You are on page 1of 50

LUCRARE DE LICENŢĂ

CUPRINS
PAGINA INTRODUCERE .................................................................................................... 4 CAPITOLUL I : TURISMUL – O PROVOCARE A SEC. XXI ................................ 5 1.1.Concepte si definitii ………………………………………………........................ 5 1.2.Forme de turism ………………………………………………............................. 9 1.3.Factorii care influenteaza evolutia turismului …………….….......................... 12

CAPITOLUL II : PREZENTAREA OOOOOOOO………..…………......................... 16 2.1.Pezentarea societatii OOOOOOOO ………………………............................... 16 2.2.Obiectul de activitate al societatii ……………………………………………... 17

CAPITOLUL III: ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA AGENTIEI A+TRAVEL .19

3.1. Organizarea firmei OOOOOOOO pe compartimente …................................. 19 3.1.1. Compartimentul de Marketing .…………….…............................................19 3.1.2. Compartimentul de Outgoing ……………….............................................. 20 3.1.3. Compartimentul de Incoming ……………………………………................. 26 3.1.4. Compartimentul de Turism Intern ……...................................................... 27 3.1.5. Compartimentul de Ticketing …………………………................................ 28 3.1.6. Compartimentul de Rent-a Car …………………........................................ 31 3.1.7. Compartimentul de Asigurări medicale …………………............................ 31 3.2. Analiza activităţii desfăşurate de OOOOOOOO ............................................. 34 3.2.1. Departamentul de Ticketing …………………………….............................. 34 3.2.2. Departamentul de Turism ……………………..…....................................... 36 3.3. Forme de promovare a produsului turistic …………..................................... 40 3.3.1. Realizarea programului de marketing la OOOOOOOO ............................. 40 3.3.2. Tipuri de promovare utilizate de societatea OOOOOOOO ........................ 42

PROPUNERI ………………………………………………………………………... 47

CONCLUZII ………………………………………………...…………………...….. 48

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................49

2

INTRODUCERE

Din punct de vedere etimologic, după majoritatea dicţionarelor, cuvântul “turism” provine din termenul englezesc “to tour” (a călători, a colinda), având deci semnificaţia de excursie. Apărut în Anglia în secolul al XVIII-lea, cu sensul iniţial de a voiaja în Europa, acest termen derivă, la rândul său, din cuvântul francez “tour” (călătorie, mişcare în aer liber, plimbare, drumeţie în circuit) fiind preluat, în mod treptat, de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima formele de călătorie care urmăresc preponderent un scop de agrement şi de recreere. Într-un secol şi jumătate turismul a devenit un sector esenţial al activităţii economice a mai multor state. El a pus în joc enorme sume de capital, materializate în lucrări publice, mijloace de transport, alimentaţie şi diverse alte servicii, ajungând în prezent să numere mii şi mii de întreprinderi care se bucură de o foarte bună organizare, începând cu micile birouri de turism şi terminând cu lanţuri întregi de hoteluri de lux. Privit ca o activitate economică, turismul include o gamă variată de activităţi, şi anume: servicii de informare, vânzare de călătorii turistice, transport, cazare, tratamente în staţiuni balneare, acţiuni cu rol de agrement şi divertisment, organizarea de excursii.

3

În organizarea eficientă a activităţii de turism, un mare rol îl au agenţiile de turism. Agenţiile de turism au aparut la mijlocul secolului XIX. Apariţia lor coincide cu dezvoltarea mijloacelor de transport. Thomas Cook este cel căruia i se atribuie crearea primei agenţii de turism. Concurenţa tot mai mare dintre agenţiile de voiaj va permite clientilor să poată alege dintr-o gama variată de programe turistice competitive din punct de vedere al calităţii dar şi în condiţiile unor preţuri cat mai accesibile publicului larg. Un alt efect al concurenţei este retragerea de pe piaţă a agenţiilor din turism care nu reuşesc sa satisfacă bine nevoia de a călători a oamenilor, lasând locul pentru marile agenţii de turism care se vor extinde şi vor oferi în continuare servicii de cea mai bună calitate .

CAPITOLUL I

Turismul – o provocare a sec. XXI

1.1 Concepte şi definiţii
Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii şi bunuri, proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenţă al acestora. Pe de altă parte, prin instituţiile abilitate, turismul asigură legătura între prestatori şi turişti prin vânzarea serviciilor solicitate de aceştia. Se nasc deci, o serie de relaţii între organizatorii activităţilor turistice şi diferiţii producători de bunuri, prestatori de servicii turistice şi beneficiarii acestora, ceea ce reclamă o serie de operaţiuni care să asigure desfăşurarea corectă şi eficientă a activităţilor turistice. În acelaşi timp, turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic civilizaţiei actuale, una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale, ce polarizează interesul unui număr tot mai mare de ţări.

4

Turismul a primit de-a lungul timpului mai multe definiţii, conţinutul noţiunii de turism fiind analizat de mai mulţi specialişti în domeniu: Eduard Picard, R. Baretje, J.Krippendorf. Au existat şi o serie de definiţii negativiste ale turismului, cum ar fi cea a psihologului Claire Lucques care considera turismul “o cheltuială inutilă şi nefastă, consecinţă a tendinţei spre risipă şi distrugere a bogăţiilor materiale în scopul satisfacerii plăcerii”. O definiţie completă este dată de profesorul Snack , care considera că turismul reprezintă ansamblul activităţilor şi relaţiilor generate de organizarea şi desfăşurarea unei călătorii de agrement sau în alte scopuri, precum şi industria care concură la realizarea acesteia: întreprinderile de transport, de alimentaţie publică, de prestări servicii, agenţiile de turism etc. De asemenea, recent au mai fost formulate o serie de definiţii de către un număr larg de specialişti, o reflectare sugestivă a conţinutului şi complexităţii activităţii turistice, putând fi redată astfel:”latură a sectorului terţial al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese şi reuniuni, incluzând toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum si servicii ale turiştilor.” Una dintre cele mai cuprinzătoare definiţii date turismului, general acceptată, este aceea dată de profesorul elveţian dr. W. Hunziker:”Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi activitate lucrativă oarecare.” Din punct de vedere etimologic, cuvântul „TURISM” provine din termenul englezesc „TO TOUR” ( a calatori, a colinda), având deci semnificaţia de excursie. Creat in ANGLIA in sec. al XVIII-lea, desemnând iniţial acţiunea de a voiaja in Europa, acest galicism deriva la rândul sau din cuvântul francez „Tour” (călătorie, mişcare in aer liber, plimbare) si a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima forme de călătorie care urmăresc cu preponderenta un scop de agrement, de recreere. Termenul francez TOUR deriva din cuvântul grecesc TOURNOS si respectiv din cel latin TURNUS, păstrând semnificaţia de circuit, in sensul de călătorie. Unii experţi (belgianul ARTHUR HAULOT, de exemplu) accepta si ipoteza originii ebraice a cuvântului; in ebraica antica TUR, corespundea noţiunii de călătorie, descoperire, recunoaştere, explorare. Paralel cu definirea turismului, au existat preocupări şi în legătură cu definirea noţiunii de turist. Un punct de vedere, a fost realizat în anul 1937 când, la recomandarea Comitetului de experţi - staticieni ai Ligii Naţiunilor, a fost acceptată următoarea definiţie pentru turistul străin: “orice persoană ce se deplasează pe o durată de cel puţin 24 de ore într-o altă ţară, diferită de cea în care se afla domiciliul sau permanent.”

5

administrative. Şi agenţii economici producători şi furnizori de servicii sunt interesaţi să cunoască şi să înţeleagă mecanismul. sociali.Pot fi consideraţi turişti cei care efectuează o călătorie de plăcere (de agrement) sau pentru alte motive (familiale. identificând o varietate de factori culturali. chiar dacă durata sejurului este mai mică de 24 de ore. altul decât acela de a exercita o activitate remunerată. care trebuie să corespundă preferinţelor şi solicitărilor consumatorilor. ele momentul încheierii acţiunii acestuia. de sănătate). ceea ce I-a determinat pe analişti să-şi orienteze cercetările spre alte concepte. Din caracterul nematerial rezultă şi nestocabilitatea. în prealabil. Coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumurilor presupune prezenţa în acelaşi loc atât a prestatorului cât şi a beneficiarului. psihologici care. majoritatea producătorilor şi furnizorilor de servicii se limitează la intuiţia şi experienţa lor proprie. se presupune că ar putea contribui la influenţarea comportamentelor consumat. studenţii şi elevii care locuiesc temporar în străinătate. trebuie precizat că. ceea ce presupune existenţa unei oferte turistice. reuniuni (ştiinţifice. neputând fi stocate şi păstrate. care a inclus în categoria turiştilor. Particularităţi şi caracteristici ale serviciilor turistice Materializarea consumului turistic se realizează doar după ce. s-a realizat un act comercial de cumpărare-vânzare. serviciul este acea activitate utilă al cărei rezultat este nematerial şi deci nestocabil. pentru orice fel de motiv. În ceea ce priveşte turismul intern UIOOT. serviciile turistice. Concluziile desprinse din aceste produceri nu se adeveresc însă în toate împrejurările. altul decât acolo unde are domiciliul sau obişnuit. religioase). diplomatice. deoarece nu poate fi creat şi monitorizat un mecanism complex. în interiorul ţării sale de reşedinţă. fiind inseparabile de persoana prestatorului. în vederea unui consum ulterior. Pentru a nu fi confundată cu activităţi producătoare de bunuri. cei care fac călătorii de afaceri sau care participă la croaziere. a adoptat următoarea definiţie: “turistul naţional este orice persoană care vizitează un loc. care influenţează intenţiile şi deciziile de cumpărare ale consumatorilor. care să le permită caracterizarea comportamentelor de consum. efectuând aici un sejur de cel puţin 24 de ore. Această definiţie a fost acceptată în 1950 şi de către Uniunea Internaţională a Organizaţiei Oficiale de Turism (UIOOT).” Serviciile turistice Serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. cei ce participă la conferinţe. 6 . bazate pe elaborarea unor metode de selecţie.

promovare. de locul şi momentul în care sunt prestate. comunicaţie. gustate. Clasificarea serviciilor în funcţie de gradul lor de urgenţă 7 . Călătoria turistică implică deplasarea unei persoane sau a unui grup de persoane. atestă imposibilitatea ca acestea să fie stocate. elaborare de programe de călătorii). servicii prestate la locul de sejur. auzite sau mirosite înainte de a fi cumpărate. prestaţii hoteliere. variabilitatea şi perisabilitatea Intangibilitatea semnifică faptul că serviciile nu pot fi văzute. pescuit. informare. simţite. servicii cu caracter special desfăşurate în cadrul turismului de tratament. din localitatea sau ţara de reşedinţă. Clasificarea serviciilor în funcţie de structura produselor turistice Se caracterizează prin: • • • • • servicii pentru pregătirea consumului turistic(organizarea călătoriilor. poştă şi telecomunicaţii). servicii complementare(servicii prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vacanţă:agrement. Variabilitatea serviciilor. servicii de alimentaţie. servicii cu caracter general oferite de unităţi la care turiştii pot apela(frizerii. sport. aspecte concrete ale unui serviciu putându-se referi doar la denumire. excursii). Perisabilitatea serviciilor. Inseparabilitatea indică faptul că producţia serviciilor are loc odată cu consumul.Caracteristicile serviciilor pe care le regăsim în cele mai multe cazuri sunt următoarele: intangibilitatea. de aceea prin marketing. este necesară sincronizarea ofertei cu cererea de servicii. de congrese. preţ. în altă localitate pentru petrecerea timpului alocat vacanţei. în mod identic. semnifică imposibilitatea repetării acestora. Clasificarea serviciilor turistice Turismul se caracterizează prin două categorii principale de servicii: • • servicii legate de efectuarea călătoriei. depinzând de persoana care le realizează. inseparabilitatea. saloane de cosmetică. de vânătoare. servicii de bază:servicii de transport.

de rezervări). servicii turistice cu caracter recreativ. Clasificarea serviciilor în funcţie de modalităţile de plată Pot fi: • • servicii cu plata (majoritatea serviciilor). servicii gratuite (publicitate. spiritual. în literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism practicate. fără alternativă de amânare. servicii diverse(schimb valutar). a itinerariilor. 1. necesităţi relativ urgente de servicii turistice. Forme de turism Turismul. servicii şi activităţi turistice cu caracter sportiv. Clasificarea serviciilor din punct de vedere al caracterului prestaţiilor Pot fi menţionate: • • • • • servicii de intermediere(de închiriat.2. Cele mai importante sunt următoarele: a) După locul de provenienţă al turiştilor: • • Turism naţional (intern). practicat de cetăţenii unei ţări în interiorul graniţelor ei. Turismul internaţional se împarte la rândul său în: 8 .Se găsesc în următoarea formă: • • necesităţi relativ puţin urgente de servicii turistice a căror satisfacere poate fi amânată în timp. Turism internaţional(extern). a perioadei şi duratei sejurului de către fiecare turist în parte. medical şi în ultimă instanţa satisfacerea nevoilor de consum turistic. are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social. Ţinând cont de aceste considerente. servicii pentru tratamente şi cure balneare. comision). caracterizat prin vizitele cetăţenilor străini într-o ţară şi prin plecările cetăţenilor autohtoni în scopuri turistice în afara graniţelor ţării lor. care implica ideea alegerii deliberate a destinaţiilor. cultural. intermediere. în funcţie de numeroase criterii.

fără o angajare prealabilă a serviciilor. b) După momentul şi modul de angajare al prestaţiilor turistice: • Turism organizat (contractual) . împachetări cu nămol. destinaţiilor şi perioadei de efectuare a călătoriei ce cuprinde în special. iar o altă parte sunt plătite în timpul călătoriei direct la unităţile prestatoare. cu durata variabilă în timp şi spaţiu. turism receptor (de primire). soare. în străinătate. culturale. • • c) După sezonalitate. Turism de vară. prin contract sau alte aranjamente comerciale specifice. cure heliomarine dar şi practicarea de sporturi nautice. 9 . Turism neorganizat (necontractual). în grup sau individual. ce reprezintă acea parte a turismului care înregistrează sosirile cetăţenilor străini într-o ţară dată. cu timp limitat ca durată şi motivat de anumite evenimente specifice(sezon de vânătoare. artistice). în cadrul căruia o parte din prestaţii sunt angajate şi achitate în prealabil. Turism de vizitare a mai multor localităţi sau ţări. ce are loc în perioadele calde ale anului. aceşti cetăţeni având domiciliul în ţara emitentă. Turism semiorganizat (mixt). Turism de tranzit ce presupune travesarea cu sau fără oprire a unor ţări sau zone pentru a ajunge la alte destinaţii. Turism itinerant cu deplasări în zone stabilite înainte sau ocazionale cu opriri şi rămâneri cu durata scurtă. turismul practicat de automobilişti. pescuit) sau de diferite festivităţi tradiţionale cu caracter periodic(folclorice. Turism ocazional este de regulă localizat în timp şi spaţiu. persoane cu venituri medii şi peste medii. în prealabil. • d) După gradul de mobilitate al turiştilor: • • • • Turism de sejur ce presupune rămânerea unui timp cu durata variabilă într-o zonă turistică.  turism emiţător (de trimitere). ce reprezintă acea parte a turismului internaţional care înregistrează plecările cetăţenilor unei ţări. turismul se clasifică în: • • Turism de iarnă. motivul pentru care este căutat fiind zăpada. motivat fiind de apa mării.în grup sau individual în cadrul căruia prestaţiile şi perioada călătoriei sunt stabilite.

monumente ale naturii. e) După mijlocul de transport folosit. Turism de agrement ce are motivaţii culturale. de până la o săptămână. unde pot fi cuprinşi şi turiştii ce practică turismul ocazional cât şi cei ce optează pentru turismul de sfârşit de săptămână(week-end). Turism rutier reprezentativ pentru clienţii cu venituri medii şi peste medii. pentru distanţe mari folosit mai ales în turismul internaţional. caracterizat printr-un sejur mai lung petrecut la o destinaţie determinată în condiţii naturale adecvate şi turism de recreere. utilizând ca mijloc de cazare corturile(turism neorganizat). Turism cultural ce cuprinde călătoriile şi participările la festivalurile de artă. ce constituie o formă accesibilă.  Turism de sejur cu durata medie. • • • • 10 . • • • • f) După motivaţia care generează călătoria: • Turism de odihnă. tabere(turism organizat). ca o consecinţă a vieţii sedentare a populaţiei urbane.În funcţie de utilizarea timpului disponibil pentru călătorii. se clasifică în: • Drumeţii-deplasări pentru vizitarea unor vestigii. excursii naţionale şi internaţionale. ce nu depăşeşte 30 de zile. alpinism. pentru petrecerea sfârşitului de săptămână.  Turism de sejur cu durata scurtă. turismul de sejur poate îmbrăca următoarele forme:  Turism de sejur lung. a vacanţelor. răspunzând motivaţiei de cunoaştere. Turism naval practicat pe nave maritime şi fluviale. cu precădere pentru vârsta a treia. Turism de tratament balneo-medical. ce poate depăşi o lună de zile. ce presupune sejururi relativ reduse. un adevărat hotel pe roţi. Turism feroviar. cabane. de lărgire a cunoştinţelor. pentru croaziere. Turism sportiv ce reprezintă o formă a turismului de agrement. sportive. Un exemplu în acest caz este Orient Expres. vânătoare. popasuri. realizată în toate anotimpurile. pescuit. Turismul aerian realizat cu avionul. motivat de dorinţa de a practica diferite activităţi sportive. caracteristic turiştilor cu un venit ridicat datorită preţurilor destul de mari.

cuprinzând şi turismul de lux. sesiuni ştiinţifice. congrese. Turismul pentru vârsta a III-a. turismul de vânătoare. tranzacţii. Turism religios. Turismul social. tineri căsătoriţi. 11 . practicat de către copiii între 5-7 ani. ce cuprinde 50% dintre turiştii prezenţi în unităţile de profil. atât de către cei tineri cât şi de către adulţi. odihnă. etc. în unităţi de confort mediu sau redus.. Turism de afaceri. Turismul de masă este practicat de segmentele de populaţie cu venituri medii şi submedii. expoziţii. Turism pentru elevi de genul excursiilor. Turism ştiinţific. Se desfăşoară în tot timpul anului şi necesită spaţii de desfăşurare şi dotări de înalt nivel tehnic. etc. Turism tehnic. politică etc. Turismul pentru adulţi. negocieri). practicat mai alea în extrasezon de către categoriile de populaţie cu venituri mici şi foarte mici. cunoaştere. practicarea de sporturi). persoane cu venituri mari. alături celui de reuniuni (târguri. etc. i) După principalele caracteristici ale ofertei: • Turismul de litoral este practicat vara în special pentru odihnă şi cură heliomarină. Turism pentru tineret cu vârste cuprinse între 18-30 ani:studenţi. • • h) După vârsta participanţilor: • • • • • Turism pentru preşcolari. cu motivaţii diferite (tratament. conferinţe) pe teme de cultură. • • • • g) După caracteristicile social-economice ale cererii: • Turismul particular cuprinde persoanele care fac turism pe cont propriu.• Turismul de reuniuni (seminarii. de întreţinere. însoţiţi de educatoare şi/sau părinţi. croazierele. cuprinde tratamente balneo-medicale.

• • • Turismul montan cuprinde turismul de sfârşit de săptămână. cu un pronunţat caracter de recreere. Factorii demografici:evoluţia numerică a populaţiei. practicarea pescuitului. bob. j) În funcţie de perioada când se desfăşoară: • • Turism de week-end. dorinţa de cunoaştere. temperamentul. iar în sezonul alb se pot practica sporturile de iarnă(schi. cuprinzând o durată de timp mai îndelungată. preţurile şi tarifele. caracterul individual.3. mişcarea populaţiei. c) După durata în timp a acţiunii lor: 12 . oferta turistică. sanie. timpul liber. Turism de vacanţă practicat în special pe perioada concediilor de odihnă. modificarea duratei medii a vieţii. Factori secundari:cooperarea internaţională. Factori educativi şi de civilizaţie:nivelul de instruire. structura pe vârste şi pe categorii socio-profesionale. patinaj).al cărui scop vizează cunoaşterea florei şi faunei. setea de cultură. Factori sociali:urbanizarea şi timpul liber remunerat. b) După natura social economică: • • • • Factori economici alcătuiţi din:veniturile populaţiei şi modificările acestora. Turismul în Delta Dunării se organizează sub formă de sejururi scurte şi medii. Turismul balnear.măsuri de natură organizatorică. facilităţi de viză. realizat prin deplasări scurte de maximum 2 1 2 zile. veniturile populaţiei. în tot timpul anului. servicii complementare. 1. Factorii care influenţează evoluţia turismului Multitudinea factorilor care influenţează dezvoltarea turismului sunt grupaţi în funcţie de anumite criterii şi anume: a) În raport cu importanţa lor în determinarea fenomenului turistic: • • Factori primari:oferta turistică.

obiectiv. Factori conjuncturali:crizele economice. care asigură un anumit grad de confort. nivelul de pregătire şi structura forţei de muncă. mişcarea populaţiei. conflicte armate. Creşterea veniturilor populaţiei duce la acoperirea nevoilor primare. al dezvoltării turismului. accesul la turism al diferitelor categorii sociale. influenţează nemijlocit structura consumului şi implicit. creşterea gradului de urbanizare. costul prestaţiilor. Factori endogeni:lansarea de noi produse turistice. catastrofe naturale. care influenţează evoluţia turismului.astfel cu cât suma rămasă disponibilă după satisfacerea nevoilor vitale este mai mare. urbanizarea. Factori ai ofertei turistice:diversitatea şi calitatea serviciilor. rezultat al creşterii economice şi corespunzător. timpul liber. creşterea veniturilor destinate practicării turismului. în concordanţă cu nivelul cererii.  Preţurile şi tarifele 13 . în primul rând. dezechilibre politice. Sporirea veniturilor individuale. diversificarea gamei şi serviciilor oferite. • e) După profilul de marketing: • • Factori ai cererii turistice:veniturile populaţiei.• • Factori de influenţă permanentă:puterea de cumpărare a populaţiei. în al doilea rând sunt orientate spre satisfacerea unor cerinţe. creşterea timpului liber.  Veniturile populaţiei Conform opiniei majorităţii specialiştilor. care determină o creştere a numărului de turişti potenţiali. Veniturile populaţiei reprezintă nivelul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări precum şi posibilităţile oferite pentru practicarea turismului. satisfacerea nevoilor vitale. cu atât creşte posibilitatea ca această sumă să fie cheltuită pentru practicarea turismului. d) După natura provenienţei şi sensul intervenţiei: • Factori exogeni:sporul natural al populaţiei. a produsului intern brut. În continuare vom prezenta câţiva dintre cei mai importanţi factori. ca mai apoi să fie alocate pentru activităţi legate de timpul liber. ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism. având ca destinaţie. dinamica evoluţiei populaţiei. veniturile constituie principala condiţie pentru manifestarea cererii turistice şi deci suportul material.

zona. ceea ce au dus la creşterea duratei de concediu anual plătit şi a timpului liber. modernizarea lor. în reducerea numărului de turişti şi/sau a duratei medii a sejurului. neexcluzând reacţiile inverse: tarifele foarte scăzute pot determina neîncrederea turiştilor şi ca urmare. pot fi compensate printr-o calitate superioară a prestaţiilor de servicii turistice. sezonalitatea. Relaţia dintre preţurile şi dezvoltarea turistică este mult mai complexă. Pentru dezvoltarea turistică a unei zone. a reducerii săptămânii de lucru. ca rezultat al complexităţii prestaţiei turistice. etc. existenţa resurselor este primordială. Resursele mai modeste şi de valoare mai redusă ale unei zone turistice. deplasarea. agrement. deoarece aceste persoane îşi dedică timpul liber relaxării şi tratării diferitelor boli. antropice şi echipamente. □ Politica statului referitoare la activitatea de turism. sistemul de taxe şi impozite. sunt alţi factori ce pot modifica activitatea de turism. în vederea practicării unui sejur reconfortant. în timp ce tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii. pe medii sociale. direcţia. puse la dispoziţia turiştilor. stimulând pe această cale. devenind consumatori turistici. Aceste modificări duc la sporirea confortului. în ceea ce priveşte amploarea. practicarea unor tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice şi se reflectă. structura pe sexe. În general. Influenţa preţurilor se desfăşoară pe mai multe planuri. determină variaţii ale mişcării turistice. cu destinaţia. O grupă importantă reprezentată de “vârsta a III-a” reprezintă pentru turism o sursă de lărgire a pieţei. pot avea o 14 . formele de organizare. un plus de dotare şi amenajare. tradiţiile. reprezintă factori sociopsihologici cu o influenţă semnificativă asupra turismului. De asemenea. oferta turistică acţionează pozitiv asupra fenomenului turistic. această influenţă se manifestă diferit în raport cu piaţa internă sau internaţională. dorinţa de cunoaştere şi instruire. Sporirea timpului alocat recreerii şi odihnei. o scădere a intensităţii circulaţiei. □ Aspectul demografic. s-a datorat reducerii duratei zilei de muncă.Acestea reprezintă un alt factor de stimulare a dezvoltării turismului. acţiunea lor vizează produsul turistic în ansamblu sau numai una din componentele sale:transport. alimentaţie. respectiv. cazare.  Timpul liber Dezvoltarea economică şi socială au generat schimbări în mărimea timpului liber. □ Moda. □ Un alt factor determinant în dezvoltarea turismului este introducerea progresului tehnic în domeniul transportului. reducerea duratei călătoriei şi o ieftinire a costului transportului. în principal. îmbunătăţirea performanţelor. formalităţile la frontieră. Orice modificare în dinamica şi structura transporturilor.  Oferta turistică Reprezentată de surse turistice naturale. facilităţile acordate investitorilor.

sediul central a devenit cel de pe Strada Isaccei numărul 12. “OOOOOOOO” este o societate comercială care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turismului şi al cărei capital este în întregime privat. Societatea a fost constituită în 1998 de către doamna Carmen Voloceai. activitatea societăţii a cunoscut o dezvoltare continuă. Toate acestea acţionând ca un tot unitar. Licenţa de turism A 1892.sediul iniţial. Începând cu luna august a anului precizat.influenţă nefastă în cazul neaplicării lor corespunzătoare. Date de identificare: Cod Unic de Înregistrare la Registrul Comeţului: R 11208946. Prezentarea societăţii OOOOOOOO. CAPITOLUL II PREZENTAREA OOOOOOOO 2. Prin aplicarea unei politici manageriale competente. unde firma şi-a desfăşurat activitatea până în vara anului 2003. ca un complex de factori ce evoluează în raport cu condiţiile de timp şi spaţiu. Sediul central al societăţii este în Tulcea. concretizată prin diversificarea serviciilor turistice. J 13/2551/1998. mai ales în domeniul investiţiilor. cel anterior urmând aşi finaliza activitatea la 31 decembrie 2003.şi Strada Independentei numărul 61. Strada Isaccei numărul 12 – sediul nou . duc la impulsionarea circulaţiei turistice şi la traspunerea fenomenului turistic în forme concrete.1. ridicarea calităţii acestora ceea ce a atras după 15 .

cât şi în străinătate.05.500 de exemplare. rezervare şi emitere de bilete de avion. călătorii de informare sau afaceri. schimb valutar şi agent de intermediere în sfera asigurărilor. microbuze.2004. 2. când a apărut prima ediţie a catalogului A. excursie în Delta Dunării. Bacău. hoteluri. (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism). Agenţia OOOOOOOO este menbră A. Bucureşti şi începând cu 15. închirieri de autoturisme.  organizare de reuniuni.sine expansiunea firmei (noi sedii în Tulcea şi filiale în toată ţara: Constanta.  tur de litoral.A. edituri. consulate. Obiectul de activitate al societăţii Acesta include:  rezervări şi vânzări bilete de avion pe orice rută. pe toate companiile aeriene. membre A. instituţii de învăţământ etc. rezervare hotel.T. catalogul listează reperele de contact ale celor peste 800 de agenţii de turism.N. precum şi ale membrilor asociaţi: sisteme de rezervări. Miercurea Ciuc.hotel.  rezervări hoteliere în Constanţa la tarife de turism organizat. atât în ţara nostră.  rezervări hoteliere în România şi oriunde în lume la tarife de contract. un nou sediu – punct de lucru în Mangalia etc) Societatea este abilitată să-şi desfăşoare activitatea în domeniile: turism. Editat într-un tiraj de 3.  rent – a .N.car: autoturisme.  emitere poliţe de asigurare medicală turistică şi tip “Carte Verde”. excursii opţionale. degustare de vinuri la Murfatlar. În domeniul turismului oferă servicii constând în călătorii individuale şi de grup. (printre care şi OOOOOOOO). conferinţe. Iaşi.A. sejururi de tratament.  obţinerea vizelor de la ambasadele şi consulatele din România. profesional meetings. pensiuni turistice.T. transferuri aeroport .2. rent – a – car.T.N. pachete de servicii turistice complexe. vânzare bilete autocar.A. 16 . tradiţia acestei publicaţii anuale datând din 1994. vacanţe pentru tineret.  organizarea deplasărilor clienţilor de afaceri sau turistice: bilete de avion. autocare.

Ca rezultantă a acestor situaţii. ca agenţie de voiaj detailistă.sejururi pentru vânători şi pescari sportivi.  departamentul de ticketing care oferă posibilitatea clienţilor de a-şi rezerva – gratuit – şi cumpăra bilete de avion la orice companie aeriană care operează pe teritoriul ţării noastre. 17 . Agenţia acţioneză pe piaţă atât în calitate de agenţie de voiaj detailistă cât şi tour-operatoare. Insuficienta capacitate a pieţei turistice constănţene de a asigura constituirea unor grupuri minime de turişti pe anumite pachete se servicii turistice organizate. în domeniul turismului. firma OOOOOOOO colaborând cu cei mai renumiţi transportatori care oferă servicii de o deosebită calitate. la tarife preferenţiale şi confidenţiale – tarife de catalog. specializate pe destinaţii. având la baza activităţii voiajele forfetare (de tip IT – inclusive tour). în dublă calitate (detailist şi tour . drumeţii montane. “Fly and Drive”. agenţia OOOOOOOO acţionează. contractele de colaborare fiind reactualizate anual sau bianual. Această flexibilitate este necesară şi se impune datorită următoarelor realităţi ale pieţei (pe care firma le cunoaşte. destinaţie. pe de o parte şi abundenţa programelor turistice pe aceeaşi temă. organizarea de reuniui şi conferinţe. putem concluziona că operează. Deci. fiind la curent. care oferă garanţia succesului voiajelor promovate si comercializate prin intermediari – agentiile de voiaj detailiste). circuite turistice. în principal. pentru anumite categorii de consumatori turistici. Numărul mare de agentii de turism şi tendinţa ascendentă a apariţiei şi consolidarii acestora. În domeniul transportului societatea îşi desfăşoară activitatea prin două departamente:  departamentul de închiriei maşini şi microbuze şi vânzarea biletelor de autocar pe diverse destinaţii. agenţia se bazează pe comercializarea şi revânzarea ofertelor şi pachetelor de servicii turistice ale firmelor partenere şi promovrea propriilor programe şi concepte turistice (voiaje forfetare sau componente izolate ale acestora). concepe şi organizeaza voiaje în circuit. şi anume: SUA (de două ori pe an: februarie şi decembrie). În sfera activităţii de turism.operator). datorită unei amănunţite cercetări a mediului în care îşi desfăşoară activitatea): 1). ceea ce îi asigură un plus de flexibilitate în concordanţă cu tendinţele actuale înregistrate. etc pe de altă parte. ce nu permit concentrarea unui număr suficient de turişti pentru acelaşi program turistic. contractate de la partenerii săi (majoritatea firme de turism tour-operatoare din Bucureşti. 2). contituindu-se într-o tradiţie pe piaţa constănţeană.

Pentru a da siguranţă turiştilor. CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA AGENTIEI OOOOOOOO 3.1. pentru a asigura o deservire cât mai eficientă a turiştilor. Atribuţiile acestui compartiment de marketing se înscriu în sfera proceselor şi acţiunilor prin intermediul cărora societatea OOOOOOOO se implică în sistemul relaţiilor din cadrul domeniului economico-social în care îşi desfăşoară activitatea şi în primul rând cu piaţa. comercializând poliţe privind asigurarea de accidente a persoanelor care călătoresc în străinătate. pentru plata serviciilor de care beneficiază aceştia. Organizarea firmei OOOOOOOO pe compartimente: 3. societatea a obţinut licenţa de agent de intermediere în domeniul asigurărilor. în sejururile pe care le petrec în străinătate. fie prin departamente specializate. AMERICAN EXPRES. Compartimentul de Marketing Acest compartiment face parte din sistemul organizatoric al OOOOOOOO care răspunde de desfăşurarea tuturor activităţilor de marketing. pentru a lărgi aria serviciilor în domeniul asigurărilor a introdus comercializarea poliţelor referitoare la asigurarea de călătorie a oamenilor de afaceri şi comercializarea cărţilor verzi pentru automobilişti ce călătoresc în străinătate. O altă facilitate pe care o oferă turiştilor se referă la acceptarea. 18 . Mastercard etc. prin care s-a stabilit exact rolul său în unitatea economică. În acelaşi timp. fie prin crearea de noi structuri. Societatea.1. Compartimentului de marketing îi revin responsabilităţi precise. desfăşoară şi activităţi conexe turismului. EuroCard.1. a cărţilor de credit VISA.

colaborarea politicii generale de marketing şi a variantelor strategice de piaţă pentru activitatea curentă sau pentru situaţii neprevăzute ale evoluţiei relaţiilor de piaţă. de către aceasta. În cadrul firmei apar o serie de raporturi între angajaţii săi. activităţi din domeniul politicilor (de produs. contabilitate ). Compartimentului de marketing îi revin şi o serie de sarcini operaţionale. conform atribuţiilor sale. Relaţiile funcţionale se manifestă în raporturile cu celelalte compartimente (turism. materializându-se în transmiterea către acestea a unor indicatori. stabilirea nevoilor utilizatorilor de produse turistice precum şi comportamentul acestora. precum şi activităţi vizând domeniile cercetare . distribuţie şi promovare). respectiv între departamentele componente: Relaţiile ierarhice apar în raporturile cu conducerea firmei şi sunt relaţii de subordonare. fie cu celelalte compartimente. Relaţiile de control apar fie în raport cu organele aflate la nivele ierarhice superioare. ticketing.dezvoltare a produselor turistice. cercetări necesare elaborării riguroase a programelor de marketing ca şi pentru evaluarea performanţelor realizate.Un prim domeniu de atribuţii al acestui compartiment de marketing se referă la activităţile desfăşurate pentru elaborarea şi fundamentarea programelor de marketing. informaţii. un alt domeniu important de atribuţii al compartimentului de marketing al societăţii. are în vedere o serie de activităţi din sfera cercetărilor de marketing concretizate în acţiuni de cercetare a mediului intern şi extern al firmei. cercetări pentru fundamentarea politicii de marketing. caz în care compartimentul de marketing al societăţii acţionează în numele conducerii în cadrul atribuţiilor proprii. compartimentul de marketing îndeplineşte. a strategiei de piaţă şi a mixului de marketing. controlul şi evaluarea programului de marketing. sarcini numai de la conducerea societăţii. cât şi obţinerea informaţiilor necesare controlului realizării programelor de marketing. 19 . De asemenea. prescripţii. prevederi. din cadrul obiectului propriu de activitate. având drept scop acordarea de asistenţă de specialitate pentru realizarea măsurilor stabilite. În virtutea lor. servicii de marketing. Relaţiile de cooperare se materializează printr-un contact permanent între compartimentul de marketing şi cele operative. a unor atribuţii prin care sunt soluţionate problemele care afectează celelalte compartimente. Relaţiile de stat major se manifestă în raporturile cu conducerea firmei şi se exprimă prin delegarea. respectiv cele legate de: formularea obiectivelor globale urmărite. preţ. efectuarea de previziuni de marketing. a strategiilor şi a tacticilor necesare pentru atingerea lor. activităţi legate de atingerea obiectivelor strategice.

prin intermediul agenţiei. Captain Nemo. adică cazare şi masă. Programele de turism individual se pot efectua în functie de preferinţele clientului. Dona Nielsen Hopfbauer (Austria). oferta OOOOOOOO. caz în care firma nu este raspunzătoare pentru nici un fel de reclamaţii privind calitatea necorespunzătoate a serviciilor turistice primite de către turist). etc. În acest sens. programe prestabilite. Larus Viaggi. mijlocul de transport potrivit. se poate evidenţia ca acest personal posedă temeinice cunoştinţe despre societate (dublate de numeroase calităţi oglindite în profesiograma specialistului de marketing). preferinţe în ceea ce priveşte categoria şi tipul unităţilor de cazare. în mod exclusiv.2. orare. motivaţia acestor categorii de consumatori turistici constă în faptul ca ei nu doresc includerea într-un grup sau într-un program prestabilit. Imola Tours (Ungaria – Budapesta).În privinţa personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentului de marketing.program pentru persoane individuale.turistului. Acest tip de petrecere a timpului liber nu implică ore. de asemenea. Exista strânse colaborări cu diverşi parteneri externi. Alma Tour (Bulgaria). în vederea petrecerii vacanţelor. precum: Monde sans Frontiere (Franţa). de obicei. fie locul de sejur sau doreşte să fie sfătuit. în funcţie de mai mulţi factori elementari: bugetul alocat. deci implicit agenţilor de turism care îl alcătuiesc – îi revine sarcina de a pune la dispoziţia potenţialilor clienţi mai multe variante pentru perioada aleasă. În acest sens. vizite.1. fie cu maşina personală (caz în care se oferă numai serviciile numite”la sol”. are un conţinut stiinţifico-cultural mai redus. Programele pentru individuali (“a la carte”) sunt solicitate. lucrează cu filialele altor societăţi de turism din întreaga lume. pe care turiştiiâ le pot comanda fie “de acasa”. . eventual excursii locale – opţionale.program pentru grup. călătorului . fie la destinaţie. Dolce Vita (Grecia) etc. fie cu trenul sau 20 . Compartimentul Outgoing Acest copartiment al societăţii se ocupă de organizarea ieşirilor de turişti români în străinătate. Agenţia OOOOOOOO are contracte externe în majoritatea ţărilor cu potenţial turistic (receptoare) şi. Euroclub (Italia). 3. firmei – departamentului de turism. întreg timpul aparţinând. se grupează în funcţie de tipul de program solicitat de client: . Acest segment al cererii turistice preferă o mai mare mobilitate pe tot parcursul vacanţei lor (a sejurului). de oameni de afaceri dar şi de simpli turişti. care are astfel oportunitatea de a-şi organiza timpul după bunul-plac. şi-a stabilit singur traseul turistic.

pe condiţii medii de confort (2 stele. datele de sosire şi plecare sau “full creditul”. sistematizare.avionul (caz în care ageţtia efectuează rezervările şi emiterile de bilete de avion pentru ruta dorită şi pe compania aleasă de client). în principiu. tendinţe în acest sens. • segmentul de clienţi cărora li se adresează acest tip de programe turistice (preferinţele lor. categorie de vârstă. maxim 3) pentru a întruni preferinţele unui număr mare de persoane. prin culegere.. care implică asumarea unor obligaţii contractuale de ambele părţi. iar pe de altă parte. cât şi de la companiile aeriene (de transport în general). Voucher-ul este un document care reprezintă o garanţie de plată din partea organizatorului de voiaje şi poate fi: simplu. Al doilea tip de voucher este acceptat în urma unui acord încheiat între hotelier şi organizatorul de voiaje (la anexa exemplu de voucher). analizare şi concluzionare asupra unor informaţii privind: • • cerea turistică pe diferite destinaţii. în special. procedura de rezervare se finalizează cu emiterea voucher-elor de cazare. conţinutul cultural mai ridicat faţă de tuismul individual. în funcţie de disponibilitatea financiară. un program de grup se organizează. După achitarea contravalorii serviciilor comandate şi primirii confirmării din partea partenerilor interni/externi. Asfel. a timpului său. 21 . pentru excursiile de grup se aleg destinaţii turistice mai frecvent solicitate de clientelă. de către client. şi nu se realizează decât cu un anumit număr de persoane. sau de numărul de participanţi la program. Constituirea şi alcătuirea programele de grup trebuie să se fundamenteze pe temeinice studii de marketing. în urma cărora se compune un circuit sau un sejur în care se rezervă locuri de cazare şi respectiv locuri pentru cursele aeriene cu o mare anticipaţie de timp.(min 25-30). Printre avantajele turismului de grup se numără: pe de o parte. În vederea lansării unei comenzi ferme. plata integrală efectuându-se ulterior. acoperind şi alte prestaţii decât serviciile hoteliere normale. În urma prezentării tuturor tipurilor şi variantelor de cazare. turistul definitivează împreună cu agentul de turism programul ce i se pare cel mai convenabil. tarifele considerabil mai mici întrucât se beneficiază de reduceri de grup de la societăţile hoteliere. este necesară achitarea unui avans. cuprinzând în detaliu prestaţiile hoteliere normale (camera şi masa) şi. În concluzie. la un termen limită stabilit prin încheierea unui contract între agenţie şi turist. educaţie) etc.

Preţurile se pot modifica înainte sau după încheierea convenţiei pentru efectuarea excursiei. categorii de confort. datorită evoluţiilor tuturor pieţelor şi tendinţelor ascendente înregistrate în nivelul de trai al oamenilor (valabil şi în România). atât pe plan intern. precum şi oferta de preţuri. există şi reguli stabilite şi impuse de Ministerul Turismului. a pus la dispoziţia cititorilor presei cotidiene.ro. având posibilitatea să vizualizeze opţiunea aleasă.ale sale sau ale partenerilor săi). schimbarea parităţii leu22 . întrunite într-un contract de prestări servicii între firmă şi client. (pe lângă aceste reguli ale firmei. a iniţiat o activitate de distribuire u unor “fluturaşi” promoţionali. În alegerea destinaţiei turistice. la preţuri mult mai accesibile. un tabel cuprinzând o parte a ofertelor pe care le deţine şi doreşte să le comercializeze). din cauza unor împrejurări mai presus de voinţa agenţiei (situaţii înscrise în sfera factorilor de ‘forţă majoră’) – de exemplu. datorită creşterii preţului combustibilului. al serviciilor oferite şi comisionul societăţii. care este periodic îmbunătăţită şi actualizată pentru a putea răspunde cât mai prompt şi mai eficient clienţilor şi noilor tendinţe înregistrate în turism. oferte care sunt supuse unor acţiuni de promovare intese. creşterii pretenţiilor şi preferinţelor personale. Condiţii generale de efectuare a excursiilor la OOOOOOOO Pentru eficienţa activităţii de turism şi pentru dezvoltarea unor relaţii armonioase între comerciantul de produse turistice şi consumatorul acestora. tipul de cameră ales. majorarea tarifelor de transport. firma deţine pagina web: www. care este necesar a se semna în momentul comandării oricaror servicii/ produse turistice de către client) şi anume : 1. OOOOOOOO impune câteva reguli generale de desfăşurare a excursiilor. sporirii timpului liber. În broşurile editate de agenţie se prezintă destinaţiile turistice cu descrierea dataliată a hotelurilor. de a promova oferta turistică şi a-şi spori clientela. A. Preţurile înscrise în cataloagele OOOOOOOO nu au valoare contractuală. în funcţie de sezonalitate. agenţia a apelat la mai multe forme de publicitate: în presă (cu ocazia sărbătorilor de iarnă. cât şi international. exploatării şi valorificării unor noi zone cu potenţial turistic. ce oferă condiţii superioare (cazare la 4/5 *). creşterii spectaculoase a fluxului de turişti. în zonele centrale ale oraşului.a-plus. au apărut pe piaţă produse turistice noi. pentru a putea ţine pasul cu noutatea şi a-i ţine piept concurenţei. Ele cuprind costul transportului. însă. dar devin ferme în momentul încheierii convenţiei de efectuare a excursiei. materiale informative ce cuprind o serie a celor mai bune şi profitabile oferte – pentru turişti .În ultimii ani. a venitului. clientul poate consulta cataloagele agenţiei OOOOOOOO sau ale colaboratorilor săi şi pliantele hotelurilor alese ca destinaţie. sau orice alt material informativ pus la dispoziţie de firmă. Tot în acest sens.

în ultimă instanţă. unui hotel cu altul.situaţie în care societatea îşi rezervă dreptul de a majora preţul excursiei. din contract sau imputabile clientului). la prestatorii de servicii cu care societatea colaborează. De asemenea. sau superioare la acelaşi tarif achitat. schimbări de aeroport din raţiuni politice. În consecinţă. În derularea programelor se pot ivi. Este indicat ca fiecare turist să încheie o astfel de asigurare pentru perioada excursiei. anularea excursiei. 2. Condiţii de înscriere  în vederea înscrierii la un anumit program. fie în contul propriei agenţii.monedă străină . proporţionale cu valoarea excursiei comandate. păstrându-se calitatea produsului turistic). greve. firma colaborează cu 2 parteneri: ATLASSIB şi RAI. turistul trebuie să achite un avans astfel încât agentul să poată continua procedura de înscriere. B. în funcţie de ţara de destinaţie. dacă renunţarea la călătorie de datorează unor motive care nu se încadreaza în paragraful ‘forţă majoră’. 23 . nu poate fi răspunzătoare pentru situaţiile expuse mai sus şi nu i se poate pretinde rambursarea sumelor achitate ca preţ al excursiei sau plata de daune sau penalizări. Persoanele care efectuează excursia trebuie să încheie o asigurare medicală obligatorie pentru călătoriile în străinătate. se percep penalităţi diferite de la o firmă la alta. În acest sens. pentru a avea certutudinea hotărârii clientului (în cazul în care acest s-ar retrage. În asemenea situaţii societatea va depune toate eforturile pentru a găsi soluţiile cele mai convenabile în vederea depăşirii acestor stări de fapt. societatea nu are nici o răspundere. deoarece. societatea poate modifica anumite condiţii ale programului iniţial din diferite motive. modificarea unui traseu sau. în general. fie în cadrul programelor firmelor partenere. cazuri în care calitatea serviciilor comandate şi achitate de către clienţi nu va fi afectată în nici un fel (se oferă variante similare. în eventualitatea producerii unor evenimente de risc neasigurate. condiţii mteorologice.  apariţia unor situaţii neprevăzute care nu pot fi înlăturate de prestator sau de societate şi care obligă la înlocuirea unui mijloc de transport cu altul. penalităţi aflate în afara responsabilităţii agenţiei. situaţii neprevăzute datorate unor motive. cum ar fi :  întârzieri în traficul aerian cauzate de modificări de orar sau itinerar.  contravaloarea excursiei se achită cu 15-30 zile înaintea plecării.

precum şi comisionul ce i se cuvine firmei. chiar în prezenţa vizei de intrare eliberată de ambasadele acestora din Romania. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute mai sus poate să ducă la imposibilitatea efectuării excursiilor. turiştii vor putea cere rambursarea costului excursiei sau despăgubiri. nu se mai restituie. vizele şi certificatul de vaccinare (în ţările în care acesta este obligatoriu). În această situaţie. Datorită numeroaselor cereri de azil politic şi a rămânerilor ilegale în ţările occidentale. în întregime. orice acte ce pot constitui garanţii pentru consulatul ţării de destinaţie. În cazul în care turistul/turiştii renunţă la excusia contractată cu mai mult de 20 zile înaintea plecării. acte de proprietate. 24 . a salariului şi a funcţiei. D. societatea fiind în drept să reţină toate cheltuielile până la acea dată. pot refuza.  viza (pentru ţările care o solicită) . plus comisionul ce îi revine. adeverinţa de serviciu cu menţionarea datei angajării. cont în lei sau valută. să aibă asupra lor si să prezinte autorităţilor paşaportul. turistii respectivi se obligă să suporte cheltuielile aferente. turişilor. dar care nu poate depăşi cuantumul contractului la care s-a renunţat. Atunci când turiştii care au intrat pe teritoriul statului în care se efectuează excursia refuză să se mai întoarcă în România şi autorităţile din ţara respectivă fac cheltuieli. şi autorităţile sanitare ale ţării de destinaţie şi ale ţărilor tranzitate în timpul călătoriei şi ca. toate cheltuielile făcute de societate (inclusiv obţinerea vizelor şi a altor documente de călătorie necesare pe anumite destinaţii). deoarce imposibilitatea efectuării excursiei se datorează faptului unui terţ şi. situaţie în care responsabilitatea revine. în consecinţă. de orice natură. paşaport valabil minim 6 luni de la data ieşirii din ţară. la îmbarcarea în avion sau alt mijloc de transport cu care urmează să efectueze călătoria. cu aceştia. autorităţile tuturor statelor. vamă. Responsabilitatea turiştilor Turişti au obligaţia să se asigure că îndeplinesc formalităţile cerute de poliţie. trei poze tip paşaport. societatea poate cere o despăgubire pentru efortul depus şi pentru cheltuielile de organizare făcute până în acel moment.acte necesare: paşaport valabil cel puţin 6 luni după data excursiei (cel puţin trei file libere).  asigurarea medicală obligatorie pentru călătoriile în străinătate. fără explicaţii permisiunea de trecere a frontierei. societatea nu are nici o responsabilitate. Renunţarea la călătorie Dacă turistul renunţă la excursie. C.

cât şi pentru aceste schimbări. în funcţie de evenimentele ce-i stau în cale. întrucât între agentia de turism Icar Tours şi aceştia sunt stabilite raporturi de reciprocitate. MAPPA TOUR sau CENTRAL TRAVEL (Italia). poate întâmpina piedici în vederea realizării voiajului propus.Penalizările se plătesc şi atunci când turistul nu ajunge în timp util la aeroport sau la locul de plecare. cât şi pentru sejur la mare sau munte. fişa tehnică a curelor medicale ce se practică în România. iar în alte cazuri se pot efectua contra-cost. Pregătirea pentru voiaj se referă la: • • • • paşaport valid. Modificarea datei de plecare Orice turist. ceea ce implică şi stabilirea unui termen limită atât pentru achitarea integrală a programului turistic. voucher. În contractul încheiat anterior. sunt specificate toate detaliile referitoare la anulare sau modicare a oricăror din variabilele programului. 3. Pentru a-şi realiza activitatea de incoming (intrări de turişti străini). viză. din diferite motive. În unele cazuri (depinde de furnizor. El are posibilitatea. OOOOOOOO a încheiat contracte cu agenţiile străine. 25 . Compartimentul Incoming Acest compartiment a fost creeat pentru deservirea fluxurilor de turişti străini sosiţi în România. Înainte de plecarea spre România. chiar cu puţin timp înainte de plecare. fie că este vorba doar de transport cu avionul/autocarul. dacă nu poate pleca în călătorie deoarece nu are asupra sa paşaportul ori datorită lipsei vizei de intrare pentru ţara de destinaţie. E.3. adică prin aplicarea de penalizări. care valorifică produsele turistice în România. atât pentru cură medicală.1. Dintre acestea se remarcă: TOTAL REISEN (Germania). fie că este vorba de un întreg pachet turistic) aceste modificări sunt permise fără probleme. Tot în această categorie se pot înscrie şi partenerii specificaţi în cadrul departamentului de outgoing. agenţia parteneră se ocupă de formalităţile documentare pentru turiştii care sosesc la noi în ţară. să îşi reprogrameze vacanţa.

sporturi de iarnă la Poiana Braşov (la munte. pentru turiştii străini este destul de diversificată şi cuprinde mai multe variante de programe turistice: • • • • • • weekend pe Valea Prahovei. care servesc fluxurile de străini ce optează pentru programme turistice în zonele respective. pentru a se efectua rezervările necesare. începe valorificarea propiuzisă a programelor respective. sejur pe litoralul românesc. pliante. în general). alături de editarea unor broşuri. circuite în România (în special în zona Transilvaniei – «Dracula Tour» sau Nordul Moldovei. munte. agenţia externă comunică către OOOOOOOO numărul de locuri vândute pe fiecare destinaţie/program. pentru reprezentanţii agenţiilor de turism partenere. societatea se ocupă de: • transferul de la aeroport a turiştilor la hotel şi retur. ambasadelor precum şi a oficilor de turism Icar Tours. Astfel. programe de pescuit şi vânătoare în Delta Dunării. cu vizitarea mănăstirilor). Aceste lucruri. Oferta OOOOOOOO. OOOOOOOO a creat filiale în cele trei puncte cheie ale turismului romanesc (litoral. Pentru aceasta. Începând de la sosirea în aeroport/ţară a turiştilor firmei respective şi până la întoacerea lor în ţara de provenienţă. cura de tratament la Bucureşti (Clinica Ana Aslan) sau pe litoral.Tot agenţia parteneră are rolul de a informa turiştii despre: monedă/paritate. 26 . informări permanente prin intermediul mail-urilor au condus la încheierea unor contracte impotante cu agenţiile de turism puternice din străinătate. OOOOOOOO având calitatea de ofertant pe piaţa turistică internaţională Dacă oferta a fost acceptată şi încheiat contractul. decalaj orar. adresele consulatelor. La termenele prevăzute în contract. responsabilitatea executării şi derulării programelor turistice revine agenţiei OOOOOOOO. societatea a organizat voiaje promoţionale. Delta Dunării: OOOOOOOO Tulcea/MiercureaCiuc/Iaşi/ Constanţa). la Bucuresti. Pentru ca firma străină să cunoască şi să accepte oferta de programe.

A.R.C.• • • • • serviciile de cazare comandate. turism recreativ şi turism familial. Orfeu. Hotel Tuşnad.L.oferta se bazează pe încheierea unor contracte cu societăţile hoteliere.  Durău-S. excursiile locale organizate la cererea turiştilor străini. Hotel Sport.R. turism profilactic. în 3 mari grupe: 1.1. Palace.  Predeal-S. Riviera.Mamaia S. oferta turismului de îngrijire a sănătăţii: turism de tratament.C.C.Albatros S.4.C. 2.L.-Hotel Aro Palace. oferta turismului cultural: festivaluri. 27 . Hotel Coroana..Postăvaru S.C. oferta turismului de vacanţă: turism balnear. Caraiman.-Hotel Cioplea.  S.: Hotel Sinaia. 3. turism sportiv. Ca şi în celelalte sectoare. serviciile suplimentare cerute de turiştii străini.Durău S. servicii de închiriere de autoturisme (rent-a-car).  Braşov-S. Vila Căprioara.R. Compartimentul de Turism Intern În cadrul acestui compartiment.Perla-Majestic S.C.L.A. OOOOOOOO se ocupă de organizarea vacanţelor în România pentru turiştii români. În acest sens. oferta turistică a societăţii fiind clasificată în funcţie de motivaţia dominantă a consumatorilor de produse turistice. Complex Carmen. Hotel Predeal. serviciile unui ghid local.. Univers Tourist S.Turism S.Montana S.L.  S. Hotel Alpin. Bucureşti.C. Hotel Capitol.-hotel Amiral.L. Orizont.R.C. Montana. A+ TAVEL a încheiat contracte cu:  Sinaia-S. Hotel Olt.-Hotel Durău. 3.-Vila Raza Soarelui. Hotel Bradul/ Brandusa. S. sărbători.  Tuşnad-S. Hotel Bradul în variantele de 3 /4 *.A.R.

dotarea tehnică. S. cursurile de calificare a personalului ş. 1998. Statutul de membru dat de această organizaţie cu sediul la Geneva.A. Compartimentul de Ticketing Prin acest compartiment. companiile aeriene au oferit societăţii un bogat material promoţional..C. mape şi stilouri cu însemnele companiilor. din acelaşi an al înfiinţării. printre care: mărimea agenţiei. ale căror puncte de decolare şi aterizare. în final.1. 28 . Cursele charter se adresează unui grup organizat ai cărui membrii beneficiază de un avantaj privind preţul transportului aerian. Mai mult decât atât.C Transilvania Tour – Olimp.C.5. condiţionat de apartenenţa la grupul respectiv şi de scopul turistic al călătoriei. numărul de locuri disponibile.A.Eforie Nord S.A.Costinesti S. numărul de filiale. zilele). 3. curse charter. Cursele regulate au rute fixe. OOOOOOOO oferă turiştilor posibilitatea să îşi rezerve locuri şi să îşi cumpere bilete de avion de la orice companie aeriană. Sistemul WORLDSPAN se bazează pe conexiune directă în sistemul SITA (Sistemul Internaţional Pentru Transportul Aerian) Zborurile operate de aceste companii aeriene sunt pe curse regulate sau la cerere. a fost conferit în urma unei selecţii riguroase care a avut loc pe baza câtorva criterii.a.Neptun-Olimp S.. permiţând rezervarea locurilor şi. emiterea biletelor de avion. cifra de afaceri. societatea este dotată cu un sistem informatic de ticketing ultra-modern “WORLDSPAN”. escale sunt programate pe bază de orare publice şi pot fi cunoscute de către pasageri cu mult înaintea zborului. constând în autocolante. În scopul promovării biletelor de avion pe cursele străine.  S.. Dreptul de vânzare al biletelor de avion pe orice rută şi de la orice companie este dat de faptul că societatea este membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). broşuri.C. pentru a vizualiza orarul de operare al oricărei curse aeriene (în ceea ce priveşte compania. care permite accesul direct al agentului la toate zborurilor internaţionale. etc.  S.  S.

L. b) condiţii de weekend. turistul ia la cunostinţă condiţiile impuse de OOOOOOOO. Tarifele se mai diferenţiază şi în rapot cu: a) durata minimă de şedere sau durata maximă de şedere (min/ max stay). barurile sunt gratuite la clasa 1 si 2. se vând doar dus -întors. N. maxim stay. minim stay. Modificarea datelor se poate face cu penalizare începând de la 29 .numita regulă «Sunday RULE» – ceea ce implică ca turistul să petreacă noaptea de sambătă spre duminică la destinaţie. aşa . g) în funcţie de momentul plăţii. Înainte de procurarea biletului. Q . căşti radio. M. T. perioada de valabilitate. H.adică au dată fixă dus şi dată fixă întors. E. oferă o serie de articole pentru copii. telefon. televizor. în funcţie de zilele de plecare. meniul este îmbunătăţit.R. C etc). Acestea oferă reduceri pentru copii. d) tarifele PEX . stopover şi altele. c) tarifele cu dată fixă de dus şi posibilitatea de retur “open”. numărul de locuri este mai mic la clasa 1 şi 2. adică ROUND TRIP. distanţa dintre rânduri este mai mare. adică simultan cu efectuarea rezervării sau la o dată ulterioară. Preţurile diferite sunt reflectate în serviciile diferite pe care aceste clase le pun la dispoziţia călătorilor şi anume: • • • • gradul de confort la clasa întai şi clasa afaceri este mult mai ridicat decât la clasa turist.adică limita de vârstă 55 ani femei şi 60 ani bărbaţi. clasele 1 si 2 sunt dotate cu radio. e) tarife de tânăr (în funcţie de vârstă) pentru 2-25 ani neîmpliniţi sau tarife de student. f) tarife «senior citizen» .Preţul biletelor emise diferă în funcţie de clase şi anume: • • • clasa întai (FIRST) clasa afaceri (BUSINESS) clasa turist (ECONOMY) Şi în cadrul acestei clasificări se regăseşte o subdivizare în alte tipuri de clase (I.

închiriate de la societăţile de transport. În stabilirea preţului închirierii. 5. costul unui zbor gol dus . De asemenea. în cazul închirierii cu şofer. benzina lipsă la lichidare se plăteşte suplimentar.6. se ţine cont de 30 . la unele companii acest lucru fiind posibil fără plata vreunei penalităţi. clientul este asigurat şi pentru orice pagube produse autoturismului închiriat: accident. acest lucru se efectuandu-se contra cost. cheltuielile pentru şofer se suportă de către client. clientul plăteşte integral benzina (autoturismul se închiriază cu un rezervor plin şi se returnează în aceleaşi condiţii). furt. 3. la altele. 7.1. 2. care corespunde primului retur de la locul de destinaţie turistică (în gol) şi ultimei plecări către locul de destinaţie turistică (tot în gol) pentru perioada sejurului turistic.întors.20 kg . garanţia se percepe la închiriere şi se returnează la lichidare. turistul trebuie să cunoască uzanţele care prevăd dreptul pasagerului de a i se transporta (în preţul biletului de transport) următoarele cantităţi de bagaje per pasager:  avion clasa economică  avion clasa 1 sau 2 . în cabină cu condiţia ca ele să nu ocupe mai mult spaţiu dacât celui afectat unui loc. anularea biletului se poate face înaintea începerii călătoriei. Cel care solicită închirierea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii şi anume: 1. 4. însă. Ceea ce este destul de important este faptul că autoturismele închiriate nu pot părăsi teritoriul României. prin plata asigurărilor. autocare. în orice valută sau cu carte de credit (preţul include asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor). 6.50/100 Euro. Compartimentul Rent-a-Car Prin acest compartiment societatea oferă spre închiriere mijloace auto şi o serie de microbuze. să aibă vârsta de 21 ani şi să posede permis de conducere de cel puţin 1 an. plata se face la închirierea maşinii. 3. gratuit. În situaţia utilizării transportului aerian charter. societatea adaugă la costul fiecarei rotaţii.30 kg  un anumit număr de obiecte sunt admise pentru a fi transportate.

locul III la asigurările de pierderi financiare. locul II în asigurări de persoane. ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL (RAI) 1. informare adecvată. altele decât cele de viaţă. Asigurări de mijloace de transport terestru.7. cu /fără şofer. 2. 31 . înfiinţată în 1992. altele decât cele feroviare. Asigurări de sănătate. aceste tarife sunt stabilite pe zile şi conţin TVA. Tipuri de asigurări practicate RAI este în prezent autorizată să practice următoarele clase de aigurări: • • • • • Asigurări de accidente şi boală (inclusiv de muncă şi boli profesionale). Asigurări de mijloace de transport aeriene. Societatea OOOOOOOO comercializează. RAI a creat şi a pus la punct primul sistem de asistenţă 24 h/24 h şi preluare a cheltuielilor medicale pentru cetăţenii români care călătoresc în străinătate şi ocupă: • • • locul I pe segmentul asigurărilor medicale. prin toate agenţiile. Compartimentul de asigurări medicale Protecţia drepturilor turiştilor se înscrie în contextul drepturilor omului. Pe piaţa românească a asigurărilor. Asigurari medicale de călătorie în străinătate – TURIST. limita de km/zi. în cadrul protecţiei dreptului consumatorului la sănătate. numărul de zile solicitat. protecţie economică. Societatea a dezvoltat această activitate prin încheierea de contracte cu: RAI şi ATLASSIB. 3. Generaltăţi Roumanie Assurance International SA (RAI) este o societate de asigurare reasigurare cu capital integral privat mixt romano-belgian.1.categoria de autoturism închiriat. reparare în caz de prejudiciu suferit şi posibilitatea de a fi reprezentat. navale. educaţie de consum. securitate. poliţe privind asigurarea în caz de accidente a persoanelor ce călătoresc în străinătate.

Asigurarea riscului de anulare a călătoriei STORNO. Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turist în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism. DIRECTOR GENERAL DIRECTOR AGENŢIE VÂNZĂRI Departament Marketing Contabilitate 32 .• • • Asigurări medicale ACTIV MEDICA.

2007 (cele mai recente date). totodată. toamna. agreate IATA). cele mai uzitate linii aeriene au fost: 33 . 3. mai puţin comisioanele ce le revin agenţiilor de turism – se poate observa evoluţia cererii privind utilizarea avionului ca mijloc de transport. Analiza activităţii desfăşurată de OOOOOOOO Analiza activităţii relevă.01.200731. Departamentul Ticketing În urma analizării raportului BSP-ului (Billing and Satlement Plan) – organizaţie la nivel mondial. 1: Organigrama societăţii OOOOOOOO Sursa: Documentele interne ale OOOOOOOO 3.Turism extern Turism intern Ticketing Rent-a-car Asigurări medicale OUTGOING INCOMING Figura nr. Astfel conform datelor societăţii OOOOOOOO. aspect evidenţiat prin cuantumul încasărilor din comercializarea produselor turistice.2. în funcţie de preferinţele pentru o anumită companie sau alta. În această perioadă. destinaţii turistice. evidenţiind. mutaţiile din structura orientării fluxului turistic spre diferite zone. caracterul sezonier al activităţii turistice. care se ocupă cu centralizarea fondurilor obţinute din încasările agenţilor din vânzarea de bilete aparţinând diferiţilor transportatori aerieni şi distribuirea lor pe fiecare companie aeriană. respectiv vara.2. aproximativ 80% din total realizări se înregistrează în trimestrele I şi II.1. Pentru perioada de extrasezon am ales ca perioadă de referinţă: 16. intermediară între companiile aeriene şi agenţii de ticketing (deci agenţiile de turism.01. în primul rând. iarna.

01.00% 16.2007 Pentru sezon.31% 24.08. 2: Evoluţia vânzărilor în perioada de extrasezon (iarna 2007) Sursa: Raportul BSP-ului în perioada 16.14% 6. AIR FRANCE:  LUFTHANSA:  MALEV:  KLM:  OLYMPIC AIRWAYS:  ALITALIA:  CZECH AIRLINES: 27.01.21% 18.2006.81% 34 .00% 20.54% 43.01 AIR FRANCE LUTHANSA MALEV KLM OLYMPIC AIRWAYS ALITALIA CZECH AIRLINES Figura nr.70% 10.27% 2.2007-31.16% 30.08% 9.37% 3.08.2006-15.00% 25.00% 5. iar situaţia vânzărilor este urmatoarea:  AIR FRANCE:  KLM ROYAL DUTCH:  OLYMPIC AIRWAYS:  SWISS 50.00% 0. perioada de referinţă este 01.00% 15.01/31.00% 10.37% 4.

08. de valoarea încasărilor companiei AIR FRANCE (deţinătoarea locului I şi în perioada de sezon).00% 0.08 AIR FRANCE KLM ROYAL DUTCH OLYMPIC AIRWAYS SWISS Figura nr. Turism Intern 35 . corespunzător sezonalităţii. cu mult. cu numai 2. Tarom-ul a ocupat locul I.664.2. 3: Evoluţia vânzărilor în perioada de sezon estival Sursa: Raportul BSP-ului în perioada 01.2006-31. I. menţionata mai sus.00% 50. Sumele aferente încasărilor corespunzatoare agenţiei TAROM se centralizează separat. În perioada de vârf a anului trecut (2006).00% 10. reprezentând echivalentul a 4.579.53 euro. dar fiind depăşită. care s-au situat la 7.08/15. 3. spre deosebire de celelalte companii ale căror fonduri se înregistrează în valută (euro).600 lei). Departamentul de Turism În cadrul acestui departament.2006 Acestea au fost companiile aeriene cele mai solicitate în perioada de vârf a sezonului anului trecut. în perioada de extrasezon. încasările aferente agenţiei Tarom au sporit. analiza activităţii se impune a se realiza pe mai multe direcţii.2.49 euro. în rapoarte diferite ale BSP-ului. situaţia este puţin diferită. pe măsura creşterii cererii. atingând valoarea de 5.63 euro. În ceea ce priveşte analiza evoluţiei vânzărilor.00% 30.00% 20.360. în lei.00% 40.035.500 lei. faţă de AIR FRANCE care se afla în fruntea topului companiilor aeriene neautohtone.00% 01. respectiv încasărilor Taromului.60.064.28 euro (adica 181. Astfel. înregistrând încasări de 186.492.08.

îndeosebi datorită existenţei pârtiilor de ski şi a celorlalte instalaţii turistice (tele-sky. Cele mai solicitate staţiuni şi unităţi hoteliere. bazei tehnico-materiale. Poiana Braşov: Hotelurile: Alpin. deoarece staţiunea prefera turişti străini în acest interval. în special. o cerere neonorată în staţiuni precum Poiana Braşov. Cioplea. cererea pentru aceste zone se manifestă de-a lungul întregului an.În urma analizei raportului cerere/ofertă. “puse la dispoziţie” de natură şi ocrotite de om şi pe cele antropice. Palace. Neptun. telescaun). în timpul anului sunt cele din zona Văii Prahova şi Braşovului. manifestată prin dorinţa de a cutreiera zonele sălbatice de o frumuseţe impresionantă a reliefului ţării noastre. Datorită posibilităţilor oferite de aceste staţiuni. 3. de celelalte staţiuni montane de renume din ţara noastră: 1. 4. se manifestă şi o amplificare a exigenţei. cu creşteri considerabile în: a) sezonul de iarnă – oferind multiple modalităţi de petrecere a timpului. a firmelor turistice (unităţi hoteliere. experienţei în domeniul turistic. Aceasta este un aspect important al analizei activităţii. pe setea de cunoaştere a omului. însă. nu numai în turism şi cu creşterea nivelului exigenţei clientelei. întrucat. Jupiter. 5. Predeal: Hotelurile: Orizont. în zonele montane. la mică distanţă. în sens invers. 3. Montana. cererea cea mai mare se înregistrează pentru staţiunile: 1. În ceea ce priveşte zona de litoral. s-au observat următoarele: A. Durău. prestatoare de servicii) faţă de clientelă. Caraiman. 2. din ce în ce mai diversificată. B. elementelor naturale şi antropice deosebite. S-a constatat. b) sezonul estival – când se pune accent pe elementele naturale. Ciucaş. care au fost supuse unui permenent proces de îmbunătăţire în concordanţă cu evoluţia tehnologică resimţită în toate domeniile. pe lângă creşterea exigenţei consumatorilor turistici pentru anumite destinaţii (staţiuni). urmate. 36 . Cabana Cioplea. Vatra Dornei. Sinaia: Hotelurile: Sinaia. Mamaia. 2. în perioada noiembrie-decembrie.

precum: Tunisia. s-a înregistrat o tendinţă de evidenţiere a preferinţelor turiştilor români pentru meleaguri exotice. s-a constatat şi o ieftinire a acestora şi posibilităţi ridicate de contractare a hotelurilor de 4 sau chiar a complexurilor hoteliere de 5 stele. s-au constatat următoarele: 37 . primul loc. lucru determinat de amplificarea fluxurilor turistice şi de atragerea de noi zone. care. situate la mică distanţă şi convenabile ca preţ. pe de altă parte. în topul preferinţelor. Polonia). Franţa. În aceste zone. Referitor tipurile de programe solicitate. Concomitent cu creşterea cererii pentru aceste destinaţii. După cum se observă. În acelaşi timp. cererea este diminuată datorită sezonalităţii care afectează puternic litoralul romanesc. Segmentul de consumatori pentru turismul intern este format. dornici de maximizare a încasărilor (deci a profitului). datorită facilităţilor pe care le oferă aceste unităţi. Grecia. în favoarea destinaţiilor de interes predominant turistic: Grecia. dar şi unor anumite avantaje oferite de către hotelieri. hoteluri de categorie 2 şi 3 stele. a scăzut ponderea destinaţiilor comerciale (Bulgaria. Turcia. Această creştere a exigenţei clientelei se datorează tendinţei de sporire a veniturilor/persoană. ce desfăşoară o activitate turistică continuă pe tot parcursul anului. pe măsura înaintării în vârstă. Turiştii care optează pentru destinaţii turistice în străinătate preferă. dornice de a fi cunoscute şi de a-şsi forma tradiţie în acest sens. Eforie Nord şi Sud. ţări în circuitul turistic. În afara acestor limite. care îşi oferă spaţiile de cazare şi serviciile la preţuri şi tarife accesibile. fluxurile de turişti cele mai intense se manifestă în perioada de vârf a sezonului estival: 15 iulie-15 august. Egypt. modificându-şi preferinţele turistice dinspre turismul intern spre cel extern. legate în primul rând de preţuri şi tarife şi care sunt adecvate consumatorilor cu venituri reduse şi medii. în vederea atenuării fenomenului de sezonalitate. ceea ce a favorizat nivelul călătoriilor de afaceri dar şi pe cele particulare. în cadrul analizei. cererea reducându-se până la la un nivel minim în extrasezon. în medie. II. s-a constatat că turismul de grup deţine.4. pe de o parte. În ceea ce priveşte vârsta clienţilor agenţiei de turism OOOOOOOO. a numărului de clienţi şi fidelizarea lor. din familii cu copii mici. dar se observă o tendinţă de creştere a turismului individual (programe individuale). încă. Italia. a hotelurilor de 3 sau poate chiar 4 stele. în special. conform unor statistici. Turism Extern La turism extern destinaţiile cele mai solicitate sunt: Turcia. Categoriile de confort preferate de turişti au fost de 2 stele. cu o creştere a ponderii. devin clienti virtuali. Thailanda. Puţine sunt unităţile hoteliere cu program permanent vară/iarnă. consecinţa unei deschideri economice crescute.

3. în cadrul acestui gen. Pe lângă aceste evoluţii înregistrate. vile sau locuinţe individuale. în urma unor studii de piaţă mai amănuntiţe. agroturismul deţine o importanţă deosebită. Tendinţa de efectuare a mai multor călătorii de durată mai scurtă pe parcursul unui an. Tendinţa către cazare dispersată. Persoanele de vârsta a III-a participă la constituirea fluxurilor de turişti în proporţie foarte redusă. Modificarea semnificativă a consumului turistic datorită unor factori specifici:  fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. Astfel de programe s-au intitulat sugestiv: 38 .  Persoanele cu vârste cuprinse între 30-50 ani sunt preponderente în formarea grupurilor de turişti spre diverse destinaţii. Tendinţa de fragmentare a vacanţelor.  creşterea importanţei unor factori socio-culturali şi emoţionali în formarea deciziei de achiziţionare a produselor turistice. 8. Ponderea sporită a turiştilor debutanţi cu posibilităţi financiare mai limitate. atât la nivel intern cât şi extern: 1. pe destinaţii precum: Franţa (Paris) şi Italia (Roma. în special în perioada septembrie/octombrie 2006. Societatea OOOOOOOO şi-a sporit considerabil veniturile din comercializarea ofertelor de servicii de cazare de acest gen – în special vile la munte – iar. În acest sens. 5. Creşterea fluxurilor de călători pentru cumpărături sau pentru alte destinaţii cu conţinut turistic mai redus.  Cei mai multi clienţi sunt persoane tinere (de la adolescenţi până la tineri proaspăt căsătoriţi) – firma OOOOOOOO a participat la planificarea şi organizarea mai multor concedii pentru luna de miere.  creşterea duratei timpului liber. 2. fiind preferate apartamente. 7. în preajma Craciunului 2006. în locul hotelurilor. se pun în lumină următoarele tendinţe. Milano sau Lido Di Jesolo). agenţia a vândut programe turistice. Extinderea perioadei din anul calendaristic în care se desfăşoară călătorii turistice. Diversificarea destinaţiilor turistice. pentru cumpărături personale. 4. apropiată de limita inferioară 0. 6.

precum:  posibilitatea achitării acestora în mai multe rate. iar aceeaşi destinaţie cu acelaşi program turistic înregistrează cerere în cadrul unei marje de aproximativ 12 ani. procesului de creaţie – a programelor turistice care să fie compatibile cu segmentul de consumatori căruia i se adresează. este legat de preţul de comercializare a pachetelor turistice. fiecare pe altă categorie de preţuri. 3.3. vor continua să coexiste. firma OOOOOOOO îşi concentrează atenţia în următoarele direcţii: • • • profunda înnoire a produselor turistice. deferite agenţii de turism au pus la dispoziţia clientelei diverse modalităţi de plată a ofertelor turistice. rezistă pe piaţa turistică în jur de 3 ani. Forme de promovare a produsului turistic la OOOOOOOO 39 .  acordarea de credite pentru efectuarea călătoriilor pe anumite destinaţii. fără avans şi cu rambursarea în rate. cerere. în vederea stimulării fluxurilor de călători şi. conceperii. În vederea realizării obiectivelor propuse şi având în vedere aspectele menţionate mai sus.“Piaţa de Crăciun la Viena” sau “Piaţa de Crăciun la Budapesta” care au avut un succes deosebit. naţionale şi internaţionale. ofertă şi perisabilitatea ofertei turistice şi de faptul că un produs turistic. Aceste sarcini revin departamentului de marketing care trebuie să ţină cont de rezultatele analizei activităţii din cadrul firmei şi de tendinţele pieţei turistice. sezonalitate. elaborării – pe scurt. în funcţie de sezon. Astfel. lărgirea gamei sortimentale a vacanţelor. Astfel a cescut ponderea ofertelor de vacanţe ieftine. previzibile pe piaţa turistică. semnalat ca urmare a investigaţiei activităţii desfăşurate în cadrul firmei OOOOOOOO. îmbunătăţirea calităţii produselor turistice consacrate. Un aspect important. conform statisticilor. Toate aceste aspecte trebuie să fie primordiale. să stea la baza proiectării. a propriei activităţi. operatorii de marketing vor stabili anumite tipuri de promovare a produselor turistice pe care firma le comercializează. evident. însă cele doua forme ale turismului (de masă şi de lux). Simultan. să contracteze acele oferte turistice pentru care cererea este în creştere şi care sunt adecvate clintelei sale. cu nevoile sale şi cu tendinţele viitoare.

apare ca o cerinţă imperioasă. Astfel. programul de marketing va cuprinde o serie de elemente specifice.1. cât şi a zonelor din care se atrag diferitele segmente de consumatori.  lansarea unor programe turistice zonale.  diversificarea circuitelor practicate prin includerea unor arii turistice noi.3. programul de marketing turistic va trebui să pornească de la o analiză a aspectelor majore care caracterizează produsul turistic şi pe acestă bază. îşi propune drept obiective:  introducerea în circuit a unor programe turistice noi. Pornind de la o asemenea abordare conceptuală. în acest sens. cu scopul de a contribui astfel la perfecţionarea muncii de conducere a acestora.  dezvoltarea de noi produse pentru satisfacera nevoilor nesatisfăcute. excursii.3. puţin cunoscute. prin care se particularizează de alte sectoare.  integrarea ofertei turistice a societăţii in circuitul turistic intrenaţional. prin diversificare. 40 . structura fiecărei firme şi problematica programelor de marketing este foarte diversă. Societatea. Elaborarea previziunilor Această etapă are în vedere:  stabilirea potenţialului pieţei turistice interne.  îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei de materiale publicitare pentru acţiunile promoţionale. Obiectivele programului de marketing şi stabilirea strategiilor de piaţă În contextul preocupărilor referitoare la dezvoltarea puternică a activităţii turistice. sejururi (excursii de o zi în Delta Dunării sau la Aqua Magic). căutând să se adapteze la necesităţile concrete ale fiecărei unităţi.  creşterea. Realizarea programului de marketing la A+TRAVEL Dată fiind natura deosebit de complexă a activităţii turisice. să determine măsurile ce urmează să se întreprindă în vederea valorificării maximale a activităţii respective.  creearea de noi pieţe pentru produsele turistice ale societăţii pe plan extern. care are în vedere atât diversificarea produselor şi serviciilor de natură turistică. atragerea fluxurilor de turişti străini.

care pot fi amplasate în punctele de vânzare (în cadrul departamentului de turism sau ticketing) şi/sau oferite clienţilor sau pot fi expediate. Tipuri de promovare utilizate de societatea OOOOOOOO În vederea promovării produselor turistice şi pentru a-şi spori clientela. Rolul lor creşte în anumite perioade ale anului (exemplu: sărbătorile de iarnă).3.2. de dimensiuni variabile. Acest tip de promovare a ofertei turistice se încadrează în sfera publicităţii prin tipărituri: cataloage.  prevederea evoluţiei ponderii diferitelor părti ale marketingului-mix. durata sa.  determinarea evoluţiei structurii pieţei turistice. ce se vor desfăşura în vederea atingerii obiectivelor şi la o etapizare a acestora. ţinând seama de structura pieţelor pe care acţionează. broşuri. a unei staţiuni turistice sau a întregii oferte a agenţiei de turism. Definirea acţiunilor şi întocmirea planului de acţiune Pornind de la obiectivele stabilite şi având în vedere natura informaţiilor oferite de previziuni. Aceste materiale sunt suporţi publicitari. calendare. atât pe plan intern.  evoluţia numărului de turişti interni şi din străinătate ce vor apela la serviciile societăţii pe o perioadă compactă şi localizarea din timp a acestor perioade. Această parte a programului se concretizează într-un tabel de sincronizare care cuprinde: denumirea activităţii. în mod direct. agenţia a apelat la mai multe forme de publicitate. precum: 1. clientelei potenţiale sau efective a firmei.. cu privire la diferite aspecte ale pieţei turistice şi elementele ce dau natura complexă a activităţii ce se desfăşoară în societate. se trece la o definire a principalelor măsuri şi acţiuni. 3. folosite ca instrumente de prezentare a unui hotel. clientul poate consulta cataloagele agenţiei Icar Tours sau ale colaboratorilor săi şi pliantele hotelurilor alese sau orice alt material informativ-publicitar pus la dispoziţie de firmă. evaluarea potenţialului pieţei turistice externe. cadrul activităţii imediat precedente. pliante. având posibilitatea vizualizării opţiunii alese. 41 . descrierea activităţii. cât şi pe plan extern. agende. cărţi poştale etc. prospecte. începutul şi sfârşitul activităţii.  evoluţia activităţii de prestaţii turistice-volum şi structură. prin elaborarea planului de acţiune.  evoluţia numărului de turişti în tranzit şi etapizarea intensităţii frecvenţei solicitărilor respective. În alegerea destinaţiilor turistice.

carte verde – la cele mai bune preţuri). Tot cu acelasi prilej. referitoare la clienţii săi. în funcţie de destinaţie.a. cuprinzând o serie a celor mai avantajoase oferte ale sale sau ale partenerilor săi. expedierii lor. propria broşură cu pachete de vacanţă detaliate pe zile şi astfel concepute încât să răspundă nevoilor turistice ale unei game largi de consumatori. mesajul este personalizat în funcţie de specificul grupurilor vizate. asigurări medicale pentru călătoriile în străinătate. Astfel. firma OOOOOOOO beneficiază de materialele lor publicitare pe care le pune la dispoziţia propriilor clienţi. de transport aerian sau cu autocarul. cu ocazia sărbătorilor de iarnă.Pe baza contractelor de colaborare cu diferiţi parteneri (interni sau externi). acţiuni de mailing. redactarea personalizată a textului. imprimarea şi expedierea plicurilor (reuşita acţiunii contează inclusiv de tipul de plic ales). receptivitatea sporită a destinatarilor şi chiar din prestigiul pe care îl poate avea un anumit cotidian sau periodic. pe plan local. un contract cu ziarul “Ziatul Financiar”. posibilitatea selecţionării clienţilor pe diferite categorii socio-profesionale. este economic şi rapid. Acestă acţiune a avut scopul de a întări şi completa efectele celorlalte activităţi cu caracter publicitar. Firma de turism OOOOOOOO şi-a constituit o bază de date solidă. clienţii efectivi ai firmei reprezintă publicul-ţintă). imprimării. care. datorită avantajelor care decurg din: flexibilitate ridicată. Acest tip de promovare oferă o serie de avantaje legate de următoarele aspecte: se adresează unor destinatari selectaţi şi individualizaţi. periodic. ce cuprinde o parte a ofertelor pe care le deţine şi pe care doreşte să le comercializeze (oferte turistice. pe toată perioada menţionată. Acest tabel a apărut săptămânal. în vederea promovării pachetelor turistice ale acestor parteneri. preţ ş. Pentru a menţine contactul cu clientela şi în vederea informării permanente a acesteia în legătură cu produsele turistice pe care le oferă. distanţă. 2. Legat de această activitate. informând marele public asupra disponibilităţii locurilor (ca destinaţii turistice) şi asupra modificărilor intervenite în oferta turistică pentru sezonul de iarnă. deşi variat. cu un conţinut asemănător materialului difuzat în presa locală. stabilirea costurilor implicate şi fondurilor necesare pentru achiziţionarea plicurilor. societatea oferă spre consultare celor interesaţi. arie largă de difuzare. a pus la dispoziţia cititorilor presei un tabel. redactării. pentru manifestarea interesului pentru clientela sa. societatea a iniţiat o acţiune de distribuire a unor “fluturaşi” promoţionali. iniţiază. compartimentului de marketing îi revin o serie de atribuţii vizând: stabilirea destinatarilor (în acest caz. 42 . Presa scrisă – unul dintre cele mai folosite vehicule de publicitate. în zonele cheie ale oraşului. agenţia Icar Tours a încheiat. pentru informarea continuă şi completă a acesteia şi pentru furnizarea celor mai importante detalii privind mutaţiile apărute în structura produselor turistice. Alături de acestea. 3.

Eficienţa şi avantajele acestui mijloc de promovare rezultă din următoarele (aspecte avute în vedere de previziunea de marketing. în stabilirea personalului necesar şi a diferitelor tipuri de promovare):  folosirea unui canal ultra-modern pentru promovarea produselor turistice. ceea ce a implicat un considerabil efort material şi financiar din partea firmei. OOOOOOOO a apelat chiar şi la publicitatea exterioară (outdoor) – probabil cel mai vechi tip de publicitate. datând din vremurile antice: zidurile anticelor cetăţi greceşti sau romane. deschidere către posibili clienţi sau parteneri din toată lumea. pentru a putea ţine pasul cu noutatea şi a face faţă concurenţei. Agenţia de turism are. banner publicitar şi are în plan realizarea unui afiş de dimensiuni considerabile. peste 2 500 de astfel de plicuri. firma prezintă un panou publicitar în faţa sediului din Strada Isaccei nr. 43 . Firma deţine pagină web – www. răspunzând nevoilor clienţilor referitoare la: micşorarea timpului alocat informării şi cumpărării (produselor turistice sau aparţinând oricărui alt domeniu economic). astfel. 4. funcţionând permanent. parteneri din toată lumea. trebuie astfel concepută de specialiştii de marketing încât să stârnească şi să reţină atenţia şi interesul cititorului. În vederea creşterii prestigiului firmei.  posibilitatea contactării companiei de către clienţi. Promovarea ofertei turistice prin intermediul Internet-ului are o vasta arie de utilizare. 5.ro – care este permanent îmbunătăţită. În acest sens. care va conţine tarife şi oferte turistice de referinţă ale firmei şi care va fi poziţionat pe unul din zidurile exterioare ale clădirii în care îşi desfăşoară activitatea. 12 (stop-er publicitar). Acest tip de promovare a fost posibil datorită dezvoltării mijloacelor de comunicare şi înregistrează un grad ridicat de eficienţă. contribuind la formarea deciziei de cumpărare efectivă a produselor turistice prezentate. completată şi actualizată pentru a putea răspunde cât mai eficient şi prompt clienţilor şi noilor tendinţe din turism. a numelui şi a mărcii sub care îşi vinde produsele turistice. Un website bine realizat şi bine promovat poate asigura un succes deosebit. Internet-ul a cunoscut o dezvoltare explozivă şi este un mediu relativ ieftin de comunicare. însă. deoarece pune în contact cererea cu oferta. în doar următoarele 3 săptămâni. distribuind cu ocazia ultimei de acţiuni publicitare de acest gen.O astfel de scrisoare publicitară. Rezultatele. creşterea gradului de comoditate. dimensionat de departamentul de marketing. Agenţia OOOOOOOO are o bază de date (listă de adrese) foarte bine pusă la punct.a-plus. cu participanţii din întreaga lume. vara 2003. nu s-au lăsat prea mult aşteptate: o creştere cu 25% a comisioanelor.

De obicei. Agenţia OOOOOOOO a fost reprezentată la acest tip de manifestări. prin intermediul unor delegati ai săi. Agenţia de turism OOOOOOOO primeşte un număr considerabil de rezervări în acest mod (fie că rezervările se referă la departamentul de turism sau la cel de ticketing. Numai în sezonul de iarnă 2006/2007. primirea de cereri de rezervare pentru oricare din ofertele înscrise în sistem. 44 . Consulatul Republicii Ungariei. FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România). aceste manifestări se organizează înaintea programării vacanţelor. OPTBR (Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România) Participanţii oficiali la această ediţie au fost: • • • • • Consulatul republicii Panama. dar şi de la cel de ticketing. Autoritatea pentru turism din Egipt. în special.  posibilitatea utilizării sistemului (adaugare/modificare înregistrări) de către orice persoană autorizată. Ea a participat la: • • Târgul pentru Turism Intern. conducând la sporirea veniturilor globale ale firmei. prin colaborarea Romexpo S.A. 6. Târgul Internaţional de Turism al României. FPTR (Federaţia Patronală din Turism din România). ediţia a X-a. pentru rezervarea locurilor pe diferite zboruri naţionale sau internaţionale). pe baza site-ului pus la dispoziţie de societate celor interesaţi. concediilor sau anumitor sărbători încât să se poată asigura o bună sincronizare a cererii cu oferta turistică. O prezenţă inspirată şi corespunzatoare la aceste saloane contribiue la realizarea unei imagini favorabile a firmei şi se poate concretiza în încheierea de contracte reciproc avantajoase. provenind de la compartimentul de turism. direct de către clienţi sau parteneri. în incinta Complexului Expoziţional Romexpo (Piaţa Presei Libere) şi a fost posibil. organizat la Băile Felix. cu asociaţiile profesionale: ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Tursim). ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural şi Ecologic). 20% din totalul cererilor de rezervare s-au realizat prin intermediul Internet-ului. care a avut loc în Bucureşti. Ambasada Indoneziei. Oficiul pentru turism din India. Participarea la târgurile de turism şi a saloanelor de vacanţă care asigură contactul direct cu intermediarii şi clienţii individuali prezenţi.

ro Figura nr.romaniantourism. ediţiile de toamnă 2002-2006 este evidenţiată de următorul tabel: Tabelul nr. Evolutia târgurilor de turism. Autoritatea pentru turism din Thailanda. Construcţiilor şi Turismului din România.romaniantourism. Prefectura din Halkidiki.• • • • • Ministerul Transporturilor. Ministerul Turismului din Siria. Ministerul Turismului şi Culturii din Turcia. Pieria. Ţări reprezentate 165 4500 10 2003 135 4500 19 2004 200 700 19 2005 264 7700 21 2006 263 8800 20 Sursa: Web-site internet: www. Firme participante Suprafaţa (m²) Nr. 4: Reprezentarea grafică a evoluţiei târgurilor de turism 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Firme participante Suprafata Tari reprezentate 2002 2003 2004 2005 2006 Sursa: Web-site internet: www. 2: Evoluţia târgurilor de turism în perioada 2002-2006 2002 Nr.ro 45 .

În ciuda dezvoltării metodelor hi-tech de vânzare. 46 . trecând de pe locul trei direct pe locul cinci. În timpul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea odată cu evoluţia tehnologiei în manufacturi (Revoluţia Industriala) târgurile au început să treacă de la vânzările directe către cumpărători la modalităţi de a expune o varietate largă de produse numai pentru a fi remarcate. Târgurile de turism sunt cunoscute drept modalităţi de recuperare a cheltuielilor în timp foarte scurt. Rolul lor este de a contribui la constituirea unui renume. Latinul “feria” este cel care a dat în limba engleză “fair” (targ). târgurile reprezintă şi astăzi o modalitate dintre cele mai uzate şi dinamice ale instrumentelor de marketing. Un studiu realizat de o asociaţie de profil din Australia arată că la o medie de 9% a cheltuielilor din bugetul unei companii pentru târguri. nediferenţierea de concurenţă. o aliniere exactă între marketingul strategic şi planul de târg. comunicarea cu mass-media asupra produselor şi serviciilor companiei. în ceea ce priveşte costurile de marketing. Primul târg în adevăratul sens al cuvântului a fost “Foire de Saint Denis” (“Târgul Sf.TARGURILE DE TURISM Tradiţia târgurilor şi expoziţiilor pleacă de la Egiptul Antic şi Imperiul Roman. nu există un plan de promovare bine definit: o parte semnificativă a marketingului o reprezintă promovarea înainte de târg. neconştientizarea rolului echipei de marketing. acţionând pe piaţă. nu se utilizează în mod eficient relaţia cu presa. PROPUNERI Agenţia de turism OOOOOOOO este o societate relativ mică. Toţi aceşti suporţi piblicitari utilizaţi de societatea OOOOOOOO au menirea de a-i asigura o legătură directă şi solidă cu piaţa turistică. platforma de lansare pentru noile produse şi servicii. care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul marilor tour-operatori. în timpul târgului şi după. în calitate de detailist. Firma OOOOOOOO a întâmpinat anumite probleme în participare şi desfăşurarea târgurilor de turism. fiind ultimul boom al marketingului direct. datorită următoarelor considerente: nu există un plan de marketing exact de târg. rezultă venituri de 23%. în special. Denis”) desfăşurat lângă Paris şi ridicat de Regele Dagobert în 629 şi care în anul 710 atrăgea deja peste 700 de comercianţi. Printre avantajele obţinute de firma OOOOOOOO în urma participării la târgurile de turism se numără: contactul cu clienţii. la creşterea notorietăţii şi consolidarea poziţiei pe piaţă.

În funcţie de natura elementelor de atractivitate. o suficientă putere finaciară pentru a fi capabilă să îşi conceapă. staţiuni balneare. cererea populaţiei poate fi pentru litoral. hotelul etc. Serviciile oferite acestora trebuie să fie de cea mai bună calitate. pentru că oferta nu este nici mobilă şi nici stocabilă. Acest lucru este imperios necesar deoarece personalul poate fi determinat să muncească mai bine. iar de comportamentul şi atitudinea sa depinde succesul activităţii desfăşurate. turiştii trebuie corect informaţi. Pe de altă parte. Clasificarea cererii după acest criteriu este utilizată în urmărirea fluxurilor din cadrul turismului intern şi internaţional şi are în vedere 47 . Hotelul. în altă regiune. mai mult. oferit de un număr mare de întreprinderi sau entităţi diverse. CONCLUZII Produsul turistic este un produs rigid. încă. ea trebuie să îşi canalizeze eforturile în direcţia consolidării poziţiei sale pe piaţa turistică constănţeană. prin câştigarea unui renume. Pe de o parte. informaţii ce trebuie cunoscute şi furnizate de către agenţii de turism. informat şi motivat prin intermediul unei politici interne eficiente de management. Ea se traduce prin dezechilibre de sezon. consecinţe ale repartiţiei spaţiului în zone emiţătoare de turişti şi zone recptoare. Un alt aspect. dar nu cel din urmă şi probabil cel mai important dintre toate. cu clienţii. trasee turistice şi oraşe. munte. mai devotat dacă este motivat corespunzător spiritual şi financiar-material şi datorită faptului că el este cel ce intră în contact direct cu alţi oameni. sfătuiţi. Acesta trebuie permanent perfecţionat. o apropiere menită să consolideze relaţiile de afaceri de lungă durată şi se stabileşte o clientelă fidelă. O altă direcţie de acţiune trebuie îndreptată către atragerea şi menţinerea turiştilor ce preferă produse turistice individuale sau pe cont propriu. aeroportul.Întrucât nu deţine. ajutaţi şi susţinuţi în efectuarea celei mai bune alegeri privind locul de destinaţie. organizeze şi desfăşoare propriile programe turistice. cererea turistică se caracterizează printr-o foarte mare elesticitate în raport cu nivelul veniturilor şi preţurilor şi este sensibilă la contextul politic şi social. Ele nu se pot adapta la variaţiile de cerere în timp şi spaţiu. În acest fel se fundamentează o legătură profundă între firmă şi clienţi. se referă la personalul societăţii (“mix-ul de personal”). a unei clientele proprii care să aibă încredere în capacităţile sale şi să o susţină şi apoi să treacă la pasul următor: acela de a deveni un tour-operator consacrat. datorate lipsei de mobilitate a vacanţelor şi fenomene ale saturaţiei. baza de agrement nu pot fi transferate. serviciile turistice sunt consumate pe loc. la sfarşitul sezonului.

prin capacitatea organizatorică a reţelei (baza tehnico-materială. Cosmescu. Editura Junimea. – Resursele umane în turism. odihnă si tratament. antropice) care pot determina vizitarea anumitor zone de către turişti. Epure.următoarele destinaţii ale cererii: excursii externe. infrastructura) şi prin posibilitatea de a satisface. cererea populatiei. 3. Produsul turistic este un produs distinct. cât şi a zonelor din care se atrag diferitele categorii de consumatori. Iaşi. De acea este deosebit de importantă acţiunea societăţii OOOOOOOO de a promova în consum produsul turistic. Editura ABEONA. 1992. D. dezvoltarea de noi produse pentru satisfacerea nevoilor nesatisfacute. C. 2002. I. – Turismul – fenomen complex contemporan. Bucureşti. 2000. Structuri de concepţie şi organizare. Dionisie. – Economia şi politica turismului internaţional. care are în vedere atât diversificarea produselor şi serviciilor de natură turistică. C. – Managementul turismului. în anumite condiţii. Editura Vasiliana. prin însăşi natura sa. Editura Economică. Cristureanu. îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei de materiale publicitare pentru acţiunile promoţionale. BIBLIOGRAFIE 1. 4. creştere prin diversificare. societatea OOOOOOOO are în vedere următoarele modalităţi de acţiune: crearea de noi pieţe pentru produsele turistice ale societătii pe plan extern. 1998. prin ansamblul atracţiilor (naturale. 48 . Bucureşti. Iaşi. istorice. excursii interne. Pentru promovarea produsului turisic în consum. 2.

Bucureşti. – Management in turism. 2002. Ionel. Bucuresti. 2001.Expansiunea intreprinderii si mediul de afaceri. – Managementul Agenţiei de Turism. Editura ASE. Bucureşti. Editura Economica. – Turismul şi dezvoltarea durabilă. Constanta. G. Constanţa. Editura ALL. – Hotelul-Economie şi management. Editura Expert. 2001. N. Bucureşti. V . Editura All. Epure. N. 6. R. 12. 2005. Editura Economica. 15. 2005 7. 14. Olteanu. . Snak. Nistoreanu.O. Editura ASE. M. 1998. – Economia intreprinderii. 1998. Editura EX PONTO. Stănciulescu.P. 10. Gh. D. D.Introducere în teoria şi practica turismului. Editura Bucureşti. Editura Dacia. Baron. Postelnicu. 2004. Bucureşti. – Tehnica operaţiunilor de turism. 2003 . 2000. Neacşu. Bucureşti. 13. Producţia şi comercializarea voiajelor turistice. P. 11. Stănciulescu. Lupu. Editura Muntenia & Leda. 8. – Economia turismului. Epure. 49 .Economia întreprinderii turistice. Minciu. 16. 2000. Editura ALL. . Cluj-Napoca. – Economia si organizarea turismului. G. Bucuresti. Bucureşti. 9. 1997.5.

ro. 18. Bucureşti.anat. Editura Luminalex.www.a-plus. 19. Internet – www. 2001. *** Ghid de legislaţie turistică.ro 50 . Internet.ro.17. 20.infotravelromania. Internet-www.