SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Note de curs
2010-2011

Lect.univ.dr. Romică ADAM

CUPRINS
1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational ......................................... 1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor ................................................................................. 1.2. Unitatea economica – sistem cibernetic ........................................................................................ 1.3. Rolul si locul sistemelor informationale ....................................................................................... 1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic ....................................................................... 1.5. Tipuri de sisteme informatice ........................................................................................................ 1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne ........................................................... 1.7. Structura generala a unui sistem informatic de gestiune ............................................................... 2. Metodologii de realizare a sistemelor informatice ...................................................................... 2.1. Metode de abordare a sistemelor informationale .......................................................................... 2.2. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informationale ........................................................ 2.3. Etapele de realizare a sistemelor informatice de gestiune ............................................................ 2.4. Principiile proiectarii si realizarii sistemelor informatice de gestiune .......................................... 3. Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice .................................................... 3.1. Tipuri de analize de fezabilitate .................................................................................................... 3.2. Fezabilitatea economica ................................................................................................................ 3.3. Tehnici de reprezentare si programare calendaristica a planurilor. Diagramele Gantt si PERT .. 3.4. Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice ................................... 3.5. Modalitati de obtinere a software-ului .......................................................................................... 3.6. Selectarea furnizorilor de hardware si software ............................................................................ 3.7. Continutul planului de baza al proiectului .................................................................................... 4. Analiza sistemului informational existent ................................................................................... 4.1. Tehnici de culegere a datelor ........................................................................................................ 4.2. Studiul sistemului informational existent ..................................................................................... 4.3. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor ............................................................ 4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco ...................................................................................................... 5. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic ........................................................................ 5.1. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic ........................................................... 5.2. Codificarea datelor. Cerintele si functiile codificarii .................................................................... 5.3. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice ....................................................................... 5.4. Modelarea conceptuala a datelor. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta ............................. 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate ............................................................................................. 5.6. Dependentele functionale .............................................................................................................. 5.7. Modelarea logica a datelor. Trecerea de la MCD la MLD ........................................................... 5.8. Normalizarea datelor ........................................................................................................................... 6. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice .......................................................................... 6.1. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor .............................................................................. 6.2. Proiectarea schemei bazei de date ................................................................................................. 6.3. Sisteme de baze de date orientate obiect ....................................................................................... 6.4. Proiectarea formularelor si a rapoartelor ....................................................................................... 6.5. Modelul unui sistem informatic contabil integrat ......................................................................... 6.6. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiar-contabil ......... 7. Realizarea si testarea programelor .............................................................................................. 7.1. Caracteristici de calitate a datelor ................................................................................................. 7.2. Testarea produselor program ........................................................................................................ 7.3. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente ....................................................... 7.4. Securitatea si protectia informatiei ............................................................................................... 8. Implementarea, exploatarea si intretinerea sistemului informatic ......................................... 8.1. Implementarea sistemului informatic …………………………………………………………… 8.2. Strategii de implementare a sistemelor informatice ...................................................................... 8.3. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice ........................................................................ 3 4 4 5 9 11 13 17 17 18 21 22 23 23 24 25 27 28 30 31 32 32 34 37 40 41 41 44 46 49 54 55 58 59 67 67 68 70 74 77 79 81 81 81 83 84 87 87 89 90

1

Curs 1

Capitolul 1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational
In contextul evolutiei tehnologiilor informationale si a comunicatiilor, nu mai exista astazi practic domeniu de activitate care sa nu recurga la utilizarea calculatoarelor - intr-un sens foarte restrans, sau sa nu aibe implementate diferite sisteme infornatice pentru executarea operatiunilor de baza sau pentru sprijinirea deciziilor. Scopul acestei discipline este insusirea metodologiilor si tehnicilor de realizare si implementare a sistemelor informatice intr-o unitate economica.

1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor Sistemul poate fi definit ca o entitate alcatuita din doua sau mai multe componente sau subsisteme, care interactioneaza intre ele pentru atingerea unui scop (obiectiv). Orice sistem este caracterizat prin faptul ca este legat de mediul ambiant, ca are o anumita structura, functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop. Orice sistem se constituie din intrari, prelucrari si iesiri. Pentru o unitate economica, intrarile sunt reprezentate de resursele economice pe care intreprinderea le utilizeaza in activitatile sale; prelucrarile sunt procesele prin care intrarile sunt transformate in iesiri; iar iesirile sunt reprezentate de bunurile si serviciile obtinute de intreprindere si pe care le schimba cu mediul sau. Exemplu. Pentru sistemul de productie dintr-o intreprindere, intrarile sunt reprezentate de materii prime si materiale, care sunt supuse procesului de prelucrare, in urma caruia rezulta produsele finite, ca iesiri din acest sistem. Forma de reprezentare conventionala a sistemului este urmatoarea:

Se poate spune ca, orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o multime de subsisteme de ordin inferior, sau cu alte cuvinte orice sistem este un subsistem al unui sistem mai mare: S1 < S2 < S3 …. < Sn, Cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie mai riguros. Oricat de independent ar fi un sistem, in realitate nu poate fi vorba decat de o independenta relativa, deoarece el este integrat, impreuna cu celelalte sisteme, cu care se afla in interactiune, intr-un sistem mai mare. La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte: • mediul in care acesta functioneaza • partile componente ale sistemului • relatiile care se manifesta in cadrul sistemului • intrarile si iesirile sistemului • obiectivul(ele) sistemului

2

Unitatea economica . putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele componente: • hardware • software • personal de specialitate • metodologii si tehnici de lucru • bazele de date 1. care sunt prelucrate si se obtin astfel rezultatele. Dupa aceste definitii foarte simpliste. la complex) in vederea obtinerii unor rezultate. intreprinderea contine mai multe subsisteme componente: departamente. care prelucreaza un volum mai mare de date. Sistemul informatic este un ansamblu de componente. Cand vorbim de sistem informatic. vorbim de locul unde acesta este implementat. care interactioneaza intre ele (n. Resurse: materiale financiare umane informatii Atribute manageriale si tehnologice: planificare organizare conducere controlt tehnologie Iesiri: Produse/ servicii profit / pierdere INTRARI PROCESE DE TRANSFORMARE IESIRI Management Fig.Ce este un sistem informatic ? Ce este si cu ce se diferentiaza acesta fata de celelalte sisteme ? Care sunt diferentele dintre program informatic | aplicatie informatica | sistem informatic ? Dar intai ce este comun ? La prima vedere cuvantul informatic. cu diferite functiuni. situatii sau actualizarea unor date. de tehnica de calcul folosita. poate fi considerata un subsistem al societatii. Unitatea economica – system cybernetic 3 . Plecand de la aspectele enumerate. putem spune ca un alt aspect comun este acela ca pot fi considerate sisteme.1. prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii anumitor decizii. servicii. Putem vorbi de o aplicatie informatica atunci cand aceasta este structurata pe mai multe module de calcul.de la mai simplu. de aplicatiile si programele informatice utilizate. intrucat toate trei au anumite date de intrare. asupra carora o sa mai revenim. El are anumite date de intrare.2. prin care se executa un anumit set de instructiuni. compartimente etc. care presupune ca mediul in care acestea exista este calculatorul. pe care le prelucreaza (dupa un anumit algoritm . Un program informatic este un cod executabil scris intr-un anumit limbaj de programare. in vederea obtinerii unor raporte. La randul sau.r. Diferenta majora este din punctul de vedere al complexitatii. care reprezinta mediul sau.sistem cibernetic Intreprinderea ca sistem.2. de personalul de specialitate si de modul in care acesta opereaza pentru culegerea si prelucrarea datelor. conform definitiei sistemului) in vederea culegerii.

In cadrul acestor posturi se efectueaza operatii de prelucrare a datelor. Structura organizatorica si functionala a unui sistem economic 4 . servicii Fig. deci o abatere de la obiectivul propus.2. prin furnizarea informatiilor de care are nevoie conducerea si exploatarea lor eficienta.) 1.3): . deciziile vor avea de suferit. inregistrarea in contabilitatea analitica si sintetica etc. Informatiile reprezinta iesirile unui sistem informational si sunt rezultatul proceselor de prelucrare a datelor. Acest lucru inseamna ca intreprinderea este un sistem cibernetic. pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fata de concurenti. discuri magnetice). dari de seama Mediu SISTEM INFORMATIONAL Informatii externe Resurse SISTEM OPERATIONAL Produse. inregistrarea in contabilitatea cronologica. contabilitate produse finite. contabilitate mijl. potrivit procedurilor de prelucrare (analiza contabila si emiterea articolului contabil. o scadere a volumului vanzarilor.3. care formeaza fluxuri intre posturile contabile de prelucrare (compartimetele: contabilitate materiale.1. de exemplu. 1.1. poate fi privita ca un sistem cibernetic (fig. fixe etc. Datele sunt consemnate pe suporturi (documente justificative.sistemul operational . Sarcini SISTEM DE CONDUCERE Rapoarte.sistemul de conducere.). Proiectantii sistemelor informationale contabile trebuie sa determine ce informatii sunt necesare conducerii si cat de rapid trebuie ele oferite. managementul firmei trebuie sa identifice cauzele si sa ia masurile corective necesare. care sunt memorate si prelucrate.O unitate economica. Datele reprezinta un set de caractere acceptate ca intrare intr-un sistem informational. o unitatea economica poate fi considerata ca un ansamblu format din trei sisteme (fig.3. Rolul si locul sistemelor informationale Sistemele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei organizatii. Atunci cand se constata. care mai este denumit si sistemul condus sau sistemul de baza .). Se poate spune ca un sistem informational nu este niciodata finalizat. Daca informatiile sunt insuficiente sau eronate. Ele pot juca un rol capital in succesul unei intreprinderi. denumit si sistemul decizional . Din punct de vedere sistemic.sistemul informational Obiective. ci se afla intotdeauna intr-o continua faza de modificare si realizare.

la momentul oportun. Cu alte cuvinte. putem spune ca fluxul informational este compus din informatii strategice. informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind planificarea activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu. El reprrezinta o interfata intre sistemul de conducere si sistemul operationale precum si intre unitatea economica si mediul extern. intrucat acesta este grefat pe structura organizatorica a intreprinderii. Informatiile pe care le ofera un sistem informational la o unitate economica. Acestea sunt rezultate pe termen lung. la desfacere. materiale si financiare si intregul ansamblu organizatoric care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite de sistemul de conducere. privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. el asigura transformarea factorilor de productie (intrarile). in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice ale conducerii si asigurarii unei bune a functionari a sistemului operational. a obligatiilor de plata . aprovizionare cu materii prime. Informatiile se refera la: . cresterea profitabilitatii prin furnizarea de informatii corecte. informatii referitoare la productie (stoc de materii prime. Misiunea sistemului informational se poate concretiza in imbunatatirea activitatii.stabilirea obiectivelor si politicilor de dezvoltare si . evaluarea performantelor realizate.controlul. in scopul sprijinirii proceselor decizionale si operationale. in bunuri si servicii (iesirile). Intelegerea structurii organizatorice din intreprindere este foarte imporanta in procesul dezvoltarii unui sistem informational. iar in plan managerial transforma deciziile in performante.valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului . La nivel tactic. Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri informationale. prelucrare si transmitere a informatiilor. permit cunoasterea situatiei existente. Sistemul de conducere primeste informatii despre sistemul operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia. a celei trecute si permite anticiparea evolutiei viitoare.Sistemul operational reprezinta resursele umane. realizata in functie de structura organizatorica. situatia mijloacelor fixe. Un sistem informational trebuie sa sprijine activitatea desfasurata in cadrul firmei la toate nivelurile decizionale. cu termene de scadente. Dezvoltarea economica a intreprinderilor este determinata de realizarea sistemelor informatice. corectarea eventualelor dereglari. cu scopul atingerii obiectivelor firmei. situatia necesarului de mijloace de plata. Sistemele informatice ocupa un loc din ce in ce mai important in gestiunea intreprinderilor. In procesul conducerii sunt solicitate tot mai multe informatii care sa puna in valoare toate resursele 5 . dirijeaza si supravegheaza functionarea intregului sistem in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite. La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. materiale. de mijloace si metode de culegere.modul de utilizarea a capacitatilor de productie. Sistemul de conducere este format dintr-un ansamblu de specialisti care cu ajutorul unor metode specifice controleaza. materiale). sub o forma direct utilizabila. adica urmarirea modului de implementare a strategiilor. tactice si operative. Determinarea necesarului de informatii din unitate depinde de modalitatea de distribuire a autoritatii si responsabilitatii. Avand in vedere ca sistemul de conducere are ca obiective principale: .starea financiara actuala . La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea activitatilor curente ale firmei.

stocare si prelucrare automata a datelor.materiale. Putem elabora astfel o alta definitie a sistemului informatic. financiare.4: Conducere Contabilitate Desfacere Personal Productie Financiar Aprovizionare Fig. financiar. verificare.4. Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate. sporadice informatizarea intrepriderilor a evoluat catre sisteme informatice complexe. Sistem informational neformalizat Sistem informational formalizat Sistem informational asistat de calculator Sistem informational manual Sistem informational automatizat Sistem informatic Fig.sistem informatic 6 . De la aplicatii informatice simple. ca fiind o parte componenta a sistemului informational. Fluxul informational dintr-o unitate economica Se observa ca serviciul contabilitate poate fi considerat punctul central al activitatii economice. Relatia sistem informational .5. ramanand a se executa manual doar activitatile neformale. in sensul ca noile tehnologii informationale si de comunicatii ofera suportul de culegere. transmitere. In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sistemul informational. in general procesul de culegere. personal. 1. 1. umane si spirituale pentru realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse. se poate aprecia ca sistemul informatic tinde a egala sfera de cuprindere a sistemului informational. care asigura prelucrarea eficienta a datelor cu ajutorul echipamentelor de calcul. Modelul traditional al fluxului informational dintr-o unitate economica se poate prezenta ca in figura 1. productie. prelucare si interpretare a informatiilor in format electronic. aprovizionare. in masura sa gestioneze eficient masa de informatii existenta si sa ofere solutii pentru atingerea obiectivului esential : eficienta gestionarii resurselor. iar sursele de informatii sunt: serviciile desfacere.

prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in iesiri. stocarea programelor si rezultatelor obtinute. utilizatori finali beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc. stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor Dupa cum rezulta si din definitie. prelucrarea datelor. 1.totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor. operatori) si nespecialisti (consultanti. un sistem (subsistem) informatic este realizat la un moment dat prin actiuni complexe.5 se observa ca informatizarea poate cuprinde obiectiv numai acele parti ale sistemului informational care sunt formalizabile. . prin care se asigura culegerea. proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite 7 . pachete de programe. echipamente de calcul si personal de specialitate. Din fig. comunicarea rezultatelor . sisteme de gestionare a bazelor de date. proiectanti de sisteme. ingineri de sistem.) . putem defini sistemul informatic ca fiind un ansamblu tehnico-organizatoric de metode.resursele materiale (hardware-ul) . putem spune ca sistemul informatic este format din urmatoarele componente principale: .personalul – intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic: specialisti (analisti de sistem.baza de date – ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii.metodologiile – principiile.resursele logice (software-ul) – totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea controlata a sistemului: sistemele de operare. transmiterea. . Analizand resursele care sunt antrenate pentru obtinerea unui scop. software de aplicatii etc. verificarea. programe utilitare. procedee. de reflexie si creatie. programatori. administratori baze de date.Putem insa afirma ca in timp ce un sistem informational se naste si se dezvolta odata cu organizatia in care exista.

transmiterea acestor loturi de documente personalului specializat in introducerea datelor pe calculator (operatori de date).sa permita o vehiculare rapida a datelor la toate nivelele de conducere si executie . birouri). b) Pregatirea datelor presupune executarea acelor operatii asupra datelor pentru a facilita prelucrarea ulterioara: . numar gestiune etc. Sintetic. cuprinde cinci faze: a) culegerea (colectarea) datelor b) pregatirea datelor c) prelucrarea datelor d) intretinerea colectiilor de date (actualizarea bazei de date) e) obtinerea informatiilor de iesire a) Faza de culegere a datelor cuprinde doua activitati fundamentale: . Performatele se masoara prin volumul maxim de date exprimat in caractere prelucrate un unitatea de timp.) pentru ca datele sa poate fi incluse in submultimile corespunzatoare . Cresterea relativa a volumului datelor prelucrate depinde direct de performatele tehnice ale echipamentelor de calcul si de metodele si procedeele utilizate. Metoda traditionala este o metoda costisitoare si succeptibila de numeroase erori si presupune realizarea unui numar mare de activitati.gruparea datelor presupune acumularea intrarilor similare pentru a fi prelucrate unitar.sa fie flexibil. bon de consum etc). a scannerele de imagini si scanerele pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR). calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului. adica sa poata fi usor modificat la aparitia unor noi situatii . reducerea timpului de raspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informational.sa redea datele intr-un mod ierarhizat si rational.inregistrarea datelor (prin scrierea lor din documentele sursa sau prin captarea lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale) Metodele de colectare a datelor pot fi grupate in directe (culegerea la sursa) si indirecte (culegerea traditionala a datelor). Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic Obiectivele sistemului informational urmaresc cresterea relativa a volumului datelor prelucrate.observarea mediului care genereaza datele .Curs 2 1. cele mai multe fiind realizate manual: inregistrarea datele pe documente (factura. simbol cont. achizitionarea echipamentului. trebuie sa aibe urmatoarele calitati: . Aceasta metoda presupune existenta unei retele de calculatoare si dispunerea de terminale in diferite puncte din intreprindere (sectii. se poate spune ca un sistem informational eficient. 8 . care sa permita culegerea datelor la locul producerii lor si transmiterea acestora in vederea unei prelucrari centralizate. magazie. cumuleze aceste documente pe loturi (de regula pe o luna de zile). Metodele de culegere a datelor la sursa isi propun automatizarea activitatii de colectare a datelor prin utilizarea echipamentele de citire a codurilor de bare.clasificarea datelor implica atribuirea de coduri de identificare (cod material.4. iar forma de prezentare sa fie accesibila si corespunzatoare Procesul de prelucrare a datelor intr-un sistem informatic. Costul sistemului informational este determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului.

ea poate fi furnizata imediat printr-o simpla consultare a bazei de date. Prelucrarea pe loturi este recomandata doar pentru acele aplicatii care nu necesita actualizarea bazei de date pe masura ce au loc tranzactii si atunci cand sunt solicitate rapoarte doar la intervale bine definite.protectia datelor De ex.- verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri privind controlul corectitudinii datelor (semnarea documentelor.supune unei examinari simultane doua sau mai multe tipuri de date intre care exista o logatura logica . sortarea datelor. impotriva accesului neautorizat sau a distrugerii accidentale a datelor. iar pe baza acestei tabele va fi actualizata tabela de stocuri (incrementarea stocului cu 9 .compararea .prelucrarea pe loturi (batch processing) . o tranzactie de cumparare de materiale va fi memorata intr-o tabela de cumparari a bazei de date. grupate. poate sa includa o varietate de activitati.actualizarea datelor . sunt prelucrate la sfarsitul perioadei. Dezavantaje: necesitatea existentei a numeroase proceduri de control privind controlul continutului bazei de date. sortate. Avantaje: utilizarea mai eficienta a resurselor informatice si un mai bun control asupra datelor. lucru care inseamna implicit cheltuieli suplimentare. prin care datele acumulate in loturi sunt ordonate dupa diverse criterii c) Prelucrarea datelor. inainte ca ele sa fie supuse procesului de prelucrare. In cazul in care conducerea solicita o informatie privind stocul unui material. presupune: . O comparatie intre cele doua tipuri de prelucrari este realizata in tabelul de mai jos: Caracteristica Prelucrarea datelor Prelucrarea pe loturi Datele tranzactionate sunt colectate.calcule matematice . ca urmare a decalajului dintre timpul de culegere si de obtinere a informatiilor.).filtrarea.indexarea datelor . cum sunt: . prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrariloe urmatoare In functie de metoda de culegere a datelor folosite. le prelucreaza si actualizeaza imediat stocul acelui material.memorarea (stocarea) datelor . pentru prelucrarea datelor din tranzactii putem avea : . . transcrise si apot prelucrate periodic Dupa prelucrarea lotului Prelucrarea in timp real Datele tranzactionate sunt prelucrate imediat ce ele au fost produse Actualizarea fisierelor Timpul de raspuns Dupa prelucrarea tranzactiei Mai multe ore sau zile.sintetizarea presupune comasarea informatiilor .prelucrarea in timp real presupune prelucrarea datelor imediat dupa ce a avut loc o tranzactie.datelor acumulate intr-o anumita perioada.. datele sa fie complete etc. un sistem bazat pe prelucrari in timp real preia datele privind o tranzactie (aprovizionare cu materiale) imediat ce aceasta are loc (primirea facturii de la furnizor). dupa ce Cateva secunde dupa lotul de date a fost prelucrat producerea tranzactiei d) Faza de intretinere a colectiilor de date.Daca dam ca exemplu tranzactiile cu materiale. Dezavantaje: nu se poate obtine o informatie la zi despre activitatea intreprinderii.

care modifica automAt parametrii procesului tehnologic. Noile tehnologii informationale au schimbat si vor schimba structura locurilor de muncă în societate. . Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne ("conectate" . de regula.SI pentru conducerea activitatilor economico-sociale. ajung direct la manageri fara sa mai fie supuse prelucrarii Daca in trecut sistemele informatice ale societatilor s-au dezvoltat in jurul unor necesitati legate in principal de gestiunea resurselor intreprinderii (Enterprise Resource Planner -ERP) planificarea productiei. O alta distinctie intre organizatiile moderne si cele traditionale este cu privire la metodele de munca folosite. 10 .unele date pot fi colectate.SI pentru cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica. Mai mult ea include utilizarea pe scara larga a Internetului. fara sa mai parcurga alte operatiuni de iesire . Tipuri de sisteme informatice Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. In functie de domeniul de utilizare: . gestiunea stocurilor si livrarilor. a retelelor de calculatoare si utilizarea pe scara larga a softwarelului colaborativ Groupware. iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente. daca plata nu sa efectuat). temperatura etc). pentru interpretarea acestora de catre om .anumite date externe. prelucrate si memorate simultan. Asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti. evidenta contabila si financiara.cantitatea cumparata) si tabela de furnizori (incrementarea datoriilor catre acesta. si vor fi înlocuite de către informatică şi comunica ii electronice. Informatiile de iesire pot fi regasite sub forma de documente. O organizatie moderna va solicita in primul rand OUTSOURCING-ul. astazi accentul se pune din ce in ce mai mult pe deschiderea acestor sisteme informatice pentru a e-interactiona cu mediul de afaceri inconjurator. multe locuri de muncă tradi ionale vor dispare. Este ultima faza a ciclului de prelucrare a datelor si urmareste obtinerea si furnizarea informatiilor de iesire catre utilizatori. Observatii: . evidenta resurselor umane.SI pentru conducerea proceselor tehnologice. 1. sunt furnizate prin documente. Se executa in acest fel controlul si comanda automata a procesului tehnologic. Succesul in afaceri implica in primul rand apel la tehnologia informatica si extinderea relatiilor de afaceri in afara limitelor teritoriului national. regulatoare. Tehnologiile informationale si comunicatiile vor avea un impact major asupra organizatiilor prin prisma mutatiilor în ceea ce priveste noile forme de lucru si activitatile pe care acestea le pot genera. Astfel.care utilizeaza noile tehnologii) si organizatii traditionale. e) Obtinerea informatiilor de iesire.5. iar datele de iesire se transmit sub forma de semnale unor organe de executie. proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor din domeniile respective. Se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic (presiune . Specific acestor SI este faptul ca datele de intrare. rapoarte sau raspunsuri la intrebari. o serie de companii au investit masiv pentru dezvoltarea unor sisteme si procese care sa permita integrarea operatiunilor proprii cu partenerii de afaceri si oferirea unor servicii mai bune clientilor finali.

SI functionale generale . write etc). C++.resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai multi utilizatori .SI pt.au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate ramurile si activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice. Quatro Pro. .SI cu organizare in baza de date 4. putem avea sisteme informatice in care aplicatiile au fost scrise in: . Lotus. cum ar fi: colectie de date.prelucrari (regasiri) de date cu un inalt nivel de complexitate . programatorul se face mai usor inteles de catre calculator. Avantajele folosirii unor astfel de limbaje: . Oracle. subramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale . Excel etc) . Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural. Dupa tipul software-ului folosit in scrierea programelor. SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex.posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori 5.servicii de protectie a datelor 11 . financiar-bancare etc) 3.limbaje de nivel inalt (ex. conducerea activitatii la nivelul unitatii economice.SI pt conducerea ramurilor. poate echivala cu sute de linii de program scrise in limbaj masina. in vederea furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre acestea. : informarea si documentarea tehnico-stiintifica.partajarea datelor intre mai multi utilizatori . Foxpro.bazele de date pot fi exploatate de mai multi utilizatori simultan .SI distribuite: . nume de operatie (open. Cu ajutorul unui limbaj inalt.limbaje orientate pe calcul tabelar (ex.programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe server) si sunt folosite de oricare din utilizatorii retelei . Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit: . 2. concepte de nivel logic. Pascal. medicina etc.nivel logic superior (corelatii. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii .SI locale Din punct de vedere fizic integrarea se realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate la unitatile ce sunt in relatii ierarhice.limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase.nivel superior de portabilitate a datelor .SI cu organizare in fisiere .- SI pentru activitati speciale. Visual Basic etc) . structuri 1:n) . Din punct de vedere fizic (aria de cuprindere) . Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii bazele de date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator.SI pentru conducerea organizatiilor economico-sociale cu structura de grup . Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati. Dupa modul de organizare a datelor . Uneori o singura linie de program scrisa cu un astfel de limbaj.

se pot identifca mai multe tipuri de sisteme informationale functionale.1. informatii de personal. pe langa efortul scrierii de la zero a aplicatiilor de prelucrare.sisteme informatice coordonate de componente informatice proprii (centre. alegerea unui limbaj de programare neadecvat volumului de date ce urmeaza a fi prelucrate.6. informatii de marketing. Pornind de la premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor functiilor intreprinderii (marketing.sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing) 7. oficii de calcul) . din care 47% sunt informatii contabile. Pe de alta parte. structura unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati economice.etc. dupa forma de coordonare a activitatilor de informatica: . etc. trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de programare suplimentar (pentru conversia datelor). intr-o unitate economica din totalul informatiilor. resurse umane. Nu toate limbajele au instructiuni privind prelucrarea datelor in retea. Un alt factor important la alegerea limbajului de programare se refera la prelucrarea distribuita sau locala a datelor.Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta.specifice unei activitati economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet omogen de lucrari) .).sisteme total integrate . odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza prelucrarea acestor date. statii. 80% sunt informatii economice. Din punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare: . activitatea comerciala Fig. Multe informatii dintr-o unitate economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii. poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un timp de raspuns la interogari ridicat. Pe de o parte. productie Subsistem de resurse umane Subsistem pt.SI autonome .sisteme partial integrate .6. Alte tipuri de informatii sunt: informatiile tehnice. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne Un studiu efectuat relata ca. 6. poate arata astfel: Subsistem de marketing Sistem informatic Subsistem financiarcontabil Subsistem pt.pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale 1. Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica 12 . productie. Potrivit criteriului functional. care se refera la fluxurile fizice ale materialelor si resurselor necesare.

Contractarea necesarului de aprovizionat . echipamente.Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme informationale.Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate. proiectarea asistata de calculator. dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si programelor relative la personal.intocmirea documentelor de plata privind drepturile salariale . colectarea si inregistrarea datelor privindvanzarile. presupune: . dupa cum urmeaza: • Subactivitatea de aprovizionare tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte specifice: . furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate .Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri. capital. software. selectia si angajarea de personal . credite. respectiv" . cheltuieli si venituri) .Studierea caracteristicilor tehnico-economice. mijloace finanicare. resurse umane).Livrarea catre clienti a productiei contractate . colectarea si inregistrarea datelor privind facturile primite de la furnizori. productia asistata de calculator . furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii curente Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune: .recrutarea. determinand cresterea eficientei activitatii. fonduri. furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de aprovizionare • Subactivitatea de desfacere.intretinerea cartilor de munca si a altor documente .atribuirea sarcinilor de munca .Contabilitatea de gestiune (analitica) Intreaga activitate de contabilitate asigura: inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice 13 .formarea si perfectionarea personalului Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in doua componente: . inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente.Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii .Urmarirea derularii contractelor de aprovizionare. creante si datorii. calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie.Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti .Fundamentarea necesarului si comenzilor de aprovizionare .Cooperarea cu alte societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete Sistemul informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator. Sistemul informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de informatii care sa permita realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale. Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea necesarului de personal.evaluarea randamentului personalului angajat . Activitatea comerciala. desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare. O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale firmei (date. planificarea si promovarea vanzarilor . are in vedere elementele specifice fiecarei subactivitati.

In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind diferite criterii. putem avea: .aprovizionare . Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite nivele ierarhice. de invatamant – care de asemenea solicita date contabile Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din: . Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational. Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea.susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale . atunci componentele SIC sunt: . situatia lor financiara .componenta productie-stocuri-imobilizari . stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele contabile ce au loc organizatie. procesarea. Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul contabil) respectiv: .care ofera informatii contabile utilizatorilor externi Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori: . fiind o componenta cu mare pondere.componenta stocuri .actionarii – care urmaresc situatia economico-financiara a firmei in vederea incasarii de dividende .furnizorii.care ofera informatii contabile utilizatorilor interni . nu numai ca se intereseaza dar si verifica majoritatea datelor contabile alte unitatii .coponenta terti . termene de plata etc. ce parte din profit li se cuvine.componenta capitaluri .vor sa cunoasca salariul mediu.componenta cumparari-vanzari .stocuri .angajatii unitatii .cumparatorii – care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor. El poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu colectarea.) . institutii de cercetare.creditorii – de cele mai multe ori bancile.componenta operatii diverse Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie.terti . care livrand marfurile pe credit. performantele lor.componenta trezorerie 14 .componenta imobilizari .organisnele guvernamentale.subsistemul contabilitatii financiare . alte informatii non-contabile .productie .trezorerie Dupa natura elementelor patrimoniale.- prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii sintetizarea intregii activitati financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul contabil). informatii despre situatia firmei (datorii. sunt interesati sa cunoasca disponibilitatile de plata ale unitatii respective.componenta incasari-plati .desfacere .

transferari 3. Circuitele contabile specifice operatiilor de trezorerie Activitatile de exploatare. anulare. operatii speciale 2. plati. tertii.de datoriile financiare contractate Circuitele contabile avute in vedere se refera la: .capitalurile proprii: Capital. transferuri . suplimentare. terti-clienti: facturare. veniturile si cheltuielile. compensari. compensari. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii. operatii speciale 7. transfer. cedare. Rezerve. compensari-regularizari. transferari 4. compensari. Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare de finantare privesc in special structura capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte capitalurile proprii si cele imprumutate. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii. scoatere din folosinta. vanzare. conducand la aparitia fluxurilor de intrare si de iesire de disponibilitati. compensari.constituire. inclusiv salariatii. Subventii si Provizioane reglementate . plati.datoriile financiare: Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare. alti terti: creare debit-creanta. obtinere. In cadrul acestor operatii delimitam urmatoarele circuite contabile: 1. In cadrul acestor circuite delimitam operatii ce privesc: . terti-furnizori: receptie. care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de intreprindere (cash-flow) 15 . imobilizarile necorporale si cele financiare. diminuare. vanzarile. rambursare) si alte imprumuturi.activele imobilizate . de investitii si cele financiare ce au loc in cadrul unei intreprinderi influenteaza direct nivelul trezoreriei. In aceste conditii trezoreria este afectata in mod direct de: . operatii speciale 5. consum. venituri si cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau finantare Circuitele contabile specifice operatiilor de investitii Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc imobilizarile corporale. operatii speciale 6.- componenta venituri si cheltueili componenta extra-bilantiera Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse cumpararile. plati-incasari. politica de dividende si deciziile de finantare. vanzare.investitii.de aportul actionarilor . incasare. stocuri: achizitie.amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate .

metode empirice. PRODUSE Date despre produse Comenzi vanzare Clienti Prelucrare comenzi Date vanzari VANZARI Fig 2. Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor foloseste liniile pentru reprezentarea fluxurilor de date si a cercurilor pentru procese. Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea functionala enumeram pe: DeMarco. respectiv al specificatiilor de procese. Ex. Yourdon. sunt descrise incluse fluxurile datelor si transformarile la nivel inferior prin intermediul dictionarului de date. nefundamentate sistemic . care sunt studiate si modelate independent si reunite cat mai tarziu cu putinta . Metode de abordare a sistemelor informationale Exista mai multe metode de abordare privind realizarea sistemului informatic. In mod general. Prin aceasta metoda sunt definite cu claritate evenimentele din lumea reala la care sistemul trebuie sa raspunda si interactiunile dintre utilizator si sistem.Curs 3 Capitolul 2. De asemenea. bazate pe diagramele entitaterelatie. pana cand se obtin forme usor de transpus in intructiunile limbajelor de programare. Metodologii de analiza si proiectare a sistemelor informatice 2. Constantine.orientate spre procese .metode orientate-obiect Metodele sistemice .sistemul informational/informatic este abordat prin prisma datelor si prelucrarilor.se bazeaza pe aplicarea teoriei sistemelor in analiza intreprinderii . orientate spre sistem: .orientate spre date.metode sistemice.metoda analizei informationale . ele pot fi grupate astefel: . Jakson.propuse si utilizate in anii 1980 . urmate de analiza.orientate spre functii . Warnier.metode ale fluxurilor de date . .acorda prioritate datelor fata de prelucrari a) Metoda descompunerii functionale (orientate-functii) presupune descompunerea fiecarei functii in subfunctii.1. Conceptele au fost introduse mai intai in programarea structurata si apoi in proiectare.1.metoda descompunerii functionale . Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea 16 . b) Metoda fluxurilor de date (orientate-proces) are un mare grad de asemanare cu descompunerea functionala si este deseori descrisa ca “analiza structurata”.

Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. in functie de locul in care a fost studiata implementarea metodei respective.automatizarea activitatilor In cadrul metodelor orientate obiect.2. proiectare. Diferite activitati pot avea caracterisitici diferite care sa necesite moduri diferite de abordare. fie prin modificarea opticii de parcurgere a lor. ce se organizeaza si coopereaza intre ele. OMG (Object Management Group . sau de gradul de detaliere abordat. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informatice Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor. si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective. Un obiect este o abstractizare a datelor elementare si poate fi descris astfel: Obiect = Identitate + Comportament + Stare Datele si prelucrarile prin care este implementat comportamentul obiectului sunt incapsulate si sunt inaccesibile celorlate obiecte. implementare) la peste douazeci.UML (Unified Modeling Language). Limbajul de modelare unificat (UML) utilizeaza simbolisitici grafice in simbioza cu adnotarile textuale care conduc la: . ii citam pe autorii James Martin si James Odell. spunea “Exista multe metode de realizare a sistemelor. 17 . prin realizarea unui standard in domeniul construirii sistemelor software. Aceasta metoda are la baza modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relatie (Peter Chen -1976). se poate constata ca numarul fazelor/etapelor variaza de la trei (ex. In incheiere.schimbarea instantanee a nivelului de abstractizare a prezentarii cu ajutorul instrumentelor . De asemenea. : analiza. sistemul informatic este perceput ca o structura de obiecte autonome. fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe.o intelegere mai rapida si completa a domeniului problemei . ele vor exista intotdeauna si trebuie sa existe intotdeauna. Un obiect apartine unei clase. fie prin schimbarea etapelor acestora. Prin parcurgerea materialelor de specialitate.un consortiu american format din peste 800 de companii ce produc si distribuie aplicatii la orientate obiect) a hotarat unificarea celor mai utilizate si mai apreciate metode de analiza si proiectare. Metodele orientate obiect Metodele de analiza si proiectare orientate obiect au aparut dupa anul 1990 preluand cele mai bune idei ale programarii structurate pe care le-a combinat cu concepte noi. iar o clasa este o grupare logica a obiectelor care au aceeasi structura si un comportament similar. Provocarea consta in selectia si integrarea acestor metode”.c) Metode orientate spre date presupune sa se identifice obiectele lumii reale si apoi descrierea lor cu ajutorul atributelor. La 17 noiembrie 1997. o problemea este mult mai importanta. ceea ce in literatura de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. care in lucrarea Object-Oriented Methods: A Foundation. 2. respectiv a unui LIMBAJ DE MODELARE UNIFICAT .

2: Studiul de fezabilitate Validare Analiza cerintelor planificareaValidare Proiectarea de ansamblu Verificare Proiectarea de detaliu Verificare Elaborarea si testarea Test unitar Implementarea Test de sistem Exploatarea si intretinerea Revalidare Fig. calitatea şi exactitatea lor fiind determinate .2.2. 2. Modelul cascada Ciclul de via ă este prezentat ca o secven ă de faze intermediare cu obiective precise. aplicandu-se teste explicite la un sistem ierarhic petntru cresterea controlului asupra modului in care se desfasoara etapele. toate concurand pentru atingerea obiectivului final şi anume realizarea unui produs program eficient.2.2.2.orice fază să fie încheiată prin trecerea cu succes a unor verificări de sfîrşit.produsele realizate într-o fază servesc ca punct de plecare ptr. dezvoltări ulterioare.1. prin care se introduc conceptele de sistem si componente (subsisteme). acest model poate fi reprezentat ca in figura 2. Modelul in cascada 2. Facilită ile acestui model sunt viabile în condi iile în care se au în vedere urmatoarele aspecte: . 18 . . Modelul V Este o varianta a modelului in cascada. Schematic.

5. 2.2.4. 2. Modelul incremental Este o alta forma a celui in cascada. Modelul incremental 2. Modelul in spirala Fig. care vor concura la obtinerea componentelor necesare sistemului final. Fig.Fig.3. ele fiind urmarite pe activitati. Definirea cerintelor si analiza se efectueaza la nivelul intregului sistem.2. dupa care se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte.4.3. 2. Modelul in spirala 19 . Modelul V 2.

In opinia celor mai multi autori.test final pentru acceptarea noului sistem 7. indeosebi. dupa cum urmeaza: . proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului .descrierea detaliata a noului sistem 4.Dupa descrierea principalelor modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor.diferentele dintre modele constau .realizarea modelului conceptual al noului sistem . juridica si a programarii in timp .proiectarea interfetelor si a dialogurilor . ca ordine. exploatareasi intretinerea noului sistem informatic 20 . 2.instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem . metodologia de proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Structurarea procesului de proiectare si realizarea se face din considerente practice legate de complexitatea si diversitatea activitatilor si operatiilor implicate. in modul de parcurgere a etapelor. operationala.studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta .conversia de la vechiul sistem la noul sistem . in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a sistemelor. in tipul modelului selectat Aplicarea in practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic ce urmeaza a fi proiectat si de conditiile concrete de realizare. in asa fel incat avantajele obtinute sa conduca cu cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme corespunzatoare calitativ.complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura.3. referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele .colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem .in selectarea modelului un rol important il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune. in functie de particularitatile sistemelor de conducere. Se realizeaza astfel o succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii succesive de dezvoltare a sistemului informatic. analiza de sistemului informational existent . economica.proiectarea formularealor si a rapoartelor . dar si domeniilor carora le apartin sistemele . identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: . elaborarea si testarea programelor . saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect . proiectarea de detaliu a noului sistem .construirea unei versiuni operationale a sistemului 6. operational si informational ale fiecarei organizatii.stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare 2.analize de prefezabilitate tehnica.integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem 3. implementarea sistemului .modelele sunt diferite.proiectarea bazelor de date 5. Etapele de realizare a sistemelor informatice Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se realizeaza separat pentru fiecare unitate economica.modelele depind de marimea proiectelor.luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii .determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor noului sistem . se pot trage anumite concluzii. dar si in ceea ce priveste modalitatea de abordare a sistemului (in intregime sai pe parti componente) .

definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul . adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile. Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1.pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de informatica 3. presupune: . implementarea si exploatarea curenta a sistemelor informatice .aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare . 21 . presupune: . participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului.4.stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului .integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului. fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica.adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului . realizarea. asigurarea calitatii solutiei adoptate.compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma implementarii 2. presupune: .participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic .specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului 4. Acest principiu presupune: .corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente sau prevazute a intra in dotare .definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem .evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea.- punerea in functiune a noului sistem evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem 2.

ai echipelor de control intern.descrierea cerintelor sistemului . Schimbarile formale pot afecta granitele compartimentelor si relatiilor de lucru dintre executanti si personalul de conducere.este posibil ca noul sistem sa fie utilizat de catre persoanele carora le este adresat ? Noul sistem informatic poate sa conduca atat la schimbari formale cat si neformale.definirea problemei (o scurta descriere a proiectului si explicarea a ceea ce-si propune el sa realizeze) .cuantificarea tuturor costurilor materiale si beneficiilor aferente . Studiile de fezabilitate trebuie sa aiba la baza o documentatie.elaborarea unor studii de fezabilitatev generala . vad in schimbare ceva pozitiv. in functie de marimea si natura sistemului de implementat. Fezabilitatea legalitatii urmareste sa se determine daca se pot inregistra conflicte intre sistemul propus si posibilitatea organizatiei de a nu avea anumite conflicte fata de obligatiile 22 . sau daca un proiect deja inceput mai poate fi continuat. Schimbarile neformale au o mare importanta deoarece: fiecare sistem nou sau transformare a altuia existent are rolul de a-l imbunatati si firesc de a-l face mai eficient. Cei afectati insa nu pot vedea schimbarea in acelasi fel. daca se concretizeaza in cresterea profitului sau a realizarilor sau daca se reduc costurile. Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice Analizele de fezabilitate au rolul de a asigura informatiile obiective necesare pentru a cunoaste daca un proiect de realizare a unui sistem informational poate fi demarat sau nu. 4. reprezentanti ai utilizatorilor finali.1. care raspunde de : . O persoana va vedea schimbarea ca buna sau rea. de exemplu.o lista a costurilor si beneficiilor necuantificabile 3. alte resurse si costurile necesare pentru a fi implementat ? . Unul dintre membrii echipei va fi manager de proiect. Trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari fundamentale: .justifica sistemul propus timpul. Proportiile si durate studiilor de fezabilitate variaza. Echipele de studiu trebuie sa includa in structura lor reprezentanti ai conducerii. Tipuri de analize de fezabilitate 1. in timp ce un angajat poate sa vada aceeasi schimbare ca fiind rea.descrierea solutiilor sistemului propus . Fezabilitatea exploatarii . Fezabilitatea economica .poate fi elaborat si implementat sistemul planificat in organizatia respectiva folosind tehnologia existenta ? .elaborarea planurilor detaliate ale proiectelor . Fezabilitatea tehnica.are unitatea fondurile necesare pentru elaborarea si implementarea sistemului ? 3. in functie de modul cum ea este afectata. Factorii de conducere. implementa si exploata sistemul propus ? 2. ce va contine : . banii.Curs 4 Capitolul 3.ofera unitatea conditii persoanelor care vor proiecta.gasirea celor mai buni membri ai echipei proiectului. daca este desfiintat postul sau sau daca are o influenta nefasta. specialisti.

conversia fisierelor si a datelor .echipamente pentru comunicatii (retele.legale.instruiri • FURNITURI DE BIROU .upgrade hard disk-uri. controlori etc) .procesoare de texte etc • DOCUMENTATIE . programatori. benzi magnetice etc) . memorii etc. 5.documentatia utilizatorilor • PERSONAL .calculatoare si echipamente periferice .instalatii de iluminat • CHELTUIELI DE INSTALARE . sistemul trebuie sa respecte toate statutele. modem-uri.costul achizitionarii soft-ului de aplicatii .alte furnituri specifice (hartie autocopiativa.testarea sistemului . cheltuielile initiale si cele de exploatare au urmatoarea structura : • ECHIPAMENTE . In rezumat.recrutarea si intruirea personalului specializat in calculatoare: operatori calculatoare.exploatari paralele . raspunde la urmatoarea intrebare : . Fezabilitatea programarii.formulare preimprimate .2.mobilier si alte instalatii fixe . Cheltuielile spre deosebire de beneficii pot fi stabilite cu mai multa usurinta.sisteme de operare . etc) • INTRETINERE/SIGURANTA 23 . controlul umiditatii si prafului. deciziile.aer conditionat.spatii aditionale (sala serverului etc.materiale pentru stocarea datelor (diskete.birouri pentru analisti. De asemenea.) .consultanta • PREGATIREA LOCURILOR DE MUNCA .proiectarea si modificarea formularelor . legile si alte acte normative si juridice.. Fezabilitatea economica Determinarea fezabilitatii economice presupune estimarea cu mare atentie a costurilor si beneficiilor sistemului propus.utilitare .poate fi proiectat si implementat sistemul in timpul alocat ? 3.sisteme de gestiune a bazelor de date . protectii impotriva focului si a apei . • SOFTWARE . accesorii speciale) . linii telefonice.documentaita programelor .securitatea fizica (accesul in sistem) .fixarea si legarea echipamentelor periferice . regulamentele.documentatie despre sistemele utilizate .rearanjarea mobilierului si a celorlate echipamente existente • CONVERSIA . analisti de sistem si programatori etc .taxe de transport – aprovizionare .

instalatii de putere suplimentare.taxe de consultanta Beneficiile generate de instalarea noului sistem pot fi clasificate ca beneficii cuantificabile si necuantificabile.1. Dintre beneficiile aduse de un nou sistem amintim : .cresterea performatelor de prelucrare si imbunatatirea conditiilor de lucru ale angajatilor 3.cresterea capitalului circulant prin reducerea stocurilor si a soldurilor clientilor. 1. Ca reprezentare grafica se folosesc barelor orizontale prin care sunr prezentate activitatile planificate. Lungimea barelor este proportionala cu timpul alocat activitatilor reprezentate. si pentru monitorizarea modului in care se efectueaza activitatile in comparatie cu cele planificate.taxe legale . Diagramele Gantt Diagramele Gantt reprezinta o modalitate de reprezentare grafica a proiectului.costuri de exploatare mai mici . 7.• . crt.economii aduse de reducerea numarului personalului .3.3. 8. 4. inclusiv UPS – uri FINANCIAR . Nume activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proeictare baze de date Documnetatie utilizator Programare Testare Instalare Mai 2004 Iunie 2004 24 . De asemenea. Martie Aprilie 2004 2004 2004 Nr.asigurari . 5. GESTIUNEA STOCURILOR Ian.copii de siguranta si pastrarea lor . prin facturari mai rapide si printr-o prognoza a incasarilor si platilor cat mai corecta .intretinere hard/soft . Aceasta tehnica este recomandata pentru descrierea proiectelor simple sau a unor subcomponente ale proiectelor mari. 3.servicii mai bune prestate clientilor . 2004 Feb. 2. 6.un control mai bun . ci indica data inceperii si cea a finalizarii acestora.imbunatatirea procesului de luare a deciziei . Diagramele Gantt nu indica ordinea activitatilor.cresterea productivitatii muncii . se pot folosi diferite culori pentru a scoate in relief anumite activitati. Tehnici de reprezentare si programare calendarisitica a planurilor 3.

3. 8. Caracterstica esentiala a acestui tip de diagrama este fapul ca scoate in relief ordinea in care se executa activitatile. Nr. crt. 1. Denumire activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proiectare baze de date Documentatie utilizator Programare Testare Instalare Durat a 3.3 4 4 6 5. saptamani sau luni. Pentru fiecare activitate se estimeaza timpul de realizare in ore. se continua cu determinarea drumului critic al retelei – calea activitatilor de la evenimentul de inceput pana la cel de sfarsit care ar necesita volumul maxim de timp consumat. prin prezentarea predecesorilor si succesorilor. poate fi schitata reteaua PERT. Dupa aceasta. 3. Dupa ce au fost determinate toate activitatile si relatiile de precedenta. Diagramele PERT Diagramele PERT (Program Evaluation Review Techique) sunt o modalitate de reprezentare grafica a activitatilor unui proiect si a relatiilor dintre ele.5 sapt 6 sapt 6 sapt 3 sapt 5 sapt 5 sapt 3 sapt 1 sapt Start planificat 05/01/200 4 01/02/200 4 01/02/200 4 16/03/200 4 08/04/200 4 08/04/200 4 16/05/200 4 08/06/200 4 Sfarsit planificat 31/01/2004 15/03/2004 15/03/2004 07/04/2004 15/05/2004 15/05/2004 07/06/2004 15/06/2004 Predeces ori 0 1 1 2. reprezentand indeplinirea uneia sau mai multor activitati si/sau initierea uneia sau mai multora activitati in continuare. atunci intai trebuie sa demareze actiunea A si dupa terminarea ei se continua cu B. Astfel. 7. dupa care se stabilesc relatiile de precedenta dintre actiuni. 5.7 25 .2. Primul pas in aplicarea diagramelor PERT consta in determinarea tuturor actiunilor persoanelor din proiect. Unele actiuni pot avea mai multi predecesori si nu pot incepe pana nu au fost realizate toate actiunile anterioare. 4.3. Aceasta inseamna ca. Sagetile reprezinta sarcinile sau activitatile care presupun anumite resurse si un anumit timp de executie. Nodurile retelei simbolizeaza evenimentele sau reperele proiectului. Unul din primele aspecte ale tehnicii PERT consta in analiza retelei prin prisma timpilor necesari fiecarei activitati si ai proiectului in intregime. secventele de activitati ale unui proiect sunt prezentate sub forma unei retea de sageti si noduri. zile. Orice intarziere in executia unei actiuni este “critica” intrucat se reflecta imediat asupra intregului proiect. daca actiunea A este urmata de B. 2. 6.

5 sapt 31/01/2003 Testare 6 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 7 16/05/2004 3 sapt 07/06/2004 Proiectare rapoarte 3 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 Fig. dar poate sa prezinte in paralel activitatile respective . printr-un sistem care difera foarte putin de cel existent Varianta 2.prezentarea solutiilor potentiale de implementare (hard si soft) ce ar putea fi folosite pentru asigurarea performantelor dorite . de la cea mai modesta forma pana la cea mai performanta . 3.Gantt vizualizeaza durata activitatilor. de la celalalt capat al spectrului. Varianta 1 reprezinta partea de jos a spectrului si poate fi caracterizata astfel: . pentru a surprinde un spectru posibil de solutii.4.elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a SI presupune: .Unele forme ale diagramei Gantt vizualizeaza si diferenta de timp in cazul celui mai timpuriu start sau al celui mai intarziat final.elaborarea mai multor variante in functie de cerintele urmarite. Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Parcurgerea etapei de analiza a sistemului a presupus urmatoarele faze: .Gantt evidentiaza suprapunerea unor activitati in timp.1. se poate caracteriza prin: 26 . respectiv cele doua extremitati si varianta de mijloc.ofera tot ceea ce a solicitat utilizatorul. PERT nu.propuneri privind resursele materiale si financiare necesare acestor obtinerii configuratii Se recomanda elaborarea unui numar de trei variante. Diagramele PERT indica elementele respective doar prin mentionarea datelor in interiorul dreptunghiurilor. Diagrama PERT Utilizarea diagramelor PERT sau Gantt este preferata in functie de aspectele urmarite : .determinarea cerintelor .structurarea cerintelor .Documentatie utilizator 5 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 8 Instalare Proiectare ecrane 2 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 4 Proiectare baze de date 3 sapt 07/04/2004 1 sapt 15/06/2002 08/06/2004 16/03/2004 Programare Colectarea cerintelor 1 05/01/2003 3.este cea mai conservatoare in ceea ce priveste costurile. efortul depus si tehnologiile implicate . 3. PERT vizualizeaza dependenta unor activitati de altele .

softul elaborat poate sa utilizeze si componente din programele deja existente la client.la cheie modificat a) Softul realizat cu forte proprii Se poate apela la aceasta varianta in cazul in care: . si deci integrarea poate fi usor realizata . Avantaje: .daca sistemul va fi realizat cu forte proprii .modurile de implementare a sistemului informatic . varianta de mijloc – este varianta de compromis. 27 . .pachetele proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate.5.posibilitatea de a esua. la primele incercari de utilizare.cu forte proprii .unitatea poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la cheie .criteriile de selectare a software-ului si harware-ului . este mai mare . timp si control exigent b) Softul realizat la comanda Presupune procurarea softului prin angajarea din afara unitatii a unor programatori sau a unei companii de soft. Aceasta varianta se caracterizeaza prin: .aplicatiile pot fi concepute a.- orientarea spre functionalitate costurile nu constituie problema cea mai importanta se ofera cele mai performante sisteme. La elaborarea variantelor trebuie sa se analizeze: . sa raspunda exact cerintelor unitatii . calitatea analizei sistemului jucand un rol important in performantele softului realizat .loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita Dezavantaje: .solicita costuri deosebite. Modalitati de obtinere a software-ului Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai: .la cheie .beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii calculatoarelor .limitele organizatiei 3.la comanda .nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite.aceasta varianta presupune incheierea unui contract care sa consemneze responsabilitatea contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care n-au fost onorate clauzele contractuale.elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile) .realizatorul softului trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea. prin adaptarea. completarea si combinarea lor . bazate pe cele mai avansate tehnologii Varianta 3.munca de elaborare este foarte mare si costisitoare .i. pentru elaborarea unui pachet-program de aplicatii.activitatile desfasurate sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o constituie elaborarea propriului soft de aplicatii.

exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se mai poate efectua actualizarea. raspunzand cerintelor unitatilor. tot mai multe organizatii se indreapta spre pachetele la cheie.modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client .cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-program. Avantaje: .nu ofera posibilitatea specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec . catalogata ca fiind cea mai buna.Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii Dezavantaje: .c) Softul la cheie Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software.documentatia lor este mai buna . apar pachete-program tot mai performante.multi furnizori nu accepta modificarea programelor lor . iar pe de alta parte s-a ajuns la concluzia ca nu este cazul “sa se reinventeze roata”. Odata cu trecerea timpului. Avantaje: . d) Modificarea softului la cheie Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta de a satisface cerintele utilizatorilor.Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul la cheie . Fiecare situatie trebuie luata in calcul separat.cumparatorul minimizeaza riscul prin testarea softului inainte.documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta .costul este mult mai redus fata de celelalte variante.programele ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii . nu exista o cale anume. sau chiar nu este nevoie de ei pentru a intretine softul.utilizatorul poate sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte . deoarece costul elaborarii si intretinerii se imparte la numerosi utilizatori . Ca urmare. ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii. si prin chestionarea altor utilizatori ai aceluiasi pachet .unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori. Dezavantaje . scriind programe care deja se comercializeaza pe piata. fiind necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii . Unii producatori de soft combina softul cu hardul si la vand ca pachete.Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie . 28 . care sunt mai putin costisitoare pe de o parte .evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani . Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie Producerea softului la comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa.modificarile pot genera erori logice de control si alte efecte neasteptate Care metoda este mai buna ? Datorita situatiilor si conditiilor diferite.nu de putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala .practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui . este vandut pe piata pentru o mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare.

faca ca un sistem cumparat astazi sa devina depasit peste doi sau cinci ani.furnizorii de software – elaboreaza si vand aplicatii. Cele mai comune criterii de selectarea a unui sistem de calcul pot fi: .garantia sistemului In cererea de oferta catre furnizori. Selectarea furnizorilor de harware si software Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite. 3. cand el raspunde exigentelor unitatii sau cand el poate fi usor modificat. Serviciile sunt mai ieftine decat daca s-ar apela la propriile calculatoare.cost . programe de uz general. siguranta in functionare. precum si servicii cat mai bune si diversificate”. insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine asigurata.capacitatea de interconectare . varianta apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai scumpa decat softul la cheie.companii pentru inchirierea calculatoarelor sau oferirea lor in sistem leasing .cresterea economica proiectata si eventualele schimbari 29 .capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie . Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu.programul de realizare a implementarii . softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie. SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de calculatoare . utilitare.intretinere usoara . softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat. daca softul la cheie nu poate fi realizat cu forte proprii.specificatii privind hardul si softul necesar si care ai fi dorite .furnizori de echipamente si furnituri de birou . dupa ce-si evalueaza propriile cerinte.producatori de calculatoare .De regula. Multi specialisti considera ca.facilitatile de intrare/iesire . Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate.viteza de prelucrare a microprocesorului . si dupa ce cunoaste softul existent pe piata.cerintele de securitate si protectie .6. unitatea trebuie sa precizeze: .producatori de echipamente periferice .restrictii de costuri . cu un cost redus. furnizorii pot fi grupati in: .birourile de servicii – acele firme care asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile echipamente contra unor tarife. Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a cerintelor lui. a) Selectarea hardware-ului Raspunsul la intrebarea “ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ?” ar fi “acel calculator care sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere.capacitatea de a lucra cu softul dorit .principalele echipamente si aplicatii existente in firma .furnizorii de sisteme la cheie – procura echipamente de la producatori si le revand in combinatie cu softul de aplicatie adecvat .compatibilitatea cu alte sisteme . prin analiza.

selectia variantei ce urmeaza a fi impementate. prin analizele cost beneficiu b) analizele tehnice c) analizele operationale . din care sa rezulte aria de intindere a proiectului.Softul este modularizat.Care este situatia financiara a furnizorului .Asigura instruirea necesara ? .Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ? 3. justificarea lui.Poate asigura furnizorul hardul. 0 Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca urmatoarele probleme? . a situatiilor de iesire 3. prin experienta lui ? . 2.modul in care vor fi rezolvate problemele unitatii d) analiza desfasurarii calendaristice – variante ale planificarii calendaristice in stransa concordatna cu modul de alocare a resurselor 4. flexibil si usor de intretinut ? La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii: . finalizate prin cea mai importanta dintre ele. ce limite au observat la el? .este un furnizor cu multa experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme asemanatoare instalate la alte firme? . Studiile de fezabilitate a) analizele economice – se ofera o justificare economica a sistemului.sistemul va putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ? .Ofera incredere calitatea personalului furnizorului.b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului La evaluarea ofertelor primite de la furnizori.ati utilizatori au fost multumiti de sistem ? Ce probleme au avut.Cat de lunga este garantia si care sunt conditiile de garantare ? . respectiv. Prezentarea generala a proiectului Se ofera o prezentare sintetica a proiectului. unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din studiile de fezabilitate si cerintele sistemului.Pachetul este prietenos utilizatorului ? .Are o reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ? . se elaboreaza planul de baza al proiectului. a activitatilor executate. Probleme ale managementului a) prezentarea rolurilor membrilor echipei in cadrul proiectului b) planul comunicarii – detalii privind procedurile de comunicare dintre conducerea unitatii si echipa de proiectare 30 . softul si intretinerea ? .Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie principala si secundara ar fi nevoie ? .7.pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ? . Continutul planului de baza al proiectului Dupa parcurgerea activitatilor mentionate anterior. Descrierea sistemului a) descrierea sistemului existent b) variantele – o sumara descriere a variantelor de configuratie a sistemului c) descrierea configuratiei selectate si prezentarea detaliata a datelor de intrare. necesarul de resurse si planificarea calendaristica. care va avea urmatoarea structura: 1.Softul este compatibil cu ceea ce exista in unitate ? .

Tehnici de culegere a datelor Analiza sistemului informational existent are scopul de a efectua un studiu complex asupra activitatilor si fluxurilor informationale. Analiza sistemului informational existent 4. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem. a ariei de cuprindere a sistemului informational.se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale. pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment.participarea personala la intocmirea activitatilor .Curs 5 Capitolul 4. planuri de conturi. regulamentul de organizare si functionare. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: . In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: . 31 . in vederea stabilirii cerintelor generale ce vor fi asigurate prin intermediul noului sistem informatic.nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . a volumului de informatii prelucrate. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc). a documentelor utilizate. la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: . lipsiti de tenacitate etc. care pot fi superficiali. Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: .conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate .aria de cuprindere a acestuia .interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. impotriva aparentelor.orice informatie trebuie sustinuta prin date certe .in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii . regulamentul de ordine interioara.din partea analistor din cadrul colectivului de analiza. fara spirit analitic.inventarierea documentelor sistemului informational .chestionarul .studierea documentatiei existente . diagramele fluxurilor de date. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare. .sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general. slab pregatiti profesional.complexitatea si particularitatile sistemului informational .observarea directa . corespondenta firmei. manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator.din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni.1.nu se considera nimic cunoscut dinainte .

aria de cuprindere a acestuia .Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. .observarea directa .chestionarul . pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc).nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . lipsiti de tenacitate etc.orice informatie trebuie sustinuta prin date certe .in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii .studierea documentatiei existente . Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: .interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu.complexitatea si particularitatile sistemului informational .din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: . Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational.din partea analistor din cadrul colectivului de analiza. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. fara spirit analitic.se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale. inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: . slab pregatiti profesional.sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: . Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. care pot fi superficiali.nu se considera nimic cunoscut dinainte . Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai 32 .conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate . impotriva aparentelor.participarea personala la intocmirea activitatilor .inventarierea documentelor sistemului informational .

corespondenta firmei. Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. diagramele fluxurilor de date. al sarcinilor ce-I revin. avand in vedere avantajele prelucrarii automate a datelor. inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. a documentelor utilizate.obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare. a posibilitatilor de perfectionare a organizarii si functionarii. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. a fluxului de productie determinarea modului de ierarhizare a sectoarelor de productie si a compartimentelor functionale referiri la forma de contabilitate. al functiilor si numarului de personal incadrat. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora.2. planuri de conturi. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. regulamentul de ordine interioara. Studiul sistemului informational existent Studiul sistemului informational existent presupune o cunoastere detaliata a : a) structurii organizatorice a unitatii b) activitatilor si mijloacelor de calcul folosite c) fluxului informational rezultat d) determinarea volumului de date din sistemului informational e) identificarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational existent a) Studiul structurii organizatorice vizeaza urmatoarele aspecte: cunoasterea obiectivelor activitatii de baza descrierea operatiilor tehnologice. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni. metode de evidetierea valorilor materiale si cea de calculatie a costurilor Fiecare compartiment si post din organigrama este privit sub aspectul legalitatii si oportunitatii. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. 4. manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem. b) Studiul activitatilor si a dotarii cu tehnica de calcul vizeaza: natura si specificul activitatilor desfasurate documentele utilizate in cadrul fiecarei activitati si compartimentele functionale implicate dotarea cu tehnica de calcul si gradul de utilizare a acesteia 33 . regulamentul de organizare si functionare.

inutile.nr. c) Studiul fluxurilor informationale are ca obiective: sa stabilieasca activitatile in detaliu si circulatia privind fiecare fel de document si exemplar.evolutia probabila a numarului mediu din fiecare fel de document in urmatorii 5 ani Concomitent cu descrierea acestor documente se vor urmari si sistemul de coduri utilizat in unitate pentru a fi preluate in viitorul sistem informatic. stationari prelungite in cadrul compartimentelor). a prelucrarilor la care sunt supuse datele din documente in cadrul compartimentelor unde circula identificarea deficientelor de circulatie a documentelor (fluxuri informationale paralele. de la aparitia (emiterea) lui pana la arhivare sa stabileasca compartimentele implicate in emiterea documentelor. de exemplare pentruu fiecare fel de document . Analiza volumului datelor se realizeaza prin intocmirea unui tabel cuprinzand elementele cantitative de date despre fiecare document cum ar fi: . mediu de randuri completate pentru fiecare fel de document pe perioada frecventei . maxim si mediu de documente intocmite pe perioada frecventei . nevalorificate in totalitate sau neincluse in continutul documentelor determinarea gradului de incarcare si solicitare a fiecarui compartiment implicat in cadrul functionarii intregului sistem integrarea sistemului informational specific cu alte sisteme informationale externe d) Studiul volumului datelor in sistemul informational contabil Informatiile pentru stabilirea volumului de date din sistemul informational contabil se culeg odata cu studiul documentelor si al circulatiei acestora.frecventa intocmirii . facand astfel sa existe o compatibilitate a datelor preluate. prelucrarea datelor si valorificarea rezultatelor prelucrarii datelor prezentarea intr-o forma grafica cat mai sugestiva.nr. permite se se puna in evidenta : 34 . limitele mijloacelor de calcul folosite si posibilitatile de integrare a acestora in sistemele de calcul mult mai evoluate. Analiza documentelor sub aspectul volumului de date. in scopul precizarii datelor neutilizate. uzand de semne conventionale.denumirea documentului .- Studierea documentelor utilizate in unitate are in vedere determinarea informatiilor privitoare la: felul documentelor utilizate frecventa si termenul intocmirii temeiul legal al emiterii acestora numarul de exemplare utilizate pentru fiecare document stabilirea fluxului informational al fiecarui document daca documentul este sub forma tipizata sau nu ce decizii se iau be baza datelor din document care sunt informatiile din documentele existente care raman nevalorificate ce echipamente de calcul sunt folosite pentru intocmirea fieacarui document determinarea gradului de incarcare a compartimentului cu documente Analiza are menirea sa puna in evidenta gradul de automatizare a executarii lucrarilor sistemului informational contabil.nr. pentru a fi eliminate din sistemul informational determinarea gradului de utilizare a documentelor tipizate verificarea oportunitatii datelor din documentele utilizate. corelata cu numarul de posturi din statul de functiuni sau cu acela al personalului efectiv incadrat pe compartiment.

35 .numarul si capacitatea unitatilor periferice . echipa de analiza poate formula recomandari privind: . exprimat in numa de randuri (inregistrari. articole) volumul de munca necesar gradul de incarcare-solicitare a personalului incadrat gradul de folosire a tehnicii de calcul Pe baza evaluarilor facute prin studierea volumului datelor din sistemul informational.tipul configuratiei echipamentelor de calcul necesare viitorului sistem informatic . al datelor continute. etc. e) Studiul costurilor de functionare a SIC – asigura determinarea categoriilor de cheltuieli efectuate in scopul comensurarii efortului financiar al unitatii pentru intretinerea sistemului.volumul de ansamblu al documentelor.

Scopul diagramelor fluxurilor de date (DFD). intreaga unitate. pentru o anumita componenta organizatorica sau functionala (sectie.3. din si spre entitatile externe sistemului analizat. DFD pot fi clasificate in : . Aceste tehnici. prin care se descriu fluxurile datelor in si din sistem. Modelarea proceselor Toate metodologiile folosite in realizarea unui sistem apeleaza la operatiunea de modelare logica a datelor si a prelucrarilor sub forma diagramelor fluxurilor de date (DFD). Structurarea cerintelor sistemului.sursa datelor de prelucrat .legatura existenta intre prelucrari si activitatea de memorare a datelor Diagrama fluxurilor de date poate fi utilizata in doua moduri: pentru documentarea unui sistem existent sau pentru schitarea unuia in curs de proiectare.operatiunile de prelucrare prin care trec datele . 36 . birou. incasari. plati etc) este de a scoate in relief urmatoarele aspecte: . in general.destinatia datelor prelucrate .Diagrame ale fluxului de date fizic In practica cele mai multe produse de proiectare automata a sistemelor informatice (produsele CASE). apeleaza la doua tehnici de construire a DFD: Gane&Sarson si Yourdon & DeMarco. cumparari. folosesc patru simboluri de baza pentru a reprezenta sistemele informationale si anume : Obiect Entitate externa Sageata Flux de date Dreptunghi deschis la dreapta Dreptunghi cu colturi rotunjite Sageata care poate lua diverse forme Linii paralele Simbolul Gane & Sarson Patrat ingrosat Simbolul Yourdon & DeMarco Patrat Loc de memorare / pastrare Cerc Proces (prelucrare) a) Diagrama de context este diagrama de pe cel mai inalt nivel al sistemului informational. o anumita activitate – vanzari.Curs 6 4.Diagrame ale fluxului de date logic . compartiment.Diagrame de context .

Plata CLIENT Depunere Proces de incasare BANCA Fig. prin care se evidentiaza procesele sistemului. fara sa specifice cum. 37 .1. cum si de cine este realizat acest proces al sistemului.2 DFDL incasare client Dupa cum se observa. compartiment) sau un echipament (calculator) din sistem cate contribuie la transformarea datelor. 4. O entitate interna poat fi o persoana. DFDL pentru exemplul anterior ar putea arata astfel: Plata CLIENT Incasare Validare incasari Depunere Pregatire depunere bani Contabilizare Inregistrare vanzare BANCA Jurnal_vanzari Fig. bani lichizi ? etc. unde sau de catre cine sunt executate activitatile. Din aceasta cauza diagrama fluxului de date fizice (DFDF) specifica unde. 4. un loc (sectie. precum si intrarile sau iesirile de date in/din procese. precum si fluxul datelor in si din aceste entitati. Descrierea activitatii de incasare a unui client Entitatile externe cele mai relevante: Client si Banca Fluxurile de date ale sistemului cu mediul sau: Plata si Depunere b) Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o reprezentare simbolizata a unui sistem. Prin ea se reprezinta ce activitati efectueaza sistemul. sub forma de cec. c) Diagramele fluxului de date ale sistemului fizic – sunt o reprezentare schematica a sistemului prin care sunt scoase in evidenta entitatile interne si externe ale sistemului. din aceasta diagrama nu putem sti cum este efectuata "plata".

fluxuri de date redundante .d. Aceste aspecte pot fi evidentiate prin intermediul diagramele starilor de tranzitii. In figura de mai sus : Client Plateste la Vanzator Vanzator Jusitificare-Vanzari la Casier etc. DST sunt forme de redare a logii folosite indeosebi in analiza si proiectarea orientata-obiect.. Deci. dar de exemplu. se recomanda ca inainte de demararea procesului de construire a diagramei. c. 38 . cu repetitie zilnica. Procesul de descompunere a analizei unui sistem este foarte subiectiv. in timp ce DFDF descriu infrastructura sistemului.m. dar nu sunt folosite . Diagramele fluxului de date prezinta atat datele stocate in sistem. nu reiese ca un proces este executat intr-un moment sau altul.Bani CLIENT Vanzator Monetar + Bani Foaie de varsamant + Bani Casier Contabilitate BANCA Registru de casa Jurnal_vanzari Fig. cat si procesele de prelucrare prin care trec acestea. se observa unde merg banii si cum sunt pastrate informatiile privind incasarile. De asemenea. DFDF incasare client In DFDF cercurile definesc entitatile interne. DFDL permit reprezentarea activitatilor sistemului.date ce sunt actualizate identic in mai multe locuri. Atunci cand se intentioneaza realizarea unor diagrame ale fluxurilor de date mai complexe. DST – reliefeaza modul in care procesele unei diagrame a fluxului de date si stari diferite in timp ale aceluiasi proces sunt ordonate in timp. saptamanala sa. nu stim cu exactitate ce face Vanzatorul. b. Concluzie: a. indicand relatiile existente intre datele sistemului si procesele de prelucrare. f. 4. ambele fiind necesare pentru intelegerea completa a sistemului. dar poate fi reluat si ulterior daca se considera utila descompunerea. El poate inceta in orice moment.3. sa se inceapa cu crearea unei liste a entitatilor externe si a intrarilor/iesirilor cu aceste entitati.(DST). o importanta deosebita avand-o DFD logice. Prin analiza DFD finale pot rezulta urmatoarele concluzii : . d. De exemplu.date care intra in prelucrari. DFD nu scot in evidenta factorul timp. e. nu rezulta daca un flux de date apare constant.

pana la 7 diagrame de nivel 1.o diagrama de nivel 0 indicand principalele subsisteme ale sistemului .pana la 49 de diagrame de nivel 2.4. Tehnica Yourdon & DeMarco Tehnica Yourdon & DeMarco sugereaza ca un sistem sa fie reprezentat prin urmatorul set de diagrame: . indicand detaliile fiecarei functii sai ale fiecarei aplicatii Ex. Diagrama de context pentru procesul de vanzare-cumparare: CLIENTI Comenzi vanzare Comenzi aproviziona FURNIZORI Documente de BANCA Prelucrare stocuri vanzari si cunmparari de marfuri Date vanzari MANAGEMENT Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor PRODUSE Date despre Comen zi Prelucrare comenzi Clienti Date vanzari VANZARI 39 . indicand principalele functii (aplicatii) ale fiecarui subsistem .se recomanda ca nici o diagrama sa nu cuprinda mai mult de 7 procese de prelucrare (cercuri) .4.o diagrama de context .

indicatori. in copul definirii bazei informationale de intrare. in raport cu cerintele unitatii economice. care reprezinta de fapt iesirile noului sistem. in vederea determinarii nucleului informational. deoarece acesta varianta poate genera numai atributele existente in baza informationala de intrare sau alti indicatori rezultati ca urmare a aplicarii unor algoritmi de calcul.INTRARI. independenta de sistemul de calcul. concretizata in codificarea datelor si adaptarea documentelor de intrare 5. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic Proiectarea conceptuala (generala) asigura definirea de ansamblu a sistemului informatic. Aceasta varianta este recomandata in cazul realizarii de sisteme informatice mari si mijlocii caracterizate printr-o complexitate a obiectivelor avute in vedere si a iesirilor informationale solicitate. proiectarea structurala si functionala si a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul furnizarii unui continut complet al bazei informationale de intrare determinat strict pe baza ieisirilor solicitate. conduce la determinarea bazei informationale de iesire. Aceasta varianta asigura. b) Varianta de abordare pe baza principilui INTRARI – IESIRI presupune ca in raport de obiectivele noului sistem informatic sa se determine multimea intrarilor necesare. debuteaza cu precizarea obiectivelor noului sistem informatic. Abordarea proiectarii generale pe baza acestui principiu presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . grafice etc) ale caror atribute formeaza baza informationala de iesire. in esenta. INTRARI-IESIRI sau MIXT. analiza atributelor informationale de iesire.inventarierea tuturor documentelor si determinarea atributelor de intrare si a corespondentelor dintre acestea .Curs 7 Capitolul 5. intr-o succesiune logica. proiectarea listelor sau situatiilor de iesire 3. situatii. care analizata prin prisma tuturor posibilitatilor de prelucrare. Varianta de abordare a proiectarii generale pe baza principiului IESIRI – INTRARI presupune parcurgerea urmatoarelor faze: 1. de sistemul de operare si de sistemul de gestiune a datelor si presupune folosirea unor variante de abordare in functie de complexitatea obiectivului stabilit. proiectarea bazei informationale 4. Obiectivele sunt concretizate in iesirile sistemului (liste. a) Varianta de abordare pe baza principiului IESIRI . Baza informationala de iesire este analizata in raport de modul de obtinere a atributelor de iesire (calculate sau preluate).definirea obiectivelor sistemului informatic . de aria de cuprindere a noului sistem si de resursele existente. structurate sub forma bazei informationale de intrare.1. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic Variantele de abordare a proiectarii generale se bazeaza pe aplicarea principiilor: IESIRI – INTRARI. asupra acelorasi baze informationale. definirea obiectivelor sistemului informatic 2.proiectarea bazei informationale de intrare .formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizate in: 40 . formalizarea datelor de intrare. 5. Dezavantajul acestei metode rezida in imposibilitatea obtinerii de noi situatii de iesire sau indicatori.

De asemenea.complexitatea obiectivelor unitatii economice . se pot distinge: 41 .proiectarea structurala si functionala a sistemului informatic Optiunea pentru utilizarea unei variante de abordare a proiectarii generale se va face in functie de : .proiectarea functionala si structurala a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul determinarii unei baze informationale de intrare complete.formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizata in: .volumul atributelor de intrare-iesire . • Sub aspectul modului de utilizare. aceasta varianta prezinta avantajul flexibilitatii continutului bazei informationale de intrare in conditiile aparitiei de modificari ale iesirilor informationale.proiectarea iesirilor sistemului informatic structurate in baza informationala de iesire .codificarea atributelor .costurile si termenele de realizare a sistemului informatic etc.adapatarea documentelor de intrare necesare noului sistem . Varianta solicita o analiza complexa a tuturor activitatilor si subactivitatilor desfasurate in cadrul compartimentelor functionale.reproiectarea bazei informationale initiale si stabilirea structurii finale a acesteia . folosind avantajele celor doua variante prezentate. cu mentiunea ca unele atribute nu vor fi utilizate in mod efectiv in prelucrarile ulterioare ale sistemului informatic. Aceasta varianta duce la determinarea bazei informationale independent de subsistemele informatice ce vor fi proiectate.proiectarea initiala a bazei informationale . In aceasta viziune. c) Varianta MIXTA de abordare a proiectarii generale are in vedere obiectivele sistemului informatic definite de unitatea economica beneficiara.codificarea atributelor bazei informationale de intrare . dar are si dezavantajul ca baza informationala este supradimensionata.dimensiunea sistemului informatic . starea si dinamica fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. ceea ce implica timp mare de realizare. se stabilesc de unitatea beneficiara impreuna cu colectivul care realizeaza sistemul informatic. intrarilor si colectiilor de date a) Definirea iesirilor sistemului Prin “iesirile” unui subsistem informatic vom intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi. caracterizate prin dinamismul iesirelor solicitate in functie de varietatea obiectivelor. costuri ridicate de proiectare si o sporire a complexitatii prelucrarilor sistemului informatic.proiectarea bazei informationale de iesire si stabilirea iesirilor prezente si previzibile . ceea ce implica cheltuieli mari de realizare a bazei informationale de intrare si o supradimensionare a acesteia. Continutul si forma listelor/situatiilor de iesire. cu posibilitati de flexibilitate si extensibilitate in viitor.definirea obiectivelor sistemului informatic . Definirea iesirilor. Aceasta varianta este utilizabile in cazul proiectarii sistemelor informatice de dimensiuni mici..adaptarea documentelor de intrare . Iesirile informationale ale sistemului reprezinta rezultatele prelucrarii solicitate de catre beneficiar si apar sub doua forme: scrise pe imprimanta sau afisate pe ecranul calculatorului. Listele/situatiile de iesire reflecta cerintele informationale ale conducerii unitatii economice sau compartimentelor functionale si trebuie sa reflecte prin continutul lor. varianta presupune parcurgerea urmatoarelor faze: .

) . frecventa si termenele de obtinere . prin intermediul suportilor magnetici (disc flexibil. au un continut informativ mai ridicat. prin intermediul transmisiilor unei retele locale de calculatoare.d. Documentele de intrare destinate crearii si actualizarii colectiilor de date in conditiile in care nu corespund integral d..adaugarea in documentele existente a unor rubrici rezervate special pentru coduri in masura in care acestea nu au fost curpinse in documente .liste cu caracter statistic = servesc analizelor tehnico economice.natura si lungimea fiecarui indicator . lista produselor livrate si nefacturate) . rezultate dintr-o prelucrare mai complexa si rezuma sau caracterizeaza evolutia unui proces sau fenomen economic (ex. vor fi modificate pentru realizarea acestor deziderate. destinatie.suportul tehnic Din punct de vedere tipologic.) . exista o corespondenta directa definita prin urmatoarele variante: a) un tip de entitate se constituie pe baza unui singur tip de document de intrare b) un tip de entitate se poate constitui pe baza mai multor tipuri de documente de intrare c) mai multe tipuri de entitati se pot constitui dintr-un singur tip de document de intrare. se refera la o perioada mai mare de timp si permit alaturi de analiza acestora si o eventuala pronosticare a tendintelor de viitor.indirecte (off-line).indicatorii prezenti in fiecare coloana si modul de ordonare si grupare a acestora . balanta sintetica sau analitica) Pentru fiecare situatie de iesire va trebui sa se stabileasca in detaliu: .p.numarul de exemplare. Modificarea de continut a documentelor de intrare vizeaza urmatoarele aspecte: . Intre numarul entitatilor din cadrul bazei informationale a sistemului informatic si tipurile de documente de intrare utilizate pentru crearea si actualizarea colectiilor de date.precizarea grupelor de total si subtotal . rolul lor fiind de a sesiza. b) Definirea intrarilor sistemului Prin definirea intrarilor sistemului vom intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului. fiind utilizate pentru luarea deciziilor privind desfasurarea in continuare a activitatii (ex.liste cu caracter periodic = contin date ce se refera la o perioada mai mare de timp. • Din punct de vedere al intervalului de timp la care se refera: .liste de stare = prezinta gradul de indeplinire a obiectivelor si evidentiaza disponibilitatile de resurse la un anumit moment. in timp util.liste cu caracter operativ = contin date cu un nivel de prelucrare mai redus. banda magnetica etc.volumul estimat prin numarul de linii intr-o anumita perioada de timp .regruparea si modificarea rubricilor aferente atributelor astfel incat acestea sa se gaseasca in acelasi loc in documentele de acelasi tip Alaturi de modificarile de continut se intreprind asupra documentelor de intrare si modificari de forma impuse de necesitatea cresterii facilitatilor de prelucrare a datelor 42 . nivelul stocurilor de materiale. Definirea intrarilor trebuie sa includa toate elementele necesare realizarii tehnice ulterioare a documentelor de intrare si sa ofere solutii pentru preluarea datelor in sistemul informatic. produse finite etc. anumite anomalii si de a permite efectuarea unor interventii prompte (ex. iesirile catre alte sisteme informatice pot fi: .titlul situatiei .v. al continutului si al formei cu restrictiile impuse de sistemul proiectat si de structura bazei informationale.directe (on-line).

exprimarea unor caracteristici ale acestora. si eventual.precizarea numarului de exemplare si a circuitului fiecarui exemplar . 1 67 08 31 04 008 9 Codul se formeaza utilizand simboluri . luna si ziua nasterii.cifre sau litere . In aceasta viziune. De asemenea. 5. ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate in timpul prelucrarii. Codificarea se impune deoarece: 43 . reprezentarea structurii bazei informationale 5.stabilirea regulilor de completare si utilizarea a documentelor de intrare .stabilirea frecventei si termenelor de introducere a datelor in colectiile de date Aceste specificatii vor fi avute de asemenea in vedere pentru proiectarea noilor circuite informationale in cadrul noului sistem.Alaturi de definitivarea formei si continutului se mai impune : . codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si integritatea valorii atributelor.combinate sau determinate dupa reguli specifice. Cerintele si functiile codificarii Prin codificare se intelege activitatea prin care se stabileste o corespondenta biunivoca intre o multime de elemente si o multime de simboluri astfel constituite incat sa permita identificarea unica a elementelor. definirea atributelor specifice entitatilor 3.2. stabilirea corespondentelor dintre entitati 4. P1 P2 P3 C2 C1 C3 Fig. c) Stabilirea globala a colectiilor de date Determinarea structurii bazei informationale se realizeaza in cadrul urmatoarelor activitati: 1. anul. optimizarea structurii bazei informationale 5.2. De ex. definirea entitatilor bazei informationale 2. Codificarea datelor. cetatean roman. codul este o colectie ordonata de simboluri care asigura identificarea si utilizarea unui atribut al bazei informationale. judetul in care s-a nascut persoana respectiva. cat si in manualul de utilizare a sistemului informatic ce va fi definitivat in faza de proiectare. Codificarea datelor Necesitatea codificarii datelor este impusa de cerintele de grupare si ierarhizare a atributelor in prelucrarea colectiilor de date. oferind informatii privind: sexul. codul numeric personal s-a construit astfel incat sa permita identificarea unica a oricarei persoane.

unicitatea codului . Astfel se asigura reducerea timpului de manipulare a codului. 4. comoditatea utilizarii codului . a continutului semantic a fiecarui atribut. denumirile se compun dintr-un numar mai mare de caractere decat simbolurile.presupune existenta unui caracter de control care se ataseaza in ultima pozitie din dreapta structurii codului. 3. pe baza caruia. sa se poata verifica corectitudinea simbolurilor care intra in structura codurilor. functia de caracterizare .presupune existenta unei valori unice atribuite elementului codificat (corespondenta biunivoca).exprima necesitatea utilizarii unui tip de cod pe toata perioada de existenta a bazei informationale.asigura exprimarea intr-o forma concisa. Codurile trebuie sa fie usor se inteles si aplicat. denumirile. 44 . eliminarea eventualelor erori si folosirea eficienta a spatiului de memorie. 2. nu pot fi folosite ca atare pentru realizarea ierarhizarii datelor pe grupe. fapt pentru care si erorile sunt cu mult mai reduse in conditiile folosirii simbolurilor.faciliteaza introducerea eficienta in memorie a acestora.i. stabilitatea si supletea in timp a codului . codul asigura realizarea urmatoarelor functii: 1. unica si stabila in timp. Functiile codului Prin constructia sa. personalul unitatii economice beneficiare sa asimileze intr-un timp cat mai scurt noul sistem de coduri. 4.se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare precum si la detectarea si corectarea erorilor. functia de identificare . functia de manipulare a atributelor codificate . cu posibilitatea realizarii in timp a extensiilor impuse de cresterea volumului datelor supuse codificarii.permite identificarea rapida si cu usurinta a elementului codificat datorita unicitatii codului.- regulile de scriere a denumirilor sunt mult mai complexe si mai greu de respecat in comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse. 2. prin intermediul unor metode (artimetica sau geometrica) si algoritmi specifici. ocupand un volum sporit de suport si necesitand un timp marit de prelucrare Cerintele codificarii 1. functia de control . in general. concizia codului .se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere pentru reprezentarea elementelor codificate. 3. subgrupe etc. a. reducerea timpului de prelucrare.

. 1412 … etc. Pentru a avea o lungime fixa a codului.complexe .coduri cu semnificatie mnemonica .1410. in planuri de conturi pentru conturile de stocuri si productie in curs de executie s-au atribuit codurile 30-39.coduri elaborate automat Codurile secventiale se formeaza prin atribuirea unii sir de caractere fiecarui element al multimii. 1411.cu lungime fixa .3.cu lungime variabila 4.coduri secventiale .coduri secventiale pe grupe sau clase .autocorectoare de erori 5. De exemplu. dupa lungimea codului: .coduri cu semnificatie descriptiva . dupa modul de detectare si corectare a erorilor . Ex. ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului. dupa modul de elaborare (atribuire): . Dupa structura simbolului .numerice .coduri ierarhizate .alfabetice . este indicat a se stabili dimensiunea maxima a acestuia.fiecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator.alfanumerice 3. imediat disponibil.coduri elaborate manual . marca salariatialor: ….Curs 8 5. iar in interiorul grupelor elementele sunt codificate serial. Codurile secventiale pe grupe sau clase se formeaza prin rezervarea unui set maxim de simboluri pentru pentru fiecare grup de elemente caracterizat prin particularitati comune.elementare: .coduri juxtapuse 2. stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea numerelor naturale. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice Codurile utilizate in prelucrarea automata a datelor se pot grupa dupa mai multe criterii: 1.autodetectoare de erori . iar in cadrul acestor grupe se acorda coduri seriale pentru fiecare element: Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 30 Stocuri de materii prime si materiale 300 Materii prime 301 Materiale consumabile 3011 Materiale auxiliare 3012 Combustibili 3013 Materiale pentru ambalat 3014 Piese de schimb … 45 . dupa natura simbolurilor utilizate: .

: TV Samsung: TV Sony TV alb-negru 223 222 210 Codurile juxtapuse se utilizeaza pentru elemente ce apartin mai multor multimi si se construiesc prin concatenarea codurilor ierarhizate si/sau a codurilor elementare. Grupa de produse 1 Aparate radio Treapta 1 1 2 Televizoare 2 TV alb-negru TV color 2 Goldstar Sony 3 3 Casetofoane 4 Aparate video Treapta 2 1 Samsung Treapta 3 Structura concreta a acestui cod ierarhizat se determina practic in functie de doi factori: .. De exemplu: OB 10 .ciment MBL .Otel beton O12 mm .mobila ALIM . De exemplu: CIM . Acest tip de cod este utilizat in special la nomenclatoarele industriale. ele fiind structurate in asa fel incat sa reflecte apartenenta multipla.numarul maxim de aparitiii ale fiecarui atribut in cadrul treptelor Ex.Universitatea Al. ASE .numarul de trepte ale codului . Ioan Cuza Codurile complexe se folosesc pentru elementele care pot sa apartina mai multor multimi distincte.produse alimentare IND .Codurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie din consoanele unui cuvant. acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente. In categoria codurilor complexe sunt cuprinse codurile ierarhizate si codurile juxtapuse. Codurile ierarhizate se utilizeaza pentru atributele pentre care exista relatii de incluziune a.produse industriale AGRIC .Otel beton O10 mm OB 12 .Academia de Studii Economice UAIC . fie prin prescurtarea (abrevierea) denumirii elementului codificat. 46 . fiind extensibil la unele caracteristici tehnice.produse agricole Codurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirilor elementelor ce se codifica cu caractersiticile tehnico-economice ale acestora exprimate cifric.i.

Determinarea cifrei de control se poate realiza prin urmatoarele metode: a) metoda aritmetica b) metoda geometrica a) Determinarea cifrei de control prin metoda aritmetica are la baza urmatoarea relatie de calcul: n Cc = Z − ∑ CiPi i =1 unde: Cc = cifra de control Z = cifra zecilor imediat superioara sumei produselor dintre cifra codului Ci si ponderea Pi reprezentata de valori alese conventional Ci = cifra i a codului Pi = ponderea i Exemplu. codul va specifica: sectia. atelierul.echipa ---------. dimensiunea bazei informationale.De exemplu : la codificarea personalului unei unitati.consta in stabilirea codurilor corespunzatoare pentru fiecare atribut.marca Atribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat. Fazele realizarii codificarii sunt : .presupune analizarea continutului si structurii bazei informationale si examinarea codurilor existente . . Fazele realizarii codificarii Fazele realizari codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic. Fiec codul 5237. tipologia codurilor utilizate.|---------sectie -----|------|---------. Codificarea manuala este utilizata pentru orice tip de cod. marimea unitatii economice.Intretinerea codurilor .pregatirea activitatii de codificare .consta in intocmirea unor liste in care sunt precizate codurile si denumirea completa a atributelor la care se refera.atelier -------|---------.codificarea atributelor bazei informationale . pentru a elimina ambiguitatile si redundantele.consta in actualizarea nomenclatoarelor de coduri. echipa si marca: 2431231 T1 T2 T3 T4 9 9 9 9999 | | | | ---. Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori. in timp ce codificarea automata se aplica numai la codurile pentru care se poate defini un algoritm de atribuire programabil pe calculator.|----|-----. Cifra de control se calculeaza astfel: 47 . iar ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 si 2.Intocmirea nomenclatoarelor de coduri . .

Modelarea conceptuala a datelor. in plus. Expresia de calcul este: n ∑ CiPi i =1 X unde Q = câtul impartirii Cc = restul împăr irii =Q + Cc 5 2 3 7 23 22 21 24 ______________________________________ 90 + 132 : 19 = 6 rest 18 16 + 12 + 14 = 132 Ci 5. Cea mai mare parte a sarcinilor descrierii fizice a datelor au fost preluate astazi de SGBD-uri. iar proiectantii sunt mai putin preocupati de aceste aspecte. 48 .4.17 = 3 Codul complet va fi : 5 2 3 7 3 b) Metoda geometrica consta in stabilirea cifrei de control prin intermediul uneia sau mai multor cifre obtinute ca rest al impartirii sumei dintre cifrele codului si puterile crescatoare ale lui 2. modelul relational al datelor . Modelarea datelor la acest nivel se realizeaza cu ajutorul modelului entitate-asociere (EA) sau variante ale acestuia.Ci 5 2 3 7 Pi 1 2 1 2 ______________________________________ n ∑ CiPi i =1 = 5+ 4+ 3+ (1+4) = 17 Cc = 20 . prin care se descriu datele asa cum sunt ele in realitate. • modelul fizic al datelor ia in considerare. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Modelul EAC prezinta caracteristicile si structura datelor independent de modul in care acestea sunt memorate in calculator. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Cele mai multe metode de analiza si proiectarea a sistemelor informatice prevad urmatoarele niveluri de abstractizare in descrierea datelor: • modelul conceptual al datelor. independent de cerintele functionale ale utilizatorilor si de cerintele de natura tehnica care privesc stocarea si accesul la date. • modelul logic al datelor presupune inglobarea cerintelor functionale ale utilizatorilor in modelul conceptual definit anterior si luarea in considerare a unui model de organizare a datelor. la un numau par/impar (X).din care se definesc bazele de date.de regula. si cerintele tehnice ale suporturilor de stocare si a programelor de aplicatie care le acceseaza. Cel mai folosit model este modelul relational. modelul conceptual al datelor este transpus intr-un format logic . Dupa ce sunt descrise complet intrarile si iesirile sistemului. ales conventional.

Daca diagramele fluxurilor de date (DFD) indica atat procesele de prelucrare cat si entitatile de date (redate fie sub forma fluxurilor de date, fie a locurilor de stocare), diagramele entitaterelatie (DER) trateaza doar entitatile de date si are rolul de de a scoate in evidenta entitatile de date si relatiile care exista intre acestea. Concepte de baza ale modelului: - Entitatea - Atributul - Asocierea Entitatea constituie unitatea functionala ireductibila din cadrul structurii bazei informationale, reprezentata printr-un ansamblu de atribute, care are o existenta de sine statatoare si poate fi identificata in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip. Exemple: angajat, produs, utilaj, client, factura etc.
ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar
Nume entitate

Atribute

Entitatea este definita printr-un nume unic, de un numar mare de realizari, de un grup de atribute, precum si de o multime de legaturi cu alte entitati, care redau asocieri de tipul 1-1, 1-n, m-n. Obiectele lumii reale care sunt descrise in modelul EA, pot fi simple, compozite si complexe.
BON DE CONSUM
Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Obiect

Bon de consum Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea

Material eliberat Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Fig. 5. Reprezentarea obiectelor compuse sub forma de tipuri de entitati

Obiectele simple sunt acele obiecte carora in modelul conceptual al datelor le va corespunde cate un tip de identitate (ex. ANGAJAT)

49

Obiectele compozite se caracterizeaza prin faptul ca ele contin una sau mai multe caracteristici multivaloare si va determina ca in modelul conceptual optimizat al datelor, sa-i corespunda mai multe tipuri de entitati (atributele multivaloare se vor regasi intr-un tip de identitate distinct) Obiectele compuse grupeaza in structura lor obiecte simple intre care exista o anumita legatura. Chiar daca in modelul EA initial pentru un obiect compus s-a definit un singur tip de entitate, ulterior acesta se va descompune in tipuri de entitati de sine statatoare corespunzatoare obiectelor elementare care intra in structura obiectului compus.
CARTE

CARTE

COTA
TITLU EDITURA AN APARITIE

COTA Obiect
TITLU EDITURA AN APARITIE AUTOR NATIONALITATE

AUTOR NUME NATIONALITATE

Tipul de entitate CARTE definit initial, s-a descompus apoi in doua entitati de sine statatoare. AUTOR este de fapt un obiect al problemei de modelat si lui trebuie sa-i corespunda un tip de entitate distinct; mai mult o carte poate avea mai multi autori, deci atributul AUTOR - din tipul entitate CARTE definit initial - este multivaloare si deci, trebuie sa se regaseasca intr-un tip de entitate separat. Atribut = o caracteristica sau proprietate a unei entitati.
Vasilescu Gheorghe
Valori ale atributelor

Ionescu Marian 15/03/1965 7000000

Realizari ale entitatii

ENTITATEA

ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Atribute

Prin intermediul atributelor, entitatea poate fi descrisa d.p.d.v. informational. Atributele sunt reflectate printr-un continut concret denumit valoare care reda nivelul real al procesului si fenomenului cuantificate prin intermediul entitatii. Ex. Stare civila = (necasatorit, casatorit, vaduv, divortat) Zile lucratoare = (luni, marti, .. , vineri) Atributele bazei informationale pot fi clasificate in:
50

-

-

d.p.d.v. structural: - atribute elementare - sunt componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse in alte atribute (ex. CODMAT, UM, PRET) - atribute decompozabile - sunt componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare (DATA_NAST poat fi descompusa in atribute elementare: zi, luna, an) dupa valorile pe care le pot avea atributele pot fi: - obligatorii - atributele nu pot lua valoare NULL (ex. marca, datanasterii) - optionale - sunt atribute care pot sa nu prezinte nici o valoare in cadrul unei entitati (ex. telefon, e_mail) monovaloare - atribute care prezinta o singura valoare in cadrul unei entitati (ex. nr_matricol, CNP) - multivaloare - atributele care prezinta mai multe realizari in cadrul aceleiasi entitati (ex. functia, sectia, studii) d.p.d.v. al stabilitatii in timp: - atribute constante – isi mentin valoarea neschimbata pe toata existenta bazei informationale, fiind invariabile in timp (COD_FURNIZOR, COD_PRODUS, COD_UM) - atribute variabile – isi schimba valoarea pe parcursul existentei bazei informationale, fiind variabile in timp in functie de semantica atributului (SOLD_FINAL, RULAJ_DEBITOR)

-

Identificatorul entitatii – un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entitatii respective si pot servi astfel pentru identificarea fara echivoc a acestora. Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt atribute construite special a.i. sa raspunda cerintelor de identificare (ex. marca salariat). In reprezentarea grafica, identificatorul entitatii se subliniaza:
Identificator

ANGAJAT

ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Nume
Prenume

Data nasterii
Salariu lunar

Asocierea exprima legatura stabilita intre entitati si rolul pe care il joaca fiecare entitate participanta la legatura.
CLIENT
Cod client Nume Adresa
0,n

EMITE

1,1

COMANDA
Nr. comanda Data comanda Produs Cantitate

Fiecare entitate participanta la asociere joaca un anumit rol. Astfel, entitatea CLIENT joaca rolul emite (clientul A emite comanda B) si entitatea COMANDA joaca rolul este emisa (comanda B este emisa de clientul A).
51

Cardinalitatea cuplului entitate-asociere reprezinta cuplul de valori intregi (x. 1. 52 . • y (cardinalitate maximala) reprezinta numarul maxim de aparitii ale corespondentei ce pot exista pentru o realizare a entitatii. Exista clienti care nu au emis nici o comanda. 0. BON CONSUM Nr bon Data bon Gestiune Sectie 1.1.1. Cardinalitate minimala 1 indica faptul ca toate realizarile entitatii trebuie sa participe la o realizare a asocierii.n MATERIAL Cod material Denumire Unitate de masura Cantitate Un bon de consum poate servi la eliberarea a cel mult 6 materiale.Asociere ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar Data_incadrarii INCADRAT_L A COMPARTIMENT Cod compartiment Den compartiment O asociere poate prezenta unul sau mai multe atribute proprii cu rol de a caracteriza legatura stabilita intre entitatile participante la asociere. 1. Cardinalitate maximala 1 indica faptul ca numarul de roluri deschise unui contribuabil la administratia financiara nu poate fi mai mare de 1. si orice comanda a fost emisa de un client. Valorile uzuale pentru exprimarea cardinalitatii sunt: 0.y) astfel incat: • x (cardinalitate minimala) exprima numarul minim de realizari ale legaturii (asocierii) ce pot exista pentru o realizare a entitatii. CONTRIBUABIL Cod-identificare Nume Adresa 1.1 ROL Nr.6 CUPRINDE 0.n. Cardinalitate minimala 0 indica faptul ca pot exista realizari ale entitatii care sa nu participe la nici o asociere. Cardinalitate maximala n indica faptul ca mai mai multe realizari ale unui anumit tip participa la o asociere (valoarea lui n poate fi precizata).rol Data deschiderii Orice contribuabil aflat in evidenta administratiei financiare are deschis un singur rol.1 ARE 1.n. ex.

Curs 9 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate Restrictiile de integritate definesc cerintele pe care datele trebuie sa le respecte pentru a fi coerente in raport de realitatea pe care o reflecta. Restrictiile de integritate privesc: - valorile pe care le pot lua atributele entitatilor si asocierilor - valorile identificatorilor entitatilor - rolurile jucate de entiati in asocierile la care participa - asocierile stabilite intre entitati Fie urmatorul Model EA
DISP_LIVRARE

PRODUS
1,n

Nr_doc Data_doc

CUPRINDE
Cantitate

0,n

Cod produs Denumire UM Pret TVA Data fabricatiei
1,n

GESTIUNE
1,n

Cod_gestiune Nume gestionar

DEPOZITA T Stoc

Pentru acest model pot fi definite urmatoarele restrictii de integritate privitoare la realizarile atributelor: - data documentului sa fie anterioarea datei curente sau egala cu aceasta - cota de TVA poate fi 0% sau 19% - codul gestiunii poate lua valori in multimea M={1,2,3} - unitatile de masura sunt KG si BUC - data fabricatiei sa fie dupa 31.12.2000 RI pot fi: - statice - conditii care trebuie sa se verifice permanent ex. Data fabricatiei > 31.12.2000 - dinamice - privesc evolutia in timp a datelor ex. Pentru o entitate STUDENT si atributul FEL_STUDENT acesta in timp poate lua valorile BURSIER/NEBURSIER Restrictiile de integritate le putem clasifica in - restrictii de domeniu - restrictii structurale - restrictii de integritate pe roluri

a) Restrictiile de domeniu sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau. Restrictiile pot viza realizarilor unui/unor atribute apartinand aceleiasi entitati sau asocieri, caz in care se numesc restrictii intraentitate sau a unui/unor

53

atribute apartinand unor entitati si/sau asocieri diferite, caz in care se numesc restrictii interentitati. Restrictiile de domeniu se pot exprima cu privire la: 1. continutul unui singur atribut al unei entitati sau asocieri: UM = {KG, BUC} TVA = {0,19} Cantitate > 0 Data_doc apartine intervalului [01/01/01 - 31/12/01] 2. corelatiile ce trebuiesc sa se respecte intre valorile valorile mai multor atribute sau asocieri: ex. Daca Cod_gestiune=1 atunci Cod_produs = {1000,1001,…1999} (in gestiunea 1 se stocheaza doar produsele avand codurile in multimea 1000 - 1999) Daca cod_produs = 17 atunci UM = KG 3. corelatiile ce trebuie sa existe intre atributele apartinand mai multor entitati sau asocieri diferite Exemplu: Data_stoc > Data_omologarii Cantitate <= Stoc 4. corelatii realizate pe baza unor valori obtinute prin operatii de sintetizare (numarare, insumare, calculul mediei etc) a unui ansamblu de entitati. Exemplu: valoarea medie a pretului <= 100.000 b) Restrictiile structurale se refera la identificarea entitatilor - valorile luate de identificatorul entitatii trebuie sa fie unice si nenule c) Restrictiile de integritate pe roluri Plecand de la rolurile jucate de entitati in cadrul asocierilor, putem defini o serie de restrictii de integritate si anume: - egalitate - incluziune - excluziune de roluri Restrictia de incluziune de roluri - daca o entitate E1 joaca rolul r1 in asocierea A1, atunci va trebui sa joace si rolul r2 in asocierea A2. Rezulta ca rolul r1 include rolul r2. Restrictia de egalitate de roluri - presupune ca restrictia de incluziune intre roluri sa fie reciproca. Restrictia de ecluziune de roluri - specifica faptul ca un rol r1 jucat de o entitate E1 in asocierea A1 exclude existenta rolului r2 jucat in asocierea A2. 5.6. Dependente functionale Conceptul de dependenta functionale (DF) este fundamental in analiza structurii datelor. Studiul dependentelor functionale stabilite intre atribute ne permite obtinerea unei reprezentari formalizate a structurilor de date. O dependenta functionale pune in relatie doua atribute: determinatul si determinatul.
Determinant Determinat

Exemplu: cod_localitate localitate CNP nume_persoana
54

Numar_matricol

nume_student

Aceste DF subliniaza faptul ca unei realizari a codului numeric personal ii va corespunde intotdeauna aceeasi realizare a atributului nume persoana, unui anumit cod de localitate ii corespunde intotdeauna numele unei anumite localitati, iar numarul matricol determina in mod unic studentul. Rezulta ca determinantul reprezinta atributul/grupul de atribute din stanga DF care prin valoarea sa determina valoarea luata de atributul/atributele cu rol de determinat. DF este o legatura (relatie) stabilita intre atributel apartinand acleluiasi tip de entitate. Dependenta functionala simpla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala notata A B, daca fiecarei valori a lui A ii corespunde o singura valoare a lui B. Spre exemplu pentru un angajat se poate defini urmatoarea dependenta functionala: Marca Nume care exprima faptul ca unui angajat (identificat print-un numar de marca) ii corespunde un singur nume. Relatia inversa: Nume Marca nu este adevarata, deoarece pot exista mai multe persoane cu acelasi nume dar cu numere de marca diferite. Pentru un angajat mai pot fi definite si alte dependente functionate: Marca Prenume Marca Data nasterii Marca Functie Determinantul poate fi compus din unul sau mai multe atribute. Ex. Pretul unitar de aprovizionare este determinat de felul materialului si de numele furnizorului, deoarece acelasi material se poate aproviziona la preturi diferite de la furnizori diferiti. Cod material, Cod furnizor Pret aprovizionare Dependenta functionala multipla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala multipla, notata A B Daca o valoare a lui A determina mai multe realizari a lui B De exemplu, atributul codul sectiei (COD-SECT) determina mai multe realizari pentru atributul codul atelierului (COD_ATEL), deoarece o sectie are mai multe ateliere. COD_SECT COD_ATEL

Dependenta functionala simpla este un caz particular al dependentei fucntionale multiple. Proprietatile dependentelor functionale e) Dezvoltarea Daca X Y atunci X,Z Y Ex. Cod client Den Client Cod client, Localitate Den_client

f) Tranzitivitate
55

Localitate Judet Z. Cod client Den client. Y si Y Z.Z atunci X Y si X Z Ex.Daca X Ex. Dependenta functionala X Y se numeste DF partiala daca Y este dependent functional atat de X cat si de o parte a lui X. Cod client Cod client Cod client Den client. Cod client Cod client Den client. 56 . acelasi material putand fi aprovizionat la preturi diferite de la furnizori diferiti.Z g) Aditivitatea Daca X Y si X Ex. Dependenta functionala X Y se numeste DF completa daca Y este dependent functional de X fara sa fie dependent functional de nici una din componentele lui X. Adresa client Adresa client h) Proiectia Daca X Y. Adresa client Den client. cod_furnizor pret_aprovizionare rezulta ca pretul nu depinde numai de codul materialului ci si de furnizor. Adresa client Daca exista dependenta functionala: cod_material. atunci X Z Judet Cod client Cod client localitate. atunci X Y.

tuplu . iar cheia externa – cu linie punctata sau se marcheaza cu semnul diez . atributele proprii asocierii devin campuri in relatia nou determinata. care se transforma in cheie externa (secundara).Curs 10 5.cheie candidata 57 . Atributele relatiei vor deveni structura relatiei. cu un nume distinct.relatie (tabel). 2. urmat de atributele sale intre paranteze. Concret. 3. iar pentru evidenta legaturilor – linii orientate. Modelarea logica a datelor. cheia primara se subliniaza cu linie continua.atribut . cod client ) sau Factura_livrare(nrfactura. datafactura.valoare . FACTURA_LIVRARE CLIENT cod_client nume_client sediu nrfactura datafactura cota_TVA cod_client 2. o entitate devine o relatie.cardinalitate . spre o solutie informatica care sa corespunda cerintelor regasite in formulare si rapoarte. Modelul logic al datelor se poate prezenta in doua variante.Modelul Conceptul al Datelor. o restrictie de integritate multipla devine o relatie.# Exemplu: Factura_livrare(nrfactura.gradul relatiei . atributul respectiv este transferat si devine camp al relatiei care provine din entitatea cu cardinalitate maxima 1. #cod_client) b) grafic. Pentru sistemele informatice financiar contabile transpunerea bazei informationale intr-o baza de date se asigura in cele mai bune conditii prin intermediul modelului relational. Trecerea de la MCD la MLD Modelarea logica a datelor are ca obiectiv trecerea de la MCD . cota_TVA. si anume: a) scriind numele relatiei. Totodata. o asociere devine o legatura intre relatii. Daca se intampla ca asocierea sa aiba proprietate specifica. datafactura. .7. a carei cheie primara este constituita prin concatenarea identificatorilor entitatilor participante la asociere. Modelul relational Modelului relational foloseste urmatoarele concepte specifice: .domeniu . Regulile de trecere de la MCD la MLD 1. cota_TVA. care este un model universal. relatia provenind din entitatea pentru care cardinalitatile sunt 1-1 "absoarbe" identificatorul celeilalte entitati. Identificatorul entitatii devine cheie primara a relatiei. utilizand pentru relatie simbolul din MCD pentru entitate.

Ele sunt disponibile in dezvoltarea aplicatiei ca o alternativa in cautarea informatiei in entitati. prezinta riscul ca in exploatarea aplicatilor sa apara diverse anomalii care.8.la intersectia unei linii (tuplu) cu o coloana (domeniu) din tabelul asociat relatiei.eliminarea redundatelor si anomaliilor manifestate in procesul actualizarii datelor si pe de alta parte asigura performante de ordin fizic cum ar fi: . Cheile alternate – sunt cheile care pot candida sa devina chei primare. Se poate spune ca normalizarea este un proces care pe de o parte asigura: . 5.ocuparea optima a spatiului de memorie . Un rol important in alegerea cheii primare il are contextul relatiei.C3. Pot apare trei tipuri de anomalii: 58 . celelalte chei candidate care au ramas devin chei alternate. . motiv pentru care ele se numesc domenii . pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date.numarul total de tupluri formeaza cardinalitatea relatiei . O cheie primara este o cheie candidata care a fost selectata pentru a juca rolul de identificator unic a unei realizari intr-o tabela.reducerea timpului de raspuns a sistemului Bazele de date care nu au fost proiectate prin aplicarea regulilor de normalizare. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic.C5 si sa identificam conceptele amintite mai sus: C1 1 1 2 1 Z Z Z Z C2 1 2 3 4 C3 5 6 7 8 C4 Y X X X C5 Cheia candidata – o cheie candidata este unul sau mai multe atribute care ar putea identifica unic o realizare a unei relatii. ale carui realizari sunt omogene dar distincte intre ele. In exemplul nostru pot fi chei primare C3 si C4.fiecare rand reprezinta un tuplu (realizare) .tabelul are un nume . Doua chei candidate au fost imediat identificate: C3 si C4. potential pot corupe datele. Normalizarea datelor Normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor. se gaseste o valoare specifica atributului . Odata selectata o cheie primara.produsul dintre cardinalitate si grad determina dimensiunea relatiei .este un atribut al unei relatii care poate lua valori egale cu ale unui atribut declarat cheie primara intr-o alta relatie.C2. Tabelul este caracterizat prin urmatoarele elemente: .corespondetele dintre tabele (relatii) sunt asigurate in mod implicit prin intermediul cheilor (atributelor) de legatura Sa presupunem urmatoarea relatie abstracta T.fiecare coloana este identificata distinct printr-un nume ce desemneaza un atribut.ordinea tuplurilor este arbitrara si poate fi modificata fara restrictii .- cheie primara cheie externa. compusa din cinci atribute denumite C1.C4.numarul de atribute determina gradul relatiei. Cheia externa .

La fiecare nou tuplu apare o multiplicare a informatiei existente. • anomalie la stergere: • la stergerea informatiei privind studentul Popescu Vasile se pierde informatia privind taxa de cazare la caminul C1 • anomalie la modificare: • majorarea taxei pentru studentii din caminul C2 va impune modificarea tuturor tuplurilor implicate. pentru care s-a fixat taxa de cazare (de ex.000 lei) . ori de cate ori va fi cazat un student in acest camin. putem veni cu o solutie mai buna spargand tabela in doua. nu se poate pana cand nu este repartizat primul student in camin • Ce s-ar intampla daca vom avea inca un student cazat in caminul C2 ? Se vor multiplica in tabel valorile pentru Student. fara sa stim nimic de normalizare. • Daca studentul Popescu Vasile se muta din caminul C1 in C3. una care sa contina toate informatiile despre camin si o a doua care se contina informatiile despre studenti: CAMINE Camin C1 C2 C3 Taxa camin 500000 550000 450000 59 . C4). Taxa camin. De 600. Acest lucru reprezinta o risipa de spatiu de memorie si o anomalie la introducere. in prelucrari pot apare urmatoarele anomalii: • anomalie la inserare: • introducerea datelor privitoare la un nou camin (de ex.• anomaliile la adaugare anomaliile la stergere anomaliile la modificare Anomalia de adaugare rezulta din faptul ca nu pot fi incluse noi informatii intr-o relatie deoarece nu se cunosc si alte informatii cerute pentru adaugarea unui nou tuplu la acea relatie. odata cu stergerea anumitor informatii se pierd si informatiile utile. existente in tuplul respectiv Anomalia de modificare rezulta din faptul ca este dificil de modificat o valoare a unui atribut atunci cand ea apare in mai mult decat intr-un tuplu al relatiei. in principal valorile pentru atributele din cheie Anomalia de stergere rezulta din faptul ca stergand un tuplu al unei relatii. definita sa retina modul de repartizare a studentilor in cadrul caminelor: STUDENT Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George CAMIN C1 C2 C2 C3 TAXA CAMIN 500000 550000 550000 450000 Astfel definita. Camin. in caz contrar aparand inconsistente. Intuitiv. • • EXEMPLU Fie relatia CAMINE. se pierd datele despre caminul C1 Aceasta inseamna ca relatia CAMINE nu a fost bine definita si ea trebuie supusa procesului de normalizare.

Tehnica celor cinci forme normale Am spus noi. are urmatoarea structura: NOTE_EXAMENE Nume_student Aelenei Catalin Aelenei Catalin Anchidin Lucian Anchidin Lucian Ionescu Lucian …. Dupa aceasta proiectare a tabelelor. sa vedem daca mai apar anomaliile enuntate anterior.tabela contine grupuri de date care sunt redundante – se repeta pentru aceeasi valoare a unui atribut . pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date. Anomalii de inserare.02.atributul Disciplina – nu contine valori elementare ci valori decompozabile 60 . cheia externa nu trebuie sa aiba neaparat proprietatea de a identifica unic un tuplu intr-o tabela.cu cheia primara camin si relatia STUDENTI Student Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George Camin C1 C2 C2 C3 In care atributul camin este cheie externa.2002 01. Dupa cum se poate observa. Sa presupunem tabela denumita NOTE_EXAMENE ce contine notele obtinute in sesiunea de examene de studentii de la profilul Economic: NOTE_EXAMENE Nume_student Specializarea Grupa Disciplina Data Nota Care incarcate cu date.02. stergere si modificare trebuiesc rezolvate in etapa de proiectare a structurii bazei de date si nu dupa ce baza de date a fost incarcata cu date reale si au fost scrise aplicatii pentru ea.2002 Nota 7 9 9 10 8 Ce observam? . ca normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic.02.02.2002 01. Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Grupa 531 531 532 532 541 Disciplina Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Patrut Bogdan Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Data 05.02.2002 10.2002 06.

Astfel • pentru Nume_student introducem atributul Matricola_student – care are o valoare numerica unica pentru fiecare student (acest cod este de tip secvential – se atribuie din registrul matricol existent la facultate) • Specializarea o codificam printr-un cod cu semnificatie mnemonica: “Contabilitate si Informatica de Gestiune” CIG. O tabela este in FN1 daca toate atributele sale contin valori elementare si nu contine grupuri repetitive.02. 1.02.2002 01.02. Data 05. Simbotin S Adam R. Simbotin S Adam R. SPECIALIZAREA Cod_specializ CIG MK EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Ionescu Lucian Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Iar tabela noastra initiala va deveni: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 1705 Cod_specializ CIG CIG CIG CIG MK Grupa 531 531 532 532 541 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP PSIFC Profesor Adam R. atributul Disciplina contine valori decompozabile. Tabela noastra nu este in FN1.componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare Tabela NOTE_EXAMENE nu este o tabela normalizata. contine date redundante si anomalii la actualizare.02.2002 Nota 7 9 9 10 8 61 .Definitii: • valori elementare – componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse • valori decompozabile . care sa permita identificarea unica a unei realizari.2002 01.2002 06. i-l codificam tot printr-un cod cu semnificatie mnemonica si definim atributul Cod_examen Se obtin astfel urmatoarele tabele: STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1705 …. si definim atributul Cod_specializ • Examen. deoarece.02. care pe de o parte are un efect deosebit asupra reducerii spatiului de memorie necesar si pe de alta parte da posibilitatea stabilirii cheilor candidate.2002 10. respectiv atributele Examen si Profesor. De asemenea pentru a putea exploata cu usurinta tabela apelam si la codificarea datelor.

atribut cheie: Matricola_student + Cod_examen .atribute non-cheie: Profesor.. Vom separa grupul Cod_specializ si Grupa atasandu-l la relatia Studenti si vom obtine: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Profesor Adam R. Nota .dependente functionale: Matricola_student Nota Profesor Cod_examen 62 . Simbotin S Adam R. Pentru a afla nota obtinuta la un examen avem nevoie de ambele atribute.Care este cheia primara ? Cand cheia primara este formata din mai mult de un atribut se poate spune ca acea tabela nu este normalizata Tot nu am inlaturat redundantele. Cod_specializ . Cheia primara = Matricola_student 2. O entitate este in forma normala doi (FN2) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale unu si daca toate atributele non-cheie sunt dependente functional de cheia primara Cheie primara Atribut 1 Atribut i Tabela STUDENTI: este in FN2 . STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1672 Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Asaftei Ana Maria Cod_specializ CIG CIG CIG Grupa 531 531 532 …. Cod_examen) De ce si Cod_examen ?? Fiindca Matricola_student contine valori care se repeta. deci nu se poate identifica unic o singura inregistrare.atribut cheie: Matricola_student .atribute non-cheie: Nume_student. Exista grupuri care se repeta.dependente functionale: Matricola_student Nume_student Cod_specializ Entitatea NOTE_EXAMENE: . Simbotin S Nota 7 9 9 10 … Cheia primara = (Matricola_student.

EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Profesor Adam R. O entitate este in forma normala 4 (FN4) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale trei si nu contine dependente multiple O dependenta multipla exista atunci cand pentru trei atribute A.nu pot sa introduc datele despre un profesor si disciplina pana nu exista un student care a dat examenul . prin separarea totala a datelor despre examene decele despre studenti pot fi adaugate si sterse disciplinele de examen. A B C 63 . stergerea acestuia ar elimina informartiile despre profesor si disciplina Obiectivul celei de-a doua forme de normalizare este de a extrage dependentele functionale partiale. Simbotin S Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Nota 7 9 9 10 … Se observa ca anomaliile din prima forma au fost eliminate in noile relatii. Profesor este dependent partial de cheia primara Anomalii: . Profesor depinde functional doar de atributul Cod_examen si nu de intreaga cheie primara.Nota depinde functional de atributul cheie. o entitate ste in forma normala trei (FN3) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale doi si nu contine dependente tranzitive. In plus. Dependentele tranzitive simple apar sub forma: Cheie_primara Atribut_i Atribut_k 4.B. fara sa aiba legatura cu datele despre studenti. Multimea valorilor lui B este independenta de multimea valorilor lui C. Acest lucru conduce la descompunerea entitatii in alte doua relatii.daca ar exista doar un singur student care a dat examenul la o disciplina. 3. C ale unei relatii avem: pentru fiecare valoarea a lui A exista o multime bine definita de valori a lui B si alta bine definita de valori a lui C.

TELEFON. ADRESA. O a doua problema ce poate sa apara in timpul integrarii este cand avem legaturi de tip clasasubclasa. avem urmatoarele doua relatii: STUDENT1 (MATRICOLA. NUME. care au aceeasi chei primara A.5. insa prima forma normala este obligatorie. Reprezentarea entitatilor. Normalizarea relatiilor. ADRESA. 3. Fiecare legatura din diagrama entitate-relatie trebuie sa fie reprezentata in modelul relational al datelor. I. Normalizarea va duce la o buna structurare a relatiilor si la inlaturarea anomaliiilor de ordin logic si fizic. ce ar trebui sa fuzioneze si sa se renomalizeze pentru extragerea eventualelor redundante. inclusiv cheia primara. ar putea fuziona. o relatie este in FN5 daca este in forma a patra si daca din relatiile descompuse pot fi reconstruite informatiile prin intermediul jonctiunii (intervine asa-zisa dependenta de jonctiune si daca in urma jonctiunii se pierd tupluri atunci baza de date nu este in FN5) Observatie Nu in toate cazurile se impune parcurgerea tuturor etapelor de normalizare. In structura acestor seturi de relatii pot exista unele relatii redundante. SECTIE) 64 . VECHIME) Intrucat cele doua relatii au aceeasi cheie primara (MARCA). Adica daca avem doua relatii . NUME. Forma normala cinci (FN5) . 2. acesta fiind avantajul fuzionarii relatiilor. Sa presupunem ca exista doua relatii ce se afla in FN3 si care reprezinta punctele de vedere pe care le au doi utilizatori diferite ai bazei de date. Observatie. COD_SECTIE. In timpul modelarii logice a datelor s-au creat diferite relatii. NUME. COD_SECTIE. VECHIME) Din acest exemplu. ANGAJAT1 (MARCA. 4. Fiecare tip de entitate din diagrama entitate-relatie este reprezentata ca o relatie in modelul relational al datelor. cu conditia sa nu existe intre atributul B si C o dependenta functionala. NUME. acum apar o singura data. care sa genereze prin fuziune o dependenta tranzitiva: A B C II. si in care avem: A B si A C. ADRESA) ce apartineau celor doua relatii. ele pot fuziona intr-o singura relatie. cum ar fi existenta a doua sau mai multe relatii care descriu acelasi tip de entitate. Fuziunea poate de conduca si la situatii prin care sa contravina celei de-a treia forme normalizate. atat pe baza perspectivelor utilizatorilor cat si a transformarii uneia sau mai multor diagrame entitate-relatie in seturi de relatii. respectiv sa duca la aparitia dependentelor tranzitive. TELEFON) ANGAJAT2 (MARCA. De exemplu. Fuziunea relatiilor. Optimizarea structurii bazei informationale Procesul de transformare a diagramelor entitate-relatie in relatii se deruleaza in patru pasi: 1. ele descriu aceeasi entitate. ADRESA. rezultand o singura relatie sub forma: ANGAJAT (MARCA. Reprezentarea legaturilor. rezulta ca unele atribute (NUME.

CNP) IV. sau apelarea la un alt nume . Omonimele apar cand doua sau mai multe atribute au nume identice. PRET poate sa insemne pret de productie. dar aceeasi semnificatie. pret cu tva sau fara tva etc. In acest caz . SECTIE) INTERN (MATRICOLA.STUDENT2 (MATRICOLA. DOMICILIU_ORAS) Asadar. 65 . pret de livrare. in locul fuzionarii se creeaza chiar a trei relatie pentru a rezolva o astfle de situatie. MATRICOLA. uneori chiar cu un continut diferit. O a treia problema se iveste in cazul sinonimelor. dar care sa deserveasca scopului de identificare unica (de ex.cazati in oras). de ex. III. A patra problema apare in cazul omonimelor. CAMERA_CAMIN) EXTERN (MATRICOLA. inexistent printre sinonime. NUME. De exemplu. Sinonimele intervin atunci cand doua sau mai multe atribute au nume diferite. CAMERA_CAMIN) In timp ce STUDENT1 contine atributele valabile tuturor studentilor. insa continutul este altul. relatia STUDENT2 contine un atribut caracterisitic doar studentilor interni (pot exista studenti interni -cazati in camin si externi . ar trebui create legaturi de tip clasa si subclasa pentru astfel de entitati: STUDENT (MATRICOLA. De exemplu: NR_MATRICOL MATRICOLA COD_STUDENT Rezolvarea acestei probleme consta in folosirea unui singur nume de atribut.

intretinere si exploatare a bazei de date • stabilirea cerintelor de ordin economic. 66 .portabilitatea SGBD . Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor Modelele obtinute in urma analizei sistemului economic sunt modele conceptuale.schimbarea SGBD-ului implica reproiectarea BD . ceea ce inseamna ca proiectarea structurii BD reprezinta transpunerea modelelor conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit SGBD. cateva din criteriile enuntate mai sus: • Portabilitatea SGBD-ului . care nu stapaneste SGBD-ul in cauza. este foarte importanta. adica de SGBD.utilizatorul neinformatician. Portabilitatea cuprinde doua aspecte si anume: .portabilitatea datelor.portabilitatea programelor propriu-zise .confidentialitatii datelor .usurintei de utilizare • stabilirea cerintelor de ordin tehnic privind realizarea BD: . in functie de caracteristicile pe care la prezinta aceste SGBD-uri • alegerea propriu-zisa a SGBD-ului ce va fi utilizat la realizarea BD Sa explicam acum. O caracteristica esentiala a acestor modele este faptul ca sunt independente de instrumentul care la face sa devina operationale.conceptele tehnice ale SGBD pot influenta negativ activitatea de analiza. privind: .facilitatilile de implementare.1. adica modele ale datelor despre sistem.posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe altul.securitatii datelor . sub aspectul .incadrarea in bugetul alocat pentru realizarea BD . Structura BD reprezinta de fapt un model al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit SGBD. Portabilitatea datelor se refera la posibilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul unui sistem informatic de catre un alt sistem informatic. Independenta analizei de un anumit SGBD. impune luarea in considerare a SGBD-ului cu ajutorul caruia va fi implementata si exploatata BD.timpului de raspuns .tipurilor de aplicatii . Pentru realizarea unot programe portabile este necesar ca programele sa contina cat mai putine elemente legate de echipament. nu isi poate exprima cerintele in mod clar Trecerea la proiectarea structurii BD. Alegerea SGBD-ului Procesul de alegere a unui SGBD presupune realizarea urmatoarelor activitati: • stabilirea cerintelor utilizatorilor. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice 6. prin restrictiile impuse de acestea . deoarece orientarea pe conceptele proprii unui SGBD poate prezenta urmatoarele dezavantaje: .timpul necesar pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a BD • analiza comparativa a SGBD-urilor disponibile si/sau posibile de achizitionat.Curs 11 Capitolul 6.

pentru un sistem informatic pot fi avute in vedere 4 tipuri de baze de date: . in functie de existenta obiectului de referinta. caracteristici.baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii economice . evenimente preluate din unul sau mai multe documente primare. • • • • Descrierea campurilor specifice tabelelor se face prin urmatoarele elemente: . Din punctul de vedere al prelucrarii datelor.• Facilitatilile de implementare. Astfel. Tabelele pentru tranzactii au un caracter temporar si un continut format din totalitatea modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza. Aceste colectii de date in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici externi.tabele istorice • Tabelele de baza – sunt colectiile de date ce au un continut omogen. a dispozitivului si directorului unde va fi stocata (ex. intretinere si exploatare a bazei de date sunt reflectate prin: .baza de date combinata (distribuita) care intruneste toate caractersiticile functionale ale celorlalte tipuri 6.tabele de baza . cautare si raspuns la cererile de informare Alegerea variantei optime a bazei de date utilizate presupune selectarea realizarii unei singure baze de date sau a mai multora in functie de volumul datelor.modalitatea de descriere a datelor . fuziune. complexitatea prelucrarilor si aria geografica a sistemului informatic proiectat. fapt pentru care ele pot si pastrate ditinct pe perioade mari de timp.identificatorul campului 67 .sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare. de previziune. Tabele de date intermediare sau de lucru . de fundamentare a unor decizii strategice. Ele formeaza fondul de baza al sistemelor informationale si au un caracter permanent. si care reflecta stari. C:\STUDENTI) si a numelui fiecarui tabel din baza de date. care sa permita un acces cat mai rapid la orice informatie. Tabelele de date statistice au un rol de orientare. Tabelele de date istorice au un rol de arhivare a continutului unor colectii obiect.tabele pentru tranzactii . in sensul ca fiecare data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei.tabele statistice . tabelelor se clasifica in: .timpul cat mai redus pentru actualizare. potrivit unor cerinte furnizate de utilizator in vederea obtinerii unor situatii. Proiectarea schemei bazei de date Descrierea structurii generale a bazei de date se face prin urmatoarele faze: a) atribuirea specificatorului bazei de date si a setului de tabele b) descrierea campurilor specifice tabelelor c) descrierea relatiilor dintre tabele Atribuirea specificatorului bazei de date presupune stabilirea numelui bazei de date. Datele cantitativ-valorice din aceste colectii au un grad ridicat de sintetizare si agregare.baze de date specifice unui compartiment functional . selectare din una sau mai multe colectii obiect.baza de date centrala sau unica pentru intregul sistem .tehnicile de organizare si regasire a datelor.2.tabele intermediare . de tranzactii sau statistice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si proceselor economice. Aceste colectii de date sunt utilizate pentru actualizarea colectiilor obiect si nomenclatoarelor. .

cheia primara nu poate avea valoare nula in cadrul duratei de existenta a bazei de date 68 .Format – modul de afisare a datelor pe ecran . Single.daca limita de 255 caractere pentru un camp este insuficiente se recomanda tipul Memo ce permite memorarea a 64 Kb (cca 16 pagini de text). imagini. poarta denumirea de proiectare a dictionarului atributelor. redactat manual: Nr.data calendaristica Date / Time – Stabilirea proprietatii Default Value = Date() face ca Access sa introduca automat data curenta (=Now() – ora si data) .. se folosesc nume scurte. 1. sau automat prin intermediul sistemului de gestiune a bazelor de date. foi de calcul. Integer.logic – Yes / No stocheaza numai valori True/False. video clipuri . avem urmatoarele proprietati pentru un camp: . … Denumirea atributului Cod material Denumire material Cod UM Cantitate Identificator COD_MAT DEN_MAT COD_UM CANTIT Tipul N C N N Lungimea 13 20 3 4 Conditii de validare 1000<COD_MAT<1 5000 COD_UM < 100 CANTIT > 0 La proiectarea cheii primare se au in vedere urmatoarele aspecte: . Double .cheia de indexare . In Access.tipul poate fi: .Input Mask – controleaza introducerea datelor in cadrul campului .lungimea max. prin trecerea continutului nucleului bazei informationale in dictionarul atributelor. fara optiuni de formatare a textului (italic. 64 de caractere alfanumerice.memo – Memo – comentarii . 2. Exemplu de dictionar al atributelor.identificatorul .nu se face distinctie intre literele mari si literele mici (totusi Access stocheaza literele asa cum au fost introduse): Marca = MARCA = marca .numeric – Number care poate include mai multe tipuri: Byte.conditiile de validare Un tabel Access poate avea max 255 campuri. pline de continut semantic si fara spatii .numarul de zecimale . Yes/No. bold etc) .lungimea campului .Validation Rule – permite validarea datelor introduse la nivel de camp si la nivel de inregistrare Dscrierea acestor elemente cu privire la atributele colectiilor de date.obiect OLE – permite stocarea de documente. Proiectarea dictionarului se poate face manual. sunete.tipul campului . On/Off .caracter – Text – dimensiunea: 1-255 caractere (implicit este de 50 caractere) . 4. Long Integer. crt. Campurile Memo constau numai din text. 3.Default Value – reprezinta valoarea initiala la adaugarea unei noi inregistrari .numar cu incrementare automata – Autonumber – atribuie valori intregi secventiale . inclusiv spatiile inglobate – Recomandare: pentru flexibilitate in programare. Tinand cont de particularitatile SGBD Access apar urmatoarele particularitati: .Conditia de validare va fi specificata in functie de semantica si continutul economic al atributului respectiv.

Pentru campurile cheie primara Primary Key o astfel de configurare este inutile. Descrierea relatiilor dintre tabele implica reflectarea corespondentelor dintre entitatile bazei informationale sub forma cardinalitatii de tipul 1:1 sau 1:n.3. Acum aceasta verificare este preluata automat de catre Access. introducerea datelor in campul respectiv. In Access. 69 . 6. integrarea constructiilor orientate obiect in bazele de date nu s-a realizat pe o singura cale si nici nu a beneficiat de un model general acceptabil. In general se indecseaza un camp atunci cand: . dar este foarte util pentru indexarea unui cam de tipul Nume_salariat. se stabileste pentru proprietatea Required valoarea Yes. Majoritatea sistemelor de baze de date orientate obiect au folosit rezultatele cercetarilor din alte domenii si au fost influentate de modelul relational si de catre limbajele de programare. integritatea referentiala a fost extinsa pentru a permite realizarea operatiilor de actualizare si stergere in cascada. In contrast cu dezvoltarea modelului relational din anii 1970.pentru fiecare cheie primara se poate crea un index unic in vederea optimizarii accesului direct. pentru a impune. la tabela respectiva In Access pentru a sublinia faptul ca un camp nu trebuie lasat necompletat. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune ca si cheia primara. iar tabelul din partea “mai multi” trebuie sa contina un camp similar. toate inregistrarile din tabelul asociat sunt de asemenea sterse sau modificate. Integritatea referentiala Atunci cand se declara o relatie. In mod normal. Daca in tabelul FACTURI exista inregistrari pentru clientul 101. exista posibilitatea de a-I cere programului Access sa pazeasca integritatea referentiala a datelor implicate.campul cuprinde valori ca gama larga de variatie . Alte camuri pot fi indexate cu optiunea No Duplicates (fara duplicate) sau cu optiunea Duplicates OK care nu va avea aceleasi performante ca un index unic. Tabelul din partea “unu” a relatiei trebuie sa aiba o cheie primara. integritatea referintiala a bazei de date a fost compromisa. Proprietatea Required este utila pentru campurile cheie externa Foreign Key. Intr-o baza de date care cuprinde mai multe tabele.. Indecsii asigura mecanismul de regasire rapida a datelor. verificarea integritatii referentiale se realziaeaza prin intermediul unor rutine care cuprind sute de linii de cod. Relatiile se formeaza prin precizarea unei legaturi intre un camp (sau o combinatie de campuri) dintr-un tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. Sisteme de baze de date orientate obiect Istoria cercetarilor si dezvoltarii bazelor de date orientate obiect (BDOO) este relativ recenta si inca incompleta.campul va fi folosit in mod semnificativ in criteriile de selectie sau sortare. Indexul cheie primara (Primary Key) prevede cate un pointer unic catre fiecare inregistrare si reprezinta ordinea de afisare prestabilita pentru tabele. deoarece Access insista deja asupra faptului ca nu trebuie lasate necompletate. dar cineva a sters intre timp clientul cu codul 101 din tabela CLIENTI. Astfel atunci cand un utilizator sterge sau modifica o inregistrare din tabelul primar.

iar aceasta proprietate le permite un comportament activ. sistemele de baze de date orientate obiect memoreaza numai obiecte. Nici o data nu poate fi accesata decat prin metodele care ii este atasata (incorporata). definirea conceptelor din lumea reala (reprezentarea conceptuala) 2. Ea descrie aceste proprietati in termenii atributelkor si metodelor. Obiectul este identificat printr-un nume cu rol de identificator unic. nu si proceduri. Cu toate ca exista opinii diferite in privinta modelelor propuse pentru BDOO. Obiectul este considerat independent din punct de vedere operational si dispune de proprietatile si comportamentul definite pentru clasa. Toti cercetatorii agreaza ideea ca tehnologia BDOO va deveni una dintre cele mai importante in informatica de gestiune. supraincarcare si legarea intarziata Obiecte complexe Prin obiect se intelege o strucutra de date prevazuta cu stare si comportament specifice clasei din care face parte. o serie de caracterisitici sunt deja general acceptate. Ex. Clasa reprezinta un model de definire a unei familii de obiecte cu proprietati similare. in sensul ca fiecare obiect reactioneaza la stimuli in momentul receptionarii mesajelor de la si/ transmiterea mesajelor catre alte obiecte. un obiect este creat prin instantierea clasei. identitatea obiectelor 3. obiecte complexe 2. incapsulate impreuna cu metodele. Un obiect consta din date insotite de metode. Obiectele au o specificatie in raport cu obiectele din lumea reala: ele sunt create pe baza unui model proiectat in prealabil. transformarea reprezentarii conceptuale intr-um model in vederea executiei cu calculatorul.Un sistem de baze de date traditional memoreaza numai date. In programe obiectele sunt elemente operationale. Acesta este procesul de instantiere. ca proceduri atasate. Metodele sunt gata de actiune in momentul in care primesc o cerere de acces. Mesaje receptionate Atribute (valori) OBIECT Mesaje trimise 70 . incapsularea 4. Datele pot fi accesate cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date relational. Un obiect se distinde de alt obiect prin numele sau si valorile atributelor clasei de care apartine. deci. Ideea de baza o constituie posibilitatea activarii automate a metodelor. care implementeaza procedurile de prelucrare a datelor. in momentul accesului la date. O clasa incorporeaza (incapsuleaza) datele si definitiile prelucrarilor aferente cu ajutorul metodelor si atributelor. Datele tuturor obiectelor sunt. clasa. Cerintele obligatorii formulate pentru un sistem de baze de date orientate obiect sunt: 1. In programarea BDOO. Exista doua faza ale procesului de transformare a obiectelor din lumea reala in obiecte artificiale: 1. suprapunere. o clasa dispune de o metoda de implementare invizibila utilizatorilor. mostenire de clasa sau de tip 6. Pentru fiecare metoda definita. tipuri si clase 5. Prin contrast. Datele sunt memorate complet independent de proceduri.

s. prin care se arata actiunile efectuate de catre sistemele de baze de date orientate obiect. In limbajele de programare. Un mesaj trimis unui obiect este asociat cu o metoda data. Clasa este o concretizare. la randul lor.a. Clasa derivata este un caz particular al clasei pe care o mosteneste. Chiar daca atributele obiectului se schimba. In concluzie.m. Cand un obiect primeste un mesaj. Aceasta reprezinta partea de programare propriu-zisa. 71 . modelul obiectual realizeaza o fuziune dintre date si prelucrarile asociate intr-o singura notiune. Fiecare obiect esre asignat unui identificator unic.identifier (oid). tehnica folosita pentru referirea obiectelor este similara limbajelor de programare. fiind modificabile cu ajutorul metodelor. el foloseste proprietatile pentru prelucrarea mesajului.adaugarea unor atribute noi . definirea claselor. valori specifice pentru atribute si raspund de manipularea acestora. a modelulio prin care se pot defini clase noi.Mesajele sunt structuri de control specifice limbajelor de programere pentru bazele de date orientate catre obiect. Obiectele au. acestea pot fi partajate pentru toate instantele clasei. care pot fi prelucrate de catre fiecare clasa. Mostenirea este o legatura realizata intre doua clase oarecare. In cazul definirii lor pentru o clasa. De exemplu. modificarea are loc asupra tuturor instantelor clasei. implementarea obiectului cu folosirea mecanismelor de instantiere si transmitere a mesajelor. identificatorul ramane mereu acelasi.daca metoda nu exista este accesata superclasa de unde poate fi identificata metoda cautata. Aceasta proprietate poarta numele de polimorfism.redefinirea unor metode existente Unul din aspectele specifice mostenirii consta in aceea ca orice instanta din clasa de nivel inferior mosteneste proprietatile clasei de nivel superior (superclasa) si poate fi considerata o instanta a acesteia. Legaturile din interiorul uneiclase poarta numele de legaturi de utilizare. O metode definiste informatia solicitata (parametrii) de fiecare mesaj si prelucrarea efectuata de catre obiecte in momentul receptionarii unui mesaj. Identitatea obiectelor In sistemele de baze de date relationale un tuplu dintr-o relatie este identificat printr-o combinatie de atribute care alcatuieste cheia.d.adaugarea unor metode noi . metoda adecvata este regasita dinamic. Aspectele specifice unei clase derivate se definesc prin: . In felul acesta se obtin clase derivate sau subclase. utilizarea mostenirii si metodelor. In momentul primirii mesajului. iar natura acestora se va specifica in modelul clasa-relatie si nu in modelul obiectului. numit object . generat de sistemm. In sistemle de baze de date orientate obiect. Distinctia dintre un identificatori de obiect (ID-object) si o adresa (pointer) consta in aceea ca identificatorul este foarte apropiat de locatia fizica a obiectului. in faza de modelare a programelor. atunci cand valoarea atributului unei clase este modificata. pentru care se transmit automat valorile parametrilor. aceea de clasa. Atributele si metodele pot fi definite pentru o clasa sau pentru un obiect particular. Acest mecanism este implementat in diverse moduri on functie de limbajul utilizat si are un impact semnificativ asupra eficientei executiei. relatiile dintre doua inregistrari de reprezinta cu metoda pointerilor. in BDOO. Acesta este motivul pentru care Dezvoltarea programelor orientate obiect are doi pasi importanti: 1. obiecte noi complexe precum si alte elemente operationale pentru programele create. Metodele se utilizeaza la nivel de clasa in scopul definirii diverselor mesaje. 2. Asocierile dintre tuplurile diferitelor relatii (tabele) care sut reprezentate prin memorarea cheii unei relatii ca atribut al altei relatii.. Mostenirea se utilizeaza pentru dfinirea unor noi clase in functie de cele deja definite.

fata de mostenirea specifica limbajelor de programare orientate obiect. Suprapunere. Aceasta permite un anumit polimorfism. utilizatorii acceseaza si manipuleaza strucutrile relationale fara se se refere la indecsi. clasa persoana are proprietatile nume si prenume. iar mostenirea se foloseste pentru partajarea caracteristicilor fizice ale unei clase. De exemplu.display(). (persoana. trebuie combinata prin descriere si memorare atat caracteristicile structurala cat si cele comportamentale ale aplicatiei. De exemplu. 72 . zone tampon sau structuri de fisiere. supraincarcarea si legarea intarziata Se poate afirma ca un sistem suporta supraincarcarea (overloading) daca este posibil ca pentru clase ediferite sa existe proprietati cu nume identic. anul. Exista si situatii in care supraincarcarea ofera posibilitatea suprapunerii (overriding) unei definitii a unei proprietati cu definitia altei proprietati. iar daca acea definitie nu exista va fi cautata in superclasele corespondente pana cand este gasita. Clasa student (o subclasa a clasei persoana) poate avea proprietatile nuje. in sensul ca operatiile aplicate asupra ferestrelor pot fi aplicate si asupra casetelor de dialog ori pictogramelor. un student poate fi considerat un tip special de persoana. cand o operatie este invocata asupra unui obiect. prenume si anul. o operatie dintr-o subclasa poate avea acelasi nume cu o operatie a superclasei de care apartine. care permite suprapunerea. In sistemele de baze de date orientate obiect. casetele de dialog si pictogramele sunt prezentate pe ecran sub forma de ferestre. Pentru a identifica faptul ca o clasa mosteneste proprietatile altei clase se utilizeaza sintaxa: Student is a persoana Aceasta sintaxa inseamna ca toate operatiile definite pentru clasa persoana sunt definite si pentru subclasa student. se utilizeaza pentru partajarea operatiilor intre clasele care au aceleasi caracterisitici comportamentale. Tipurile de date abstracte constituie mecanismul pentru itegrarea programelor cu datelor. cum sunt deschiderea. De exemplu. un obiect poate fi vazut ca fiind alcatuit dintr-o interfata si o implementare. Astfel. astfel incat accesul si modificarea structurii memorate pentru acel obiect sunt posibile numai prin intermediul interfetei. Operatia din subclasa se suprapune pe definitia operatiei din superclasa. asupra carora exercita prelucrari. Fiecare student este o persoana.Incapsularea In bazele de date relationale. considerate ca tipuri speciale de ferestre. sistemul cauta in clasa obiectului respectiv definita corespunzatoare din momentul apelului. Mostenirea clasei sau tipului Mostenirea.display() si student. cand clase persoana si vagon au atributul greutate. un obiect al bazei de date se caracterizeaza prin operatiile aplicate asupra sa si mai putin prin proprietatile sale fizice. mutarea si redimensionarea sunt prezentate cu ajutorul casetelor de dialog si imaginilor. in cazul interfetelor grafice de tip Windows. Caracteristicile Window. Intr-un sistem care admite notiunea de incapsulare. Atunci cand o baza de date suporta incapsularea. Conceptul de incapsulare consta in faptul ca baza de date orientata obiect este folosita ca depozit si pentru programele care actioneaza asupra datelor. in limbajele de programare orientate obiect. la care exista o proprietate suplimentara.) Intr-un sistem de baze de date orientate obiect. In modelele de date semantice accentul este pus la memorarea structurii. Intr-un sistem care permite legarea intarziata. iar fiecare instanta a clasei student este de asemenea o instanta a clasei persoana.

formularele. Descompunerea aplicatiei se poate face dupa criteriul functionalitatii.000 lei 73 .000. Din punct de vedere al fluxului datelor pot fi: module de intrare. Dictionarul atributelor si schema bazei de date proiectate in etapa anterioara trebuiesc bine verificate. reorganizarea si salvarea datelor si se realizeaza prin intermediul unei secvente logice de module. la care se adauga altele ce urmeaza a fi completate in rubrici special rezervate. formulare.modificarea relatiilor dintre tabele poate determina efecte neasteptate asupra interogarilor. actualizarea si afisarea datelor. Pentru proiectarea programelor.exista posibilitatea ca problemele mai subtile sa ramana neobservate perioade lungi de timp. prin prisma transmiterii controlului sau a transferului de date. implica modificarea formatului de reprezentare a datelor in interogari. actualizarea.000 lei 25. rapoartele. poate duce la o serie de probleme cum ar fi: . module de prelucrare.Schimbarea numelui unui camp. Diagrama de structura este o reprezentare grafica prin care se descrie arhitectura fizica a modulelelor sistemului.Schimbarea tipului unui camp. modul in care acestea sunt legate intre ele.000 lei OK Cancel Listare Detalii Sold la zi: 20.4.000. care efectueaza diverse operatii asupra datelor colectionate. precum si structura interna a programelor . Diagrama de structura este folosita pentru a arata modul in care un sistem se descompune in programe. module de iesire.000. motiv pentru care elementele rezultate se mai numesc si module functionale.000 lei 130. Formularele reprezinta interfata utilizator a bazei de date si reprezinta ferestrele primare folosite pentru introducerea. care folosesc numele campului respectiv . deoarece orice revenire asupra lor dupa scrierea procedurilor de prelucrare. si implicit asupra formularelor sau rapoartelor bazate pe interogarile respective .modificarea dimensiunii unui camp poate duce la invalidarea relatiilor cu tabelele asociate. precum si declaratiile de variabile din cadrul modulelor . listarea. rapoarte. programatorii vor respecta sistemul de cerinte si restrictii impus de etapele parcurse anterior pentru realizarea sistemului informatic. care manipuleaza datele de intrare. sau la situatia in care spatiul pe ecran alocat in formular si rapoarte este necorespunzator .Curs 12 6. 1. Un exemplu de formular proiectat in mediul Windows arata astfel: SC ALFA SRL Informatii client: Cod client: Nume client Adresa: Banca Cont bancar: Total vanzari: Total incasari: Limita credit: 144 SC XXX Srl Str … BCR 2511. care furnizeaza rezultate ale prelucrarilor. implica modificari in toate interogarile. Proiectarea formularelor si a rapoartelor Exploatarea structurii fizice a bazei de date presupune elaborarea procedurilor necesare pentru crearea. comenzile macro si modulele. Ele apar sub forma unor machete ecran care contin anumite date predefinite.000.010101 150. pana in momentul in care niste modificari efectuate intr-o anumita parte a bazei de date sa determina aparitia unor efecte colaterale nedorite in cadrul programului.

rapoartele si chiar datele. modificare a datelor dintr-un formular) facilitati de iesire transmiterea continutului ecranului in baza de date a aplicatiei trecerea la un alt ecran/formular iesirea temporara intr-un mediu de lucru ajutator (vizualizare ceas. Obiectele sunt de un anumit tip. formularele.culori diferite .casete cu date grupate a) b) c) d) e) f) g) Criterii de evaluare a performantelor interfetelor din programele de introducere a datelor deplasarea pe ecran/formular (deplasarea de la un camp la altul ) posibilitati de editare (adaugare. a datelor ce trebuiesc introduse de catre utilizator de la tastatura. atunci cand s-a introdus un anumit numar de caractere alinierea automata a datelor introduse controlarea tipului caracterelor introduse tehnici de validare introduse testarea daca datele sunt de un anumit tip testarea lipsei datelor in anumite campuri verificarea incadrarii valorilor in anumite intervale verificarea numarului de caractere introduse In SGBD Access. Evenimentele definesc ceea ce se intampla la utilizarea acestuia. cu posibilitatea de a-l corecta sau ajuta in situatiile neclare. inclusiv tabelele. au ca obiectiv solicitarea. De asemenea.Formularele de introducere a datelor. Obiectele sunt organizate in colectii. si sunt caracterizate de anumite proprietati si de anumit evenimente la care raspund si interactioneaza. De exemplu. intr-o maniera prietenoasa. cu expresia Forms![frmclienti] 74 . pentru a informa utilizatorul de importanta si semnificatia anumitor date ce urmeaza a fi introduse. se pot pune in evidenta acele informatii sub diferite forme: . apelare alta aplicatie etc) oferirea informatiilor ajutatoare (HELP) despre orice camp despre intregul formular posibilitati de control al accesului restrictionarea accesului utilizatorilor autorizarea unor categorii de utilizatori la anumite tipuri de date facilitati oferite la introducerea datelor sa nu se solicite introducerea de date deja existente in sistem sau usor de calculat trecerea automata la campul urmator. stergere. O colectie este un grup de obiecte de acelasi tip. Proprietatile definesc modul de utilizare a unui obiect.subliniere .marcaj sonor . Referirea unui formular se face de ex. un formular poate fi afisat in trei moduri diferite: • Modul Design (Proiectare) este utilizat pentru a schimba prezentarea si proprietatile unui formular. interogarile.diferentieri prin fonturi . sau pentru a modifica controalele dintr-un formular • Modul Datasheet (Foaie de date) • Modul Form (Formular) afiseaza un formular in curs de utilizare In Access aproape orice este tratat ca un obiect.marcaj clipitor / intermitent . colectia Form este formata din toate formularele deschise intr-o baza de date.

AutoCenter – centrare automata/sau nu in cadrul ecranului .etichete – contin un text ce nu poate fi modificat de utilizator .daca este Yes.permite stergerile de inregistrari b) Evenimente • Evenimente dedicate administrarii formularului insusi: .MaxMinButtons – indica prezenta butoanelor de minimizare/maximizare • Proprietatile Data .BeforeInsert.Text Box – casete de text – locul unde utilizatorul poate introduce date .Check Box . AfterInsert – la adaugarea unei inregistrari Crearea unei aplicatii Access este tocmai procesul de creare a obiectelor.Un formular poate sa contine casete text.Click.BeforeUpdate.Command Button – buton de comanda – executia unei comenzi .butoane de validare – selectarea mai multor variante de rapsuns .DataEntry .Filter – aplica un filtru asupra datelor specificate in RecordSource . GotFocus si Deactivate. AfterUpdate – la editarea unei inregistrari . butoane de comanda.UnLoad si Close – au loc cand este inchis un formular . 75 . interogarea etc.Caption Principalele proprietati si evenimente ale formularelor (in Access) a) Proprietati: • Proprietatile Format – controleaza aspectul formularului: .Image – imagine – afisarea unei imagini . de definere a proprietatilor acestora si de programare a raspunsurilor la evenimentele lor.DefaultView – modul de afisare a formularului: Single/Continuous/Datasheet .controleaza tipul operatiilor cu date care sunt permise in cadrul formularului: . ce pot prelucra imagini video.RecordSource – se specifica care este locul de memorare al datelor afisate (tabela. Dintre obiectele de tipul controls mai importante. Toate controalele dintr-un formular sunt reunite intr-o colectie denumita Controls (Controale). campuri calculate si alte obiecte ce pot grupa datele pe ecran intr-o maniera logica si cu multe informatii ajutatoare.Option Button – butoane de optiune – pentru selectarea uneia din mai multe posibile .AllowEdits – daca este No. amintim: . utilizatorii pot vedea.Open si Load – au loc cand este deschis un formular .AllowDeletions .Caption – titlul formularului .) . Fiecare obiect dintr-un formular este denumit element de control (control). formularul poate fi folosit numai pentru introducerea unor inregistrari noi .daca este . audio. LostFocus – au loc la activarea / dezactivarea formularului .Activate.ActiveX Controls – alte obiecte Windows.stabileste daca fromularul are bare de derulare orizontale/verticale . DblClick – au loc cand mouse-ul interactioneaza cu formularul • Evenimente pentru administrarea inregistrarilor . compatibile cu alte aplicatii Windows Referirea unui control din cadrul formularului se face prin: Forms![frmclienti]![nume_client].lista de optiuni – afisare optiunilor sub forma de lista . dar nu pot modifica inregistrarile existente .List Box .ScrollBars .Labels .

care are principal scop fundamentarea si elaborarea bugetului de venituri si cheltueili . Activate. Din punct de vedere structural. Rapoartele In timp ce formularul este proiectat in primul rand pentru lucrul pe ecran. cand apare un delimitator de paginim cand apare o eroare sau cand nu exista date introduse in inregistrarea de baza a raportului: Open si Close. diferenta majora este ca formularul este proiectat avand in vedere accesul aleator la date.care asigura evidentierea proceselor economice interne care genereaza miscarea si transformarea patrimoniului unitatii in raport de specificul operatiilor economice desfasurate .2.contabilitatea financiara (sintetica) si de gestiune interna (analitica) . Evenimentele Format si Page pot fi folosite pentru adaugarea unor grafice in raport. Raportul ofera posibilitatea prelucrarii datelor in scopul obtinerii unor rezultate sintetice: subtotaluri. cu reflectarea factorilor ce au influientat pozitiv sau negativ rezultatele activitatii si care au produs modificari la nivelul absolut sau relativ a indicatorilor economico-financiari. Page. a proiectarii de detaliu. sistemul informatic financiar contabil integrat se compune din urmatoarele subsisteme: . analistul trebuie sa elaboreze un model demonstrativ al raportului si sa intrebe utilizatorul daca informatiile reflectate in acel model sunt acceptabile. care asigura comparabilitatea rezultatelor obtinute intre doua perioade de gestiune. deoarece asigura conducerea si controlul tuturor proceselor economice generatoare de informatii pentru toate celelalte componente ale sistemului 76 . aferente contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune interna. ca nu sunt adaugate informatii de prisos si ca iesirile sunt redate in cea mai placuta forma. Pset 6. Tipurile de rapoarte ce pot fi generate si ce informatii obligatorii trebuie sa contina acestea. In proiectarea iesirilor. Utilizatorului trebuie sa analizeze si sa se pronunte daca i se ofera ceea ce a cerut. Modelul unui sistem informatic contabil integrat 1.5. Pe langa aceasta deosebire de destinatie. care urmareste prefigurarea cu anticipatie a nivelului cheltuielilor de productie si a costurilor ocazionate de activitatile economice desfasurate . contabilitatea financiara si de gestiune reprezinta componenta centrala a sistemului. In aceasta faza. se realizeaza situatiile de iesire definite in faza anterioara. In Access: Raportul are cateva evenimente pentru a trece la actiune in timpul operatiilor de deschidere. Evenimentele raportului furnizeaza mijloacele de organizare a datelor din raport pregatire pentru tiparire.previziunea financiara. tinand cont de limitele si performantele SGBD-ului utilizat si de cerintele utilizatorilor. NoData. dezactivare si inchidere. In cadrul sistemului informatic financiar-contabil integrat. raportul este proiectat in primul rand pentru tiparire (poate fi afisat si pe ecran). Caracteristici generale ale unui sistem informatic contabil integrat Sistemul informatic contabil integrat are la baza conceptul organizarii contabilitatii in doua circuite. o colectie de grafice sau analize financiare complexe. Circle. folosint metode ale raportului cum ar fi Line. pe cand raportul nu modifica niciodata datele. totaluri. Error.analiza economico-financiara.normarea costurilor de productie si antecalculatie. activare. DeActivate. au fost stabilite in faza proiectariii de ansamblu a sistemulu informatic.

furnizarea.c. in functie de responsabilitatile aferente fiecarui compartiment functional. dimensionarea veniturilor etc. care sa conduca la cresterea gradului de prelucrare a informatiilor din baza de date prin posibilitatile multiple de corelare si sintetizare a datelor. inclusiv pentru legaturile informationale cu exteriorul (Ministerul Finantelor. publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate Tot in conformitate cu Legea contabilitatii. evidenta mijloacelor fixe.intocmirea bilantului contabil . aceste obiective presupun existenta unei baze de date contabile de tip distribuit.intocmirii documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul societatii . astfel incat acestea sa evidentieze in mod automat toate operatiile contabile eferente unei perioade de gestiune a unitatii economice. Obiectivele specifice ale sistemului contabil integrat au in vedere realizarea tuturor prelucrarilor intr-un cadru unitar. iar in cadrul fiecarui compartiment implicat sa existe cel putin un calculator. a fluxurilor de valori materiale si banesti a rezultatelor exercitiului financiar. persoanele implicate in exploatarea acestei baze de date. In acest sens baza de date contabila va fi creata numai de utilizatori autorizati pe baza unor documente de intrare adaptate acestui scop. Realizarea completa a obiectivului general si a obiectivelor specifice presupune existenta si functionarea unei retele locale de calculatoare la nivelul unitatii.inventarierea patrimoniului . prelucrarea integrata a unor operatii contabile specifice (calculul amortizarii. constituie cresterea calitatii si operativitatii informatiilor contabile in vederea reflectarii veridice a proceselor economice. 2.i. inclusiv exploatarea concomitenta a tuturor aplicatiilor informatice componente ale acestui sistem. 81/91 modificata si republicata. decontarea costurilor de productie. Situatiile de iesire ale sistemului informatic contabil integrat Unitatile patrimoniale conform legii contabilitatii nr.). pastrarea si controlul datelor inregistrate in contabilitate. la care sa poata avea acces diferentiat. institutii. De asemenea. cat si pentru conducerea unitatii economice.). evidenta creantelor si obligatiilorr etc. au obligatia: . Realizarea acestui obiectiv impune trecerea de la aplicatii informatice specializate in realizarea unor sectiuni ale contabilitatii (evidenta stocurilor si comenzilor in curs de executie. Proiectarea sistemelor informatice financiar contabile trebuie sa aiba in vedere in primul rand asigurarea respectarii normelor contabile privind stocarea. unitatile economice sunt obligate sa utilizeze registrele de contabilitate: registrul jurnal. urmata de prelucrarea multipla. 3. 77 .controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate . salariilor. registrul inventar si cartea mare.i. alte societati comerciale etc). Obiectivele sistemului informatic contabil integrat Obiectivul general al s.informatic. la un sistem informatic caracterizat prin integrarea tuturor activitatilor desfasurate.inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale .

a datelor introduse. la care poate avea acces atat beneficiarii cat si organele de control d) sa asigure listele operatiunilor efectuate pe baza de documente justificative.cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de actualizare a acestora. sistemele de prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale: a) sa asigure concordanta stricta a rexulatatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeaza b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta c) sa precizeze cu claritate sursa.solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului b) In privinta controlului extern: . care sa fie numerotate in ordine cronologica. intercalari. Astefel.6. a situatiilor financiare sau a altor documente. 82/1991 g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program. la elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele: a) In privinta controlului intern: .jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile .verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute in sistemul informatic . intermediare sau de iesire . dupa caz: 78 . Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document scris. in functie de modificarile intervenite in legislatie . 25 din Legea Contabilitatii nr. asigurarea protectiei lor impotriva unor accese neautorizate.gestionarea pachetelor de produse-program. realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic . in antet sau pe fiecare pagina. continutul si apartenenta fiecarei date.data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunilor . astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza .6.cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora .numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent) j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole. care sa contina urmatoarele elemente de identificare. inteligibile si complete. cu posibilitatea de reintegrare in sistem a datelor arhivate h) sa nu permita inserari. interzicandu-se inserari.verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-fianciare inregistrate in contabilitate. cod de identificare pentru accesul la informatii.verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat Astfel. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiarcontabil Prin normele metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile privind activitatea financiara si contabila. modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa i) sa asigura urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile: .numarul paginii sau numarul curent al inregistrarii in jurnalul de origine .stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare. copii de siguranta pentru programe si informatii k) sa asigure listari clare. precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare e) sa asigure reluarea automata a soldurilor conturilor obtinute anterior f) sa asigure conservarea datelor pe o perioadade timp care sa respecte prevederile art. Ministerul Finantelor a stabilit ca sistemele de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati patrimoniale trebuie sa asigure conditiile necesare efectuarii controlului legal.

reconstituirea continutului conturilor. listelor si informatiilor supuse verificarii. clauze privind intretinerea si adaptarea produselor livrate.l) m) n) o) p) q) r) s) t) u) tipul documentului sau a situatiei denumirea unitatiip atrimoniale perioada la care se refera informatia daterea listarilor paginarea cronologica precizarea programului informatic si a versiunii utilizate sa asigure listarea ansamblului de informatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut in macheta formularelor aprobate de Ministerul Finantelor. . in mod automat sau manual sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare: monopost sau multipost monosocietate sau multisocietate retea de calculatoare portabilitatea fisierelor de date sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor preluari pe loturi cu contul ulterior preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat combinarea celor doua tipuri sa permita culegerea unui nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului de prelucrare Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea. Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al acelui cont. cu acelasi numar si continut diferit de informatii sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin doi ani (exercitii financiare). in cazul editarii acestora cu ajutorul tehnicii de calcul sa permita. prin contractele de livrare a programelor informatice. daca acesta contine inregistrari sau sold editarea a doua sau mai multor documente de acelasi tip. precum si clauze privind eliminarea posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucreare a datelor de catre utilizatori. in orice moment. 79 . Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii sa nu permita: deschiderea a doua conturi cu acelasi numar modificarea numarului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont suprimarea unui cont in cursul exercitiului curent sau aferent exercitiului precedent.

Testarea produselor program presupune compararea rezultatelor propuse a fi obtinute cu cele efectiv furnizate de aplicatia informatica. prin intermediul testelor.1. Un set complet va include toate datele posibile corecte si eronate. operatia de testare se considera incheiata.utilizatorul trebuie sa poata interpreta datele . Exista un acord general asupra faptului ca datele pot fi extrem de costisitoare.2. Testarea nu se considera incheiata decat atunci cand se efectueaza lansarea prelucrarii de catre intreaga aplicatie informatica a unui set complet de date. deoarece sunt de cele mai multe ori importante resurse ale unei organizatii. prin incercari cu seturi de date asupra programului asamblat Pe masura testarii modulelor acestea vor fi integrate in fluxul functional al sistemului informatic. sa existe modalitati simple pentru efectuarea corectiilor.adica utilizatorii trebuie sa stie cum sa regaseasca datele . apoi catre cele operationale astfel: . putem sublinia: . Datele slabe din punct de vedere calitativ pot exista sub diverse forme: . 80 . permite corectarea unor eventuale erori de conceptie privind functionarea aplicatiei economice. Programul este bun. ce pot conduce la folosirea eronata a informatiei Dintre caracteristicile de calitate a datelor.se testeaza individual modulele operationale .datele trebuie sa fie accesibile utilizatorilor . iar la introducerea de date eronate.date redundante. fie un mesaj si niciodata transmiterea automata a controlului catre sistemul de operare (“iesirea din program”) sau bloarea calculatorului. ce pot conduce la decizii nefundamentate . Programul este bun in cazul in care indiferent de ceea ce s-a introdus se obtine.Curs 13 Capitolul 7. pentru a urmari reactia de raspuns a sistemului. in general daca efectueaza exact prelucrarile pentru care a fost construit. Caracteristici de calitate a datelor 7. descris in etapele de proiectare.adica datele nu sunt prezentate intr-o codificare necunoscuta utilizatorului . Un program bun livrat pe CD sau disketa. Programele trebuie sa fie inzestrate cu interfete prietenoase.date slab definite. o configurare automata. ci dimpotriva trebuie sa ofere o instalare usoara. Acest mod de asamblare. ce pot conduce la costuri de productie ridicate . Testarea “top-down” este aplicabila programelor cu structura modulara si se porneste de la modulul director catre modulele functionale.datele sunt necesare si oportune pentru folosirea de catre beneficiar in procesul de luare a deciziilor.se testeaza modulul director si cele functionale . fie un rezultat.datele trebuie sa fie relevante pentru beneficiar .date neactualizate. Testarea produselor program Testarea este un proces de evidentiere a erorilor si a cauzelor care le genereaza. nu trebuie sa creeeze probleme utilizatorilor sai. sa contina un sistem de informatii care asista procesul de utilizare.se testeaza relatiile dintre module. Realizarea si testarea programelor 7. Daca se realizeaza identitatea intre cele doua categorii de rezultate.

proiectare si programare si sa inteleaga problema pe care programul o rezolva si sa aiba capacitatea de a distinge diferentele care apar intre rezultatele oferite de program si cele obtinute prin specificatii. 7. Continutul acestor documentatii este urmatorul: a) Manualul de prezentare 1. momentul producerii unei erori si tipul acesteia. pe categorii de utilizatori si/sau executanti ai lucrarilor. • Rolul testarii de a stabili locul. Schema de structura functionala a componentei informatice 81 . sisteme de help).modul de operare in timpul executiei programului Obiectivele testarii • evidentierea comportamentului software in situatii particulare (de exceptie) (se testeaza cum se executa programul care utilizeaza fisiere. dialoguri. in conformitate cu structura organizatorica a unitatii beneficiare si a personalului ce va asigura exploatarea. • testarea are menirea de a pune in evidenta masura in care un program realizeaza ceea ce este descris in specificatii (Specificatiile descriu rapoartele (iesirile) pe care le editeaza/afiseaza un program. legaturi cu celelalte componente informatice 3. proceduri. modul de calcul si informatiile initiale) Testarea unui produs software presupune o calificare adecvata. atunci cand acestea lipsesc.validarea corectitudinii datelor primare si a rezultatelor . Testarea determina acumularea de experienta si conduce la dezvoltarea de secvente.3. Obiective.raspunsurile/mesajele sistemului informatic . Prezentarea metodelor si algoritmilor utilizati 4. limite 2. persoana care se ocupa de testare software se numeste software tester. Manualele se vor organiza modular. Modul de integrare a componentei informatice in cadrul sistemului. Stabilirea cauzelor de producere a erorilor stau in seama celor care au construit programul. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente In cadrul acestei activitati se vor optimiza elementele de interfata cu utilizatorul (videoformate. Variantele beta sunt specifice perioadei de colectare de date privind comportamentul software direct de la utilizatori. se introduc date de diverse tipuri pentru testarea algoritmilor etc.) Rezulta de aici ca rolul testarii este acela de a pune in evidenta puctele slabe ale programului. le stabileste frecventele si cuantifica efectele pe care acestea le genereaza la utilizatori. Personalul specializat in testarea software trebuie sa cunoasca tehnicile de analiza. module care elimina neajunsuri anterioare si ridica pe un plan superior activitatea de programare. Adica situatiile in care programul nu ofera rezultate corecte. Testerul colecteaza erorile. ba mai mult determina intreruperea executiei si transferul controlului spre functii ale sistemului de operare. Procesul de testare se recomanda a fi independent de producatori si de utilizator pentru a asigura rigurozitatea rezultatelor si a interpretarilor corecte a acestora. se elaboreaza manualul de prezentare si manualul de utilizare si exploatare. Rapoartele finale sunt cele care directioneaza dezvoltarea de versiuni beta de lucru. performante. se vor pune la punct proceduri de preintimpinare si corectare a erorilor involuntare de operare.In aceasta ultima testare globala se va urmari: . In literatura de specialitate.

Proceduri de asamblare lucrari . Conditii de aplicare si restrictii de utilizare: necesar de codificari.modul de intretinere 2.conditii de restaurare a fisierelor . prelucrare.lista fisierelor . Schema de structura generala a bazei de date 8. transmitere rezultate 2. diagrama de rulare a procedurilor automate .rapoarte de iesire . Graficul de exploatare a procedurilor . control. Proceduri de pregatire a datelor de intrare / introducere date de intrare . Prezentarea iesirilor 6.indicatii de transmitere. Schema fluxului informational 9.conditii de transmitere.proceduri de operare. alte operatii pregatitoare 11. pastrare. Proceduri de validare date de intrare 4.5. Proceduri de primire/restituire date de intrare .reguli de introducere date (tastare. interpretare a rapoartelor de iesire .instructiuni de interpretare si verificare . conditii de primire . Instructiuni de utilizare 1. optiuni si restrictii.lista mesajelor .instructiuni de centralizare. Proceduri de colectare/transmitere a datelor si utilizare a documentelor proiectate .instructiuni. intrucat orice sistem informatic va simula un sistem informational.schema functionala a procedurilor .instructiuni de completare documente/formulare cu date de intrare . responsabilitati de intocmire si completare a formularelor .termene.fluxuri de circulatie . Aceasta stare de lucru este fireasca.structura codurilor pentru fiecare multime . termene de pastrare. Costuri si eficienta: costul implementarii si exploatarii. mod de difuzare. Instructiuni de exploatare 1.organizarea primirii datelor/ documentelor de intrare. interventii in caz de incidente Un sistem informatic este continuu perfectibil. caracteristici) . Adica un concept departe de a fi caracterizat prin stabilitate.controlul formal si de fond : reguli sintactice.chei de control . termene de pastrare 3. Prezentarea intrarilor 7.configuratia necesara . relatii logice. arhivare. Proceduri de codificare .documentatie de exploatare a fiecarei proceduri automate .verificari/ validari chei de control .documente de intrare (machete. chei de control .metode de validare . eficienta estimata b) Manualul de utilizare si exploatare I.instructiuni pentru protectia/salvarea fisierelor . distrugere 4. fluxuri de circulatie. verificare) . 82 . arhivare II.succesiunea in timp a procedurilor de primire/pregatire date. Proceduri de utilizare. restituire. distrugere 3. necesar de personal 10.variante de prelucrare. configuratii.exemple de completare . Resursele necesare pentru exploatare: echipamente.

O sursã comunã de pericol este reprezentatã de atacurile virusilor electronici care pot provoca daune si distrugeri considerabile. . structuri organizationale. Securitatea emisiilor Principalele tipuri de amenintãri asupra celor trei caractreistici esentiale ale informatiei. situate între 4 si 6 miliarde de dolari. Din ce în ce mai mult. cheltuite anual în acest scop. spionajul. Securitatea si protectia informatiei Informatia este un produs care. organizatiile.integritatea: reprezintã garantia acuratetii si completitudinii informatiei si a metodelor de prelucrare a acesteia. mai ales în unele tãri care detin tehnologii avansate. precum si functii software. instrumente si proceduri. .confidentialitate: caracteristicã a informatiei care asigurã accesibilitatea numai pentru cei autorizati sã aibã acces la ea. Anual se cheltuiesc sume imense pentru preîntâmpinarea fraudelor pe calculator. 2. identificare falsã) b) blocarea serviciilor (denial-of-service) c) furtul de informatii. Scopul atacului: a) amuzament b) palmares c) vandalism 83 . Securitatea comunicatiilor 6. Securitatea criptograficã 7. ca si alte importante produse rezultate din activitatea umanã. Fiecare organizatie în parte îsi poate implementa propriul sãu sistem de asigurare a securitãtii informatiei. Securitatea fizicã 2. Din punctul de vedere al securitãtii. incendiile si inundatiile.disponibilitatea: reprezintã asigurarea cã numai utilizatorii autorizati au acces la informatii si la produsele aferente oricând existã o solicitare în acest sens. Tipuri de atacuri: a) intruziune (utilizator legitim.In cadrul acestei etape se termina construirea sistemului informatic. Securitatea personalului 3. furtul de informatii prin intermediul calculatorului s-a extins foarte mult. vandalismul. definite si aplicate pentru a asigura cã sunt întrunite obiectivele specifice de securitate ale organizatiei. 7. dupa care urmeaza implementarea lui. El reprezintã un domeniu extrem de delicat. are valoare pentru o organizatie si în consecintã. informatia este caracterizatã de: . Securitatea IT 5. sabotajul. Securitatea administrativã 4. Un management al securitãtii informatiei se realizeazã prin implementarea unui set corespunzãtor de actiuni care cuprinde politici. incluzând frauda. întâlnite în mod uzual în retele Internet si Intranet: 1. sistemele si retelele lor informatice sunt confruntate cu amenintarea securitãtii informatiilor provocate de un larg spectru de surse.4. iar pentru protectia si securitatea datelor se fac eforturi uriase. practici. este necesar sã fie protejatã corespunzãtor. Toate actiunile trebuie prevãzute. Un sistem integrat de securitate a informatiilor cuprinde nu mai putin de sapte sisteme de securitate: 1. Numai pentru SUA unele statistici indicã sume. În pofida unor sisteme legislative destul de bine puse la punct.

pentru urmãrirea utilizãrii resurselor sistemului. contra distrugerii datorate catastrofelor naturale referitoare la selectia profesionalã a personalului. organizarea unui sistem de control a accesului. oprind si copierea neautorizatã 3. mãsuri organizatorice. defectarea unitãtilor de hard disk-uri 2. scanare vocalã . sugereazã urmãtoarele sfaturi pentru protectia retelelor: 84 . organizarea pãstrãrii si utilizãrii suporturilor de informatii 2. Pentru o protectie eficientã este necesar sã fie cunoscute si sã se asigure urmãtoarele elemente: 1. mãsuri juridice.disponibilitatea. accesare neautorizatã a datelor si programelor. virusarea software-ului. smart card Aspecte privind protectia informatiei În orice sistem de calcul. chestionar . Mecanisme de autentificare utilizate pentru accesul la informatii . Se asigurã protectie pentru: a) date si informatii .d) spionaj e) stupiditate si accidente 3. functionalitatea programelor. precum si pentru posibilitatea refacerii unor date în caz de distrugere 3. . protectia presupune asigurarea programelor si datelor împotriva urmãtoarelor actiuni: 1. constituite din programe de protectie si tehnici de criptare a informatiei.printr-un obiect personal . pierderi accidentale. care cuprind documente normative care controleazã si reglementeazã procesul prelucrãrii si folosirii informatiei 3. prin actiuni de parolare si criptare a informatiilor.printr-o caracteristicã fizicã personalã . mijloace informatice. evidenta accesului. identificarea accesului prin reguli si relatii între utilizatori si resurse 2.prin cunostinte individuale . furturi de servicii) 4. cauzate de cãderile de tensiune.confidentialitatea. . parolã . b) resurse calculator c) reputatie. scanare retinã . integritatea si confidentialitatea datelor 4. fraudã pe calculator (sustragerea sau alterarea de date.integritatea. scanare digitatie . Sfaturi privind securitatea informatiei Diversi analisti si experti în probleme de securitate. Mijloacele prin care se poate asigura protectia sunt: 1.

Asigurati-vã cã nu au existat douã perechi de ochi care sã vadã codul înainte sã fie introdus în sistem. . . care i-ar putea deranja pe unii angajati si i-ar determina sã aibã un comportament neloial fatã de companie.setati un program software care sã vã alerteze atunci când o persoanã lucreazã în altã parte decât în biroul sãu sau în afara programului general. .Monitorizati reteaua .Efectuati salvãri de sigurantã atât pentru desktop-uri si laptop-uri. . .Pãstrati întotdeauna în altã parte o copie a salvãrilor se sigurantã de pe benzile magnetice. .Pãstrati serverele în locuri sigure.Scanati mesajele electronice pentru a vedea ceea ce iese din companie.Cheltuiti cel putin 3-5% din bugetul de IS pe asigurarea securitãtii informatiei. cum sunt fuziunile sau reducerile de personal.Rotiti benzile magnetice pentru salvãrile de sigurantã. . . .Cereti fiecãrui persoane sã se conecteze în retea folosind parola proprie.Fiti la zi cu versiunile de software.Trebuie sã aveti un departament pentru garantarea securitãtii informatiei (cel putin o persoanã si apoi câte una în plus pentru fiecare o mie de angajati).Asigurati-vã cã nici o persoanã nu controleazã sistemul de la un capãt la celãlalt. . .Executati salvãri de sigurantã (backup) în fiecare sãptãmânã. .Prevedeti în contractul individual cu fiecare angajat reguli si sanctiuni. .Utilizati un software de detectie a intruziunilor nedorite. . 85 .Întãriti securitatea pe parcursul unor evenimente mai deosebite. . verificati de douã ori benzile de backup si desemnati pe altcineva sã facã salvãrile curente dacã persoana luatã în vizor este chiar cea care se ocupa anterior. în mod curent. mai ales dacã acest angajat detine si o functie criticã privind regimul informatiilor confidentiale de firmã.Realizati un sistem strict pentru accesul la benzile magnetice.. separat de departamentul de IT si care sã raporteze direct cãtre responsabilul pentru transmiterea informatiei. . cât si pentru servere. Instruiti personalul care asigurã securitatea informatiei pentru a fi în mãsurã sã detecteze angajatul care a fost perturbat sau nemultumit de ceva. . nu folositi una si aceeasi bandã de mai multe ori la rând. care sã vã alerteze în cazul unei lovituri.Atribuiti drepturile de supervizare unui grup mai mare de persoane. .Fiti siguri cã persoanele cu sarcini critice de IS sunt asigurate.

Asigurarea conditiilor organizatorice D. Ele cuprind: .modalitatile de operare pe parcursul fluxului de prelucrare si de interventie in cazul unor incidente ce pot apare in timpul executiei programelor.Curs 14 Capitolul 8. Aceasta se poate face prin cursuri de initiere de scurta durata organizate de proiectant la sediul acestuia sau la sediul beneficiarului. Implementarea sistemului informatic Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui sistem informatic fac ca momentul punerii in functiune sa se identifice cu momentul trecerii in exploatare a sistemului.modalitatile de prezentare si receptie a documentelor primare si a situatiilor cu rezultate finale . Instruirea personalului utilizator A. Asigurarea fondului informational A. Este evident ca. a modului de folosire si interpretare a acestora • instructiuni pentru unitatea de prelucrare.prezentarea succinta a aplicatiei si a fluxurilor informationale .1. Sunt unele metodologii care recomanda punerea in functiune a noului sistem informatic in paralel cu vechiul sistem de prelucrare a datelor. Asigurarea resurselor hard Asigurarea conditiilor de implementare E.urmareste sa aduca la cunostinta avantajele folosirii tehnicii de calcul precum si noua disciplina informationala impusa. Implementarea.prezentarea situatiilor de iesire (listelor. Ele cuprind: . ci este acela de experimentare a noului sistem. Implementarea sistemului informatic proiectat depinde de modul in care beneficiarul asigura conditiile de punere in functiune. presupune: • sensibilizarea beneficiarului in probleme de informatica . inseamna nereusita acestei actiuni.au rolul de a da posibilitatea beneficiarului sa cunoasca procedurile manuale si automate ce trebuie sa le execute. obiectivul urmarit nu este acela de punere in functiune. B. Instruirea personalului utilizator. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor manuale si automate Aceste instructiuni se pot grupa astfel: • instructiuni pentru beneficiar .prezentarea noilor documente proiectate si a instructiunilor de completare aferente . 86 . ecranelor). Orice intrerupere a mentinerii in exploatare dupa momentul punerii in functiune. exploatarea si intretinerea sistemelor informatice 8. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor mnuale si automate C.modalitatile de pregatire si verificare a purtatorilor tehnici de informatii precum si de corectare a erorilor aferente . in asemenea cazuri. Acesta activitate presupune: B.

care sa permita realizarea unor lucrari de calitate. preluarea unei parti din personal in activitati de informatica si reorientarea altei parti in activitati utile unitatii. C. nucleu ce trebuie format inainte de inceperea proiectarii si implementarii si apot dezvoltat cantitativ si calitativ pe parcursul realizarii sistemului informatic.descrierea continutului informational al situatiilor de iesire. codificare. fara ambiguitati a tuturor rubricilor din documente . precise. E. regulile de completare si de utilizare a acestora. pregatire ce se face prin: .D. D. in prealabil. In al doilea rand se refera la constituirea nucleului de informaticieni in cadrul unitatii beneficiare. lucru ce se poate face cu ajutorul unor grafuri Grantt.C. asigurarea integritatii.• • atragerea personalului cu putere de decizie in activitatea de implementare . care presupune rezolvarea unot probleme de volum mic in cadrul unitatii. O alta conditie este asigurarea unui spatiu corespunzator desfasurarii activitatii nucleului de informatica.modalitatile de verificare si de transmitere a documentelor. o ampla munca de colectare.noile modele de documente de intrare. Pregatirea utilizatorului consta in instruirea acestuia cu privire la: . modul de interpretare a rezultatelor si a mesajelor. De o deosebita importanta este de asemenea asigurarea materialelor consumabile specifice functionarii sistemelor informatice. lucru ce va duce implicit la incadrarea acestei etape in termenele stabilite de proiectant pregatirea psihologica a personalului unitatii beneficiare . O alta problema care permite o buna organizare a implementarii este planficarea activitatilor specifice acestei etape. lucrandu-se eventual in regim de teleprelucrare. atributiile fiecarei persoane in completarea si verificarea documentelor de intrare . inistandu-se asupra necesitatii completarii clare. Acest lucru va da posibilitatea crearii unui climat favorabil implementarii solutiei proiectate. ordonare. PERT. precum si asigurarea multiplicarii documentelor primare reproiectate in concordanta cu prevederile proiectului tehnic de detaliu. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare Conditiile organizatorice ce trebuie asigurate implementarii noului sistem se refera in primul rand la asigurarea transpunerii in practica a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de proiectare.constituirea fisierelor sau entitatilor bazei de date. Asigurarea resurselor hard .este garantia asigurarii la timp si integrale a conditiilor necesare implementarii. Asigurarea fondului informational Presupune pregatirea datelor reale si incarcarea fisierelor sau bazei de date in vederea testarii si punerii in functiune a noului sistem. la lansarea efectiva a documentelor proiectate si la instituirea noilor fluxuri informationale.are drept scop convingerea acestuia ca introducerea tehnicii moderne nu urmareste reducerea personalului ci usurarea muncii acestuia. securitatii si confidentialitatii fondului de date manipulat.utilizarea corecta a codurilor . a metodei A. prin culegerea fondului informational necesar si stocarea a cestuia pe purtatori tehnici de informatie. Pentru aceasta va fi necesara. se poate realiza in trei moduri: • prin dotarea unitatii beneficiare cu unul sau mai multe sisteme de calcul • prin perfectarea accesului la o unitate de informatica pentru un anumit numar de orecalculator • printr-o solutie mixta. a instructiunilor de completare si utilizare aferente. (analizei drumului critic). iar pentru problemele mai complexe sa se apeleze la capacitatea unei unitati de informatica cu o dotare corespunzatoare. 87 . analiza si folosirea acestora pentru luarea deciziilor. incarcare si validare a datelor.

Aceste activitati in mod aproape inevitabil. O asemenea solutie se recomanda in cazul unor sisteme de o complexitate mai redusa sau in cazurile cand sistemele informatice respective nu pot functiona prin punerea in functiune esalonata a componenetelor sistemului informatic. Alegerea momentului punerii in functiune Momentul punerii in functiune a unei componente a unui sistem informatic corespunde datei cand prima sa aplicatie informatica se da in functiune. metode. Momentul punerii in functiune se alege si in functie de posibilitatea de pregatire a categoriilor de personal in realizarea noilor sarcini. calitatea si modul de alocare a resurselor financiare. ci ea are si sarcina dificila de a inlocui si unele conceptii depasite cu privire la rolul. Activitatile de punere in functiune a noului sistem sau a unei componente nu reprezinta inlocuirea unui sistem informational. cu ajutorul unor programe de conversie a fisierelor. reprezinta o confruntare directa intre “nou” si “vechi”. inregistrare si transmitere a datelor. dar cu esalonarea in timp in ceea ce priveste sfera de cuprindere. locul si calitatea acestui sistem. Pentru exploatarea sistemului se pot folosi mai multe procedee: 88 . introducerea unei noi forme de organizare. pentru realizarea legaturilor functionale dintre acestea. corespunzand astfel debutului ciclului de operatii tehnologice ale aplicatiei.- preluarea partiala sau integrala a datelor dintr-o serie de fisiere deja create. Punerea in functiune a sistemului respectiv la toate unitatile prevazute se poate esalona pe o perioada mai mare. Dintre variantele de solutii posibile pentru punerea in functiune a unui sistem informatic. pot fi mentionate: a) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic si pe intreaga lui sfera de actiune. Executarea procedurilor de conversie se aplica atunci cand exista deja un sistem informatic sau aplicatii informatice in functiune. conversiile se impun atunci cand prin realizarea si implementarea esalonata in timp a componentelor noului sistem informatic. in funcite de numarul unitatilor si de posibilitatile de asigurare a conditiilor si resurselor necesare. Strategii de implementare a sistemelor informatice Strategiile de implementare urmaresc gasirea celor mai adecvate cai. b) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic. Declansarea momentului punerii in functiune se plaseaza in zona operatiilor de culegere. c) punerea esalonata in functiune a componentelor sistemului informatic. conversii de programe sau conversii de proceduri. sunt necesare proceduri de conversie cum ar fi: conversii de fisiere. 8. Aceasta varianta se aplica in cazul sistemelor informatice complexe.) Inainte de activitatea de punere in functiune trebuie sa se asigure o perioada de timp corespunzatoare cerintelor de indeplinire a conditiilor de pregatire calitativa a momentului punerii in functiune. pentru realizarea obiectivelor de realizare si utilizare a sistemelor informatice. umane si materiale pentru proiectarea si darea in exploatare a acestor sisteme. lansarea in productie a unei noi tehnologii etc. De asemenea. ce trebuiesc inlocuite. in functie de criteriile care stau la baza stabilirii prioritatilor in esalonarea punerii in functiune a diferitelor componente a sistemului informatic. Se aplica de regula la sistemele informatice generalizabile pe un numar mai mare de unitati.2. proceduri fata de conditiile si situatiile concrete existente. Perioada de esalonare a punerii in functiune a unui sistem informatic complex este determinata intr-o mare masura de dimensiunea. Momentul punerii in functiune trebuie sa corespunda cu inceputul unei perioade (ciclu) semnificativ din activitatea unitatii respective (inceput de an calendaristic.

asigura eliminarea eventualelor erori exitent fara ca aceasra sa impiedice desfasurarea normala a activitatii beneficiarului . Cu toate ca functionarea in paralel este mai dificila si mai costisitoare. in functie de volumul si importanta problemei.realizeaza actualizarea si intretinerea bazei de date in ambele sisteme . 89 .organul de decizie poate folosi informatiile sistemului existent pana cand noul sistem informatic intra definitiv in functiune b) Experimentarea sistemului proiectat folosind date provenite din perioade precedente prezinta aceleasi avantaje ca procedeul anterior. de mai multe ori.evidentiaza cauzele generatoare de erori . 8. evita aglomerarea excesiva a personalului. Etapa de implementare nu poate fi considerata incheiata daca nu se definitiveaza intreaga documentatie a proiectului. urmaresc asigurarea realizarii continue a parametrilor tehnici.utilizarea necorespunzatoare a programelor Avantaje: . implicand eforturi mai mari. Printre cauzele care conduc la aparitia erorilor se mentioneaza: . economici si functionali ai sistemului respectiv. este totusi mai eficienta deoarece permite sa depisteze unele erori si anomalii de la cadrul proiectat.erori de programare .verifica si compara in permanenta rezultatelel celor doua sisteme . in perioadele de varf si nu are timpul de executie limitst in raport cu perioada pentru care se face experimentarea c) Inlocuirea imediata (directa) a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicata numai in situatii deosebite.intocmirea necorepunzatoare a documentelor de intrare .atribuirea incorecta a codurilor .- functionarea concomitenta atat a sistemului manual existent cit si a sistemului automat proiectat experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din perioade precedente inlocuirea directa a sistemului existent cu cel proiectat a) Functionarea in paralel atat a sistemului manual existent cat si a sistemului proiectat cuprinde o perioada de cca 1-3 luni in care se verifica si se compara rezultatele obtinute de sistemul de prelucrare automata a datelor si de catre sistemul existent. se completeaza corect documentele de intrare.3. de marimea unitatii beneficare si de masurile organizatorice intreprinse. In plus. Lucru impus de necesitatea realizarii unei concordante depline intre sistemul proiectat si documentatia sa. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice Activitatile de exploatare si intretinere a sistemului informatic pus in functiune. in concordanta cu proiectul elaborat si cu dinamica cerintelor activitatii de conducere si operative din unitatea respectiva. Aceasta presupune definitivarea atat a manualelor de prezentare cat si a celor de utilizare si exploatare. atunci cand se realizeaza corelarea procedurilor manuale si automate. se obtin in timp util informatiile dorite pe toate nivelele de conducere. se atinge ritmul de exploatare si se obtin performatenle scontate. Etapa de implementare a sistemului informatic se finalizeaza atunci cand noul sistem functioneaza in conformitate cu cerintele stabilite prin proiect. Renuntarea la sistemul manual se va face numai dupa ce intregul lant de programe a fost executat fara incidente si fara erori.

respectiv la un nou ciclu de parcurgere a etapelor de realizare a sistemelor informatice. o trecere evidenta la un nou ciclu de perfectionare. operatii de importanta deosebita pentru mentinerea in functiune a sistemului informatic . Dintre sarcinile avute in vedere la exploatarea si intretinerea sistemului informatic pot fi mentionate: . Totodata.activitati de exploatare .imbunatatirea continua a calitatii datelor. prelucrare. Activitatile de exploatare si intretinere se pot grupa astfel: . vizualizare a datelor. mergand uneori pana la nivelul de periclitare a functionarii sistemului. cand ele sunt mai generale ca sfera de actiune si mai radicale din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor utilizate. Activitatile de inregistrare a cerintelor de reproiectare a sistemului informatic in functiune vizeaza pregatirea trecerii la reproiectare. perioada care se inscrie intr-un ciclu. inseamna ca s-a ajuns la o situatie conflictuala intre cerinte si existente si se cere o reproiectare a intregului sistem. este determinat de frecventa perfectionarilor de fond in domeniul tehnicii de calcul.organizarea si urmarirea executiei operatiilor de actualizare a fisierelor si/sau a bazelor de date la momentele stabilite.asigurarea reviziilor tehnice si reparatiilor echipamentelor de prelucrare a datelor Practica demonstreaza ca neglijarea activitatilor de mentinere in functiune. Perfectionarile curente ce se cer a fi aduse sistemului informatic in functiune nu trebuie sa afecteze solutiile tehnice si organizatorice de fond prevazute de catre proiectul initial. cat si la introducerea in sistem a unor perfectionari curente.organizarea si intretinerea arhivelor de date inregistrate pe suporti magnetici . acest ciclu corespunde si cerintelor de perfectionare a metodelor si tehnicilor utilizate in activitatile de conducere din unitatile economico-sociale. In momentul in care se ajunge ca perfectionarile ce se impun in cadrul sistemul informatic sa afecteze o buna parte a sistemului in functiune. ci sa le completeze.activitati de inregistrare a cerintelor de reproiectare Activitatile de exploatare se concentreaza in principal asupra executiei curente a operatiilor de culegere. reducerea timpului de raspuns a sistemului si reducerea costurilor pe unitate de informatie prelucrata si valorificata . prin respectarea stricta a instructiunilor tehnice de lucru.Acestor activitati le revine sarcina de realizare a exploatarii curente si a consolidarii functionarii sistemului informatic pus in functiune pe intreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat. intretinere si dezvoltare a sistemelor informatice implementate. Acest ciclu de viata al sistemului informatic.activitati de intretinere . Activitatile de intretinere a sistemului informatic se refera atat la realizarea constanta a parametrilor sistemului proiectat si aflat in exploatare. 90 .introducerea perfectionarilor in tehnologia de prelucrare automata a datelor . precu. transmitere. Ele vizeaza responsabilitatea utilizatorului si a personalului din informatica in exploatarea sistemului informatic. conduce la inregistrarea unei scaderi constante dupa momentul punerii in functiune. si in domeniul evolutiei produselor program. care conduc la ridicarea nivelului parametrilor tehnico-functionali si economici ai sistemului respectiv. validare. sa le perfectioneze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful