10.5.3.

Calculul de verificare la vibraþii
torsionale
10.5.3.1. Determinarea sistemului
oscilant echivalent
Studiul vibraþiilor torsionale ale arborelui
cotit constã în determinarea pulsaþiilor ºi
formelor oscilaþiilor proprii ale arborelui
(modurile de vibraþie), determinarea
amplitudinilor oscilaþiilor forþate ale arborelui
cotit ºi tensiunile corespunzãtoare care se
produc în acest arbore, în cazul diferitelor
regimuri de exploatare.
Arborele cotit, fiind un sistem cu formã
complicatã, este înlocuit cu un arbore drept
echivalent, a cãrui rigiditate trebuie sã fie
identicã cu rigiditatea arborelui cotit, iar
momentele de inerþie mecanicã ale maselor
legate de arborele cotit (inclusiv masa
proprie) sunt identice pentru cei doi arbori,
cotit real ºi drept echivalent. Cele douã
condiþii sunt determinate de natura
fenomenului de oscilaþie, care constã în
transformarea periodicã a energiei de
deformare în energie cineticã ºi invers.
Arborele cotit, nefiind o grindã dreaptã, nu
permite determinarea cu exactitate a
rigiditãþii sale. Cele mai precise rezultate
pentru determinarea rigiditãþii arborelui cotit
se obþin pe cale experimentalã, prin
mãsurarea unghiului de rãsucire, când
arborele cotit este încãrcat cu diferite
momente:
[ ] rad
GI
l M
p
t
· ϕ
, (1)
relaþie cunoscutã din teoria elasticitãþii, în
care
ϕ
reprezintã unghiul cu care se rotesc,
una faþã de alta, douã secþiuni transversale
ale arborelui, situate la distanþa l [m], sub
acþiunea unui moment de torsiune
t
M [KNm];
G [ ]
2
m kN reprezintã modului de elasticitate
transversal, iar p
I
[ ]
4
m momentul de inerþie
polar al acestuia. Rigiditatea arborelui
(constanta elasticã de rãsucire) se defineºte
ca fiind:
.
l
GI
M
C
p
t
·
ϕ
· (2)
Analog, pentru arborele echivalent
imaginat ca un arbore drept, fãrã masã, de
diametru
0
d
, eventual gol la interior încãrcat
cu un numãr de volanþi (discuri), rigiditatea
sa va fi:
.
0
0
0
l
I G
C
p
· (3)
Pentru simplificare, diametrul exterior ºi,
eventual, interior al arborelui cotit se aleg
egale cu diametrul exterior ºi, respectiv,
interior ale fusului palier:
l
d ºi
i
l
d
, astfel încât
momentul de inerþie polar al arborelui
echivalent va fi egal cu cel al fusului palier,
conform relaþiei:
( )
[ ].
32
4
4 4
0
m
d d
I I
i
l
l l
p p
− π
· ·
(4)
Punând condiþia deja enunþatã a
identitãþii rigiditãþii celor doi arbori:
0
C C ·
‚ se poate deduce lungimea redusã a
arborelui echivalent:
[ ] m
I
I
l l
p
p
o
o
·
. (5)
Deformaþia totalã a elementelor de
rigiditate diferitã ale arborelui cotit sub
acþiunea unui moment de rãsucire . const M
t
· ‚
va fi:
,
1

·
ϕ · ϕ
n
j
j
sau:

·
·
n
j
j
t t
C
M
C
M
1
,
deci elasticitatea totalã a arborelui (inversul
rigiditãþii) va fi:
,
1 1
1

·
·
n
j
j
C C
(6)
unde cu n s-a notat numãrul de elemente
componente cu rigiditãþi diferite ale arborelui
cotit ºi putând fi diferit de numãrul i de coturi.
Pentru un cot, elasticitatea se determinã
þinând cont cã în componenþa acestuia intrã
douã jumãtãþi de fus palier (fiecare cu
elasticitatea
l
C 2
1
), manetonul (având
elasticitatea
m
C
1
) ºi douã braþe (cu
elasticitatea
b
C
1
). Deci:
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
3.1.1.1.1.C
19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
.
2 1 1 1
b m l cot
C C C C
+ + ·
(7)
Cu relaþia anterioarã, lungimea redusã a
cotului va fi:
.
0
0
cot
p
C
I G
l
cot

· (8)
Deoarece unele elemente au forme
geometrice neregulate, lungimile reduse se
determinã pe cale experimentalã. Relaþiile de
calcul pentru formele elastice cele mai uzitate
sunt date în tabelul 1.
Astfel determinat, din punct de vedere al
rigiditã-
þii, arborele echivalent trebuie sã
îndeplineascã ºi condiþia identitãþii
Tabelul 1
Forma elementului Relaþia de calcul a lungimii reduse Observaþii
0 1 2
4 4
4
0
4
0
0
i
i
d d
d d
l l


·
li i
l
d d
d d
·
·
0
0
( ) 1
3
2
4
1
4
0
0
+ + · m m m
d
d l
l
2
1
d
d
m ·
4 4
4
0
4
0
0
i m
i
d d
d d
l l


·
2
2 1
d d
d
m
+
·
( )
4
4
0
0
ah d
d
l l

·
a=0.5 pentru un canal de
panã
a=1.0 pentru douã canale
de panã
a=2.0 pentru arborele
canelat
l-lungimea canalului
( )
4 4
4
0
4
0
0
i
i
d ah d
d d
l l
− −

·
a, l cu semnificaþia
anterioarã
( ) ( )
3
0
9 . 0 9 . 0 9 . 0
hb
D
R
D
D
h l h l l
l
m
l
m l
+ + + + ·
Relaþia lui Timoshenko:
4 4
4 4
;
mi m m
li l l
d d D
d d D
− ·
− ·
( )
3
0
5 . 1 75 . 0 8 . 0
hb
D
R
D
D
l h l l
l
m
l
m l
+ + + · Relaþia lui Carter
3
0
2 . 0 8 . 0 6 . 0
hb
D
D
R
R
D
D
h
R
b
l d
l
h
l l
l
m m
l
m l
l
l
+
,
_

¸
¸
+ +

,
_

¸
¸
+ · Relaþia lui Zimanenko

,
_

¸
¸

+

·
3
1 1
1
4 4
4
0 0
75 . 0 75 . 0
b h
R
d d
l
d l
mi m
m
Relaþia lui Ker Wilson,
pentru aprecierea lungimii
echivalen-te a porþiunii de
lungime l, cuprinsã între
douã manetoane
neseparate prin palier
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
3.1.1.1.2.C
19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
momentelor de inerþie mecanice ale maselor
în miºcare de rotaþie cu cele ale arborelui
real.
Schematizarea constã în încãrcarea
arborelui cu
un numãr de discuri (volanþi), care corespund
maselor aferente fiecãrui cot al arborelui,
ultimul disc fiind echivalent volantului (fig. 1).
În schema din figura 1 s-a notat cu
6 , 1 , · j J
j
, momentul de inerþie mecanic al
maselor în miºcare aferente cotului de ordinul
j, distanþa redusã de la axa sa la cea a
ultimului disc fiind
j
l
. În figura 1,c s-a fãcut
reducerea, în continuare, a sistemului
echivalent cu ºapte discuri din figura 1,b la un
sistem mai simplu, cu trei discuri.
Momentele reduse, în acest ultim caz, ca ºi
lungimile reduse faþã de ultimul disc, sunt
date în relaþiile (9).
( )
( )
.
2
2
1
1
7 5
2
1
0
6 6 5 5 4 4
0
0
3 3 2 2 1 1
0
0 0
6 5 4 0
5 2 1 0
J
l J l J l J
l
J
l J l J l J
l
J J
J J J J
J J J J
⋅ + ⋅ + ⋅
·
⋅ + ⋅ + ⋅
·
·
+ + ·
+ + ·
(9)
Deci, va rãmâne de determinat, pentru
precizarea completã a sistemului oscilant
echivalent, momentul de inerþie mecanic
total al unui cot, J; pentru aceasta se aplicã
relaþia:
0
'
m cot
J J J + · (10)
În care
cot
J
este momentul de inerþie propriu-
zis al cotului, iar
0
'
m
J
este momentul de
inerþie al maselor în miºcare aferente cotului
respectiv, redus la axa de rotaþie. Prima
mãrime se calculeazã din:
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
3.1.1.1.3.C
19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
0 0
2
b m l cot
J J J J + + · , (11)
unde
l
J
este momentul de inerþie mecanic al
fusului palier (presupus, eventual, gãurit), dat
de:
( ) ρ − ⋅
π
·
l l l l
l d d J
i
4 4
32
, (12)
l
l
fiind lungimea fusului palier, iar
ρ

densitatea materialului fusului.
Momentul de inerþie mecanic al
manetonului,
0 m
J
, redus la axa de rotaþie,
este dat de:
( )
( )
( ) ( ) [ ] , 8
32
4
32
2 2 2 2 2
2 2 2
4 4 2
0
R d d l d d
R l d d
l d d R m J J
i i
i
i
m m m m m
m m m
m m m m m m
+ + ρ −
π
·
· ρ −
π
+
+ ρ −
π
· + ·
(13)
iar
0 b
J este momentul de inerþie al braþului,
redus la axa de rotaþie.
În cazul în care braþul are o formã
complicatã, se face divizarea acestuia într-un
numãr de n porþiuni, rezultate prin intersecþia
braþului cu n suprafeþe cilindrice coaxiale cu
fusul palier, de raze R, ca în figura 2.
Cu notaþiile de aici se poate deduce masa
porþiunii de ordinul j ca fiind:
ρ ∆
°
α
π ·
j j
j
m j
R h R m
j
360
2
o
, (14)
unde:
1
1
;
2


− · ∆
+
·
j j j
j j
m
R R R
R R
R
j
, (15)
iar momentul de inerþie al elementului
respectiv va fi:
2
j j
m j b
R m J ·
, (16)
de unde:

·
·
n
j
b b
j
J J
1
0
. (17)
Rãmâne sã mai determinãm momentul de
inerþie al maselor în miºcare aferente cotului,
redus la axa de rotaþie,
0
'
m
J
. Aceste mase
sunt: masa bielei raportatã la maneton,
m
b
m
,
ca ºi o fracþiune x din masa
a
m
a pieselor în
miºcare de translaþie (a se vedea ºi 2.9).
Valoarea x se determinã impunând
condiþia ca energia cineticã a maselor în
miºcare alternativã
a
m
sã fie egalã cu energia
cineticã a unei mase echivalente
0
m
aflatã în
miºcare de rotaþie cu manetonul ºi având
viteza perifericã a acestuia
m
w ; deci:
2 2
0
2
1
2
1
p a m
w m w m · ,
unde: ω · R w
m
, iar
p
w
, viteza pistonului este
datã de relaþia simplificatã din 1.1.2. Vom
obþine:
2
0
2 sin
2
sin
,
_

¸
¸
α
λ
+ α ·
a
m m . (18)
Din relaþia (18) se poate deduce cã efectul
maselor în miºcare alternativã este variabil,
prin intermediul lui
α
(de exemplu, în
punctele moarte efectul este nul). De aici
apare necesitatea determinãrii unei mase
echivalente medii, prin intermediul relaþiei de
mediere:
.
2
1
4
1
2
2 sin
4
sin sin
2
2 sin
2
sin
2 2
1
2
2
0
2
2
2 2
2
0
2
2
0
0
0
a
a
a
a
m
m
d
m
d
m
d m m

,
_

¸
¸
λ
+ ·
· α

,
_

¸
¸
α
λ
+ α λ + α
π
·
· α
,
_

¸
¸
α ⋅
λ
+ α
π
· α
π
·

∫ ∫
π
π π
(19)
Fig. 1
Fig. 2
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
3.1.1.1.4.C
19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Aceasta conduce la urmãtoarea estimare a
lui
0
'
m
J
:
,
2
1
'
2
0
R m m J
a bm m

,
_

¸
¸
+ ·
(20)
pentru
bm
m , masa bielei raportatã la maneton,
având relaþia de calcul din 2.3, iar pentru
a
m ,
relaþia corespunzãtoare din paragraful 2.5.
10.5.3.2. Determinarea pulsaþiilor
proprii ale liniilor de arbori
10.5.3.2.1. Determinarea pulsaþiilor
proprii ale liniilor de arbori cuplaþi direct
cu motorul
Vom considera pentru început un sistem
oscilant simplu, alcãtuit dintr-un disc plasat
pe un arbore cu elasticitate mare, încastrat la
un capãt, conform celor prezentate la 10.3
(fig. 1).
Pentru determinarea pulsaþiei proprii a
sistemului, vom aplica metodologia de
rezolvare a ecuaþiilor diferenþiale aferente
comportamentului arborelui, cunoscute din
rezistenþa materialelor. Sistemul din figura 1,
supus unui moment de torsiune
t
M
‚ va
genera un moment elastic:
, ϕ − · − · C M M
t E
(1)
unde C este rigiditatea sistemului, iar
ϕ

unghiul de deformaþie. Ecuaþia diferenþialã a
miºcãrii libere va fi:
0
2
2
· −
ϕ
E
M
dt
d
J , (2)
sau, echivalent:
. 0
2
2
· ϕ +
ϕ
J
C
dt
d
(3)
Notând cu:
[ ]
1
0

· ω s
J
C
, (4)
ecuaþia diferenþialã devine:
. 0
2
0
2
2
· ϕ ω +
ϕ
dt
d
(5)
cu soluþia de tipul:
( ) , sin
0
θ + ω Φ · ϕ t
(6)
unde
ϕ
-elongaþia unghiularã a miºcãrii, Φ -
amplitudinea miºcãrii.
Se constatã cã
0
ω
definit prin relaþia (4)
reprezintã pulsaþia proprie a sistemului avut
în discuþie.
Un sistem mai complex este acela format
din douã discuri (fig. 2), corespunzând
schemei unui motor cu un cilindru ºi un volant
(fig. 2,a). Arborele echivalent din figura 2,b
este liber la capete, spre deosebire de cel
anterior.
Deformaþiile unghiulare corespunzãtoare
celor douã discuri sunt
1
ϕ ºi
2
ϕ , iar
deformaþia totalã va fi
2 1
ϕ − ϕ ; astfel,
ecuaþiile de miºcare, pentru fiecare disc în
parte vor fi:
( )
( )
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· ϕ − ϕ +
ϕ
· ϕ − ϕ +
ϕ
0
0
1 2
2
2
2
2
2 1
2
1
2
1
C
dt
d
J
C
dt
d
J
, (7)
cu soluþiile generale:
( )
( )
¹
'
¹
θ + ω Φ · ϕ
θ + ω Φ · ϕ
t
t
0 2 2
0 1 1
sin
sin
. (8)
Aceste soluþii verificã sistemul (7), ceea ce
conduce la urmãtorul sistem de ecuaþii
omogene, necunoscutele
1
Φ ºi
2
Φ :
( )
( ) ¹
¹
¹
'
¹
· Φ ω − − Φ
· Φ − Φ ω −
. 0
0
2
2
0 2 1
2 1
2
0 1
J C C
C J C
(9)
Fig. 1
Fig. 2
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 19
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Sistemul admite ºi soluþii diferite de
soluþia banalã dacã ºi numai dacã:
( )
0
2
0 2
2
0 1
·
ω − −
− ω −
J C C
C J C
de unde rezultã pulsaþia proprie a sistemului:
( )
[ ].
1
2 1
2 1
0


+
· ω s
J J
J J C
, (10)
prezentatã deja în 10.3.
Relaþia dintre amplitudini, rezultatã din
oricare dintre ecuaþiile (9) va fi:
. 1
2
0
1
1 2

,
_

¸
¸
ω − Φ · Φ
C
J
(11)
De aici se poate constata cã
( ) 1 , sign
2 1
− · Φ Φ , deci cele douã discuri
vibreazã în sensuri opuse, aºadari existã o
secþiune a arborelui care nu se roteºte.
Aceastã secþiune reprezintã un nod.
Presupunând ca amplitudinile diverselor
secþiuni variazã liniar cu lungimea, se obþine
variaþia graficã din figura 2,c, numitã linie
elasticã.
Se numeºte mod de vibraþie, variaþia
deformaþiei unghiulare a secþiunilor arborelui
echivalent cu lungimea sa. Cazul sistemului
cu doi volanþi se caracterizeazã printr-un
singur mod de vibraþie, cu un singur nod.
Un alt caz particular care prezintã interes
practic sporit este acela al sistemului compus
din trei discuri (fig. 3,a). Sistemul de ecuaþii
diferenþiale ale miºcãrii, þinând cont de
rigiditãþile diferite ale porþiunilor dintre
volanþi va fi:
( )
( ) ( )
( )
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· ϕ − ϕ +
ϕ
· ϕ − ϕ − ϕ − ϕ +
ϕ
· ϕ − ϕ +
ϕ
0
0
0
2 3 2
2
3
2
3
2 1 1 3 2 2
2
2
2
2
2 1 1
2
1
2
1
C
dt
d
J
C C
dt
d
J
C
dt
d
J
(12)
cu soluþiile generale:
( ) 3 , 1 , sin
0
· θ + ω Φ · ϕ i t
i i
, (13)
care, introduse în sistemul (12), conduc la un
sistem de ecuaþii omogen în necunoscutele
i
Φ , pentru care condiþia de compatibilitate
este:
0
0
0
2
0 3 2 2
2
2
0 2 2 1 1
1
2
0 1 1
·
ω − −
− ω − + −
− ω −
J C C
C J C C C
C J C
,
care, dezvoltatã, conduce la o ecuaþie
bipãtratã în
0
ω
:
. 0
3 2
2 1
2 1
2 1
3 1
2 1 2
0
3
2
2
2 1
1
1 4
0
· +
+ + + ω

,
_

¸
¸
+
+
+ − ω
J J
C C
J J
C C
J J
C C
J
C
J
C C
J
C
(14)
Notând:
( )
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
+ + ·
+
+
+ − ·
3 2 1
3 2 1
2 1
3
2
2
2 1
1
1
J J J
J J J
C C
q
J
C
J
C C
J
C
p
, (15)
obþinem:
0
2
0
4
0
· + ω − ω q p ,
cu soluþiile:
[ ]
1 2
0
4
2
1
II , I

,
_

¸
¸
− t · ω s q p p , (16)
ceea ce înseamnã cã se obþine o pulsaþie
proprie de gradul I
( )
I
0
ω
ºi o alta de gradul II
( )
II
0
ω
, cãrora le corespund douã moduri de
vibraþie (fig. 3,b ºi c). Linia elasticã
I
e
l
are un
Fig. 3
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
singur nod
( )
1
O
, iar linia
II
e
l
douã noduri
( )
2 , 1
O
. Relaþiile dintre amplitudini vor fi deduse din
oricare douã ecuaþii ale sistemului al cãrui
determinant este rezolvat anterior:
.
1
1
1
2
0
2
3
2
0
1
1
1 3
2
0
1
1
1 2
II , I
II , I
II , I
ω −
ω −
Φ · Φ

,
_

¸
¸
ω − Φ · Φ
C
J
C
J
C
J
(17)
În toate cazurile expuse, dupã
determinarea pulsaþiei proprii, se poate
calcula ºi frecvenþa proprie a vibraþiei libere
a sistemului, cu relaþia:
. 55 . 9
2
0
0
0
1
]
1

¸

ω ·
1
]
1

¸

π
ω
·
min
cicli
s
cicli
n
(18)
Generalizând cele prezentate anterior, vom
face reducerea sistemului oscilant real, aºa
cum am mai spus, la un ansamblu de n discuri
cu momente de inerþie
i
J , discuri legate între
ele prin segmente elastice fãrã masã, conform
figurii 4.
Valoarea deplasãrii unghiulare a discului i
este
i
ϕ , rigiditatea tronsonului i (cuprins între
discurile i ºi
( ) 1 + i
) este
i
C
‚ iar momentul de
torsiune aplicat volantului i de cãtre tronsonul
1 − i va fi
i
t
M
.
Ecuaþia de echilibru a momentelor, pentru
discul de ordinul i va fi:
0
1 2
2
· − +
ϕ
+ i i
t t
i
i
M M
dt
d
J . (19)
Þinând cont de relaþia:
( )
1 1 − −
ϕ − ϕ · − ·
i i i E t
C M M
i i
, (20)
ecuaþia (19) devine:
( ) ( ) 0
1 1 1
2
2
· ϕ − ϕ − ϕ − ϕ +
ϕ
− − + i i i i i i
i
i
C C
dt
d
J . (21)
Punând, pentru indicele i domeniul de
variaþie n i , 1 · ºi speecificând cã avem 1 − n
porþiuni elastice cuprinse între cele n discuri
(deci tronsoanele de ordin 0 1 · − i , pentru 1 · i
ºi respectiv 1 1 + · + n i , pentru n i · nu existã),
putem preciza cã (21) reprezintã, de fapt,
sistemul ecuaþiilor de miºcare ale tuturor
discurilor. Soluþiile sistemului sunt de forma
deja menþionatã:
( ) n i t
i i
, 1 , sin
0
· θ + ω Φ · ϕ . (22)
Ca ºi în cazurile particulare prezentate
anterior, prin derivarea de douã ori a relaþiilor
(22) ºi introducerea în sistemul (21), obþinem
un sistem de n ecuaþii omogene cu n
necunoscute
i
Φ
, sistem a cãrui condiþie de
compatibilitate dã o ecuaþie de gradul 2n în
necunoscuta
0
ω
. Rãdãcina dublã
0
0
· ω
nu
prezintã interes, corespunzând sistemului
rigid. Rãmân ( ) 1 2 − n rãdãcini distincte, dintre
care se reþin numai cele ( ) 1 − n pozitive.
Pentru determinarea pulsaþiilor proprii ale
sistemului cu n discuri
( ) 3 > n
s-au dezvoltat
mai multe metode, cea mai frecvent utilizatã
fiind metoda Holzer.
Metoda utilizeazã douã relaþii de bazã;
prima este (19) scrisã þinând cont de (22):
i
i
dt
d
ϕ ω − ·
ϕ
2
0
2
2
, (23)
sub forma:
i i t t
J M M
i i
ϕ ω − ·
+
2
0
1
ºi a doua dedusã din (20) pentru tronsonul
urmãtor 1 + i :
.
1
1
i
t
i i
C
M
i +
+ ϕ · ϕ
+
Fig. 4
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Ultimele douã relaþii, scrise pentru
amplitudini, constituie un sistem:
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
+ Φ · Φ
Φ ω − ·
+
+
+
i
t
i i
i i t t
C
M
J M M
i
i i
1
1
1
2
0
, (24)
unde amplitudinea momentului de torsiune
i
t
M
s-a notat cu
i
t
M .
Dacã valorile
1
Φ ºi
1
t
M sunt alese astfel
încât sã satisfacã condiþiile la limitã în
extremitatea stângã a sistemului, ecuaþiile
(24) servesc la determinarea valorilor
i
Φ ºi
i
t
M corespunzãtoare unei valori date ale
pulsaþiei
0
ω .
Valoarea aleasã pentru
0
ω va fi o pulsaþie
proprie dacã condiþiile la limitã vor fi
verificate în extremitatea dreaptã. De
exemplu, calculul poate începe cu valorile:
0 ; 1
1
1
· · Φ
t
M (25)
ºi se încheie prin determinarea momentului
rezidual
n
t
M . Pulsaþiile proprii sunt valorile
lui
0
ω pentru care se obþine:
. 0 ·
n
t
M
(26)
Cele n pulsaþii proprii (dintre care una este
nulã) pot fi obþinute determinând
n
t
M în
funcþie de
0
ω ºi cãutând prin interpolare
pulsaþiile pentru care 0 ·
n
t
M (fig. 5).
Modul de vibraþie de ordinul j ( ) n j , 1 · se
obþine calculând, pentru fiecare disc,
amplitudinea deplasãrii unghiulare
corespunzãtoare pulsaþiei proprii de ordinul j.
Deci:
{ } .
...
...
1
j
n
i j
ω · ω
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
;
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
Φ
Φ
Φ
· Φ
Prezentãm, în continuare, algoritmul de
calcul pe baza principiului metodei, expus
anterior. Pentru aceasta, sistemul (21) se
pune, folosind relaþiile (22) ºi (23), sub forma:
( ) ( ) n i C C J
i i i i i i i i
, 1 , 0
1 1 1
2
0
· · Φ − Φ − Φ − Φ + Φ ω −
− − +
(27)
sau, prin substituirea ultimului termen,
succesiv, din ecuaþia anterioarã (de ordinul
1 − i , etc.):
1 , 1 ,
1
1
2
0 1
− · Φ ω − Φ · Φ

·
+
n i J
C
i
j
j j
i
i i
, (28)
a n-a ecuaþie, prin însumarea membru cu
membru a relaþiilor anterioare, fiind:
0
1
2
0
· Φ ω

·
n
i
i i
J , (29)
care nu reprezintã decât o altã formã de
scriere a relaþiei (26) ºi exprimã, deci,
condiþia pe care trebuie s-o îndeplineascã
valoarea pulsaþiei
0
ω pentru ca sistemul
oscilant sã poatã executa vibraþii libere.
Rezolvarea iterativã a sistemului de ecuaþii
dat de relaþiile (28) ºi (29) se face pe baza
tabelului 1.
Valoarea pulsaþiei cu care se demareazã
calculul iterativ din schema lui Holzer poate fi
cea dedusã din shematizarea sistemului
oscilant cu unul, cu douã sau trei discuri.
Calculul se opreºte atunci când momentul
rezidual (29) capãtã valoare nulã.
Exemplificãm metodologia de calcul cu
pulsaþiilor proprii de gradul I ºi II pentru
motorul naval Sulzer 6RND90 prin tabelul 2
pentru pulsaþia proprie de gradul I ºi tabelul 3
pentru pulsaþia de gradul II. Sistemul
echivalent este redat în figura 6,a, iar
modurile de vibraþie în figura 6,b.
Din analiza modurilor de vibraþie
prezentate în diagrama de la figura anterior
menþionatã se constatã cã primul mod de
vibraþie are nodul
I
O pe axa port-elice,
aproximativ la mijlocul sãu, iar amplitudinile
vibraþiilor discurilor ce schematizeazã
mecanismele motoare aferente cilindrilor
variazã puþin pe lungimea arborelui cotit.
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
În ceea ce priveºte al doilea mod de
vibraþie, se constatã ca primul nod II , 1
O
se
produce aproximativ la mijlocul arborelui
cotit, ceea ce înseamnã cã cele douã jumãtãþi
ale sale vor vibra, în opoziþie de fazã cu
amplitudini relativ egale
( ) 9538 . 0 , 0000 . 1
6 1
− · Φ · Φ iar
, aceasta
conducând la anularea excitaþiilor produse de
momentul motor.
Tabelul 1
Nr.
disc.
i
J
2
0
ω
i
J
i
Φ

·
Φ ω
i
j
j j
J
1
2
0 i
C

·
Φ ω
i
j
j j
i
J
C
1
2
0
1
- [ ]
2
Nms
[ ] m N⋅ - [ ] m N⋅ [ ] m N⋅ -
1 2 3 4 5 6 7
1
1
J
2
0 1
ω J
000 . 1
1
· Φ
1
2
0 1
Φ ω J
1
C
1
2
0 1
1
1
Φ ω J
C
2
2
J
2
0 2
ω J
1
2
0 1
1
1 2
1
Φ ω ⋅
⋅ − Φ · Φ
J
C

·
Φ ω
2
1
2
0
j
j j
J
2
C

·
Φ ω
2
1
2
0
2
1
j
j j
J
C
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 − n
1 − n
J
2
0 1
ω
− n
J


·

− −
Φ ω ⋅
⋅ − Φ · Φ
2
1
2
0
2
2 1
1
n
j
j j
n
n n
J
C


·
Φ ω
1
1
2
0
n
j
j j
J
1 − n
C


·

Φ ω
1
1
2
0
1
1
n
j
j j
n
J
C
n
n
J
2
0
ω
n
J


·


Φ ω ⋅
⋅ − Φ · Φ
1
1
2
0
1
1
1
n
j
j j
n
n n
J
C

·
Φ ω
n
j
j j
J
1
2
0
- -
Tabelul 2
Nr.
disc
i
J
2
0
ω
i
J i
ϕ

·
ϕ ω
i
j
j i
J
1
2
0
i
C

·
ϕ ω
i
j
j i
i
J
C
1
2
0
1
- [Nms
2
]
[Nm] - [Nm] [Nm] -
1 8290.0 163.448 10
5
1.0000 163.448 10
5
1.15687 10
9
0.01413
2 8046.0 158.641 10
5
0.9859 319.848 10
5
1.15687 10
9
0.02765
3 8046.0 158.641 10
5
0.9582 471.86210
5
1.15687 10
9
0.04079
4 8046.0 158.641 10
5
0.9174 617.405 10
5
1.15687 10
9
0.05337
5 8046.0 158.641 10
5
0.8641 754.481 10
5
1.15687 10
9
0.06522
6 8290.0 163.448 10
5
0.7988 885.051 10
5
0.72354 10
9
0.12233
7 4293.9 84.660 10
5
0.6765 942.325 10
5
0.07084 10
9
1.33016
8 73120 1441.665 10
5
-0.6536 0.000 - -
2 3 2
I 0
1
I 0
10 972 . 1 , 407 . 44
− −
⋅ · ω · ω s s
Fig. 5
Tabelul 3
Nr.
disc
i
J
2
0
ω
i
J i
ϕ

·
i
j
j i
J
1
2
0
ϕ ω
i
C

·
i
j
j i
i
J
C
1
2
0
1
ϕ ω
- [Nms
2
]
[Nm] - [Nm] [Nm] -
1 8290.0 2871.646 10
5
1.0000 2871.646 10
5
1.15687 10
9
0.24823
2 8046.0 2787.195 10
5
0.7518 4966.978 10
5
1.15687 10
9
0.42935
3 8046.0 2787.195 10
5
0.3224 5865.618 10
5
1.15687 10
9
0.50703
4 8046.0 2787.195 10
5
-0.1846 5351.057 10
5
1.15687 10
9
0.46255
5 8046.0 2787.195 10
5
-0.6472 3547.268 10
5
1.15687 10
9
0.30663
6 8290.0 2787.195 10
5
-0.9538 808.290 10
5
0.72354 10
9
0.11172
7 4293.9 1478.402 10
5
-1.0655 -776.562 10
5
0.07084 10
9
-1.09618
8 73120 25328.691 10
5
0.0307 0.000 - -
2 3 2
II 0
1
I I 0
10 631 . 34 , 094 . 186
− −
⋅ · ω · ω s s
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
10.5.3.2.2. Determinarea pulsaþiilor
proprii ale liniilor de arbori cuplaþi prin
transmisie mecanicã cu motorul
Situaþia interpunerii unei transmisii
mecanice (de obicei cu roþi dinþate) în linia
de arbori este des întâlnitã în cazul
instalaþiilor de propulsie navalã cu motoare
semirapide, pentru asigurarea unei turaþii
corespunzãtoare funcþionãrii elicei.
Reductoarele navale se construiesc de
obicei într-o treaptã, cu raportul de
transmisie:
5 2 ÷ · ·
e
m
tr
n
n
i
, (1)
unde
m
n ºi
e
n sunt turaþiile motorului,
respectiv elicei.
Se pot întâlni linii de arbori cuplaþi prin
transmisii mecanice neramificate sau
ramificate. În tabelul 1 se prezintã câteva
exemple de utilizare a motoarelor cu ardere
internã în cadrul unor instalaþii de propulsie
navalã cu linii de arbori cuplaþi cu transmisii
mecanice.
În tratarea problemei enunþate în titlul
paragrafului vom face urmãtoarele
consideraþii:
• reducerea momentului de inerþie mecanic
J ′ al unor mase care se rotesc cu viteza
unghiularã ' ω (respectiv turaþia n′ ),
diferitã de viteza (res-
pectiv turaþia) n a arborelui cotit, se face
prin aplicarea principiului conservãrii
energiei cinetice, rezultând relaþia de
calcul:
Tabelul 1
a Remorcher maritim: douã motoare antrenând, prin douã
cuplaje ºi un reductor, o elice cu pas variabil;
manevrabilitate ridicatã.
b Cabotier ºi cargobot mic: un singur motor reversibil în
linie, antrenând o elice cu pas fix; toate agregatele
auxiliare montate pe motor.
c Ferry-boat (car): douã motoare, fiecare antrenând o elice
cu pas fix; compartiment maºini cât mai jos posibil, pentru
a crea punte de ambarcare vagoane (automobile).
d Dragor: douã motoare antrenând o elice cu pas variabil; în
prova instalaþiei, prize de putere pentru pompa de nisip ºi
generatorul de arbore; sarcina maximã a motorului: 70%.
e Cargobot de linie: douã motoare reversibile, antrenând o
elice cu pas fix, prin douã cuplaje ºi un reductor cu intrãri
identice; manevre cu un motor pe mers înainte ºi celãlalt
pe mers înapoi.
f Port-container: douã motoare, antrenând douã elice cu pas
variabil printr-un reductor; compartiment maºini mic ºi
coborât pentru spaþiu cargou cât mai mare.
g Navã de pasageri: patru motoare în V, antrenând doua
elice cu pas variabil prin cuplaje ºi doua reductoare;
motoare bine echilibrate, vibraþii reduse ale navei.
h Tanc petrolier ºi bulk-carrier: trei motoare pe un reductor
antrenând o elice cu pas fix sau variabil; acþionarea
pompelor de marfã prin prize de putere de la grupul motor
principal; randament mare al instalaþiei, greutãþi ºi costuri
instalare reduse.
Fig. 1
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
2
2 2
'
'
'
'
'
tr
i J
n
n
J J J ·
,
_

¸
¸
·
,
_

¸
¸
ω
ω
· ; (2)
• reducerea unui sistem compus dintr-un
disc cu momentul de inerþie
m
J ' (ce
însumeazã momentele de inerþie ale
tuturor mecanismelor unui motor),
transmisia mecanicã neramificatã, prin roþi
dinþate având momentele de inerþie
1
tr
J
ºi
2
tr
J
‚ elice cu momentul de inerþie
e
J

(figura 1) se face pe baza relaþiilor:
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
·
Φ
Φ
′ ·
+ ·
′ ·
tr
tr
tr
tr m m
tr tr tr tr
tr m m
i
i c c
i J J J
i J J
2
1
1 2
2
2
2
, (3)
primele douã deduse din (1) ºi (2), iar a
treia dintr-o condiþie de conservare a
energiei potenþiale acumulate în arborele
motor deformat ( 2 /
2
m m
C Φ′ ′ ), energie care
se regãseºte integral în arborele port-elice,
pe care se opereazã reducerea ( 2 /
2
e m
C Φ ).
În continuare, vom aplica aceste câteva
consideraþii la determinarea pulsaþiilor
proprii ale unui sistem complex: instalaþie de
propulsie navalã cu douã motoare semirapide
identice care antreneazã printr-un dublu
reductor un arbore port-elice, raportul de
reducere fiind 24 . 0
1
·

tr
i .
Valorile momentelor de inerþie ale
discurilor ce reduc mecanismele motoare
identice sunt:
2
6 1
7999 . 37 ... Nms J J · · ·
‚ momentul de inerþie al volantului
2
7
271 . 292 Nms J · ‚ al roþilor din-þate ale
transmisiei mecanice
2
8
55333 . 0
1
Nms J J
tr
· · ‚
2
9
846 . 164
2
Nms J J
tr
· · , al cuplajului
intermediar pe linia axialã
2
10
7071 . 21 Nms J · ,
iar al elicei
2
11
05 . 1299 Nms J · .
Rigiditãþile porþiunilor de arbore dintre
discurile aferente fiecãrui cilindru al motorului
sunt Nm C C C C
8
5 4 2 1
10 23263 . 2 ⋅ · · · · ;
tronsonul median dintre discurile 3 ºi 4 are
rigiditatea Nm C
8
3
10 95711 . 1 ⋅ · ; rigiditatea
arborelui dintre ultimul disc ºi volant este
Nm C
8
6
10 982 . 3 ⋅ · , a celui de cuplare motor-
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
reductor Nm C
8
7
10 14476 . 3 ⋅ · , a arborelui
intermediar Nm C
8
9
10 31477 . 2 ⋅ · , a arborelui
portelice Nm C
8
10
10 24159 . 5 ⋅ · .
Sistemul oscilant complet este reprezentat
în figura 2,a. Pe baza acestuia se construieºte
sistemul simplificat din figura 2,b, pentru care
se determinã, pe baza relaþiilor de reducere
din 10.5.3.1 ºi (3) urmãtoarele mãrimi:
( )
. 10 6138023 . 1
1 1 1
10 652797 . 18
1
6
6
7571 . 1320
, 05885 . 185 2
6389 . 9011
7
9
10
10 9
11
8
7 1
7
6
1
1
7
2
2
11 10
2
8
2
9
7
1
2 2
Nm
C
J
C C
J
J
C
Nm
C J
J
C
i
J
J
i C
Nms J J J
Nms J i J J
Nms J i J
e
e
i
i
tr m
e
tr tr
i
i tr m
⋅ ·
+

,
_

¸
¸
+
·
⋅ ·

,
_

¸
¸
+ +
+
·
· + ·
· + ·
· ·


·
·
dublu reductor
Sistemul de ecuaþii diferenþiale ale
miºcãrii sistemului simplificat va fi:
( )
( )
( ) ( )
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· ϕ − ϕ − ϕ − ϕ +
ϕ
· ϕ − ϕ +
ϕ
· ϕ − ϕ +
ϕ
0 2
0
0
2
2
2
2
2
2
tr m m e tr e
tr
tr
tr m m
m
m
tr e e
e
e
C C
dt
d
J
C
dt
d
J
C
dt
d
J
(4)
analog celui ce descrie miºcarea sistemului cu
trei discuri, cu soluþiile de tip armonic, soluþii
care satisfac sistemul:
( )
( )
( ) ( )
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· Φ − Φ − Φ − Φ + Φ ω −
· Φ − Φ + Φ ω −
· Φ − Φ + Φ ω −
. 0 2
0
0
2
0
2
0
2
0
tr m m e tr e tr tr
tr m m m m
tr e e e e
C C J
C J
C J
(5)
Amplificând, în ultimul sistem, ecuaþia a
doua cu 2 ºi însumând ecuaþiile membru cu
membru, se obþine relaþia:
0 2
2
0
2
0
2
0
· Φ ω + Φ ω + Φ ω
m m tr tr e e
J J J , (6)
exprimând, ca ºi aceasta, condiþia ca sistemul
sã poatã executa vibraþii libere.
Introducând mãrimile:
1
1 2
1
2 2
; ;
J
C
J
C
J
C
e
e
e
m
m
m
· ω · ω · ω
(7)
ºi exprimând primele douã relaþii din (5) sub
forma:
2
0
2 2
0
2
;
ω − ω
·
Φ
Φ

ω − ω
·
Φ
Φ
m
m
tr
m
m
e
e
tr
e
e
C
J
C
J
, (8)
putem scrie (6) ca fiind:
2 2
0
2 2
0
2
m
m
e
e
tr
C C
J
ω − ω
+
ω − ω
·
sau încã:
0
2
0
4
0
· + ω − ω b a , (9)
unde:
.
2
,
2
2 2
2 2
2 2
tr
e m m e
m e
tr
m e
m e
J
C C
b
J
C C
a
ω + ω
+ ω ω ·
+
+ ω + ω ·
(10)
Soluþiile ecuaþiei (9) sunt
I
0
ω
ºi
II
0
ω
,
valorile pulsaþiei de gradul I ºi II petru
sistemul oscilant simplificat.
Pentru cazul concret obþinem:
2 5 2
10 122187 . 0

⋅ · ω s
e
,
2 5 2
10 06985 . 2

⋅ · ω s
m
,
2 5 2
1
10 0644 . 59

⋅ · ω s ( )
1
1
3169 . 2430

· ω s ,
Tabelul 2
Nr.
disc
i
J
~
2
0
~
~
ω
i
J
i
Φ
~

·
Φ ω
i
j
j j
J
1
2
0
~
~
~
i
C
~

·
Φ ω
i
j
j j
i
J
C
1
2
0
~
~
~
~
1
1 1 0.00222 1 0.00222 1 0.00222
2 1 0.00222 0.99778 0.004435 1 0.04435
3 1 0.00222 0.993345 0.006640 0.876594 0.007575
4 1 0.00222 0.985777 0.008828 1 0.008828
5 1 0.00222 0.976948 0.010997 1 0.010997
6 1 0.00222 0.965951 0.013141 1.783547 0.007368
7 7.73205 0.017165 0.958583 0.029595 1.408545 0.021011
8 0.01464 0.000032 0.937572 0.029625 - -
11 34.36649 0.076294 x 0.076294x 0.234772 0.324971x
10 0.57426 0.001275 0.675029x 0.077155x 0.103679 0.744169x
9 4.38747 0.009740 -0.069139x 0.076481x - -
Fig. 2
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
5
10 65182 . 204 ⋅ · a
,
10
10 689318 . 26 ⋅ · b
. Ecuaþia
bipãtratã va fi:
0 10 689318 . 26 10 65182 . 204
10 2
0
5 4
0
· ⋅ + ω ⋅ ⋅ − ω
deci:
1
0
1
0
4034 . 4522 , 23511 . 114
II I
− −
· ω · ω s s .
Valorile acestea sunt necesare pentru
calculul iterativ al modurilor de vibraþie a
sistemului complet din figura 2,a. Calculele se
fac adimensional, prin introducerea notaþiilor:
1 1 1 1
~
;
~
;
~
;
~
C
C
C
J
J
J
i
i
i
i
i
i
i
i
·
Φ
Φ
· Φ
ω
ω
· ω ·
ºi se prezintã în tabelul 2, pentru pulsaþia
proprie de gradul I.
Calculul s-a pornit începând cu ramura cu
opt discuri, dupã procedeul descris în
paragraful anterior, pânã s-a obþinut
valoarea:
. 029625 . 0
~
~
~
8
1
2
0
· Φ ω

· j
j j
J
Se continuã calculul cu linia axialã, pornind
dinspre partea opusã transmisiei. În aceastã
situaþie nu se cunoaºte valoarea amplitudinii
unghiulare relative a vibraþiei discului 11; se
noteazã cu x aceastã valoare, în funcþie de
care se efectueazã calculul pânã la valoarea:
x 069139 . 0
~
9
− · Φ .
Impunem acum condiþia ultimã de
deformaþie, din setul (3), þinând cont de
sensurile opuse de rotaþie ale celor douã
discuri, cu numerele de ordine 8 ºi 9:
tr
i
9 8
~ ~
Φ − · Φ ,
adicã:
( )
24 . 0
1
069139 . 0 937572 . 0 x − − · ,
de unde:
. 2545637 . 3 · x
Momentul rezidual pe linia axialã va fi:
. 2489112 . 0 076481 . 0
~
~
~
11
9
2
0
· ⋅ · Φ ω

·
x J
j
j j
Condiþia vibraþiilor libere impune ca:
0
~
~
~ ~
~
~
2
11
9
2
0
6
1
2
0
· Φ ω − Φ ω
∑ ∑
· · j
j j
j
tr j j
J i J
,
în care, de asemenea, s-a þinut cont de
sensurile de rotaþie. Dacã valoarea
I
0
ω
cu
care s-a pornit calculul este pulsaþia proprie
de gradul I atunci va satisface ultima relaþie:
002037 . 0 2489112 . 0
24 . 0
1
029625 . 0 2 − · − ⋅ ⋅ ,
valoare suficient de micã pentru a accepta
valoarea cu care s-a fãcut calculul:
00222 . 0
2
1
0
I
·

,
_

¸
¸
ω
ω
, adicã 0471168 . 0
1
0
I
·
ω
ω
, deci
· ⋅ · ω 3169 . 2430 0471168 . 0
I
0
1
50894 . 114

· s ,
foarte apropiatã de valoarea
1
0
23511 . 114
i

· ω s obþinutã anterior, prin
calcul simplificat. Se poate constata cã
Tabelul 3
Nr.
disc
i
J
~
2
0
~
~
ω
i
J
i
Φ
~

·
Φ ω
i
j
j j
J
1
2
0
~
~
~
i
C
~

·
Φ ω
i
j
j j
i
J
C
1
2
0
~
~
~
~
1
1 1 0.10121 1 0.10121 1 0.10121
2 1 0.10121 0.89879 0.19217 1 0.19217
3 1 0.10121 0.70661 0.26368 0.876594 0.30081
4 1 0.10121 0.40580 0.30475 1 0.30475
5 1 0.10121 0.10105 0.31498 1 0.31498
6 1 0.10121 -0.21393 0.29332 1.783547 0.16446
7 7.73205 0.78256 -0.37839 -0.00279 1.408545 -0.00198
8 0.01464 0.00148 -0.38037 -0.00335 - -
11 34.36649 3.47823 x 3.47823x 0.234772 14.81535x
10 0.57426 0.05812 -13.81535x 2.67528x 0.103679 25.8035x
9 4.38747 0.44405 -39.61885x -14.91747x - -
( ) 00384 . 0
61885 . 39
24 , 0
38037 . 0 − ·

⋅ − − · x
11 34.36649 3,47823 -0.00384 -0.01335 0.234772 -0.05689
10 0.57426 0,05812 0.05305 -0.01027 0.103679 -0.09902
9 4.38747 0,44405 0.15207 -0.05725 - -
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
pornind iniþial de la aceastã din urmã,
numãrul de iteraþii este relativ mic.
În tabelul 3 se prezintã calculul desfãºurat
analog, pentru determinarea pulsaþiei de
gradul II.
Momentul rezidual va avea valoarea;
( )
08520 . 0 05725 . 0
24 . 0
00335 . 0 2
− · −
− ⋅
, valoare care
poate fi consideratã satisfãcãtoare, ceea ce
înseam-
nã cã: 10121 . 0
2
1
0
II
·

,
_

¸
¸
ω
ω
, 31813 . 0
1
0
II
·
ω
ω
, deci
1
0
167 . 773
II

· ω s
, valoare cu mult diferitã de
1
0
4 . 4522
II

· ω s
calculatã pentru sistemul
simplificat. În schimb,
II
0
ω
calculat corespunde
suficient de exact cu pulsaþia de ordinul I a
sistemului format numai din motorul necuplat,
deoarece:
. 0
~
~
~
8
1
2
0
≅ Φ ω

· j
j j
J
Modurile de vibraþie ale sistemului analizat
anterior sunt prezentate în figura 3.
Amplitudinea maximã a modului de gradul I
se produce în dreptul elicei, iar nodul în
apropierea reductorului. Primul nod al modului
II este aproximativ la mijlocul axului motor, iar
cel de-al doilea în apropierea elicei.
Fig. 3
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
10.5.3.3. Vibraþiile torsionale forþate ale
linii8lor de arbori
10.5.3.3.1. Sursele de excitaþie a
vibraþiilor torsionale
Orice influenþã perturbatoare care
genereazã ºi menþine vibraþiile reprezintã
sursa de excitaþie.
Principala sursã de excitaþie a liniilor de
arbori acþionaþi de motoare cu ardere internã
cu piston o constituie variaþia presiunii
gazelor în cilindrii motorului în timpul ciclului
motor, ca ºi forþele de inerþie ale
mecanismelor motoare, care genereazã cuplul
motor variabil.
Variaþiile periodice ale momentului
rezistent pot fi surse de excitaþie (de
exemplu, în cazul elicelor navale, la trecerea
unei pale prin dreptul etamboului, se produce
o variaþie a forþelor ce acþioneazã asupra sa,
deci ºi a momentului rezistent produs de acea
palã).
Ca orice surse de excitaþie, momentul
motor variabil este ciclic, perioada sa fiind
precizatã în paragraful 2.8. Prin urmare,
momentul motor, prin componentele sale:
momentul forþei de presiune a gazelor
( )
p
M
ºi
al forþelor de inerþie al maselor aflate în
miºcare de translaþie ( )
a
M va suporta o
dezvoltare armonicã.
Datoritã egalitãþii dintre mãrimea
momentului motor ºi a momentului de
dezechilibru (rãsturnare), egalitatea precizatã
în paragraful mai sus amintit, analiza
armonicã a momentului motor va fi aceeaºi cu
a momentului de ruliu (paragraful 3.2.3),
adicã putem scrie:


·
·
1 k
k
M M
, (1)
unde:
( )
k k k
t k M M θ + ω · sin , (2)
în care s-a înlocuit
α
prin relaþia
t ω · α
, iar
fazele iniþiale
k
ϕ
prin
k
θ
, pentru a evita
confuziile. Pentru discul de ordinul j echivalent
dinamic cu masele în miºcare aferente
cilindrului de acelaºi ordin ºi în care
aprinderea se produce dupã
( ) 1 − j
decalaje
unghiulare faþã de cilindrul 1, vom avea
urmãtoarea expresie a momentului excitator:
( ) [ ] { } . , 1 , 1 sin i j j t k M M
k k k
j
· θ + δ − − ω ·
(3)
10.5.3.3.2. Rezonanþa sistemelor
oscilante
În cele ce urmeazã ne vom referi, iniþial, la
sistemul oscilant cu un disc (fig. 1, paragraful
10.5.3.2). Vom considera cazul cel mai
general al miºcãrii acestuia, ºi anume
miºcarea amortizatã forþatã.
Aceasta înseamnã cã sistemul cedeazã
energie miºcarea fiind amortizatã, cu variaþia
elongaþiei scãzând exponenþial în timp,
datoritã rezistenþelor interne ºi externe. Se
considerã cã rezistenþele sunt proporþionale
cu viteza:
dt
d
M
ϕ
ξ − ·
ξ
, (4)
unde coeficientul de amortizare
ξ
se
calculeazã pe baza unor relaþii empirice
pentru principalele organe care produc
amortizãri datoritã frecãrilor externe: cuplul
piston-cilindru, lagãrele arborelui cotit, elicele
navale, volanþii motoarelor în frecare cu
aerul, etc. De exemplu, pentru elicea navalã,
relaþia de calcul poate fi:
. 30
1
]
1

¸

· ξ
rad
Nms
n
M
e
e
(5)
Pe de altã parte, sistemul primeºte
succesiv, din exterior, o energie cel puþin
egalã cu energia pierdutã prin amortizare.
Excitaþia sistemului, sub forma armonicã (2),
provoacã un rãspuns sinusoidal, conform
principiului suprapunerii efectelor, astfel cã
sistemul va vibra cu o elongaþie unghiularã
de tipul excitaþiei.
Matematic, ecuaþia diferenþialã a miºcãrii
amortizate forþate a unui disc va fi:
( )
k k
t k M C
dt
d
dt
d
J θ + ω · ϕ +
ϕ
ξ +
ϕ
sin
2
2
, (6)
sau:
( )
J
t k M
dt
d
J dt
d
k k
θ + ω
· ϕ ω +
ϕ ξ
+
ϕ sin
2
0
2
2
,
unde s-a folosit relaþia corespunzãtoare
pentru pulsaþia proprie
0
ω din paragraful
10.5.3.2, pentru sistemul monodimensional.
Se introduce mãrimea adimensionalã a,
numitã amortizare, prin relaþia:
. 2
2
0
ω ·
ξ
a
J
(7)
Ecuaþia de miºcare devine:
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
( )
.
sin
2
2
0 0
2
2
J
t k M
dt
d
a
dt
d k k
θ + ω
· ϕ ω +
ϕ
ω +
ϕ
(8)
Soluþia ecuaþiei (8) se poate scrie ca sumã
dintre soluþia generalã a ecuaþiei omogene ºi
o soluþie particularã a ecuaþiei neomogene,
deci:
pk
ϕ + ϕ · ϕ
0 , (9)
unde
0
ϕ
are forma:

,
_

¸
¸
δ + − ω Φ · ϕ
ω −
0
2
0 0 0
1 sin
0
t a e
t a
(10)
iar
pk
ϕ
de forma:
( ) ( )

− ω θ + ω
ω
· ϕ
ω
t
k
u k
pk
du u t u k e
J
M
0
0
0
sin sin
1
0
.
(11)
Pentru aceasta din urmã se poate arãta cã
se ajunge la urmãtoarea forma:
( ) . sin
k k k pk
t k α + θ + ω Φ · ϕ
(12)
Calculele fiind foarte laborioase, preferãm
sã determinãm direct amplitudinea
k
Φ
ºi
diferenþa de fazã
k
α
, prin introducerea lui
pk
ϕ
din (12) în (8); vom avea:
( )
( ) ( )
( ) . sin
sin cos
2 sin
2
0
0
2 2
k
k
k k k k k
k k k k
t k
J
M
t k t k
k a t k k
θ + ω ·
· α + θ + ω Φ ω + α + θ + ω ⋅
⋅ Φ ω ω + α + θ + ω Φ ω −
Dezvoltând funcþiile trigonometrice ºi
grupându-le convenabil, obþinem:
( ) [ ]
( ) [
( ) ] ( )
( ) . sin
cos sin
cos 2 sin
sin 2 cos
2 2
0
0
0
2 2 2
0
k
k
k k k
k k k
k k k k
t k
J
M
t k k
k a t k
k a k
θ + ω ·
· θ + ω α Φ ω − ω +
+ α Φ ω + θ + ω ⋅
⋅ α Φ ω ω − α Φ ω − ω
Aplicãm metoda identificãrii coeficienþilor,
obþinând sistemul:
( )
( )
¹
¹
¹
'
¹
· α Φ ω − ω + α Φ ω ω
· α Φ ω ω − α Φ ω − ω
0 sin cos 2
sin 2 cos
2 2 2
0 0
0
2 2
0
k k k k
k
k k k k
k k a
J
M
k a k
.
Se scot de aici
k
α sin ºi
k
α cos ‚ privite ca
necunoscute:
( ) [ ] ( )
( )
( ) [ ] ( ) ¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
ω ω + ω − ω
ω − ω

Φ
· α
ω ω + ω − ω
ωω

Φ
− · α
2 2
0
2
2
2 2
0
2 2
0
2 2
0
2
2
2 2
0
0
4
cos
4
2
sin
k a k
k
J
M
k a k
ak
J
M
k
k
k
k
k
k
.
Ridicând acum ultimele douã relaþii,
membru cu membru, la pãtrat, se obþine
amplitudinea unghiularã:
( ) [ ] ( )
2 2
0
2
2
2 2
0
4
1
ω ω + ω − ω
⋅ · Φ
k a k
J
M
k
k
, (13)
iar prin împãrþirea aceloraºi obþinem
diferenþa de fazã:
.
1
2
arctg
2
0
0

,
_

¸
¸
ω
ω

ω
ω

− · α
k
k
a
k
(14)
Dacã momentul de excitaþie ar fi constant,
am avea urmãtoarea ecuaþie de miºcare:
J
M
dt
d
a
dt
d k
· ϕ ω +
ϕ
ω +
ϕ
2
0 0
2
2
2 , (15)
simplificatã faþã de (8); atunci o soluþie
particularã va fi:
C
M
J
M
k k
sk
·
ω
· Φ
2
0
; (16)
constanta
sk
Φ reprezintã deplasarea
unghiularã staticã pe care o produce un
moment constant. Raportul:
sk
k
k
A
Φ
Φ
·
(17)
se numeºte factor de amplificare
(receptivitate dinamicã) ºi are expresia:
.
4 1
1
2
0
2
2
2
0

,
_

¸
¸
ω
ω
+
1
1
]
1

¸

,
_

¸
¸
ω
ω

·
k
a
k
A
k
(18)
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Analiza miºcãrii sistemului oscilant se
poate face prin intermediul urmãtoarelor
mãrimi:
k
A a , , ξ
. Dacã notãm:
J
cr 0
2ω · ξ , (19)
mãrime numitã coeficient critic de amortizare,
putem defini amortizarea ca fiind:
.
cr
a
ξ
ξ
·
(20)
Vom întâlni deci situaþiile:
cr
ξ < ξ
-miºcarea este periodicã amortizatã;
cr
ξ > ξ
-miºcarea este aperiodicã, intens
amortizatã, sistemul nemaiputând reveni la
starea iniþialã de echilibru;
cr
ξ · ξ
-conduce la 1 · a , miºcarea începe sã
devinã aperiodicã
( ) 1 ≥ a
.
Corelaþia dintre amortizarea a ºi factorul
de amplificare
k
A
datã prin relaþia (18) este
reprezentatã grafic în figura 1.
Aºa cum reiese din reprezentarea graficã
menþionatã, cu cât amortizarea este mai
mare, factorul de amplificare se reduce, deci
ºi amplitudinea miºcãrii scade, deformaþiile
unghiulare sunt mai mici, iar vibraþiile
torsionale mai reduse.
Miºcarea periodicã forþatã a sistemului,
pentru care pulsaþiile proprii sunt egale cu
pulsaþiile forþei excitatoare se numeºte
rezonanþã. Aºadar, pentru sistemul oscilant
cu un singur disc, care are o singurã pulsaþie
proprie, condiþia de rezonanþã va fi:
0
ω · ω k (21)
k fiind ordinul armonicei excitaþiei. Se observã
cã la amortizare nulã
( ) 0 · a
,
∞ →
k
A
, deci
∞ → Φ
k
; deformaþia unghiularã fiind infinit
mare, se produce ruperea arborelui.
Se poate arãta cã, pentru
2
2
≤ a
curbele
din figura 1 prezintã un maxim egal
2
0
2
2 1
1 2
1
a
k
a a
− ·
ω
ω
− ⋅ ⋅
pentru
‚ iar pentru
2
2
> a
factorul de amplificare descreºte
continuu de la valoarea 1 la 0, toate curbele
tinzând asimptotic cãtre zero, când
∞ →
ω
ω
0
k
.
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Relaþia (13), prin intermediul relaþiei (17),
permite calculul amplitudinilor care pot atinge
valori periculoase în zona din apropierea
valorii:
1
0
·
ω
ω k
, mai precis:
( ) 2 . 1 8 . 0
0
÷ ∈
ω
ω k
;
pentru reducerea acestor amplitudini va
trebui mãritã amortizarea; în afara zonei
periculoase

,
_

¸
¸
>
ω
ω
<
ω
ω
1 1
0 0
k k
sau , amortizarea
poate fi neglijatã.
10.5.3.3.3. Determinarea gradelor de
excitaþie a sistemelor oscilante
Obiectul prezentului paragraf îl constituie
stabilirea legãturii dintre mãrimea excitaþiei ºi
a amplitudinii vibraþiilor forþate ale
sistemelor oscilante echivalente, deci cu mai
multe discuri, corespunzãtoare fiecãrui
cilindru al motorului.
Momentul excitator armonic de ordin k ce
acþioneazã asupra discului j, are expresia
conform relaþiei din 10.5.3.3.1:
( ) . , 1 , sin i j t k M M
j j
k k k
· β + ω ·
(1)
Aceastã excitaþie produce o vibraþie
forþatã a discului j, de aceeaºi pulsaþie, care,
conform 10.5.3.3.2, are forma:
( ) i j t k
j j j j
k k k k
, 1 , sin · α − β + ω ⋅ Φ · ϕ
(2)
unde
j
k
α
reprezintã defazajul dintre
momentul excitant ºi miºcarea vibratorie
generatã. În cursul unui ciclu de oscilaþie, de
perioadã:
ω
π
·
k
T
k
2
, (3)
componenta armonicã de ordinul k a
excitaþiei introduce în sistem o energie datã
de:
( )
( )
( ) [ ]
( ), sin
sin 2 2 sin
2
1
cos
sin
0
0 0
π + α Φ π ·
· α − α + β + ω ⋅
⋅ Φ ω · α + β + ω ⋅
⋅ β + ω Φ ω · ϕ ·

∫ ∫
j j
j
k
j j
j j j
k
j j
k
j j j
k k k
k
T
k k
k k k k
T
k k k
T
k k k
M
dt t k
M k dt t k
t k M k d M E
(4)
care permite urmãtoarea rescriere:
( ) π + α · ·
j j
x
j j
k k k k
E E E sin
(5)
ºi, introducând, similar:
( ) π + α ·
j j
y
j
k k k
E E cos , (6)
cu:
k k k
M E
j j
Φ π ·
, (7)
putem rescrie adimensional:
( ) ( )
( ) ( ) π + α Φ · π + α ·
π + α Φ · π + α ·
j j j
j
y
j
j j j
j
x
j
k k k
k
k
k
k k k
k
k
k
E
E
E
E
E
E
cos
~
cos
~
sin
~
sin
~
1
1
(8)
unde
1
~
k
k
k
j
j
Φ
Φ
· Φ
ºi .
1 1
k k k
M E Φ π · Deci putem
face urmãtoarea interpretare vectorialã (fig.
1): energia relativã introdusã în sistem este
proiecþia pe axa Ox, normalã pe planul
cilindrilor, a unui vector rotitor de mãrime:
.
~ ~ ~
2 2
jy
x
j j
k k k
E E E + · (9)
Energia relativã cu care sistemul oscilant
este excitat la rezonanþã de cãtre armonica
de ordinul k a momentului motor va fi, prin
însumare vectorialã:
. cos
~
sin
~
~ ~ ~
2
1
2
1
2
1
2
1

,
_

¸
¸
α Φ +

,
_

¸
¸
α Φ ·
·

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
·
∑ ∑
∑ ∑
· ·
· ·
i
j
k k
i
j
k k
i
j
k
i
j
k k
j j j j
y
j
x
j
E E E
(10)
Mãrimea datã de relaþia (10) poartã
denumirea de grad de excitaþie a
componentei de ordinul k a momentului motor
ºi reprezintã o mãsurã a capacitãþii acestuia
de a excita vibraþii torsionale forþate ale
sistemului.
Pe baza ultimei relaþii se poate constata
dependenþa gradului de excitaþie de steaua
manivelelor, ordinea de aprindere ºi de
ordinul armonicii. Astfel, pentru motorul naval
în doi timpi Sulzer 6RND90, cu ordinea de
Fig. 1
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
aprindere 1 5 3 4 2 6 1 − − − − − − , vom avea
schemele defazajelor corespunzãtoare
primelor 12 componente armonice ale
momentului motor redate
în figura 2,a. Pentru prima armonicã, se
constatã cã steaua defazajelor coincide cu
steaua manivelelor. La construirea stelelor
defazajelor momentelor de ordin superior, s-a
þinut cont cã defazajul dintre moment ºi
vibraþia primului disc este j k
k
j
α · α
. Se
observã, în acest fel, cã existã, practic, numai
patru scheme de defazaj distincte dinamic ºi
prezentate în figura 2,b. Gradele de excitaþie
pentru ordinele armonice 12 1÷ · k s-au
calculat în tabelele 1 ºi 2. Valorile
j
k
Φ
~
sunt
cele din tabelele 10.5.3.2.
Selectând valorile obþinute pentru gradul
de excitaþie al vibraþiilor torsionale
E
~
în
funcþie de ordinul k al armonicii ºi gradul
γ
al
modului de vibraþie, se obþin graficele din
figura 3. Se poate constata cã, pentru
armonica de ordinul 6
( ) cilindri 6 · i

componentele momentului motor se
însumeazã în fazã, conducând la o valoare
maximã a gradului de excitaþie, pentru modul
I de vibraþie (fig. 3,a). Armonica 6, în acest
caz, se numeºte armonica de ordin major;
celelalte ordine armonice sunt minore. Pentru
modul II de vibraþie, ordinele majore sunt 3 ºi
9 (fig. 3,b).
10.5.3.3.4. Determinarea amplitudinii
vibraþiilor forþate
10.5.3.3.4.1. Determinarea amplitudinii
vibraþiilor forþate neamortizate
Considerarea miºcãrii vibratorii forþate cu
neglijarea amortizãrii este posibilã atunci
când rezonanþa cu un ordin major al
componentelor armonice ale momentului
motor este situatã în afara domeniului
precizat în paragraful 10.5.3.3.2, simplificarea
conducând la valori ale amplitudinilor ºi
solicitãrilor suplimentare suficient de exacte.
Fig. 2
a
b
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Pentru exemplul motorului 6RND90, al
cãrui sistem oscilant echivalent a fost
prezentat în 10.5.3.2, iar pulsaþiile proprii în
tabelele corespunzãtoare din paragraful
menþionat, s-a obþinut pulsaþie proprie de
gradul I:
1
0
4 . 44
I

· ω s ,
corespunzãtoare unei turaþii critice
min rot n / 424 55 . 9
I I
0 0
· ω ·
.
Turaþia nominalã a motorului fiind
min rot n / 122 · , se determinã turaþia de
rezonanþã cu componenta de ordin major
Tabelul 1
γ k j
j
k
Φ
~
[ ] ° α
j
k
j
k
α sin
j
k
α cos
x
j
k
E
~
y
j
k
E
~
1 2 3 4 5 6 7 8 9
I
1, 5, 7, 11, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1
2 0.9859 240 -0.886 -0.5 -0.8538 -0.4929
3 0.9582 120 0.886 -0.5 0.8298 -0.4791
4 0.9174 180 0 -1 0 -0.9174
5 0.8641 60 0.886 0.5 0.7483 -0.4320
6 0.7988 300 -0.886 0.5 0.6917 -0.3994
0665 . 0
~
·
k
E ∑
6
1
0.0326 -0.0580
2, 4, 8, 10, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1
2 0.9859 120 0.886 -0.5 0.8538 -0.4929
3 0.9582 240 -0.886 -0.5 -0.8298 -0.4791
4 0.9174 0 0 1 0 0.9174
5 0.8641 120 0.886 -0.5 0.7483 -0.4320
6 0.7988 240 -0.886 -0.5 -0.6917 -0.3994
1396 . 0
~
·
k
E ∑
6
1
0.0806 0.1140
3, 9, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1.0000
2 0.9859 0 0 1 0 0.9859
3 0.9582 0 0 1 0 0.9582
4 0.9174 180 0 -1 0 -0.9174
5 0.8641 180 0 -1 0 -0.8641
6 0.7988 180 0 -1 0 -0.7988
3638 . 0
~
·
k
E ∑
6
1
0 0.3638
6, 12, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1.0000
2 0.9859 0 0 1 0 0.9859
3 0.9582 0 0 1 0 0.9582
4 0.9174 0 0 1 0 0.9174
5 0.8641 0 0 1 0 0.8641
6 0.7988 0 0 1 0 0.7988
5244 . 5
~
·
k
E ∑
6
1
0 5.5244
II
1, 5, 7, 11, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1
2 0.7518 240 -0.886 0.5 -0.6510 -0.3759
3 0.3224 120 0.886 -0.5 0.2792 -0.1612
4 -0.1846 180 0 -1 0 0.1846
5 -0.6472 60 0.886 0.5 -0.5605 -0.3236
6 -0.9538 300 -0.886 0.5 0.8259 -0.4769
1863 . 0
~
·
k
E ∑
6
1
-0.1064 -0.153
2, 4, 8, 10, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1
2 0.7518 120 0.886 -0.5 -0.6510 -0.3759
3 0.3224 240 -0.886 -0.5 0.2792 -0.1612
4 -0.1846 0 0 1 0 -0.1846
5 -0.6472 120 0.886 -0.5 -0.5605 0.3236
6 -0.9538 240 -0.886 -0.5 0.8259 0.4769
2672 . 1
~
·
k
E ∑
6
1
-0.6648 1.0788
3, 9, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1.0000
2 0.7518 0 0 1 0 0.7518
3 0.3224 0 0 1 0 0.3224
4 -0.1846 180 0 -1 0 0.1846
5 -0.6472 180 0 -1 0 0.6472
6 -0.9538 180 0 -1 0 0.9538
3, 9, ... 8598 . 3
~
·
k
E ∑
6
1
0 3.8598
6, 12, ...
1 1.0000 0 0 1 0 1.0000
2 0.7518 0 0 1 0 0.7518
3 0.3224 0 0 1 0 0.3224
4 -0.1846 0 0 1 0 -0.1846
5 -0.6472 0 0 1 0 -0.6472
6 -0.9538 0 0 1 0 -0.9538
2886 . 0
~
·
k
E ∑
6
1
0 0.2886
6 · k a motorului: min rot kn / 732 122 6 · ⋅ · .
Raportul
· ω ω
I
0
/ k
2 . 1 73 . 1 424 / 732 > · · ,
valoarea 1.2 a raportului
fiind limitã inferioarã începând de la care se
poate neglija efectul amortizãrii. Pulsaþia de
rezonanþã cu ordinul major va fi:
. 65 . 76
55 . 9
122 6
55 . 9
1 −
·

· · ω s
kn
k
Sistemul ecuaþiilor de miºcare ale primelor
i discuri, echivalente dinamic cu manivelele ºi
mecanismele motoare aferente fiecãrui
cilindru va fi:
( ) ( )
( ) , , 1 , sin
1 1 1
2
2
i j t k M
C C
dt
d
J
k k
j j j j j j
i
j
· β + ω ·
· ϕ − ϕ − ϕ − ϕ +
ϕ
− − +
(11)
dedus ca în paragraful 10.5.3.2, cu luarea în
consideraþie a excitaþiei. Sistemul de
miºcare pen-
tru celelalte i n − discuri pe care nu
acþioneazã momentele excitatoare, va fi:
( )
( ) , 0
1 1
1
2
2
· ϕ − ϕ −
− ϕ − ϕ +
ϕ
+ − + − +
+ + + +
+
+
p i p i p i
p i p i p i
p i
p i
C
C
dt
d
J
(12)
unde 1 , 1 − · n p .
Soluþiile sistemului (11) cu (12) vor fi de
tipul armonic, ca în 10.5.3.3.2, fãcând însã
0 · α
j
k (în lipsa amortizãrii, 0 · a ):
( ) . , 1 , sin n j t k
k j j
· β + ω Φ · ϕ
(13)
S-a considerat în (11) cã
i j const
k k
j
, 1 , . · ∀ · β · β
, deci momentele de
excitaþie acþioneazã în fazã pentru toþi
cilindrii, ceea ce este valabil pentru ordinul
major pentru care se aplicã prezentul algoritm
de calcul. Relaþiile (13) vor verifica ambele
subsisteme (11) ºi (12), deci vom obþine:
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( )
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· ϕ − ϕ ⋅ −
− ϕ − ϕ + Φ ω −
· ·
· ϕ − ϕ − ϕ − ϕ + Φ ω −
+ − + − +
− + + + + +
− − +
0
, 1 ,
1 1
1
2
1 1 1
2
p i p i p i
p i p i p i p i p i
k
j j j j j j j j
C
C k J
i j M
C C k J
(14)
unde 1 , 1 − · n p .
Cu observaþia din paragraful 10.5.3.2 ºi
anume cã
0
0
· ·
n
C C
(tronsoanele de ordinele
respective nu existã), adunând relaþiile (14)
membru cu membru, vom obþine:
( ) 0
1
2
· + Φ ω

·
+
n
j
k i j j
M i k J
, (15)
expresie a condiþiei ca sistemul oscilant sã
execute vibraþii torsionale forþate de pulsaþie
ω k , ºi anume: suma momentelor forþelor de
inerþie sã fie egalã cu suma momentelor
excitatoare. Calculele se efectu-
Tabelul 2
γ
Gradul de excitaþie
k
E
~
... , 11 , 7 , 5 , 1 · k ... , 10 , 8 , 4 , 2 · k ... , 9 , 3 · k ... , 12 , 6 · k
I 0.0665 0.1396 0.3638 5.5241
II 0.1863 1.2672 3.8598 0.2886
T
a
b
e
l
u
l

3
T
a
b
e
l
u
l

4
Fig. 3
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
eazã tabelar, pe baza schemei lui Holzer,
considerând vibraþia primului volant ca
necunoscutã, notat cu x.
Calculul amplitudinilor vibraþiilor torsionale
forþate la rezonanþã cu armonica de ordin
major 6 · k a momentului motor 6RND90 se
prezintã în tabelul 3.
Calculele s-au fãcut pentru modul I de
vibraþie, cu valoarea ( )
2 2 2
9 . 5875 65 . 76

· · ω s k .
Punând condiþia finalã (15), se obþine
ecuaþia în necunoscuta x:
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
. 01164 . 29 10 48 . 10826
6
5
M x ⋅ · ⋅ ⋅ −
Pentru amplitudinea componenþei
armonice
6
M
vom folosi metodologia ºi
relaþia finalã de la 3.2.3, þinând cont de
egalitatea valoricã dintre momentele de ruliu
ºi cele motoare, pentru acelaºi ordin armonic,
Nm M 78885
6
· . De aici, obþinem
amplitudinea: rad x
3
10 11387 . 2

⋅ − · , în funcþie
de care se calculeazã amplitudinile miºcãrii
vibratorii forþate ale discurilor ºi momentelor
de torsiune aferente acestora.
Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4, pe
baza cãrora s-au trasat diagramele din figura
3.
10.5.3.3.4.2. Determinarea amplitudinii
vibraþiilor forþate amortizate
Ecuaþiile care descriu miºcarea vibratorie a
sistemului, în acest caz, vor fi de tipul celor de
la paragraful anterior (vibraþii forþate
neamortizate), la care se adaugã însã
momentul forþelor de frecare de tipul:
dt
d
M
j
j
j
k
k
k
ϕ
ξ − ·
ξ
(1)
Fig. 4
unde
j
k
ξ
reprezintã coeficientul de amortizare
a miºcãrii vibratorii forþate de ordinul armonic
k al momentului motor, deci:
( )
( )
( )
( )
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
− · · ϕ − ϕ −
− ϕ − ϕ +
ϕ
ξ +
ϕ
· · ϕ − ϕ −
− ϕ − ϕ +
ϕ
ξ +
ϕ
+ − +
− + +
+
+
+

+
− +
+ +

. , 1 , 0
, 1 ,
1
1
1
1
1
2
2
1
2
2
i n p C
C
dt
d
dt
d
J
i j M C
C
dt
d
dt
d
J
p i p i
p i p i
p i
p i
p i
j j j
j j
j
j
j
k k p i
k k p i
k
k
k
p i
k k k j
k k j
k
k
k
j
În lipsa amortizãrii, miºcarea discurilor este
datã de soluþia anterioarã pentru n j , 1 · .
Atunci, utilizând (1), momentul rezistent se
poate scrie cã:
( ) ( ) n j t k k M
j j j j
j
k
k k k k
, 1 , cos · α + β + ω Φ ω ξ − ·
ξ (2)
moment prin care este disipatã o energie într-
un ciclu de oscilaþie datã de:
( )
( ) ( )
( ) [ ]
( ) ( ) .
~
2 cos 1
2
1
cos
2 2 2 2
0
0
2 2 2
2 2
0
1 j j j j
k
j j
k
j j j j
j j
k
j
j
k
j
k
k k k k k
T
k k
T
k k k k
k k
T
k
k k
dt t k
k dt t k
k d M E
Φ Φ ω πξ − · Φ ω πξ − ·
· β + α + ω + ⋅
⋅ Φ ω ξ − · β + α + ω ⋅
⋅ Φ ω ξ − · ϕ ·



ξ ξ
(3.)
De aici, energia totalã disipatã prin
amortizare pe întregul sistem va fi:
( ) .
~
1
2 2
1
∑ ∑
· ·
ξ ξ
Φ ξ Φ ω π − · ·
n
j
k k k
n
j
j j j
j
k k
k E E
(4)
Vom considera în continuare cã, la
rezonanþã, se produce creºterea
amplitudinilor vibraþiilor forþate pânã când
energia introdusã de excitaþia de ordinul k
compenseazã cea disipatã prin amortizare,
condiþie acoperitoare:
ξ
·
k k
E E (5)
unde, din 10.5.3.3.3,
k k k k k k
E M E E E
~ ~
1 1
Φ π · · · ; deci:

·
ξ
Φ ξ Φ ω π − · Φ π
n
j
k k
k
k k
j
k j
j
k E M
1
2 2
~ ~
1 1
,
de unde:

·
Φ ξ ⋅ ω
· Φ
n
j
k
k k
k
j
k j
k
E M
1
2
~
~
1
. (6)
În lipsa unor informaþii exacte asupra
valorilor lui
j
k
ξ
, se poate aprecia cã aceasta
reprezintã o fracþiune din momentul cinetic al
discului:
n j J q
j k
k
j
, 1 ,
0
· ω · ξ
γ
, (7)
unde
γ
ω
0 este pulsaþia de gradul
γ
; astfel
încât (6) devine:
q
k
s
k
1
1
Φ
· Φ , (8)
unde
1
k
s
Φ
, prin analogie cu cel prezentat la
10.5.3.3.2, capãtã semnificaþia unei deplasãri
unghiulare statice:

·
Φ ⋅ ω
· Φ
γ
n
j
k j
k k
s
j
k
J
E M
1
2 2
0
~
~
1
, (9)
în care putem face reducerea sistemului
echivalent la un singur disc cu momentul de
inerþie:

·
Φ ·
n
j
k j
j
J J
1
2
0
~
,
ºi rigiditatea:
0
2
0 0
J C
γ
ω ·
,
deci regãsim relaþia deformaþiei statice
unghiulare din paragraful citat, sub forma:
.
'
~
0 0
1
C
M
C
E
M
k
k
k s
k
· · Φ
Continuând analogia cu sistemul cu un
singur disc prezentat în paragraful 10.5.3.3.2,
putem preciza factorul de amplificare
k
A
:
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
.
1
1
1
q
A
k
s
k
k
·
Φ
Φ
·
(10)
Calculul amplitudinilor vibraþiilor forþate
amortizate prezentat este aproximativ,
întrucât pentru valorile lui
k
A apelãm la
diferite relaþii experimentale, cu gradul de
precizie al fiecãruia.
De exemplu, pentru
k
A se poate lua:
( ) .
~ 1
58 48
1

·
Φ ÷ ·
i
j
k k
j
i
A
(11)
Pentru motorul 6RND90 cu turaþia
nominalã
min rot n / 122 ·
ºi cea proprie de
gradul I:
min rot n / 424
I
0
·
, ordinul armonicii
care poate excita rezonanþa în domeniul
turaþiilor de exploatare va fi:
4
122
424
I
0
≅ · ·
n
n
k ,
iar raportul
1 . 1
424
122 4
I
0


·
n
kn
, deci
funcþionarea se situeazã în zona periculoasã.
Calculele amplitudinilor sunt prezentate
tabelar: în tabelul iniþial 1 se calculeazã
valorile

·
Φ
i
j
k
j
1
~
, folosind valorile
j
Φ
~
din
tabelul pulsaþiilor proprii (paragraf 10.5.3.2),
rezultând valoarea 5.5244, cu care se
calculeazã, în continuare, valorile factorului
de amplificare cu relaþia (11):
( ) ( ) . 54 44 5244 . 5
6
1
58 48 ÷ ≅ ⋅ ⋅ ÷ ·
k
A
S-a ales 49 ·
k
A . Valorile gradelor de
excitaþie s-au preluat din tabelul
corespunzãtor din 10.5.3.3.3. Momentele de
torsiune suplimentare maxime s-au obþinut
prin înmulþirea valorii maxime a momentului
din tabelul pulsaþiilor proprii (paragraf
10.5.3.2) ºi anume Nm
5
10 325 . 942 ⋅ cu valorile
corespunzãtoare ale amplitudinii deformaþiei
primului disc
1
k
Φ
.
Valorile sunt prezentate în tabelul 2.
Amplitudinile momentelor excitatoare de
ordinul k s-au obþinut din analiza armonicã
prezentatã în paragraful 3.2.3.
În ultima coloanã a tabelului 2 s-au calculat
tensiunile suplimentare corespunzãtoare
relaþiei cunoscute din rezistenþa materialelor:
p
t
W
M
max
max
· τ ,
unde modulul de rezistenþã polar
p
W
are
valoarea
0
3
0
,
16
d
d ⋅ π
fiind diametrul arborelui
echivalent; conform 10.5.3.1, mm d d
l
680
0
· ·
pentru motorul 6RND90. În figura 1 este
redatã variaþia amplitudinii vibraþiilor
torsionale forþate amortizate în dreptul
primului disc. Metoda aproximativã este
acoperitoare, dar trebuie completatã cu
mãsurãtori la navã; relaþii suplimentare
asupra tensiunilor admisibile
1
τ ºi
2
τ se vor
da în paragraful urmãtor.
10.5.3.4. Determinarea regimurilor de
rezonanþã
Metodele anterioare, mai mult sau mai
puþin exacte, de determinare a amplitudinilor
vibraþiilor torsionale forþate ale liniilor de
arbori comportã dificultãþi legate de volumul
mare de calcul.
De aceea, de multe ori este util sã se
precizeze regimurile de turaþie ale motorului
la care se produce rezonanþa, ordinul
armonicilor ºi gradul pulsaþiilor de rezonanþã.
Relaþia care indicã condiþia de rezonanþã
sub forma generalã poate fi scrisã:
.
0
γ
ω · ω k
(12)
Notând:
ω · Ω k
k
, (13)
unde
k
Ω reprezintã pulsaþia excitaþiei de
ordinul k, la rezonanþã vom avea:
γ
ω · Ω
0 k
,
γ

fiind gradul pulsaþiei.
Deoarece
ω
poate fi scris ºi sub forma
[ ]
1
55 . 9

· ω s
n
, rezultã cã pulsaþia excitaþiei de
ordinul k variazã liniar cu turaþia ca mai jos:
.
55 . 9
n
k
k
· Ω (14)
Punctele de intersecþie ale dreptelor
k
Ω cu
orizontalele
γ
ω
0 dau aºa numitele turaþii
critice. În figura 2 se prezintã diagrama
pulsaþie-turaþie pentru motorul 6RND90.
Se constatã cã în zona precizatã a
turaþiilor de lucru, turaþiile la care se produce
rezonanþa cu componentele de ordinul 4 ºi 5
corespunzãtoare modului I de vibraþie vor fi:
min rot n / 85
5
I

ºi
min rot n / 106
4
I

, valorile
citite pe axa absciselor ºi care corespund
valorilor calculate în tabelul 2, coloana a
doua. Se mai constatã cã rezonanþa pentru
armonicile de ordin inferior se produce la
turaþii care depãºesc cu mult turaþia maximã
a motorului.
O altã observaþie care se impune este
aceea cã, prin mãrirea rigiditãþii arborelui
cotit sau prin micºorarea momentului de
inerþie mecanic al acestuia, este posibilã
deplasarea unei turaþii critice din zona
turaþiilor utilizabile ale motorului, în sensul
creºterii pulsaþiei proprii a vibraþiilor. O
soluþie satisfãcãtoare o dã, simultan cu cea
anterior vizatã încã din fazele de proiectare,
folosirea în exploatare a amortizoarelor de
vibraþie; situaþia se întâlneºte frecvent la
motoarele navale.
10.5.3.5. Recomandãri ale RNR
referitoare la vibraþiile torsionale ale
liniiior de arbori antre-
naþi de motoarele navale
Datoritã importanþei vibraþiilor torsionale,
calculul acestora cade sub incidenþa regulilor
de registru. În continuare vom prezenta
recomandãrile RNR cuprinse în Regulile
generale pentru clasificarea ºi construcþia
navelor maritime.
Tabelul 1
Nr.
disc
j
J
j
ϕ
~
2 ~
j
ϕ
2 ~
j j
J ϕ
- [Nms
2
] - - [Nms
2
]
1 8290.0 1.0000 1.0000 8290.0000
2 8046.0 0.9859 0.9720 7820.7120
3 8046.0 0.9582 0.9181 7387.0330
4 8046.0 0.9174 0.8416 6771.5130
5 8046.0 0.8641 0.7467 6007.9480
6 8290.0 0.7988 0.6381 5289.8490
7 4293.9 0.6765 0.4576 1964.8880
8 73120 -0.6536 0.4272 31236.8640
5244 . 5
~
6
1
· ϕ
∑ j ∑
· ϕ 807 . 74768
~2
j j
J
Tabelul 2
k
k
n
I
k
E
~
k
M
1
sk
ϕ
1
k
ϕ
max k
t
M max k
τ
- [rot/min] - [Nm] [rad] [rad] [kNm] [10
-1
N/mm
2
]
1 424.0 0.0665 468.382 10
3
2.1125 10
-4
10.035 10
-3
945.632 153.167
2 212.0 0.1396 409.218 10
3
3.8745 10
-4
18.985 10
-3
1789.004 289.771
3 141.0 0.3638 261.308 10
3
6.4475 10
-4
31.593 10
-3
2977.087 482.209
4 106.0 0.1396 182.422 10
3
1.7272 10
-4
8.463 10
-3
797.489 129.172
5 84.8 0.0665 128.188 10
3
0.5781 10
-4
2.833 10
-3
266.960 43.240
6 70.7 5.5241 78.885 10
3
29.5551 10
-4
144.819 10
-3
13646.656 2210.396
7 60.6 0.0665 59.164 10
3
0.2668 10
-4
1.317 10
-3
124.104 20.101
8 53.0 01396 35.991 10
3
0.3407 10
-4
1.669 10
-3
157.274 25.474
9 47.1 0.3638 27.609 10
3
0.6812 10
-4
3.338 10
-3
314.548 50.948
10 42.4 0.1396 11.339 10
3
0.1073 10
-4
0.526 10
-3
49.566 8.028
11 38.5 0.0665 10.847 10
3
0.0489 10
-4
0.239 10
-3
22.521 3.648
12 35.3 5.5241 7.888 10
3
2.9553 10
-4
14.481 10
-3
1364.581 221.026
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
10.5.3.5.1. Indicaþii generale
Calculele vibraþiilor torsionale trebuie sã
se efectueze atât în varianta principalã, cât ºi
pentru toate regimurile de funcþionare
posibile ale instalaþiei aflatã în exploatare:
• cu prizã de putere maximã ºi pentru mers
în gol (poziþia zero a palelor) la instalaþiile
cu elice cu pas reglabil;
• cu variantele de funcþionare separatã ºi în
paralel a motoarelor principale în
instalaþiile având mai multe motoare ca
acþioneazã propulsoare prin intermediul
aceluiaºi reductor;
• cu variantele de cuplare a reductoarelor
inversoare;
• cu variantele de cuplare a unor
consumatori suplimentari de putere, dacã
momentele lor de inerþie sunt comparabile
cu momentul de inerþie al unui cilindru de
lucru;
• cu un cilindru scos din funcþiune, pentru
instalaþiile având cuplaje elastice; în
acest caz
trebuie sã se ia cilindrul scos din funcþiune
ca cilindrul pentru care sumele geometrice
ale amplitudinilor relative ale vibraþiilor
sunt maxime;
• cu elice de rezervã, dacã momentul de
inerþie al acesteia diferã faþã de cel al
elicei principale cu 10% ºi mai mult.
Calculul vibraþiilor torsionale trebuie sã
cuprindã:
• date amãnunþite ale elementelor
sistemului, schema tuturor variantelor
posibile de funcþionare a sistemului,
dimensiunile, momentele de inerþie ale
maselor ºi elasticitãþile elementelor
sistemului, parametrii motorului,
propulsorului, amortizoarelor, cuplajelor
elastice, reductoarelor ºi generatoarelor;
• tabelele de calcul ale frecvenþei vibraþiilor
libere ale modurilor principale, care au
rezonanþe apreciabile în gama de la 0.2 la
1.2 a turaþiei de calcul;
Fig. 1
Fig. 2
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
Fig. 1
• valorile de calcul ale amplitudinilor
vibraþiilor celei mai mari mase a motorului
pentru toate ordinele ºi modurile de
vibraþii analizate;
• date privind tensiunile de calcul produse de
vibraþiile torsionale în secþiunile cele mai
stabile ale arborelui;
• dacã existã cuplaj elastic-calculul
amplitudinilor momentelor elastice sau
tensiunilor din elementele acestuia ºi
compararea lor cu valori admisibile, iar
dacã existã reductor-calculul amplitudinilor
momentelor elastice ºi compararea lor cu
momentul de torsiune mediu.
10.5.3.5.2. Tensiuni admisibile
Tensiunile rezultante datorate vibraþiilor
torsionale pentru arbori cotiþi ai motoarelor
principale, la o funcþionare îndelungatã, nu
trebuie sã depãºeascã valorile determinate cu
formula:
m
m
c
R
R
n
n
d
510 2
13 4 . 0 45
1

,
_

¸
¸
− ⋅ − t · τ
(15)
unde: − τ
1
tensiunile admisibile [ ]
2
/ mm N ; d -
diametrul arborelui [mm]; -turaþia consideratã
[ ]
1 −
s ;
c
n -turaþia de calcul [ ]
1 −
s ; −
m
R
rezistenþa de rupere la tracþiune a motorului
[ ]
2
/ mm N .
În cazul când se utilizeazã un material cu
rezistenþã de rupere mai mare de
2
/ 780 mm N
, în calcule se va adopta
2
/ 780 mm N R
m
· .
Dacã
2 2
/ 430 / 510 mm N R mm N
m
> > , se va
adopta
2
/ 510 mm N R
m
· .
Pentru navele ale cãror motoare principale
se exploateazã timp îndelungat cu momentul
maxim de torsiune la o turaþie mai micã
decât cea de calcul (remorchere, traulere,
etc.), în toate cazurile se va adopta
c
n n ·
. În
zonele de turaþii
( )
c
n 05 . 1 85 .. 0 ÷
, tensiunile
produse nu trebuie sã depãºeascã jumãtate
din tensiunile admisibile determinate cu
formula (15).
Tensiunile admisibile datorate vibraþiilor
torsionale, în gama turaþiilor
( )
c
n 05 . 1 85 . 0 ÷
-
pentru arbori cotiþi ai motoarelor ce
antreneazã generatoare ºi alte mecanisme
auxiliare de mare importanþã, precum ºi
pentru arborii generatoarelor, nu trebuie sã
depãºeascã valorile determinate cu formula:
( ) .
510 2
2 . 0 5 . 22
1
m
m
R
R
d

⋅ − t · τ
(16)
Tensiunile admisibile pentru zonele de
turaþii interzise la funcþionarea de lungã
duratã, dar prin care se admite o trecere
rapidã, nu trebuie sã depãºeascã valorile
admisibile determinate cu formulele:
• pentru arborii cotiþi ai motoarelor
principale:
1 2
2τ · τ
;
(17)
• pentru arborii cotiþi ai motoarelor care
antreneazã generatoare, precum arborii
generatoarelor:
.
1 2
5τ · τ
,
(18)
unde
2
τ -tensiunea admisibilã pentru turaþii
interzise la funcþionarea de lungã duratã
[ ]
2
/ mm N ;
1
τ
-tensiunea admisibilã [ ]
2
/ mm N ,
datã de (15) sau (16).
Pentru arborii intermediari, de împingere ºi
port-elice, tensiunile datorate vibraþiilor
torsionale, la o funcþionare de lungã duratã în
zona de turaþii
( )
c
n 05 . 1 9 . 0 ÷
, nu trebuie sã
depãºeascã valorile determinate cu formula:
38 . 1
18
160
1

+
t · τ
d k
m
c c
R
. (19)
Tensiunile admisibile produse de vibraþiile
torsionale în zonele de turaþii mai mici decât
cele indicate nu trebuie sã depãºeascã
valorile determinate cu formula:
1
1
]
1

¸

,
_

¸
¸
− ⋅
+
t · τ
2
1
3
18
160
c
d k
m
n
n
c c
R
, (20)
5 0
1 0 0
1 5 0
2 0 0
1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 1 0 0 1 1 0 1 2 0 1 3 0 1 4 0 1 5 0
k = 4
k = 3
n
I 5
n
I 4
k = 2
k = 1
k = 7
k = 6
k = 8
k = 5
k = 1 0
k = 9
k = 1 2
k = 1 1
ω [ s
- 1
]
ω
0 I I
ω
0 I
n [ r o t / m i n ]
2 5 5 0 7 5 1 0 0
s a r c i n a [ % ]
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
C 1
C 2
C 3
C 4
C 5
C 6
C 7
C 8
C 9
C 10
C 11
C 12
C 13
C 14
C 15
C 16
C 17
C 18
C 20
C 21
C 22
C 23
C 24
C 25
C 26
C 27
C 28
C 29
C 30
C 31
C 32
C 33
C 34
C 35
C 36
C 37
C 38
C 39
C 40
C 41
C 42
C 43
C 44
C 45
C 46
C 47
C 48
C 49
C 50
C 51
C 52
C 53
C 54
C 55
C 56
unde

m
R
rezistenþa de rupere a materialului
[ ]
2
/ mm N ; dacã se utilizeazã materiale având
rezistenþa de rupere mai mare de 600
2
/ mm N
, în calcule se va adopta
2
/ 600 mm N R
m
· ;
k
c
-
coeficient, tabelul 3;
d
c
-factor de scarã, dat
de relaþia:
2 . 0
93 . 0 35 . 0

⋅ + · d c
d
, (21)
cu d -diametrul arborelui [mm];
n
-turaþia
consideratã [ ]
1 −
s ;
c
n -turaþia de calcul [ ]
1 −
s ;
2 1
, τ τ -tensiuni admisibile [ ]
2
/ mm N .
Pentru navele ale cãror motoare se
exploateazã timp îndelungat cu momentul
maxim de torsiune la turaþie mai micã decât
turaþia de calcul, pe toatã gama
( )
c
n 05 . 1 2 . 0 ÷

se va utiliza formula (19).
Tensiunile admisibile pentru zonele de
turaþii interzise la funcþionarea de lungã
duratã, dar prin care se permite o trecere
rapidã, nu trebuie sã depãºeascã valorile
determinate de formula:
[ ] . /
7 . 1
2 1
2
mm N
c
k
τ ⋅
t · τ
(22)
10.5.3.5.3. Mãsurarea tensiunilor
produse de vibraþiile torsionale
Rezultatele calculelor pentru vibraþii
torsionale trebuie sã fie confirmate prin
mãsurãtori. Acestea vor fi efectuate în toate
regimurile de funcþionare ale instalaþiei, care
au fost examinate pentru calcule.
Frecvenþele mãsurate ale vibraþiilor libere
nu trebuie sã difere faþã de cele de calcul cu
mai mult de 5%. În acest caz contrar, calculul
trebuie corectat în mod corespunzãtor.
Calculele tensiunilor conform datelor
torsiografice trebuie sã se efectueze la
amplitudini maxime ale vibraþiilor pãrþii
corespunzãtoare a torsiogramei, iar la
aprecierea vibraþiilor forþate fãrã rezonanþã
este necesar sã se efectueze analiza
armonicã a torsiogramei.
10.5.3.5.4. Zone de turaþii interzise
Dacã tensiunile efective depãºesc
tensiunile admisibile determinate pe baza
relaþiilor (15) ºi (20), dar nu depãºesc valorile
pentru care se admite trecerea rapidã date de
(17), (18) ºi (22), se stabileºte o zonã de
turaþii interzise. Nu se admit zone interzise
pentru turaþiile
c
n n 8 . 0 >
.
Zonele de turaþii interzise, în care
tensiunile din arbori datorate vibraþiilor
torsionale sau momentele din cuplajul elastic
sau reductor depãºesc valorile admisibile, se
determinã luând ca bazã turaþia de
rezonanþã ( )
rez
n ºi domeniul de turaþii în care
tensiunile (momentele) depãºesc valorile
admisibile, faþã de care se ia în ambele
sensuri
rez
n 03 . 0 .
Tabelul 3
Arbori intermediari
Arbori de
împingere
Arbori
port-elice
Cu flanºe forjate dintr-o
bucatã sau cu îmbinãri
fãrã panã
Cu canal de
panã
Cu guler de
împingere
-
k
c 1.0 0.75 0.85 0.55

C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18

1 1 1 2 = + + . C cot C l C m C b

(7)

Cu relaþia anterioarã, lungimea redusã a cotului va fi: l 0cot = G ⋅ I p0 C cot . (8)

Deoarece unele elemente au forme geometrice neregulate, lungimile reduse se determinã pe cale experimentalã. Relaþiile de calcul pentru formele elastice cele mai uzitate sunt date în tabelul 1. Astfel determinat, din punct de vedere al rigiditãechivalent trebuie sã ºi condiþia identitãþii
Observaþii 2

þii, arborele îndeplineascã Tabelul 1

Forma elementului 0

Relaþia de calcul a lungimii reduse 1
4 4 d 0 − d 0i d 4 − d i4

l0 = l

d0 = dl d 0i = d li

1.1.1.2.C 19

C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

l0 =

4 l d0 m m 2 + m +1 3 d 14

(

)

m=

d1 d2

l0 = l

4 4 d 0 − d 0i 4 d m − d i4

dm =

d1 + d 2 2

l0 = l

( d − ah ) 4

4 d0

a=0.5 pentru un canal de panã a=1.0 pentru douã canale de panã a=2.0 pentru arborele canelat l-lungimea canalului

l0 = l

( d − ah ) 4 − di4

4 4 d 0 − d 0i

a, l cu semnificaþia anterioarã

D D l0 = ( ll + 0.9h ) + ( lm + 0.9h ) l + 0.9 R l3 Dm hb l0 = ( ll + 0.8h ) + 0.75lm Dl D + 1.5 R l3 Dm hb

Relaþia lui Timoshenko: 4 Dl = d l4 − d li ; 4 4 Dm = d m − d mi Relaþia lui Carter

 h   b  D R Dl l0 =  ll + 0.6 d l  +  0.8lm + 0.2 h  l + R  ll   R  Dm Dm hb 3  

Relaþia lui Zimanenko

0.75 R1  4  0.75l  l0 = d 0  4 m4 + d −d h1 ⋅ b13  mi  m 

Relaþia lui Ker Wilson, pentru aprecierea lungimii echivalen-te a porþiunii de lungime l, cuprinsã între douã manetoane neseparate prin palier

momentelor de inerþie mecanice ale maselor în miºcare de rotaþie cu cele ale arborelui real. Schematizarea constã în încãrcarea arborelui cu un numãr de discuri (volanþi), care corespund maselor aferente fiecãrui cot al arborelui, ultimul disc fiind echivalent volantului (fig. 1). În schema din figura 1 s-a notat cu J j , j = 1, 6 , momentul de inerþie mecanic al maselor în miºcare aferente cotului de ordinul j, distanþa redusã de la axa sa la cea a ultimului disc fiind l j . În figura 1,c s-a fãcut reducerea, în continuare, a sistemului echivalent cu ºapte discuri din figura 1,b la un sistem mai simplu, cu trei discuri. Momentele reduse, în acest ultim caz, ca ºi lungimile reduse faþã de ultimul disc, sunt date în relaþiile (9).

C 1 C 2 J 01 = J 1 + J 2 + J 5 C 3 J 02 = J 4 + J 5 + J 6 C 4 C 5 J 05 = J 07 C (9) 6 ( J ⋅ l + J 2 ⋅ l 2 + J 3 ⋅ l3 ) l 01 = 1 1 C 7 J 01 C 8 ( J 4 ⋅ l 4 + J 5 ⋅ l5 + J 6 ⋅ l 6 ) C 9 l 02 = . C 10 J 02 C Deci, va rãmâne de determinat, pentru 11 C precizarea completã a sistemului oscilant 12 C echivalent, momentul de inerþie mecanic 13 C total al unui cot, J; pentru aceasta se aplicã 14 relaþia: C 15 C 16 J = J cot + J ' m 0 (10) 17 C C 18
În care J cot este momentul de inerþie propriu3.1.1.1.3.C zis al cotului, iar J 'm 0 este momentul de 19 inerþie al maselor în miºcare aferente cotului C respectiv, redus la axa de rotaþie. Prima 20

mãrime se calculeazã din:

C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

9). 54 redus la axa de rotaþie. rezultate prin intersecþia 29 braþului cu n suprafeþe cilindrice coaxiale cu 30 fusul palier. 25 redus la axa de rotaþie. iar ρ densitatea materialului fusului. Valoarea x se determinã impunând condiþia ca energia cineticã a maselor în miºcare alternativã m a sã fie egalã cu energia cineticã a unei mase echivalente m 0 aflatã în miºcare de rotaþie cu manetonul ºi având viteza perifericã a acestuia wm .1. este dat de: J m0 = J m + m m R 2 = π 4 4 d m − d mi l m ρ + 32 (13) 1. Aceste mase m0 55 56 π 2 2 + d m − d mi l m ρ R 2 = 4 π 2 2 2 2 = d m − d mi l m ρ d m + d mi + 8 R 2 .1. Vom obþine: λ   m 0 = m a  sin α + sin 2α  . În cazul în care braþul are o formã 26 27 complicatã. iar w p . ca ºi o fracþiune x din masa m a a pieselor în miºcare de translaþie (a se vedea ºi 2. i 32 ( ) (12) sunt: masa bielei raportatã la maneton. = m j R m j . prin intermediul relaþiei de mediere: m0 = = = m 1 2π m0 dα = a 2π 0 2π ∫ ma 2π ma 2 λ   sin α + ⋅ sin 2α  dα = 0  2  2 2π    sin 2 α + λ sin 2 α + λ sin 2 2α dα =   0 4   2   λ 1 +  ≅ m a 1 . în punctele moarte efectul este nul). ∆R j = R j − R j −1 .4. prin intermediul lui α (de exemplu. gãurit). ca în figura 2. (11) unde J l este momentul de inerþie mecanic al fusului palier (presupus. (17) 50 j =1 51 52 Rãmâne sã mai determinãm momentul de 53 inerþie al maselor în miºcare aferente cotului. viteza pistonului este datã de relaþia simplificatã din 1. 2   2 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 iar J b 0 este momentul de inerþie al braþului. dat de: Jl = π ⋅ dl4 − dl4 ll ρ . de raze R. deci: 1 1 2 m0 wm = m a w 2 . J ' .  4  2   ∫ 2π  2 ∫ (19) ∑ . j 360° 35 36 37 unde: 38 R + Rj 39 Rm = j −1 (15) . j 2 40 41 42 iar momentul de inerþie al elementului respectiv va fi: 43 44 2 J bj (16) 45 Fig. Momentul de inerþie mecanic al J m 0 .1. 32 ( ) (18) ( ) [( ) ] Din relaþia (18) se poate deduce cã efectul maselor în miºcare alternativã este variabil.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 J cot = J l + J m 0 + 2 J b0 . p 2 2 Fig. De aici apare necesitatea determinãrii unei mase echivalente medii. mbm . se face divizarea acestuia într-un 28 numãr de n porþiuni. manetonului.2. eventual. 2 ll fiind lungimea fusului palier.C 19 ( ) unde: wm = Rω . redus la axa de rotaþie. 1 46 47 de unde: 48 n 49 J b0 = Jb j . Cu notaþiile de aici se poate deduce masa 31 porþiunii de ordinul j ca fiind: 32 33 αo j 34 m j = 2πR m (14) h j ∆R j ρ .

Aceasta conduce la urmãtoarea estimare a lui J ' m0 : 1   J ' m0 =  mbm + m a  R 2 .3. 2   (20) pentru mbm . iar pentru m a .5. . relaþia corespunzãtoare din paragraful 2. având relaþia de calcul din 2. masa bielei raportatã la maneton.

2. (1) unde C este rigiditatea sistemului. necunoscutele Φ 1 ºi Φ 2 : C 34 C 35 2  C − J 1ω 0 Φ 1 − C Φ 2 = 0 C 36  (9) 37  C 2 C Φ 1 − C − J 2 ω 0 Φ 2 = 0 . J (3) Notând cu: ω0 = C −1 s . (8) 29  ϕ 2 = Φ 2 sin ( ω 0 t + θ) C 30 C 31 Aceste soluþii verificã sistemul (7). supus unui moment de torsiune M t ‚ va genera un moment elastic: M E = − M t = −C ϕ . astfel.  C 38 C 39 C 40 C 41 C 42 C 43 C 44 C 45 C 46 C 47 C 48 C 49 C 50 C 51 C 52 C 53 C 54 C 55 C 56 ( ( ) ) .3.a).5.b 12 este liber la capete. corespunzând 10 C schemei unui motor cu un cilindru ºi un volant 11 C (fig. J [ ] (4) ecuaþia diferenþialã devine: d 2ϕ dt 2 2 + ω0 ϕ = 0 . Sistemul din figura 1. ceea ce 32 C conduce la urmãtorul sistem de ecuaþii 33 C omogene. vom aplica metodologia de rezolvare a ecuaþiilor diferenþiale aferente comportamentului arborelui. 2 ϕ1 − ϕ2 .3. 2). 1fi va C ecuaþiile de miºcare.1. conform celor prezentate la 10. 1). Pentru determinarea pulsaþiei proprii a sistemului. cunoscute din rezistenþa materialelor. (7) 23  C 2  J d ϕ2 + C ( ϕ − ϕ ) = 0 C 24 2 2 1  dt 2  C 25 C 26 cu soluþiile generale: C 27 C 28 ϕ1 = Φ 1 sin ( ω 0 t + θ) C .5. 17 C deformaþia totalã Fig. alcãtuit dintr-un disc plasat pe un arbore cu elasticitate mare. (5) cu soluþia de tipul: C 1 C 2 ϕ = Φ sin ( ω 0 t + θ) .3 (fig. (6) C 3 C 4 unde ϕ -elongaþia unghiularã a miºcãrii. C Un sistem mai complex este acela format 9 C din douã discuri (fig. Determinarea pulsaþiilor proprii ale liniilor de arbori 10. pentru fiecare disc în 18 C 19 parte vor fi: C 20 C 21  d 2ϕ1  J1 2 + C ( ϕ1 − ϕ2 ) = 0 C 22  dt . C 14 Deformaþiile unghiulare corespunzãtoare 15 C celor douã discuri sunt ϕ1 ºi ϕ2 . Determinarea pulsaþiilor proprii ale liniilor de arbori cuplaþi direct cu motorul Vom considera pentru început un sistem oscilant simplu. Φ C 5 amplitudinea miºcãrii.10. încastrat la un capãt. Ecuaþia diferenþialã a miºcãrii libere va fi: J d 2ϕ dt 2 −ME =0 . spre deosebire de cel 13 C anterior. iar ϕ unghiul de deformaþie. Arborele echivalent din figura 2. 2. (2) sau. C 6 Se constatã cã ω 0 definit prin relaþia (4) C 7 reprezintã pulsaþia proprie a sistemului avut C 8 în discuþie.2. echivalent: d 2ϕ dt 2 + C ϕ = 0. iar 16 C Fig.

i = 1 . rezultatã din oricare dintre ecuaþiile (9) va fi:  J 2 Φ 2 = Φ 1 1 − 1 ω 0  . II ( ) cãrora le corespund douã moduri de vibraþie (fig. 3. Aceastã secþiune reprezintã un nod. se obþine variaþia graficã din figura 2. pentru care condiþia de compatibilitate este: . Un alt caz particular care prezintã interes practic sporit este acela al sistemului compus din trei discuri (fig. þinând cont de rigiditãþile diferite ale porþiunilor dintre volanþi va fi:  d 2 ϕ1 + C1 ( ϕ 1 − ϕ 2 ) = 0 J1 dt 2   d 2ϕ  2 + C 2 ( ϕ 2 − ϕ 3 ) − C1 ( ϕ1 − ϕ 2 ) = 0 J 2 dt 2   d 2ϕ 3 J 3 + C2 ( ϕ3 − ϕ2 ) = 0  dt 2  cu soluþiile generale: ϕ i = Φ i sin ( ω 0 t + θ) . II = 1 p± 2 p 2 − 4q  s −1 .  q = C1C2 ( J + J + J ) 1 2 3  J1J 2 J 3  obþinem: 4 2 ω 0 − pω 0 + q = 0 . Se numeºte mod de vibraþie. conduc la un sistem de ecuaþii omogen în necunoscutele Φ i . Cazul sistemului cu doi volanþi se caracterizeazã printr-un singur mod de vibraþie. Relaþia dintre amplitudini.c.. numitã linie elasticã. aºadari existã o secþiune a arborelui care nu se roteºte. 3 . 2 C 2 − J 3 ω0 la o ecuaþie Fig.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 Sistemul admite ºi soluþii diferite soluþia banalã dacã ºi numai dacã: 2 C − J 1ω 0 C de −C =0 2 − C − J 2 ω0 ( ) 2 C1 − J 1 ω 0 − C1 0 − C1 2 C1 + C 2 − J 2 ω 0 − C2 0 − C2 =0.a). J1 ⋅ J 2 care.   [ ] (16) ceea ce înseamnã cã se obþine o pulsaþie proprie de gradul I ω 0 I ºi o alta de gradul II (ω 0 ) .3. (14) (15) De aici se poate constata cã sign ( Φ 1 .   C   (11) C + C 2 C 2  2 C1C 2 C1C 2 4 C ω 0 + ω0 −  1 + 1 + + + J J2 J3  J1 J 3 J1 J 2  1  CC + 1 2 = 0.b ºi c). deci cele douã discuri vibreazã în sensuri opuse. variaþia deformaþiei unghiulare a secþiunilor arborelui echivalent cu lungimea sa. Φ 2 ) = −1 . cu un singur nod. Linia elasticã l eI are un (12) care. J2J3 Notând: C1 C1 + C2 C2  + p = − J + J J3  1 2 . bipãtratã în ω 0 : conduce [ ] (10) prezentatã deja în 10. introduse în sistemul (12). Presupunând ca amplitudinile diverselor secþiuni variazã liniar cu lungimea. (13) cu soluþiile: ω0 I . Sistemul de ecuaþii diferenþiale ale miºcãrii. 3. dezvoltatã. 3 de unde rezultã pulsaþia proprie a sistemului: ω0 = C ( J 1 + J 2 ) −1 s .

55ω 0  min  . pentru i = n nu existã). II C2     (17) . dt 2 C 4 C 5 Punând. pentru i =C 9 ºi respectiv i + 1 = n + 1 . Rãdãcina dublã ω 0 = 0 nu 23 C prezintã interes. iar linia l eII douã noduri O1. corespunzând sistemului 24 C 25 rigid. Soluþiile sistemului sunt de forma C 13 deja menþionatã: C 14 C 15 ϕi = Φi sin ( ω0t + θ) . dupã determinarea pulsaþiei proprii. pentru discul de ordinul i va fi: Ji d 2 ϕi dt 2 + M t i − M t i +1 = 0 . C 27 Pentru determinarea pulsaþiilor proprii ale 28 C sistemului cu n discuri ( n > 3) s-au dezvoltat 29 C mai multe metode. Relaþiile dintre amplitudini vor fi deduse din oricare douã ecuaþii ale sistemului al cãrui determinant este rezolvat anterior:  J 2 Φ 2 = Φ 1 1 − 1 ω 0 I . Rãmân 2( n − 1) rãdãcini distincte. C 31 Metoda utilizeazã douã relaþii de bazã. conform figurii 4. II  C 1  J 2 1 − 1 ω 0 I . Ci C 46 C 47 C 48 C 49 C 50 C 51 C 52 C 53 C 54 C 55 C 56 2 .singur nod ( O1) . discuri legate între ele prin segmente elastice fãrã masã. 10 C putem preciza cã (21) reprezintã. pentru indicele i domeniul de 6 C 1 variaþie i = 1 . vom face reducerea sistemului oscilant real. 11 C sistemul ecuaþiilor de miºcare ale tuturor C 12 discurilor. 2 . de fapt. rigiditatea tronsonului i (cuprins între discurile i ºi ( i + 1) ) este C i ‚ iar momentul de torsiune aplicat volantului i de cãtre tronsonul i − 1 va fi M ti . dt 2 C 36 C 37 sub forma: C 38 C 39 2 M t i +1 = M t i − ω 0 J i ϕ i C 40 C 41 ºi a doua dedusã din (20) pentru tronsonul 42 C urmãtor i + 1 : C 43 C 44 M t i +1 C 45 ϕ i +1 = ϕ i + . 2π  s    (18) C 1 C 2 d 2ϕi C (21) 3 Ji + Ci ( ϕi − ϕi +1 ) − Ci −1 ( ϕi −1 − ϕi ) = 0 . dintre C 26 care se reþin numai cele ( n − 1) pozitive. II C1 Φ 3 = Φ1 J 2 1 − 3 ω 0 I . obþinem un sistem de n ecuaþii omogene cu C 20 n C Fig. (19) Þinând cont de relaþia: M ti = − M Ei = C i −1 ( ϕ i − ϕ i −1 ) . cea mai frecvent utilizatã 30 C fiind metoda Holzer. cu relaþia: ω  cicli   cicli  n0 = 0   = 9. Ecuaþia de echilibru a momentelor. (22) C 16 C 17 Ca ºi în cazurile particulare prezentate C anterior. C 32 prima este (19) scrisã þinând cont de (22): Generalizând cele prezentate anterior. 4 necunoscute Φ i . la un ansamblu de n discuri cu momente de inerþie J i . n . se poate calcula ºi frecvenþa proprie a vibraþiei libere a sistemului. prin derivarea de douã ori a relaþiilor 18 (22) ºi introducerea în sistemul (21). ( ) În toate cazurile expuse. i = 1 . Valoarea deplasãrii unghiulare a discului i este ϕ i . n ºi speecificând cã avem n −C 7 porþiuni elastice cuprinse între cele n discuri 8 C 1 (deci tronsoanele de ordin i − 1 = 0 . sistem a cãrui condiþie de 21 C compatibilitate dã o ecuaþie de gradul 2n în 22 C necunoscuta ω 0 . aºa cum am mai spus. ecuaþia (19) devine: (20) C 33 C 34 d ϕi 2 C (23) 35 = −ω 0 ϕ i .

n − 1 . folosind relaþiile (22) ºi (23). n se obþine calculând. M t1 = 0 (25) Prezentãm. sub forma: 2 − J i ω0Φ i + Ci ( Φ i − Φ i +1 ) − Ci −1 ( Φ i −1 − Φ i ) = 0 .a.b.. din ecuaþia anterioarã (de ordinul i − 1 . Deci: ( ) care nu reprezintã decât o altã formã de scriere a relaþiei (26) ºi exprimã. algoritmul de calcul pe baza principiului metodei. . Valoarea aleasã pentru ω 0 va fi o pulsaþie proprie dacã condiþiile la limitã vor fi verificate în extremitatea dreaptã. De exemplu. i Dacã valorile Φ 1 ºi M t1 sunt alese astfel încât sã satisfacã condiþiile la limitã în extremitatea stângã a sistemului. Rezolvarea iterativã a sistemului de ecuaþii dat de relaþiile (28) ºi (29) se face pe baza tabelului 1. amplitudinea deplasãrii unghiulare corespunzãtoare pulsaþiei proprii de ordinul j. cu douã sau trei discuri. pentru fiecare disc. aproximativ la mijlocul sãu. iar amplitudinile vibraþiilor discurilor ce schematizeazã mecanismele motoare aferente cilindrilor variazã puþin pe lungimea arborelui cotit. sistemul (21) se pune. expus anterior. prin însumarea membru cu membru a relaþiilor anterioare.. Valoarea pulsaþiei cu care se demareazã calculul iterativ din schema lui Holzer poate fi cea dedusã din shematizarea sistemului oscilant cu unul. ecuaþiile (24) servesc la determinarea valorilor Φ i ºi M ti corespunzãtoare unei valori date ale pulsaþiei ω 0 . M tn în ºi cãutând prin interpolare Modul de vibraþie de ordinul j j = 1. scrise amplitudini. Pentru aceasta. Sistemul echivalent este redat în figura 6. Exemplificãm metodologia de calcul cu pulsaþiilor proprii de gradul I ºi II pentru motorul naval Sulzer 6RND90 prin tabelul 2 pentru pulsaþia proprie de gradul I ºi tabelul 3 pentru pulsaþia de gradul II. calculul poate începe cu valorile: Φ 1 = 1 . (28) a n-a ecuaþie..  M t i +1 Φ i +1 = Φ i +  Ci  pentru { Φ} j (24) Φ1    . (26) ∑J ω i i =1 n 2 0 Φi =0 . i = 1 . succesiv. condiþia pe care trebuie s-o îndeplineascã valoarea pulsaþiei ω 0 pentru ca sistemul oscilant sã poatã executa vibraþii libere.. fiind: ºi se încheie prin determinarea momentului rezidual M t n . deci. prin substituirea ultimului termen. . n (27) sau. 5). Pulsaþiile proprii sunt valorile lui ω 0 pentru care se obþine: M tn = 0 . iar modurile de vibraþie în figura 6.    = Φi  . i = 1. Calculul se opreºte atunci când momentul rezidual (29) capãtã valoare nulã.): Φ i +1 = Φ i − 1 Ci ∑J j =1 i j 2 ω0 Φ j .    Φ n ω= ω   j unde amplitudinea momentului de torsiune M ti s-a notat cu M t . (29) Cele n pulsaþii proprii (dintre care una este nulã) pot fi obþinute determinând funcþie de ω 0 pulsaþiile pentru care M t n = 0 (fig. Din analiza modurilor de vibraþie prezentate în diagrama de la figura anterior menþionatã se constatã cã primul mod de vibraþie are nodul OI pe axa port-elice. constituie un sistem: 2  M t = M t − ω0 J i Φ i i  i +1  . în continuare.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 Ultimele douã relaþii. etc.

0 8046...6536 ∑ j =1 i 2 J i ω0 ϕ j Ci [Nm] 1.641 105 158..405 105 754..04079 0....665 105 [Nm] 163..15687 109 1.972 ⋅10 3 s −2 ( Φ 1 = 1.051 105 942.....000 0.15687 109 1. . 2 J 2 ω0 2 ⋅ J 1ω 0 Φ 1 ∑J j =1 2 j ω0 Φ j C2 . II se produce aproximativ la mijlocul arborelui cotit.... iar Φ 6 = −0.33016 - 2 ω 0 I = 44...407 s −1 ......641 105 158.448 105 158...15687 109 1.... disc 1 2 3 4 5 6 7 8 Ji [Nms2 ] 8290.. aceasta conducând la anularea excitaþiilor produse de momentul motor.....7988 0.9582 0.448 105 84.0 8046.0 4293. .9174 0.9 73120 2 J iω 0 ϕi 1..641 105 158..641 105 163... ω 0 I = 1.... . 2 j ω0 Φ j Φ n = Φ n−1 − n Jn 2 J n ω0 1 ⋅ C n −1 ⋅ ∑J 2 j ω0 Φ j ∑J j =1 n 2 j ω0 Φ j - - vibraþie.12233 1..... ceea ce înseamnã cã cele douã jumãtãþi ale sale vor vibra.15687 109 0.448 105 319.660 105 1441... 5 n −1 J n −1 2 J n −1ω 0 Φ n −1 = Φ n −2 − ⋅ 1 ⋅ C n−2 ∑J j =1 n −1 j =1 n −2 2 j ω0 Φ j ∑J j =1 n −1 2 j ω0 Φ j C n−1 1 C n −1 ∑J j =1 n −1 .. se constatã ca primul nod O1 .07084 109 - 1 Ci ∑J ω ϕ i 2 0 j =1 i j [Nm] 163.9538 ) . Fig.8641 0.848 105 471.9859 0..0 8290. disc.01413 0.862105 617...06522 0..72354 109 0.325 105 0..15687 109 1..0 8046.. 1 1 Ji 2 J i ω0 2 Φi 4 ∑J j =1 i 2 j ω0 Φ j Ci [Nms ] 2 1 Ci ∑J j =1 i 2 j ω0 Φ j [N ⋅ m] 3 2 J 1ω0 [N⋅ m] 5 2 J 1ω 0 Φ 1 2 [N⋅ m] 6 7 J1 Φ1 = 1. . ∑J j =1 2 2 j ω0 Φ j .În ceea ce priveºte al doilea mod de Tabelul 1 Nr.......6765 -0. în opoziþie de fazã cu amplitudini relativ egale Tabelul 2 Nr......02765 0.....0000 .000 Φ 2 = Φ1 − 1 ⋅ C1 C1 1 2 J 1ω 0 Φ1 C1 1 C2 2 J2 ..481 105 885.05337 0..0000 0.0 8046.

disc 1 2 3 4 5 6 7 8 Ji [Nms2 ] 8290.691 105 [Nm] 2871.15687 109 0.0 8290.46255 0.0 8046.15687 109 1.9 73120 2 J iω 0 ϕi 1.24823 0.9538 -1.1846 -0.631 ⋅ 10 3 s −2 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 .562 105 0.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 Tabelul 3 Nr.15687 109 1.09618 - 2 ω 0 I I = 186.0 8046.402 105 25328.0 8046.057 105 3547.72354 109 0.0000 0.3224 -0.0 8046.646 105 4966. ω 0 II = 34.6472 -0.7518 0.15687 109 1.195 105 2787.0655 0.50703 0.07084 109 - 1 Ci ∑J ω i j =1 i 2 0ϕ j [Nm] 2871.195 105 2787.290 105 -776.195 105 2787.11172 -1.268 105 808.646 105 2787.195 105 2787.195 105 1478.978 105 5865.094 s −1 .618 105 5351.15687 109 1.000 0.0307 ∑ j =1 i 2 J iω 0 ϕ j Ci [Nm] 1.42935 0.30663 0.0 4293.

Se pot întâlni linii de arbori cuplaþi prin transmisii mecanice neramificate sau ramificate. În tabelul 1 se prezintã câteva exemple de utilizare a motoarelor cu ardere internã în cadrul unor instalaþii de propulsie navalã cu linii de arbori cuplaþi cu transmisii mecanice. Determinarea pulsaþiilor proprii ale liniilor de arbori cuplaþi prin transmisie mecanicã cu motorul Situaþia interpunerii unei transmisii mecanice (de obicei cu roþi dinþate) în linia de arbori este des întâlnitã în cazul instalaþiilor de propulsie navalã cu motoare semirapide. C 31 manevrabilitate ridicatã.5. C 38 C 39 Dragor: douã motoare antrenând o elice cu pas variabil. C 35 Fig. C 42 C 43 Cargobot de linie: douã motoare reversibile.2. în C 40 prova instalaþiei. rezultând relaþia de 27 C calcul: C 28 C 29 Tabelul 1 C 30 Remorcher maritim: douã motoare antrenând. ne (1) C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 În tratarea problemei enunþate în titlul C paragrafului vom face urmãtoarele 16 C 17 consideraþii: C • reducerea momentului de inerþie mecanic 18 J ′ al unor mase care se rotesc cu viteza unghiularã ω' (respectiv turaþia n ′ C 20 ). prin douã cuplaje ºi un reductor cu intrãri identice. randament mare al instalaþiei. C 53 C 54 Tanc petrolier ºi bulk-carrier: trei motoare pe un reductor C 55 antrenând o elice cu pas fix sau variabil. cu raportul de transmisie: i tr = nm = 2÷5 . pentru asigurarea unei turaþii corespunzãtoare funcþionãrii elicei. vibraþii reduse ale navei. 1 C 36 Ferry-boat (car): douã motoare. C 32 C 33 Cabotier ºi cargobot mic: un singur motor reversibil în C 34 linie. compartiment maºini mic ºi C 48 coborât pentru spaþiu cargou cât mai mare. o elice cu pas variabil. C 52 motoare bine echilibrate. C 49 C 50 Navã de pasageri: patru motoare în V. antrenând o elice cu pas fix. . antrenând douã elice cu pas variabil printr-un reductor. toate agregatele auxiliare montate pe motor. prin douã cuplaje ºi un reductor. Reductoarele navale se construiesc de obicei într-o treaptã. a b c d e f g h C 22 C 23 C 24 pectiv turaþia) n a arborelui cotit. pentru a crea punte de ambarcare vagoane (automobile). prize de putere pentru pompa de nisip ºi C 41 generatorul de arbore. sarcina maximã a motorului: 70%.10. C 21 diferitã de viteza (res- unde n m ºi n e sunt turaþiile motorului.3. fiecare antrenând o elice C 37 cu pas fix.2. greutãþi ºi costuri instalare reduse. se face 25 C prin aplicarea principiului conservãrii 26 C energiei cinetice. antrenând doua C 51 elice cu pas variabil prin cuplaje ºi doua reductoare. C 46 C 47 Port-container: douã motoare. antrenând o C 44 elice cu pas fix. compartiment maºini cât mai jos posibil. respectiv elicei. manevre cu un motor pe mers înainte ºi celãlalt C 45 pe mers înapoi. acþionarea C 56 pompelor de marfã prin prize de putere de la grupul motor principal.

rigiditatea arborelui dintre ultimul disc ºi volant este C 6 = 3. J tr1 = J 8 = 0. vom aplica aceste câteva consideraþii la determinarea pulsaþiilor proprii ale unui sistem complex: instalaþie de propulsie navalã cu douã motoare semirapide identice care antreneazã printr-un dublu reductor un arbore port-elice. energie care se regãseºte integral în arborele port-elice. iar al elicei J 11 = 1299 ..C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56  ω'   n'  2 J = J '   = J '   = J ' i tr . iar a treia dintr-o condiþie de conservare a energiei potenþiale acumulate în arborele ′ 2 motor deformat ( C m Φ ′m / 2 ). tronsonul median dintre discurile 3 ºi 4 are rigiditatea C 3 = 1.24 . .982 ⋅10 8 Nm . prin roþi dinþate având momentele de inerþie J tr1 ºi J tr2 ‚ elice cu momentul de inerþie J e (figura 1) se face pe baza relaþiilor:  J m = J m itr ′ 2  2  J tr = J tr2 + J tr1 itr  2 . Valorile momentelor de inerþie ale discurilor ce reduc mecanismele motoare identice sunt: J 1 = . a celui de cuplare motor- primele douã deduse din (1) ºi (2). = J 6 = 37. c m = c ′ itr m   Φ tr1  Φ = itr  tr2 În continuare. ω n   2 2 (2) • reducerea unui sistem compus dintr-un disc cu momentul de inerþie J 'm (ce însumeazã momentele de inerþie ale tuturor mecanismelor unui motor).7999 Nms 2 ‚ momentul de inerþie al volantului J 7 = 292 .23263 ⋅ 10 8 Nm .846 Nms 2 . 2 pe care se opereazã reducerea ( C m Φ e / 2 ).05 Nms 2 .95711 ⋅10 8 Nm . transmisia mecanicã neramificatã. Rigiditãþile porþiunilor de arbore dintre discurile aferente fiecãrui cilindru al motorului sunt C1 = C 2 = C 4 = C 5 = 2. raportul de − reducere fiind i tr1 = 0..7071 Nms 2 .55333 Nms 2 ‚ al cuplajului (3) intermediar pe linia axialã J 10 = 21.271 Nms 2 ‚ al roþilor din-þate ale transmisiei mecanice J tr2 = J 9 = 164.

122187 ⋅ 10 5 s −2 .021011 7 0. 39 care satisfac sistemul: C valorile pulsaþiei de gradul I ºi II petru 40 C 2 sistemul oscilant simplificat.029595 1. J e = J 10 + J 11 = 1320.3.000032 0. pe baza relaþiilor de reducere din 10. soluþii C 38 Soluþiile ecuaþiei (9) sunt ω0I ºi ω0II . se obþine relaþia: C 6 2 2 2 J e ω 0 Φ e + J tr ω 0 Φ tr + 2 J m ω 0 Φ m = 0 .007575 3 1 0.010997 5 C 53 1 0. C 22  1 1  1 C 23  J 11   C + C  + J 10 C C C 10  9  9 C 24 J tr = 2 e 2 + 2 2 m 2 ω0 − ωe ω0 − ωm C 25 Sistemul de ecuaþii diferenþiale ale C 26 miºcãrii sistemului simplificat va fi: sau încã: C 27 C 28 4 2  d 2 ϕe ω 0 − aω 0 + b = 0 .076481x - - .076294x 0. (9) 29 C + C e ( ϕ e − ϕ tr ) = 0 J e C 30 dt 2  Fig.a.6138023 ⋅ 10 7 Nm . (6) 7 C C 8 exprimând. 43 C m  2 2 − J tr ω 0 Φ tr + C e ( Φ tr − Φ e ) − 2C m ( Φ m − Φ tr ) = 0 .783547 0.01464 0.0644 ⋅ 10 5 s −2 ω1 = 2430 .010997 1 0. cu soluþiile de tip armonic. a arborelui portelice C10 = 5.73205 0.652797 ⋅10 8 Nm C 1 C 2 Amplificând.04435 2 C 51 1 0.976948 0. condiþia ca sistemul 9 C sã poatã executa vibraþii libere.324971x 11 C 56 0. ωe = .985777 0. ω1 = 59.965951 0.reductor C 7 = 3.06985 ⋅10 5 s −2 .076294 x 0.6389 Nms 2 2 ) J tr = J 9 + 2itr J 8 = 185.00222 0. C 10 Introducând mãrimile: C 11 C 12 Cm Ce C1 2 2 2 C ωm = . 2 2  unde: C 31 d ϕm  + C m ( ϕ m − ϕ tr ) = 0 (4) J m C 32 dt 2  C e + 2C m C 33 2  a = ωe + ω2 + .675029x 0. m d 2 ϕ tr C 34 J tr  J tr + C e ( ϕ tr − ϕ e ) − 2C m ( ϕ m − ϕ tr ) = 0 (10) 35  dt 2 C 2 2  C ω + 2C m ω e 2 b = ωe ω2 + e m .008828 1 0.99778 0.1 ºi (3) urmãtoarele mãrimi: 2 J m = itr ∑J i =1 7 i = 9011.36649 0. C 36 m J tr C 37 analog celui ce descrie miºcarea sistemului cu trei discuri.937572 0. − J e ω 0 Φ e + C e ( Φ e − Φ tr ) = 0 C 41  Pentru cazul concret obþinem: 42  C 2 (5) 2 − J m ω 0 Φ m + C m ( Φ m − Φ tr ) = 0 ω e = 0.00222 0.001275 0. pentru care se determinã. ω 2 = 2.57426 0.00222 1 0.38747 0.7571 Nms 2 6+ 2 C m = itr J7 J1 C 20 C 21 putem scrie (6) ca fiind: Ce = = 1.24159 ⋅10 8 Nm .00222 1 0.00222 1 C 50 1 0.31477 ⋅ 10 Nm . în ultimul sistem. Φ tr ωe − ω0 Φtr ωm − ω0 (8) ( ) ∑ ∑ 9 4.006640 0.14476 ⋅10 8 Nm . ca ºi aceasta.017165 0.744169x 10 i =1 ∑ 6 J  1 i  + 6 + 7   Ci  J1  C7  Je = 18.993345 0. 8 a arborelui intermediar C 9 = 2. J j ω0 Φ j J j ω0 Φ j Ji J i ω0 Φi Ci ~ C 48 disc C i j =1 j =1 C 49 1 0. Pe baza acestuia se construieºte sistemul simplificat din figura 2. Jm ⋅ m = 2 m 2 .004435 1 0. Sistemul oscilant complet este reprezentat în figura 2.876594 0. ecuaþia C 3 a C doua cu 2 ºi însumând ecuaþiile membru cu 4 C 5 membru. ω1 = (7) 13 Jm Je J1 C 14 C 15 ºi exprimând primele douã relaþii din (5) sub 16 C forma: C 17 C 18 Je Φe C Φ C = 2 e 2 .05885 Nms 2 ( reductor dublu .103679 0.009740 -0.958583 0.069139x 0.013141 1.3169 s −1C 44 C 45 Tabelul 2 C 46 i i C 47 ~ ~2~ 1 ~ ~2~ ~ ~ ~ ~2 ~ Nr.408545 0.007368 6 C 54 7.029625 8 C 55 34.b.077155x 0.00222 0.00222 0.  .008828 4 C 52 1 0.5.00222 0.234772 0.

00335 3.24 Se continuã calculul cu linia axialã.a.00384 0.50894 s −1 .31498 0.44405 -0.00198 14. pentru pulsaþia proprie de gradul I.30475 0.47823x 2.00384 − 39.10121 0. prin introducerea notaþiilor: J ~ ω ~ Φ ~ C ~ J i = i .0471168 .65182 ⋅10 5 ⋅ ω 0 + 26.10105 -0.3169 = = 114.81535x 25.00148 3. 0. bipãtratã va fi: b = 26.38037 ) ⋅ 11 10 9 34.10121 0.23511 s obþinutã anterior.61885 -0.30475 0. dupã procedeul descris în paragraful anterior.78256 0. se noteazã cu x aceastã valoare.05812 0.10121 0. în funcþie de care se efectueazã calculul pânã la valoarea: ~ Φ 9 = −0. Dacã valoarea ω0I cu care s-a pornit calculul este pulsaþia proprie de gradul I atunci va satisface ultima relaþie: 2 ⋅ 0.38037 x -13.103679 - 1 ~ Ci ∑J j =1 i ~ ~2~ j ω0 Φ j 0.10121 0.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 a = 204.01464 34.36649 0.8035x - x = −( − 0.01027 -0.2489112 = −0.689318 ⋅1010 . în care. adicã: 0.37839 -0. þinând cont de sensurile opuse de rotaþie ale celor douã discuri. de asemenea. Φ i = i .234772 0. din setul (3). deci  ω  ω1  1  ω 0I = 0.70661 0.47823 0.31498 0. disc 1 2 3 4 5 6 7 8 11 10 9 ~ Ji 1 1 1 1 1 1 7. Ecuaþia ~ ~ Φ 8 = −Φ 9 itr .783547 1. pânã s-a obþinut valoarea: ∑J j =9 6 11 ~ ~2~ j ω 0 Φ j = 0. Condiþia vibraþiilor libere impune ca: 2 ∑ j =1 ~ ~2 ~ J j ω 0 Φ j itr − ∑J j =9 11 ~ ~2~ j ω0 Φ j = 0 .05725 0. foarte apropiatã de valoarea −1 ω 0i = 114 . prin calcul simplificat.10121 0.38747 ~ ~2 J i ω0 0.47823 0. Valorile acestea sunt necesare pentru calculul iterativ al modurilor de vibraþie a sistemului complet din figura 2. Se poate constata cã 2 Tabelul 3 Nr.15207 0.09902 - . Calculele se fac adimensional.408545 0.2489112 .05305 0. ω 0 II = 4522.002037 . Momentul rezidual pe linia axialã va fi: 1 .24 4 2 ω 0 − 204.65182 ⋅10 5 .00279 -0. Impunem acum condiþia ultimã de deformaþie.0471168 ⋅ 2430 .103679 -0.21393 -0.16446 -0.01335 -0.26368 0.91747x 0.19217 0. În aceastã situaþie nu se cunoaºte valoarea amplitudinii unghiulare relative a vibraþiei discului 11.19217 0.234772 0.029625 . 0. pornind dinspre partea opusã transmisiei.57426 4.24 = −0.38747 3. adicã = 0.73205 0.069139 x ) de unde: x = 3.23511 s .57426 4.29332 -0.40580 0.4034 s . s-a þinut cont de sensurile de rotaþie.30081 0.069139 x .937572 = −( − 0.029625 ⋅ 1 − 0.61885x ∑ j =1 i ~ ~2~ J j ω0 Φ j ~ Ci 1 1 0.076481 ⋅ x = 0.00222 .81535x -39.89879 0.876594 1 1 1.10121 0. Calculul s-a pornit începând cu ramura cu opt discuri.10121 0.10121 0.05689 -0. ωi = i .2545637 . cu numerele de ordine 8 ºi 9: valoare suficient de micã pentru a accepta valoarea cu care s-a fãcut calculul: ω 0I  ω0I    = 0.689318 ⋅10 10 = 0 −1 −1 deci: ω 0 I = 114. ∑J j =1 8 ~ ~2~ j ω 0 Φ j = 0.44405 ~ Φi 1 0.05812 0.36649 0.67528x -14. C i = i J1 ω1 Φ1 C1 ºi se prezintã în tabelul 2.

C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 numãrul de iteraþii este relativ mic. iar cel de-al doilea în apropierea elicei.4 s −1 pentru sistemul simplificat. În schimb. Primul nod al modului II este aproximativ la mijlocul axului motor. Amplitudinea maximã a modului de gradul I se produce în dreptul elicei.31813 .08520 .pornind iniþial de la aceastã din urmã. deoarece: ∑J j =1 8 ~ ~2~ j ω0 Φ j ≅ 0 .   calculatã 2 ω 0II ω1 = 0. valoare care 0. În tabelul 3 se prezintã calculul desfãºurat analog.00335 ) − 0. 3 Modurile de vibraþie ale sistemului analizat anterior sunt prezentate în figura 3. ω0II calculat corespunde suficient de exact cu pulsaþia de ordinul I a sistemului format numai din motorul necuplat.10121 . ceea ce înseam-  ω0 nã cã:  II  ω  1   = 0.05725 = −0. iar nodul în apropierea reductorului.167 s −1 .24 poate fi consideratã satisfãcãtoare. pentru determinarea pulsaþiei de gradul II. Fig. Momentul rezidual va avea valoarea. valoare cu mult diferitã de ω 0II = 4522. deci ω 0II = 773. 2 ⋅ ( −0. .

(1) unde: M k = M k sin ( kωt + θ k ) .2. adicã putem scrie: 10.2.3.3.1.3.3.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 10. (3) . din exterior. ºi anume miºcarea amortizatã forþatã. Rezonanþa sistemelor oscilante În cele ce urmeazã ne vom referi. sub forma armonicã (2). + + ω0ϕ = k 2 J dt J dt unde s-a folosit relaþia corespunzãtoare pentru pulsaþia proprie ω 0 din paragraful 10. i . numitã amortizare. iar fazele iniþiale ϕk prin θk . j = 1 .3. Matematic. în cazul elicelor navale. Pentru discul de ordinul j echivalent dinamic cu masele în miºcare aferente cilindrului de acelaºi ordin ºi în care aprinderea se produce dupã ( j − 1) decalaje unghiulare faþã de cilindrul 1. n e  rad    (5) ( ) M = ∑M k =1 ∞ Pe de altã parte. Prin urmare. pentru a evita confuziile.2. 1. J Ecuaþia de miºcare devine: (7) în care s-a înlocuit α prin relaþia α = ωt . paragraful 10. etc. Principala sursã de excitaþie a liniilor de arbori acþionaþi de motoare cu ardere internã cu piston o constituie variaþia presiunii gazelor în cilindrii motorului în timpul ciclului motor. dt (4) unde coeficientul de amortizare ξ se calculeazã pe baza unor relaþii empirice pentru principalele organe care produc amortizãri datoritã frecãrilor externe: cuplul piston-cilindru. Variaþiile periodice ale momentului rezistent pot fi surse de excitaþie (de exemplu. o energie cel puþin egalã cu energia pierdutã prin amortizare. Aceasta înseamnã cã sistemul cedeazã energie miºcarea fiind amortizatã. Se introduce mãrimea adimensionalã a. deci ºi a momentului rezistent produs de acea palã). sistemul primeºte succesiv. se produce o variaþie a forþelor ce acþioneazã asupra sa. analiza armonicã a momentului motor va fi aceeaºi cu a momentului de ruliu (paragraful 3. datoritã rezistenþelor interne ºi externe. conform principiului suprapunerii efectelor. Vibraþiile torsionale forþate ale linii8lor de arbori 10. Datoritã egalitãþii dintre mãrimea momentului motor ºi a momentului de dezechilibru (rãsturnare). astfel cã sistemul va vibra cu o elongaþie unghiularã de tipul excitaþiei. Ca orice surse de excitaþie. De exemplu. pentru sistemul monodimensional. momentul motor.3. dt (6) k . relaþia de calcul poate fi: ξ = 30 M e  Nms  . la sistemul oscilant cu un disc (fig.5. lagãrele arborelui cotit. ca ºi forþele de inerþie ale mecanismelor motoare. Vom considera cazul cel mai general al miºcãrii acestuia. prin componentele sale: momentul forþei de presiune a gazelor M p ºi al forþelor de inerþie al maselor aflate în miºcare de translaþie ( M a ) va suporta o dezvoltare armonicã. Sursele de excitaþie a vibraþiilor torsionale Orice influenþã perturbatoare care genereazã ºi menþine vibraþiile reprezintã sursa de excitaþie. la trecerea unei pale prin dreptul etamboului.8.3. Se considerã cã rezistenþele sunt proporþionale cu viteza: M ξ = −ξ dϕ .2).5. volanþii motoarelor în frecare cu aerul. (2) sau: M sin ( kωt + θk ) d 2ϕ ξ dϕ 2 . perioada sa fiind precizatã în paragraful 2. cu variaþia elongaþiei scãzând exponenþial în timp. Excitaþia sistemului. pentru elicea navalã. vom avea urmãtoarea expresie a momentului excitator: M k j = M k sin{ k [ ωt − ( j − 1) δ] + θ k } . iniþial.5. ecuaþia diferenþialã a miºcãrii amortizate forþate a unui disc va fi: J d 2ϕ dt 2 +ξ dϕ + Cϕ = M k sin ( kωt + θ k ) . provoacã un rãspuns sinusoidal.3. care genereazã cuplul motor variabil.5.3). prin relaþia: ξ 2 = 2aω 0 . egalitatea precizatã în paragraful mai sus amintit. momentul motor variabil este ciclic.5. elicele navale.

(11) Pentru aceasta din urmã se poate arãta cã se ajunge la urmãtoarea forma: ϕ pk = Φ k sin ( kωt + θ k + α k ) . se obþine 14 C amplitudinea unghiularã: C 15 C 16 Mk 1 C 17 Φk = ⋅ . 13 membru cu membru. (16) 39 C 2 C Jω 0 C 40 C 41 Φ sk constanta reprezintã deplasarea C 42 unghiularã staticã pe care o produce un C 43 moment constant. prin introducerea lui ϕ pk din (12) în (8).  C 9 2 2 Mk ω 0 − ( kω)  C 10 cos α k = ⋅  JΦ k ω 2 − ( kω) 2 2 + 4a 2 ω 2 ( kω) 2  C 11 0 0  C 12 C Ridicând acum ultimele douã relaþii. dt J (8) Soluþia ecuaþiei (8) se poate scrie ca sumã dintre soluþia generalã a ecuaþiei omogene ºi o soluþie particularã a ecuaþiei neomogene.  2aω kωΦ cos α + ω 2 − k 2 ω 2 Φ sin α = 0 0 k k 0 k k  ( ) ( ) C 20 C 21 C 22 C 23 kω 2a − C 24 ω0 C α k = − arctg . obþinând sistemul:  2 Mk 2  ω 0 − kω Φ k cos α k − 2aω 0 kωΦ k sin α k = J . (15) 33 C dt J dt 2 C 34 C simplificatã faþã de (8). obþinem: ⋅ sin ( kωt + θ k ) + [ 2aω 0 kΦ k cos α k + [( ω ( = 2 0 − k 2 ω 2 Φ k cos α k − 2aω 0 kωΦ k sin α k ⋅ ) ] 2 + ω 0 − kω 2 Φ k sin α k cos ( kωt + θ k ) = ) ] Mk J sin ( kωt + θ k ) . preferãm sã determinãm direct amplitudinea Φ k ºi diferenþa de fazã α k . Aplicãm metoda identificãrii coeficienþilor. la pãtrat. (13) 18 2 J C 2 2 2 2 2 [ ] [ ] [ω 0 − ( kω) ] + 4a ω0 ( kω) ∫e 0 t ω0u sin ( kωu + θ k ) sin ω 0 ( t − u ) du . Raportul: C 44 C 45 Φ Ak = k C (17) 46 Φ sk C 47 C 48 se numeºte factor de amplificare C 49 (receptivitate dinamicã) ºi are expresia: C 50 C 51 1 Ak = . atunci o soluþie 35 C 36 particularã va fi: C 37 C 38 Mk Mk Φ sk = = .d 2ϕ dt 2 + 2aω 0 M k sin ( kωt + θ k ) dϕ 2 + ω0 ϕ = . vom avea: − k 2 ω 2 Φ k sin ( kωt + θ k + α k ) + 2aω 0 kωΦ k ⋅ Mk J sin ( kωt + θ k ) . unde ϕ0 are forma: ϕ 0 = Φ 0 e − aω0t sin  ω 0 1 − a 2 t + δ 0      iar ϕ pk de forma: ϕ pk 1 Mk = ω0 J (10) (9) C 1 C 2 C 3 Se scot de aici sin α k ºi cos α k ‚ privite ca C 4 necunoscute: C 5 C 6  Mk 2akωω0 C 7 ⋅ sin α k = − JΦ k ω 2 − ( kω) 2 2 + 4a 2 ω 2 ( kω) 2  C 8  0 0 . ºi 2 ⋅ cos( kωt + θ k + α k ) + ω 0 Φ k sin ( kωt + θ k + α k ) = = Dezvoltând funcþiile trigonometrice grupându-le convenabil. deci: ϕ = ϕ0 + ϕ pk . 29 C 30 am avea urmãtoarea ecuaþie de miºcare: C 31 2 C 32 Mk d ϕ dϕ 2 + 2aω 0 + ω0 ϕ = . (14) 25 2  kω  C 26  1−  ω  C 27  0 C 28 C Dacã momentul de excitaþie ar fi constant. (12) Calculele fiind foarte laborioase. C 52 2 2   kω  2  C (18) 53 2  kω  1 −      C 54  ω   + 4a  ω    0  0   C 55 C 56 iar prin împãrþirea diferenþa de fazã: aceloraºi obþinem .

pentru care pulsaþiile proprii sunt egale cu pulsaþiile forþei excitatoare se numeºte rezonanþã. iar vibraþiile torsionale mai reduse. (19) mãrime numitã coeficient critic de amortizare. Se poate arãta cã. pentru sistemul oscilant cu un singur disc. Ak . intens amortizatã. Aºa cum reiese din reprezentarea graficã menþionatã.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 Analiza miºcãrii sistemului oscilant se poate face prin intermediul urmãtoarelor mãrimi: ξ . Miºcarea periodicã forþatã a sistemului. sistemul nemaiputând reveni la starea iniþialã de echilibru. pentru a ≤ din figura 1 prezintã un kω pentru = 1 − 2a 2 ‚ ω0 1 2 curbele 2 maxim egal iar pentru 2 ⋅ a ⋅ 1− a 2 a> 2 factorul de amplificare descreºte 2 continuu de la valoarea 1 la 0. deci ºi amplitudinea miºcãrii scade. ξ > ξ cr -miºcarea este aperiodicã. deci Φ k → ∞ . toate curbele kω →∞. Aºadar. (20) ξ cr Vom întâlni deci situaþiile: ξ < ξ cr -miºcarea este periodicã amortizatã. deformaþiile a= unghiulare sunt mai mici. care are o singurã pulsaþie proprie. cu cât amortizarea este mai mare. când ω0 . deformaþia unghiularã fiind infinit mare. Ak → ∞ . Se observã cã la amortizare nulã ( a = 0 ) . Dacã notãm: ξ cr = 2ω 0 J . Corelaþia dintre amortizarea a ºi factorul de amplificare Ak datã prin relaþia (18) este reprezentatã grafic în figura 1. tinzând asimptotic cãtre zero. condiþia de rezonanþã va fi: kω = ω 0 (21) k fiind ordinul armonicei excitaþiei. factorul de amplificare se reduce. ξ = ξ cr -conduce la a = 1 . se produce ruperea arborelui. putem defini amortizarea ca fiind: ξ . a . miºcarea începe sã devinã aperiodicã ( a ≥ 1) .

valorii: ω0 ω0 pentru reducerea acestor amplitudini va trebui mãritã amortizarea. . amortizarea 0  0  poate fi neglijatã.8 ÷ 1.2 ) . în afara zonei  kω  kω  periculoase   ω < 1 sau ω > 1  . permite calculul amplitudinilor care pot atinge valori periculoase în zona din apropierea kω kω = 1 .Relaþia (13). prin intermediul relaþiei (17). mai precis: ∈ ( 0.

3. j = 1 .10.5. normalã pe planul 16 C cilindrilor. kω (3) componenta armonicã de ordinul k a excitaþiei introduce în sistem o energie datã de: Tk Ek j = ∫M 0 Tk kj dϕ k j = kωΦ k j M k ∫ sin (kωt + β ) ⋅ kj 0 ⋅ cos kωt + β k j + α k j dt = Tk ( ) 1 kωΦ k j M k ⋅ 2 ⋅ ∫ [sin (2kωt + 2β 0 kj + α k j − sin α k j dt = ) ] (4) = πΦ k j M k sin α k j + π . cu ordinea de 43 C 44 C 45 C 46 C 47 C 48 C 49 C 50 C 51 C 52 C 53 C 54 C 55 C 56 ~ ~2 ~2 Ek j = Ek j + Ek jy . similar: Ek j = Ek j cos α k j + π . y cu: E k j = πΦ k j M k . are forma: ϕ k j = Φ k j ⋅ sin kωt + β k j − α k j . Deci putem 12 Φ k1 C 13 C face urmãtoarea interpretare vectorialã (fig. de aceeaºi pulsaþie. ( ) (1) Aceastã excitaþie produce o vibraþie forþatã a discului j. deci cu mai multe discuri.3. conform 10. care permite urmãtoarea rescriere: E k j = E k j = E k j sin α k j + π x ( ) ( ) (5) ºi. x (9) ∑ ∑ ∑ ∑ .3. 1 x C 6 Ek1 (8) 7 C Ek j C 8 ~ ~ Ek j = cos α k j + π = Φ k j cos α k j + π y C 9 Ek1 C 10 C 11 Φk j ~ C unde Φ k j = ºi Ek1 = πΦ k1 M k . a unui vector rotitor de mãrime: C 17 C 18 ( ) ( ) ( ) ( ) (2) αk j unde reprezintã defazajul dintre momentul excitant ºi miºcarea vibratorie generatã. j = 1 . În cursul unui ciclu de oscilaþie. de perioadã: Tk = 2π . corespunzãtoare fiecãrui cilindru al motorului. i .5. prin 23 C 24 însumare vectorialã: C 25 C 26 2 2  i ~   i ~  ~ C 27 Ek =  Ek j  +  Ek j  = x  y    C 28  j =1   j =1  C (10) 29 2 2 C 30  i ~   i ~  =  Φ k j sin α k j  +  Φ k j cos α k j  .3. i ( ) C 1 C 2 putem rescrie adimensional: C 3 C 4 Ek j ~ ~ C 5 Ek j = sin α k j + π = Φ k j sin α k j + π Fig. pentru motorul naval 42 C în doi timpi Sulzer 6RND90. (7) ( ) (6) C 20 C 21 Energia relativã cu care sistemul oscilant C este excitat la rezonanþã de cãtre armonica 22 C de ordinul k a momentului motor va fi.5.2. are expresia conform relaþiei din 10.1: M k j = M k sin kωt + β k j . C 39 Pe baza ultimei relaþii se poate constata C dependenþa gradului de excitaþie de steaua 40 C manivelelor.3. Astfel. care. 14 C 1): energia relativã introdusã în sistem este 15 proiecþia pe axa Ox. Momentul excitator armonic de ordin k ce acþioneazã asupra discului j. Determinarea gradelor de excitaþie a sistemelor oscilante Obiectul prezentului paragraf îl constituie stabilirea legãturii dintre mãrimea excitaþiei ºi a amplitudinii vibraþiilor forþate ale sistemelor oscilante echivalente. introducând. ordinea de aprindere ºi de 41 C ordinul armonicii.3.3. C 31     C 32  j =1   j =1  C 33 C Mãrimea datã de relaþia (10) poartã 34 denumirea de grad de excitaþie C 35 a componentei de ordinul k a momentului motor 36 C ºi reprezintã o mãsurã a capacitãþii acestuia 37 C de a excita vibraþii torsionale forþate ale 38 C sistemului.

pentru modul I de vibraþie (fig. Valorile Φ k j sunt cele din tabelele 10. 3. în figura 2. Fig. în acest fel. conducând la o valoare 10. cã existã. 3.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 aprindere 1− 6 − 2 − 4 − 3 − 5 − 1.b.4. Determinarea amplitudinii vibraþiilor forþate 10. simplificarea conducând la valori ale amplitudinilor ºi solicitãrilor suplimentare suficient de exacte.3. Pentru modul II de vibraþie. ordinele majore sunt 3 ºi 9 (fig. Determinarea amplitudinii vibraþiilor forþate neamortizate Considerarea miºcãrii vibratorii forþate cu neglijarea amortizãrii este posibilã atunci când rezonanþa cu un ordin major al componentelor armonice ale momentului motor este situatã în afara domeniului precizat în paragraful 10.3. se obþin graficele din figura 3. b Selectând valorile obþinute pentru gradul ~ de excitaþie al vibraþiilor torsionale E în funcþie de ordinul k al armonicii ºi gradul γ al modului de vibraþie. La construirea stelelor defazajelor momentelor de ordin superior. s-a þinut cont cã defazajul dintre moment ºi vibraþia primului disc este α k j = kα j . numai patru scheme de defazaj distincte dinamic ºi prezentate în figura 2.3. Se poate constata cã.3.2.3. se constatã cã steaua defazajelor coincide cu steaua manivelelor. celelalte ordine armonice sunt minore. vom avea schemele defazajelor corespunzãtoare primelor 12 componente armonice ale momentului motor redate maximã a gradului de excitaþie.4.b). în acest caz.2.5. Pentru prima armonicã. pentru ( i = 6 cilindri ) armonica de ordinul 6 componentele momentului motor se însumeazã în fazã.a.5.3.a).3. practic.5. Gradele de excitaþie pentru ordinele armonice k = 1 ÷ 12 s-au ~ calculat în tabelele 1 ºi 2. se numeºte armonica de ordin major.5. Se a observã.1. 2 . Armonica 6.

0000 0.9174 0.9582 0.4320 -0.153 1 -0.1846 -0..2792 0 -0.. 1 0.9538 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ∑ 1 6 6.55ω 0I = 424 rot / min .0000 0.3224 -0.8259 -0.886 0 0.9859 0.886 -0. . 1 1 1 1 1 1 ~ E k = 5. 12.886 ∑ 1 6 2.0000 0. ...5 -1 0. 8.0000 0. se determinã turaþia de rezonanþã cu componenta de ordin major Tabelul 1 ~ ~ α k j [ °] sin α k j cos α k j Ek j Ek jx y 1.8641 0.9582 -0. . 1 1 1 -1 -1 -1 ~ E k = 0...5 -1 0.5 0..6472 -0.8538 -0.9859 0.7988 5.4791 -0.6472 0.886 0.9859 0.1846 -0.6472 -0.9174 0.5 ~ E k = 0..7518 0.8641 0.5 -0.9859 0.886 -0..6510 0.9174 0.5 -0.3224 -0..886 -0.0000 0.6472 -0.7518 0.Pentru exemplul motorului 6RND90.1846 -0. 5.7483 -0.3236 -0.886 7 1 -0. 1 1 1 1 1 1 ~ E k = 0.5 1 -0.9174 -0.3236 0.9538 0.1612 0.9174 -0.886 -0.7518 0.0000 0. 10.0326 0 0.5 ~ E k = 1.9538 0 120 240 0 120 240 0 0. 7.6648 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 1 -0. 9.0000 0.3224 0.3994 0. turaþii critice k 2 j 3 1 2 3 4 5 6 ~ Φk j 4 1.. 5 0 240 120 180 60 300 6 0 -0. 7.7518 0. 8.2.6472 -0. 5..5 -0. 11.8298 0 0.886 ∑ 1 6 1. 11.1846 -0.1396 I 1 2 3 4 5 6 1. 10.8641 0.886 0 0.4929 -0.3759 -0.6917 0.4 s .0000 0.1846 -0.2886 ∑ 1 6 .9174 0.3224 -0.5605 0. 12.4929 -0. .3224 -0.0580 1 -0.7988 Turaþia nominalã a motorului fiind n = 122 rot / min .6472 -0.0806 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -0.7988 0 0 0 180 180 180 0 0 0 0 0 0 ∑ 1 6 3. γ 1 corespunzãtoare unei n 0 I = 9.8641 0. 1 -0.4320 -0.3994 -0.6510 0..886 0 0.6917 0.5 0.9582 0. 9.9538 0 240 120 180 60 300 0 -0.9174 -0.8641 0.3224 -0.9859 0.4769 -0.5605 0..1064 0 -0..886 0. 4.8298 0 0. 4.0788 1.5 8 0 -0.7988 0 120 240 0 120 240 0 0.5 ~ E k = 0.. . s-a obþinut pulsaþie proprie de −1 gradul I: ω 0I = 44.3638 1.9174 0.8598 1.886 -0. iar pulsaþiile proprii în tabelele corespunzãtoare din paragraful menþionat.886 0 0. 9. .7988 0. 1 1 1 -1 -1 -1 3.4791 0.9582 0.1846 0.1863 1 2 3 4 5 6 1.3638 1 2 3 4 5 6 1. al cãrui sistem oscilant echivalent a fost prezentat în 10.3.1846 -0.0000 0. .0000 0.0000 0.2886 ~ E k = 0.0665 1 2 3 4 5 6 1.. 1 2 3 4 5 6 ~ E k = 3.8598 1.9582 0.5 -0.9859 0.2672 II 1 2 3 4 5 6 1.7483 0..8641 -0. .8259 -0.886 -0.9538 0 0 0 180 180 180 0 0 0 0 0 0 ∑ 1 6 3.9538 3.5. .5244 1 -0.1140 1.5 -0.0000 0.1846 0.3759 -0.5244 1 2 3 4 5 6 1.2792 0 -0.4769 1.5 1 -0.8538 0.9582 0.7518 0.886 ∑ 1 6 2.5 -0.1612 -0. 1 -0.7518 0.7988 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ∑ 1 6 6.

. 8 . Pulsaþia de rezonanþã cu ordinul major va fi: k =6 a kω = kn 6 ⋅122 = = 76.10 . C 34 Cu observaþia din paragraful 10.2.. 12 . j = 1 . Jj + C j ϕ j − ϕ j +1 − C j −1 ϕ j −1 − ϕ j = kj k (11) dedus ca în paragraful 10. .2886 k = 3 .5.2 a raportului fiind limitã inferioarã începând de la care se poate neglija efectul amortizãrii. fãcând însã 12 C α k j = 0 (în lipsa amortizãrii.2. Sistemul de miºcare pentru celelalte n − i discuri pe care acþioneazã momentele excitatoare. cu luarea în consideraþie a excitaþiei. j = 1 . n . 0. 0.1396 1. k = 6 .. ..0665 0. 7 .. echivalente dinamic cu manivelele ºi mecanismele motoare aferente fiecãrui cilindru va fi: d 2ϕi ( ) ( ) C 1 C 2 C 3 C 4 d 2 ϕi+ p C 5 J i+ p + C i + p ( ϕ i + p − ϕ i + p +1 ) − 2 C (12) 6 dt C 7 − C i + p −1 ( ϕ i + p −1 − ϕ i + p ) = 0. 11 . kω / ω 0 I = Raportul = 732 / 424 = 1. . deci momentele de .8598 5. C 10 Soluþiile sistemului (11) cu (12) vor fi de 11 C tipul armonic. . valoarea 1. (13) 15 C 16 C S-a considerat în (11) cã 17 C 18 β = β = const . adunând relaþiile (14) 37 C 38 membru cu membru.65 s −1 ..2 C 35 ºi C C 0 = C n = 0 (tronsoanele de ordinele 36 anume cã C respective nu existã). j = 1 . 4 .2672 motorului: kn = 6 ⋅ 122 = 732 rot / min .2 . n − 1 .C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 dt 2 = M k sin ( kωt + β k ) .3.3638 3. a = 0 ): C 13 C 14 C ϕ j = Φ j sin ( kωt + β k ) .55 Sistemul ecuaþiilor de miºcare ale primelor i discuri.5241 0. 9 . 3 C 24 − J j ( kω) Φ j + C j ( ϕ j − ϕ j +1 ) − C j −1 ( ϕ j −1 − ϕ j ) = C 25 C 26   = M k .5.. ceea ce este valabil pentru ordinul 21 C major pentru care se aplicã prezentul algoritm C 22 de calcul.3.. deci vom obþine: Fig. iC 27   C 28 − J i + p ( kω) 2 Φ i + p + C i + p ( ϕ i + p − ϕ i + p −1 ) − C 29  − C i + p −1 ⋅ ( ϕ i + p −1 − ϕ i + p ) = 0 C 30   C 31 (14) 32 C C 33 unde p = 1 . vom obþine: C 39 n C 40 J j ( kω) 2 Φ j +i + i M k = 0 .3. 9. i . ºi anume: suma momentelor forþelor de C 46 inerþie sã fie egalã cu suma momentelor C 47 excitatoare.3. ca în 10. Relaþiile (13) vor verifica ambele C 23 subsisteme (11) ºi (12). va fi: nu excitaþie acþioneazã în fazã pentru toþi 20 C cilindrii. 5 .5.1863 Tabelul 2 k = 2 . ∀ j = 1 . (15) 41 C j =1 C 42 C 43 expresie a condiþiei ca sistemul oscilant sã 44 C execute vibraþii torsionale forþate de pulsaþie C 45 kω ..55 9. . Calculele se efectuC 48 C 49 C 50 C 51 C 52 C 53 C 54 C 55 C 56 2 Tabelul 3 ∑ Tabelul 4 C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 γ I II ~ Gradul de excitaþie E k k = 1 . C 8 C 9 unde p = 1 . i 0.73 > 1. n − 1 .

C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 C C C C C C C C C C C C C C C C C C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 C 20 C 21 C 22 C 23 C 24 C 25 C 26 C 27 C 28 C 29 C 30 C 31 C 32 C 33 C 34 C 35 C 36 C 37 C 38 C 39 C 40 C 41 C 42 C 43 C 44 C 45 C 46 eazã tabelar. C 53 Calculele s-au fãcut pentru modul I de C 54 2 vibraþie. cu valoarea ( kω) 2 = 76.9 s −C 55 . Punând condiþia finalã (15). notat cu x. 47 C considerând vibraþia primului volant ca 48 C necunoscutã. C 49 Calculul amplitudinilor vibraþiilor torsionale 50 C forþate la rezonanþã cu armonica de ordin 51 C major k = 6 a momentului motor 6RND90 se C 52 prezintã în tabelul 3. pe baza schemei lui Holzer.65 2 = 5875. se obþine 56 C ecuaþia în necunoscuta x: .

01164 ⋅ M 6 .− 10826 .2. vor fi de tipul celor de la paragraful anterior (vibraþii forþate neamortizate).48 ⋅10 5 ⋅ x = 29. în acest caz. obþinem amplitudinea: x = −2. Fig. pentru acelaºi ordin armonic.2. De aici. þinând cont de egalitatea valoricã dintre momentele de ruliu ºi cele motoare. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4.5. la care se adaugã însã momentul forþelor de frecare de tipul: M ξ k = −ξ k j j dϕ k j dt (1) . Pentru amplitudinea componenþei M 6 vom folosi metodologia ºi armonice relaþia finalã de la 3.11387 ⋅10 −3 rad . 4 10.3.3. M 6 = 78885 Nm . în funcþie de care se calculeazã amplitudinile miºcãrii vibratorii forþate ale discurilor ºi momentelor de torsiune aferente acestora. pe baza cãrora s-au trasat diagramele din figura 3.3. Determinarea amplitudinii vibraþiilor forþate amortizate Ecuaþiile care descriu miºcarea vibratorie a sistemului.4.

deci: (5) 10. 54 C putem preciza factorul de amplificare Ak : C 55 C 56 Φ sk 1 Eξk = j ∫M 0 ξk j dϕ k j = −ξ k j ( kω) 2 Φ 2 j ⋅ k Tk ⋅ cos 2 kωt + α k j + β k j dt = − 0 Tk ∫ ( ) 1 ξ k ( kω) 2 Φ 2 j ⋅ k 2 j ⋅ 1 + cos 2 kωt + α k j + β k j dt = ~ = − πξ k j ( kω) Φ 2 j = −πξ k j ( kω) 2 Φ 21 Φ 2 j . se produce creºterea amplitudinilor vibraþiilor forþate pânã când energia introdusã de excitaþia de ordinul k compenseazã cea disipatã prin amortizare. (7) 18 ∑ ∑ k ( ) C 20 unde ω0γ este pulsaþia de gradul γ . energia totalã disipatã amortizare pe întregul sistem va fi: Eξk = prin 0 ∫[ ( )] ∑ ∑E j =1 n ξk j = − π( kω) Φ 2 j k ∑ j =1 n ∑ ~ ξk j Φ 2j . i  j −1 j   2 d ϕ ki + p dϕ ki + p  + ξ ki + p + Ci+ p ϕ k − ϕ k − J i+ p 2 i+ p i + p −1 dt dt   − C i + p −1 ϕ k − ϕk = 0 .) De aici. .3. sub forma: C 49 ~ M 'k E C 50 Φ sk 1 = M k k = .3. astfel C 21 încât (6) devine: C 22 C 23 C . j = 1 .5.3.  i + p −1 i+ p  ( ( ) ) ( ) ( ) În lipsa amortizãrii.2. j = 1 . k k k (3. C 46 C 47 deci regãsim relaþia deformaþiei statice 48 C unghiulare din paragraful citat. 2 C ω 0γ ⋅ J jΦkj C 34 j =1 C 35 C în care putem face reducerea sistemului 36 C echivalent la un singur disc cu momentul de 37 inerþie: C 38 C 39 n C 40 ~2 J0 = J jΦkj .3. n . n − i . (8) 24 Φ k1 = q C 25 C 26 C Φ sk .5. utilizând (1). n (2) j moment prin care este disipatã o energie întrun ciclu de oscilaþie datã de: Tk C 1 C 2 n ~ ~2 2 C 3 πΦ k1 M k E ξ k = − πkωΦ k1 ξk j Φ k .2. momentul rezistent se poate scrie cã: M ξ k = −ξ k j ( kω) Φ k j cos kωt + β k j + α k j . C0 C0 C 51 C 52 Continuând analogia cu sistemul cu un 53 C singur disc prezentat în paragraful 10. condiþie acoperitoare: Ek = Ekξ unde. j = 1 . deci:  d 2ϕk dϕ k j j J j + ξk j + C j ϕk − ϕk − j j +1  dt dt 2  − C j −1 ϕ k − ϕ k = M k j . Atunci. p = 1. E k = E k1 din ~ ~ = E k = πΦ k1 M k E k .5. la rezonanþã. C 41 j =1 C 42 C 43 ºi rigiditatea: C 44 C 45 2 C 0 = ω0γ J 0 .C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 unde ξ k j reprezintã coeficientul de amortizare a miºcãrii vibratorii forþate de ordinul armonic k al momentului motor. n .3. capãtã semnificaþia unei deplasãri 28 C 29 unghiulare statice: C 30 ~ C 31 M k Ek Φ sk = C 32 n 1 (9) 33 ~2 . miºcarea discurilor este datã de soluþia anterioarã pentru j = 1. (6) kω ⋅ ξk j Φ 2 C 10 kj j =1 C 11 C 12 În lipsa unor informaþii exacte asupra 13 C valorilor lui ξ k j . prin analogie cu cel prezentat la 27 unde 1 C 10. se poate aprecia cã aceasta 14 C C reprezintã o fracþiune din momentul cinetic al 15 C 16 discului: C 17 C ξ k j = qω 0 γ J j . j j C 4 j =1 C 5 C 6 de unde: C 7 ~ C 8 M k Ek Φ k1 = C 9 n ~ . k (4) Vom considera în continuare cã.3.3.

3. dar trebuie completatã cu mãsurãtori la navã.5. cu gradul de precizie al fiecãruia. Determinarea regimurilor de rezonanþã Metodele anterioare. (11) Pentru motorul 6RND90 cu turaþia nominalã n = 122 rot / min ºi cea proprie de gradul I: n 0 I = 424 rot / min . În ultima coloanã a tabelului 2 s-au calculat tensiunile suplimentare corespunzãtoare relaþiei cunoscute din rezistenþa materialelor: reprezintã pulsaþia excitaþiei de ordinul k.5. . în continuare. rezultând valoarea 5.5244.3. γ fiind gradul pulsaþiei. Valorile gradelor de excitaþie s-au preluat din tabelul corespunzãtor din 10. q (10) τ max = M tmax Wp .1 .3. d 0 fiind diametrul arborelui 16 echivalent.2.4. Calculul amplitudinilor vibraþiilor forþate amortizate prezentat este aproximativ. întrucât pentru valorile lui Ak apelãm la diferite relaþii experimentale.325 ⋅10 5 Nm cu valorile corespunzãtoare ale amplitudinii deformaþiei primului disc Φ k1 . În figura 1 este redatã variaþia amplitudinii vibraþiilor torsionale forþate amortizate în dreptul primului disc.3.3.3. pentru Ak se poate lua: Ak = ( 48 ÷ 58) 1 i unde modulul de rezistenþã polar W p are 3 π⋅ d0 .2). valoarea ∑Φ j =1 i ~ kj . rezultã cã pulsaþia excitaþiei de 9. de multe ori este util sã se precizeze regimurile de turaþie ale motorului la care se produce rezonanþa. n 0I 424 deci iar raportul funcþionarea se situeazã în zona periculoasã. cu care se calculeazã. valorile factorului de amplificare cu relaþia (11): 1 Ak = ( 48 ÷ 58) ⋅ ⋅ 5. Metoda aproximativã este acoperitoare. 9. d 0 = d l = 680 mm pentru motorul 6RND90. folosind valorile ~ Φj din tabelul pulsaþiilor proprii (paragraf 10. conform 10.55 ordinul k variazã liniar cu turaþia ca mai jos: [ ] Ωk = k n. 122 kn 4 ⋅122 = ≅ 1.5.2) ºi anume 942.5244 ≅ ( 44 ÷ 54 ) . la rezonanþã vom avea: Ω k = ω 0 γ . Relaþia care indicã condiþia de rezonanþã sub forma generalã poate fi scrisã: kω = ω 0 γ .3.Ak = Φ k1 Φ sk 1 = 1 . mai mult sau mai puþin exacte. De exemplu. De aceea. ordinul armonicii care poate excita rezonanþa în domeniul turaþiilor de exploatare va fi: k= n0I n = 424 ≅4 .3.1.55 (14) Punctele de intersecþie ale dreptelor Ω k cu orizontalele ω0γ dau aºa numitele turaþii critice.5. de determinare a amplitudinilor vibraþiilor torsionale forþate ale liniilor de arbori comportã dificultãþi legate de volumul mare de calcul. Amplitudinile momentelor excitatoare de ordinul k s-au obþinut din analiza armonicã prezentatã în paragraful 3. unde Ω k (13) (12) ~ kj . ordinul armonicilor ºi gradul pulsaþiilor de rezonanþã. relaþii suplimentare asupra tensiunilor admisibile τ1 ºi τ 2 se vor da în paragraful urmãtor. Calculele amplitudinilor sunt prezentate tabelar: în tabelul iniþial 1 se calculeazã valorile ∑Φ j =1 i 10.5. Notând: Ω k = kω . Momentele de torsiune suplimentare maxime s-au obþinut prin înmulþirea valorii maxime a momentului din tabelul pulsaþiilor proprii (paragraf 10. 6 S-a ales Ak = 49 . Deoarece ω poate fi scris ºi sub forma n ω= s −1 . Valorile sunt prezentate în tabelul 2. În figura 2 se prezintã diagrama pulsaþie-turaþie pentru motorul 6RND90.

9582 0.0 0.3638 261. prin mãrirea rigiditãþii arborelui de registru.0 8046.396 C 30 7 60.8 0.0000 7820.1 0.648 C 34 12 35. C 42 O turaþiilor de lucru.985 10 1789.339 10 0.218 10 3.1396 409.669 10-3 157.6381 0.5244 ∑J ~2 jϕ j = 74768 .833 10 266.104 20.4272 ~ J j ϕ2 j [Nms2] 8290.5.0 8290.7272 10-4 8.0665 59.0 0.3407 10-4 1.308 103 6.274 25.9553 10-4 14. Datoritã importanþei vibraþiilor torsionale.3 5.5781 10 2.807 C C C C C C C C C C C C C C C C C C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 C 20 C 21 C 22 Tabelul 2 C 23 ~ k ϕk1 C 24 nI k ϕ sk1 τ k max Mk Ek M tk max C 25 [rot/min] [Nm] [rad] [rad] [kNm] [10-1N/mm2] C 26 3 -4 -3 1 424.566 8.0 4293.489 129.164 103 0.9720 0.7120 7387.1125 10 10.5.3.0 8046.5241 7. valorile C 46 motoarele navale.593 10-3 2977.888 103 2.581 221.8416 0.9859 0.0665 128.885 103 29. coloana a C 10.6536 ~ ϕ2 j 1.4475 10-4 31.239 10-3 22.6765 -0.188 10 0.656 2210.0665 468.382 10 2.6812 10-4 3.035 10 945.5241 78.9174 0. 44 C corespunzãtoare modului I de vibraþie vor fi: folosirea în exploatare a amortizoarelor de 45 C vibraþie.5551 10-4 144.948 3 -4 -3 C 33 10 42. Recomandãri ale RNR 48 doua.087 482.463 10-3 797.004 289. în sensul navelor maritime.8641 0.771 3 141.1073 10 0.3638 27.9 73120 6 1 ~ ϕj 1.8490 1964.8640 ~ ∑ϕ j = 5. disc 1 2 3 4 5 6 7 8 Jj [Nms2] 8290.6 0. .0330 6771.847 103 0.632 153.026 C 35 C 36 C 37 C 38 C 39 C 40 C 41 Se constatã cã în zona precizatã a creºterii pulsaþiei proprii a vibraþiilor. Se mai constatã cã rezonanþa pentru C referitoare la vibraþiile torsionale ale 49 armonicile de ordin inferior se produce la C 50 liniiior de arbori antreturaþii care depãºesc cu mult turaþia maximã naþi de motoarele navale C 51 a motorului.1396 11.526 10 49.1396 182.9181 0.338 10-3 314. citite pe axa absciselor ºi care corespund C 47 valorilor calculate în tabelul 2.960 43.172 C 29 3 -4 -3 5 84.317 10-3 124. turaþiile la care se produce soluþie satisfãcãtoare o dã.0000 0.209 C 28 4 106.Tabelul 1 Nr.7467 0.548 50.0 8046. În continuare vom prezenta 54 C cotit sau prin micºorarea momentului de recomandãrile RNR cuprinse în Regulile 55 C inerþie mecanic al acestuia.0 0.609 103 0. 52 C O altã observaþie care se impune este calculul acestora cade sub incidenþa regulilor 53 C aceea cã.4576 0.991 103 0. situaþia se întâlneºte frecvent la n I5 ≅ 85 rot / min ºi n I 4 ≅ 106 rot / min .9480 5289. simultan cu cea 43 C rezonanþa cu componentele de ordinul 4 ºi 5 anterior vizatã încã din fazele de proiectare.240 6 70.8880 31236.0 0. este posibilã generale pentru clasificarea ºi construcþia deplasarea unei turaþii critice din zona C 56 turaþiilor utilizabile ale motorului.0000 0.819 10-3 13646.7988 0.5130 6007.8745 10 18.0665 10.4 0.5 0.521 3.0489 10-4 0.481 10-3 1364.167 3 -4 -3 C 27 2 212.028 11 38.2668 10-4 1.101 C 31 8 53.422 103 1.0 8046.0 01396 35.474 C 32 9 47.7 5.

• cu elice de rezervã. Calculul vibraþiilor torsionale trebuie sã Fig. • tabelele de calcul ale frecvenþei vibraþiilor libere ale modurilor principale. 2 . în acest caz trebuie sã se ia cilindrul scos din funcþiune ca cilindrul pentru care sumele geometrice ale amplitudinilor relative ale vibraþiilor sunt maxime.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 10. • cu variantele de cuplare a unor consumatori suplimentari de putere.Fig.5.3. amortizoarelor. cuplajelor elastice. schema tuturor variantelor posibile de funcþionare a sistemului.2 a turaþiei de calcul.1. 1 dimensiunile. dacã momentele lor de inerþie sunt comparabile cu momentul de inerþie al unui cilindru de lucru. momentele de inerþie ale maselor ºi elasticitãþile elementelor sistemului. dacã momentul de inerþie al acesteia diferã faþã de cel al elicei principale cu 10% ºi mai mult. • cu variantele de funcþionare separatã ºi în paralel a motoarelor principale în instalaþiile având mai multe motoare ca acþioneazã propulsoare prin intermediul aceluiaºi reductor. parametrii motorului.5. pentru instalaþiile având cuplaje elastice. 1 cuprindã: • date amãnunþite ale elementelor sistemului. Fig. cât ºi pentru toate regimurile de funcþionare posibile ale instalaþiei aflatã în exploatare: • cu prizã de putere maximã ºi pentru mers în gol (poziþia zero a palelor) la instalaþiile cu elice cu pas reglabil.2 la 1. propulsorului. • cu variantele de cuplare a reductoarelor inversoare. reductoarelor ºi generatoarelor. care au rezonanþe apreciabile în gama de la 0. • cu un cilindru scos din funcþiune. Indicaþii generale Calculele vibraþiilor torsionale trebuie sã se efectueze atât în varianta principalã.

3.4 ⋅ d − 13  nc   2 R m − 510 ⋅  Rm  (15) • dacã existã cuplaj elastic-calculul amplitudinilor momentelor elastice sau tensiunilor din elementele acestuia ºi compararea lor cu valori admisibile.• valorile de calcul ale amplitudinilor vibraþiilor celei mai mari mase a motorului pentru toate ordinele ºi modurile de vibraþii analizate. la o funcþionare îndelungatã. nu trebuie sã depãºeascã valorile determinate cu formula:  n τ1 = ± 45 − 0. • date privind tensiunile de calcul produse de vibraþiile torsionale în secþiunile cele mai stabile ale arborelui. Tensiuni admisibile Tensiunile rezultante datorate vibraþiilor torsionale pentru arbori cotiþi ai motoarelor . 10. principale.5.2.5. iar dacã existã reductor-calculul amplitudinilor momentelor elastice ºi compararea lor cu momentul de torsiune mediu.

9 ÷ 1. n c -turaþia de calcul s −1 .). traulere. (17) 28 C • pentru arborii cotiþi ai motoarelor care 30 C antreneazã generatoare. nu trebuie sã depãºeascã valorile 22 admisibile determinate cu formulele: C 23 • pentru arborii cotiþi ai motoarelor 24 C principale: C 25 τ 2 = 2τ1C 27 . Rm (16) Tensiunile admisibile pentru zonele de turaþii interzise la funcþionarea de lungã C 32 C 33 τ 2 = 5τ1 . . tensiunile produse nu trebuie sã depãºeascã jumãtate din tensiunile admisibile determinate cu formula (15). precum arborii 31 C generatoarelor: C 26 C 29 . N / mm 2 .05) n c . Dacã 510 N / mm 2 > R m > 430 N / mm 2 .. τ1 -tensiunea admisibilã N / mm 2C 38 datã de (15) sau (16). etc. Tensiunile admisibile datorate vibraþiilor torsionale. -turaþia consideratã s −1 . În zonele de turaþii ( 0. nu trebuie sã depãºeascã valorile determinate cu formula: τ1 = ± 22.C 1 C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 C 7 C 8 C 9 C 10 C 11 C 12 C 13 C 14 C 15 C 16 C 17 C 18 C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 ω [s -1] 200 k=12 k=11 k= 10 150 k=9 k=8 k=7 100 k=6 k=5 k=4 k=3 k=2 k=1 ω 0 II ω 0I 50 n I5 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 n I4 110 120 130 140 n [ r o t / m in ] 150 s a r c in a [ % ] 25 50 75 100 C C C C C C C C C C C C C C C C C C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 C 20 unde: τ1 − tensiunile admisibile N / mm 2 .2 d ⋅ ( ) 2 R m − 510 .5 − 0. C (19) 46 18 C 47 C 48 Tensiunile admisibile produse de vibraþiile C 49 torsionale în zonele de turaþii mai mici decât C cele indicate nu trebuie sã depãºeascã 50 C 51 valorile determinate cu formula: C 52 C 53   n 2  R + 160 C τ1 = ± m c k c d ⋅ 3 −    . C 39 Pentru arborii intermediari. nu trebuie sã C 43 depãºeascã valorile determinate cu formula: C 44 C 45 R + 160 τ1 = ± m c k c d ⋅1. precum ºi pentru arborii generatoarelor. la o funcþionare de lungã duratã în C 42 zona de turaþii ( 0. 2 se va adopta R m = 510 N / mm . R m − rezistenþa de rupere la tracþiune a motorului N / mm 2 . d diametrul arborelui [mm]. (20) 54 18   nc      C 55  C 56 [ ] [ ] . în calcule se va adopta R m = 780 N / mm 2 . În cazul când se utilizeazã un material cu rezistenþã de rupere mai mare de 780 N / mm 2 [ ] [ ] [ [ ] ] C duratã. Pentru navele ale cãror motoare principale se exploateazã timp îndelungat cu momentul maxim de torsiune la o turaþie mai micã decât cea de calcul (remorchere.38 .85 ÷ 1. dar prin care se admite o trecere 21 C rapidã.05) n c pentru arbori cotiþi ai motoarelor ce antreneazã generatoare ºi alte mecanisme auxiliare de mare importanþã. de împingere C 40 ºi port-elice.05) n c . în gama turaþiilor ( 0. C 34 (18) C 35 unde τ 2 -tensiunea admisibilã pentru turaþii C 36 interzise la funcþionarea de lungã duratã C 37 .85 ÷ 1. tensiunile datorate vibraþiilor C 41 torsionale. în toate cazurile se va adopta n = n c .

care au fost examinate pentru calcule.5.2 ÷ 1.3. n c -turaþia de calcul s −1 .3. 2 [ ] [ ] [ ] relaþiilor (15) ºi (20).03 n rez . τ 2 -tensiuni admisibile N / mm . τ1 .55 ck 1. nu trebuie sã depãºeascã valorile determinate de formula: τ2 = ± 1. se stabileºte o zonã de turaþii interzise. dacã se utilizeazã materiale având cu d -diametrul arborelui [mm]. Mãsurarea tensiunilor produse de vibraþiile torsionale Rezultatele calculelor pentru vibraþii torsionale trebuie sã fie confirmate prin mãsurãtori.2 .5. în calcule se va adopta R m = 600 N / mm 2 .05) n c se va utiliza formula (19).unde R m − rezistenþa de rupere a materialului 2 rezistenþa de rupere mai mare de 600 N / mm 2 . dar nu depãºesc valorile pentru care se admite trecerea rapidã date de (17). pe toatã gama ( 0. Frecvenþele mãsurate ale vibraþiilor libere nu trebuie sã difere faþã de cele de calcul cu mai mult de 5%. iar la aprecierea vibraþiilor forþate fãrã rezonanþã este necesar sã se efectueze analiza armonicã a torsiogramei.7 ⋅ τ1 ck [ N / mm ] . calculul trebuie corectat în mod corespunzãtor.5. dat de relaþia: c d = 0. Acestea vor fi efectuate în toate regimurile de funcþionare ale instalaþiei. 10.3. c k coeficient. se determinã luând ca bazã turaþia de rezonanþã ( n rez ) ºi domeniul de turaþii în care tensiunile (momentele) depãºesc valorile admisibile.35 + 0. (21) [ N / mm ] . dar prin care se permite o trecere rapidã. Calculele tensiunilor conform datelor torsiografice trebuie sã se efectueze la amplitudini maxime ale vibraþiilor pãrþii Tabelul 3 Arbori intermediari Cu flanºe forjate dintr-o bucatã sau cu îmbinãri fãrã panã Cu canal de panã 0. în care tensiunile din arbori datorate vibraþiilor torsionale sau momentele din cuplajul elastic sau reductor depãºesc valorile admisibile.93 ⋅ d −0. Zone de turaþii interzise Dacã tensiunile efective depãºesc tensiunile admisibile determinate pe baza . Pentru navele ale cãror motoare se exploateazã timp îndelungat cu momentul maxim de torsiune la turaþie mai micã decât turaþia de calcul.5. tabelul 3. Zonele de turaþii interzise.75 Arbori de împingere Cu guler de împingere 0. (18) ºi (22). c d -factor de scarã. Tensiunile admisibile pentru zonele de turaþii interzise la funcþionarea de lungã duratã. 2 (22) 10.85 Arbori port-elice 0. Nu se admit zone interzise pentru turaþiile n > 0. faþã de care se ia în ambele sensuri 0. În acest caz contrar.0 corespunzãtoare a torsiogramei. n -turaþia consideratã s −1 .8 n c .4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful