You are on page 1of 91

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Note de curs
2010-2011

Lect.univ.dr. Romică ADAM

CUPRINS
1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational ......................................... 1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor ................................................................................. 1.2. Unitatea economica – sistem cibernetic ........................................................................................ 1.3. Rolul si locul sistemelor informationale ....................................................................................... 1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic ....................................................................... 1.5. Tipuri de sisteme informatice ........................................................................................................ 1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne ........................................................... 1.7. Structura generala a unui sistem informatic de gestiune ............................................................... 2. Metodologii de realizare a sistemelor informatice ...................................................................... 2.1. Metode de abordare a sistemelor informationale .......................................................................... 2.2. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informationale ........................................................ 2.3. Etapele de realizare a sistemelor informatice de gestiune ............................................................ 2.4. Principiile proiectarii si realizarii sistemelor informatice de gestiune .......................................... 3. Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice .................................................... 3.1. Tipuri de analize de fezabilitate .................................................................................................... 3.2. Fezabilitatea economica ................................................................................................................ 3.3. Tehnici de reprezentare si programare calendaristica a planurilor. Diagramele Gantt si PERT .. 3.4. Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice ................................... 3.5. Modalitati de obtinere a software-ului .......................................................................................... 3.6. Selectarea furnizorilor de hardware si software ............................................................................ 3.7. Continutul planului de baza al proiectului .................................................................................... 4. Analiza sistemului informational existent ................................................................................... 4.1. Tehnici de culegere a datelor ........................................................................................................ 4.2. Studiul sistemului informational existent ..................................................................................... 4.3. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor ............................................................ 4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco ...................................................................................................... 5. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic ........................................................................ 5.1. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic ........................................................... 5.2. Codificarea datelor. Cerintele si functiile codificarii .................................................................... 5.3. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice ....................................................................... 5.4. Modelarea conceptuala a datelor. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta ............................. 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate ............................................................................................. 5.6. Dependentele functionale .............................................................................................................. 5.7. Modelarea logica a datelor. Trecerea de la MCD la MLD ........................................................... 5.8. Normalizarea datelor ........................................................................................................................... 6. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice .......................................................................... 6.1. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor .............................................................................. 6.2. Proiectarea schemei bazei de date ................................................................................................. 6.3. Sisteme de baze de date orientate obiect ....................................................................................... 6.4. Proiectarea formularelor si a rapoartelor ....................................................................................... 6.5. Modelul unui sistem informatic contabil integrat ......................................................................... 6.6. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiar-contabil ......... 7. Realizarea si testarea programelor .............................................................................................. 7.1. Caracteristici de calitate a datelor ................................................................................................. 7.2. Testarea produselor program ........................................................................................................ 7.3. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente ....................................................... 7.4. Securitatea si protectia informatiei ............................................................................................... 8. Implementarea, exploatarea si intretinerea sistemului informatic ......................................... 8.1. Implementarea sistemului informatic …………………………………………………………… 8.2. Strategii de implementare a sistemelor informatice ...................................................................... 8.3. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice ........................................................................ 3 4 4 5 9 11 13 17 17 18 21 22 23 23 24 25 27 28 30 31 32 32 34 37 40 41 41 44 46 49 54 55 58 59 67 67 68 70 74 77 79 81 81 81 83 84 87 87 89 90

1

Curs 1

Capitolul 1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational
In contextul evolutiei tehnologiilor informationale si a comunicatiilor, nu mai exista astazi practic domeniu de activitate care sa nu recurga la utilizarea calculatoarelor - intr-un sens foarte restrans, sau sa nu aibe implementate diferite sisteme infornatice pentru executarea operatiunilor de baza sau pentru sprijinirea deciziilor. Scopul acestei discipline este insusirea metodologiilor si tehnicilor de realizare si implementare a sistemelor informatice intr-o unitate economica.

1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor Sistemul poate fi definit ca o entitate alcatuita din doua sau mai multe componente sau subsisteme, care interactioneaza intre ele pentru atingerea unui scop (obiectiv). Orice sistem este caracterizat prin faptul ca este legat de mediul ambiant, ca are o anumita structura, functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop. Orice sistem se constituie din intrari, prelucrari si iesiri. Pentru o unitate economica, intrarile sunt reprezentate de resursele economice pe care intreprinderea le utilizeaza in activitatile sale; prelucrarile sunt procesele prin care intrarile sunt transformate in iesiri; iar iesirile sunt reprezentate de bunurile si serviciile obtinute de intreprindere si pe care le schimba cu mediul sau. Exemplu. Pentru sistemul de productie dintr-o intreprindere, intrarile sunt reprezentate de materii prime si materiale, care sunt supuse procesului de prelucrare, in urma caruia rezulta produsele finite, ca iesiri din acest sistem. Forma de reprezentare conventionala a sistemului este urmatoarea:

Se poate spune ca, orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o multime de subsisteme de ordin inferior, sau cu alte cuvinte orice sistem este un subsistem al unui sistem mai mare: S1 < S2 < S3 …. < Sn, Cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie mai riguros. Oricat de independent ar fi un sistem, in realitate nu poate fi vorba decat de o independenta relativa, deoarece el este integrat, impreuna cu celelalte sisteme, cu care se afla in interactiune, intr-un sistem mai mare. La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte: • mediul in care acesta functioneaza • partile componente ale sistemului • relatiile care se manifesta in cadrul sistemului • intrarile si iesirile sistemului • obiectivul(ele) sistemului

2

care presupune ca mediul in care acestea exista este calculatorul. care reprezinta mediul sau. prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii anumitor decizii. Resurse: materiale financiare umane informatii Atribute manageriale si tehnologice: planificare organizare conducere controlt tehnologie Iesiri: Produse/ servicii profit / pierdere INTRARI PROCESE DE TRANSFORMARE IESIRI Management Fig. Plecand de la aspectele enumerate. prin care se executa un anumit set de instructiuni. asupra carora o sa mai revenim. care sunt prelucrate si se obtin astfel rezultatele. Sistemul informatic este un ansamblu de componente. Unitatea economica – system cybernetic 3 . Diferenta majora este din punctul de vedere al complexitatii. de personalul de specialitate si de modul in care acesta opereaza pentru culegerea si prelucrarea datelor. compartimente etc.r.Ce este un sistem informatic ? Ce este si cu ce se diferentiaza acesta fata de celelalte sisteme ? Care sunt diferentele dintre program informatic | aplicatie informatica | sistem informatic ? Dar intai ce este comun ? La prima vedere cuvantul informatic.1.2.2. putem spune ca un alt aspect comun este acela ca pot fi considerate sisteme. pe care le prelucreaza (dupa un anumit algoritm . situatii sau actualizarea unor date. care interactioneaza intre ele (n. poate fi considerata un subsistem al societatii. de aplicatiile si programele informatice utilizate. servicii.de la mai simplu. conform definitiei sistemului) in vederea culegerii. La randul sau.sistem cibernetic Intreprinderea ca sistem. Unitatea economica . la complex) in vederea obtinerii unor rezultate. intrucat toate trei au anumite date de intrare. cu diferite functiuni. Putem vorbi de o aplicatie informatica atunci cand aceasta este structurata pe mai multe module de calcul. Dupa aceste definitii foarte simpliste. in vederea obtinerii unor raporte. Un program informatic este un cod executabil scris intr-un anumit limbaj de programare. intreprinderea contine mai multe subsisteme componente: departamente. de tehnica de calcul folosita. Cand vorbim de sistem informatic. care prelucreaza un volum mai mare de date. vorbim de locul unde acesta este implementat. El are anumite date de intrare. putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele componente: • hardware • software • personal de specialitate • metodologii si tehnici de lucru • bazele de date 1.

). care sunt memorate si prelucrate. denumit si sistemul decizional . Structura organizatorica si functionala a unui sistem economic 4 . contabilitate produse finite. Datele reprezinta un set de caractere acceptate ca intrare intr-un sistem informational. Sarcini SISTEM DE CONDUCERE Rapoarte. In cadrul acestor posturi se efectueaza operatii de prelucrare a datelor. Din punct de vedere sistemic.O unitate economica. inregistrarea in contabilitatea analitica si sintetica etc. Ele pot juca un rol capital in succesul unei intreprinderi. care formeaza fluxuri intre posturile contabile de prelucrare (compartimetele: contabilitate materiale. Informatiile reprezinta iesirile unui sistem informational si sunt rezultatul proceselor de prelucrare a datelor. o unitatea economica poate fi considerata ca un ansamblu format din trei sisteme (fig. Daca informatiile sunt insuficiente sau eronate. fixe etc. o scadere a volumului vanzarilor.sistemul operational .3. deciziile vor avea de suferit. contabilitate mijl.) 1. 1. de exemplu. prin furnizarea informatiilor de care are nevoie conducerea si exploatarea lor eficienta. care mai este denumit si sistemul condus sau sistemul de baza .1. managementul firmei trebuie sa identifice cauzele si sa ia masurile corective necesare. poate fi privita ca un sistem cibernetic (fig.2.sistemul informational Obiective.3.1. servicii Fig. Datele sunt consemnate pe suporturi (documente justificative. Rolul si locul sistemelor informationale Sistemele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei organizatii. dari de seama Mediu SISTEM INFORMATIONAL Informatii externe Resurse SISTEM OPERATIONAL Produse. Acest lucru inseamna ca intreprinderea este un sistem cibernetic. Atunci cand se constata. Proiectantii sistemelor informationale contabile trebuie sa determine ce informatii sunt necesare conducerii si cat de rapid trebuie ele oferite. ci se afla intotdeauna intr-o continua faza de modificare si realizare. inregistrarea in contabilitatea cronologica.sistemul de conducere. deci o abatere de la obiectivul propus. potrivit procedurilor de prelucrare (analiza contabila si emiterea articolului contabil.3): .). Se poate spune ca un sistem informational nu este niciodata finalizat. discuri magnetice). pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fata de concurenti.

Acestea sunt rezultate pe termen lung.starea financiara actuala . Determinarea necesarului de informatii din unitate depinde de modalitatea de distribuire a autoritatii si responsabilitatii. dirijeaza si supravegheaza functionarea intregului sistem in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite. materiale. intrucat acesta este grefat pe structura organizatorica a intreprinderii. Sistemele informatice ocupa un loc din ce in ce mai important in gestiunea intreprinderilor. El reprrezinta o interfata intre sistemul de conducere si sistemul operationale precum si intre unitatea economica si mediul extern.valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului . aprovizionare cu materii prime. corectarea eventualelor dereglari. de mijloace si metode de culegere. Misiunea sistemului informational se poate concretiza in imbunatatirea activitatii. la desfacere. La nivel tactic.modul de utilizarea a capacitatilor de productie. in scopul sprijinirii proceselor decizionale si operationale. Intelegerea structurii organizatorice din intreprindere este foarte imporanta in procesul dezvoltarii unui sistem informational. La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea activitatilor curente ale firmei. la momentul oportun. permit cunoasterea situatiei existente. a obligatiilor de plata . Informatiile pe care le ofera un sistem informational la o unitate economica. el asigura transformarea factorilor de productie (intrarile). Un sistem informational trebuie sa sprijine activitatea desfasurata in cadrul firmei la toate nivelurile decizionale. materiale si financiare si intregul ansamblu organizatoric care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite de sistemul de conducere. cu scopul atingerii obiectivelor firmei. informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind planificarea activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu. situatia necesarului de mijloace de plata. Dezvoltarea economica a intreprinderilor este determinata de realizarea sistemelor informatice. realizata in functie de structura organizatorica. prelucrare si transmitere a informatiilor. tactice si operative.Sistemul operational reprezinta resursele umane. situatia mijloacelor fixe. in bunuri si servicii (iesirile). Sistemul de conducere primeste informatii despre sistemul operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri informationale. putem spune ca fluxul informational este compus din informatii strategice. sub o forma direct utilizabila. La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. cu termene de scadente. a celei trecute si permite anticiparea evolutiei viitoare.controlul. in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice ale conducerii si asigurarii unei bune a functionari a sistemului operational. cresterea profitabilitatii prin furnizarea de informatii corecte. adica urmarirea modului de implementare a strategiilor. In procesul conducerii sunt solicitate tot mai multe informatii care sa puna in valoare toate resursele 5 . materiale). Avand in vedere ca sistemul de conducere are ca obiective principale: . Sistemul de conducere este format dintr-un ansamblu de specialisti care cu ajutorul unor metode specifice controleaza.stabilirea obiectivelor si politicilor de dezvoltare si . informatii referitoare la productie (stoc de materii prime. privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. iar in plan managerial transforma deciziile in performante. Informatiile se refera la: . evaluarea performantelor realizate. Cu alte cuvinte.

4. 1. Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate. Fluxul informational dintr-o unitate economica Se observa ca serviciul contabilitate poate fi considerat punctul central al activitatii economice.5. prelucare si interpretare a informatiilor in format electronic. In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sistemul informational. in sensul ca noile tehnologii informationale si de comunicatii ofera suportul de culegere. personal. productie. De la aplicatii informatice simple.materiale. 1. in general procesul de culegere. umane si spirituale pentru realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse. iar sursele de informatii sunt: serviciile desfacere. Putem elabora astfel o alta definitie a sistemului informatic. transmitere.4: Conducere Contabilitate Desfacere Personal Productie Financiar Aprovizionare Fig. ca fiind o parte componenta a sistemului informational. stocare si prelucrare automata a datelor. Relatia sistem informational . ramanand a se executa manual doar activitatile neformale. financiare. aprovizionare. in masura sa gestioneze eficient masa de informatii existenta si sa ofere solutii pentru atingerea obiectivului esential : eficienta gestionarii resurselor. financiar. sporadice informatizarea intrepriderilor a evoluat catre sisteme informatice complexe. se poate aprecia ca sistemul informatic tinde a egala sfera de cuprindere a sistemului informational. verificare.sistem informatic 6 . Modelul traditional al fluxului informational dintr-o unitate economica se poate prezenta ca in figura 1. Sistem informational neformalizat Sistem informational formalizat Sistem informational asistat de calculator Sistem informational manual Sistem informational automatizat Sistem informatic Fig. care asigura prelucrarea eficienta a datelor cu ajutorul echipamentelor de calcul.

procedee. Din fig. putem spune ca sistemul informatic este format din urmatoarele componente principale: . . 1. de reflexie si creatie. putem defini sistemul informatic ca fiind un ansamblu tehnico-organizatoric de metode.personalul – intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic: specialisti (analisti de sistem.resursele logice (software-ul) – totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea controlata a sistemului: sistemele de operare.resursele materiale (hardware-ul) . ingineri de sistem. programatori. .metodologiile – principiile. echipamente de calcul si personal de specialitate.baza de date – ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii. proiectanti de sisteme. prelucrarea datelor.5 se observa ca informatizarea poate cuprinde obiectiv numai acele parti ale sistemului informational care sunt formalizabile. proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite 7 . operatori) si nespecialisti (consultanti. utilizatori finali beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc. administratori baze de date. pachete de programe. prin care se asigura culegerea. un sistem (subsistem) informatic este realizat la un moment dat prin actiuni complexe. prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in iesiri.totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor. stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor Dupa cum rezulta si din definitie. Analizand resursele care sunt antrenate pentru obtinerea unui scop. sisteme de gestionare a bazelor de date. programe utilitare. verificarea.) .Putem insa afirma ca in timp ce un sistem informational se naste si se dezvolta odata cu organizatia in care exista. software de aplicatii etc. comunicarea rezultatelor . stocarea programelor si rezultatelor obtinute. transmiterea.

bon de consum etc). calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului. a scannerele de imagini si scanerele pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR).Curs 2 1. iar forma de prezentare sa fie accesibila si corespunzatoare Procesul de prelucrare a datelor intr-un sistem informatic. birouri).sa permita o vehiculare rapida a datelor la toate nivelele de conducere si executie . Metoda traditionala este o metoda costisitoare si succeptibila de numeroase erori si presupune realizarea unui numar mare de activitati.observarea mediului care genereaza datele . trebuie sa aibe urmatoarele calitati: .4. b) Pregatirea datelor presupune executarea acelor operatii asupra datelor pentru a facilita prelucrarea ulterioara: . simbol cont. transmiterea acestor loturi de documente personalului specializat in introducerea datelor pe calculator (operatori de date). care sa permita culegerea datelor la locul producerii lor si transmiterea acestora in vederea unei prelucrari centralizate.sa redea datele intr-un mod ierarhizat si rational. reducerea timpului de raspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informational. cuprinde cinci faze: a) culegerea (colectarea) datelor b) pregatirea datelor c) prelucrarea datelor d) intretinerea colectiilor de date (actualizarea bazei de date) e) obtinerea informatiilor de iesire a) Faza de culegere a datelor cuprinde doua activitati fundamentale: . cele mai multe fiind realizate manual: inregistrarea datele pe documente (factura.gruparea datelor presupune acumularea intrarilor similare pentru a fi prelucrate unitar. cumuleze aceste documente pe loturi (de regula pe o luna de zile).sa fie flexibil. numar gestiune etc. Cresterea relativa a volumului datelor prelucrate depinde direct de performatele tehnice ale echipamentelor de calcul si de metodele si procedeele utilizate. adica sa poata fi usor modificat la aparitia unor noi situatii . magazie. achizitionarea echipamentului. Metodele de culegere a datelor la sursa isi propun automatizarea activitatii de colectare a datelor prin utilizarea echipamentele de citire a codurilor de bare. Costul sistemului informational este determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului. Aceasta metoda presupune existenta unei retele de calculatoare si dispunerea de terminale in diferite puncte din intreprindere (sectii. 8 .) pentru ca datele sa poate fi incluse in submultimile corespunzatoare . Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic Obiectivele sistemului informational urmaresc cresterea relativa a volumului datelor prelucrate. se poate spune ca un sistem informational eficient. Sintetic.clasificarea datelor implica atribuirea de coduri de identificare (cod material. Performatele se masoara prin volumul maxim de date exprimat in caractere prelucrate un unitatea de timp.inregistrarea datelor (prin scrierea lor din documentele sursa sau prin captarea lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale) Metodele de colectare a datelor pot fi grupate in directe (culegerea la sursa) si indirecte (culegerea traditionala a datelor).

ea poate fi furnizata imediat printr-o simpla consultare a bazei de date. le prelucreaza si actualizeaza imediat stocul acelui material.compararea .datelor acumulate intr-o anumita perioada. O comparatie intre cele doua tipuri de prelucrari este realizata in tabelul de mai jos: Caracteristica Prelucrarea datelor Prelucrarea pe loturi Datele tranzactionate sunt colectate.protectia datelor De ex. transcrise si apot prelucrate periodic Dupa prelucrarea lotului Prelucrarea in timp real Datele tranzactionate sunt prelucrate imediat ce ele au fost produse Actualizarea fisierelor Timpul de raspuns Dupa prelucrarea tranzactiei Mai multe ore sau zile. dupa ce Cateva secunde dupa lotul de date a fost prelucrat producerea tranzactiei d) Faza de intretinere a colectiilor de date. Avantaje: utilizarea mai eficienta a resurselor informatice si un mai bun control asupra datelor.- verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri privind controlul corectitudinii datelor (semnarea documentelor. poate sa includa o varietate de activitati. ca urmare a decalajului dintre timpul de culegere si de obtinere a informatiilor. iar pe baza acestei tabele va fi actualizata tabela de stocuri (incrementarea stocului cu 9 . prin care datele acumulate in loturi sunt ordonate dupa diverse criterii c) Prelucrarea datelor.indexarea datelor . Dezavantaje: nu se poate obtine o informatie la zi despre activitatea intreprinderii. un sistem bazat pe prelucrari in timp real preia datele privind o tranzactie (aprovizionare cu materiale) imediat ce aceasta are loc (primirea facturii de la furnizor).prelucrarea pe loturi (batch processing) . sortate. grupate. lucru care inseamna implicit cheltuieli suplimentare.sintetizarea presupune comasarea informatiilor . sunt prelucrate la sfarsitul perioadei. . pentru prelucrarea datelor din tranzactii putem avea : . o tranzactie de cumparare de materiale va fi memorata intr-o tabela de cumparari a bazei de date. datele sa fie complete etc.Daca dam ca exemplu tranzactiile cu materiale. inainte ca ele sa fie supuse procesului de prelucrare. prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrariloe urmatoare In functie de metoda de culegere a datelor folosite.actualizarea datelor .filtrarea.)..memorarea (stocarea) datelor .calcule matematice . Prelucrarea pe loturi este recomandata doar pentru acele aplicatii care nu necesita actualizarea bazei de date pe masura ce au loc tranzactii si atunci cand sunt solicitate rapoarte doar la intervale bine definite. presupune: .supune unei examinari simultane doua sau mai multe tipuri de date intre care exista o logatura logica . impotriva accesului neautorizat sau a distrugerii accidentale a datelor. In cazul in care conducerea solicita o informatie privind stocul unui material. sortarea datelor. cum sunt: .prelucrarea in timp real presupune prelucrarea datelor imediat dupa ce a avut loc o tranzactie. Dezavantaje: necesitatea existentei a numeroase proceduri de control privind controlul continutului bazei de date.

e) Obtinerea informatiilor de iesire. Mai mult ea include utilizarea pe scara larga a Internetului. Tipuri de sisteme informatice Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. daca plata nu sa efectuat). Tehnologiile informationale si comunicatiile vor avea un impact major asupra organizatiilor prin prisma mutatiilor în ceea ce priveste noile forme de lucru si activitatile pe care acestea le pot genera. Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne ("conectate" . temperatura etc). astazi accentul se pune din ce in ce mai mult pe deschiderea acestor sisteme informatice pentru a e-interactiona cu mediul de afaceri inconjurator.5. O organizatie moderna va solicita in primul rand OUTSOURCING-ul. rapoarte sau raspunsuri la intrebari. si vor fi înlocuite de către informatică şi comunica ii electronice. O alta distinctie intre organizatiile moderne si cele traditionale este cu privire la metodele de munca folosite. evidenta resurselor umane. Asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti. de regula. evidenta contabila si financiara. In functie de domeniul de utilizare: . Informatiile de iesire pot fi regasite sub forma de documente. Se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic (presiune . Este ultima faza a ciclului de prelucrare a datelor si urmareste obtinerea si furnizarea informatiilor de iesire catre utilizatori.anumite date externe. Se executa in acest fel controlul si comanda automata a procesului tehnologic. care modifica automAt parametrii procesului tehnologic.cantitatea cumparata) si tabela de furnizori (incrementarea datoriilor catre acesta. multe locuri de muncă tradi ionale vor dispare. gestiunea stocurilor si livrarilor.care utilizeaza noile tehnologii) si organizatii traditionale. o serie de companii au investit masiv pentru dezvoltarea unor sisteme si procese care sa permita integrarea operatiunilor proprii cu partenerii de afaceri si oferirea unor servicii mai bune clientilor finali.SI pentru conducerea proceselor tehnologice.SI pentru cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica.SI pentru conducerea activitatilor economico-sociale.unele date pot fi colectate. a retelelor de calculatoare si utilizarea pe scara larga a softwarelului colaborativ Groupware. iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente. Noile tehnologii informationale au schimbat si vor schimba structura locurilor de muncă în societate. regulatoare. pentru interpretarea acestora de catre om . prelucrate si memorate simultan. Succesul in afaceri implica in primul rand apel la tehnologia informatica si extinderea relatiilor de afaceri in afara limitelor teritoriului national. 1. sunt furnizate prin documente. Astfel. Specific acestor SI este faptul ca datele de intrare. fara sa mai parcurga alte operatiuni de iesire . 10 . Observatii: . proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor din domeniile respective. ajung direct la manageri fara sa mai fie supuse prelucrarii Daca in trecut sistemele informatice ale societatilor s-au dezvoltat in jurul unor necesitati legate in principal de gestiunea resurselor intreprinderii (Enterprise Resource Planner -ERP) planificarea productiei. . iar datele de iesire se transmit sub forma de semnale unor organe de executie.

write etc). Lotus.resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai multi utilizatori . subramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale . Quatro Pro. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii . in vederea furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre acestea.nivel logic superior (corelatii. Foxpro. Din punct de vedere fizic (aria de cuprindere) . conducerea activitatii la nivelul unitatii economice.SI pt. : informarea si documentarea tehnico-stiintifica.programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe server) si sunt folosite de oricare din utilizatorii retelei . Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii bazele de date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. Avantajele folosirii unor astfel de limbaje: . concepte de nivel logic. Oracle.partajarea datelor intre mai multi utilizatori .SI functionale generale . nume de operatie (open. . 2. medicina etc.SI cu organizare in baza de date 4. structuri 1:n) .nivel superior de portabilitate a datelor . Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural.servicii de protectie a datelor 11 . C++.SI cu organizare in fisiere .limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase. Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit: .SI pentru conducerea organizatiilor economico-sociale cu structura de grup . Dupa modul de organizare a datelor . cum ar fi: colectie de date.au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate ramurile si activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice.- SI pentru activitati speciale. programatorul se face mai usor inteles de catre calculator. putem avea sisteme informatice in care aplicatiile au fost scrise in: . Excel etc) . Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati. Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Uneori o singura linie de program scrisa cu un astfel de limbaj.SI pt conducerea ramurilor. SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex. Pascal. Visual Basic etc) .limbaje de nivel inalt (ex. Cu ajutorul unui limbaj inalt. Dupa tipul software-ului folosit in scrierea programelor.prelucrari (regasiri) de date cu un inalt nivel de complexitate .SI locale Din punct de vedere fizic integrarea se realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate la unitatile ce sunt in relatii ierarhice.bazele de date pot fi exploatate de mai multi utilizatori simultan .SI distribuite: .limbaje orientate pe calcul tabelar (ex.posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori 5. poate echivala cu sute de linii de program scrise in limbaj masina. financiar-bancare etc) 3.

structura unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati economice. dupa forma de coordonare a activitatilor de informatica: . productie. Un alt factor important la alegerea limbajului de programare se refera la prelucrarea distribuita sau locala a datelor. informatii de personal.1. oficii de calcul) . din care 47% sunt informatii contabile.sisteme partial integrate .SI autonome . productie Subsistem de resurse umane Subsistem pt. Pe de alta parte.etc.sisteme total integrate . Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne Un studiu efectuat relata ca. Pe de o parte.6.).specifice unei activitati economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet omogen de lucrari) . Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica 12 . odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza prelucrarea acestor date. informatii de marketing. resurse umane. etc. Nu toate limbajele au instructiuni privind prelucrarea datelor in retea. Din punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare: .sisteme informatice coordonate de componente informatice proprii (centre. care se refera la fluxurile fizice ale materialelor si resurselor necesare. se pot identifca mai multe tipuri de sisteme informationale functionale. poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un timp de raspuns la interogari ridicat. Potrivit criteriului functional. alegerea unui limbaj de programare neadecvat volumului de date ce urmeaza a fi prelucrate. activitatea comerciala Fig. Alte tipuri de informatii sunt: informatiile tehnice.sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing) 7.6. Multe informatii dintr-o unitate economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii. trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de programare suplimentar (pentru conversia datelor). pe langa efortul scrierii de la zero a aplicatiilor de prelucrare. statii.pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale 1. 6. Pornind de la premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor functiilor intreprinderii (marketing. 80% sunt informatii economice. poate arata astfel: Subsistem de marketing Sistem informatic Subsistem financiarcontabil Subsistem pt.Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta. intr-o unitate economica din totalul informatiilor.

Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme informationale. dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si programelor relative la personal. calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie. cheltuieli si venituri) .Contractarea necesarului de aprovizionat . colectarea si inregistrarea datelor privind facturile primite de la furnizori.atribuirea sarcinilor de munca .Contabilitatea de gestiune (analitica) Intreaga activitate de contabilitate asigura: inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice 13 . mijloace finanicare.intretinerea cartilor de munca si a altor documente . presupune: .Cooperarea cu alte societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete Sistemul informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator. determinand cresterea eficientei activitatii. fonduri. resurse umane).Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate. O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale firmei (date. inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente. echipamente. selectia si angajarea de personal . creante si datorii. are in vedere elementele specifice fiecarei subactivitati. Sistemul informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de informatii care sa permita realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale.Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti . Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea necesarului de personal.Fundamentarea necesarului si comenzilor de aprovizionare .Studierea caracteristicilor tehnico-economice. proiectarea asistata de calculator.evaluarea randamentului personalului angajat . colectarea si inregistrarea datelor privindvanzarile.intocmirea documentelor de plata privind drepturile salariale . respectiv" .Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii . planificarea si promovarea vanzarilor .Livrarea catre clienti a productiei contractate . furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de aprovizionare • Subactivitatea de desfacere. furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii curente Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune: .Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri. credite. furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate . software. desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare. Activitatea comerciala.Urmarirea derularii contractelor de aprovizionare.recrutarea.formarea si perfectionarea personalului Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in doua componente: . dupa cum urmeaza: • Subactivitatea de aprovizionare tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte specifice: . productia asistata de calculator . capital.

In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind diferite criterii.coponenta terti . stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele contabile ce au loc organizatie. Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational. termene de plata etc.care ofera informatii contabile utilizatorilor externi Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori: .componenta imobilizari .furnizorii.trezorerie Dupa natura elementelor patrimoniale. ce parte din profit li se cuvine. nu numai ca se intereseaza dar si verifica majoritatea datelor contabile alte unitatii .cumparatorii – care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor. situatia lor financiara .vor sa cunoasca salariul mediu.componenta productie-stocuri-imobilizari . procesarea.organisnele guvernamentale.terti . institutii de cercetare. putem avea: . sunt interesati sa cunoasca disponibilitatile de plata ale unitatii respective. El poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu colectarea. alte informatii non-contabile .subsistemul contabilitatii financiare .aprovizionare . Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite nivele ierarhice. de invatamant – care de asemenea solicita date contabile Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din: .angajatii unitatii . Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea.componenta operatii diverse Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie.stocuri .susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale . atunci componentele SIC sunt: .componenta incasari-plati . performantele lor. Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul contabil) respectiv: .componenta stocuri .componenta cumparari-vanzari .care ofera informatii contabile utilizatorilor interni . informatii despre situatia firmei (datorii.componenta capitaluri . fiind o componenta cu mare pondere.componenta trezorerie 14 .productie .desfacere . care livrand marfurile pe credit.- prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii sintetizarea intregii activitati financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul contabil).actionarii – care urmaresc situatia economico-financiara a firmei in vederea incasarii de dividende .) .creditorii – de cele mai multe ori bancile.

compensari-regularizari. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii. care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de intreprindere (cash-flow) 15 . Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare de finantare privesc in special structura capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte capitalurile proprii si cele imprumutate. stocuri: achizitie. inclusiv salariatii. Subventii si Provizioane reglementate .capitalurile proprii: Capital. plati-incasari. operatii speciale 7. compensari.investitii.datoriile financiare: Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare. venituri si cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau finantare Circuitele contabile specifice operatiilor de investitii Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc imobilizarile corporale. plati. In cadrul acestor operatii delimitam urmatoarele circuite contabile: 1. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii. suplimentare. de investitii si cele financiare ce au loc in cadrul unei intreprinderi influenteaza direct nivelul trezoreriei. terti-clienti: facturare. politica de dividende si deciziile de finantare. consum. vanzare. operatii speciale 6.amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate . Circuitele contabile specifice operatiilor de trezorerie Activitatile de exploatare.constituire. diminuare. veniturile si cheltuielile. compensari. transferari 4. scoatere din folosinta. plati. In aceste conditii trezoreria este afectata in mod direct de: . transferuri . Rezerve. operatii speciale 2. compensari.activele imobilizate . In cadrul acestor circuite delimitam operatii ce privesc: . rambursare) si alte imprumuturi.de aportul actionarilor . tertii.- componenta venituri si cheltueili componenta extra-bilantiera Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse cumpararile. conducand la aparitia fluxurilor de intrare si de iesire de disponibilitati. transferari 3. imobilizarile necorporale si cele financiare. operatii speciale 5. vanzare. cedare. incasare. terti-furnizori: receptie. transfer. anulare. vanzarile.de datoriile financiare contractate Circuitele contabile avute in vedere se refera la: . compensari. obtinere. alti terti: creare debit-creanta.

sunt descrise incluse fluxurile datelor si transformarile la nivel inferior prin intermediul dictionarului de date.1. care sunt studiate si modelate independent si reunite cat mai tarziu cu putinta . Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea functionala enumeram pe: DeMarco.1.sistemul informational/informatic este abordat prin prisma datelor si prelucrarilor. b) Metoda fluxurilor de date (orientate-proces) are un mare grad de asemanare cu descompunerea functionala si este deseori descrisa ca “analiza structurata”. Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor foloseste liniile pentru reprezentarea fluxurilor de date si a cercurilor pentru procese.metode empirice. Conceptele au fost introduse mai intai in programarea structurata si apoi in proiectare. urmate de analiza. respectiv al specificatiilor de procese. Prin aceasta metoda sunt definite cu claritate evenimentele din lumea reala la care sistemul trebuie sa raspunda si interactiunile dintre utilizator si sistem. In mod general.acorda prioritate datelor fata de prelucrari a) Metoda descompunerii functionale (orientate-functii) presupune descompunerea fiecarei functii in subfunctii.metoda descompunerii functionale . Metodologii de analiza si proiectare a sistemelor informatice 2. Constantine. Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea 16 .metoda analizei informationale . De asemenea.metode orientate-obiect Metodele sistemice .orientate spre date. pana cand se obtin forme usor de transpus in intructiunile limbajelor de programare. orientate spre sistem: . Warnier. . Yourdon.orientate spre procese .metode sistemice. Jakson.Curs 3 Capitolul 2.metode ale fluxurilor de date .orientate spre functii . ele pot fi grupate astefel: . Metode de abordare a sistemelor informationale Exista mai multe metode de abordare privind realizarea sistemului informatic. bazate pe diagramele entitaterelatie. PRODUSE Date despre produse Comenzi vanzare Clienti Prelucrare comenzi Date vanzari VANZARI Fig 2. nefundamentate sistemic . Ex.se bazeaza pe aplicarea teoriei sistemelor in analiza intreprinderii .propuse si utilizate in anii 1980 .

implementare) la peste douazeci. fie prin modificarea opticii de parcurgere a lor. sistemul informatic este perceput ca o structura de obiecte autonome. 2. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informatice Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor. iar o clasa este o grupare logica a obiectelor care au aceeasi structura si un comportament similar. Aceasta metoda are la baza modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relatie (Peter Chen -1976). La 17 noiembrie 1997. Diferite activitati pot avea caracterisitici diferite care sa necesite moduri diferite de abordare. ce se organizeaza si coopereaza intre ele. Provocarea consta in selectia si integrarea acestor metode”.o intelegere mai rapida si completa a domeniului problemei . ele vor exista intotdeauna si trebuie sa existe intotdeauna. spunea “Exista multe metode de realizare a sistemelor. fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe. sau de gradul de detaliere abordat. Un obiect este o abstractizare a datelor elementare si poate fi descris astfel: Obiect = Identitate + Comportament + Stare Datele si prelucrarile prin care este implementat comportamentul obiectului sunt incapsulate si sunt inaccesibile celorlate obiecte. Un obiect apartine unei clase.c) Metode orientate spre date presupune sa se identifice obiectele lumii reale si apoi descrierea lor cu ajutorul atributelor. Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. In incheiere. respectiv a unui LIMBAJ DE MODELARE UNIFICAT . prin realizarea unui standard in domeniul construirii sistemelor software. in functie de locul in care a fost studiata implementarea metodei respective. De asemenea. OMG (Object Management Group .schimbarea instantanee a nivelului de abstractizare a prezentarii cu ajutorul instrumentelor . se poate constata ca numarul fazelor/etapelor variaza de la trei (ex. care in lucrarea Object-Oriented Methods: A Foundation. : analiza. ceea ce in literatura de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. fie prin schimbarea etapelor acestora. o problemea este mult mai importanta.2. ii citam pe autorii James Martin si James Odell. 17 . Prin parcurgerea materialelor de specialitate. Metodele orientate obiect Metodele de analiza si proiectare orientate obiect au aparut dupa anul 1990 preluand cele mai bune idei ale programarii structurate pe care le-a combinat cu concepte noi.un consortiu american format din peste 800 de companii ce produc si distribuie aplicatii la orientate obiect) a hotarat unificarea celor mai utilizate si mai apreciate metode de analiza si proiectare.automatizarea activitatilor In cadrul metodelor orientate obiect. Limbajul de modelare unificat (UML) utilizeaza simbolisitici grafice in simbioza cu adnotarile textuale care conduc la: . proiectare. si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective.UML (Unified Modeling Language).

2. Modelul in cascada 2.2. Schematic. prin care se introduc conceptele de sistem si componente (subsisteme).2: Studiul de fezabilitate Validare Analiza cerintelor planificareaValidare Proiectarea de ansamblu Verificare Proiectarea de detaliu Verificare Elaborarea si testarea Test unitar Implementarea Test de sistem Exploatarea si intretinerea Revalidare Fig. calitatea şi exactitatea lor fiind determinate . .2. 18 . Modelul V Este o varianta a modelului in cascada.orice fază să fie încheiată prin trecerea cu succes a unor verificări de sfîrşit.1. aplicandu-se teste explicite la un sistem ierarhic petntru cresterea controlului asupra modului in care se desfasoara etapele.2. dezvoltări ulterioare. Facilită ile acestui model sunt viabile în condi iile în care se au în vedere urmatoarele aspecte: .produsele realizate într-o fază servesc ca punct de plecare ptr. Modelul cascada Ciclul de via ă este prezentat ca o secven ă de faze intermediare cu obiective precise. acest model poate fi reprezentat ca in figura 2. toate concurand pentru atingerea obiectivului final şi anume realizarea unui produs program eficient.2.2.

Modelul incremental 2. care vor concura la obtinerea componentelor necesare sistemului final.4. Modelul incremental Este o alta forma a celui in cascada. 2. 2. Fig. Modelul in spirala Fig.5. Modelul V 2.2.3. Definirea cerintelor si analiza se efectueaza la nivelul intregului sistem.2. ele fiind urmarite pe activitati. 2. Modelul in spirala 19 . dupa care se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte.3.Fig.4.

analiza de sistemului informational existent .studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta . saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect .diferentele dintre modele constau . se pot trage anumite concluzii. operationala.construirea unei versiuni operationale a sistemului 6.realizarea modelului conceptual al noului sistem .3. in asa fel incat avantajele obtinute sa conduca cu cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme corespunzatoare calitativ. 2.instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem . in modul de parcurgere a etapelor.modelele sunt diferite. elaborarea si testarea programelor . proiectarea de detaliu a noului sistem .descrierea detaliata a noului sistem 4.analize de prefezabilitate tehnica.proiectarea formularealor si a rapoartelor . exploatareasi intretinerea noului sistem informatic 20 . dar si in ceea ce priveste modalitatea de abordare a sistemului (in intregime sai pe parti componente) . dupa cum urmeaza: . In opinia celor mai multi autori.proiectarea bazelor de date 5. economica. juridica si a programarii in timp . identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: . in functie de particularitatile sistemelor de conducere. Etapele de realizare a sistemelor informatice Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se realizeaza separat pentru fiecare unitate economica.integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem 3.in selectarea modelului un rol important il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune. Se realizeaza astfel o succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii succesive de dezvoltare a sistemului informatic. ca ordine.Dupa descrierea principalelor modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. in tipul modelului selectat Aplicarea in practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic ce urmeaza a fi proiectat si de conditiile concrete de realizare.test final pentru acceptarea noului sistem 7. in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a sistemelor. referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele .luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii .proiectarea interfetelor si a dialogurilor .stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare 2. indeosebi. implementarea sistemului .complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura. dar si domeniilor carora le apartin sistemele .modelele depind de marimea proiectelor. operational si informational ale fiecarei organizatii.conversia de la vechiul sistem la noul sistem .colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem . metodologia de proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1.determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor noului sistem . proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului . Structurarea procesului de proiectare si realizarea se face din considerente practice legate de complexitatea si diversitatea activitatilor si operatiilor implicate.

adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile.definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul . presupune: .compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma implementarii 2. asigurarea calitatii solutiei adoptate.integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului.pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de informatica 3.specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului 4.corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente sau prevazute a intra in dotare . Acest principiu presupune: .definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem . realizarea.- punerea in functiune a noului sistem evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem 2. fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica. presupune: . Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1.adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului .aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare . participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului. implementarea si exploatarea curenta a sistemelor informatice . 21 .evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea.4.stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului .participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic . presupune: .

de exemplu. in timp ce un angajat poate sa vada aceeasi schimbare ca fiind rea. Tipuri de analize de fezabilitate 1. Fezabilitatea economica .descrierea solutiilor sistemului propus . Fezabilitatea exploatarii . vad in schimbare ceva pozitiv.gasirea celor mai buni membri ai echipei proiectului.1. specialisti. sau daca un proiect deja inceput mai poate fi continuat. daca este desfiintat postul sau sau daca are o influenta nefasta. reprezentanti ai utilizatorilor finali. alte resurse si costurile necesare pentru a fi implementat ? .o lista a costurilor si beneficiilor necuantificabile 3.Curs 4 Capitolul 3.poate fi elaborat si implementat sistemul planificat in organizatia respectiva folosind tehnologia existenta ? .descrierea cerintelor sistemului .elaborarea unor studii de fezabilitatev generala . banii.justifica sistemul propus timpul. care raspunde de : . Proportiile si durate studiilor de fezabilitate variaza. ai echipelor de control intern. 4. Studiile de fezabilitate trebuie sa aiba la baza o documentatie.este posibil ca noul sistem sa fie utilizat de catre persoanele carora le este adresat ? Noul sistem informatic poate sa conduca atat la schimbari formale cat si neformale.definirea problemei (o scurta descriere a proiectului si explicarea a ceea ce-si propune el sa realizeze) . Factorii de conducere. daca se concretizeaza in cresterea profitului sau a realizarilor sau daca se reduc costurile.elaborarea planurilor detaliate ale proiectelor . Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice Analizele de fezabilitate au rolul de a asigura informatiile obiective necesare pentru a cunoaste daca un proiect de realizare a unui sistem informational poate fi demarat sau nu. Unul dintre membrii echipei va fi manager de proiect.ofera unitatea conditii persoanelor care vor proiecta. implementa si exploata sistemul propus ? 2. Trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari fundamentale: . Echipele de studiu trebuie sa includa in structura lor reprezentanti ai conducerii. Fezabilitatea tehnica. O persoana va vedea schimbarea ca buna sau rea.are unitatea fondurile necesare pentru elaborarea si implementarea sistemului ? 3. Fezabilitatea legalitatii urmareste sa se determine daca se pot inregistra conflicte intre sistemul propus si posibilitatea organizatiei de a nu avea anumite conflicte fata de obligatiile 22 . Schimbarile neformale au o mare importanta deoarece: fiecare sistem nou sau transformare a altuia existent are rolul de a-l imbunatati si firesc de a-l face mai eficient. ce va contine : .cuantificarea tuturor costurilor materiale si beneficiilor aferente . in functie de marimea si natura sistemului de implementat. in functie de modul cum ea este afectata. Schimbarile formale pot afecta granitele compartimentelor si relatiilor de lucru dintre executanti si personalul de conducere. Cei afectati insa nu pot vedea schimbarea in acelasi fel.

procesoare de texte etc • DOCUMENTATIE .instalatii de iluminat • CHELTUIELI DE INSTALARE . Fezabilitatea programarii.legale.exploatari paralele .instruiri • FURNITURI DE BIROU .taxe de transport – aprovizionare . cheltuielile initiale si cele de exploatare au urmatoarea structura : • ECHIPAMENTE .documentatia utilizatorilor • PERSONAL . accesorii speciale) .sisteme de operare . sistemul trebuie sa respecte toate statutele. • SOFTWARE .materiale pentru stocarea datelor (diskete. Cheltuielile spre deosebire de beneficii pot fi stabilite cu mai multa usurinta. De asemenea.calculatoare si echipamente periferice .securitatea fizica (accesul in sistem) . controlori etc) .conversia fisierelor si a datelor . protectii impotriva focului si a apei . deciziile. modem-uri.sisteme de gestiune a bazelor de date . regulamentele.proiectarea si modificarea formularelor . Fezabilitatea economica Determinarea fezabilitatii economice presupune estimarea cu mare atentie a costurilor si beneficiilor sistemului propus.poate fi proiectat si implementat sistemul in timpul alocat ? 3.testarea sistemului . programatori. 5.consultanta • PREGATIREA LOCURILOR DE MUNCA .formulare preimprimate . memorii etc. controlul umiditatii si prafului.upgrade hard disk-uri.recrutarea si intruirea personalului specializat in calculatoare: operatori calculatoare. etc) • INTRETINERE/SIGURANTA 23 . In rezumat.birouri pentru analisti.2.alte furnituri specifice (hartie autocopiativa. analisti de sistem si programatori etc ..) .rearanjarea mobilierului si a celorlate echipamente existente • CONVERSIA . legile si alte acte normative si juridice.spatii aditionale (sala serverului etc. benzi magnetice etc) .aer conditionat.documentatie despre sistemele utilizate .fixarea si legarea echipamentelor periferice .mobilier si alte instalatii fixe . linii telefonice.costul achizitionarii soft-ului de aplicatii .documentaita programelor . raspunde la urmatoarea intrebare : .echipamente pentru comunicatii (retele.utilitare .

copii de siguranta si pastrarea lor . Aceasta tehnica este recomandata pentru descrierea proiectelor simple sau a unor subcomponente ale proiectelor mari.cresterea performatelor de prelucrare si imbunatatirea conditiilor de lucru ale angajatilor 3.3.1.asigurari . De asemenea. 7. Ca reprezentare grafica se folosesc barelor orizontale prin care sunr prezentate activitatile planificate.imbunatatirea procesului de luare a deciziei . Diagramele Gantt Diagramele Gantt reprezinta o modalitate de reprezentare grafica a proiectului. GESTIUNEA STOCURILOR Ian. 2004 Feb. si pentru monitorizarea modului in care se efectueaza activitatile in comparatie cu cele planificate.un control mai bun . 8.economii aduse de reducerea numarului personalului . prin facturari mai rapide si printr-o prognoza a incasarilor si platilor cat mai corecta .cresterea capitalului circulant prin reducerea stocurilor si a soldurilor clientilor.• .taxe legale .servicii mai bune prestate clientilor . 3. inclusiv UPS – uri FINANCIAR . Diagramele Gantt nu indica ordinea activitatilor. 4. 2.costuri de exploatare mai mici .intretinere hard/soft . Nume activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proeictare baze de date Documnetatie utilizator Programare Testare Instalare Mai 2004 Iunie 2004 24 . crt.taxe de consultanta Beneficiile generate de instalarea noului sistem pot fi clasificate ca beneficii cuantificabile si necuantificabile. 6. Lungimea barelor este proportionala cu timpul alocat activitatilor reprezentate. Tehnici de reprezentare si programare calendarisitica a planurilor 3.instalatii de putere suplimentare. se pot folosi diferite culori pentru a scoate in relief anumite activitati. Martie Aprilie 2004 2004 2004 Nr. ci indica data inceperii si cea a finalizarii acestora.3. 5. Dintre beneficiile aduse de un nou sistem amintim : .cresterea productivitatii muncii . 1.

Primul pas in aplicarea diagramelor PERT consta in determinarea tuturor actiunilor persoanelor din proiect. se continua cu determinarea drumului critic al retelei – calea activitatilor de la evenimentul de inceput pana la cel de sfarsit care ar necesita volumul maxim de timp consumat. 4. Pentru fiecare activitate se estimeaza timpul de realizare in ore.3.7 25 . Dupa ce au fost determinate toate activitatile si relatiile de precedenta. Sagetile reprezinta sarcinile sau activitatile care presupun anumite resurse si un anumit timp de executie. prin prezentarea predecesorilor si succesorilor. secventele de activitati ale unui proiect sunt prezentate sub forma unei retea de sageti si noduri. reprezentand indeplinirea uneia sau mai multor activitati si/sau initierea uneia sau mai multora activitati in continuare. Orice intarziere in executia unei actiuni este “critica” intrucat se reflecta imediat asupra intregului proiect. crt. Caracterstica esentiala a acestui tip de diagrama este fapul ca scoate in relief ordinea in care se executa activitatile. Denumire activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proiectare baze de date Documentatie utilizator Programare Testare Instalare Durat a 3.2. Unul din primele aspecte ale tehnicii PERT consta in analiza retelei prin prisma timpilor necesari fiecarei activitati si ai proiectului in intregime. Dupa aceasta. 5.3. 1. Astfel. 8. 7. atunci intai trebuie sa demareze actiunea A si dupa terminarea ei se continua cu B. 6.5 sapt 6 sapt 6 sapt 3 sapt 5 sapt 5 sapt 3 sapt 1 sapt Start planificat 05/01/200 4 01/02/200 4 01/02/200 4 16/03/200 4 08/04/200 4 08/04/200 4 16/05/200 4 08/06/200 4 Sfarsit planificat 31/01/2004 15/03/2004 15/03/2004 07/04/2004 15/05/2004 15/05/2004 07/06/2004 15/06/2004 Predeces ori 0 1 1 2. Nr. Aceasta inseamna ca. saptamani sau luni. Nodurile retelei simbolizeaza evenimentele sau reperele proiectului. 2. Diagramele PERT Diagramele PERT (Program Evaluation Review Techique) sunt o modalitate de reprezentare grafica a activitatilor unui proiect si a relatiilor dintre ele. Unele actiuni pot avea mai multi predecesori si nu pot incepe pana nu au fost realizate toate actiunile anterioare.3 4 4 6 5. zile. dupa care se stabilesc relatiile de precedenta dintre actiuni. 3. poate fi schitata reteaua PERT. daca actiunea A este urmata de B.

Diagrama PERT Utilizarea diagramelor PERT sau Gantt este preferata in functie de aspectele urmarite : . de la cea mai modesta forma pana la cea mai performanta . 3.structurarea cerintelor .elaborarea mai multor variante in functie de cerintele urmarite. de la celalalt capat al spectrului. respectiv cele doua extremitati si varianta de mijloc. PERT vizualizeaza dependenta unor activitati de altele . efortul depus si tehnologiile implicate .ofera tot ceea ce a solicitat utilizatorul. Varianta 1 reprezinta partea de jos a spectrului si poate fi caracterizata astfel: . PERT nu.Gantt vizualizeaza durata activitatilor. 3. printr-un sistem care difera foarte putin de cel existent Varianta 2. dar poate sa prezinte in paralel activitatile respective . Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Parcurgerea etapei de analiza a sistemului a presupus urmatoarele faze: .5 sapt 31/01/2003 Testare 6 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 7 16/05/2004 3 sapt 07/06/2004 Proiectare rapoarte 3 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 Fig.Gantt evidentiaza suprapunerea unor activitati in timp.4.elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a SI presupune: .determinarea cerintelor . se poate caracteriza prin: 26 .1. pentru a surprinde un spectru posibil de solutii.este cea mai conservatoare in ceea ce priveste costurile.Unele forme ale diagramei Gantt vizualizeaza si diferenta de timp in cazul celui mai timpuriu start sau al celui mai intarziat final.Documentatie utilizator 5 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 8 Instalare Proiectare ecrane 2 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 4 Proiectare baze de date 3 sapt 07/04/2004 1 sapt 15/06/2002 08/06/2004 16/03/2004 Programare Colectarea cerintelor 1 05/01/2003 3.prezentarea solutiilor potentiale de implementare (hard si soft) ce ar putea fi folosite pentru asigurarea performantelor dorite .propuneri privind resursele materiale si financiare necesare acestor obtinerii configuratii Se recomanda elaborarea unui numar de trei variante. Diagramele PERT indica elementele respective doar prin mentionarea datelor in interiorul dreptunghiurilor.

realizatorul softului trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea.criteriile de selectare a software-ului si harware-ului .modurile de implementare a sistemului informatic . Modalitati de obtinere a software-ului Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai: .munca de elaborare este foarte mare si costisitoare .i.solicita costuri deosebite. Avantaje: .pachetele proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate. completarea si combinarea lor .nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite. 27 .la cheie . si deci integrarea poate fi usor realizata .la comanda . pentru elaborarea unui pachet-program de aplicatii.- orientarea spre functionalitate costurile nu constituie problema cea mai importanta se ofera cele mai performante sisteme.limitele organizatiei 3. este mai mare . bazate pe cele mai avansate tehnologii Varianta 3. timp si control exigent b) Softul realizat la comanda Presupune procurarea softului prin angajarea din afara unitatii a unor programatori sau a unei companii de soft. prin adaptarea.softul elaborat poate sa utilizeze si componente din programele deja existente la client.cu forte proprii .activitatile desfasurate sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o constituie elaborarea propriului soft de aplicatii.aplicatiile pot fi concepute a. la primele incercari de utilizare.loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita Dezavantaje: .elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile) . La elaborarea variantelor trebuie sa se analizeze: .aceasta varianta presupune incheierea unui contract care sa consemneze responsabilitatea contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care n-au fost onorate clauzele contractuale.unitatea poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la cheie . Aceasta varianta se caracterizeaza prin: . varianta de mijloc – este varianta de compromis. .beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii calculatoarelor . sa raspunda exact cerintelor unitatii .la cheie modificat a) Softul realizat cu forte proprii Se poate apela la aceasta varianta in cazul in care: .posibilitatea de a esua.5. calitatea analizei sistemului jucand un rol important in performantele softului realizat .daca sistemul va fi realizat cu forte proprii .

evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani .Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul la cheie . iar pe de alta parte s-a ajuns la concluzia ca nu este cazul “sa se reinventeze roata”. Dezavantaje . care sunt mai putin costisitoare pe de o parte . Fiecare situatie trebuie luata in calcul separat. Unii producatori de soft combina softul cu hardul si la vand ca pachete.c) Softul la cheie Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software. raspunzand cerintelor unitatilor. tot mai multe organizatii se indreapta spre pachetele la cheie. scriind programe care deja se comercializeaza pe piata.Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii Dezavantaje: . ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii.cumparatorul minimizeaza riscul prin testarea softului inainte. este vandut pe piata pentru o mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare. nu exista o cale anume.documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta .nu ofera posibilitatea specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec . fiind necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii . Ca urmare. 28 .cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-program.documentatia lor este mai buna . deoarece costul elaborarii si intretinerii se imparte la numerosi utilizatori . Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie Producerea softului la comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa. catalogata ca fiind cea mai buna.practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui .costul este mult mai redus fata de celelalte variante.unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori.programele ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii . Avantaje: .multi furnizori nu accepta modificarea programelor lor .modificarile pot genera erori logice de control si alte efecte neasteptate Care metoda este mai buna ? Datorita situatiilor si conditiilor diferite. Odata cu trecerea timpului. Avantaje: . d) Modificarea softului la cheie Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta de a satisface cerintele utilizatorilor. si prin chestionarea altor utilizatori ai aceluiasi pachet .modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client .Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie . sau chiar nu este nevoie de ei pentru a intretine softul. apar pachete-program tot mai performante.utilizatorul poate sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte .exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se mai poate efectua actualizarea.nu de putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala .

furnizorii de sisteme la cheie – procura echipamente de la producatori si le revand in combinatie cu softul de aplicatie adecvat . utilitare. Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a cerintelor lui. unitatea trebuie sa precizeze: . furnizorii pot fi grupati in: . Multi specialisti considera ca.cost . Cele mai comune criterii de selectarea a unui sistem de calcul pot fi: .capacitatea de a lucra cu softul dorit .furnizorii de software – elaboreaza si vand aplicatii.intretinere usoara .principalele echipamente si aplicatii existente in firma .cresterea economica proiectata si eventualele schimbari 29 . a) Selectarea hardware-ului Raspunsul la intrebarea “ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ?” ar fi “acel calculator care sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere. si dupa ce cunoaste softul existent pe piata. precum si servicii cat mai bune si diversificate”. softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat.producatori de calculatoare . Serviciile sunt mai ieftine decat daca s-ar apela la propriile calculatoare. faca ca un sistem cumparat astazi sa devina depasit peste doi sau cinci ani.garantia sistemului In cererea de oferta catre furnizori. varianta apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai scumpa decat softul la cheie. softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie. Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate.capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie .birourile de servicii – acele firme care asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile echipamente contra unor tarife.producatori de echipamente periferice .specificatii privind hardul si softul necesar si care ai fi dorite . Selectarea furnizorilor de harware si software Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite.furnizori de echipamente si furnituri de birou .facilitatile de intrare/iesire . siguranta in functionare.programul de realizare a implementarii . cand el raspunde exigentelor unitatii sau cand el poate fi usor modificat. Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu.capacitatea de interconectare .compatibilitatea cu alte sisteme .viteza de prelucrare a microprocesorului . prin analiza.6. dupa ce-si evalueaza propriile cerinte. 3.restrictii de costuri .companii pentru inchirierea calculatoarelor sau oferirea lor in sistem leasing . SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de calculatoare . programe de uz general. daca softul la cheie nu poate fi realizat cu forte proprii. insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine asigurata. cu un cost redus.De regula.cerintele de securitate si protectie .

0 Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca urmatoarele probleme? .Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ? 3. respectiv. softul si intretinerea ? . ce limite au observat la el? . care va avea urmatoarea structura: 1.Ofera incredere calitatea personalului furnizorului.Asigura instruirea necesara ? . prin experienta lui ? . unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din studiile de fezabilitate si cerintele sistemului. Descrierea sistemului a) descrierea sistemului existent b) variantele – o sumara descriere a variantelor de configuratie a sistemului c) descrierea configuratiei selectate si prezentarea detaliata a datelor de intrare. flexibil si usor de intretinut ? La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii: . 2.Cat de lunga este garantia si care sunt conditiile de garantare ? .Softul este modularizat. Prezentarea generala a proiectului Se ofera o prezentare sintetica a proiectului. Studiile de fezabilitate a) analizele economice – se ofera o justificare economica a sistemului. selectia variantei ce urmeaza a fi impementate.Are o reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ? .Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie principala si secundara ar fi nevoie ? .Care este situatia financiara a furnizorului . Probleme ale managementului a) prezentarea rolurilor membrilor echipei in cadrul proiectului b) planul comunicarii – detalii privind procedurile de comunicare dintre conducerea unitatii si echipa de proiectare 30 . prin analizele cost beneficiu b) analizele tehnice c) analizele operationale .Softul este compatibil cu ceea ce exista in unitate ? . a situatiilor de iesire 3.Pachetul este prietenos utilizatorului ? .7.ati utilizatori au fost multumiti de sistem ? Ce probleme au avut. din care sa rezulte aria de intindere a proiectului.este un furnizor cu multa experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme asemanatoare instalate la alte firme? . necesarul de resurse si planificarea calendaristica. justificarea lui.pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ? . finalizate prin cea mai importanta dintre ele. a activitatilor executate. Continutul planului de baza al proiectului Dupa parcurgerea activitatilor mentionate anterior. se elaboreaza planul de baza al proiectului.b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului La evaluarea ofertelor primite de la furnizori.modul in care vor fi rezolvate problemele unitatii d) analiza desfasurarii calendaristice – variante ale planificarii calendaristice in stransa concordatna cu modul de alocare a resurselor 4.Poate asigura furnizorul hardul.sistemul va putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ? .

sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general.din partea analistor din cadrul colectivului de analiza.Curs 5 Capitolul 4.aria de cuprindere a acestuia .participarea personala la intocmirea activitatilor . a documentelor utilizate.conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate .se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale. la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: .in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii . Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: . corespondenta firmei.chestionarul .din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. regulamentul de ordine interioara. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: . a volumului de informatii prelucrate. Tehnici de culegere a datelor Analiza sistemului informational existent are scopul de a efectua un studiu complex asupra activitatilor si fluxurilor informationale. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare.interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu.1.studierea documentatiei existente . Studierea documentatiei existente poate include: bugetem. regulamentul de organizare si functionare. a ariei de cuprindere a sistemului informational.observarea directa .inventarierea documentelor sistemului informational . in vederea stabilirii cerintelor generale ce vor fi asigurate prin intermediul noului sistem informatic. 31 . Analiza sistemului informational existent 4. care pot fi superficiali. .nu se considera nimic cunoscut dinainte . slab pregatiti profesional. impotriva aparentelor. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: .nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . fara spirit analitic. lipsiti de tenacitate etc. planuri de conturi.orice informatie trebuie sustinuta prin date certe . manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc).complexitatea si particularitatile sistemului informational . pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment. diagramele fluxurilor de date.

inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex.nu se considera nimic cunoscut dinainte .interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: . pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate.din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora.se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale.conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate . slab pregatiti profesional. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem.aria de cuprindere a acestuia .chestionarul . Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai 32 .orice informatie trebuie sustinuta prin date certe . Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: .sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general.studierea documentatiei existente . fara spirit analitic.complexitatea si particularitatile sistemului informational .participarea personala la intocmirea activitatilor . pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment.in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii . care pot fi superficiali. lipsiti de tenacitate etc.Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. .din partea analistor din cadrul colectivului de analiza.observarea directa . la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: . Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: . impotriva aparentelor. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc). Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational.inventarierea documentelor sistemului informational .nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil .

Studiul sistemului informational existent Studiul sistemului informational existent presupune o cunoastere detaliata a : a) structurii organizatorice a unitatii b) activitatilor si mijloacelor de calcul folosite c) fluxului informational rezultat d) determinarea volumului de date din sistemului informational e) identificarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational existent a) Studiul structurii organizatorice vizeaza urmatoarele aspecte: cunoasterea obiectivelor activitatii de baza descrierea operatiilor tehnologice. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. a posibilitatilor de perfectionare a organizarii si functionarii. planuri de conturi. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni. metode de evidetierea valorilor materiale si cea de calculatie a costurilor Fiecare compartiment si post din organigrama este privit sub aspectul legalitatii si oportunitatii. manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. al sarcinilor ce-I revin. regulamentul de ordine interioara. avand in vedere avantajele prelucrarii automate a datelor. al functiilor si numarului de personal incadrat. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora. a documentelor utilizate. a fluxului de productie determinarea modului de ierarhizare a sectoarelor de productie si a compartimentelor functionale referiri la forma de contabilitate.obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem. regulamentul de organizare si functionare.2. inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. diagramele fluxurilor de date. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. corespondenta firmei. pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. 4. b) Studiul activitatilor si a dotarii cu tehnica de calcul vizeaza: natura si specificul activitatilor desfasurate documentele utilizate in cadrul fiecarei activitati si compartimentele functionale implicate dotarea cu tehnica de calcul si gradul de utilizare a acesteia 33 .

nr.- Studierea documentelor utilizate in unitate are in vedere determinarea informatiilor privitoare la: felul documentelor utilizate frecventa si termenul intocmirii temeiul legal al emiterii acestora numarul de exemplare utilizate pentru fiecare document stabilirea fluxului informational al fiecarui document daca documentul este sub forma tipizata sau nu ce decizii se iau be baza datelor din document care sunt informatiile din documentele existente care raman nevalorificate ce echipamente de calcul sunt folosite pentru intocmirea fieacarui document determinarea gradului de incarcare a compartimentului cu documente Analiza are menirea sa puna in evidenta gradul de automatizare a executarii lucrarilor sistemului informational contabil. in scopul precizarii datelor neutilizate. de exemplare pentruu fiecare fel de document . a prelucrarilor la care sunt supuse datele din documente in cadrul compartimentelor unde circula identificarea deficientelor de circulatie a documentelor (fluxuri informationale paralele. maxim si mediu de documente intocmite pe perioada frecventei . corelata cu numarul de posturi din statul de functiuni sau cu acela al personalului efectiv incadrat pe compartiment. limitele mijloacelor de calcul folosite si posibilitatile de integrare a acestora in sistemele de calcul mult mai evoluate. nevalorificate in totalitate sau neincluse in continutul documentelor determinarea gradului de incarcare si solicitare a fiecarui compartiment implicat in cadrul functionarii intregului sistem integrarea sistemului informational specific cu alte sisteme informationale externe d) Studiul volumului datelor in sistemul informational contabil Informatiile pentru stabilirea volumului de date din sistemul informational contabil se culeg odata cu studiul documentelor si al circulatiei acestora. facand astfel sa existe o compatibilitate a datelor preluate.evolutia probabila a numarului mediu din fiecare fel de document in urmatorii 5 ani Concomitent cu descrierea acestor documente se vor urmari si sistemul de coduri utilizat in unitate pentru a fi preluate in viitorul sistem informatic. inutile. stationari prelungite in cadrul compartimentelor).nr. c) Studiul fluxurilor informationale are ca obiective: sa stabilieasca activitatile in detaliu si circulatia privind fiecare fel de document si exemplar. Analiza documentelor sub aspectul volumului de date.nr.frecventa intocmirii .denumirea documentului . mediu de randuri completate pentru fiecare fel de document pe perioada frecventei . permite se se puna in evidenta : 34 . prelucrarea datelor si valorificarea rezultatelor prelucrarii datelor prezentarea intr-o forma grafica cat mai sugestiva. pentru a fi eliminate din sistemul informational determinarea gradului de utilizare a documentelor tipizate verificarea oportunitatii datelor din documentele utilizate. de la aparitia (emiterea) lui pana la arhivare sa stabileasca compartimentele implicate in emiterea documentelor. uzand de semne conventionale. Analiza volumului datelor se realizeaza prin intocmirea unui tabel cuprinzand elementele cantitative de date despre fiecare document cum ar fi: .

al datelor continute. e) Studiul costurilor de functionare a SIC – asigura determinarea categoriilor de cheltuieli efectuate in scopul comensurarii efortului financiar al unitatii pentru intretinerea sistemului.volumul de ansamblu al documentelor. echipa de analiza poate formula recomandari privind: . exprimat in numa de randuri (inregistrari.numarul si capacitatea unitatilor periferice .tipul configuratiei echipamentelor de calcul necesare viitorului sistem informatic . articole) volumul de munca necesar gradul de incarcare-solicitare a personalului incadrat gradul de folosire a tehnicii de calcul Pe baza evaluarilor facute prin studierea volumului datelor din sistemul informational. 35 . etc.

Curs 6 4.Diagrame ale fluxului de date logic . Aceste tehnici.operatiunile de prelucrare prin care trec datele .destinatia datelor prelucrate . Scopul diagramelor fluxurilor de date (DFD). Modelarea proceselor Toate metodologiile folosite in realizarea unui sistem apeleaza la operatiunea de modelare logica a datelor si a prelucrarilor sub forma diagramelor fluxurilor de date (DFD).3.Diagrame de context . o anumita activitate – vanzari. prin care se descriu fluxurile datelor in si din sistem. 36 . cumparari.sursa datelor de prelucrat . DFD pot fi clasificate in : . pentru o anumita componenta organizatorica sau functionala (sectie. plati etc) este de a scoate in relief urmatoarele aspecte: .legatura existenta intre prelucrari si activitatea de memorare a datelor Diagrama fluxurilor de date poate fi utilizata in doua moduri: pentru documentarea unui sistem existent sau pentru schitarea unuia in curs de proiectare. Structurarea cerintelor sistemului. apeleaza la doua tehnici de construire a DFD: Gane&Sarson si Yourdon & DeMarco. intreaga unitate. folosesc patru simboluri de baza pentru a reprezenta sistemele informationale si anume : Obiect Entitate externa Sageata Flux de date Dreptunghi deschis la dreapta Dreptunghi cu colturi rotunjite Sageata care poate lua diverse forme Linii paralele Simbolul Gane & Sarson Patrat ingrosat Simbolul Yourdon & DeMarco Patrat Loc de memorare / pastrare Cerc Proces (prelucrare) a) Diagrama de context este diagrama de pe cel mai inalt nivel al sistemului informational. birou. din si spre entitatile externe sistemului analizat.Diagrame ale fluxului de date fizic In practica cele mai multe produse de proiectare automata a sistemelor informatice (produsele CASE). in general. incasari. compartiment.

DFDL pentru exemplul anterior ar putea arata astfel: Plata CLIENT Incasare Validare incasari Depunere Pregatire depunere bani Contabilizare Inregistrare vanzare BANCA Jurnal_vanzari Fig. Din aceasta cauza diagrama fluxului de date fizice (DFDF) specifica unde. fara sa specifice cum. bani lichizi ? etc. 4. unde sau de catre cine sunt executate activitatile. cum si de cine este realizat acest proces al sistemului. 37 . O entitate interna poat fi o persoana.2 DFDL incasare client Dupa cum se observa. un loc (sectie.Plata CLIENT Depunere Proces de incasare BANCA Fig. compartiment) sau un echipament (calculator) din sistem cate contribuie la transformarea datelor. sub forma de cec. 4. precum si fluxul datelor in si din aceste entitati. din aceasta diagrama nu putem sti cum este efectuata "plata". c) Diagramele fluxului de date ale sistemului fizic – sunt o reprezentare schematica a sistemului prin care sunt scoase in evidenta entitatile interne si externe ale sistemului. Descrierea activitatii de incasare a unui client Entitatile externe cele mai relevante: Client si Banca Fluxurile de date ale sistemului cu mediul sau: Plata si Depunere b) Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o reprezentare simbolizata a unui sistem. prin care se evidentiaza procesele sistemului. precum si intrarile sau iesirile de date in/din procese.1. Prin ea se reprezinta ce activitati efectueaza sistemul.

d. dar poate fi reluat si ulterior daca se considera utila descompunerea. Diagramele fluxului de date prezinta atat datele stocate in sistem. Aceste aspecte pot fi evidentiate prin intermediul diagramele starilor de tranzitii.3. Prin analiza DFD finale pot rezulta urmatoarele concluzii : .(DST). DST – reliefeaza modul in care procesele unei diagrame a fluxului de date si stari diferite in timp ale aceluiasi proces sunt ordonate in timp. 4. Procesul de descompunere a analizei unui sistem este foarte subiectiv. In figura de mai sus : Client Plateste la Vanzator Vanzator Jusitificare-Vanzari la Casier etc. Atunci cand se intentioneaza realizarea unor diagrame ale fluxurilor de date mai complexe. cat si procesele de prelucrare prin care trec acestea. se observa unde merg banii si cum sunt pastrate informatiile privind incasarile. b.date ce sunt actualizate identic in mai multe locuri. DFD nu scot in evidenta factorul timp. Deci. indicand relatiile existente intre datele sistemului si procesele de prelucrare. in timp ce DFDF descriu infrastructura sistemului. DFDL permit reprezentarea activitatilor sistemului. o importanta deosebita avand-o DFD logice.fluxuri de date redundante .m. De asemenea. f. DST sunt forme de redare a logii folosite indeosebi in analiza si proiectarea orientata-obiect. saptamanala sa. dar nu sunt folosite .. 38 . sa se inceapa cu crearea unei liste a entitatilor externe si a intrarilor/iesirilor cu aceste entitati. cu repetitie zilnica. nu reiese ca un proces este executat intr-un moment sau altul. nu stim cu exactitate ce face Vanzatorul. nu rezulta daca un flux de date apare constant. El poate inceta in orice moment. De exemplu. se recomanda ca inainte de demararea procesului de construire a diagramei. ambele fiind necesare pentru intelegerea completa a sistemului. DFDF incasare client In DFDF cercurile definesc entitatile interne. e. c.d.date care intra in prelucrari.Bani CLIENT Vanzator Monetar + Bani Foaie de varsamant + Bani Casier Contabilitate BANCA Registru de casa Jurnal_vanzari Fig. dar de exemplu. Concluzie: a.

4. Tehnica Yourdon & DeMarco Tehnica Yourdon & DeMarco sugereaza ca un sistem sa fie reprezentat prin urmatorul set de diagrame: .se recomanda ca nici o diagrama sa nu cuprinda mai mult de 7 procese de prelucrare (cercuri) . indicand detaliile fiecarei functii sai ale fiecarei aplicatii Ex.pana la 49 de diagrame de nivel 2. indicand principalele functii (aplicatii) ale fiecarui subsistem .4.o diagrama de context .o diagrama de nivel 0 indicand principalele subsisteme ale sistemului . Diagrama de context pentru procesul de vanzare-cumparare: CLIENTI Comenzi vanzare Comenzi aproviziona FURNIZORI Documente de BANCA Prelucrare stocuri vanzari si cunmparari de marfuri Date vanzari MANAGEMENT Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor PRODUSE Date despre Comen zi Prelucrare comenzi Clienti Date vanzari VANZARI 39 .pana la 7 diagrame de nivel 1.

Dezavantajul acestei metode rezida in imposibilitatea obtinerii de noi situatii de iesire sau indicatori. conduce la determinarea bazei informationale de iesire. Abordarea proiectarii generale pe baza acestui principiu presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . Obiectivele sunt concretizate in iesirile sistemului (liste. grafice etc) ale caror atribute formeaza baza informationala de iesire. Baza informationala de iesire este analizata in raport de modul de obtinere a atributelor de iesire (calculate sau preluate). analiza atributelor informationale de iesire.Curs 7 Capitolul 5. situatii. proiectarea bazei informationale 4. proiectarea listelor sau situatiilor de iesire 3.INTRARI. Varianta de abordare a proiectarii generale pe baza principiului IESIRI – INTRARI presupune parcurgerea urmatoarelor faze: 1.definirea obiectivelor sistemului informatic . a) Varianta de abordare pe baza principiului IESIRI . care reprezinta de fapt iesirile noului sistem. 5.proiectarea bazei informationale de intrare . Aceasta varianta este recomandata in cazul realizarii de sisteme informatice mari si mijlocii caracterizate printr-o complexitate a obiectivelor avute in vedere si a iesirilor informationale solicitate. de sistemul de operare si de sistemul de gestiune a datelor si presupune folosirea unor variante de abordare in functie de complexitatea obiectivului stabilit. deoarece acesta varianta poate genera numai atributele existente in baza informationala de intrare sau alti indicatori rezultati ca urmare a aplicarii unor algoritmi de calcul. formalizarea datelor de intrare. Aceasta varianta asigura. b) Varianta de abordare pe baza principilui INTRARI – IESIRI presupune ca in raport de obiectivele noului sistem informatic sa se determine multimea intrarilor necesare. in vederea determinarii nucleului informational. in copul definirii bazei informationale de intrare. concretizata in codificarea datelor si adaptarea documentelor de intrare 5. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic Variantele de abordare a proiectarii generale se bazeaza pe aplicarea principiilor: IESIRI – INTRARI. independenta de sistemul de calcul. in raport cu cerintele unitatii economice. intr-o succesiune logica. in esenta. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic Proiectarea conceptuala (generala) asigura definirea de ansamblu a sistemului informatic. debuteaza cu precizarea obiectivelor noului sistem informatic. care analizata prin prisma tuturor posibilitatilor de prelucrare.1. structurate sub forma bazei informationale de intrare. asupra acelorasi baze informationale. INTRARI-IESIRI sau MIXT. de aria de cuprindere a noului sistem si de resursele existente.formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizate in: 40 .inventarierea tuturor documentelor si determinarea atributelor de intrare si a corespondentelor dintre acestea . proiectarea structurala si functionala si a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul furnizarii unui continut complet al bazei informationale de intrare determinat strict pe baza ieisirilor solicitate. definirea obiectivelor sistemului informatic 2. indicatori.

proiectarea initiala a bazei informationale .adaptarea documentelor de intrare .codificarea atributelor bazei informationale de intrare . se pot distinge: 41 .volumul atributelor de intrare-iesire .adapatarea documentelor de intrare necesare noului sistem . intrarilor si colectiilor de date a) Definirea iesirilor sistemului Prin “iesirile” unui subsistem informatic vom intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi.costurile si termenele de realizare a sistemului informatic etc. De asemenea.dimensiunea sistemului informatic . Aceasta varianta duce la determinarea bazei informationale independent de subsistemele informatice ce vor fi proiectate. Varianta solicita o analiza complexa a tuturor activitatilor si subactivitatilor desfasurate in cadrul compartimentelor functionale. costuri ridicate de proiectare si o sporire a complexitatii prelucrarilor sistemului informatic. ceea ce implica cheltuieli mari de realizare a bazei informationale de intrare si o supradimensionare a acesteia. Iesirile informationale ale sistemului reprezinta rezultatele prelucrarii solicitate de catre beneficiar si apar sub doua forme: scrise pe imprimanta sau afisate pe ecranul calculatorului. starea si dinamica fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. caracterizate prin dinamismul iesirelor solicitate in functie de varietatea obiectivelor. Listele/situatiile de iesire reflecta cerintele informationale ale conducerii unitatii economice sau compartimentelor functionale si trebuie sa reflecte prin continutul lor.proiectarea iesirilor sistemului informatic structurate in baza informationala de iesire . cu posibilitati de flexibilitate si extensibilitate in viitor.proiectarea bazei informationale de iesire si stabilirea iesirilor prezente si previzibile . ceea ce implica timp mare de realizare.definirea obiectivelor sistemului informatic . Definirea iesirilor. • Sub aspectul modului de utilizare.complexitatea obiectivelor unitatii economice .proiectarea functionala si structurala a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul determinarii unei baze informationale de intrare complete. In aceasta viziune. cu mentiunea ca unele atribute nu vor fi utilizate in mod efectiv in prelucrarile ulterioare ale sistemului informatic.formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizata in: . Aceasta varianta este utilizabile in cazul proiectarii sistemelor informatice de dimensiuni mici. varianta presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . aceasta varianta prezinta avantajul flexibilitatii continutului bazei informationale de intrare in conditiile aparitiei de modificari ale iesirilor informationale.proiectarea structurala si functionala a sistemului informatic Optiunea pentru utilizarea unei variante de abordare a proiectarii generale se va face in functie de : . folosind avantajele celor doua variante prezentate. dar are si dezavantajul ca baza informationala este supradimensionata.reproiectarea bazei informationale initiale si stabilirea structurii finale a acesteia .codificarea atributelor .. c) Varianta MIXTA de abordare a proiectarii generale are in vedere obiectivele sistemului informatic definite de unitatea economica beneficiara. Continutul si forma listelor/situatiilor de iesire. se stabilesc de unitatea beneficiara impreuna cu colectivul care realizeaza sistemul informatic.

liste de stare = prezinta gradul de indeplinire a obiectivelor si evidentiaza disponibilitatile de resurse la un anumit moment. exista o corespondenta directa definita prin urmatoarele variante: a) un tip de entitate se constituie pe baza unui singur tip de document de intrare b) un tip de entitate se poate constitui pe baza mai multor tipuri de documente de intrare c) mai multe tipuri de entitati se pot constitui dintr-un singur tip de document de intrare. au un continut informativ mai ridicat. lista produselor livrate si nefacturate) . Definirea intrarilor trebuie sa includa toate elementele necesare realizarii tehnice ulterioare a documentelor de intrare si sa ofere solutii pentru preluarea datelor in sistemul informatic. prin intermediul transmisiilor unei retele locale de calculatoare.p.d. produse finite etc.numarul de exemplare. • Din punct de vedere al intervalului de timp la care se refera: . balanta sintetica sau analitica) Pentru fiecare situatie de iesire va trebui sa se stabileasca in detaliu: . se refera la o perioada mai mare de timp si permit alaturi de analiza acestora si o eventuala pronosticare a tendintelor de viitor.indirecte (off-line). vor fi modificate pentru realizarea acestor deziderate.v.) .volumul estimat prin numarul de linii intr-o anumita perioada de timp .precizarea grupelor de total si subtotal .adaugarea in documentele existente a unor rubrici rezervate special pentru coduri in masura in care acestea nu au fost curpinse in documente .natura si lungimea fiecarui indicator .titlul situatiei .liste cu caracter periodic = contin date ce se refera la o perioada mai mare de timp.liste cu caracter operativ = contin date cu un nivel de prelucrare mai redus.suportul tehnic Din punct de vedere tipologic. anumite anomalii si de a permite efectuarea unor interventii prompte (ex. b) Definirea intrarilor sistemului Prin definirea intrarilor sistemului vom intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului.indicatorii prezenti in fiecare coloana si modul de ordonare si grupare a acestora .liste cu caracter statistic = servesc analizelor tehnico economice. destinatie. frecventa si termenele de obtinere . al continutului si al formei cu restrictiile impuse de sistemul proiectat si de structura bazei informationale. nivelul stocurilor de materiale. rezultate dintr-o prelucrare mai complexa si rezuma sau caracterizeaza evolutia unui proces sau fenomen economic (ex. Modificarea de continut a documentelor de intrare vizeaza urmatoarele aspecte: . Documentele de intrare destinate crearii si actualizarii colectiilor de date in conditiile in care nu corespund integral d.. in timp util. prin intermediul suportilor magnetici (disc flexibil.directe (on-line). Intre numarul entitatilor din cadrul bazei informationale a sistemului informatic si tipurile de documente de intrare utilizate pentru crearea si actualizarea colectiilor de date. rolul lor fiind de a sesiza. iesirile catre alte sisteme informatice pot fi: . fiind utilizate pentru luarea deciziilor privind desfasurarea in continuare a activitatii (ex.) . banda magnetica etc.regruparea si modificarea rubricilor aferente atributelor astfel incat acestea sa se gaseasca in acelasi loc in documentele de acelasi tip Alaturi de modificarile de continut se intreprind asupra documentelor de intrare si modificari de forma impuse de necesitatea cresterii facilitatilor de prelucrare a datelor 42 .

1 67 08 31 04 008 9 Codul se formeaza utilizand simboluri . judetul in care s-a nascut persoana respectiva. c) Stabilirea globala a colectiilor de date Determinarea structurii bazei informationale se realizeaza in cadrul urmatoarelor activitati: 1. ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate in timpul prelucrarii.cifre sau litere . codul numeric personal s-a construit astfel incat sa permita identificarea unica a oricarei persoane. cat si in manualul de utilizare a sistemului informatic ce va fi definitivat in faza de proiectare.stabilirea regulilor de completare si utilizarea a documentelor de intrare . definirea entitatilor bazei informationale 2. exprimarea unor caracteristici ale acestora. Codificarea datelor Necesitatea codificarii datelor este impusa de cerintele de grupare si ierarhizare a atributelor in prelucrarea colectiilor de date. Codificarea datelor. codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si integritatea valorii atributelor. De ex. cetatean roman.precizarea numarului de exemplare si a circuitului fiecarui exemplar . De asemenea.combinate sau determinate dupa reguli specifice. P1 P2 P3 C2 C1 C3 Fig. oferind informatii privind: sexul. optimizarea structurii bazei informationale 5. Codificarea se impune deoarece: 43 . In aceasta viziune. anul. si eventual. definirea atributelor specifice entitatilor 3. stabilirea corespondentelor dintre entitati 4. 5.Alaturi de definitivarea formei si continutului se mai impune : . Cerintele si functiile codificarii Prin codificare se intelege activitatea prin care se stabileste o corespondenta biunivoca intre o multime de elemente si o multime de simboluri astfel constituite incat sa permita identificarea unica a elementelor. codul este o colectie ordonata de simboluri care asigura identificarea si utilizarea unui atribut al bazei informationale.2. luna si ziua nasterii.2. reprezentarea structurii bazei informationale 5.stabilirea frecventei si termenelor de introducere a datelor in colectiile de date Aceste specificatii vor fi avute de asemenea in vedere pentru proiectarea noilor circuite informationale in cadrul noului sistem.

codul asigura realizarea urmatoarelor functii: 1. Astfel se asigura reducerea timpului de manipulare a codului. stabilitatea si supletea in timp a codului . comoditatea utilizarii codului . sa se poata verifica corectitudinea simbolurilor care intra in structura codurilor.exprima necesitatea utilizarii unui tip de cod pe toata perioada de existenta a bazei informationale. a. cu posibilitatea realizarii in timp a extensiilor impuse de cresterea volumului datelor supuse codificarii. reducerea timpului de prelucrare.i. 4.- regulile de scriere a denumirilor sunt mult mai complexe si mai greu de respecat in comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse. Codurile trebuie sa fie usor se inteles si aplicat.presupune existenta unei valori unice atribuite elementului codificat (corespondenta biunivoca). subgrupe etc. eliminarea eventualelor erori si folosirea eficienta a spatiului de memorie. concizia codului . functia de identificare . fapt pentru care si erorile sunt cu mult mai reduse in conditiile folosirii simbolurilor. in general. ocupand un volum sporit de suport si necesitand un timp marit de prelucrare Cerintele codificarii 1. personalul unitatii economice beneficiare sa asimileze intr-un timp cat mai scurt noul sistem de coduri. functia de caracterizare .asigura exprimarea intr-o forma concisa. 3. denumirile.permite identificarea rapida si cu usurinta a elementului codificat datorita unicitatii codului. a continutului semantic a fiecarui atribut. 4. nu pot fi folosite ca atare pentru realizarea ierarhizarii datelor pe grupe.se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere pentru reprezentarea elementelor codificate.presupune existenta unui caracter de control care se ataseaza in ultima pozitie din dreapta structurii codului. denumirile se compun dintr-un numar mai mare de caractere decat simbolurile. pe baza caruia. functia de control . 3. 2. functia de manipulare a atributelor codificate . 2. 44 .faciliteaza introducerea eficienta in memorie a acestora.se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare precum si la detectarea si corectarea erorilor. unica si stabila in timp. Functiile codului Prin constructia sa. unicitatea codului . prin intermediul unor metode (artimetica sau geometrica) si algoritmi specifici.

dupa modul de elaborare (atribuire): . Dupa structura simbolului . Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice Codurile utilizate in prelucrarea automata a datelor se pot grupa dupa mai multe criterii: 1.coduri secventiale pe grupe sau clase . dupa natura simbolurilor utilizate: .alfabetice . 1412 … etc.coduri cu semnificatie mnemonica .numerice .3.coduri elaborate automat Codurile secventiale se formeaza prin atribuirea unii sir de caractere fiecarui element al multimii.elementare: . dupa lungimea codului: . stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea numerelor naturale.autocorectoare de erori 5.coduri juxtapuse 2. 1411. imediat disponibil. marca salariatialor: ….1410.coduri secventiale .cu lungime variabila 4. este indicat a se stabili dimensiunea maxima a acestuia. Codurile secventiale pe grupe sau clase se formeaza prin rezervarea unui set maxim de simboluri pentru pentru fiecare grup de elemente caracterizat prin particularitati comune. iar in interiorul grupelor elementele sunt codificate serial. De exemplu. . Pentru a avea o lungime fixa a codului.coduri ierarhizate . dupa modul de detectare si corectare a erorilor . ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului. in planuri de conturi pentru conturile de stocuri si productie in curs de executie s-au atribuit codurile 30-39.complexe .Curs 8 5.autodetectoare de erori .coduri elaborate manual . iar in cadrul acestor grupe se acorda coduri seriale pentru fiecare element: Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 30 Stocuri de materii prime si materiale 300 Materii prime 301 Materiale consumabile 3011 Materiale auxiliare 3012 Combustibili 3013 Materiale pentru ambalat 3014 Piese de schimb … 45 .fiecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator.coduri cu semnificatie descriptiva .alfanumerice 3. Ex.cu lungime fixa .

Otel beton O10 mm OB 12 .produse alimentare IND . 46 .mobila ALIM . acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente. Acest tip de cod este utilizat in special la nomenclatoarele industriale. ASE .Academia de Studii Economice UAIC .ciment MBL . In categoria codurilor complexe sunt cuprinse codurile ierarhizate si codurile juxtapuse. Codurile ierarhizate se utilizeaza pentru atributele pentre care exista relatii de incluziune a. ele fiind structurate in asa fel incat sa reflecte apartenenta multipla. Grupa de produse 1 Aparate radio Treapta 1 1 2 Televizoare 2 TV alb-negru TV color 2 Goldstar Sony 3 3 Casetofoane 4 Aparate video Treapta 2 1 Samsung Treapta 3 Structura concreta a acestui cod ierarhizat se determina practic in functie de doi factori: .produse industriale AGRIC . fiind extensibil la unele caracteristici tehnice.i.numarul maxim de aparitiii ale fiecarui atribut in cadrul treptelor Ex.Otel beton O12 mm .produse agricole Codurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirilor elementelor ce se codifica cu caractersiticile tehnico-economice ale acestora exprimate cifric..numarul de trepte ale codului .Universitatea Al. De exemplu: CIM .: TV Samsung: TV Sony TV alb-negru 223 222 210 Codurile juxtapuse se utilizeaza pentru elemente ce apartin mai multor multimi si se construiesc prin concatenarea codurilor ierarhizate si/sau a codurilor elementare. fie prin prescurtarea (abrevierea) denumirii elementului codificat. Ioan Cuza Codurile complexe se folosesc pentru elementele care pot sa apartina mai multor multimi distincte. De exemplu: OB 10 .Codurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie din consoanele unui cuvant.

Determinarea cifrei de control se poate realiza prin urmatoarele metode: a) metoda aritmetica b) metoda geometrica a) Determinarea cifrei de control prin metoda aritmetica are la baza urmatoarea relatie de calcul: n Cc = Z − ∑ CiPi i =1 unde: Cc = cifra de control Z = cifra zecilor imediat superioara sumei produselor dintre cifra codului Ci si ponderea Pi reprezentata de valori alese conventional Ci = cifra i a codului Pi = ponderea i Exemplu. .codificarea atributelor bazei informationale .atelier -------|---------.marca Atribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat. atelierul. Fazele realizarii codificarii Fazele realizari codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic. Cifra de control se calculeaza astfel: 47 .|---------sectie -----|------|---------. pentru a elimina ambiguitatile si redundantele. codul va specifica: sectia.consta in actualizarea nomenclatoarelor de coduri.echipa ---------. in timp ce codificarea automata se aplica numai la codurile pentru care se poate defini un algoritm de atribuire programabil pe calculator. iar ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 si 2.De exemplu : la codificarea personalului unei unitati. echipa si marca: 2431231 T1 T2 T3 T4 9 9 9 9999 | | | | ---. Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori. Fiec codul 5237. Codificarea manuala este utilizata pentru orice tip de cod. tipologia codurilor utilizate.|----|-----. dimensiunea bazei informationale.Intretinerea codurilor . .presupune analizarea continutului si structurii bazei informationale si examinarea codurilor existente .Intocmirea nomenclatoarelor de coduri .consta in stabilirea codurilor corespunzatoare pentru fiecare atribut. marimea unitatii economice.pregatirea activitatii de codificare .consta in intocmirea unor liste in care sunt precizate codurile si denumirea completa a atributelor la care se refera. Fazele realizarii codificarii sunt : .

Cel mai folosit model este modelul relational. modelul conceptual al datelor este transpus intr-un format logic . in plus. modelul relational al datelor . Modelarea datelor la acest nivel se realizeaza cu ajutorul modelului entitate-asociere (EA) sau variante ale acestuia. Modelarea conceptuala a datelor. Cea mai mare parte a sarcinilor descrierii fizice a datelor au fost preluate astazi de SGBD-uri. Expresia de calcul este: n ∑ CiPi i =1 X unde Q = câtul impartirii Cc = restul împăr irii =Q + Cc 5 2 3 7 23 22 21 24 ______________________________________ 90 + 132 : 19 = 6 rest 18 16 + 12 + 14 = 132 Ci 5.4. Dupa ce sunt descrise complet intrarile si iesirile sistemului.din care se definesc bazele de date.Ci 5 2 3 7 Pi 1 2 1 2 ______________________________________ n ∑ CiPi i =1 = 5+ 4+ 3+ (1+4) = 17 Cc = 20 . • modelul fizic al datelor ia in considerare. prin care se descriu datele asa cum sunt ele in realitate. iar proiectantii sunt mai putin preocupati de aceste aspecte.17 = 3 Codul complet va fi : 5 2 3 7 3 b) Metoda geometrica consta in stabilirea cifrei de control prin intermediul uneia sau mai multor cifre obtinute ca rest al impartirii sumei dintre cifrele codului si puterile crescatoare ale lui 2. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Cele mai multe metode de analiza si proiectarea a sistemelor informatice prevad urmatoarele niveluri de abstractizare in descrierea datelor: • modelul conceptual al datelor. la un numau par/impar (X). si cerintele tehnice ale suporturilor de stocare si a programelor de aplicatie care le acceseaza. • modelul logic al datelor presupune inglobarea cerintelor functionale ale utilizatorilor in modelul conceptual definit anterior si luarea in considerare a unui model de organizare a datelor. independent de cerintele functionale ale utilizatorilor si de cerintele de natura tehnica care privesc stocarea si accesul la date.de regula. ales conventional. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Modelul EAC prezinta caracteristicile si structura datelor independent de modul in care acestea sunt memorate in calculator. 48 .

Daca diagramele fluxurilor de date (DFD) indica atat procesele de prelucrare cat si entitatile de date (redate fie sub forma fluxurilor de date, fie a locurilor de stocare), diagramele entitaterelatie (DER) trateaza doar entitatile de date si are rolul de de a scoate in evidenta entitatile de date si relatiile care exista intre acestea. Concepte de baza ale modelului: - Entitatea - Atributul - Asocierea Entitatea constituie unitatea functionala ireductibila din cadrul structurii bazei informationale, reprezentata printr-un ansamblu de atribute, care are o existenta de sine statatoare si poate fi identificata in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip. Exemple: angajat, produs, utilaj, client, factura etc.
ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar
Nume entitate

Atribute

Entitatea este definita printr-un nume unic, de un numar mare de realizari, de un grup de atribute, precum si de o multime de legaturi cu alte entitati, care redau asocieri de tipul 1-1, 1-n, m-n. Obiectele lumii reale care sunt descrise in modelul EA, pot fi simple, compozite si complexe.
BON DE CONSUM
Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Obiect

Bon de consum Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea

Material eliberat Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Fig. 5. Reprezentarea obiectelor compuse sub forma de tipuri de entitati

Obiectele simple sunt acele obiecte carora in modelul conceptual al datelor le va corespunde cate un tip de identitate (ex. ANGAJAT)

49

Obiectele compozite se caracterizeaza prin faptul ca ele contin una sau mai multe caracteristici multivaloare si va determina ca in modelul conceptual optimizat al datelor, sa-i corespunda mai multe tipuri de entitati (atributele multivaloare se vor regasi intr-un tip de identitate distinct) Obiectele compuse grupeaza in structura lor obiecte simple intre care exista o anumita legatura. Chiar daca in modelul EA initial pentru un obiect compus s-a definit un singur tip de entitate, ulterior acesta se va descompune in tipuri de entitati de sine statatoare corespunzatoare obiectelor elementare care intra in structura obiectului compus.
CARTE

CARTE

COTA
TITLU EDITURA AN APARITIE

COTA Obiect
TITLU EDITURA AN APARITIE AUTOR NATIONALITATE

AUTOR NUME NATIONALITATE

Tipul de entitate CARTE definit initial, s-a descompus apoi in doua entitati de sine statatoare. AUTOR este de fapt un obiect al problemei de modelat si lui trebuie sa-i corespunda un tip de entitate distinct; mai mult o carte poate avea mai multi autori, deci atributul AUTOR - din tipul entitate CARTE definit initial - este multivaloare si deci, trebuie sa se regaseasca intr-un tip de entitate separat. Atribut = o caracteristica sau proprietate a unei entitati.
Vasilescu Gheorghe
Valori ale atributelor

Ionescu Marian 15/03/1965 7000000

Realizari ale entitatii

ENTITATEA

ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Atribute

Prin intermediul atributelor, entitatea poate fi descrisa d.p.d.v. informational. Atributele sunt reflectate printr-un continut concret denumit valoare care reda nivelul real al procesului si fenomenului cuantificate prin intermediul entitatii. Ex. Stare civila = (necasatorit, casatorit, vaduv, divortat) Zile lucratoare = (luni, marti, .. , vineri) Atributele bazei informationale pot fi clasificate in:
50

-

-

d.p.d.v. structural: - atribute elementare - sunt componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse in alte atribute (ex. CODMAT, UM, PRET) - atribute decompozabile - sunt componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare (DATA_NAST poat fi descompusa in atribute elementare: zi, luna, an) dupa valorile pe care le pot avea atributele pot fi: - obligatorii - atributele nu pot lua valoare NULL (ex. marca, datanasterii) - optionale - sunt atribute care pot sa nu prezinte nici o valoare in cadrul unei entitati (ex. telefon, e_mail) monovaloare - atribute care prezinta o singura valoare in cadrul unei entitati (ex. nr_matricol, CNP) - multivaloare - atributele care prezinta mai multe realizari in cadrul aceleiasi entitati (ex. functia, sectia, studii) d.p.d.v. al stabilitatii in timp: - atribute constante – isi mentin valoarea neschimbata pe toata existenta bazei informationale, fiind invariabile in timp (COD_FURNIZOR, COD_PRODUS, COD_UM) - atribute variabile – isi schimba valoarea pe parcursul existentei bazei informationale, fiind variabile in timp in functie de semantica atributului (SOLD_FINAL, RULAJ_DEBITOR)

-

Identificatorul entitatii – un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entitatii respective si pot servi astfel pentru identificarea fara echivoc a acestora. Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt atribute construite special a.i. sa raspunda cerintelor de identificare (ex. marca salariat). In reprezentarea grafica, identificatorul entitatii se subliniaza:
Identificator

ANGAJAT

ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Nume
Prenume

Data nasterii
Salariu lunar

Asocierea exprima legatura stabilita intre entitati si rolul pe care il joaca fiecare entitate participanta la legatura.
CLIENT
Cod client Nume Adresa
0,n

EMITE

1,1

COMANDA
Nr. comanda Data comanda Produs Cantitate

Fiecare entitate participanta la asociere joaca un anumit rol. Astfel, entitatea CLIENT joaca rolul emite (clientul A emite comanda B) si entitatea COMANDA joaca rolul este emisa (comanda B este emisa de clientul A).
51

Cardinalitatea cuplului entitate-asociere reprezinta cuplul de valori intregi (x.1. Exista clienti care nu au emis nici o comanda.1 ARE 1.rol Data deschiderii Orice contribuabil aflat in evidenta administratiei financiare are deschis un singur rol. 1.n. Cardinalitate minimala 0 indica faptul ca pot exista realizari ale entitatii care sa nu participe la nici o asociere. ex. • y (cardinalitate maximala) reprezinta numarul maxim de aparitii ale corespondentei ce pot exista pentru o realizare a entitatii.1 ROL Nr.n. BON CONSUM Nr bon Data bon Gestiune Sectie 1. Cardinalitate minimala 1 indica faptul ca toate realizarile entitatii trebuie sa participe la o realizare a asocierii.6 CUPRINDE 0. Valorile uzuale pentru exprimarea cardinalitatii sunt: 0. 0. si orice comanda a fost emisa de un client. Cardinalitate maximala 1 indica faptul ca numarul de roluri deschise unui contribuabil la administratia financiara nu poate fi mai mare de 1. CONTRIBUABIL Cod-identificare Nume Adresa 1.n MATERIAL Cod material Denumire Unitate de masura Cantitate Un bon de consum poate servi la eliberarea a cel mult 6 materiale.1. Cardinalitate maximala n indica faptul ca mai mai multe realizari ale unui anumit tip participa la o asociere (valoarea lui n poate fi precizata).Asociere ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar Data_incadrarii INCADRAT_L A COMPARTIMENT Cod compartiment Den compartiment O asociere poate prezenta unul sau mai multe atribute proprii cu rol de a caracteriza legatura stabilita intre entitatile participante la asociere. 52 . 1.y) astfel incat: • x (cardinalitate minimala) exprima numarul minim de realizari ale legaturii (asocierii) ce pot exista pentru o realizare a entitatii.

Curs 9 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate Restrictiile de integritate definesc cerintele pe care datele trebuie sa le respecte pentru a fi coerente in raport de realitatea pe care o reflecta. Restrictiile de integritate privesc: - valorile pe care le pot lua atributele entitatilor si asocierilor - valorile identificatorilor entitatilor - rolurile jucate de entiati in asocierile la care participa - asocierile stabilite intre entitati Fie urmatorul Model EA
DISP_LIVRARE

PRODUS
1,n

Nr_doc Data_doc

CUPRINDE
Cantitate

0,n

Cod produs Denumire UM Pret TVA Data fabricatiei
1,n

GESTIUNE
1,n

Cod_gestiune Nume gestionar

DEPOZITA T Stoc

Pentru acest model pot fi definite urmatoarele restrictii de integritate privitoare la realizarile atributelor: - data documentului sa fie anterioarea datei curente sau egala cu aceasta - cota de TVA poate fi 0% sau 19% - codul gestiunii poate lua valori in multimea M={1,2,3} - unitatile de masura sunt KG si BUC - data fabricatiei sa fie dupa 31.12.2000 RI pot fi: - statice - conditii care trebuie sa se verifice permanent ex. Data fabricatiei > 31.12.2000 - dinamice - privesc evolutia in timp a datelor ex. Pentru o entitate STUDENT si atributul FEL_STUDENT acesta in timp poate lua valorile BURSIER/NEBURSIER Restrictiile de integritate le putem clasifica in - restrictii de domeniu - restrictii structurale - restrictii de integritate pe roluri

a) Restrictiile de domeniu sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau. Restrictiile pot viza realizarilor unui/unor atribute apartinand aceleiasi entitati sau asocieri, caz in care se numesc restrictii intraentitate sau a unui/unor

53

atribute apartinand unor entitati si/sau asocieri diferite, caz in care se numesc restrictii interentitati. Restrictiile de domeniu se pot exprima cu privire la: 1. continutul unui singur atribut al unei entitati sau asocieri: UM = {KG, BUC} TVA = {0,19} Cantitate > 0 Data_doc apartine intervalului [01/01/01 - 31/12/01] 2. corelatiile ce trebuiesc sa se respecte intre valorile valorile mai multor atribute sau asocieri: ex. Daca Cod_gestiune=1 atunci Cod_produs = {1000,1001,…1999} (in gestiunea 1 se stocheaza doar produsele avand codurile in multimea 1000 - 1999) Daca cod_produs = 17 atunci UM = KG 3. corelatiile ce trebuie sa existe intre atributele apartinand mai multor entitati sau asocieri diferite Exemplu: Data_stoc > Data_omologarii Cantitate <= Stoc 4. corelatii realizate pe baza unor valori obtinute prin operatii de sintetizare (numarare, insumare, calculul mediei etc) a unui ansamblu de entitati. Exemplu: valoarea medie a pretului <= 100.000 b) Restrictiile structurale se refera la identificarea entitatilor - valorile luate de identificatorul entitatii trebuie sa fie unice si nenule c) Restrictiile de integritate pe roluri Plecand de la rolurile jucate de entitati in cadrul asocierilor, putem defini o serie de restrictii de integritate si anume: - egalitate - incluziune - excluziune de roluri Restrictia de incluziune de roluri - daca o entitate E1 joaca rolul r1 in asocierea A1, atunci va trebui sa joace si rolul r2 in asocierea A2. Rezulta ca rolul r1 include rolul r2. Restrictia de egalitate de roluri - presupune ca restrictia de incluziune intre roluri sa fie reciproca. Restrictia de ecluziune de roluri - specifica faptul ca un rol r1 jucat de o entitate E1 in asocierea A1 exclude existenta rolului r2 jucat in asocierea A2. 5.6. Dependente functionale Conceptul de dependenta functionale (DF) este fundamental in analiza structurii datelor. Studiul dependentelor functionale stabilite intre atribute ne permite obtinerea unei reprezentari formalizate a structurilor de date. O dependenta functionale pune in relatie doua atribute: determinatul si determinatul.
Determinant Determinat

Exemplu: cod_localitate localitate CNP nume_persoana
54

Numar_matricol

nume_student

Aceste DF subliniaza faptul ca unei realizari a codului numeric personal ii va corespunde intotdeauna aceeasi realizare a atributului nume persoana, unui anumit cod de localitate ii corespunde intotdeauna numele unei anumite localitati, iar numarul matricol determina in mod unic studentul. Rezulta ca determinantul reprezinta atributul/grupul de atribute din stanga DF care prin valoarea sa determina valoarea luata de atributul/atributele cu rol de determinat. DF este o legatura (relatie) stabilita intre atributel apartinand acleluiasi tip de entitate. Dependenta functionala simpla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala notata A B, daca fiecarei valori a lui A ii corespunde o singura valoare a lui B. Spre exemplu pentru un angajat se poate defini urmatoarea dependenta functionala: Marca Nume care exprima faptul ca unui angajat (identificat print-un numar de marca) ii corespunde un singur nume. Relatia inversa: Nume Marca nu este adevarata, deoarece pot exista mai multe persoane cu acelasi nume dar cu numere de marca diferite. Pentru un angajat mai pot fi definite si alte dependente functionate: Marca Prenume Marca Data nasterii Marca Functie Determinantul poate fi compus din unul sau mai multe atribute. Ex. Pretul unitar de aprovizionare este determinat de felul materialului si de numele furnizorului, deoarece acelasi material se poate aproviziona la preturi diferite de la furnizori diferiti. Cod material, Cod furnizor Pret aprovizionare Dependenta functionala multipla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala multipla, notata A B Daca o valoare a lui A determina mai multe realizari a lui B De exemplu, atributul codul sectiei (COD-SECT) determina mai multe realizari pentru atributul codul atelierului (COD_ATEL), deoarece o sectie are mai multe ateliere. COD_SECT COD_ATEL

Dependenta functionala simpla este un caz particular al dependentei fucntionale multiple. Proprietatile dependentelor functionale e) Dezvoltarea Daca X Y atunci X,Z Y Ex. Cod client Den Client Cod client, Localitate Den_client

f) Tranzitivitate
55

Adresa client Den client. atunci X Y. Dependenta functionala X Y se numeste DF completa daca Y este dependent functional de X fara sa fie dependent functional de nici una din componentele lui X. acelasi material putand fi aprovizionat la preturi diferite de la furnizori diferiti. Y si Y Z. Cod client Den client. atunci X Z Judet Cod client Cod client localitate. Cod client Cod client Cod client Den client. cod_furnizor pret_aprovizionare rezulta ca pretul nu depinde numai de codul materialului ci si de furnizor. Adresa client Daca exista dependenta functionala: cod_material. Dependenta functionala X Y se numeste DF partiala daca Y este dependent functional atat de X cat si de o parte a lui X.Z atunci X Y si X Z Ex. Adresa client Adresa client h) Proiectia Daca X Y. Cod client Cod client Den client. 56 . Localitate Judet Z.Daca X Ex.Z g) Aditivitatea Daca X Y si X Ex.

7. #cod_client) b) grafic. Modelarea logica a datelor. care se transforma in cheie externa (secundara). utilizand pentru relatie simbolul din MCD pentru entitate. atributele proprii asocierii devin campuri in relatia nou determinata. Modelul logic al datelor se poate prezenta in doua variante. spre o solutie informatica care sa corespunda cerintelor regasite in formulare si rapoarte.valoare .Modelul Conceptul al Datelor. o restrictie de integritate multipla devine o relatie. relatia provenind din entitatea pentru care cardinalitatile sunt 1-1 "absoarbe" identificatorul celeilalte entitati. 3. urmat de atributele sale intre paranteze. datafactura. cu un nume distinct. 2. iar cheia externa – cu linie punctata sau se marcheaza cu semnul diez . Concret. cheia primara se subliniaza cu linie continua. cod client ) sau Factura_livrare(nrfactura. cota_TVA. Trecerea de la MCD la MLD Modelarea logica a datelor are ca obiectiv trecerea de la MCD .gradul relatiei . a carei cheie primara este constituita prin concatenarea identificatorilor entitatilor participante la asociere. Daca se intampla ca asocierea sa aiba proprietate specifica. Regulile de trecere de la MCD la MLD 1. si anume: a) scriind numele relatiei.tuplu . iar pentru evidenta legaturilor – linii orientate.cardinalitate .# Exemplu: Factura_livrare(nrfactura. Totodata.domeniu . o entitate devine o relatie. Modelul relational Modelului relational foloseste urmatoarele concepte specifice: .Curs 10 5. Identificatorul entitatii devine cheie primara a relatiei. o asociere devine o legatura intre relatii.cheie candidata 57 . cota_TVA. .atribut . datafactura.relatie (tabel). atributul respectiv este transferat si devine camp al relatiei care provine din entitatea cu cardinalitate maxima 1. Atributele relatiei vor deveni structura relatiei. FACTURA_LIVRARE CLIENT cod_client nume_client sediu nrfactura datafactura cota_TVA cod_client 2. care este un model universal. Pentru sistemele informatice financiar contabile transpunerea bazei informationale intr-o baza de date se asigura in cele mai bune conditii prin intermediul modelului relational.

eliminarea redundatelor si anomaliilor manifestate in procesul actualizarii datelor si pe de alta parte asigura performante de ordin fizic cum ar fi: .C5 si sa identificam conceptele amintite mai sus: C1 1 1 2 1 Z Z Z Z C2 1 2 3 4 C3 5 6 7 8 C4 Y X X X C5 Cheia candidata – o cheie candidata este unul sau mai multe atribute care ar putea identifica unic o realizare a unei relatii. O cheie primara este o cheie candidata care a fost selectata pentru a juca rolul de identificator unic a unei realizari intr-o tabela.C3. Un rol important in alegerea cheii primare il are contextul relatiei. Cheia externa . Cheile alternate – sunt cheile care pot candida sa devina chei primare. . ale carui realizari sunt omogene dar distincte intre ele. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic. In exemplul nostru pot fi chei primare C3 si C4. Pot apare trei tipuri de anomalii: 58 .numarul total de tupluri formeaza cardinalitatea relatiei . Odata selectata o cheie primara. se gaseste o valoare specifica atributului .8.C2.produsul dintre cardinalitate si grad determina dimensiunea relatiei . celelalte chei candidate care au ramas devin chei alternate. Ele sunt disponibile in dezvoltarea aplicatiei ca o alternativa in cautarea informatiei in entitati.C4.corespondetele dintre tabele (relatii) sunt asigurate in mod implicit prin intermediul cheilor (atributelor) de legatura Sa presupunem urmatoarea relatie abstracta T. prezinta riscul ca in exploatarea aplicatilor sa apara diverse anomalii care. Doua chei candidate au fost imediat identificate: C3 si C4.ocuparea optima a spatiului de memorie . Tabelul este caracterizat prin urmatoarele elemente: . motiv pentru care ele se numesc domenii .reducerea timpului de raspuns a sistemului Bazele de date care nu au fost proiectate prin aplicarea regulilor de normalizare.tabelul are un nume .ordinea tuplurilor este arbitrara si poate fi modificata fara restrictii . compusa din cinci atribute denumite C1.fiecare coloana este identificata distinct printr-un nume ce desemneaza un atribut.- cheie primara cheie externa. potential pot corupe datele.fiecare rand reprezinta un tuplu (realizare) . 5. Normalizarea datelor Normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor.la intersectia unei linii (tuplu) cu o coloana (domeniu) din tabelul asociat relatiei.este un atribut al unei relatii care poate lua valori egale cu ale unui atribut declarat cheie primara intr-o alta relatie. pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date. Se poate spune ca normalizarea este un proces care pe de o parte asigura: .numarul de atribute determina gradul relatiei.

existente in tuplul respectiv Anomalia de modificare rezulta din faptul ca este dificil de modificat o valoare a unui atribut atunci cand ea apare in mai mult decat intr-un tuplu al relatiei. fara sa stim nimic de normalizare. in prelucrari pot apare urmatoarele anomalii: • anomalie la inserare: • introducerea datelor privitoare la un nou camin (de ex. una care sa contina toate informatiile despre camin si o a doua care se contina informatiile despre studenti: CAMINE Camin C1 C2 C3 Taxa camin 500000 550000 450000 59 . Intuitiv. Acest lucru reprezinta o risipa de spatiu de memorie si o anomalie la introducere. Camin.• anomaliile la adaugare anomaliile la stergere anomaliile la modificare Anomalia de adaugare rezulta din faptul ca nu pot fi incluse noi informatii intr-o relatie deoarece nu se cunosc si alte informatii cerute pentru adaugarea unui nou tuplu la acea relatie. ori de cate ori va fi cazat un student in acest camin. definita sa retina modul de repartizare a studentilor in cadrul caminelor: STUDENT Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George CAMIN C1 C2 C2 C3 TAXA CAMIN 500000 550000 550000 450000 Astfel definita. De 600. • Daca studentul Popescu Vasile se muta din caminul C1 in C3. • • EXEMPLU Fie relatia CAMINE. Taxa camin. in caz contrar aparand inconsistente. • anomalie la stergere: • la stergerea informatiei privind studentul Popescu Vasile se pierde informatia privind taxa de cazare la caminul C1 • anomalie la modificare: • majorarea taxei pentru studentii din caminul C2 va impune modificarea tuturor tuplurilor implicate. se pierd datele despre caminul C1 Aceasta inseamna ca relatia CAMINE nu a fost bine definita si ea trebuie supusa procesului de normalizare. nu se poate pana cand nu este repartizat primul student in camin • Ce s-ar intampla daca vom avea inca un student cazat in caminul C2 ? Se vor multiplica in tabel valorile pentru Student.000 lei) . putem veni cu o solutie mai buna spargand tabela in doua. odata cu stergerea anumitor informatii se pierd si informatiile utile. C4). in principal valorile pentru atributele din cheie Anomalia de stergere rezulta din faptul ca stergand un tuplu al unei relatii. La fiecare nou tuplu apare o multiplicare a informatiei existente. pentru care s-a fixat taxa de cazare (de ex.

02. Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Grupa 531 531 532 532 541 Disciplina Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Patrut Bogdan Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Data 05.2002 01. Sa presupunem tabela denumita NOTE_EXAMENE ce contine notele obtinute in sesiunea de examene de studentii de la profilul Economic: NOTE_EXAMENE Nume_student Specializarea Grupa Disciplina Data Nota Care incarcate cu date.02.2002 06. cheia externa nu trebuie sa aiba neaparat proprietatea de a identifica unic un tuplu intr-o tabela. Tehnica celor cinci forme normale Am spus noi. sa vedem daca mai apar anomaliile enuntate anterior. ca normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor. Dupa aceasta proiectare a tabelelor.02.2002 10.cu cheia primara camin si relatia STUDENTI Student Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George Camin C1 C2 C2 C3 In care atributul camin este cheie externa. Dupa cum se poate observa.02.2002 Nota 7 9 9 10 8 Ce observam? .2002 01. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic.tabela contine grupuri de date care sunt redundante – se repeta pentru aceeasi valoare a unui atribut . stergere si modificare trebuiesc rezolvate in etapa de proiectare a structurii bazei de date si nu dupa ce baza de date a fost incarcata cu date reale si au fost scrise aplicatii pentru ea. Anomalii de inserare.02. are urmatoarea structura: NOTE_EXAMENE Nume_student Aelenei Catalin Aelenei Catalin Anchidin Lucian Anchidin Lucian Ionescu Lucian ….atributul Disciplina – nu contine valori elementare ci valori decompozabile 60 . pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date.

i-l codificam tot printr-un cod cu semnificatie mnemonica si definim atributul Cod_examen Se obtin astfel urmatoarele tabele: STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1705 …. Data 05.02.02. Tabela noastra nu este in FN1. Simbotin S Adam R. SPECIALIZAREA Cod_specializ CIG MK EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Ionescu Lucian Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Iar tabela noastra initiala va deveni: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 1705 Cod_specializ CIG CIG CIG CIG MK Grupa 531 531 532 532 541 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP PSIFC Profesor Adam R. care pe de o parte are un efect deosebit asupra reducerii spatiului de memorie necesar si pe de alta parte da posibilitatea stabilirii cheilor candidate.02.Definitii: • valori elementare – componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse • valori decompozabile . respectiv atributele Examen si Profesor. 1. deoarece.02. Simbotin S Adam R.2002 06. O tabela este in FN1 daca toate atributele sale contin valori elementare si nu contine grupuri repetitive.2002 01.2002 10. contine date redundante si anomalii la actualizare. care sa permita identificarea unica a unei realizari.2002 01. Astfel • pentru Nume_student introducem atributul Matricola_student – care are o valoare numerica unica pentru fiecare student (acest cod este de tip secvential – se atribuie din registrul matricol existent la facultate) • Specializarea o codificam printr-un cod cu semnificatie mnemonica: “Contabilitate si Informatica de Gestiune” CIG.02.componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare Tabela NOTE_EXAMENE nu este o tabela normalizata. si definim atributul Cod_specializ • Examen. De asemenea pentru a putea exploata cu usurinta tabela apelam si la codificarea datelor.2002 Nota 7 9 9 10 8 61 . atributul Disciplina contine valori decompozabile.

dependente functionale: Matricola_student Nota Profesor Cod_examen 62 . Simbotin S Nota 7 9 9 10 … Cheia primara = (Matricola_student. Exista grupuri care se repeta.. Cheia primara = Matricola_student 2.atribute non-cheie: Profesor. deci nu se poate identifica unic o singura inregistrare. Simbotin S Adam R.atribut cheie: Matricola_student . Pentru a afla nota obtinuta la un examen avem nevoie de ambele atribute. Cod_specializ .atribut cheie: Matricola_student + Cod_examen . STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1672 Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Asaftei Ana Maria Cod_specializ CIG CIG CIG Grupa 531 531 532 ….dependente functionale: Matricola_student Nume_student Cod_specializ Entitatea NOTE_EXAMENE: . Vom separa grupul Cod_specializ si Grupa atasandu-l la relatia Studenti si vom obtine: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Profesor Adam R. Cod_examen) De ce si Cod_examen ?? Fiindca Matricola_student contine valori care se repeta.Care este cheia primara ? Cand cheia primara este formata din mai mult de un atribut se poate spune ca acea tabela nu este normalizata Tot nu am inlaturat redundantele.atribute non-cheie: Nume_student. Nota . O entitate este in forma normala doi (FN2) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale unu si daca toate atributele non-cheie sunt dependente functional de cheia primara Cheie primara Atribut 1 Atribut i Tabela STUDENTI: este in FN2 .

Acest lucru conduce la descompunerea entitatii in alte doua relatii. 3. Multimea valorilor lui B este independenta de multimea valorilor lui C. In plus.daca ar exista doar un singur student care a dat examenul la o disciplina. Profesor depinde functional doar de atributul Cod_examen si nu de intreaga cheie primara. Simbotin S Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Nota 7 9 9 10 … Se observa ca anomaliile din prima forma au fost eliminate in noile relatii. fara sa aiba legatura cu datele despre studenti. Profesor este dependent partial de cheia primara Anomalii: .nu pot sa introduc datele despre un profesor si disciplina pana nu exista un student care a dat examenul . EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Profesor Adam R. C ale unei relatii avem: pentru fiecare valoarea a lui A exista o multime bine definita de valori a lui B si alta bine definita de valori a lui C. stergerea acestuia ar elimina informartiile despre profesor si disciplina Obiectivul celei de-a doua forme de normalizare este de a extrage dependentele functionale partiale.B. o entitate ste in forma normala trei (FN3) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale doi si nu contine dependente tranzitive. Dependentele tranzitive simple apar sub forma: Cheie_primara Atribut_i Atribut_k 4.Nota depinde functional de atributul cheie. prin separarea totala a datelor despre examene decele despre studenti pot fi adaugate si sterse disciplinele de examen. O entitate este in forma normala 4 (FN4) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale trei si nu contine dependente multiple O dependenta multipla exista atunci cand pentru trei atribute A. A B C 63 .

TELEFON. ADRESA) ce apartineau celor doua relatii. atat pe baza perspectivelor utilizatorilor cat si a transformarii uneia sau mai multor diagrame entitate-relatie in seturi de relatii. ANGAJAT1 (MARCA. VECHIME) Intrucat cele doua relatii au aceeasi cheie primara (MARCA). NUME. si in care avem: A B si A C. Observatie. acum apar o singura data. O a doua problema ce poate sa apara in timpul integrarii este cand avem legaturi de tip clasasubclasa. ADRESA. Forma normala cinci (FN5) . Reprezentarea legaturilor. o relatie este in FN5 daca este in forma a patra si daca din relatiile descompuse pot fi reconstruite informatiile prin intermediul jonctiunii (intervine asa-zisa dependenta de jonctiune si daca in urma jonctiunii se pierd tupluri atunci baza de date nu este in FN5) Observatie Nu in toate cazurile se impune parcurgerea tuturor etapelor de normalizare. Reprezentarea entitatilor. 3. respectiv sa duca la aparitia dependentelor tranzitive. Optimizarea structurii bazei informationale Procesul de transformare a diagramelor entitate-relatie in relatii se deruleaza in patru pasi: 1. ce ar trebui sa fuzioneze si sa se renomalizeze pentru extragerea eventualelor redundante. COD_SECTIE. Fiecare legatura din diagrama entitate-relatie trebuie sa fie reprezentata in modelul relational al datelor. Fuziunea poate de conduca si la situatii prin care sa contravina celei de-a treia forme normalizate. care au aceeasi chei primara A. Fiecare tip de entitate din diagrama entitate-relatie este reprezentata ca o relatie in modelul relational al datelor. I. Sa presupunem ca exista doua relatii ce se afla in FN3 si care reprezinta punctele de vedere pe care le au doi utilizatori diferite ai bazei de date. NUME. rezulta ca unele atribute (NUME. avem urmatoarele doua relatii: STUDENT1 (MATRICOLA. ADRESA. Normalizarea relatiilor. In structura acestor seturi de relatii pot exista unele relatii redundante. rezultand o singura relatie sub forma: ANGAJAT (MARCA. ele descriu aceeasi entitate.5. COD_SECTIE. TELEFON) ANGAJAT2 (MARCA. In timpul modelarii logice a datelor s-au creat diferite relatii. inclusiv cheia primara. ar putea fuziona. care sa genereze prin fuziune o dependenta tranzitiva: A B C II. NUME. ele pot fuziona intr-o singura relatie. cu conditia sa nu existe intre atributul B si C o dependenta functionala. 2. 4. Fuziunea relatiilor. ADRESA. Adica daca avem doua relatii . insa prima forma normala este obligatorie. NUME. acesta fiind avantajul fuzionarii relatiilor. VECHIME) Din acest exemplu. SECTIE) 64 . De exemplu. cum ar fi existenta a doua sau mai multe relatii care descriu acelasi tip de entitate. Normalizarea va duce la o buna structurare a relatiilor si la inlaturarea anomaliiilor de ordin logic si fizic.

III. MATRICOLA. in locul fuzionarii se creeaza chiar a trei relatie pentru a rezolva o astfle de situatie.STUDENT2 (MATRICOLA. dar care sa deserveasca scopului de identificare unica (de ex. NUME. pret cu tva sau fara tva etc. In acest caz . DOMICILIU_ORAS) Asadar. uneori chiar cu un continut diferit. CNP) IV. CAMERA_CAMIN) In timp ce STUDENT1 contine atributele valabile tuturor studentilor. inexistent printre sinonime. insa continutul este altul. CAMERA_CAMIN) EXTERN (MATRICOLA.cazati in oras). Omonimele apar cand doua sau mai multe atribute au nume identice. dar aceeasi semnificatie. De exemplu. O a treia problema se iveste in cazul sinonimelor. De exemplu: NR_MATRICOL MATRICOLA COD_STUDENT Rezolvarea acestei probleme consta in folosirea unui singur nume de atribut. SECTIE) INTERN (MATRICOLA. sau apelarea la un alt nume . ar trebui create legaturi de tip clasa si subclasa pentru astfel de entitati: STUDENT (MATRICOLA. A patra problema apare in cazul omonimelor. de ex. Sinonimele intervin atunci cand doua sau mai multe atribute au nume diferite. relatia STUDENT2 contine un atribut caracterisitic doar studentilor interni (pot exista studenti interni -cazati in camin si externi . pret de livrare. 65 . PRET poate sa insemne pret de productie.

adica modele ale datelor despre sistem. Pentru realizarea unot programe portabile este necesar ca programele sa contina cat mai putine elemente legate de echipament.portabilitatea programelor propriu-zise . Structura BD reprezinta de fapt un model al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit SGBD. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor Modelele obtinute in urma analizei sistemului economic sunt modele conceptuale. sub aspectul .schimbarea SGBD-ului implica reproiectarea BD . Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice 6.Curs 11 Capitolul 6. intretinere si exploatare a bazei de date • stabilirea cerintelor de ordin economic.timpului de raspuns .tipurilor de aplicatii .securitatii datelor . 66 . Portabilitatea datelor se refera la posibilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul unui sistem informatic de catre un alt sistem informatic. Portabilitatea cuprinde doua aspecte si anume: .usurintei de utilizare • stabilirea cerintelor de ordin tehnic privind realizarea BD: . care nu stapaneste SGBD-ul in cauza.portabilitatea datelor. cateva din criteriile enuntate mai sus: • Portabilitatea SGBD-ului .1. impune luarea in considerare a SGBD-ului cu ajutorul caruia va fi implementata si exploatata BD.facilitatilile de implementare.conceptele tehnice ale SGBD pot influenta negativ activitatea de analiza. O caracteristica esentiala a acestor modele este faptul ca sunt independente de instrumentul care la face sa devina operationale.incadrarea in bugetul alocat pentru realizarea BD . deoarece orientarea pe conceptele proprii unui SGBD poate prezenta urmatoarele dezavantaje: .portabilitatea SGBD . adica de SGBD.utilizatorul neinformatician. este foarte importanta.confidentialitatii datelor . Independenta analizei de un anumit SGBD.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe altul. in functie de caracteristicile pe care la prezinta aceste SGBD-uri • alegerea propriu-zisa a SGBD-ului ce va fi utilizat la realizarea BD Sa explicam acum. nu isi poate exprima cerintele in mod clar Trecerea la proiectarea structurii BD. prin restrictiile impuse de acestea . ceea ce inseamna ca proiectarea structurii BD reprezinta transpunerea modelelor conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit SGBD. privind: .timpul necesar pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a BD • analiza comparativa a SGBD-urilor disponibile si/sau posibile de achizitionat. Alegerea SGBD-ului Procesul de alegere a unui SGBD presupune realizarea urmatoarelor activitati: • stabilirea cerintelor utilizatorilor.

caracteristici. tabelelor se clasifica in: . Din punctul de vedere al prelucrarii datelor.tabele intermediare . Astfel.baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii economice . Tabelele pentru tranzactii au un caracter temporar si un continut format din totalitatea modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza.tabele de baza . a dispozitivului si directorului unde va fi stocata (ex. Ele formeaza fondul de baza al sistemelor informationale si au un caracter permanent.baze de date specifice unui compartiment functional .sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare.baza de date centrala sau unica pentru intregul sistem . si care reflecta stari. in functie de existenta obiectului de referinta. Proiectarea schemei bazei de date Descrierea structurii generale a bazei de date se face prin urmatoarele faze: a) atribuirea specificatorului bazei de date si a setului de tabele b) descrierea campurilor specifice tabelelor c) descrierea relatiilor dintre tabele Atribuirea specificatorului bazei de date presupune stabilirea numelui bazei de date.tabele statistice . . complexitatea prelucrarilor si aria geografica a sistemului informatic proiectat. Tabelele de date statistice au un rol de orientare.• Facilitatilile de implementare. care sa permita un acces cat mai rapid la orice informatie. • • • • Descrierea campurilor specifice tabelelor se face prin urmatoarele elemente: .modalitatea de descriere a datelor .tabele istorice • Tabelele de baza – sunt colectiile de date ce au un continut omogen.2. fuziune. Aceste colectii de date sunt utilizate pentru actualizarea colectiilor obiect si nomenclatoarelor.baza de date combinata (distribuita) care intruneste toate caractersiticile functionale ale celorlalte tipuri 6.tabele pentru tranzactii . intretinere si exploatare a bazei de date sunt reflectate prin: .timpul cat mai redus pentru actualizare. selectare din una sau mai multe colectii obiect. fapt pentru care ele pot si pastrate ditinct pe perioade mari de timp.tehnicile de organizare si regasire a datelor. de fundamentare a unor decizii strategice. Tabelele de date istorice au un rol de arhivare a continutului unor colectii obiect. in sensul ca fiecare data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei. de previziune.identificatorul campului 67 . C:\STUDENTI) si a numelui fiecarui tabel din baza de date. Tabele de date intermediare sau de lucru . Aceste colectii de date in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici externi. evenimente preluate din unul sau mai multe documente primare. potrivit unor cerinte furnizate de utilizator in vederea obtinerii unor situatii. cautare si raspuns la cererile de informare Alegerea variantei optime a bazei de date utilizate presupune selectarea realizarii unei singure baze de date sau a mai multora in functie de volumul datelor. de tranzactii sau statistice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si proceselor economice. Datele cantitativ-valorice din aceste colectii au un grad ridicat de sintetizare si agregare. pentru un sistem informatic pot fi avute in vedere 4 tipuri de baze de date: .

obiect OLE – permite stocarea de documente.tipul campului . 1. crt. fara optiuni de formatare a textului (italic. se folosesc nume scurte. imagini.data calendaristica Date / Time – Stabilirea proprietatii Default Value = Date() face ca Access sa introduca automat data curenta (=Now() – ora si data) .numar cu incrementare automata – Autonumber – atribuie valori intregi secventiale . 3.daca limita de 255 caractere pentru un camp este insuficiente se recomanda tipul Memo ce permite memorarea a 64 Kb (cca 16 pagini de text). bold etc) . inclusiv spatiile inglobate – Recomandare: pentru flexibilitate in programare. 64 de caractere alfanumerice.Validation Rule – permite validarea datelor introduse la nivel de camp si la nivel de inregistrare Dscrierea acestor elemente cu privire la atributele colectiilor de date. Integer. pline de continut semantic si fara spatii .logic – Yes / No stocheaza numai valori True/False. Single. Campurile Memo constau numai din text. In Access. 4. Long Integer. Exemplu de dictionar al atributelor.Format – modul de afisare a datelor pe ecran ..tipul poate fi: .Default Value – reprezinta valoarea initiala la adaugarea unei noi inregistrari . 2. avem urmatoarele proprietati pentru un camp: . video clipuri .lungimea campului .caracter – Text – dimensiunea: 1-255 caractere (implicit este de 50 caractere) . sau automat prin intermediul sistemului de gestiune a bazelor de date.lungimea max. … Denumirea atributului Cod material Denumire material Cod UM Cantitate Identificator COD_MAT DEN_MAT COD_UM CANTIT Tipul N C N N Lungimea 13 20 3 4 Conditii de validare 1000<COD_MAT<1 5000 COD_UM < 100 CANTIT > 0 La proiectarea cheii primare se au in vedere urmatoarele aspecte: . sunete.conditiile de validare Un tabel Access poate avea max 255 campuri. prin trecerea continutului nucleului bazei informationale in dictionarul atributelor. On/Off . foi de calcul. Double .identificatorul . redactat manual: Nr.cheia primara nu poate avea valoare nula in cadrul duratei de existenta a bazei de date 68 .nu se face distinctie intre literele mari si literele mici (totusi Access stocheaza literele asa cum au fost introduse): Marca = MARCA = marca .numeric – Number care poate include mai multe tipuri: Byte. Proiectarea dictionarului se poate face manual. Tinand cont de particularitatile SGBD Access apar urmatoarele particularitati: .Conditia de validare va fi specificata in functie de semantica si continutul economic al atributului respectiv.Input Mask – controleaza introducerea datelor in cadrul campului . Yes/No. poarta denumirea de proiectare a dictionarului atributelor.cheia de indexare .numarul de zecimale .memo – Memo – comentarii .

verificarea integritatii referentiale se realziaeaza prin intermediul unor rutine care cuprind sute de linii de cod. Daca in tabelul FACTURI exista inregistrari pentru clientul 101. Indexul cheie primara (Primary Key) prevede cate un pointer unic catre fiecare inregistrare si reprezinta ordinea de afisare prestabilita pentru tabele. Tabelul din partea “unu” a relatiei trebuie sa aiba o cheie primara.. dar cineva a sters intre timp clientul cu codul 101 din tabela CLIENTI. Intr-o baza de date care cuprinde mai multe tabele. Proprietatea Required este utila pentru campurile cheie externa Foreign Key.pentru fiecare cheie primara se poate crea un index unic in vederea optimizarii accesului direct. In contrast cu dezvoltarea modelului relational din anii 1970. integrarea constructiilor orientate obiect in bazele de date nu s-a realizat pe o singura cale si nici nu a beneficiat de un model general acceptabil. Astfel atunci cand un utilizator sterge sau modifica o inregistrare din tabelul primar. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune ca si cheia primara. Indecsii asigura mecanismul de regasire rapida a datelor. In general se indecseaza un camp atunci cand: . la tabela respectiva In Access pentru a sublinia faptul ca un camp nu trebuie lasat necompletat. pentru a impune. Pentru campurile cheie primara Primary Key o astfel de configurare este inutile. In Access. integritatea referintiala a bazei de date a fost compromisa. introducerea datelor in campul respectiv. Relatiile se formeaza prin precizarea unei legaturi intre un camp (sau o combinatie de campuri) dintr-un tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. exista posibilitatea de a-I cere programului Access sa pazeasca integritatea referentiala a datelor implicate. toate inregistrarile din tabelul asociat sunt de asemenea sterse sau modificate. In mod normal. 69 . dar este foarte util pentru indexarea unui cam de tipul Nume_salariat. se stabileste pentru proprietatea Required valoarea Yes. iar tabelul din partea “mai multi” trebuie sa contina un camp similar.campul va fi folosit in mod semnificativ in criteriile de selectie sau sortare.campul cuprinde valori ca gama larga de variatie . Integritatea referentiala Atunci cand se declara o relatie.3. deoarece Access insista deja asupra faptului ca nu trebuie lasate necompletate. Descrierea relatiilor dintre tabele implica reflectarea corespondentelor dintre entitatile bazei informationale sub forma cardinalitatii de tipul 1:1 sau 1:n. 6. Alte camuri pot fi indexate cu optiunea No Duplicates (fara duplicate) sau cu optiunea Duplicates OK care nu va avea aceleasi performante ca un index unic. Majoritatea sistemelor de baze de date orientate obiect au folosit rezultatele cercetarilor din alte domenii si au fost influentate de modelul relational si de catre limbajele de programare. integritatea referentiala a fost extinsa pentru a permite realizarea operatiilor de actualizare si stergere in cascada. Acum aceasta verificare este preluata automat de catre Access. Sisteme de baze de date orientate obiect Istoria cercetarilor si dezvoltarii bazelor de date orientate obiect (BDOO) este relativ recenta si inca incompleta.

Toti cercetatorii agreaza ideea ca tehnologia BDOO va deveni una dintre cele mai importante in informatica de gestiune. Prin contrast. ca proceduri atasate. mostenire de clasa sau de tip 6. definirea conceptelor din lumea reala (reprezentarea conceptuala) 2. tipuri si clase 5. Obiectul este identificat printr-un nume cu rol de identificator unic. deci. Metodele sunt gata de actiune in momentul in care primesc o cerere de acces. Nici o data nu poate fi accesata decat prin metodele care ii este atasata (incorporata). In programe obiectele sunt elemente operationale. Cerintele obligatorii formulate pentru un sistem de baze de date orientate obiect sunt: 1. Clasa reprezinta un model de definire a unei familii de obiecte cu proprietati similare. incapsulate impreuna cu metodele. Mesaje receptionate Atribute (valori) OBIECT Mesaje trimise 70 . supraincarcare si legarea intarziata Obiecte complexe Prin obiect se intelege o strucutra de date prevazuta cu stare si comportament specifice clasei din care face parte. Obiectele au o specificatie in raport cu obiectele din lumea reala: ele sunt create pe baza unui model proiectat in prealabil. clasa. Exista doua faza ale procesului de transformare a obiectelor din lumea reala in obiecte artificiale: 1. Acesta este procesul de instantiere. Pentru fiecare metoda definita. un obiect este creat prin instantierea clasei. Datele tuturor obiectelor sunt. Datele sunt memorate complet independent de proceduri. obiecte complexe 2. in sensul ca fiecare obiect reactioneaza la stimuli in momentul receptionarii mesajelor de la si/ transmiterea mesajelor catre alte obiecte. sistemele de baze de date orientate obiect memoreaza numai obiecte. Un obiect consta din date insotite de metode. Un obiect se distinde de alt obiect prin numele sau si valorile atributelor clasei de care apartine. Datele pot fi accesate cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date relational. o serie de caracterisitici sunt deja general acceptate. Ex.Un sistem de baze de date traditional memoreaza numai date. incapsularea 4. in momentul accesului la date. Cu toate ca exista opinii diferite in privinta modelelor propuse pentru BDOO. O clasa incorporeaza (incapsuleaza) datele si definitiile prelucrarilor aferente cu ajutorul metodelor si atributelor. care implementeaza procedurile de prelucrare a datelor. Ea descrie aceste proprietati in termenii atributelkor si metodelor. In programarea BDOO. iar aceasta proprietate le permite un comportament activ. transformarea reprezentarii conceptuale intr-um model in vederea executiei cu calculatorul. nu si proceduri. Obiectul este considerat independent din punct de vedere operational si dispune de proprietatile si comportamentul definite pentru clasa. suprapunere. Ideea de baza o constituie posibilitatea activarii automate a metodelor. identitatea obiectelor 3. o clasa dispune de o metoda de implementare invizibila utilizatorilor.

Clasa derivata este un caz particular al clasei pe care o mosteneste. numit object . in BDOO. care pot fi prelucrate de catre fiecare clasa. modelul obiectual realizeaza o fuziune dintre date si prelucrarile asociate intr-o singura notiune. Un mesaj trimis unui obiect este asociat cu o metoda data.adaugarea unor metode noi . Aceasta reprezinta partea de programare propriu-zisa.d. In cazul definirii lor pentru o clasa. Metodele se utilizeaza la nivel de clasa in scopul definirii diverselor mesaje. Mostenirea este o legatura realizata intre doua clase oarecare. Aspectele specifice unei clase derivate se definesc prin: . acestea pot fi partajate pentru toate instantele clasei.. s. Fiecare obiect esre asignat unui identificator unic. obiecte noi complexe precum si alte elemente operationale pentru programele create. Cand un obiect primeste un mesaj. tehnica folosita pentru referirea obiectelor este similara limbajelor de programare. prin care se arata actiunile efectuate de catre sistemele de baze de date orientate obiect. Acest mecanism este implementat in diverse moduri on functie de limbajul utilizat si are un impact semnificativ asupra eficientei executiei. iar natura acestora se va specifica in modelul clasa-relatie si nu in modelul obiectului. Chiar daca atributele obiectului se schimba. implementarea obiectului cu folosirea mecanismelor de instantiere si transmitere a mesajelor. metoda adecvata este regasita dinamic. Mostenirea se utilizeaza pentru dfinirea unor noi clase in functie de cele deja definite. Asocierile dintre tuplurile diferitelor relatii (tabele) care sut reprezentate prin memorarea cheii unei relatii ca atribut al altei relatii. relatiile dintre doua inregistrari de reprezinta cu metoda pointerilor. generat de sistemm. Identitatea obiectelor In sistemele de baze de date relationale un tuplu dintr-o relatie este identificat printr-o combinatie de atribute care alcatuieste cheia. la randul lor. Acesta este motivul pentru care Dezvoltarea programelor orientate obiect are doi pasi importanti: 1. 71 . In concluzie.Mesajele sunt structuri de control specifice limbajelor de programere pentru bazele de date orientate catre obiect.redefinirea unor metode existente Unul din aspectele specifice mostenirii consta in aceea ca orice instanta din clasa de nivel inferior mosteneste proprietatile clasei de nivel superior (superclasa) si poate fi considerata o instanta a acesteia. Obiectele au. In sistemle de baze de date orientate obiect. Distinctia dintre un identificatori de obiect (ID-object) si o adresa (pointer) consta in aceea ca identificatorul este foarte apropiat de locatia fizica a obiectului. modificarea are loc asupra tuturor instantelor clasei. Atributele si metodele pot fi definite pentru o clasa sau pentru un obiect particular. utilizarea mostenirii si metodelor.m. aceea de clasa. pentru care se transmit automat valorile parametrilor. el foloseste proprietatile pentru prelucrarea mesajului. Clasa este o concretizare. in faza de modelare a programelor. O metode definiste informatia solicitata (parametrii) de fiecare mesaj si prelucrarea efectuata de catre obiecte in momentul receptionarii unui mesaj. definirea claselor. De exemplu. In limbajele de programare.adaugarea unor atribute noi .a. Legaturile din interiorul uneiclase poarta numele de legaturi de utilizare.daca metoda nu exista este accesata superclasa de unde poate fi identificata metoda cautata. In felul acesta se obtin clase derivate sau subclase. a modelulio prin care se pot defini clase noi. fiind modificabile cu ajutorul metodelor. identificatorul ramane mereu acelasi. atunci cand valoarea atributului unei clase este modificata. Aceasta proprietate poarta numele de polimorfism.identifier (oid). valori specifice pentru atribute si raspund de manipularea acestora. In momentul primirii mesajului. 2.

in sensul ca operatiile aplicate asupra ferestrelor pot fi aplicate si asupra casetelor de dialog ori pictogramelor. Intr-un sistem care permite legarea intarziata. Suprapunere. un obiect poate fi vazut ca fiind alcatuit dintr-o interfata si o implementare. Clasa student (o subclasa a clasei persoana) poate avea proprietatile nuje. casetele de dialog si pictogramele sunt prezentate pe ecran sub forma de ferestre. De exemplu. un student poate fi considerat un tip special de persoana.display(). Exista si situatii in care supraincarcarea ofera posibilitatea suprapunerii (overriding) unei definitii a unei proprietati cu definitia altei proprietati. De exemplu. fata de mostenirea specifica limbajelor de programare orientate obiect. trebuie combinata prin descriere si memorare atat caracteristicile structurala cat si cele comportamentale ale aplicatiei. un obiect al bazei de date se caracterizeaza prin operatiile aplicate asupra sa si mai putin prin proprietatile sale fizice. Astfel. o operatie dintr-o subclasa poate avea acelasi nume cu o operatie a superclasei de care apartine. care permite suprapunerea. mutarea si redimensionarea sunt prezentate cu ajutorul casetelor de dialog si imaginilor. la care exista o proprietate suplimentara.display() si student. (persoana. Operatia din subclasa se suprapune pe definitia operatiei din superclasa. sistemul cauta in clasa obiectului respectiv definita corespunzatoare din momentul apelului. iar mostenirea se foloseste pentru partajarea caracteristicilor fizice ale unei clase. In modelele de date semantice accentul este pus la memorarea structurii. Mostenirea clasei sau tipului Mostenirea. Caracteristicile Window. astfel incat accesul si modificarea structurii memorate pentru acel obiect sunt posibile numai prin intermediul interfetei. Atunci cand o baza de date suporta incapsularea.Incapsularea In bazele de date relationale. iar fiecare instanta a clasei student este de asemenea o instanta a clasei persoana. se utilizeaza pentru partajarea operatiilor intre clasele care au aceleasi caracterisitici comportamentale. cand o operatie este invocata asupra unui obiect. supraincarcarea si legarea intarziata Se poate afirma ca un sistem suporta supraincarcarea (overloading) daca este posibil ca pentru clase ediferite sa existe proprietati cu nume identic. cum sunt deschiderea. Fiecare student este o persoana. Intr-un sistem care admite notiunea de incapsulare. in cazul interfetelor grafice de tip Windows. in limbajele de programare orientate obiect. In sistemele de baze de date orientate obiect. utilizatorii acceseaza si manipuleaza strucutrile relationale fara se se refere la indecsi. Conceptul de incapsulare consta in faptul ca baza de date orientata obiect este folosita ca depozit si pentru programele care actioneaza asupra datelor. anul. Tipurile de date abstracte constituie mecanismul pentru itegrarea programelor cu datelor.) Intr-un sistem de baze de date orientate obiect. asupra carora exercita prelucrari. De exemplu. Pentru a identifica faptul ca o clasa mosteneste proprietatile altei clase se utilizeaza sintaxa: Student is a persoana Aceasta sintaxa inseamna ca toate operatiile definite pentru clasa persoana sunt definite si pentru subclasa student. prenume si anul. 72 . clasa persoana are proprietatile nume si prenume. considerate ca tipuri speciale de ferestre. zone tampon sau structuri de fisiere. cand clase persoana si vagon au atributul greutate. iar daca acea definitie nu exista va fi cautata in superclasele corespondente pana cand este gasita. Aceasta permite un anumit polimorfism.

motiv pentru care elementele rezultate se mai numesc si module functionale. implica modificari in toate interogarile.Schimbarea tipului unui camp.000. precum si structura interna a programelor . reorganizarea si salvarea datelor si se realizeaza prin intermediul unei secvente logice de module. pana in momentul in care niste modificari efectuate intr-o anumita parte a bazei de date sa determina aparitia unor efecte colaterale nedorite in cadrul programului.000. module de prelucrare. programatorii vor respecta sistemul de cerinte si restrictii impus de etapele parcurse anterior pentru realizarea sistemului informatic.Schimbarea numelui unui camp.4. Formularele reprezinta interfata utilizator a bazei de date si reprezinta ferestrele primare folosite pentru introducerea. Diagrama de structura este folosita pentru a arata modul in care un sistem se descompune in programe.000 lei 130. modul in care acestea sunt legate intre ele. precum si declaratiile de variabile din cadrul modulelor . Descompunerea aplicatiei se poate face dupa criteriul functionalitatii.000. deoarece orice revenire asupra lor dupa scrierea procedurilor de prelucrare.010101 150. Pentru proiectarea programelor.exista posibilitatea ca problemele mai subtile sa ramana neobservate perioade lungi de timp. module de iesire. comenzile macro si modulele. 1. prin prisma transmiterii controlului sau a transferului de date.modificarea dimensiunii unui camp poate duce la invalidarea relatiilor cu tabelele asociate. actualizarea. si implicit asupra formularelor sau rapoartelor bazate pe interogarile respective . listarea. rapoarte. la care se adauga altele ce urmeaza a fi completate in rubrici special rezervate. care efectueaza diverse operatii asupra datelor colectionate.Curs 12 6. care manipuleaza datele de intrare. Un exemplu de formular proiectat in mediul Windows arata astfel: SC ALFA SRL Informatii client: Cod client: Nume client Adresa: Banca Cont bancar: Total vanzari: Total incasari: Limita credit: 144 SC XXX Srl Str … BCR 2511.000 lei 25. Diagrama de structura este o reprezentare grafica prin care se descrie arhitectura fizica a modulelelor sistemului.modificarea relatiilor dintre tabele poate determina efecte neasteptate asupra interogarilor. sau la situatia in care spatiul pe ecran alocat in formular si rapoarte este necorespunzator . formulare. Din punct de vedere al fluxului datelor pot fi: module de intrare. care folosesc numele campului respectiv . care furnizeaza rezultate ale prelucrarilor.000 lei OK Cancel Listare Detalii Sold la zi: 20. Proiectarea formularelor si a rapoartelor Exploatarea structurii fizice a bazei de date presupune elaborarea procedurilor necesare pentru crearea.000 lei 73 . formularele. Ele apar sub forma unor machete ecran care contin anumite date predefinite. Dictionarul atributelor si schema bazei de date proiectate in etapa anterioara trebuiesc bine verificate.000. poate duce la o serie de probleme cum ar fi: . implica modificarea formatului de reprezentare a datelor in interogari. actualizarea si afisarea datelor. rapoartele.

O colectie este un grup de obiecte de acelasi tip. atunci cand s-a introdus un anumit numar de caractere alinierea automata a datelor introduse controlarea tipului caracterelor introduse tehnici de validare introduse testarea daca datele sunt de un anumit tip testarea lipsei datelor in anumite campuri verificarea incadrarii valorilor in anumite intervale verificarea numarului de caractere introduse In SGBD Access. modificare a datelor dintr-un formular) facilitati de iesire transmiterea continutului ecranului in baza de date a aplicatiei trecerea la un alt ecran/formular iesirea temporara intr-un mediu de lucru ajutator (vizualizare ceas. au ca obiectiv solicitarea. apelare alta aplicatie etc) oferirea informatiilor ajutatoare (HELP) despre orice camp despre intregul formular posibilitati de control al accesului restrictionarea accesului utilizatorilor autorizarea unor categorii de utilizatori la anumite tipuri de date facilitati oferite la introducerea datelor sa nu se solicite introducerea de date deja existente in sistem sau usor de calculat trecerea automata la campul urmator.culori diferite . cu expresia Forms![frmclienti] 74 . interogarile. De exemplu. Referirea unui formular se face de ex. si sunt caracterizate de anumite proprietati si de anumit evenimente la care raspund si interactioneaza.casete cu date grupate a) b) c) d) e) f) g) Criterii de evaluare a performantelor interfetelor din programele de introducere a datelor deplasarea pe ecran/formular (deplasarea de la un camp la altul ) posibilitati de editare (adaugare. De asemenea. inclusiv tabelele.marcaj sonor .diferentieri prin fonturi . se pot pune in evidenta acele informatii sub diferite forme: . cu posibilitatea de a-l corecta sau ajuta in situatiile neclare.Formularele de introducere a datelor. Obiectele sunt de un anumit tip. a datelor ce trebuiesc introduse de catre utilizator de la tastatura. sau pentru a modifica controalele dintr-un formular • Modul Datasheet (Foaie de date) • Modul Form (Formular) afiseaza un formular in curs de utilizare In Access aproape orice este tratat ca un obiect. rapoartele si chiar datele.subliniere . Proprietatile definesc modul de utilizare a unui obiect. Evenimentele definesc ceea ce se intampla la utilizarea acestuia.marcaj clipitor / intermitent . pentru a informa utilizatorul de importanta si semnificatia anumitor date ce urmeaza a fi introduse. Obiectele sunt organizate in colectii. stergere. colectia Form este formata din toate formularele deschise intr-o baza de date. formularele. intr-o maniera prietenoasa. un formular poate fi afisat in trei moduri diferite: • Modul Design (Proiectare) este utilizat pentru a schimba prezentarea si proprietatile unui formular.

List Box .daca este Yes.AllowDeletions . campuri calculate si alte obiecte ce pot grupa datele pe ecran intr-o maniera logica si cu multe informatii ajutatoare. interogarea etc.controleaza tipul operatiilor cu date care sunt permise in cadrul formularului: .Activate.lista de optiuni – afisare optiunilor sub forma de lista .Option Button – butoane de optiune – pentru selectarea uneia din mai multe posibile . 75 . DblClick – au loc cand mouse-ul interactioneaza cu formularul • Evenimente pentru administrarea inregistrarilor . compatibile cu alte aplicatii Windows Referirea unui control din cadrul formularului se face prin: Forms![frmclienti]![nume_client]. de definere a proprietatilor acestora si de programare a raspunsurilor la evenimentele lor.ActiveX Controls – alte obiecte Windows.Open si Load – au loc cand este deschis un formular . dar nu pot modifica inregistrarile existente .Caption – titlul formularului .daca este . utilizatorii pot vedea. amintim: . formularul poate fi folosit numai pentru introducerea unor inregistrari noi .MaxMinButtons – indica prezenta butoanelor de minimizare/maximizare • Proprietatile Data . butoane de comanda.Click. Toate controalele dintr-un formular sunt reunite intr-o colectie denumita Controls (Controale).AllowEdits – daca este No.DefaultView – modul de afisare a formularului: Single/Continuous/Datasheet . LostFocus – au loc la activarea / dezactivarea formularului .DataEntry .Text Box – casete de text – locul unde utilizatorul poate introduce date .Caption Principalele proprietati si evenimente ale formularelor (in Access) a) Proprietati: • Proprietatile Format – controleaza aspectul formularului: .ScrollBars .stabileste daca fromularul are bare de derulare orizontale/verticale .Image – imagine – afisarea unei imagini .Labels .UnLoad si Close – au loc cand este inchis un formular .BeforeUpdate.Check Box .RecordSource – se specifica care este locul de memorare al datelor afisate (tabela.etichete – contin un text ce nu poate fi modificat de utilizator .Command Button – buton de comanda – executia unei comenzi .permite stergerile de inregistrari b) Evenimente • Evenimente dedicate administrarii formularului insusi: .) .AutoCenter – centrare automata/sau nu in cadrul ecranului . AfterUpdate – la editarea unei inregistrari . ce pot prelucra imagini video. audio.BeforeInsert.Filter – aplica un filtru asupra datelor specificate in RecordSource .Un formular poate sa contine casete text. GotFocus si Deactivate. Dintre obiectele de tipul controls mai importante. Fiecare obiect dintr-un formular este denumit element de control (control).butoane de validare – selectarea mai multor variante de rapsuns . AfterInsert – la adaugarea unei inregistrari Crearea unei aplicatii Access este tocmai procesul de creare a obiectelor.

Caracteristici generale ale unui sistem informatic contabil integrat Sistemul informatic contabil integrat are la baza conceptul organizarii contabilitatii in doua circuite. Pe langa aceasta deosebire de destinatie. se realizeaza situatiile de iesire definite in faza anterioara. Error. analistul trebuie sa elaboreze un model demonstrativ al raportului si sa intrebe utilizatorul daca informatiile reflectate in acel model sunt acceptabile. Evenimentele Format si Page pot fi folosite pentru adaugarea unor grafice in raport. Tipurile de rapoarte ce pot fi generate si ce informatii obligatorii trebuie sa contina acestea.contabilitatea financiara (sintetica) si de gestiune interna (analitica) . In aceasta faza. Circle. care are principal scop fundamentarea si elaborarea bugetului de venituri si cheltueili .normarea costurilor de productie si antecalculatie. cand apare un delimitator de paginim cand apare o eroare sau cand nu exista date introduse in inregistrarea de baza a raportului: Open si Close. Utilizatorului trebuie sa analizeze si sa se pronunte daca i se ofera ceea ce a cerut. Page. activare. a proiectarii de detaliu. folosint metode ale raportului cum ar fi Line. totaluri. NoData. ca nu sunt adaugate informatii de prisos si ca iesirile sunt redate in cea mai placuta forma. Din punct de vedere structural. dezactivare si inchidere. contabilitatea financiara si de gestiune reprezinta componenta centrala a sistemului. DeActivate. In cadrul sistemului informatic financiar-contabil integrat. Evenimentele raportului furnizeaza mijloacele de organizare a datelor din raport pregatire pentru tiparire. care urmareste prefigurarea cu anticipatie a nivelului cheltuielilor de productie si a costurilor ocazionate de activitatile economice desfasurate . pe cand raportul nu modifica niciodata datele. sistemul informatic financiar contabil integrat se compune din urmatoarele subsisteme: .analiza economico-financiara. o colectie de grafice sau analize financiare complexe.2.5. Pset 6. In Access: Raportul are cateva evenimente pentru a trece la actiune in timpul operatiilor de deschidere. care asigura comparabilitatea rezultatelor obtinute intre doua perioade de gestiune. raportul este proiectat in primul rand pentru tiparire (poate fi afisat si pe ecran). diferenta majora este ca formularul este proiectat avand in vedere accesul aleator la date. Modelul unui sistem informatic contabil integrat 1. Raportul ofera posibilitatea prelucrarii datelor in scopul obtinerii unor rezultate sintetice: subtotaluri. aferente contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune interna. cu reflectarea factorilor ce au influientat pozitiv sau negativ rezultatele activitatii si care au produs modificari la nivelul absolut sau relativ a indicatorilor economico-financiari. In proiectarea iesirilor.previziunea financiara.care asigura evidentierea proceselor economice interne care genereaza miscarea si transformarea patrimoniului unitatii in raport de specificul operatiilor economice desfasurate . deoarece asigura conducerea si controlul tuturor proceselor economice generatoare de informatii pentru toate celelalte componente ale sistemului 76 . tinand cont de limitele si performantele SGBD-ului utilizat si de cerintele utilizatorilor. Activate. au fost stabilite in faza proiectariii de ansamblu a sistemulu informatic. Rapoartele In timp ce formularul este proiectat in primul rand pentru lucrul pe ecran.

aceste obiective presupun existenta unei baze de date contabile de tip distribuit. alte societati comerciale etc). evidenta mijloacelor fixe. Realizarea completa a obiectivului general si a obiectivelor specifice presupune existenta si functionarea unei retele locale de calculatoare la nivelul unitatii.). la un sistem informatic caracterizat prin integrarea tuturor activitatilor desfasurate. a fluxurilor de valori materiale si banesti a rezultatelor exercitiului financiar. persoanele implicate in exploatarea acestei baze de date. inclusiv exploatarea concomitenta a tuturor aplicatiilor informatice componente ale acestui sistem. evidenta creantelor si obligatiilorr etc.intocmirii documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul societatii . In acest sens baza de date contabila va fi creata numai de utilizatori autorizati pe baza unor documente de intrare adaptate acestui scop. constituie cresterea calitatii si operativitatii informatiilor contabile in vederea reflectarii veridice a proceselor economice.informatic. publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate Tot in conformitate cu Legea contabilitatii. Realizarea acestui obiectiv impune trecerea de la aplicatii informatice specializate in realizarea unor sectiuni ale contabilitatii (evidenta stocurilor si comenzilor in curs de executie. dimensionarea veniturilor etc. urmata de prelucrarea multipla. registrul inventar si cartea mare. decontarea costurilor de productie. cat si pentru conducerea unitatii economice.i. De asemenea. Obiectivele specifice ale sistemului contabil integrat au in vedere realizarea tuturor prelucrarilor intr-un cadru unitar. astfel incat acestea sa evidentieze in mod automat toate operatiile contabile eferente unei perioade de gestiune a unitatii economice. la care sa poata avea acces diferentiat. Proiectarea sistemelor informatice financiar contabile trebuie sa aiba in vedere in primul rand asigurarea respectarii normelor contabile privind stocarea. salariilor. 2. Obiectivele sistemului informatic contabil integrat Obiectivul general al s. prelucrarea integrata a unor operatii contabile specifice (calculul amortizarii. 77 . inclusiv pentru legaturile informationale cu exteriorul (Ministerul Finantelor. care sa conduca la cresterea gradului de prelucrare a informatiilor din baza de date prin posibilitatile multiple de corelare si sintetizare a datelor. 81/91 modificata si republicata. 3.inventarierea patrimoniului . au obligatia: . institutii. unitatile economice sunt obligate sa utilizeze registrele de contabilitate: registrul jurnal.intocmirea bilantului contabil . Situatiile de iesire ale sistemului informatic contabil integrat Unitatile patrimoniale conform legii contabilitatii nr.c.furnizarea.).controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate .i. in functie de responsabilitatile aferente fiecarui compartiment functional. pastrarea si controlul datelor inregistrate in contabilitate.inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale . iar in cadrul fiecarui compartiment implicat sa existe cel putin un calculator.

sistemele de prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale: a) sa asigure concordanta stricta a rexulatatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeaza b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta c) sa precizeze cu claritate sursa. continutul si apartenenta fiecarei date. Astefel. dupa caz: 78 .stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare. in functie de modificarile intervenite in legislatie . care sa contina urmatoarele elemente de identificare.jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile . Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document scris. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiarcontabil Prin normele metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile privind activitatea financiara si contabila.numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent) j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole.cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora .verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat Astfel. intercalari.solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului b) In privinta controlului extern: . la care poate avea acces atat beneficiarii cat si organele de control d) sa asigure listele operatiunilor efectuate pe baza de documente justificative.verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute in sistemul informatic . 82/1991 g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program.verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-fianciare inregistrate in contabilitate. Ministerul Finantelor a stabilit ca sistemele de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati patrimoniale trebuie sa asigure conditiile necesare efectuarii controlului legal. la elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele: a) In privinta controlului intern: .data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunilor . modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa i) sa asigura urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile: .gestionarea pachetelor de produse-program. asigurarea protectiei lor impotriva unor accese neautorizate.6. cod de identificare pentru accesul la informatii. in antet sau pe fiecare pagina. a datelor introduse. copii de siguranta pentru programe si informatii k) sa asigure listari clare. care sa fie numerotate in ordine cronologica. a situatiilor financiare sau a altor documente. intermediare sau de iesire . realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic .6. cu posibilitatea de reintegrare in sistem a datelor arhivate h) sa nu permita inserari. inteligibile si complete. interzicandu-se inserari.cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de actualizare a acestora.numarul paginii sau numarul curent al inregistrarii in jurnalul de origine . 25 din Legea Contabilitatii nr. astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza . precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare e) sa asigure reluarea automata a soldurilor conturilor obtinute anterior f) sa asigure conservarea datelor pe o perioadade timp care sa respecte prevederile art.

l) m) n) o) p) q) r) s) t) u) tipul documentului sau a situatiei denumirea unitatiip atrimoniale perioada la care se refera informatia daterea listarilor paginarea cronologica precizarea programului informatic si a versiunii utilizate sa asigure listarea ansamblului de informatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut in macheta formularelor aprobate de Ministerul Finantelor. listelor si informatiilor supuse verificarii. clauze privind intretinerea si adaptarea produselor livrate. reconstituirea continutului conturilor. prin contractele de livrare a programelor informatice. Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al acelui cont. 79 . in cazul editarii acestora cu ajutorul tehnicii de calcul sa permita. in mod automat sau manual sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare: monopost sau multipost monosocietate sau multisocietate retea de calculatoare portabilitatea fisierelor de date sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor preluari pe loturi cu contul ulterior preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat combinarea celor doua tipuri sa permita culegerea unui nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului de prelucrare Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea. in orice moment. precum si clauze privind eliminarea posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucreare a datelor de catre utilizatori. daca acesta contine inregistrari sau sold editarea a doua sau mai multor documente de acelasi tip. . cu acelasi numar si continut diferit de informatii sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin doi ani (exercitii financiare). Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii sa nu permita: deschiderea a doua conturi cu acelasi numar modificarea numarului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont suprimarea unui cont in cursul exercitiului curent sau aferent exercitiului precedent.

o configurare automata. operatia de testare se considera incheiata. sa existe modalitati simple pentru efectuarea corectiilor.datele trebuie sa fie relevante pentru beneficiar . prin intermediul testelor.se testeaza relatiile dintre module. permite corectarea unor eventuale erori de conceptie privind functionarea aplicatiei economice. Programul este bun in cazul in care indiferent de ceea ce s-a introdus se obtine. Testarea produselor program presupune compararea rezultatelor propuse a fi obtinute cu cele efectiv furnizate de aplicatia informatica.1.datele sunt necesare si oportune pentru folosirea de catre beneficiar in procesul de luare a deciziilor. ce pot conduce la costuri de productie ridicate . ce pot conduce la decizii nefundamentate . Exista un acord general asupra faptului ca datele pot fi extrem de costisitoare.2. Programul este bun. Testarea produselor program Testarea este un proces de evidentiere a erorilor si a cauzelor care le genereaza. Realizarea si testarea programelor 7. Daca se realizeaza identitatea intre cele doua categorii de rezultate.se testeaza modulul director si cele functionale . deoarece sunt de cele mai multe ori importante resurse ale unei organizatii. in general daca efectueaza exact prelucrarile pentru care a fost construit.adica datele nu sunt prezentate intr-o codificare necunoscuta utilizatorului .datele trebuie sa fie accesibile utilizatorilor . Un program bun livrat pe CD sau disketa. ci dimpotriva trebuie sa ofere o instalare usoara. putem sublinia: .se testeaza individual modulele operationale . sa contina un sistem de informatii care asista procesul de utilizare. 80 .date redundante. Un set complet va include toate datele posibile corecte si eronate. Testarea nu se considera incheiata decat atunci cand se efectueaza lansarea prelucrarii de catre intreaga aplicatie informatica a unui set complet de date. descris in etapele de proiectare.date neactualizate. Acest mod de asamblare. iar la introducerea de date eronate. pentru a urmari reactia de raspuns a sistemului. Datele slabe din punct de vedere calitativ pot exista sub diverse forme: . apoi catre cele operationale astfel: .date slab definite. nu trebuie sa creeeze probleme utilizatorilor sai. Caracteristici de calitate a datelor 7. fie un mesaj si niciodata transmiterea automata a controlului catre sistemul de operare (“iesirea din program”) sau bloarea calculatorului. Programele trebuie sa fie inzestrate cu interfete prietenoase. Testarea “top-down” este aplicabila programelor cu structura modulara si se porneste de la modulul director catre modulele functionale. ce pot conduce la folosirea eronata a informatiei Dintre caracteristicile de calitate a datelor.Curs 13 Capitolul 7. fie un rezultat.adica utilizatorii trebuie sa stie cum sa regaseasca datele .utilizatorul trebuie sa poata interpreta datele . prin incercari cu seturi de date asupra programului asamblat Pe masura testarii modulelor acestea vor fi integrate in fluxul functional al sistemului informatic.

modul de operare in timpul executiei programului Obiectivele testarii • evidentierea comportamentului software in situatii particulare (de exceptie) (se testeaza cum se executa programul care utilizeaza fisiere. Procesul de testare se recomanda a fi independent de producatori si de utilizator pentru a asigura rigurozitatea rezultatelor si a interpretarilor corecte a acestora. Prezentarea metodelor si algoritmilor utilizati 4. modul de calcul si informatiile initiale) Testarea unui produs software presupune o calificare adecvata. performante. atunci cand acestea lipsesc. se elaboreaza manualul de prezentare si manualul de utilizare si exploatare. In literatura de specialitate. Modul de integrare a componentei informatice in cadrul sistemului. se vor pune la punct proceduri de preintimpinare si corectare a erorilor involuntare de operare. Stabilirea cauzelor de producere a erorilor stau in seama celor care au construit programul. legaturi cu celelalte componente informatice 3. ba mai mult determina intreruperea executiei si transferul controlului spre functii ale sistemului de operare. proiectare si programare si sa inteleaga problema pe care programul o rezolva si sa aiba capacitatea de a distinge diferentele care apar intre rezultatele oferite de program si cele obtinute prin specificatii. Testarea determina acumularea de experienta si conduce la dezvoltarea de secvente. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente In cadrul acestei activitati se vor optimiza elementele de interfata cu utilizatorul (videoformate. pe categorii de utilizatori si/sau executanti ai lucrarilor.3.In aceasta ultima testare globala se va urmari: . Rapoartele finale sunt cele care directioneaza dezvoltarea de versiuni beta de lucru. • Rolul testarii de a stabili locul. Testerul colecteaza erorile.raspunsurile/mesajele sistemului informatic . proceduri.validarea corectitudinii datelor primare si a rezultatelor . 7. limite 2. Continutul acestor documentatii este urmatorul: a) Manualul de prezentare 1. se introduc date de diverse tipuri pentru testarea algoritmilor etc. Manualele se vor organiza modular. Schema de structura functionala a componentei informatice 81 . sisteme de help). dialoguri.) Rezulta de aici ca rolul testarii este acela de a pune in evidenta puctele slabe ale programului. momentul producerii unei erori si tipul acesteia. • testarea are menirea de a pune in evidenta masura in care un program realizeaza ceea ce este descris in specificatii (Specificatiile descriu rapoartele (iesirile) pe care le editeaza/afiseaza un program. le stabileste frecventele si cuantifica efectele pe care acestea le genereaza la utilizatori. Adica situatiile in care programul nu ofera rezultate corecte. in conformitate cu structura organizatorica a unitatii beneficiare si a personalului ce va asigura exploatarea. Obiective. Personalul specializat in testarea software trebuie sa cunoasca tehnicile de analiza. persoana care se ocupa de testare software se numeste software tester. Variantele beta sunt specifice perioadei de colectare de date privind comportamentul software direct de la utilizatori. module care elimina neajunsuri anterioare si ridica pe un plan superior activitatea de programare.

arhivare II.termene. necesar de personal 10.instructiuni. Schema de structura generala a bazei de date 8.fluxuri de circulatie .documentatie de exploatare a fiecarei proceduri automate . conditii de primire .modul de intretinere 2. control. termene de pastrare 3. Schema fluxului informational 9.metode de validare .documente de intrare (machete. diagrama de rulare a procedurilor automate .lista mesajelor . Instructiuni de exploatare 1. fluxuri de circulatie.controlul formal si de fond : reguli sintactice.5. termene de pastrare. 82 . pastrare. Proceduri de pregatire a datelor de intrare / introducere date de intrare . Instructiuni de utilizare 1. restituire. interventii in caz de incidente Un sistem informatic este continuu perfectibil. Proceduri de colectare/transmitere a datelor si utilizare a documentelor proiectate . Proceduri de validare date de intrare 4.instructiuni de centralizare.exemple de completare .indicatii de transmitere. chei de control . arhivare.instructiuni de interpretare si verificare .reguli de introducere date (tastare. Prezentarea intrarilor 7.instructiuni pentru protectia/salvarea fisierelor . configuratii.structura codurilor pentru fiecare multime . mod de difuzare.schema functionala a procedurilor . Proceduri de utilizare. eficienta estimata b) Manualul de utilizare si exploatare I.configuratia necesara . prelucrare. Resursele necesare pentru exploatare: echipamente.instructiuni de completare documente/formulare cu date de intrare . transmitere rezultate 2.verificari/ validari chei de control . responsabilitati de intocmire si completare a formularelor .chei de control . Conditii de aplicare si restrictii de utilizare: necesar de codificari. optiuni si restrictii.rapoarte de iesire .organizarea primirii datelor/ documentelor de intrare.lista fisierelor . Proceduri de asamblare lucrari . Prezentarea iesirilor 6.succesiunea in timp a procedurilor de primire/pregatire date. distrugere 4. intrucat orice sistem informatic va simula un sistem informational.variante de prelucrare. Proceduri de codificare . Proceduri de primire/restituire date de intrare .conditii de restaurare a fisierelor . caracteristici) .conditii de transmitere. relatii logice. Graficul de exploatare a procedurilor . alte operatii pregatitoare 11. distrugere 3. verificare) . Adica un concept departe de a fi caracterizat prin stabilitate.proceduri de operare. Costuri si eficienta: costul implementarii si exploatarii. interpretare a rapoartelor de iesire . Aceasta stare de lucru este fireasca.

sabotajul. Securitatea personalului 3. Un management al securitãtii informatiei se realizeazã prin implementarea unui set corespunzãtor de actiuni care cuprinde politici.integritatea: reprezintã garantia acuratetii si completitudinii informatiei si a metodelor de prelucrare a acesteia. . precum si functii software. organizatiile. informatia este caracterizatã de: . 2. Tipuri de atacuri: a) intruziune (utilizator legitim. identificare falsã) b) blocarea serviciilor (denial-of-service) c) furtul de informatii. Securitatea emisiilor Principalele tipuri de amenintãri asupra celor trei caractreistici esentiale ale informatiei. furtul de informatii prin intermediul calculatorului s-a extins foarte mult. . El reprezintã un domeniu extrem de delicat. Numai pentru SUA unele statistici indicã sume. Securitatea comunicatiilor 6.In cadrul acestei etape se termina construirea sistemului informatic. întâlnite în mod uzual în retele Internet si Intranet: 1. Fiecare organizatie în parte îsi poate implementa propriul sãu sistem de asigurare a securitãtii informatiei. Securitatea criptograficã 7. Scopul atacului: a) amuzament b) palmares c) vandalism 83 . instrumente si proceduri. are valoare pentru o organizatie si în consecintã. Securitatea si protectia informatiei Informatia este un produs care. practici. definite si aplicate pentru a asigura cã sunt întrunite obiectivele specifice de securitate ale organizatiei. iar pentru protectia si securitatea datelor se fac eforturi uriase. Din punctul de vedere al securitãtii. O sursã comunã de pericol este reprezentatã de atacurile virusilor electronici care pot provoca daune si distrugeri considerabile.4. vandalismul. 7. Securitatea administrativã 4. sistemele si retelele lor informatice sunt confruntate cu amenintarea securitãtii informatiilor provocate de un larg spectru de surse.disponibilitatea: reprezintã asigurarea cã numai utilizatorii autorizati au acces la informatii si la produsele aferente oricând existã o solicitare în acest sens. situate între 4 si 6 miliarde de dolari. În pofida unor sisteme legislative destul de bine puse la punct.confidentialitate: caracteristicã a informatiei care asigurã accesibilitatea numai pentru cei autorizati sã aibã acces la ea. dupa care urmeaza implementarea lui. incluzând frauda. cheltuite anual în acest scop. mai ales în unele tãri care detin tehnologii avansate. este necesar sã fie protejatã corespunzãtor. Toate actiunile trebuie prevãzute. Anual se cheltuiesc sume imense pentru preîntâmpinarea fraudelor pe calculator. Securitatea IT 5. structuri organizationale. incendiile si inundatiile. ca si alte importante produse rezultate din activitatea umanã. Un sistem integrat de securitate a informatiilor cuprinde nu mai putin de sapte sisteme de securitate: 1. spionajul. Securitatea fizicã 2. Din ce în ce mai mult.

scanare vocalã . prin actiuni de parolare si criptare a informatiilor. parolã . care cuprind documente normative care controleazã si reglementeazã procesul prelucrãrii si folosirii informatiei 3.disponibilitatea. contra distrugerii datorate catastrofelor naturale referitoare la selectia profesionalã a personalului. Sfaturi privind securitatea informatiei Diversi analisti si experti în probleme de securitate. accesare neautorizatã a datelor si programelor. protectia presupune asigurarea programelor si datelor împotriva urmãtoarelor actiuni: 1.printr-un obiect personal . functionalitatea programelor. b) resurse calculator c) reputatie.printr-o caracteristicã fizicã personalã . furturi de servicii) 4.prin cunostinte individuale . smart card Aspecte privind protectia informatiei În orice sistem de calcul. virusarea software-ului. scanare digitatie .d) spionaj e) stupiditate si accidente 3. organizarea unui sistem de control a accesului. integritatea si confidentialitatea datelor 4. Se asigurã protectie pentru: a) date si informatii . . organizarea pãstrãrii si utilizãrii suporturilor de informatii 2. sugereazã urmãtoarele sfaturi pentru protectia retelelor: 84 . Pentru o protectie eficientã este necesar sã fie cunoscute si sã se asigure urmãtoarele elemente: 1. pentru urmãrirea utilizãrii resurselor sistemului. Mijloacele prin care se poate asigura protectia sunt: 1. Mecanisme de autentificare utilizate pentru accesul la informatii . chestionar . constituite din programe de protectie si tehnici de criptare a informatiei. fraudã pe calculator (sustragerea sau alterarea de date. defectarea unitãtilor de hard disk-uri 2. pierderi accidentale. . scanare retinã . mãsuri juridice. cauzate de cãderile de tensiune. precum si pentru posibilitatea refacerii unor date în caz de distrugere 3. evidenta accesului. identificarea accesului prin reguli si relatii între utilizatori si resurse 2.integritatea. mãsuri organizatorice. mijloace informatice.confidentialitatea. oprind si copierea neautorizatã 3.

Fiti siguri cã persoanele cu sarcini critice de IS sunt asigurate.Cheltuiti cel putin 3-5% din bugetul de IS pe asigurarea securitãtii informatiei. cum sunt fuziunile sau reducerile de personal.Utilizati un software de detectie a intruziunilor nedorite. . separat de departamentul de IT si care sã raporteze direct cãtre responsabilul pentru transmiterea informatiei. care i-ar putea deranja pe unii angajati si i-ar determina sã aibã un comportament neloial fatã de companie.Cereti fiecãrui persoane sã se conecteze în retea folosind parola proprie. . . .Scanati mesajele electronice pentru a vedea ceea ce iese din companie. Instruiti personalul care asigurã securitatea informatiei pentru a fi în mãsurã sã detecteze angajatul care a fost perturbat sau nemultumit de ceva.Trebuie sã aveti un departament pentru garantarea securitãtii informatiei (cel putin o persoanã si apoi câte una în plus pentru fiecare o mie de angajati).Prevedeti în contractul individual cu fiecare angajat reguli si sanctiuni. care sã vã alerteze în cazul unei lovituri.Întãriti securitatea pe parcursul unor evenimente mai deosebite.Pãstrati întotdeauna în altã parte o copie a salvãrilor se sigurantã de pe benzile magnetice.Realizati un sistem strict pentru accesul la benzile magnetice. .Asigurati-vã cã nu au existat douã perechi de ochi care sã vadã codul înainte sã fie introdus în sistem. mai ales dacã acest angajat detine si o functie criticã privind regimul informatiilor confidentiale de firmã. ..Executati salvãri de sigurantã (backup) în fiecare sãptãmânã. . .Efectuati salvãri de sigurantã atât pentru desktop-uri si laptop-uri. în mod curent.Rotiti benzile magnetice pentru salvãrile de sigurantã. . nu folositi una si aceeasi bandã de mai multe ori la rând. . . cât si pentru servere.Asigurati-vã cã nici o persoanã nu controleazã sistemul de la un capãt la celãlalt. .Atribuiti drepturile de supervizare unui grup mai mare de persoane. . 85 . .Fiti la zi cu versiunile de software. . . . verificati de douã ori benzile de backup si desemnati pe altcineva sã facã salvãrile curente dacã persoana luatã în vizor este chiar cea care se ocupa anterior.setati un program software care sã vã alerteze atunci când o persoanã lucreazã în altã parte decât în biroul sãu sau în afara programului general. .Monitorizati reteaua .Pãstrati serverele în locuri sigure.

B. a modului de folosire si interpretare a acestora • instructiuni pentru unitatea de prelucrare. Sunt unele metodologii care recomanda punerea in functiune a noului sistem informatic in paralel cu vechiul sistem de prelucrare a datelor.au rolul de a da posibilitatea beneficiarului sa cunoasca procedurile manuale si automate ce trebuie sa le execute. Ele cuprind: . in asemenea cazuri. ecranelor). Instruirea personalului utilizator. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor manuale si automate Aceste instructiuni se pot grupa astfel: • instructiuni pentru beneficiar . Asigurarea resurselor hard Asigurarea conditiilor de implementare E. presupune: • sensibilizarea beneficiarului in probleme de informatica . Orice intrerupere a mentinerii in exploatare dupa momentul punerii in functiune. Este evident ca. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor mnuale si automate C. Implementarea sistemului informatic Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui sistem informatic fac ca momentul punerii in functiune sa se identifice cu momentul trecerii in exploatare a sistemului.prezentarea noilor documente proiectate si a instructiunilor de completare aferente .prezentarea succinta a aplicatiei si a fluxurilor informationale . Instruirea personalului utilizator A. inseamna nereusita acestei actiuni. Implementarea. ci este acela de experimentare a noului sistem. 86 . Implementarea sistemului informatic proiectat depinde de modul in care beneficiarul asigura conditiile de punere in functiune.modalitatile de operare pe parcursul fluxului de prelucrare si de interventie in cazul unor incidente ce pot apare in timpul executiei programelor. Asigurarea fondului informational A. Ele cuprind: . Asigurarea conditiilor organizatorice D.modalitatile de pregatire si verificare a purtatorilor tehnici de informatii precum si de corectare a erorilor aferente .prezentarea situatiilor de iesire (listelor. exploatarea si intretinerea sistemelor informatice 8.1.urmareste sa aduca la cunostinta avantajele folosirii tehnicii de calcul precum si noua disciplina informationala impusa. Acesta activitate presupune: B.Curs 14 Capitolul 8. Aceasta se poate face prin cursuri de initiere de scurta durata organizate de proiectant la sediul acestuia sau la sediul beneficiarului. obiectivul urmarit nu este acela de punere in functiune.modalitatile de prezentare si receptie a documentelor primare si a situatiilor cu rezultate finale .

Pentru aceasta va fi necesara. la lansarea efectiva a documentelor proiectate si la instituirea noilor fluxuri informationale. o ampla munca de colectare. pregatire ce se face prin: . a metodei A. inistandu-se asupra necesitatii completarii clare. Asigurarea fondului informational Presupune pregatirea datelor reale si incarcarea fisierelor sau bazei de date in vederea testarii si punerii in functiune a noului sistem. Pregatirea utilizatorului consta in instruirea acestuia cu privire la: .descrierea continutului informational al situatiilor de iesire. lucru ce va duce implicit la incadrarea acestei etape in termenele stabilite de proiectant pregatirea psihologica a personalului unitatii beneficiare . E. regulile de completare si de utilizare a acestora. atributiile fiecarei persoane in completarea si verificarea documentelor de intrare .C. iar pentru problemele mai complexe sa se apeleze la capacitatea unei unitati de informatica cu o dotare corespunzatoare. a instructiunilor de completare si utilizare aferente. precum si asigurarea multiplicarii documentelor primare reproiectate in concordanta cu prevederile proiectului tehnic de detaliu. care presupune rezolvarea unot probleme de volum mic in cadrul unitatii.D. incarcare si validare a datelor. care sa permita realizarea unor lucrari de calitate.modalitatile de verificare si de transmitere a documentelor. O alta conditie este asigurarea unui spatiu corespunzator desfasurarii activitatii nucleului de informatica. codificare. lucru ce se poate face cu ajutorul unor grafuri Grantt. C. precise. 87 . In al doilea rand se refera la constituirea nucleului de informaticieni in cadrul unitatii beneficiare. D.noile modele de documente de intrare. analiza si folosirea acestora pentru luarea deciziilor. in prealabil. preluarea unei parti din personal in activitati de informatica si reorientarea altei parti in activitati utile unitatii. prin culegerea fondului informational necesar si stocarea a cestuia pe purtatori tehnici de informatie. lucrandu-se eventual in regim de teleprelucrare.are drept scop convingerea acestuia ca introducerea tehnicii moderne nu urmareste reducerea personalului ci usurarea muncii acestuia. Acest lucru va da posibilitatea crearii unui climat favorabil implementarii solutiei proiectate.este garantia asigurarii la timp si integrale a conditiilor necesare implementarii. (analizei drumului critic). fara ambiguitati a tuturor rubricilor din documente .constituirea fisierelor sau entitatilor bazei de date. PERT. Asigurarea resurselor hard .• • atragerea personalului cu putere de decizie in activitatea de implementare .utilizarea corecta a codurilor . asigurarea integritatii. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare Conditiile organizatorice ce trebuie asigurate implementarii noului sistem se refera in primul rand la asigurarea transpunerii in practica a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de proiectare. ordonare. De o deosebita importanta este de asemenea asigurarea materialelor consumabile specifice functionarii sistemelor informatice. nucleu ce trebuie format inainte de inceperea proiectarii si implementarii si apot dezvoltat cantitativ si calitativ pe parcursul realizarii sistemului informatic. modul de interpretare a rezultatelor si a mesajelor. securitatii si confidentialitatii fondului de date manipulat. O alta problema care permite o buna organizare a implementarii este planficarea activitatilor specifice acestei etape. se poate realiza in trei moduri: • prin dotarea unitatii beneficiare cu unul sau mai multe sisteme de calcul • prin perfectarea accesului la o unitate de informatica pentru un anumit numar de orecalculator • printr-o solutie mixta.

Pentru exploatarea sistemului se pot folosi mai multe procedee: 88 . 8. Declansarea momentului punerii in functiune se plaseaza in zona operatiilor de culegere. in functie de criteriile care stau la baza stabilirii prioritatilor in esalonarea punerii in functiune a diferitelor componente a sistemului informatic. Aceasta varianta se aplica in cazul sistemelor informatice complexe. sunt necesare proceduri de conversie cum ar fi: conversii de fisiere. De asemenea. calitatea si modul de alocare a resurselor financiare. Activitatile de punere in functiune a noului sistem sau a unei componente nu reprezinta inlocuirea unui sistem informational. conversiile se impun atunci cand prin realizarea si implementarea esalonata in timp a componentelor noului sistem informatic. reprezinta o confruntare directa intre “nou” si “vechi”. Momentul punerii in functiune se alege si in functie de posibilitatea de pregatire a categoriilor de personal in realizarea noilor sarcini. Aceste activitati in mod aproape inevitabil. Alegerea momentului punerii in functiune Momentul punerii in functiune a unei componente a unui sistem informatic corespunde datei cand prima sa aplicatie informatica se da in functiune. metode. pot fi mentionate: a) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic si pe intreaga lui sfera de actiune.- preluarea partiala sau integrala a datelor dintr-o serie de fisiere deja create. proceduri fata de conditiile si situatiile concrete existente. Dintre variantele de solutii posibile pentru punerea in functiune a unui sistem informatic. pentru realizarea obiectivelor de realizare si utilizare a sistemelor informatice. lansarea in productie a unei noi tehnologii etc. ci ea are si sarcina dificila de a inlocui si unele conceptii depasite cu privire la rolul.2. Momentul punerii in functiune trebuie sa corespunda cu inceputul unei perioade (ciclu) semnificativ din activitatea unitatii respective (inceput de an calendaristic. Punerea in functiune a sistemului respectiv la toate unitatile prevazute se poate esalona pe o perioada mai mare. locul si calitatea acestui sistem. conversii de programe sau conversii de proceduri. dar cu esalonarea in timp in ceea ce priveste sfera de cuprindere. O asemenea solutie se recomanda in cazul unor sisteme de o complexitate mai redusa sau in cazurile cand sistemele informatice respective nu pot functiona prin punerea in functiune esalonata a componenetelor sistemului informatic. ce trebuiesc inlocuite. b) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic. Se aplica de regula la sistemele informatice generalizabile pe un numar mai mare de unitati. cu ajutorul unor programe de conversie a fisierelor. inregistrare si transmitere a datelor. c) punerea esalonata in functiune a componentelor sistemului informatic. introducerea unei noi forme de organizare.) Inainte de activitatea de punere in functiune trebuie sa se asigure o perioada de timp corespunzatoare cerintelor de indeplinire a conditiilor de pregatire calitativa a momentului punerii in functiune. umane si materiale pentru proiectarea si darea in exploatare a acestor sisteme. Strategii de implementare a sistemelor informatice Strategiile de implementare urmaresc gasirea celor mai adecvate cai. in funcite de numarul unitatilor si de posibilitatile de asigurare a conditiilor si resurselor necesare. Perioada de esalonare a punerii in functiune a unui sistem informatic complex este determinata intr-o mare masura de dimensiunea. pentru realizarea legaturilor functionale dintre acestea. corespunzand astfel debutului ciclului de operatii tehnologice ale aplicatiei. Executarea procedurilor de conversie se aplica atunci cand exista deja un sistem informatic sau aplicatii informatice in functiune.

Etapa de implementare nu poate fi considerata incheiata daca nu se definitiveaza intreaga documentatie a proiectului. implicand eforturi mai mari. se completeaza corect documentele de intrare. Etapa de implementare a sistemului informatic se finalizeaza atunci cand noul sistem functioneaza in conformitate cu cerintele stabilite prin proiect.evidentiaza cauzele generatoare de erori . se obtin in timp util informatiile dorite pe toate nivelele de conducere. in functie de volumul si importanta problemei. se atinge ritmul de exploatare si se obtin performatenle scontate. de marimea unitatii beneficare si de masurile organizatorice intreprinse. Lucru impus de necesitatea realizarii unei concordante depline intre sistemul proiectat si documentatia sa. Cu toate ca functionarea in paralel este mai dificila si mai costisitoare.intocmirea necorepunzatoare a documentelor de intrare . de mai multe ori. In plus.- functionarea concomitenta atat a sistemului manual existent cit si a sistemului automat proiectat experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din perioade precedente inlocuirea directa a sistemului existent cu cel proiectat a) Functionarea in paralel atat a sistemului manual existent cat si a sistemului proiectat cuprinde o perioada de cca 1-3 luni in care se verifica si se compara rezultatele obtinute de sistemul de prelucrare automata a datelor si de catre sistemul existent.atribuirea incorecta a codurilor . Printre cauzele care conduc la aparitia erorilor se mentioneaza: . evita aglomerarea excesiva a personalului. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice Activitatile de exploatare si intretinere a sistemului informatic pus in functiune.realizeaza actualizarea si intretinerea bazei de date in ambele sisteme . Aceasta presupune definitivarea atat a manualelor de prezentare cat si a celor de utilizare si exploatare. economici si functionali ai sistemului respectiv.verifica si compara in permanenta rezultatelel celor doua sisteme .3. Renuntarea la sistemul manual se va face numai dupa ce intregul lant de programe a fost executat fara incidente si fara erori. urmaresc asigurarea realizarii continue a parametrilor tehnici. este totusi mai eficienta deoarece permite sa depisteze unele erori si anomalii de la cadrul proiectat. in concordanta cu proiectul elaborat si cu dinamica cerintelor activitatii de conducere si operative din unitatea respectiva.erori de programare . atunci cand se realizeaza corelarea procedurilor manuale si automate. 89 .utilizarea necorespunzatoare a programelor Avantaje: .asigura eliminarea eventualelor erori exitent fara ca aceasra sa impiedice desfasurarea normala a activitatii beneficiarului . in perioadele de varf si nu are timpul de executie limitst in raport cu perioada pentru care se face experimentarea c) Inlocuirea imediata (directa) a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicata numai in situatii deosebite. 8.organul de decizie poate folosi informatiile sistemului existent pana cand noul sistem informatic intra definitiv in functiune b) Experimentarea sistemului proiectat folosind date provenite din perioade precedente prezinta aceleasi avantaje ca procedeul anterior.

cat si la introducerea in sistem a unor perfectionari curente. vizualizare a datelor. Totodata. prelucrare. Activitatile de inregistrare a cerintelor de reproiectare a sistemului informatic in functiune vizeaza pregatirea trecerii la reproiectare. acest ciclu corespunde si cerintelor de perfectionare a metodelor si tehnicilor utilizate in activitatile de conducere din unitatile economico-sociale. Acest ciclu de viata al sistemului informatic. sa le perfectioneze.introducerea perfectionarilor in tehnologia de prelucrare automata a datelor . mergand uneori pana la nivelul de periclitare a functionarii sistemului. 90 . respectiv la un nou ciclu de parcurgere a etapelor de realizare a sistemelor informatice. Activitatile de exploatare si intretinere se pot grupa astfel: . este determinat de frecventa perfectionarilor de fond in domeniul tehnicii de calcul.organizarea si intretinerea arhivelor de date inregistrate pe suporti magnetici .asigurarea reviziilor tehnice si reparatiilor echipamentelor de prelucrare a datelor Practica demonstreaza ca neglijarea activitatilor de mentinere in functiune.activitati de intretinere . care conduc la ridicarea nivelului parametrilor tehnico-functionali si economici ai sistemului respectiv.activitati de exploatare . conduce la inregistrarea unei scaderi constante dupa momentul punerii in functiune. transmitere. intretinere si dezvoltare a sistemelor informatice implementate. cand ele sunt mai generale ca sfera de actiune si mai radicale din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor utilizate. Activitatile de intretinere a sistemului informatic se refera atat la realizarea constanta a parametrilor sistemului proiectat si aflat in exploatare.Acestor activitati le revine sarcina de realizare a exploatarii curente si a consolidarii functionarii sistemului informatic pus in functiune pe intreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat. si in domeniul evolutiei produselor program. operatii de importanta deosebita pentru mentinerea in functiune a sistemului informatic . prin respectarea stricta a instructiunilor tehnice de lucru. reducerea timpului de raspuns a sistemului si reducerea costurilor pe unitate de informatie prelucrata si valorificata . ci sa le completeze. Ele vizeaza responsabilitatea utilizatorului si a personalului din informatica in exploatarea sistemului informatic. o trecere evidenta la un nou ciclu de perfectionare. precu. validare. Dintre sarcinile avute in vedere la exploatarea si intretinerea sistemului informatic pot fi mentionate: .activitati de inregistrare a cerintelor de reproiectare Activitatile de exploatare se concentreaza in principal asupra executiei curente a operatiilor de culegere.organizarea si urmarirea executiei operatiilor de actualizare a fisierelor si/sau a bazelor de date la momentele stabilite. perioada care se inscrie intr-un ciclu. Perfectionarile curente ce se cer a fi aduse sistemului informatic in functiune nu trebuie sa afecteze solutiile tehnice si organizatorice de fond prevazute de catre proiectul initial. inseamna ca s-a ajuns la o situatie conflictuala intre cerinte si existente si se cere o reproiectare a intregului sistem.imbunatatirea continua a calitatii datelor. In momentul in care se ajunge ca perfectionarile ce se impun in cadrul sistemul informatic sa afecteze o buna parte a sistemului in functiune.