UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII" 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I)

CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI "Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. Lovinescu

Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea, cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare, pregatitoare. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate, cât si în cadrul activitatilor liber creative, se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului, a activitatilor de dezvoltarea limbajului, a activitatilor matematice, a scrierii grafice, etc. si în activitatea didactica de dimineata, contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar, iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic, în cantitate suficienta pentru fiecare copil, formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala, satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze, sa interpreteze, sa utilizeze, sa citeasca, sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. Prin natura lor, activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie, cultivând imaginatia, gândirea creatoare, orienteaza activitatea psihica, disciplineaza conduita si contribuie, în sfârsit, la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice, care înlesnesc si conditioneaza învatarea, munca, fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. Pentru obtinerea reusitei acestora, conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita, chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca, problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate, iar activitatea de învatamânt de tip scolar, scop final al gradinitei, cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale

din anumite motive. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. Cercetarii si Tineretului. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. asa cum se precizeaza înca din articolul I. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. . prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. numai pe baza de concurs.compartimente (continut. Atât continutul reformei. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. continutul si finalitatile învatamântului. Starea de pregatire psihologica. a fost un învatamânt formativ. În privinta continutului sau. În spritul reformei. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. 25-30 la licee. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. privita ca sistem si proces. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. cuprinzând resursele. mijloace). metode. institutional. 20-25 elevi la învatamântul primar. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. la Ministerul Educatiei. Aceasta lege. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. forme. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. procesele.

deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. pentru valentele sale formative. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. deoarece este accesibil vârstei. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. psihomotric si socio-afectiv. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. cu sistemul sau educativ. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. pentru perspectiva scolii românesti. Gradinita.Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. S-a avut în vedere jocul. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. importante. CAPITOLUL I . pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. învatarea. activitatile matematice. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . Din domeniul acesta sunt: limbajul. Gradinita. la nivelul copilului din grupa mare. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. . organiza.exercitiu.

ramificarea dendritica a acestora. Aspectele arhitectonice ale acestuia. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. Utilizarea mersului. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. fireste. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. la 1355 gr la 5 ani. desigur. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. devin deosebit de complexe. morfologia si potentialul sau de activism. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Fireste. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. adica perioada prescolara. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea.1. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. fapt ce da o alta forma întregului corp. neuronii vegetativi ce . creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). Are loc. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. La 3 ani. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus.PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1.

are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare.deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. desenat. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. taiat. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. Respiratia este superficiala. . În mod concret. fapt ce presupune. nivel specific acestei perioade. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Viteza în mers creste. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Muschii sunt insuficient dezvoltati. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. Inima. pe care le întinde spre podea. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa.

PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE

În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv, o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului, o alta calitate a relationarilor cu cei din jur, o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza, fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa, pozitia lor si a usilor, continutul sertarelor. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor, cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. Este atras de balustrade, catarari pe garduri, se angajeaza în jocuri mai dificile, cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie, intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri, poate aranja un scenariu din figurine mici, poate face din hârtie mici jucarii, poate desena sau colora desene simple. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. Aceste procese, fara a fi sincrone, se desfasoara stadial. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12- 14 luni; b. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani;

c. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica, mijlocie si mare). În acest sens, M. Debesse afirma: "Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa", sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si

gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul "De-a ascunsa", apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?, pentru ce?, cum?", iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? ". Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru),

spre dreapta. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. limbaj. în ansamblu.iar cele intermediare (portocaliu. situativ cu caracter schematizat. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . imaginatia. dedesupt). . Ca formatiune psihica deosebit de complexa. atentie. olfactiva. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. în spate. ciocnire. a pozitiei lor deasupra. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. imaginatie. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. fenomene. marimea. în fata. indigo. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. Apar forme noi de perceptie. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. cum ar fi: forma. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. care continua sa se dezvolte. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. lovire. care. iar celelalte forme de sensibilitate. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. Operarea angajeaza atentia. mai interesante. mai creative. relieful. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. memoria. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. departe. memorie. sus. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. alcatuiesc intelectul. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. gândirea si alte procese psihice. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. jos. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. cum ar fi gustativa. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire.

înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. haotic. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. la adult acest caracter se diminueaza. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. structura. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. gândirea. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani.Intelectul copilului. memoria. Asadar. rapiditatea în gândire. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. gândirea are un caracter intuitiv. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. involuntara si voluntara. logica. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. apar forme noi). are un caracter incoerent. Treptat. în principal. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. iar amintirile lui sunt fragmentate. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. desi insuficient format. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. izolate. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. conducând astfel la construirea claselor logice. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. intuitiva. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. De la limbajul situativ. limbajului interior. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. Se dezvolta si memoria mecanica. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. imaginatia copilului. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. . care este simbol. preconceptiile vor câstiga în generalitate. noilor solicitari cu care el se confrunta. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. de aceea uneori este incomunicabila. Cu ajutorul cuvântului. în precizie. Asemenea modificari sunt posibile. fiabilitatea în memorie. caracterul sau închegat. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. Gândirea prescolarului este preconceptuala. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. nesistematizat. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. egocentrica si magica. Cu toate acestea. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii.

în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. în prescolaritate. unde intra în contact cu persoane straine. etc. cu care se si identifica. se mareste volumul. 1. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. multumire. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. Unii se adapteaza mai rapid. sa educam vointa prescolarului. de mândrie la 4 ani. asa încât. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. când produc satisfactii parintilor. încep sa devina tot mai evidente. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei.3. Prescolarii. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. începe procesul organizarii atentiei voluntare. de bucurie si satisfactie. Stabilitatea si concentrarea ei creste. de pudoare la 3-4 ani. tonifiante. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. a educatiei. Daca Aristotel a intuit . voluntara si involuntara. La 6 ani apare criza de prestigiu. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta.pozitive. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. mai ales cei mijlocii si mari. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. daca dorim sa formam. mai ales pe cele cu valoare sociala. altii dificil sau chiar deloc. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Evident. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. stapânirea de sine. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. când prin realizarea activitatii respective. sub influenta gândirii si limbajului. educatoarei. placute. Deci.

s. întrucât. se pot aduce multiple si solide argumente. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. cu cât mai multe sanse de succes. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. 1975 . Claparede). legate de scopul general al educatiei. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. Suchodolski). anatomia si fiziologia omului. dezvoltarea personalitatii lui. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor.D. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. pentru individualizarea activitatii instructiv. psihologia copilului.educative. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. E. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Bucuresti. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. pentru a obtine rezultatele dorite.principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii".Psihologia copilului si pedagosia experimentelor. Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. sociologia educatiei. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"1[1] (Ed. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". Asadar.P.a. Claparede . 1 [1] Ed. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine.

receptive modalitati si sensibilitati psihice. care constituie . 1870 . remarcabile în toate planurile si în special. creative). inclusiv sociabilitatea. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei.P. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. strategia individualizarii. Debesse2[2] . Gradinita."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. E. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. sa le descopere sensibilitatile. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. ca prima institutie de educatie organizata. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)3[3]. comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. În conturarea personalitatii copilului. perioada progreselor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia.asa cum arata psihologul francez M. încadrata într-un regim de munca. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. 2 [2] M.D.Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor.Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. Bucuresti. ci ea presupune. cu precadere. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. în sfera sentimentelor. o serie de aptitudini. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. deprinderi. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. prin competenta educatoarelor. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Debesse . va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. De aceea. dintre etapele dezvoltarii copilului. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. într-o disciplina a vietii.

devenite active. în cadrul caruia au crescut si au trait. Bucuresti. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani.Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. înainte de intrarea copilului în scoala. Pavelescu). 1962 . prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. ci faptele de conduita. a faptelor. Practic. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. fanteziei. precum si în domeniul sociabilitatii lui. Pavelescu .D.Repere psihodiagnostice .OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. visarii si a jocului. Bucuresti. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale.A. 1983 4 [4] V.Psihologia pedagogica . Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. comportamentul.Stadiile dezvoltarii psihice în psihologia educatiei si dezvoltarii. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. în cadrul caruia au crescut si au trait. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. E. se dezvolta curiozitatea. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii4[4] (V. afectiva si psihomotorie a prescolarului. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului.S. În societatea moderna. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. Mediul socio-cultural. tot în copilarie.1. 3 [3] Ursula schiopu . CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale.P.E. are loc procesul de "alfabetizare". Deci. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial.

disfunctiile minime partiale). cognitive. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. fisa psiho-pedagogica. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). elementare si superioare. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. · Factori organici secundari (traumatismele externe. microleziunile sistemului nervos central. a. limbajul membrilor familiei). Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. b.Modul lor de receptare. scriere. boli cronice). Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. a ramânerii în urma la învatatura. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. instabilitatea psihomotorie. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. Diferenta între copiii de 5-7 ani. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. . precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. etc. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. dominanta laterala. decalajul între viata cronologica. nivelul proceselor. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. morala neconsolidata. tulburari organice interne si cele musculare. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. dezvoltarea morfofunctionala. a esecului scolar). capacitatea redusa de concentrare. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc.

. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. scriere. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. exprimata prin motricitate generala. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului.mai prezent la 5-6 ani. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. b. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala.Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. iar la 6 ani. Suchsingere si G. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular.. imaturitatea neuromusculara. atunci copierea unui text. etc. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. etc. corecte. clasa I. scrierea dupa dictare. zece linii. alternându-se în anii urmatori. familia dezorganizata. Arnold. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. calculul scris. Afectiunile cerebrale minime. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. mijloace educationale neadecvate. a nivelului inteligentei generale. clasa a IV-a . Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. copierea semnelor grafice de pe tabla. subalimentatia. grupa mare. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. Forme mai grave de imaturitate scolara a. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. precum si la nivelul motricitatii fine. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. observare. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . Constatarea facuta de V.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala.

Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. ).10 subiecti . p. Premisele intrarii copilului în clasa I. 1 minut. 297-300 . Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. pe grupe de vârsta. astfel: .vocabularul redus. etc. M.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna Mâna dreapta stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna Mâna dreapta stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna Mâna dreapta stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII 5 [5] Studii de psihologie scolara. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani.10 subiecti . impulsivitatea si conduita dezechilibrata.F. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei.. "cautarea cuvintelor" .La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. adica ritmul încet al miscarilor.. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. instabilitatea psihomotorie. c. Sechele postencefalice: a. d.. Simptomul major (tulburari de comportament). Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita).10 subiecti . exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. incapacitatea memorarii unui text.5[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti).5-6 ani . b. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. limitarea comunicarii la propozitii simple.4-5 ani . capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism.

1 minut. sinteza. precum si promptitudine. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. mai mic. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. pe de o parte a copilului la scoala. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. generalizare. abstractizare. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. potrivita sau slaba. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp . flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. agitatia psihomotrica. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. mare. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. analiza. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. atentia instabila. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. . pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. tot atâtea). Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva.Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. apare mai frecvent oboseala. 2. concretizare. comunicare si exprimare. mai mult. În caz contrar. mai putin. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. intentiile si starile emotionale. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. putin. Deci. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. pe de alta parte a scolii la copii. dorintele.

motorie denumita lateralitati manuale. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. mar. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. de a asculta cerintele adultului. precum si de a desfatura o activitate de grup. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. de a se subordona regulilor impuse de acesta. pisica. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. oscilanta. de a reactiona corect pe baza acestora. . precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . de a corecta si completa raspunsurile colegilor. stabileste asemanari între notiuni (câine. relateaza povestiri dupa imagini date. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. toate zilele din saptamâna. nesistematic. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. daruire. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. capacitatea copilului de a colabora. stânga sunt mai fragil integrate. de a reactualiza cunostintele predate.douasprezece cuburi. ritmul de lucru încet. para). cele patru anotimpuri. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. mâine. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. De asemenea. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. trei momente principale ale zilei.Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. schema corporala în special dreapta. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. de a retine.motivational si volitiv. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. capacitatea elevului de a cunoaste. efectueaza o constructie cu zece.sapte culori sau nuante. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. de a formula. de a raspunde la întrebari. de a asimila. adica sa poata deosebi munca de joaca. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. ieri. recunoaste corect unele litrere. ale programului scolar. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. nestabilizata. foloseste corect adverbele de timp: azi. adesea anarhic. prezenta trebuintei de a învata. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. uneori ezitata. numara peste zece cuburi.

comportamentelor elevilor. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. functiile. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. formarea abilitatilor. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. Din ansamblul variabilelor componente. etc. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. ca cel oferit de teoria curriculara. astfel ca ea denomineaza. În acest sens. metoda. statusul. Astfel."TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. capacitatilor. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. competentelor. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. I. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. preocupate de definirea. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. .1. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. procedeu. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. CORĂBIILE ALE MĂRII. capacitatilor. Definirea conceptelor: metodologie. K. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. natura. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual.

drum. competente. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. Spre exemplu. Functiile asumate sunt determinate. la însusirea stiintei si tehnicii.Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". spre si "odos" -cale . de caracterul obiectivelor urmarite. ele având un specific aparte. elevii. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. a culturii si comportamentelor umane) . ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. un instrument cu ajutorul caruia. cum ar fi expunerea. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. afectiv. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor.catre. aptitudini. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date.de accedere. conversatia. demonstratia. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. Sintetizând. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. etc. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. atitudini.motivational si psihomotoriu. de destinatie. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. de ordin cognitiv. o destinatie pedagogica. metode arhicunoscute. o modalitate de actiune. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. în cursul procesului didactic. de fiecare data. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. capacitati. exercitiul etc.

în activitatea didactica. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. modalitatile. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. se lucreaza cu una. cu precadere. cum sa se predea si cum sa se învete.educativa. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. Se folosesc modalitati de actiune practica. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. Într-o activitate didactica obisnuita.evaluare materializeaza tehnica.· Functia formativ. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. de obicei. · Functia normativa. trezesc anumite trairi emotionale. sistematica si planificata. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. eventual. Tehnicile de predare.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. . contribuind la valorificarea lor eficienta. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. cum sa învatam pe altii sa învete. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. cultiva anumite sentimente si interese. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. deci probele de învatare.

sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. completând cu succes celelate metode de lucru. Povestirea trebuie. educatie fizica. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. etc. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. în care predomina argumentarea rationala. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. sa fie accesibila copilului. povestiri. Fireste. ilustratii. povesti. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ.Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. explicatia este metoda expunerii. versuri. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. de asemenea. în cadrul activitatilor frontale dirijate. 3. administrate. în primul rând. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. sa-1 emotioneze puternic. modelaj. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia.2. lecturi dupa imagini. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". Astfel. Explicatia contribuie. Astfel. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. confectii. tablouri. activitatile matematice. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. .). educatie muzicala. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. diverse piese muzicale. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. aplicatii. stiintific sau fantastic. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. În aceasta situatie.

a imginatiei creatoare. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari.credul. în final. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. . lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei".unde au venit alte animale si. a nivelului copiilor. lacoma. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. a explicatiei. . a dezvoltarii formelor de analiza. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea.hoata. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. "Gheata". procedee.Vulpea . atasamentul copilului spre cele pozitive. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. sa domine "binele" asupra "raului". pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. a dialogului. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. vulpea a fost judecata. sireata. Textele literare de actualitate. De aceea. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". dar si la dezvoltarea limbajului. caracterizându-le.În cadrul activitatilor de povestire. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. Exemplu: "Focul si efectele lui". contribuie la largirea orizontului cognitiv. "Vaporii". estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. povestioare posibile. nu se pot realiza separat. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. . Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintificofantastice. sinteza. Demonstratia educatoarei. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" .Ursul . este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. etc. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. contactului nemijlocit cu realitatea. însotita de explicatie. mincinoasa.

Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. -transformarile în carbune. -culoarea. -culoarea chibritului ars. stabilirea însusirilor. mirosul. pe baza caruia sa se poata discuta. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. -forma alungita la ambele capete. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. -perceperea focului. studiate si se completeaza cu noi secvente. flacara. -fire de bumbac. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -arderea chibritului. -efectele focului. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. daca nu obtinem pagube. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. -caldura crescuta de flacara. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. Copiii fac deductii. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. în special în cadrul sectorului stiinta. -arderea textilelor. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. pagube) . de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. directii în care se ridica fumul. . -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. Întrebuintarile focului (foloase. luminozitatea.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate.

-Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. dar este si o necesitate. Copiii au posibilitatea. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. sub îndrumarea educatoarei. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. la obiect. intelectuala. dar la întrebari ca acestea. esalonate si conduse de educatoare. obiectiva a lumii. apoi. . Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si . . tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. clare. La grupa mare pregatitoare. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala.Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie.pregatirea salii de grupa pentru activitati.îmbracarea. copilul va raspunde usor. indiferent de natura lor. în mod sistematic. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. servitul mesei civilizat. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. astfel: . În cadrul activitatilor frontale dirijate. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. precise. practica. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. etc.

mâna.Bobite de struguri. a independentei în actiune. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. . pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit.de la "usor la greu". . schimba pozitia corpului. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. devin mai precise. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. . care trebuie sa stea în atentia educatoarei.Palete de tenis. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. dar sub alta forma. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. .Acoperisul casutei lui Zdreanta. problemelor matematice. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. strânge puternic creionul în mâna. În cadrul activitatilor de scriere. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor.Vaporul.Conturul balonului. În acelasi timp.Gard cu uluci. ceea ce îl oboseste foarte mult.Dintii fierastraului. .familie. . în miscari. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. rupe creionul. Exemplu: "Linia" . la început copilul apasa tare. .Linia frânta .

prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. prezentat copiilor spre observatie. se va gasi în mod cert solutia problemei. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii.aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice.). Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Modelarea în stiinta si tehnica. de fapt. ca metoda de predare. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata.Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Problematizarea. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. Daca algoritmul este urmat corect. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. desen. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. sa elimine . Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. cunoasterea mediului). Deci. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. dupa un anumit numar de operatii. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. problematizarea. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. modelarea. de formare de perechi. conduse de educatoare spre intuitia copilului. Modelarea presupune. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Modelul. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. problematice în gândirea copilului. Prin model se intelege un sistem mai simplu. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. confectionat. pe baza analogiei lui cu sistemul original. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. confectii etc. Un algoritm este un procedeu.

Învatarea prin descoperire. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. dezvolta perseverenta. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. disciplinata si cere un volum de observatii. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" . conversatia. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. cele mai utilizate sunt: explicatia. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. a creativitatii. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. trecerea de la analiza la sinteza. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. de la concret la abstract. creativitatea si nu memorizarea. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. mecanice. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. modeleaza aptitudinile de investigatie. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. sau la confuzii.problemele stereotipe. vointa. ci sa aiba gândire critica. aprecieri. obiectiva. analize. exercitiul.

Obiective generale si specifice. Jocuri cu reguli (jocuri simple). Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. . . Continutul activitatii la alegere: a.Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri.principiul liberei optiuni. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. .principiul activizarii. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. Obiectivele activitatii la alegere: . ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. Jocuri simbolice. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate.Obiective speciale ( particulare). joc cu reguli. .principiul ierarhizarii obiectivelor operationale.Pregatirea cadrului specific la alegere. c.Obiective generale. subteme în discutie. Pregatirea activitatii la alegere: . Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: . b. cât si în domeniul din care se inspira acestea. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). în observatie). .principiul îndrumarii sistematice. . b.

jocuri de perspicacitate. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" 6 [6]Revista Învatamântului prescolar nr. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. jocuri de atentie. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. concretizare. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. generalizare si abstractizare. al însusirii limbii materne. ca premisa a realizarii lor. asimilate în procesul cunoasterii.d. al intensificarii. jocuri hazlii. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. morale. prin contactul divers. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. 1992 . nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiveducative. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. jocuri de expresie afectiva. Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe.6[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. Jocuri distractive. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. al repartizarii rolurilor. comunicarii si autocomunicarii. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. 1. 3-4. comparatie. sinteza.

Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. 2. b. treci pe verde" "De-a politistii" 4. c. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" ."De-a santierul de constructii"etc. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru".

Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" . Jocuri intelectuale a."Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" . Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e."Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d.zboara" "De-a visul"etc.

educativa. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. demonstratia.Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. practica. favorabil. joc de masa. . Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. Jocurile propriu-zise. Daca sunt riguros organizate. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. arta. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. proiectata mental judicios. vor oferi fiecarui copil teren. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. cu comentarea întregii activitati instructiv. jocuri cu rol. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. Aplicarea noii programe. totusi. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. judicios folosite si la aceasta vârsta. constructie. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. deprinderi de munca intelectuala. cadru de manifestare larg. copiii se manifesta liber. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. conversatia si exercitiul. pe un subiect prestabilit. ci ca o activitate gândita. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. La toate grupele. biblioteca. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. Acestea sunt explicatia. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului.educative pe "centre de interes". iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa.

. unelte.1991. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. Prin folosirea.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. materiale. în cadrul ariilor de stimulare.7 [7] Prin manipularea jucariilor. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. 7 [7] Revista învatamântului prescolar nr. . pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. care definite si bine echipate. 1. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. arii de stimulare. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). fara sa strige sau sa se produca zgomote. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. decizii. grupe. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. sa se creeze spatiu suficient. se evita însusirea mecanica de cunostinte. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. are organizarea salii. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. precum si lacunele acestora.accesul liber si direct la jucarii. la deschiderea spre lumea sociala. învata sa asculte si sa se concentreze. egocentrica. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. . jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". truse. a unui material variat si adecvat. compara si deosebeste. materialul cu care copilul emite judecati. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei.

pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. În gradinita. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. Aria stiinta. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. vârstelor. deprinderi care se formeaza. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. Din acest unghi. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. este firesc sa fie asa. cunostinte. devine vizibila organizarea materialului de constructie. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. deci. Aria biblioteca. fie la cel al unitatii de comunicare. la o analiza atenta. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. animalelor. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. anotimpurilor. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un . Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. consolideaza si verifica în acest mod educatia.Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. fie la nivelul enuntului. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. Aria jocului de masa. tema. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. plantelor. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". Învatarea se întemeiaza.

dar este original dupa felul cum gândeste. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. gândirile. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. La vârsta prescolara. exersarii sau executarii unor sarcini. În procesul instructiv-educativ. fenomenelor. sub aspect al structurii gramaticale. al expresivitatii vorbirii. în special. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. Prin intermediul limbajului. sub aspect lexical.fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). a legaturilor cauzale dintre acestea. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. Prin intermediul limbajului. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. în special prin cele de organizare a jocului. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. morfologice si sintactice). lexicale. a gândirii cu procesele ei (analiza. are loc sub influenta mediului si a educatiei. cu cele doua aspecte: limbaj interior. al comunicarii orale. se realizeaza. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. sinteza. intentiile sale.). Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. pe baza experientei cognitive capatate. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. fie prin cele ocupationale. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. În procesul comunicarii cu adultul. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. acestea se materializeaza. limbaj exterior. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. limbajul este mijloc de comunicare. în procesul relatiilor copil-copil si copileducatoare. copilul foloseste acelasi limbaj. emotiile. Cercetarile psihologice au aratat. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. mijloc de cunoastere. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi . sa-si organizeze activitatea psihica. comparatie etc. a limbajului.

satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva, cu ajutorul cuvântului, educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura, viata, societate. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite, pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. Pentru a rezolva sarcina principala, aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala, se încearca gasirea unor solutii, mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. în acest sens, mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. Jocul didactic, ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara, reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului, fara ca el sa constientizeze acest efort. Jocul didactic reuseste, de asemenea, sa antreneze în joc toti copiii grupei, astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. Astfel, prin intermediul jocului didactic, se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei, la formarea unor noi notiuni. Eficienta acestor jocuri didactice depinde, însa, în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze, în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil, precum si defectelor de vorbire, astfel ca, în functie de aceste realitati, sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic - eficient mijloc de formare si educare a copilului. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat, tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. La grupa mare, jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?", "Raspunde repede si bine", "Jocul cuvintelor". Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. Exemplu: "Alege jetoanele", joc cu obiective complexe si bine determinate.

Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate, a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. Pe baza materialului concret prezentat, copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe, precizând câte silabe are cuvântul. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte, atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte, silabe si sunete, se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?", unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe, legume, animale, un flanelograf - ilustratie. Jocul se desfasoara având câte un conducator. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet, pe care sa le aseze pe flanelograf. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia.

Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor.

lexical. de felul cum recita o poezie. de modul de a-1 face pe copil sa.T. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. . Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat.E. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea.copil. povesti create de copii. plastic. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. orienta si contribui prin "viu grai". activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. în masura în care educatoarea este un model. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. plante.M. dar si la formarea unui .Importanta jocurilor .limbaj coerent. activitatile de povestire. prin specificul de organizare si desfasurare. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. memorizare. Farago Convorbirile tematice. a plasticitatii lui în exprimare. stimuleaza copilul în mod creativ.M. pentru copil. gramatical. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Indiferent de forma de realizare. la estetica tintei limbajului. activitatile de dezvoltare a vorbirii. prin relatia educatoare . fluturi. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. Pe lânga activitatile de joc didactic. prin subiectele abordate.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. Eminescu "Somnoroase pasarele" . Eminescu "Zdreanta" .formativ. expresiv. cât si expresivitatii vorbirii. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Arghezi "Catelusul schiop" . personaje îndragite.

studiul de caz.1. jocuri didactice. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. fie un mod concret de valorificare a metodei. în decursul timpului. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). iar fanteziile timpului nostru. educatorul si educatii). cine o utilizeaza (în cazul nostru. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. Nu este singura definitie care s-ar putea propune. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). demonstratia. astazi acestea sunt lucruri realizabile. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. a inventiei umane. De data mai recenta: algoritmizarea. . observarea. instruirea programata. ci una dintre ele. exercitiul. verificarea cu caracter global (examenul). fie un element de sprijin. Traditionale: expunerea didactica. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei. de povestire a educatoarei. pot deveni lucruri realizabile. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. problematizarea. A.O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico.2. adica pentru informarea si formarea educatilor. fie practica. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. fie în forma scrisa.1. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). învatarea pe simulator). în ce activitate (în procesul de învatamânt). care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. dupa unii autori. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. verificarea practica curenta. personaje cu care copilul comunica. fie orala. Metode de evaluare: B. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). si învatarea prin descoperire. 3.3. metode de simulare (jocurile. a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. conversatia didactica. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. Activitatile de memorizare. verificarea scrisa curenta. verificarea periodica (prin teza sau practica). lucrul cu manualul. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. modelarea. B).

poate îmbraca mai multe variante: povestirea. în scopul unificarii lor într-un tot.2. de catre educator catre educati. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. interpretari de fapte separate. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. se înscrie între metodele de predare. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Conversatia examinatoare (catehetica) . respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. teorii. regulile. este o metoda expozitiva. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. prelegerea scolara.B. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. teoremele. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. legile stiintifice etc. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. avem a face cu o metoda verbala. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. dupa gradul de angajare a elevului. explicatia. Sub aspectul functiei didactice principale. fenomenelor. facându-si loc deja problemele de lamurit. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. ca o concluzie. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. evenimentelor. 2.

instrument. pornind de la lectura integrala. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere.Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. unii autori (Todoran.. V. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. I. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. D. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare.. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: . 3. Aceasta are o desfaturare specifica. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. 1964. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. în clasele mici. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Ţârcovnicu. "Lectura este o materie. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. 4.

analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. actiuni). 7.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. sau microprocese). Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. ce se preteaza unei astfel de ordonari. Altfel spus. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. procese. Pe plan didactic. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. a unor reproduceri similare (machete. asemanator). Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. A fost "brevetata" de B. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) . prezentate preponderent în forma verbala. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. F. statii pilot. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. mulaje. 6. Skinner imediat dupa 1950.• • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. dar si cu includerea unor aspecte intuitive.

fie scolare. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. întelegere. jocuri matematice. de orientare. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii.· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. . Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. jocuri gramaticale. fie prescolare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. Etape ale studiului de caz (dupa I. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere.

Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. sa citeasca. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. gândirea creatoare. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. pregatitoare. a scrierii grafice. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. sa interpreteze. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte.1. a activitatilor matematice. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. si în activitatea didactica de dimineata. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. cultivând imaginatia. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. a unei aeronave. .În ce priveste învatarea pe simulatoare. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. dupa cum s-a mai afirmat. sa utilizeze. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. orienteaza activitatea psihica. în sfârsit. etc. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. cât si în cadrul activitatilor liber creative. Pentru obtinerea reusitei acestora. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. disciplineaza conduita si contribuie. munca. Prin natura lor.

Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. 4.6. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara.4.3. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. Obiectivele cercetarii 1. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. în vederea adaptarii optime la viata scolara. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii . 2.4. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara.2. 4.5. 4. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. 4. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. 3.

care respecta particularitatile de vârsta si individuale. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). 9 Bistrita. Moldovan Liana. jocuri de stimulare a . "Greierele si furnica". unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I.Nasaud. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. Judetul Bistrita. Prima grupa. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. provin din familii organizate cu relatii armonioase. Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani". din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. Din cei 10 copiii ai grupei A. consilier scolar Dobrin Nadia. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate.9 Bistrita. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. dramatizari "Anotimpurile". Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. numita Grupa A (grupa de control). Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii.Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr.

4.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. afectiv. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". starea de sanatate. etc. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. "Descopera unde am gresit". "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. starea lor de sanatate. experimentul. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. din punct de vedere fizic. "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei.comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat". · Testul. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali .7. metoda testelor. proba psihologica. pe care se experimenteaza. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). evolutia sarcinii. Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. despre calitatea influentelor asupra copilului. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza preexperimentala cât si în faza experimentala. observatia. studiul documentelor personale. psihic. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. Instrumente de cercetare utilizate . Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz.

Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare.8. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului." 1p 2.· Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. Item cu raspuns scurt. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. sireata si da iama la poiata. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. . Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. am ales metodele si tehnicile de cercetare.

" 3p 5."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe". Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: . . Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4."Scufita Rosie manânca lupul. ."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor". Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: .1 4 5 3.

. prin care se realizeaza o comunicare. .si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica..... ....doua.. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: ..îndoirea umerilor.. .. Considerat ca test de inteligenta. . Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.bratele si picioarele tangente pe lânga corp.....prezenta bratelor...... o comunicare prin simboluri.. ....."Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe .. între care testul "Omuletul".. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual...... constituie un veritabil sistem de simboluri..........prezenta picioarelor . am aplicat probe. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea.. Caci de îndata ce ar fi fost acolo.. Este deci. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului). neechivalente din punct de vedere sociocultural si educational... . dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata.. VM = vârsta mentala)... Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice. am aplicat o serie de probe psihologice.. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii....prezenta trunchiului. (cerem copilului sa deseneze un omulet). sa se vâre în . copil istet.lungimea mai mare decât latimea trunchiului...pentru a o închide acolo!. În urma aplicarii acestei probe." 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. când e în fata si unul în profil.. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe..... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca. am facut masuratori si determinari. ... ......prezenta capului.

parul bine plasat. . pantaloni). . .prezenta narinelor. . . .prezenta gurii. desi incorect. .lipsa transparentei vesmintelor.prezenta calcâiului.proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). .prezenta ochilor.bratele articulate la umeri. . . vesta.prezenta degetelor. . . fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. fara defecte.proportia bratelor. .prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii).evidentierea palmelor. . .proportia gambelor.o linie continua între trunchi si corp. . .nasul si gura sunt reprezentate corect.prezenta nasului. .coordonarea motrica a conturului.costumul perfect.proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). indicarea buzelor.. .bratele si picioarele atasate. .prezenta gâtului.patru articole vestimentare bine marcate (palarie. .coordonarea motrica a bratelor. .prezenta urechilor.prezenta parului. . cravata. . nasturi. la coate. .conturul gâtului .

o minge tare si o minge moale. . .prezenta barbiei si a fruntii.memorarea unor grupe de cifre. .stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. 3. 2. desenul unei case mari si al unei case mici. fotografia unui batrân si a unui tânar. . . prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . Subproba nr. 6.detalii oculare . 5. . trunchiul si picioarele de profil. 7. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres.denumirea unor culori.completarea lacunelor dintr-un text.pozitia si proportia corecta a urechilor.. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita.imitarea unor actiuni . proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. 4.stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte.capul.pupile. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. . . o carte noua si una veche. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. . .denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte.

(pasarele) . 10. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. Ele aduna .Cerul este spintecat de. se acopera de . haine de ploaie). tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat". albastru). 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: . soarele este foarte.(fulgere) . desenul unei linii drepte si a uneia curbe..(acasa) . Deodata cerul se întuneca..(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos. · se noteaza raspunsurile copilului. iar hainele lor erau complet.(senin.(ude).(nori) .(umbrele.(stralucitor) . · Se va citi rar si cu accentul necesar. Subproba nr. Fetele se grabesc sa se întoarca .. Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire. aceasta casa este mare. te rog sa fii atent. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp.. · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele. · Se noteaza raspunsurile copilului. 9.(flori) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi. când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun.8. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor . cerul este . · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Subproba nr.(tunete) .. în timp ce aceasta este.

pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 2 . · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica.6 . Subproba nr.3 . 8 .4 .9 .4 2. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori.(frig sau rece) .2 4.5 .1.. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus".6 . Subproba nr. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.2 . Din ce sunt facute ferestrele? 6. 6 . Din ce este facuta masa? 3. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. Din ce sunt facuti pantofii? 5. cald . pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5.9 5.7 . 4 . 5 . pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. Din ce este facuta cheia? 2..4 .3 3.8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1.3 . pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. Din ce este facuta lingurita? 4.

10. dupa numarul exact de raspunsuri corecte. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10.. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi.. a frictiona. curat . 3. verde. gri...(greu) 8. Subproba nr. frumos .2. indispus. 6. 7..(ascultator sau cuminte) 5. . 9. 2. vesel -. maro.. a cânta. rosu.. mare .(trist.(ud sau umed) 3. a arunca. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. 2.. alb. 5. neascultator .(mic) 7.(murdar) 6.. negru. violet. galben. Subproba nr.. roz.. 8.(urât) 4. 4. usor . nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.. uscat .. 4. 3.

. a se apleca. 6.. a scrie. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are .asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008.. 3. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) . 5. 2. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. 4. grupa experimentala si grupa de control. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele.propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) .5. am stabilit diferentele. 6. SILABE. a se balansa." . a spala.. a se ridica. a sari. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: 1. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte.

cap IV). pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. demonstratia. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. conversatie si îmbogatire a vocabularului. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. comunicarea rotativa. explicatia. braistormingul. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. examinarea povestirii. în cadrul programului de interventie. Între evaluarea initiala si cea finala. cap IV).10.9. experimentul. învatarea în cerc. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute . am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. 4. exercitiul.I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie 3 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL GRĂDINIŢĂ "Copiii merg la gradinita" I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. turnirul întrebarilor. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare.

de control G. de control G. de control G. 4.Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. experimental G. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin . Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. experimental G. de control G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte.11. experimental G. experimental G. experimental G.

Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. unul daca este desenat din profil. 7b. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. 6b. daca bratele sunt indicate. regulat. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. 4b. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Umerii sunt indicati in mod clar. la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu s-a intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. Sunt admise hasururi simple si transparentele. Gura prezenta. 7e. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. Daca sunt desenate doar degetele. Parul este corect plasat capul nu este transparent. 5a. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. 8b.aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. Rezultate obtinute la testul "Omuletul" TESTUL OMULEŢUL Nr. a trunchiului sau cu cele doua reunite. Prezenta hainelor. grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. Gatul este prezent. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. Chiar daca 5 nu este reusit. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. 7c. Crt. 3. 7d. Ochii sunt prezenti. Bratele sunt prezente. 1. 9a. 7a. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. Nasul prezent. 2. Cele doua buze sunt indicate. Trunchiul este prezent. Parul prezent. Narile sunt reprezentate. 1 1 4c. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9b. atât în anul anterior cât si în anul curent. 1 . 5b. respectiv punctele cele mai apropiate. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta Puncta j 1 1 1 4a. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. 1 1 1 6a. 8a. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Prezenta capului.

toc etc. Coordonare motica a fizionomiei. Doua dimensiuni. 12c. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. Costum complet. Proportia capului. (pantalon. 14d. nu mai putin de o zecime din trunchi. 11b. 10d. 13. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. 11a. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. Coordonare motrica prin articulatii. cravata. 12e. manecile. pantalon.9c. soldat. Reprezentarea distincta adegetului mare. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. 9e. Proportia bratelor. 14f. haina. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 10c. Patru articole vestimentare bine marcate . 15a. 14c. Prezenta urechilor. 9d. 16a. De exemplu : palarie. 10b. Proportia picioarelor. Detalii ale ochilor : gene. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. guler. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. de exemplu). 14e. Coordonare motica prin articulatiile capului. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. fara nici o transparenta. Desenul complet al hainelor. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. 10a. 14b. Coordonare motrica reprezentata prin contur. fusta etc. coate sau ambele. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. vanzator. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. dar in nici un caz nu ating genunchii. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. Degetele sunt reprezentate. 12d. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. 16b. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. bluza. lungimea mai mare decat latimea. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. 15b. 12a. sprancene sau ambele. Numarul corect al degetelor. Palaria. pantofi. 10a. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. proportii si pozitionare corecta. curea sau bretele. Bratele clar articulate la umeri. palarie. 12b. Prezenta urechilor. 14a. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. Proportia picioarelor. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 . Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. Prezenta calcaiului.

16 . Nume Vârst Punct Punc taj 17p 16p 18p 13p 12p 14p 10p 9p 10p 8p .16 . ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . M.PUNCTE .I. Detalii ale ochilor: stralucirea. Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta 3 copilul ui Puncte 2 obtinu te Exemple: 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 sTEFANIA . 7 ani 3. C. M. 5 ani 9. 18a.16c. S. 17a. 6 ani 7.O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. 6 ani 6. C.O. ANTONIA . Buza superioara si fruntea prezente. 1 1 1 1 1 1 18b. 5 ani .L. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). fara erorile amintite anterior. Buza superioara net distincta de buza inferioara. 17b. GEORGE . Detalii ale ochilor: priportii. Punctaj total: 127p Grup control Nr. 6 ani 5.PUNCTE .L.L. L. Num Vârst Crt ele a . 7 ani 4. S. O greseala poate fi tolerata (transparenta.20 . 16d.D. o cunoastere moderata a propriului corp. 1. S. 5 ani 8.P.O dezvoltare excelenta.O dezvoltare buna. lungimea mai mare decat latimea. 5 ani 10 P.D. M.PUNCTE .A.C. daca ochii sunt vazuti din fata. 7 ani 2. Profil perfect. Date brute: Grup experimental Nr.

iar 4 copii nu s-au înscris în barem. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate. respectiv 9p. din acest punct de vedere. Putem spune. La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. a 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani aj 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p Rezultate obtinute la testul "Omuletul": Grupe G. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). M. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. 6. dar reduse.5 procente.I.E. 7. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15.I.M. C.A. experimental G. 9. E. diferenta semnificativa. de control Interpretarea rezultatelor: Punctaj 127p 109p Procent 93. corespunzatoare vârstei. L. 8. 3.L.3% 77.D. C. deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. 1. V. 4. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. S. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. 5. 2. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.A.8% 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. R.Crt . . ca testul îmbraca aspecte proiective.T. M.S. 10. Punctaj total: 109 p le L.

c r t.C. numirea si imitarea unor actiuni. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V â r st a V Psi â ho r logi st ca a a Lim ba Ju PROBA N r .>V.C.L.L. Culori 23468 VII. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca: Ø daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V. Ø daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V.=V. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational. memorarea unor serii de numere.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului.. N u m e Cro no log i ca Co e fici ent V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V âr st a Co efi ci en t V â r st a Co efi ci en t . Cifre 33455 IV. Testul a cuprins 7 subprobe contrarii pe baza de imagini si obiecte. Contrarii (fara obiecte si imagini) 45678 VI.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte. completarea lacunelor într-un text. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului. Ø daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului.C.>V.COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II. Lacune 23468 III.L. denumirea unor culori si nuante. Materii 34566 V.

Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 6 6 8. C. 7 3 3 5 4 6 6 6 4 5 4 5 6 6 4 3 8 7 7 5 4 5 5 . 5 5.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. 4. E. A. 2 5 4 4 5 5 7 4 5 6 .1 În tabelul nr. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.5 6 7. L. V. 5 5 .9 4. 5 5. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei. S. 7. M. 6 8 6 6. R. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr .1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. E.2 6. 5 5. 5 6 6 4 5 3 4 5 6 5 5 7 6 8 7 12 7 4 . D. 5 7 6 .0 4 4 5 4 5 5 5 5 4 4 5 5 . T. 7 12 7 3. 5 4 5 6 . 7 9 6 2. 8 4 4 4 3 4. 5 9 6 9 6 6. S. 5 5 4 9. 5 6 6 6 6 5 5 5 5. 5 4 . 8 5.2 mai mica decât media vârstei cronologice. M. 5 5.9 10 4.2 ani.1 5 4.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. L.lui 1. 1 0.5 5 7 6 4 5 7 6 5 6 6 6 8 7 8 7 8 5 4 . C. 5 5 5 4 6 5 5 .2 TABEL Nr. 7 6 8 6 6 5 5. I. 5 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 4 . 3 5. I. A. M. 5 4 5 9 6 8 5 6 . 1 4 4. L.9 4. 6 6 6 5 8 6 8.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr. 4 5 4 5 .4 7 6 .

6 6. 7 M. 8 6. O. 6 5. 5 6 6 7 7 . L. 9 6. 8 10 12 12 10 9 9 12 10 . 9 C. 5 6 5 3 5 5. 0 5. D. 8 6. 5 7 7 6. 4 TABEL Nr.Nr . 1 8 8 8 4 7 6 7 7. P. M. 9 11 10 7 7 6. 5 7 7 5. 2 7 7 7 3 6 5 6 6. 7 7 7 7 5 7 3 5 6 . 5 7 6 5 4 5 6 5 5 . A S.9 8. L. 8 L. C.9 7 6. 5 5 . D 6 S. 1 5. 2 4 S. 9 6 6 6 5 6 3 5 5. N u m e Cro no logi ca Co e fici ent V â r st a C o e fi ci e nt V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t Vâr sta Co efi ci en t V â r s t a Co efi ci en t V â r st a st a P si h o lo gi c a a li m b a Ju lu i 7 1 2 C. I. L.2 8 10 10 8 10 10 10 8. 5 5 3 6 6 . 1 5 5 4 3 4 5 4 4. 12 7 12 7 7 7 8 8 7 7 5 5 7 7 8 6 7 7 8 8 7 7 8 7 7 6 . 10 P. 9 7 9 8 7 6 4 6 7.2 . Med ia 11 6 10 6 9 6 6 5 4 5 6 5 7 5 5. 5 7 7 7 7 7 7 7 6 . 6 5. crt . 5 M. 9 3 12 7 7 8 7 5 7 6 6 8 7 7 11 7 6. 7 6. 1 6. 5 6 .

La o singura proba (nr.În tabelul nr. Media vârstei cronologice este 5. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. experimental G. experimental G. experimental G. de control G. Prin parcurgerea activitatilor instructiveducative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% .2 ani. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor. experimental G. de control G. de control G.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A. de control G. experimental G.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.

se poate înregistra un mic progres si în cazul copiilor care provin din medii socioculturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat. . Acest lucru denota faptul ca. comparativ cu cele înregistrate la testul initial. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare.. În cadrul grupei experimentale.prescolari de Gradinita Dorolea ). prin procesul de învatamânt. la grupa de control procentele sunt destul de bune.

în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. atentia voluntara etc.Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. de experienta de viata a copilului. a independentei în gândire si actiune. astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii. limbajul. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. sub aspect morfologic si sintactic. fonetic si lexical. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. colorat. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. De asemenea s-a pus accent pe formarea la . cât si în cele individuale. de povestirile educatoarei. memoria. intonatia sa fie expresiva. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. imaginatia. de relatiile sale cu ceilalti copii. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare.

imagini si jocuri cu imagini . dezvoltarea aparatului fono-articular. accentul s-a pus pe dezvoltarea. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. a gândurilor. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. ideilor. sentimentelor. ei. a cântecelor. Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. gradat. de pronuntie a sunetelor. Astfel s-a avut în vedere. încercari. prin memorizari sau jocuri didactice. S-a urmarit. au. calitati ale obiectelor. experimente. ziare. cum era firesc la aceasta vârsta. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. video. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. velare). corectându-se. caiete si unelte de scris. stimulativ: carti.copii a deprinderilor de exprimare corecta. notiuni referitoare la culori. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. tulburarile din vorbirea unor copii. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii.12. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. iar acasa. formarea corecta a pluralului. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. în acelasi timp. apoi în propozitii dezvoltate. asezare în spatiu si timp. a exercitiilor ritmice. a parintilor si a adultilor din preajma. generate de diversitatea jocurilor. deprindere dobândita prin activitati de povestire. de a interactiona cu mediul. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. exprimarea în propozitii simple. Paralel cu aceasta activitate. actiuni. Acest lucru favorizeaza . dischete. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. computer etc. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. din punct de vedere gramatical. discuri. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. ea. precum si a diftongilor ai. stimularea vorbirii coerente si expresive. În toate activitatile comune si la alegere. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. 4. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. vibrante. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. reviste. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. prin lecturi dupa imagini. exercitii. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului.

în mare masura. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. deoarece. de a comunica eficient cu el. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. în pronuntie. ci sunt datorate. Sunt copii care. fiind privat de atentia. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. cultivarea aptitudinilor lui creative. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie "multumiti" de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este "cuminte". Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. ci din partea unor parinti care au studii superioare. Asa cum am mai amintit.identificarea unicitatii copilului. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. de întelegere si de atentie din partea celor mari. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. din cei 10 copii. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. de afectiunea si de interesul adultilor . copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul.

O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. În acest sens. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. unitatea. pentru a cunoaste "schimbarile" care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice.din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. · sa existe o strânsa corelare între continutul. afectiva. · sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita. · introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. De asemenea si din studiile de caz prezentate reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. psiho-motorie. . propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: · în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala.13. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. · organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor.

etc. . · recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. cu disciplina în timpul activitatilor. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. În cadrul comisiilor metodice. adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste.ro. · sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari.· sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. · odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari.didactic. · educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor precum si greutatile pe care le întâmpina. în cotidiene locale. voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. cu o capacitate de concentrare mai mare . eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. · educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. Revista învatamântului prescolar si primar. alte publicatii). iar celalalt unde sa ajunga. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova.

. reducând la minimum "socul scolarizarii". consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: · Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: · Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale didactice.15. Puncte tari: .) · Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii .puncte slabe · Realizarea acestui studiu longitudinal.folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). .am reusit. Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. unitatea.descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor.16. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala. .implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic. sa pregatesc atât intelectual cât si psihic.oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare.confirmarea ipotezei specifice. cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta. · Nu exista o strânsa corelare între continutul. mijloace IT. prin acest program. etc. . pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I. audio-vizuale. . . 4.4. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în "jocul comunicarii". emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara. Limite ale cercetarii.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar.

17. în special. Concret.contributia lui la activitatea de tip scolar · Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. · Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice . creativ a întregii noastre activitati. învatamântului prescolar. apoi accesibilitatea acestora.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate · Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator. Deschideri spre alte teme de cercetare · Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I · Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita · Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala · "socul scolarizarii" impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar · Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare · Formarea motivatiei pentru scoala. 4. gradinita.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala · Jocul matematic. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi.responsabili de educatia copiilor (familia. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. formativ. fidele si validate stiintific. credem noi. scoala) · Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce. spre exprimarea unui caracter obiectiv. multilateral pentru scoala. comunitatea) · Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise.

rareori. fenomenelor. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. stiintifica a obiectelor. si unele negative. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. altfel spus. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este . forme de realizare. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. izolati.si sa creeze momente. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. educative apar. Prin continut. universul cu posibilitati de explorare si observare. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. componenta emotionala. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. a omului si activitatea acestora. în special a grupei pregatitoare. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. culminând cu stari depresive sau agresive. La vârsta prescolara. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica întro multitudine de idei. societatea. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. cu un inventar de abilitati. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. secvente în cadrul activitatilor. în domeniul comunicarii cu colegii. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. obiective. deci tratarea lor diferentiata. care sa-i atraga pe copii. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. în cei din jur. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine.

morale si valorice (simtul valorilor) . un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. atunci când vine la scoala. tinând cont de particularitatile acestora. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor.mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. Deci. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. atât pe noi cât si pe copii. însusirile. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. Aprecierile. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice. copilul stie ce este o obligatie. Daca a trecut prin gradinita. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. Asadar. Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. cât mai receptivi la activitati. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. educatoarea are un rol deosebit si. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. cel mai important în acest sens. totodata. etapele lui de dezvoltare. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti.

Jocuri didactice matematice pentru gradinita. Bucuresti . Ionescu. Editura Didactica si Pedagogica. (2007). 10. Bucuresti 9. Didactica moderna. Cucos. Metode de învatamânt. Bucuresti 7. Culegere metodica (1978). Editura Didactica si Pedagogica. B. (1997). Editura Polirom 4. Bucuresti. Bocos. Culegere metodica (1978). I. Integrarea copilului în activitatea scolara. (2001). Debesse.Nicola. Bucuresti 12. I. M. Bucuresti 6. (1993). Presa Universitara Clujeana 3. Editura Didactica si Pedagogica.Napoca 11. (1972). Bucuresti 2. Copii de 5-6 ani. (2006). (1976). M.. M. Bucuresti 13. Radu. (1970). M. Editura Didactica si Pedagogica. I. Prescolarul si literatura... Didactica disciplinelor pedagogice. Taiban. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice.Montessori. Editura Didactica si Pedagogica. I. Cicioc E. Editura V&I Integral. C. Bucuresti 8. Bradu. Culegere metodica (1975). Cluj. Cercetarea psihopedagogica. E. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. M. . Descoperirea copilului. Tribuna scolii. Editura Didactica si Pedagogica. Educatia intelectuala a copilului prescolar. Cerghit. Editura Didactica si Pedagogica. (2005). Libotean. Editura Dacia.BIBLIOGRAFIE 1. Editura didactica. Gheorghian. Editura Polirom 5. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii.

ro www. Editura didactica. nr. (2001) Laborator prescolar.(1993). 12/1992.edu. nr.didactic.schiopu. Bucuresti 16. Bucuresti 21. Tribuna scolii. Bucuresti. 1-2/1995 19.14. 1-2/1993. 2-4/1991. (1982). 1-2/1990. scoli Normale. Editura Didactica si Pedagogica. .manual pentru clasa a IX-a . Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica.xxx.Popescu.. Nr.educative în gradinita 20.Adrese de internet www. Psihologia copilului prescolar . D. Editura V&I Integral.(1991). E. 1-4/1994. Individualitate si educatie.referate.-xxx. 15.ro www. Psihologia vârstelor.Revista învatamântului prescolar. U.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Jocuri si activitati pe arii de stimulare BIBLIOTECA TEMA: Iarna SCOPUL: Implicarea copiilor în procesul de învatare OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitatii copiii vor fi capabili: O1: sa foloseasca corect notiuni specifice cartilor. L. Programa activitatilor instructiv. Bucuresti 17. (1970). Bucuresti 18.ro www. nr..didactica. Pedagogie Prescolara.Todoran. nr.Paisi.xxx. Nr. E. (1970).

1977. . O3: sa utilizeze cu atentie si grija toate materialele tiparite. reviste. explicatia. STRATEGII DIDACTICE: a) Metode si procedee: observatia.O2: sa înteleaga notiuni specifice iernii. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. cu anotimpuri. conversatia. BIBLIOGRAFIE: Bianca Bradu: "Prescolarul si literatura". carti. O4: sa-si însuseasca notiuni de comportament civilizat în interiorul unei biblioteci. b) Mijloace de învatamânt: planse cu biblioteca.

sa aseze cartea la loc. c. C2. sa foloseasca revistele si cartile fara sa le rupa sau sa le îndoaie. sa înteleaga sensul cuvintelor nea. b. folosind metodele. folosind ca metoda comunicarea. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII . ÎNŢELEGEREA SIMBOLURILOR (LITERELOR CARE REPREZINTĂ CUVÂNTUL) OBIECTIVE URMĂRITE 2 0 CI. spirit de observatie. REVISTELE 4. in raftul bibliotecii. sa foloseasca corect notiunea de literatura. beteala. C3. b.se face prin interactiune exploziva.ANALIZA CONŢINUTULUI 1 CI. 0 C3. PROIECT DIDACTIC . MODALITĂŢI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR IVITE 3. folosind metoda conversatiei. namete. dupa ce au rasfoit-o 2. MOMENT ORGANIZATORIC . CUNOsTINŢE DESPRE LUMEA ÎNCONJURĂTOARE O C2. CAPTAREA ATENŢIEI . conversatia de evaluare. pagina. procedeul aprecierii verbale. DEPRINDEREA DE A RESPECTA CĂRŢILE. a. fara sa-i deranjeze pe cei din jur.realizat prin interactiunea expozitiva.prin activitatea personala a copiilor si interactiune dialogata. memorie. folosind ca metoda instructajul verbal. DESCRIEREA SITUAŢIILOR DE INSTRUIRE 3 1. Sa foloseasca si sa citeasca cartile cu imagini de iarna. ANUNŢAREA TEMEI . semn grafic. Dezvoltarea proceselor intelectuale: gândire. Continuarea procesului de formare a deprinderilor de comportare civilizata: a. sa vorbeasca în soapta. C4. Dezvoltarea limbajului si îmbogatirea vocabularului cu expresii si cuvinte noi.se realizeaza prin dialog. chiciura.

STRATEGII DIDACTICE: a. panou. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitatii copiii vor fi capabili: O1: sa completeze propozitia începuta de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite ca sens. fise individuale. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. coerenta. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. explicatia. b. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". O2: sa formeze propozitii cu un cuvânt dat. fiinte. O3: sa-si însuseasca treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corecta. Editura Ion Creanga 1978. exercitiul. clara. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. demonstratia.GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. Metode si procedee: conversatia. actiuni ale oamenilor si copiilor. Bucuresti .

Explicarea iocului Prin acest joc trebuie sa completati o propozitie cu cuvântul care se potriveste. Va raspunde copilul numit. "i".oamenilor. Exemple: scolarul Vulpea este Copilul se joaca cu Copiii executa exercitiile CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE PREZENTAREA NOULUI CONŢINUT sI DIRIJAREA ÎNVĂĂRII Copiii pronunta cuvintele a caror imagini se afla pe jetoane. Copiii raspund: -scolarul învata (citeste. animalelor. "o". mingea. pe durata unei singure respiratii. Se va cere copiilor sa citeasca imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor.MOMENTE PEDAGOGICE 1 MOMENT ORGANIZATORIC CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 ACTIVITATEA COPIILOR 3 Asigurarea climatului de ordine si Intrarea ordonata a disciplina necesare desfasurarii copiilor în sala de în bune conditii a activitatii grupa Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. scrie). fiinte si fenomene. expirare pe gura si invers. sa fie corecta. "e". reprezentând obiecte. lacoma). vocalele: "a". "u". -Noi am pronuntat cuvinte. -se vor pronunta legat. -Ce am pronuntat noi? -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! 1. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. Trebuie sa aveti grija ca propozitia sa aiba înteles. -Vulpea este sireata (vicleana. Se vor prezenta copiilor câteva jetoane. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternica si exploziva a jetului de aer. .

.

Copiii vor respecta sarcinile date... 2. 3.. Toti piticii au hotarât sa.. copiilor.. bunicul. Jocul propriu-zis Se va cere copiilor sa continue propozitiile cu alte cuvinte care sa le dea înteles. Cornel se joaca afara..MOMENTE PEDAGOGICE 1 CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 coase o rochita. copiii.. Exemplu: Copiii sunt curajosi. Afara nu mai. Complicarea iocului Se va propune copiilor sa îl ajute pe piticul Barba-Cot sa-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioara: "Astazi este o zi frumoasa de . Ea le-a pregatit mâncare. îsi... ACTIVITATEA COPIILOR 3 Mama . Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite EVALUARE Copiii vor primi fise individuale: "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte au propozitiile". pune. Piticii când .. OO OOO OOOO ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale... Copiii se iau la întrecere în formularea propozitiilor. 2. Pasarica . copilul.. 1. În lipsa lor a venit. în padure. acasa s-au. Se vor da cuvintele.... .. ciripeste. Mingea este rotunda. a facut. Se vor da cuvintele: copil. 3.. Copiii deseneaza... ochelarii.

PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Jocuri si activitati pe arii de stimulare . O3: sa-si dezvolte spiritul de observatie si imaginatia. jetoane. apa. b. Mijloace de învatamânt: planse. Bucuresti . plansete. Metode si procedee: observatia. BIBLIOGRAFIE: Elena.1973. Claudiu. Editura Ion Creanga.sTIINŢE TEMA: Iarna SCOPUL: Implicarea copiilor în procesul de învatare OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1: sa foloseasca în cadrul vorbirii notiuni simple. gheata. eprubete. specifice stiintelor. experimentul. seminte. explicatia. cerneala. O2: sa utilizeze corect instrumentele de lucru. demonstratia. calendar. STRATEGII DIDACTICE: a. lupa. Voda. conversatia. Voda: "Experiente fara laborator".

4. b. sa foloseasca corect în vorbirea lor cuvinte ca: eprubeta. sa foloseasca corect eprubetele si lichidele pe care le au la îndemâna (cerneala. Dezvoltarea proceselor cognitive -perceptii. reprezentari. sa sesizeze aspectul vremii si sa aleaga corect jetonul.MOMENT ORGANIZATORIC -realizat prin interactiunea expozitiva. gândire. imaginatie. STUDIU PRIN EXPERIMENT CU MATERIALELE PUSE LA DISPOZIŢIE OBIECTIVE URMĂRITE 2 0 CI. C2. experienta. sa foloseasca când si cum trebuie lupa.) 0 C3. b. lupa. folosind ca metoda conversatia. 0 C2. ÎNŢELEGEREA CAUZEI sI EFECTULUI ACŢIUNILOR SALE 2. e. c. sa observe ce se întâmpla daca se pune cerneala în apa.CAPTAREA ATENŢIEI -se realizeaza prin interactiunea dialogata..ANALIZA CONŢINUTULUI 1 CI. folosind: conversatia de evaluare si procedeul aprecierii verbale. sa constate ca unele corpuri plutesc iar altele se scufunda. folosind ca metoda conversatia. C3. Continuarea procesului de dezvoltare si îmbogatire a limbajului adecvat: a. Consolidarea deprinderii de a efectua experiente simple: a. sa verbalizeze actiunile efectuate. folosind ca metoda comunicarea. planseta.INCHEIEREA ACTIVITĂŢII -prin activitatea personala a copiilor si interactiune dialogata. DESCRIEREA SITUAŢIILOR DE INSTRUIRE 3 1.ANUNŢAREA TEMEI -se face prin interactiune expozitiva. sa observe si sa scoata dintre seminte puse la incoltit pe cele mucegaite. spirit de observatie: a. sa observe ce se întâmpla cu gheata adusa la caldura. apa etc. b. planseta. d. .. GRUPAREA MATERIALELOR DIN NATURĂ DUPĂ FELUL LOR 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful