiri ironice si aluzii malitioase. particularizand antinomia intre sensul si nonsensul destinului. care confrunta permanent nadejdea si indoiala. In epistole. desi prozodia e tratata cu neglijenta in opera sa. infiorat de ceasul tainic al amurgului si de ruinele innegrite de vreme. isi sacadeaza monologul prin pauze metrice si sintactice. ALEXANDRESCU e deosebit de inzestrat pentru epistola si fabula. iluziile romanesti. incapabil sa aleaga intre alternativele cugetului. de o placuta familiaritate. Pe o asemenea canava de contrarietati si zigzaguri ale ideii. contrastul intre retorica perfida a unora si asteptarea candida a altora permite efecte de un umor pe cat de exploziv socialmente. el poseda. in anume ceasuri privilegiate. Poetul actioneaza cu bonomie si calm. dar legandu-le de actualitatea politica a vremii si autohtonizandu-le cu un fin simt al verosimilului. pe de alta.totul dovedeste concordanta intre cerintele genului si talentul scriitorului. ALEXANDRESCU radiografiaza starile de constiinta sub ipostaza lor instabila si contradictorie. Obiectivul e de a demitiza mondenitatea snoaba. La Tar-goviste). uneori folosite si de La Fontaine. libertatea schemei metrice . desfacuta cu cazna din conventiile la moda si . sau sa desfasoare. dar si pe poetul elegiac. Adio. dispus sa supuna totul examenului critic. aptitudinea dramatizarii discursului poetic. Dar poetul. Aceeasi potrivire intre felul de a fi si felul de a spune apare in Memorialul de calatorie. rotindu-se perpetuu intre certitudine si nesiguranta. Altele propun consolarea prieteniei (Prietesugul) sau a dragostei. Tehnica fabulistica e excelenta: pertinenta dialogului.

. poet important al secolului al XIX-lea priveste realitatea timpului sau cu atentie observand si criticand in fabulele sale defecte ale oamenilor dar si ale societatii timpului său. plantelor. Boul şi Viţelul -argumentarede Grigore Alexandrescu Definiţie: .Specie a genului epic care exprima alegoric prin intermediul animalelor. Grigore Alexandrescu.stadiul incult al limbii. Boul si vitelul este o astfel de creatie. satirizand defectele acestora si incheinduse printr-o morala cu continut educativ. o scurta intamplare Ai carei protagonisti sunt animale. obiectelor neinsufletite. ca o opera epica in versuri. pentru ca prezinta. actiuni specifice oamenilor. ALEXANDRESCU e cel mai de seama precursor muntean al lui Eminescu si unul dintre cei mai interesanti poeti ai primei jumatati a secolului al XlX-lea.

Personajele sunt caracterizate direct de catre narator: “un bou ca toti boii. Necrezand ca a fost ocolit intentionat: “ca buna s-a ruda l-ar fi ocolit”. Incercarile vitelului sunt zadarnice. Ele participa la actiune avand rolul unei masti sub care se intrezaresc trasaturi si caractere umane. de a lua legatura cu unchiul sau. Expozitiunea ne prezinta imaginea unui bou obisnuit: “un bou ca toti boii”. este liniara si concisa. “de mandrie boul stapanit”. Timpul si spatiul nu sunt precis determinate. Actiunea este simpla. Acest moment constituie constiuie intriga. putin la simtire”. reda indirect sentimentele autorului.Alti indici temporali ce apar in text: “a doua zi”. Personajele sunt animaliere. Figura de stil prin care poetul realizeaza aceste personaje este personificarea. fabula Boul si Vitelul. constituita din incercarile unui vitel. de catre alt . Actiunea ajunge la intensitatea maxima in momentul in care boul iesit la plimbare trece PE langa vitel ignorandu-l. boul indignat de indrazneala vitelului porunceste slujitorului sa fie aruncat PE scari pentru ca el nu are astfel de rude. “prea de dmineata”. vitelul revine a doua zi la casa boului. pentru a obtine si el macar “niste fan”. PE de o alta parte o lume contemporana a cititorului. “iarasi”. Expresia “in zilele noastre”. care determina desfasurarea actiunii scurte. perseverent. In deznodamant. care prin mare noroc dobandeste o pozitie sociala importanta. al personajelor si al naratrului. “dupa pranz”. de dispret si dezaprobare fata de lumea timpului sau prin intermediul actiunii. ruda apropiata a boului. fiind indepartat de catre sluga stapanului pe diferite motive. Putem recunoaste in inlantuirea evenimentelor schita unui subiect epic. devenit bogat.Ca opera epica. are dublu sens sugerand PE de o parte ca e vorba de o lume contemporana a poetului. urmeaza un singur fir narativ.

dialogul fiind foarte sugestiv si prin relatia dintre bou si vitel. norocos. stii ca e mai bine sa ai intotdeauna un dram de adevar”. Naratorul apare ca un observator si isi simtita prezenta prin expresia: “in zilele noastre” si printr-un comentariu naratorial ce generalizeaza faptele povestite :”decat multa minte. se crede unic. comun: “un bou ca toti boii. El este superficial. nu se exprima direct. parvenit.personaj. boul ignorand-o pe ruda sa. limbaj. sluga care se refera la boier:”nu e cum il stii…”. Vitelul intruchipeaza omul modest. sugerand omul insensibil. banii ii schimba caracterul. Totodata prin unele cuvinte si expresii folosite in naratiune:”la o mojitie atata de mare” ce exprima atitudinea ironica. optimist. . satirica a naratorului. Boul apare portretizat moral. ci se deduce si se refera la faptul ca bogatia schimba caracterul si comportamentul omului. Ea se degaja din fapte si intamplari. sarac. este implicita. ingamfat si trufas.Caracterizare indirecta prin fapte. avand in acelasi timp un sentiment de compasiune pentru vitel. rabdator si perseverent. increzator. Morala este cea de a doua parte a unei fabule. inocent. ignorandu-si propria ruda.Aceasta relatie dintre personaje este sugerata si prin titlu care anunta personajele aflate pe trepte sociale diferite. facandu-l insensibil si trufas. Prin morala scriitorul isi exprima dezaprobarea fata de bou. naiv.

Cosbuc. natural. impreuna cu prietenul sau Ion Ghica. La Tismana. Sadoveanu. ritmul iambic. Modul de expunere care domina este naratiunea. Figura de stil dominanta este personificarea. Rasaritul lunii. Versificatia: rima incrucisata. sub masca carora se ascund trasaturi si caractere umane. Tema c frecventa la toti scriitorii vremii. Umbra lui Mircea. In spiritul ideilor pasoptiste. apropiat de limba vorbita. In vara anului 1842. masura variabila.comentariu si analiza literara de Grigore ALEXANDRESCU Grigore ALEXANDRESCU UMBRA LUI MIRCEA LA COZIA Ca si Trecutul. La Dragasani sau Adio.Naratorul vrea sa provoace gandirea cititorului pentru ca acesta sa nu repete greselile personajelor din fabula. ajuta la realizarea ritmului vioi al naratiunii. Limbajul viu. Prin povestirea alegorica de mica intindere in care intamplarile narate sunt puse pe seama personajelor animaliere. de la Vasile Carlova (1809-1831) pana la Vasile Alecsandri (1821-1890) si ea va forma obiectul preocuparii generatiilor urmatoare. UMBRA LUI MIRCEA LA COZIA . contribuie la realizarea umorului si a ironiei. La Targoviste. incheiata printr-o concluzie. realizata intr-un ritm alert. Mormintele. La Manastirea Dealul. care constituie morala opera este o fabula ce apartine speciei genului epic. poetul evoca trecutul de marire cu scopul de a inflacara inimile contemporanilor sai pentru cauza libertatii si independentei nationale. La Cozia face parte din ciclul compunerilor romantice ale lui Grigore Alexandrescu. Grigore Alexandrescu face o calatorie la . Eminescu. alaturi de dialog prin care textul primeste un caracter de sceneta.

ma-mpresoara. Unul altuia ii spune. hamletiana. cu punctele de plecare in englezii Gray. impresurand totul cu mantia ei intunecata: Dintr-o pestera. se prelungesc. de o muzicalitate indelung si amanuntit studiata. La aparitia lui Mircea. Sonurile care predomina sunt . noaptea iese. prin traduceri franceze si rusesti. al solitudinii in cadrul naturii si al noptii. Este momentul meditatiei romantice. facand sa se miste "muschii zidului". iesind din mormant inarmat si cu coroana pe cap.a . pusa sub accent prelungit: Ale turnurilor umbre// peste unde stau culcate. miscatoare. Fantomele. poezia in chestiune ar fi fost compusa chiar la Cozia. "chipuri negre". acest nume valurile-1 priimesc. sugerand ideea vesnicei deveniri istorice si. iesind dintr-o pestera. coboara de pe muchii de stanca ca un fluid misterios ce patrunde fiinta celor vii "ca prin vine un fior". Voievodul ii apare poetului ca un urias a carui armura n-ar mai putea-o purta urmasii bicisnici: . cu cezura larga. elementele naturii se cutremura: Raul inapoi se trage muntii varful isi clatesc.in consecinta . Young si Ossian-Macpherson. Mircea fusese aparatorul libertatii si realizase odinioara fapte rasunatoare. dintr-un turn al manastirii. cunosucti la noi inainte de Grigore Alexandrescu. intre care mai frecventa este u. unde se si afla mormantul marelui domn. necesara risipirii ecourilor. Motivul e de tipul preromantic. din rapa.cele minore si grave. editata la Iasi de Mihail Kogalniceanu. pura proiectie a eului subiectiv al poetului. Acum este ora propice nalucirilor si fantomele ies din morminte. Acest sunet.manastirile din Oltenia. Dunarea se-nstiinteaza. A fost publicata insa abia la 7 mai 1844. in jurul fantomei voievodului. pe cand poetul contempla inspirat muntii negri si valea Oltului. din rapa. noaptea e inchipuita ca o himera neagra. alternand cu vocala cea mai deschisa . vie.pentru contrast: S-ale valurilor mandre generatii spumegate Zidul vechi al manastirii// in cadenta il izbesc. Dupa cum reiese din Memorialul acestei calatorii. a permanentei. surdinizate prin vocalele inchise. De asemeni. Mircea! Oltul repeteaza. intr-o noapte romantica. Poetul se prosterna in fata maretei umbre si vine a depune la mormantu-i prinosul de recunostinta al contemporaneitatii. Poezia incepe solemn. totodata. in revista Propasirea. intr-un vers amplu instrunat. se aduna atunci hotarele Tarii Romanesti: Mircea! imi raspunde dealul. de necrezut in momentul de fata. Catre tarmul dimpotriva// se intind. Impresionanta este personificarea valurilor Oltului. Si-ale ei spumate unde catre mare il pornesc. vazute ca niste generatii.

poetul realizeaza finalul. rotund. trece slaba-ne masura. ca de altfel intregii literaturi de la 1848: imbinarea elementelor clasice si iluministe cu cele romantice. epistolelor si fabulelor gaseste totusi ca razboiul e "bici groaznic. Cu un deosebit simt al echilibrului compozitional. atmosfera de solemn mister in fata umbrelor trecutului voievodal sunt date. manifestarea unei trasaturi cu totul caracteristica operei lui Grigore Alexandrescu in general. Din nou mantia noptii se intinde peste muntii din preajma. care moartea il iubeste". constatabila in spatiul uneia si aceleiasi poezii.Noi citim luptele voastre. este totodata un artist si un ganditor care avea neaparat in vedere prezentul si viitorul. jalesc . el poate fi inlaturat in epoca moderna. Greutatea ei ne-apasa.spumegate. La Cozia. cand natiile. constand in alternarea dactilului cu iambul: S-a-le-va-lu-ri-lor-man-dre//ge-ne-ra-tii-spu-me-ga-te Zi-dul-vcchi-al-ma-nas-ti-rii//iivca-dcn-ta-il-iz-bcsc. admirator al trecutului. cum privim vechea armura Ce un urias odata in razboaie a purtat. S-ale valurilor mandre generatii spumegate Zidul vechi al manastirii in cadenta il izbesc. Luni 27. autorul satirelor. 19:13:12 . De remarcat coloratura arhaica din finalul versului ultim: "intru adevar au stat". de aici. "infratite prin stiinte si prin arte". norii se aduna la apus. prin reluarea motivului initial. Fatal in evul de mijloc. printr-o anumit studiata succesiune a accentelor. Fapt oarecum curios. Poezia se incheie insa tot romantic. din punct de vedere prozodic. Muzicalitatea poemului si. peste apele Oltului domneste intunericul de nepatruns si umbrele reintra in morminte. Asa se explica introducerea gandirii rationaliste in cadrul meditatiei romantice care este Umbra lui Mircea.a.m. Ne-ndoim dac-asa oameni intru adevar au stat. pot afla "drumul slavei in gandire si in pace". ca intr-o mica piesa simfonica: Lumea e in asteptare turnurile cele-nalte Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jalesc. romanticul Grigore Alexandrescu. Este aici. ca si in alternarea rimei feminine cu cea masculina: nalte . ritmand energic discursul liric si asezandu-1 in tipare de neclintit..d. insa perfect explicabil in contextul literaturii romane din epoca de la 1848. In spirit rationalist.izbesc s.

in care introduce si explicatii pertinente in legatura cu speciile si formulele compozitionale. Zburatorul 1844 (balada) 1. Sava. dar apeleaza adeseori si la principiile clasiciste. dar mama ei ofteaza neputincioasa si cade pe ganduri. fiind fiul unui capitan de potera.Zburatorul . situatie comparabila cu cea a intrarii sub incidenta unui spirit rau: un zburator. impunand adeseori canoane occidentale. . Catre sfarsitul vietii. El incearca aproape toate speciile lirice care ilustreaza romantismul occidental.Subiectul intr-un sat romanesc. Se stinge din viata in 1872 si este inmormantat in curtea bisericii Mavrogheni din Bucuresti. o1d853ov97ngt Heliade Radulescu este in primul rand poet. Sprijina infiintarea a numeroase societati culturale si se implica activ in mai toate activitatile mai insemnate ale epocii sale. Scrie articole in presa franceza si publica volume de memorii in limba franceza. care. TemaTema este generata de mitul romanesc conform caruia iubirea poate sa ia forme instapanitoare. in special prin intermediul ziarului Curierul romanesc (1829). 3. printr-o opera destul de intinsa. scrie Gramatica romaneasca (1828). Se implica in Revolutia de la 1848. lasarea serii si coborarea Zburatorului in lume. Florica cere leacuri. se bucura de oarecare recunoastere publica (in 1866 este ales presedinte al proaspat infiintatei Academii Romane. unde va si ramane ca dascal. se plange mamei sale de o stare de disconfort general: este cuprinsa de visare. de pierdere a identitatii. urmat de un supliment literar Curier de ambe sexe (1837). magic si malefic. dupa infrangerea careia este nevoit sa plece in exil.01. inspirat dintr-un mit romanesc.1872) Ion Heliade Radulescu s-a nascut la Targoviste.Meniu autori Alexandru Macedonski Barbu Stefanescu Delavrancea Camil Petrescu Costache Negruzzi Gala Galaction George Bacovia George Calinescu George Cosbuc Ioan Slavici Ion Barbu Ion Creanga Ion Luca Caragiale Liviu Rebreanu Lucian Blaga Marin Preda Marin Sorescu Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Mircea Cartarescu Mircea Eliade Nichita Stanescu Octavian Goga Titu Maiorescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri ION HELIADE RADULESCU . Balada este structurata in trei secvente: confesiunea Floricai.04. considerata scriere de referinta in stabilirea principiilor limbii literare romanesti. contribuie substantial la unitatea de limba si cultura. .balada (6. se simte privita de ochi nevazuti. Dupa 1851 se stabileste in insula Chios si abia in 1859 i se permite revenirea in tara. De asemenea. pe atunci Societatea Academica Romana). Si-a publicat creatia lirica intr-un volum antologic. pune temelia preromantismului romanesc. o fata (Florica). Iubirea este asociata cu un personaj inrobitor. intitulat Curs intreg de poezie generala. Poezia este o balada. sa-i confere individului un sentiment de instrainare de sine. Lazar. condusa de Gh. ajutor vrajitoresc ori sfaturi materne.1802-27. 2. apoi urmeaza la Bucuresti Scoala de la Sf. Face scoala greceasca. este bantuita de teama si de-o emotie nemotivata. asadar un text epic.

si plang. Aici. Florica. maicuta.. treptat. materia toata iau parte la aceasta emotie inopinata. Prin valentele defulatorii. El este de neinvins. pe cat de dureroasa. Florica spera intr-o intalnire fericita si se cutremura la gandul oricarei tulburari a intimitatii ei. / Eu parca-mi auz scrisul pe sus cu vantu-n zbor. intreaga experienta isi are originea intr-o dorinta de nestavilit. plansul are aici rol terapeutic. cand arsita este parca tulburata de orice adiere usoara. discursul personajului este fixat intre speranta unei intalniri fericite si teroarea iesirii spre lume si este cladit pe afirmatii contradictorii. /Si cand imi misca topul. cosita se ridica." Dar e un vant usor! Exista in aceasta marturisire un amestec de teama si euforie ca expresii generice ale conditiei de indragostit. coboara peste sat un balaur de lumina. Balada lui Heliade Radulescu infatiseaza povestea unei stari omenesti: starea de indragostit. Florica. plang. caci orice aparitie reconfigureaza viata celui care accepta un nou-venit. Niste femei il vad si stiu ca este un zburator. dar transante: ma sperii. Imaginea crangului infiorat de vant apare subtil asociata cu o desteptare temporara la viata: Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie. pe atat de binefacatoare: Un dor nespus m-apuca. satul se anima. personajul din aceasta balada. se asterne linistea. De aceea. in multe legende despre zburator. Pregatita sa-si astepte perechea destinata (scrisul). apoi. /Ma sperii. iar. Amenintare dramatica. care se strecoara pe hornul casei in care locuieste Florica. viu sa te mangai. dar imi place. / Candpleopul a sa frunza o tremula usor / Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie.Vasile Voiculescu Se lasa seara. experienta este devastatoare pentru fiinta omeneasca. viziunea Floricai este plasata in spatiul morganatic al unei zile de vara. aparitia unui duh seducator constituie o proba si o ispitire si de aceea este asociata cu o boala. care anunta prin expresivitate fragmentele plastice din cea de-a doua secventa a baladei. ■ Comentariul Motivul iubirii demonice a unor zmei sau a zburatorilor pentru fiinte pamantesti apare adeseori in legendele apocrife si in basmele romanesti . este cuprinsa de un dor nespus. Mitul care explica aparitia sentimentelor de iubire a fost prelucrat in numeroase opere din literatura noastra culta. Iluzia comunicarii. Detaliile peisagistice subliniaza starea Floricai si impresia unei intalniri fantastice. o entitate care se metamorfozeaza intr-un tanar fermecator si inrobeste sufletele fetelor.. printre care si in poemele eminesciene Calin (File din poveste) si Luceafarul. exprima presentimentul ca sufletul si mintea ii sunt invadate de un spirit straniu si amagitor: In arsita caldurei. dar imi place -prin vine un fior / imi fulgera si-mi zice: „Desteapta-te. oamenii se intorc de la munca. cade intr-o stare de visare si pierde sensul realitatii. alina si diminueaza dorintele. frunzele. cand vantulet adie. La miezul noptii. /Sunt eu. Insa conditia generala a fetei evoca o stare maladiva . vantul. receptarea fantasmatica a unui spirit strain sunt intemeiate pe miscarea generala a lumii. Este interesant ca aceasta lamentatie a personajului cuprinde si elemente de pastel. cuprinsa intr-un discurs persuasiv. Confesiunea ei.

Spatiul nocturn are rolul de a anticipa aparitia zburatorului. or Sorica. imaginile continand de aceea sugestii hierofanice. atrage atentia prin constructia narativa. pe langa eufonie . iar stelele cazatoare anunta catastrofa: Si. de stele semanat. cobe. ce-n bratele somniei / Viseaza cate-aie-vea desteapta n-a visat. Celelalte personificari intretin impresia generala si completeaza imaginea unei nopti care cuprinde tot pamantul./ Si apele dorm duse. Ca o pecete a noptii magice. . nalta. fixarea momentului. dincolo de emotia binefacatoare. / Or du-te la mos popa. mugetele. Imaginile auditive creeaza impresia de derulare temporala. Peisajul se individualizeaza printr-o secventa care transfigureaza atmosfera in ceea ce are ea esential: aerul vibreaza de murmurul cirezilor de vite. Mai tarziu. Cuvantul nu desemneaza somnul odihnitor. Pastelul inserarii este alcatuit din imagini care surprind viata satului romanesc intr-un moment de maxima rumoare: intoarcerea de la muncile campului. in contradictie totala cu acest discurs. apele dorm duse. si ea bulversata: trupul ei pare supus la munci grele si asediat de boli.ofi vrun zburator! / Or aide lalde baba Comana. secventa urmatoare din poezie introduce intr-o atmosfera bucolica. care promite o poveste: Era in murgul serei si soarele sfintise. din mijlocul tariei / Vesmantul sau cel negru. luna rasare tarziu. impune sensul unei intamplari stranii. cateodata tot cade cate-o stea. De asemenea. se instaleaza groaza si presentimentul unui pericol iminent. Invocarea preotului. nici vantul nu suspina. ci inoculeaza impresii magice: E noapte nalta. vantul nici nu suspina. Heliade Radulescu il asociaza unei stari de vraja.deste ca. zgomotele distincte anunta intrarea in noaptea deplina.pentru care nu exista leac. Semne certe ale linistii. a vrajitorului si a descantatoarelor dove-. dar care contin sensuri restrictive: a laptelui fantana /incepe sa s-auza ca soapta in susur si latratorii numai s-aud necontenit. Temerile ei sunt alimentate de starea fiziologica. Aceasta lume prinsa parca in menghina noptii. or mergi la vrajitor./ Destins coprinde lumea. Versul sugereaza subtil ca imaginea zburatorului nu este decat o . Relatia alternativa in care se afla cele doua cuvinte. Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. realizata in amanunte edificatoare. fiind urmarite treptat cresterea si apoi stingerea zgomotelor lumii. sugerand atat seductia cat si ritualul pe care il implica: Incantec sau descantec pe lume s-a lasat./ Nici frunza nu se misca. Si tacerea mamei devine semnificativa in acest context. ci o stare intermediara in care visul este dominator./ Tacere este totul si nemiscare plina:/ Incantec sau descantec pe lume s-a lasat. la granita cu moartea.. Florica cere sprijin de la toate instantele si nu exclude nici posibilitatea unei intruziuni demonice: Oar ce sa fie asta? intreaba pe bunica:/ O sti vrun leac ea doara. incremenirea generala sub imperiul noptii este asociata cu un somn fermecat: somnia. Eminescu investeste lexemul somnie cu aceste valente. Personificarea nu are de data aceasta functii umanizatoare. dupa cum o sugereaza alte doua imagini auditive. lumea revelatiilor majore situata adeseori. traducand prin el starea poetica. scartaitul cumpenelor se estompeaza evanescent. Instalarea noptii este asociata cu un gest hipnotic si vrajit.si ea enigmatica -. astfel. si morele au stat.

Pentru fiinta visatoare exista pericolul cert al prizonieratului in lumea visului. ca in cazul oricarei evadari din realitate. nalta. Fereasca Dumnezeul in legendele romanesti despre zburator. zburatorul apare ca un balaur de lumina si patrunde pe horn in casa Floricai. Din visul de iubire nu exista cale de intoarcere. Heliade pastreaza sensul credintei. Originea lui se afla insa in visul omenesc. / Nici rugi nu te mai scapa. caci este o lumina iute ca fulger trecatoare si vine din miazanoapte. de altfel. pentru ca. ceea ce restrange arhetipul seductiei doar la imaginea generica: balaur de lumina in noaptea nalta. martore ale magicei aparitii. la urma urmei. impotriva zburatorului nu exista leac: nici descantatura. asa cum avertizeaza cele doua personaje. imaginea zburatorului se reveleaza doar in detaliile oferite de aceste personaje. . iar aici subliniaza forta de neinvins. cand lumea pare incremenita de vraja. De altfel. si lipitura-n zmeu. pentru a deveni himera obsesiva (lipitura) si poate sa capete forta de a inrobi sufletul evadat din realitate: incepe de viseaza. Lumina este apanajul entitatilor astrale.efigie a visului colectiv./ Si pietre nestemate lucea pe el ca foc. loc al duhurilor necurate in basmul popular. La miezul noptii. dar lasa posibilitati de interpretare divers. ca spirit capabil sa ia forma omeneasca. Este infatisat ca aparitie luminoasa in noapte si este numit balaur si zmeu: Balaur de lumina cu coada-nfla-carata. aproape intotdeauna finalul este dramatic. Dorinta staruitoare poate prinde contur. el se transforma mflacaiandru blond si seducator. spatiul magic al noptii creeaza sugestia unei aparitii cosmaresti. Chiar si dialogul celor doua surate se inglobeaza in acest vis al intregului sat. in iluzie instapanitoare. Exista in balada lui Heliade Radulescu sugestia unui deznodamant nefericit. si visu-n lipitura /Incepe-a se preface. zburatorul este prezentat aici conform traditiei folclorice. Este adevarat ca evenimentul apare transpus din perspectiva celor doua surate. dar aparitia lui halucinanta se situeaza in sfera fabulosului de vis si de basm. fara a fi capabil sa prinda viata: dar slabele lui vine /N-au nici un pic de sange. De altfel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful