Universitatea din Craiova Facultatea de Horticultura Master C.H.I.

E

TEMA Masuri si mijloace nonpoluante de prevenire si combatere a organismelor daunatoare ale plantelor horticole

Student: BOJIN ARISTITA-ELENA

Craiova 2012

insuccesele în combaterea chimică a unor patogeni şi dăunători.mijloacele biologice de combatere a bolilor plantelor au fost aduse în prim plan de TRAIAN SĂVULESCU şi OLGA SĂVULESCU în anul 1959 .combaterea biologică prezintă următoarele avantaje: . în ca1971. în cercetările de combatere biologică sunt implicate universităţile şi staţiunile de cercetări . bioterpia sau lupta biologică privind combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor a luat naştere din următoarele motive:lipsa unor preparate virusocide .elimină sau reduce în mare măsură riscurile de toxicite cronică pentru om .impactul chimic asupra mediului înconjurător etc. În comparaţie cu combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor .HULEA şi BERATLIEF.previne poluarea aerului.elimină riscurile de toxicitate acută pentru om .C.P.P.scisă de SĂVULESCU .grupul de lucru în acest domeniu este restrâns.dar datorită eficacităţii mai scăzute şi mai puţin rapide a mijloacelor biologice .comparative cu cele chimice .apei şi solului şi acumularea de reziduuri toxice .iar la Străjeşti ia fiinţă o biofabrică de Trichogramma ecanescens folosită în cercetările pentru combaterea viermelui prunelor.C.Masuri si mijloace nonpoluante de prevenire si combatere a oragismelor daunatoare ale plantelor horticole În România .creşterea numărului de tratamente chimice .P Bucureşti cercetări sistematice abordând ciupercile antagoniste ca potenţial mijloc de combatere a unor patogeni la plante .C. Pe lângă I. Avanteje şi dezavatejele combaterii biologice Măsurile biologice.După 1975 au început la I.abia după un deceniu apare prima carte care cuprinde şi un capitol special de combaterea biologică a bolilor plantelor .

Pseudomonas syringae pv. Introducerea în practica a fagoterapiei întampina greutati mari. Aceste metode. în comparatie cu metodele biologice folosite în combaterea daunatorilor animali. hiperparazitism. Pantoea stewartii subsp. carotovora. Tabaci s. Hiperparazitii.-previne prezenţa reziduurilor în produsele agroalimentare . si anume: lipsa de toxicitate fata de animale si oameni. care contine 5 tipuri de fagi. prin antagonismul dintre microorganisme. Hiperparazitismul este un fenomen întalnit destul de frecvent în natura. Bactoriofagii nu sunt penetranti (bacteriile sunt în interiorul tesuturilor).elimină toxicitatea acută pentru peşti. Astfel s-au obtinut rezultate pozitive în dezinfectarea semintelor de bumbac contaminate cu Xanthomonas axonopodis pv. pentru obtinerea unei biomase de bacteriofagi. care sunt folosite în prezent. Combaterea biologica se poate realiza prin: bacteriofagie. Experimental. avand o virulenta . precum si în tratamente fata de bacteriile Agrobacterium tumefaciens. Erwinia carotovora subsp. de cele mai multe ori însotind populatiile bacteriene. induc cu multa usurinta rezistenta bacteriilor fata de bacteriofagi (lizogenie). a fitotoxicitatii reduse si a caracterului nepoluant. deoarece majoritatea metodelor de combatere biologica a patogenilor sunt înca în faza de cercetare.păsări Sunt putine produse destinate luptei biologice cu patogenii. urmeaza sa ocupe un loc mai important în viitor în combaterea bolilor plantelor. cu actionare asupra bacteriilor patogene la pomii fructiferi si fata de fainarea marului FOLOSIREA PARAZITILOR NATURALI AI CIUPERCILOR FITOPATOGENE (HIPERPARAZITISMUL) Unele ciuperci care produc boli la plante sunt atacate de paraziti care le împiedica dezvoltarea sau îi distrug. s-a reusit în unele cazuri reducerea infectiei cu ajutorul bacteriofagilor. sunt foarte sensibili la actiunea razelor solare. Bacteriofagii sunt foarte raspanditi în natura. sunt foarte specifici. datorita costului ridicat. Totusi Institutul de Microbiologie de la Minsc (Belorus) a scos pe piata produsul Pentafag.a. datorita avantajelor mari pe care le prezinta. prin dezvoltarea mai buna a plantelor si prin folosirea unor insecte. Malvacearum.

Coniothyrium minitans. reproducerea si raspandirea patogenilor. Fusarium roseum s. În practica. P. Fusarium ustilaginis. T. . Myrothecium verrucaria. Ciupercile care produc fainari sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis. A. prafuiri uscate. Cu unele dintre microorganisme s-au realizat produse fitofarmaceutice. P. Se cunosc paraziti ai ciupercilor care produc rugini ca: Eudarluca caricis. modul de aplicare al hiperparazitilor este diferit dupa caz: prin stropire cu suspensii de spori sau miceliu. inoculare s. harzianum. Coniothyrium minitans. vitis. cyano-fulvum. T. Trichoderma viride. T. FOLOSIREA MICROORGANISMELOR ANTAGONISTE Folosirea microorganismelor antagoniste are perspective mai mari de aplicare în practica. Antagonistii potentiali cunoscuti sunt: Agrobacterium tumefaciens. inhiba considerabil dezvoltarea. Exista numeroase microorganisme care sunt antagoniste fata de ciupercile fitopatogene si. putida. Maxima. Sporotrichum vile. Bacillus subtilis. Pythium oligandrum. Sporotrichum mycothyllum. actionand pe ambele cai.a. în 1924. Tuberculina persicina. care a experimentat combaterea ciupercii Pyrenophora graminea prin tratarea semintelor de grau cu o cultura de bacterii antagoniste. Fusarium lateritium. destinat tratarii semintelor de sfecla de zahar.a. P. populeaza solul. fluorescens. Cu A. Trichothecium roseum. Gliocladium penicilloides. hamatum. Primele încercari de folosire a microorganismelor antagoniste în combaterea bolilor plantelor au fost facute de Porter. Burkholderia (Pseudomonas) cepacia. Unii antagonisti sunt greu de separat de hiperparazitii lor. Penicillium uredineicolum si a celor care produc taciuni ca: Macrosporium utile. cea mai mare parte a lor.pronuntata. Verticillium biguttatum. tumefaciens au fost realizate produsele comerciale: Galltrol-A. ca de exemplu Trichoderma sp. Prin tratarea semintelor de sfecla cu suspensii de oospori ai ciupercii hiperparazite Pythium oligandrum s-au obtinut rezultate superioare tratamentelor cu Tiuram si s-a realizat produsul Oligandrin. Chaetomium globosum. Cu aceasta ciuperca se fabrica produsul Ampelomicin destinat combaterii fainarii. Penicillium oxalicum. Sclerotii ciupercilor din genul Sclerotinia pot fi distrusi de microparaziti ca Trichoderma viride.

Datorita însa dificultatilor de extragere. la noi în tara folosirea lor ca produs fitosanitar este interzisa. ANTIBIOTICELE Alta grupa de mijloace biologice o constituie antibioticele. Validacin fata de ciuperci din sol s. ca de exemplu extractele din ceapa. Experimental s-au obtinut rezultate bune în combaterea unor fitopatogeni. Trichosemin 25 PTS s. Bio-save 110. cu Strepromyces griseoviridis: Mycostop. Polygandron cu Pythium oligandrum. . pin. Binap. hrean. cu Trichoderma viride.a. cu Pseudomonas fluorescens: Blight Ban A506. aplicata la tomatele din sera si solarii. s. Trichodermin. exista multe antibiotice. Diegall. De exemplu. nuc. cu B.Nogall. Acestea sunt produse ale activitatii metabolice a diferitelor vietuitoare. mac. cu Pseudomonas syringae: Bio-save 100. Norbac 84C. În terapeutica umana si animala. PREMUNIZAREA Premunizarea plantelor cu ajutorul unor tulpini de virusuri hipovirulente sau bacterii avirulente contribuie la sporirea rezistentei plantelor. care desi ar avea o eficacitate buna în combaterea multor patogeni ai plantelor. usturoi. Kodiak. produse de catre unele plante superioare. Trichodex 25WP. subtilis produsele: Epic.a. tulpina de VMT atenuata. Bio Fungus. Conquer. cu Trichoderma harzianum. Rhizo Plus. FITONCIDELE Fitoncidele sunt substante volatile cu actiune antibiotica. pana în prezent. System 3. cu B. nu sunt introduse în practica. Dintre produsele biologice obtinute din fungi fac parte: Contans si KONI cu Coniothyrium minitans. în special microorganisme. Sunt omologate însa alte antibiotice care nu se folosesc în medicina umana: Kasumin fata de multe bacterii si ciuperci. Victus. Binab T. cepacia produsul: Intercept. Serenade.a.

confera o protectie buna fata de tulpinile virulente ale aceluiasi virus. fiind. rareori. Sideroforii sunt agenti de transport cu mare afinitate pentru fier. astfel de soluri sunt realizate printr-o compostare speciala si apoi sunt folosite în sere si solarii. în general. de antibiotice toxice pentru patogenii din sol.a. . inhiband dezvoltarea ciupercilor fitopatogene din sol. În unele tari. rezultatul interactiunii populatiei microbiene cu calitatile fizicochimice ale solului. inclusiv patogenii plantelor. Natura represivitatii depinde de proprietatile fizico-chimice ale solului si de activitatea microbiana a acestuia. Represivitatea. este datorata unui singur factor. inclusiv rotatia culturilor si modificarile legate de arat. Fluorescens produce mai multi metaboliti toxici. precum cianura. Preinocularea unei plante cu anumite microorganisme contribuie la inducerea rezistentei sistemice. aceasta fiind dependenta de sistemul de cultivare. Ei chelateaza fierul feric din rizosfera inhiband astfel alte microorganisme. contribuind la îmbogatirea populatie existente cu noi microorganisme antagoniste. Bacteria Pseudomonas fluorescens se numara printre microorganismele implicate în regresivitatea solurilor. P. Plantele de fasole premunizate cu bacterii avirulente sau omorate termic au conferit protectie fata de bacteriile patogene. Ea actioneaza prin mai multe mecanisme: producerea de siderofori. UTILIZAREA SOLURILOR REPRESIVE Unele soluri poseda proprietatea fungistatica. favorizeaza nodularea la plantele leguminoase s. cresterea preluarii fosforului de catre plante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful