You are on page 1of 12

Universitatea „Al. I.

Cuza” din Iaşi Facultatea de Geografie şi Geologie Specializarea Geografia Turismului Proiect de seminar: Evaluarea și valorificarea ofertei turistice potentiale din zona Ghimeș - Comanești

Echipa de proiect – Catanoiu Alexandra, Dragastan Andra, Ivanov Mihai - 1231A Disciplina – Evaluarea si prospectarea potentialului turistic Iasi, decembrie 2011

Introducere. Este zona care n-a putut fi colectivizată în vechiul regim din cauza sălbăticiei naturii. destul de accidentat. O călătorie din Moldova spre Ardeal se poarta prin localitatea Ghimes-Palanca. Drăgăstan Andra și Ivanov Mihai a apelat la cunoştinţele geografice dobândite. acolo unde valea râului se lărgeşte şi este strajuită de culmile munţilor Tarcău şi munţilor Ciuc. A fost declarat oraş în 1952. Orasul Comanesti beneficiază de transport rutier şi feroviar. fiind o aşezare cu un relief deluros şi colinar. îl include în circuitul turismului de tranzit mai ales în perioada estivală prin Pasul Ghimeş-Făget care face legătura cu Transilvania. dar situatia nu este deloc inscrisa in normele europene. la o bibliografie de specialitate. Pentru realizarea acestei lucrări. Prezenta lucrare urmăreşte să prezinte potenţialul turistic natural şi antropic. şi de asemenea. dintr-un total de 124 km. Poziţia geografică a oraşului Comăneşti. Obiective. Orasul Comanesti este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuş. Este situată pe Figura 1: Depresiunea Comanesti (vedere panoramica) – autor: Catanoiu Alexandra cursul superior al râului Trotuş . dominat de o rama muntoasă cu o altitudine de 500m . în geografie şi turism. Localizarea arealului Ghimes-Comanesti Arealul Ghimes-Comăneşti face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.echipa formată din studenții Cătănoiu Alexandra. cât şi premisele şi direcţiile strategice de dezvoltare în acest areal. In depresiunea intramontana ComanestiDarmanesti. Hub-ul zonei este reprezentat de oraşul Comăneşti ce acţionează ca pol local de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele rurale adiacente si spre Moinesti. traversat de DN 12A şi cale ferată construită de aproape 100 de ani.1349 m (fig 1). valorificarea lui la ora actuală. fenomenul navetismului rural – urban angrenează mişcarea în zona de influenţă a oraşului Comăneşti a aproximativ 3 – 4 000 de persoane anual. S-au utilizat materiale cartografice şi grafice și date statistice oficiale. Drumul dintre Darmanesti si Miercurea Ciuc . pe vaile Trotusului si Uzului se afla si orasul Darmanesti ce deschide un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului. Aşa cum menţionează Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău. sunt modernizati aproximativ 50 km. la cercetările de teren efectuate în decembrie 2011.

diverse piese din tehnica razboiului de țesut manual sau din cele folosite la stână. Monumentele istorice ale arealului sunt adevărate documente istorice. mobilier vechi. Este o zona ce ofera posibilitatea dezvoltarii agroturismului.380 mp care. platinul argintiu. Clădirea Staţiei CFR Comăneşti realizată în 1892 – o clădire asemănătoare mai există la Lausanne (Elveţia)   Palatul Ghica Comăneşti realizat în ultimul deceniu al sec.ridicat pe locul unde a fost înmormantat acesta la dorința sa și este situat in imediata apropiere a pasului Ghimes . Începând din ianuarie 1989 Palatul Ghica găzduieşte o expoziţie de etnografie şi artă şi o expoziţie de artă modernă şi contemporană Castelul familiei Stirbei . Bisericile   Biserica "Sf.   Muzeul etnografic Palanca .  Parcul Ghica cu o suprafaţă de 69. icoane. chiparosul de Sawara. XIX de către Dimitrie N.este mai scurt cu 20 km prin pasul Uz decat prin pasul Palanca.Palanca.monument de arhitectura populara. O parte apartin patrimoniului national. Biserica "Sf.  Rezervaţii naturale protejate Zona Şupan (Comanesti) cu o suprafaţă de aproximativ 200 ha.   În oraşul Comăneşti se află singurul Cimitir Internaţional al eroilor din România unde au fost adunate osemintele eroilor căzuţi. înainte de 1944 a fost una dintre cele mai frumoase domenii din ţară. Este singura arie turistica din zona (cu cascade. Barajul Uzului si cabane turistice) care a reusit sa atraga resurse financiare pentru infrastructua tehnica si echipament turistic modern. arealul se confruntă cu probleme legate de resursele financiare insuficiente ale administrației publice locale pentru a sprijini turismul în zonă. indiferent de tabăra din care au făcut parte Vestigii arheologice în Vermeşti (cartier al Comanestiului) se gaseste situl arheologic Cetăţuia. In anii 1969-1970 s-a realizat lacul de acumulare Poiana Uzului.la 3 km departare de Darmanesti este cel mai mare monument din judetul Bacau. cultura Cucuteni şi cultura Starcevo-Cris.  . din epoca bronzului. artarul de Pennsylvania. Din punct de vedere turistic. Voievozi" . catapeteasma si alte obiecte de cult din veacurile XVIII si XIX Monumente comemorative Monumentul eroului Emil Rebreanu . în stil baroc. ce a apartinut familiei Stirbei. Neculai" . argile nisipoase cu intercalaţii de argile cărbunoase şi cărbuni. molidul japonez. Este un parc cu specii decorative foarte rare precum: paltinul de camp.adaposteste un bogatul tezaur cultural: carti vechi. Acest lucru conduce la insuficienta valorificare a potenţialului turistic şi lipsa spaţiilor de cazare în cantitatea şi calitatea necesare.Lapos . Ghica. dar mai greu de parcurs din cauza drumului neintretinut.Aici se află concentrate valori deosebite din creația vestimentară a portului national local. este protejată datorită straturilor tip”Formaţiunea de Şupan”alcătuită din gresii.Boistea .

în prezent are 4. de scurta durata. Informarea turistică este prezentată doar in unele cărţi. ce ar permite atragerea unui flux important de turisti (fig2). rural. unde turiştii îşi petrec weekendul departe de spaţiile urbane. iar la nivel virtual informaţiile se găsesc la un nivel destul de limitat. Relatia dintre oferta turistica potentiala si cea efectiva este sustinuta de unitati de cazare de tip pensiuni si cabane turistice preferate de turistii ce practica turismul montan. ca urmare a unui accentuat proces de colmatare. dintr-un procent de 46% de unitati de tip tabară de elevi . suprafata si adîncimea lacului s-au redus. Din punct de vedere calitativ. “intrucât turism în adevăratul sens al cuvântului nu există” (Văcăraşu Iulia). Infrastructura slabă ţine la distantă potenţialii turisti de la nivel local. Oferta turistică potenţială este diversă. unele fiind de importanţă naţională. parcuri) şi antropice ( castele . Singura promovare din acestă regiune este doar la nivel local prin festivalurile din perioada Crăciunului.Lacul Balatau s-a format in urma unei alunecari masive de roci. urmând apoi hotelul Bradul din Comăneşti cu un procent de 21%. fiind formată din obiective turistice naturale (rezervaţii naturale.  Distribuţia spaţială a ofertei turistice a teritoriului Majoritatea obiectivelor se află în proximitatea Depresiunii Comăneşti. barand albia paraului Izvorul Negru.Dărmăneşti. monumente memoriale. biserici. Din punct de vedere al informării şi al promovării turistice lucrurile stau chiar şi mai prost. Cercetarea de teren a identificat prezenţa unor cabane turistice care nu sunt menţionate în datele oficiale.5 ha si putin peste 3 m adîncime maxima. festivaluri). Oraşul Comăneşti îndeplineşte la nivelul acestei zone funcţie comercială şi economică. . în timp ce turiştii de la nivel regional sau naţional lipsesc cu desăvârşire. Cu timpul. Accesibilitatea spre oferta turistică potenţială se realizează cu Transilvania prin pasul Ghimeş şi prin pasul Uz. Procentul locurilor de cazare raportate la unităţile de cazare din arealul GhimeşComăneşti 19% 21% Hotel Tabere elevi 14% 46% Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Figura 2 Oferta turistică efectivă reprezentata de unităţile de cazare este formată după cum arată diagrama de la figura 2. Zona este tranzitata de turistii ce beneficiaza de unitati de alimentatie publica numeroase. atât infrastructura rutieră cât şi cea feroviară sunt la un nivel primar. iar pensiunile turistice urbane( 14 %) şi rurale (19%) încheie lista unităţilor de cazare existente.

Pe localități.În ultimii 5 ani în arealul Ghimeș-Comănești se constată o scădere a numărului de sosiri din cauza infrastructurii precare.numărul cel mai mare de înnoptări s-a înregistrat în anul 2001.determinând posibilitatea practicării unor variate forme de turism:turism balnear(este favorizat de existența factorilor naturali de cură.Ghimeș si Zemeș. În analiza statistică a numărului de sosiri.în orașul Dărmănești cu 26864 .deoarece arealul Ghimeș-Comănești nu dispune de pachete turistice si nu este inclus in circuitele turistice din Moldova.iar o altă cauza este accentuarea lipsei de atractivitate din partea turiștilor. .Cererea turistică și tendințe în turismul din zona Ghimeș-Comănești Comparând trimestrul I 2001 cu trimestrul I 2009 se constată o scădere bruscă a înnoptărilor în structurile turistice din areal.privatizarea în mare parte a structurilor turistice mai ales dupa 1995. a bazei de tratament din Complexul Balnear Măgura și Salina Târgu Ocna).Această cauză este valabilă si pentru localitățile Asău. Figure 3 Concurența teritorială În arealul Ghimeș-Comănești.Scaderi ale numărului de înnoptări s-au înregistrat pe întreg arealul.Conform fig. Durata medie variază înte 3 si 4 zile.Târgu Ocna constituie o competiție dură prin diversitatea resurselor turistice de care dispune. a favorizat concurența teritorială.număr înregistrat în taberele de elevi si preșcolari.tabără ce a fost retrocedată moștenitorilor.în unitățile de cazare de tip hoteluri datorită turismului de tranzit în zonă.4 din anul 2004 până în anul 2009 s-a înregistrat o scădere bruscă în acest areal din cauza desfințării taberelor școlare atât din Poiana Uzului ce nu a mai primit aviz de functionare de la Direcția de Sănătate Publica cât și cea din Dărmănești.cel mai mare număr s-a înregistrat în anul 2001 în orașul Comănești.în Comănești pe lângă reducerea numărului de locuri de cazare a hotelului Bradul care nu răspunde funcțiunii turistice deoarece a fost obținut prin remodelarea funcțională a unui bloc de garsoniere.Comăneștiul fiind hub-ul. La o distanță de 28 km.

dar şi pentru interesul turistic. dar autorităţile au pregătit populaţia pentru un astfel de cataclism prin simulări anuale. Dupa 1990. Este o zonă care cu uşurinţă ar putea dezvolta conceptul de “slow tourism” . O alta zonă de concurența este Slănic Moldova cunoscută ca localitate balneară dar și ca rezervație de floră și faună. fiind un factor atractiv din punct de vedere fizico-geografic. Deși nu e valorificat. favorizând formarea inundaţiilor. În afara lipsei organizării. Lipsa interesului a avut efecte restrictive şi asupra celorlalte tipuri de structuri de cazare (hanuri şi moteluri).orașul Moinești constitue o competiție prin peisajul natural(Rezervatie Naturala ’’ Padurea de Pini’’ ) dar și izvoarele cu apa minerala folosite în scopuri terapeutice. pachetele turistice lipsind cu desăvârşire pentru acest areal. numărul locurilor a scăzut în tabăra de elevi de la Darmăneşti de la 920 la 108 in anul 2009. În afara unor investitori locali . Probleme şi disfuncţionalităţi Problemele generale din turism în acest areal sunt în special cele de organizare şi promovare. Totuşi s-ar putea reuşi valorificarea acestui factor climatic restrictiv prin două forme : folosirea unei părţi a copaciilor smulşi pentru diferite activităţi (combustibil sau pentru mobilier) . potenţialul turistic a regiunii ramâne important doar la nivel teoretic. Lipsa unor căi modernizate de circulaţie împiedică apariţia turismului organizat. turiştii considerând că această regiune dispune de o accesibilitate redusă. Un procent mare din populaţia activă s-a deplasat spre alte centre mai mari. Alte unităţi de cazare existente sunt pensiunile turistice şi cabanele care nu reuşesc sa fie exploatate eficient . astfel bilanţul migratoriu al oraşului devenind negativ. . Deşi este o zonă cu numeroase posibilităţi.cazul inundaţiilor din 2005-2008) şi infrastructura foarte slab dezvoltată ce ţine la distanţă potenţialii turişti. Alt pericol este reprezentat de barajul de pe râul Uz care poate ceda în cazul unui cutremur puternic sau în cazul în care apa depăşeşte jumătate din capacitatea lui în perioadele ploioase. O altă cauză este reprezentată de vânturile catabatice ce crează un aspect dezolant pe unii versanţi ( copaci smulşi uneori cu tot cu rădăcină ). zona nu a reuşit să mai atragă persoane sau firme cu un capital mai mare care să ducă la o creştere a atractivităţii măcar la nivelul hub-ului (Comăneşti). Măsurile luate de autorităţi (stimulări financiare) sunt insuficiente pentru redresarea economică a zonei. degradarea mediului prin defrişări (despăduririle ducând mai ales la inundaţii. Lipsa interesului turistic pentru această zonă a dus la restrângerea locurilor de cazare dispuse de hotelul Bradul din Comăneşti.În cazul producerii dezastrului pagubele vor fi imense. mai există probleme majore precum: numărul mare de şomeri. Închiderea centrelor miniere de la Comăneşti si falimentul Rafinariei de la Darmanesti a dus la creşterea şomajului în întreaga zona.turism de recreere și odihnă și turism cultural. iar populaţia tânară continuă sa se deplaseze în alte regiuni. datorită formei neorganizate a turismului din această zonă. ci mai ales din cauza stării infrastructurii rutiere şi feroviare. nu din cauza distanţelor în kilometri. Şomajul ridicat reprezintă o cauză a defrişărilor ilegale care duc la degradarea potenţialului turistic natural al zonei.

Asau.baze sportive) Oportunitati . Puncte forte:  Potentialul turistic natural deosebit .DIAGNOSTIC TERITORIAL Identitate. În zestrea etnografică a comunei Palancă se adaugă folclorul muzical şi coregrafic. Masca-costum de urs se compune dinr-o blana intreaga de urs. Foca. cinematograf. precum şi identificarea alternativelor strategice. sentimentele. cu tinte si canafi. traditie si culoare in cadrul Festivalul de datini strămoşeşti pe data de 30 decembrie. in ziua de 23 decembrie se pot asculta colinde in cadrul Festivalul „Florile Dalbe” si asista la un spectacol unic in Romania de imaginatie. gandurile si sperantele localnicilor sunt oglindite in simbolismul folclorului. In localitatea Palanca. puncte bune de belvedere  Multitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric  Traditii si obiceiuri specifice zonei  Accesul la căi de transport (rutier şi feroviar)  Preţul scăzut al terenurilor Puncte slabe  Insuficienta materialelor promotionale  Lipsa semnalizării turistice a obiectivelor istorice şi arheologice  Existenta unui numar mic de locuri de unitati de cazare  Infrastructura slab dezvoltată  Nivel modest al investiţiilor străine  Lipsa unor dotări culturale de primă necesitate pentru oraş: casă de cultură. Batranii inca mai pastreaza practicarea de farmece şi descântece. si in satele din jur se intalneste obiceiul denumit "Incontrarea irozilor" in care iau parte flacai imbracati in costume femeiesti .un fel de cearta a cetelor. in bataia tobelor. obiceiuri de vară Sanzaienele. Cel mai interesant si inedit este jocul ursului din Darmanesti.Astazi. In Darmanesti. Astfel se păstrează obiceiurile în legătură cu sărbătorile de iarnă . Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie. Dofteana. Blagovisteniile. de primăvară. Matricea SWOT Un instrument extrem de util în analiza potenţialului de dezvoltare a zonei GhimesComăneşti îl reprezintă realizarea analizei SWOT a acesteia. Sali pentru manifestari artistice  Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate activităţilor recreative (piste biciclete. precum şi folosirea de leacuri băbeşti. impodobita cu curele. mai multi ursi tinuti de lanturi de catre ursari joaca intr-un ritm frenetic. unicitate Obiceiuri si datini . in perioada sarbatorilor de iarna. un dialog pe tonuri diferite. In ropotele asurzitoare ale tobelor. Cele mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou sunt jocurile cu masti.

Este o zona ce si-a canalizat proiectele si investitiile in domeniul industrial si agricol. Aceasta zona incepe timid sa isi canalizeze atentia spre sectorul serviciilor din turism.  Atragerea tinerilor absolventi în domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice  Existenţa potenţialului pentru obţinerea de produse ecologice  Existenţa unor spaţii libere în vederea efectuării unor investiţii Amenintari  Reducerea semnificativă a populaţiei active  Existenta in apropiere a unor statiuni balneoclimaterice. rural. precum si prin implicarea celor trei ramuri economice. cinegetic. zona nu ar avea de suferit. dezvoltarea si sustinerea turismului in zona Ghimes-Comanesti ar trebui sustinuta prin antrenarea unor fonduri europene. alunecari de teren). pe cand obiectivele culturale. Oraşul Comăneşti deţine potenţialul uman şi resursele naturale necesare pentru a deveni un centru economic local al Regiunii de Nord-Est. daca in urmatorii ani nu s-ar interveni pe aceasta latura. potentialul turistic natural ar ramane nedescoperit. prospectarea. Din punct de vedere economic. Păstrarea şi reabilitarea locuinţelor şi monumentelor vechi ale oraşului pentru evidenţierea stilului arhitectural tradiţional al zonei Încurajarea unor noi forme de turism (religios. condiţii bune de muncă şi de locuit. considerate mai interesante de către turişti şi investitorii din acest domeniu  Exploatarea nerationala a padurilor  Fenomene naturale cu influenta asupra patrimoniului natural si edilitar (inundatii. ci şi potenţialuri endogene semnificative. legături bune de transport. antropice si-ar continua procesul de degradare. . a unor strategii de dezvoltare durabila in domeniul turistic. multe cladiri arhitecturale nu beneficiaza de reconditionari sau de recunoasterea valorii culturale. ce reduc afluxul de turisti in municipiu  Reacţia redusă a mediului local la schimbările şi provocările actuale. Cerintele nu ar fi doar legate de o infrastructură adecvată pentru întreprinzători. servicii de consultanţă şi sprijinire a afacerilor de bună calitate sau forţă de muncă bine calificată.itinerant)   Existenţa programelor de finanţare ale Uniunii Europene privind dezvoltarea turismului  Atitudinea favorabila a administratiei regionale fata de investitiile în turism. Diagnostic prospectiv Arealul Ghimes-Comanesti este o zona puternic defavorizata din punct de vedere turistic. cum ar fi: un mediu cultural bine organizat. atragerea de investiţii în oraş şi dezvoltarea resurselor umane. intrucat la momentul actual nu se inregistreaza profit din aceast sector tertiar. astfel incat. ecologic şi cultural. Evaluarea. având drept consecinţă scăderea competitivităţii teritoriului în favoarea altor teritorii.

deşi au fost întreprinse primele măsuri. cresterea competitivitatii si atractivitatii turistice a Regiunii prin valorificarea patrimoniului natural si antropic si conceperea unor produselor si servicii turistice.  Investitii pentru înfiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica . modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente. concentrându-se pe sectorul exploatării fondului forestier şi prelucrării lemnului.  • • •  Reabilitarea muzeului de artă „Palatul Ghika” Amenajarea site-ul arheologic de la Vermeşti Reabilitarea şi modernizarea clădirii Gării Comăneşti Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective turistice naturale. Guvernul României decide declararea zonei miniere Comăneşti ca zonă defavorizată. panouri informative. agroindustrial. Aria geografică vizată este formată din localităţile Comăneşti. Zona dispune de unicul bazin carbonifer din Regiunea de Nord-Est a ţării. comăneştenii au păstrat un mod de viaţă rural-suburban axat pe activităţi agrozootehnice în mici unităţi familiale. protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe. cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale.  Iniţiativă de agrement sportiv pe timp de iarnă şi o zonă de campare pe Valea Şupanului  Reabilitarea.Profilul economic al oraşului este mixt. drumuri. Măsurile de stimulare aplicate s-au concretizat în dezvoltarea unor industrii de nişă şi de creşterea ponderii şi importanţei pieţei serviciilor.) în vederea introducerii lor în circuite turistice. parcari. există în continuare o serie de probleme şi deficite ce trebuiesc privite ca şi provocări pentru viitoarea dezvoltare. Domeniile de intervenţie prioritare sunt: Restaurarea. Alături de industrie. Prioritati de interventie Obiectivul general al programului de interventie asupra zonei Ghimes-Comanesti are ca scop Dezvoltarea turistica durabila. Dărmăneşti şi Agăş. muzee. dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca. Tintele programului urmaresc: • Cresterea anuala a numarului de turisti straini si romani – minim 20% • Cresterea duratei medii a sejurului in regiune – minim 10% • Cresterea contributiei turismului la formarea PIB zonal – minim 10% anual Pornind de la analiza SWOT a arealui Ghimes-Comanesti se poate observa că. îmbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement. platforme de campare. marcarea traseelor turistice.un pas important in conturarea agroturismului sau turismului ecologic. dar in urma pierderilor acumulate de minele din zona. extracţiei de petrol şi agricultură. posturi Salvamont etc. etc.

introducerea transportului cu autobuze/troleibuze în zona urbana. se va îmbunătăţi durabilitatea proceselor de dezvoltare şi mulţumirea locuitorilor din oraş şi din spaţiului rural. centrele istorice ale oraselor. smenajare de piste de biciclete   Dezvoltarea infrastructurii culturale internaţionale • • • • • necesare pentru evenimente interne si Construirea de centre culturale multifuncţionale Construire aşezământ cultural în cartierul Vermeşti Construire aşezământ cultural în cartierul Podei-Podina Bazin înot Bază sportivă cu piste de atletism şi teren de fotbal  Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru evenimente sportive  Dezvoltarea turismului de nisa (agroturism.   Sprijinirea organizarii de expozitii muzeale etnografice si manifestari culturale. pensiuni si in punctele de informare turistica.refacerea starea necorespunzătoare a reţelei de străzi urbane. inclusiv prin dezvoltarea sistemului de rezervari on-line   Dezvoltarea de programe de instruire pentru personalul din muzee si ghizi turistici si Sprijin pentru calificarea/reconversia profesionala a populatiei din mediul rural in vederea dobandirii de competente specifice sectorului turistic Participarea înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale de la nivelul oraşului. puncte de prim ajutor etc). alimentare cu apa. pescuit etc). drumetii. turism activ – turism ecvestru. zone de popas. turism rural. hoteluri.  Cresterea accesibilitatii arealelor turistice prin modernizarea/reabilitarea cailor de acces. cicloturism.  Dezvoltarea produselor turistice bazate pe valorificarea traditiilor din regiune Promovarea produselor.Interventii pentru infrastructura tehnică a oraşului. instituţii. în diversele faze ale procesului decizional. statiuni turistice. inclusiv ecologice traditionale si comercializarea acestora in spatii special amenajate in aerogari. ecoturism. puncte de colectare a deseurilor. Prin consolidarea comunicării la nivel local şi prin activarea unei colaborări mai bune între autorităţile locale şi cetăţeni. Stabilirea priorităţilor de dezvoltare facilitează eforturile comunităţii de a accesa finanţări guvernamentale sau europene. ONG-uri şi grupuri de persoane. Dialogul constructiv dintre administraţia publică a oraşului Comăneşti şi partenerii locali şi judeţeni au datoria de a cuprinde cât se poate de exact dorinţele şi ideile atât ale populaţiei din zona urbană. canalizare. amplasarea de panouri de informare si promovare turistica si introducerea standardelor europene de calitate in privinta dotarilor existente in imediata apropiere a obiectivelor (parcari. festivaluri Promovarea si integrarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor in desfasurarea afacerilor in turism. grupuri sanitare. Pachetele turistice propuse: . cât şi ale factorilor de decizie.

Importanta acestei lucrari consta in imbunatatirea si completarea evaluarii turistice pentru aceasta zona.produsul are la baza natura si elementele sale. management durabil. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. partii de sky si cabane.Dealul Comăneștilor – „La Rupturi" Atragerea scolarilor in tabere de vara de limbi straine si arta populara. la bunastarea locala a comunitatilor din zona. cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri prosperă. incercand sa fie utila urmatoarelor tendinte si proiecte din domeniu. Proiectul este o analiza prezenta a particularitatilor geografice . agricola. concursuri de ski. economice si turistice. Cresterea atractivitatii zonei va fi sustinuta de cooperarea cu ceilalti actori din teritoriul local.Comanesti-Darmanesti) . de transport si turistica). Comăneştiul împreună cu zonele adiacente se va poziţiona pe direcţia competitivitate economică.Pachetul turistic include instructiuni de comportament si supravetuire in cadrul unei zone montane si efectuarea unui traseu calare de 3 zile cu popasuri si innoptat in corturi. comunicare şi cultură. Concluzii si perspective Studiul intreprins a intampinat dificultati in culegerea de date actuale si concrete asupra activitatii turistice intrucat in arealul Ghimes-Comanesti nu exista o astfel de cunoastere si practica. 1970 Depresiunea Darmanesti: studiu de geografie economica. reprezentat prin numeroase monumente istorice. edificii religioase. documentate şi implicate. S. Tabara se desfasoara sub supravegherea si indrumarea unor instructori de echitatie si ghizi montani ecvestri calificati    Turism exterm: delta plan si parapanta pe valea Supanului Turismul cultural (Ghimes. de sanius. muzee arhitectura si creatie tehnica populara Festivaluri tematice. contribuind la conservarea biodiversitatii.regiunea beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic. de arhitectura si arta. Dezvoltarea de perspectiva va presupune elaborarea de noi proiecte de dezvoltare cu finantare care sa vizeze toate functiile regiunii(industriala. situat in zona Moinesti-Comanesti    Traseu pe urmele vestigiilor arheologice Podul lui Mitache. festivaluri de arta populara si mestesuguri in zona Ghimes-Palanca   Muntii Berzunti vanatoare si drumetii montane. plimbari de agrement si sporturi de iarna. 2010 Monografia orasului Comanesti Vacarasu. Dezvoltarea in viitor si stabilitatea se va realiza printr-o valorificare eficienta a atuurilor pe care le are arealul.agrement sportiv. potential turistic si pozitia privilegiata.in perioada Sarbatorilor de iarna.iunie-Comanesti-pe un traseu cu o lungime de aproximativ 70 de km.Comuna Asau . se practica un managementul ecologic in vederea unui impact minim. Iasi . autorităţi locale responsabile. Ecoturism. prin participarea la Serbarile Zapezii. comerciala. pe valea Supanului.Turismul pentru echitatie .  Campionatului European de Enduro. culturala . I. respectiv potential uman si natural. Bibliografie: Rohrman.

Bucuresti Vacarasu. 2010 *** Planul integrat de dezvoltare urbana (PIDU) pentru centrul urban orasul Comanesti http://www.ro/ .primariadarmanesti.(Primaria Darmanesti) .ro/ .ultima accesare 15 decembrie 2011 http://www. Craiova Vacarasu.primariacomanesti. 1973 Probleme ale turismului in bazinul superior si mijlociu al Trotusului.ro/ .comanesti. I.ultima accesare 15 decembrie . Optil Graphic.Alexa. 2010 Darmanesti in date si imagini.( Unitatea Administrativ Teritoriala a orasului Comanesti) – ultima accesare 15 decembrie 2011 http://www. 1970 Aspecte economico-geografice ale bazinului hidrografic Trotus. Bacau *** Planul Regional de Actiune Pentru Turism Nord-Est 2008-2013.(Orasul Comanesti) . V. I.