Universitatea „Apollonia” din Iasi

Tema referat: Cardiopatia ischemica dureroasa

Student: Elena Stan Grupa 2,anul 2,M.D.

sindromul intermediar.  Clasificarea CI adoptată de O. .infarctul miocardic. . în asociere cu procese patologice în sistemul coronarian”. este următoarea : 1) CI dureroasă. hipercolesterolemia). stressul.S. Factorii de risc aterogen : hiperlipoproteinemia ( în particular. . sedentarismul. fumatul. Etiopatogeneza În 90 – 95 % din cazuri CI este datorată aterosclerozei coronarelor.S.angina pectorală. HTA.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ DUREROASĂ (CI) Date Generale  Definiţie (O. diabetul zaharat.M.M. – 1951) : “CI este afecţiunea cardiacă acută sau cronică care rezultă din reducerea sau întreruperea aportului sanguin la miocard. care cuprinde : . obezitatea. 2) CI nedureroasă.

2. A. este forma CI care se manifestă prin crize repetate dureroase de tip anginos.P. A.Angina Pectorală (A. instabilă II. Patofiziologia durerii anginoase. cu vicierea metabolismului cardiac (devine anaerob). endorfine. A. ca urmare a reducerii debitului (fluxului) coronarian. care determină 1. histamină. tipică. acumularea de acid lactic. adică un dezechilibru între necesitatea în O2 şi aportul în O2 (între cerere şi ofertă). .P. aportul de O2 (sânge) scade. apărute la efort sau în alte condiţii de suprasolicitare a cordului. kinine.P. stabilă : 1) tipică (de efort) şi 2) atipică.). (1979) distinge două categorii : I. etc. producerea locală de metaboliţi “patologici” (catecolamine.P.. Caracterele durerii anginoase.) Clasificarea O. Consecinţa va fi o “insuficienţă coronariană”. La bolnavii cu A. de efort.S.P.M.

însoţită de anxietate. 2. spaimă.tipică – umărul stâng. Iradierea : . 4. antebraţului. Intensitatea şi calitatea (tipul) : este slabă. . se menţine în platou cu aceeaşi intensitate. “menghină”.1. pe o suprafaţă mare. manubriul sternal şi în zonele de iradiere ale durerii. unul la câteva . ceafă. după instalarea relativ bruscă. nelinişte sau chiar de senzaţie de moarte iminentă.atipic – epigastrul superior. palmei şi ultimelor două degete de la membrul superior stâng.tipic – retrosternal. obişnuit 2 – 5 minute (rar până la 10 – 15 minute). . ureche. baza gâtului. are caracter constrictiv (“gheară”.marginea cubitală a braţului. mandibulă. Sediul : . 3. Frecvenţa acceselor este variabilă : unul sau mai multe pe zi. Durata este scurtă. “greutate”). axila stângă. indicată de bolnav cu întreaga palmă (nu cu degetul). epigastru. sau precordial.atipică – omoplaţi şi regiunea interscapulovertebrală. în jumătatea inferioară a sternului şi puţin la stânga. 5.

la restul bolnavilor modifică segmentul ST şi unda T (reducerea amplitudinii. d) fumatul. nu se accentuează la palparea (presiunea) regiunii dureroase şi nu se însoţeşte de palpitaţii. 8. Caracterele negative : durerea nu este pulsatilă sau oscilantă. g) hipoglicemia. digestiv.zile. b) emoţiile. Condiţiile de dispariţie : a) repausul fizic – apariţia durerii determină. săptămâni sau chiar luni. de defecare. 6. Examenul obiectiv al cordului este normal în timpul crizei cât şi în afara ei : “inima asistă impasibilă la criză”. 7. b) în . c) frigul. b) nitroglicerina – o tabletă luată sublingual suprimă durerea aproape instantaneu (30 – 90 secunde). instinctiv. Factorii de declanşare : a) efortul fizic. ECG : a) în repaus este normală la jumătate din bolnavi. f) creşterile bruşte ale TA. bolnavul să se oprească din mers sau lucru (“spectator de vitrină”). aplatizare sau negativare în DI . ceea ce face ca durerea să cedeze. nu este influenţată de mişcările respiratorii. vântul. e) tahicardia (de orice natură). micţiune şi cel sexual. umezeala şi căldura excesivă. aVL şi precordialele stângi).

) Generalităţi I. este expresia necrozei acute de origine ischemică a unei porţiuni din miocard. de repaus.M. 3. stabilă 1. Formele atipice de A. aproape exclusiv nocturn. Angina pectorală intricată : se asociază cu dureri toracice de altă natură (spondiloză cervico-dorsală.P. Angina pectorală “de decubit” (nocturnă. . adesea spre dimineaţă. ulcer duodenal.). la aceeaşi oră (“angina cu orar fix”). posturală) se caracterizează prin apariţia durerii în repaus. în poziţie culcată şi dispariţia ei în poziţie sezândă sau în picioare. etc. 2. au intensitate mare şi durată mai lungă (10 – 30 minute). litiază biliară.timpul accesului : modificări ale segmentului ST şi undei T la aproape 3 / 4 din bolnavi. Infarctul Miocardic (I.M. Angina pectorală tip Prinzmetal : clinic – accesele dureroase survin în repaus. c) probele de “provocare” : este “pozitiv” dacă apare subdenivelarea segmentului ST şi turtirea undei T.

meteorism abdominal). obişnuit. Examenul cordului evidenţiază : tahicardie. diverse tulburări de ritm. Durerea de tip anginos are sediul şi iradierea asemănătoare cu cele din A. Intensitatea este foarte mare (“lovitură de pumnal”. asurzirea zgomotelor cardiace. zgomot de galop. obişnuit. în general depăşeşte 30 de minute. frecătură pericardică (la 12 – 24 ore de la debut). 2. Condiţii de dispariţie : durerea nu cedează la trinitrină şi nici la repaus. tahicardie.P. masă copioasă). scăderea TA. Simptomele asociate pot fi digestive (greţuri. mialgin). şi febră moderată sau stare subfebrilă. Durata durerii este de minute. în repaus. agitaţie psihomotorie). ameţeli. ore şi chiar 1 – 2 zile. cu intensitate variată de la un caz la altul (transpiraţii reci. paloare.P. “sfâşiere” – una din cele mai mari dureri din patologia clinică). .Simptomatologie 1. 3. la efort sau în condiţii de suprasolicitare a inimii (emoţii. simptome şi semne de şoc. vărsături. suflu sistolic la vârf. Condiţii de apariţie : durerea apare. în timpul somnului şi mai rar. cedează la opiacee (morfină. reprezentând principalul caracter diferenţial cu A.

d) hiperglicemir şi glicozurie tranzitorie. Complicaţii 1) Precoce : a) şocul cardiogen.Investigaţii paraclinice 1) Sindromul biologic : a) creşterea titrului seric al enzimelor TGO. pulmonare). b) VSH accelerată. 2) Tardive : a) anevrismul cardiac. renale. d) sindromul umăr-braţ (periartrita umărului stâng). moartea subită se produce prin fibrilaţie ventriculară. c) I. acută de tip ventricular stâng (EPA) sau globală. 2) ECG. b) ruptura inimii. f) creşterea concentraţiei serice a proteinei C reactive. LDH şi CPK. e) creşterea fibrinogenului plasmatic. e) accidente tromboembolice (cerebrale. c) sindromul postinafarct (Dressler). c) leucocitoză cu netrofilie. d) tulburări de ritm de conducere.C. f) pneumonie şi bronhopneumonie. b) tulburările de ritm. .

1991. Editura “Junimea”. . vol. – “Semiologie Medicală de Bază” . 1.BIBLIOGRAFIE 1) Stanciu. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful