Raport special

Cele mai importante 10 greşeli de evitat în managementul financiar

Raport special Cele mai importante 10 greseli de evitat in managementul financiar © 2012 RENTROP & STRATON Autor: Irinel Ion Manager produs: Raluca Bajan Manager Centru de Profit: Andreea Micu Director Divizie Editorială: Răzvan Tanase Lucrare editată de: RENTROP & STRATON Grup de Editură si Consultantă în Afaceri (recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007) Presedinte: George Straton Director General: Florin Câmpeanu Director Creatie – Productie: Cristina Straton Director Economic: Mariana Netoiu Serviciul Clienti Tel.: 021.209.45.45 Fax: 021.408.28.99 E-mail: info@rs.ro Puteti consulta si celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionată vreunei persoane fizice sau juridice care actionează sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

1

dintre care profitul are abia un rol subsidiar. care se calculeaza ca diferenta dintre marja bruta si toate cheltuielile operationale. numarul acestora fiind considerabil. In practica exista mai multe masuri ale profitului. Profitul obtinut. care se calculeaza ca diferenta dintre veniturile provenite din vanzarea bunurilor si a serviciilor si costul acestora. Masurile cu privire la profit descrise anterior au dezavantajul lipsei de comparabilitate dintre diverse companii situate in special in tari diferite.Cele mai importante 10 greseli de evitat in managementul financiar STUDIU DE CAZ 1 Greseala: Evaluarea deciziilor manageriale asupra rentabilitatii unei companii poate fi masurata prin compararea profiturilor obtinute in decursul a doua perioade. deoarece politicile si procedurile contabile folosite difera. Astfel. Mai este cunoscut sub denumirea de profit inainte de dobanzi si taxe (earnings before interest and taxes) si defineste surplusul generat de activitatea operationala (de exploatare). − Profit brut (Profit before taxes). recunoasterea cheltuielilor aferente activelor depreciate etc. putem vorbi despre: − Marja bruta (Gross margin). care reprezinta profitul realizat inainte de impozitare (taxe) si dupa scaderea cheltuielilor cu dobanzile (aferente capitalului pus la dispozitie de institutiile financiare). rezultatele contabile obtinute sunt influentate de politica de amortizare a imobilizarilor. In costul bunurilor si a serviciilor se includ doar o parte a cheltuielilor inregistrate de catre o companie si anume cheltuielile directe si o parte din cheltuielile indirecte. de regula. metoda de gestiune a stocurilor. recunoasterea si capitalizarea activelor necorporale precum goodwill-ul. Astfel. masurat ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile inregistrate de catre o companie are rolul de a mssura performanta obtinuta de catre o companie in decursul unei perioade. in diverse tari existand notiuni si definitii distincte cu privire la profit. 2 . adica cele care pot fi alocate in mod direct bunurilor sau serviciilor vandute. in cazul unei cresteri a profitabilitatii putand concluziona ca deciziile luate de catre management au fost adecvate Corect: analiza rentabilitatii unei companii trebuie sa fie axata in mod necesar pe masurarea unui set de indicatori. − Profit operational (Operating profit). de la tara la tara si chiar de la companie la companie. − Profit net (Net profit) reprezinta profitul net dupa deducerea impozitului pe profit si a ajustarilor pentru activitatile extraordinare (in unele tari).

creditorii trebuie sa se asigure de solvabilitatea si rentabilitatea intreprinderii. In schimb. a costului acestora. iar rezultatele analizei sunt integrate in modele financiare. Masurile contabile ale profitului sunt considerate de catre multi analisti economici a avea o relevanta mai insemnata pentru banci si alte institutii finantatoare decat pentru o companie. creditorii sunt interesati de lichiditatea intreprinderii. Actionarii – particulari sau intreprinderi – sunt direct interesati in cresterea valorii intreprinderii. capacitatea de autofinantare a intreprinderii. prin intermediul cheltuielilor cu dobanzile. costul capitalurilor atrase de catre o companie de la furnizorii externi de capitaluri sunt prezentate transparent in cadrul contului de profit si pierdere al unei companii. analiza performantelor unei companii nu trebuie sa se limiteaze numai la date financiare. Creditorii sunt interesati si de structura financiara a intreprinderii. 3 . Astfel. deoarece ei investesc capitaluri supuse la riscuri. Remunerarea actionarilor este constituita prin dividende si plus-valoarea creata de intreprindere. adica de capacitatea acesteia de a face fata scadentelor pe termen scurt. Spre exemplu. Pentru a determina acest cost avem nevoie de informatii suplimentare pe care nu le regasim de regula in situatiile financiare ale unei companii. posibilitatea de rambursare. pe termen scurt. de care depinde plata dobanzilor si rambursarea datoriilor. costul capitalurilor furnizate de catre actionari nu este prezentat in mod explicit in cadrul situatiilor financiare si a contului de profit si pierdere. este necesar sa luam in considerare si costul capitalurilor furnizate de catre actionari. ceea ce a impus un sistem de tratare a informatiei apt sa ofere managerului datele necesare si relevante adoptarii deciziilor financiare. care prezinta gradul de risc prin levierul financiar (adica raportul dintre datorii si capitalurile proprii). de mixul capitalurilor folosite in derularea activitatilor curente. Ei sunt interesati de marimea datoriilor. Pe termen lung. fiind interesati in principal de necesarul de fond de rulment sau capital de lucru pentru a face fata nevoilor de lichiditati generate de procesul de exploatare. precum si de rentabilitatea si utilitatea imprumutului acordat. Modul de abordare a performantelor bazat strict pe analiza profitabilitatii inregistrate s-a dovedit limitat. ci inglobeaza si informatii economice si cu privire la mediul concurential. Structura capitalurilor atrase de catre o companie influenteaza in mod direct si costul acestora.In plus. profitul net dupa deducerea cheltuielilor cu dobanda si a taxelor este influentat de modalitatea de finantare (mixul de capital) folosit de catre fiecare companie si de politica fiscala din zona in care compania activeaza. Pentru a efectua o analiza relevanta asupra performantelor realizate de catre o companie. Astfel. necesare elaborarii previziunilor. si asta deoarece profitul nu include si o dimensiune de remunerare a capitalurilor puse la dispozitie de catre actionari. chiar daca este evident faptul ca si aceste fonduri puse la dispozitie de catre actionari au un cost.

750 Firma B Observatii 100.250 6. E.000 2.000 diferente intre politica de amortizare a 21. fiind interesati in indatorarea acesteia. care activeaza in cadrul aceleiasi industrii (cu acelasi volum al volumelor comercializate.Shapiro) considera ca actiunile au o valoare egala cu valoarea actuala a fluxurilor dividendelor estimate.800 Indicator P&L Venituri vanzari Costul bunurilor vandute Marja bruta Cheltuieli operationale Profit operational (PBIT) Costuri de finantare (dobanzi) Profit brut Impozit pe profit Profit net Dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos. valoarea actiunilor este dependenta de profit. Firma A 100. independent de dividende.000 Firma A foloseste met.000 6. fiind interesati atat in perspectiva castigurilor viitoare (beneficiul pe actiune si plus-valoarea in capital). Teoria de baza consta in faptul ca. Actionarii actuali si cei potentiali urmaresc sectorul de activitate al intreprinderii si locul pe care aceasta il ocupa.In conceptia unor autori (F.000 40.000 FIFO 45.000 investitiilor 24. structura similara a cheltuielilor si credite contractate egale) pot avea masuri ale profiturilor obtinute foarte diferite. iar firma B 55.Gordon.Modigliani si M.H. Cu toate acestea. investitorii procedeaza la o evaluare a rentabilitatii sperate de intreprindere.000 pentru B 20.000 15. capacitatea de autofinantare si rentabilitatea investitiilor. in absenta taxelor.Miller1). In practica. in timp ce alti autori (M.000 60. ca urmare a unor diferente existente la nivelul politicilor contabile sau a nivelului dobanzilor si taxelor platite. taxes. doua companii cu performante operationale aproape similare. Cel mai relevant indicator de tip P&L (pentru analiza performantei) este EBITDA (earnings before interest.200 25% firma A versus 16% firma B 16. depreciation & amortization). evaluarea unei afaceri sau a unui proiect de investitii exclusiv pe baza indicatorilor din contul de rezultate este fundamental eronata deoarece nu surprinde dimensiunea efortului necesar pentru obtinerea acestor rezultate (adica a resurselor angajate). in contextul unei piete eficiente. a costurilor legate de insolventa si de asimetria informationala.000 3.000 9. valoarea unei firme nu este afectata de 1 4 . tocmai pentru faptul ca nu incorporeaza elemente sensibile precum dobanzile si taxele platite sau amortizarea care este dependenta de politica fiecarei companii.000 costul finantarii este de 12% pentru A si 8% 4. CMP. Merton Miller au pus bazele teoriei moderne cu privire la structura capitalului. cat si in rentabilitatea imediata prin studiul politicii dividendelor si al riscului in vederea orientarii spre titlurile avantajoase.000 25. Franco Modigliani.

Principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a firmei sunt: rata rentabilitatii comerciale. rata rentabilitatii se determina pe baza datelor din contul de rezultat. deoarece pot exista companii foarte rentabile cu marje mici si invers. rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare.efort. capital investit. Numai ratele caracterizeaza real gradul de rentabilitate. sau din bilant. rentabilitati slabe cu marje mari. singurul care diferentiaza intreprinderi cu acelasi beneficiu dar cu rentabilitati diferite. Privite in marimi absolute. rezultatul exercitiului) la un indicator de efort (costuri. active totale etc). ca urmare a unor costuri diferite.STUDIU DE CAZ 2 Greseala: Masurarea performantelor obtinute se bazeaza exclusiv pe indicatorii furnizati prin intermediul contului de profit si pierdere Corect: o analiza fundamentata a performantelor obtinute trebuie sa aiba in vedere atat informatiile obtinute din contul de profit si pierdere. Rata rentabilitatii caracterizeaza gradul de rentabilitate. resurse consumate etc. prin ele insele caracterizeaza insuficient gradul de rentabilitate al intreprinderii. cat si informatiile cu privire la situatia activelor si datoriilor si evolutia acestora in timp. ratele de rentabilitate servesc la efectuarea comparatiilor in timp. Aceste rate de rentabilitate au valente informationale diferite si oglindesc multiplele laturi ale activitatii economico-financiare ale firmei. de aceea au fost dezvoltati anumiti indicatori de performanta care surprind dimensiunea performantelor raportata la volumul de business generat (fluxul de activitate). cifra de afaceri. rezultatul din exploatare. Dupa cum am vazut la punctul 1. cum ar fi rata rentabilitatii vanzarilor sau rentabilitatea cifrei de afaceri (exprima profitul obtinut pe fiecare unitate de vanzari). Numai raportand beneficiul la costuri se poate stabili gradul de rentabilitate al fiecarei intreprinderi si eficienta activitatii desfasurate. rata rentabilitatii activelor (exprima profitul obtinut pe fiecare resursa consumata) etc. Marjele. Calculate in mai multe variante. Inclusa in categoria indicatorilor de eficienta. rata rentabilitatii resurselor consumate. in functie de factorii raportului efect . prin raportarea unui rezultat (marja comerciala. aceste masuri nu sunt foarte relevante. Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (o masura a profitului) si un indicator care reflecta un flux de activitate (cifra de afaceri neta. capital propriu).) sau un "stoc" (capital propriu. exprimand in modul cel mai sintetic eficienta cheltuielilor sau a utilizarii capitalurilor. indicatorii furnizati in cadrul contului de profit si pierdere ofera informatii cu privire la anumite masuri ale profitabilitatii care includ diverse componente ale veniturilor si cheltuielilor inregistrate de catre o companie. spatiu sau cu valori standard acceptate sau elaborate de organisme de specialitate si pot fi: 1) Rata rentabilitatii resurselor consumate: 2) Rata rentabilitatii veniturilor: 5 .

fie prin modificarea preturilor de vanzare sau prin diminuarea reducerilor comerciale acordate partenerilor. al ratelor de rentabilitate este. daca marja comerciala obtinuta (exprimata ca raport intre marja comerciala si cifra de afaceri) cunoaste o tendinta descrescatoare. de asemenea. iar rata rentabilitatii veniturilor (Rv). da expresie politicii comerciale a intreprinderii. Pe baza trendului de evolutie observat se pot lua masurile necesare pentru corectarea evolutiei pe baza obiectivelor urmarite. Pentru a surprinde in mod coerent evolutia unei afaceri. trebuie luate masuri de corectie a acestei evolutii. indicand profitabilitatea acesteia. Trendul indicatorilor.Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) compara beneficiul (efectul) cu efortul propriu reflectat in costuri sau capitalul investit. foarte important. 6 . Astfel. trebuie realizate comparatii ale nivelului inregistrat de catre acesti indicatori in timp. care compara beneficiul cu un factor partial dependent de efortul propriu (CA).

Reebok etc.STUDIU DE CAZ 3 Greseala: Actionarii unei companii isi asuma acelasi risc pentru toate investiile efectuate in cadrul unei companii Corect: riscurile asumate sunt determinate de incertitudinea care planeaza asupra rezultatelor diverselor proiecte de investitii. fata de celelalte activitati ale companiei. sau pot in egala masura considera comercializarea aceastor produse ca fiind similara din punct de vedere al riscului implicat cu alte produse comercializate de catre companie si ca atare nu vor solicita o marja aditionala de rentabilitate In schimb. daca firma Adidas se decide sa investeasca intr-un proiect care presupune constructia unor centrale eoliene intr-o tara din Orientul Indepartat. cum ar fi echipamentele pentru practicarea alpinismului. investitorii pot aprecia noua activitate mai riscanta si ca atare pot solicita un randament superior pentru resursele care vor fi angajate in acest proiect. O firma poate fi privita ca un ansamblu de activitati sau proiecte. cum ar fi institutiile bancare sau fondurile de investitii pentru o astfel de investitie va fi unul superior. este gresit sa pornim de la premisa ca rentabilitatea sau randamentul solicitat de catre investitori este acelasi pentru toate proiectele de investitii derulate de catre o companie si spre exemplu sa folosim rata dobanzii pe care o plateste o companie pentru finantarile contractate de la banca drept randament asteptat pentru evaluarea proiectelor de investitii viitoare. 7 . cu siguranta randamentul pe care il vor solicita actionarii companiei. In concluzie. si ca atare randamentele solicitate de catre investitori pentru resursele angajate in aceste proiecte pot fi diferite. Nike. cat si furnizorii externi de capitaluri. ca masura a riscului estimat va fi superioara. deoarece dispersia asteptata a rezultatelor. fiecare dintre acestea avand riscuri diferite. Daca una dintre aceste firme doreste de lanseze un nou proiect pentru fabricarea unor articole sportive destinate unui segment distinct de piata. Sa luam spre exemplu cazul unei companii care se ocupa cu fabricarea de articole sportive cum este cazul firmelor Adidas.

Am avea de-a face cu o realitate viitoare. garantii etc.. Orice estimare sau previziune implica un element de incertitudine. − Evolutia mediului concurential si aparitia unor firme/produse concurente. − Modificarea cursului de schimb valutar.STUDIU DE CAZ 4 Greseala: Nu luam in calcul decat elementele care pot fi previzionate cu certitudine Corect: in realizarea oricarui buget trebuie estimate proiectiile cu privire la diverse provizioane pentru activitatea viitoare. trebuie sa luam in considerare orice deviatii asteptate fata de rezultatele asteptate. cel mai dificil lucru in legatura cu realizarea unui buget sau a unei previziuni financiare o constituie incertitudinea. 8 . De fapt. pe baza realizarilor din perioadele trecute si a asteptarilor viitoare. determinate in mod realist pe baza experientei anterioare. − Provizioane pentru bad debts. fata de care nu ar exista variatii. − Alte riscuri care se pot concretiza in cheltuieli pentru firma. clienti incerti. litigii comerciale etc. Toate cheltuielile asteptate trebuie incluse si estimate in mod corespunzator. In lipsa incertitudinii lucururile ar putea fi estimate foarte exact. Faptul ca vorbim despre o previziune implica in mod indirect un element de incertitudine. Pentru ca proiectiile noastre sa fie cat mai aproape de realitate. − Evolutia factorilor macroeconomici si a regimului fiscal aplicabil domeniului de activitate in care o firma isi desfasoara activitatea. avand in vedere printre altele: − Provizioane pentru riscuri si cheltuieli aferente garantiilor acordate clientilor.

rata profitului.STUDIU DE CAZ 5 Greseala: Focus-ul unei firme trebuie sa aiba in vedere planificarea financiara pe termen scurt Corect: pe termen lung acest lucru poate fi daunator deoarece rezultatele pe termen lung pot fi sacrificate de dragul rezultatelor curente. prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv. Intr-o alta acceptiune. cota de piata. managementul superior si alte categorii de stakeholderi majori. potrivit misiunii organizatiei. cat si de evolutiile contextuale. tinand cont atat de cultura firmei. concentrandu-se asupra evolutiilor majore ale firmei. obiectivele fundamentale. Prin strategie se are in vedere prefigurarea unui comportament competitiv pentru organizatie pe termen lung. cu toata gama consecintelor in procesul operationalizarii. resursele. Cele mai frecvente obiective economice se refera la: castigul pe actiune. la baza abordarii strategiei se afla principiul echifinalitatii. Obiectivele economice sintetizeaza si cuantifica scopurile avute in vedere pe termen lung. in vederea obtinerii avantajului competitiv. impreuna cu resursele alocate. cel mai adesea 3 . de regula 3 . aceasta reflectand cultura organizatiei. se divizeaza in doua categorii: economice si sociale. rata de rentabilitate a capitalurilor investite. principalele modalitati de realizare. calitatea produselor si serviciilor. Continutul strategiei se rezuma la elementele esentiale. de proprietar. intr-o anumita masura. 9 . − Sfera de cuprindere a strategiei este organizatia in ansamblul sau. componentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea. indiferent ca acestea reprezinta sau nu schimbari fata de perioada anterioara. in mod explicit si implicit. Trasaturile definitorii ale strategiei sunt urmatoarele: − Intotdeauna strategia are in vedere. Obiectivele fundamentale desemneaza acele obiective ce au in vedere orizonturi indelungate. productivitatea muncii. interesele cel putin ale unei parti a stakeholderilor. Strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizatiei si mediului in care isi desfasoara activitatea si reflecta. potrivit caruia exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni. termenele si avantajul competitiv. specificate sub forma de misiune si obiective. cifra de afaceri. atentie. realizarea unor scopuri bine precizate. optiunile strategice.5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor firmei sau la componente majore ale acesteia si care din punct de vedere al continutului. Prin strategie se desemneaza ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung. valoarea actiunii. De obicei. profitul.5 ani de aici si gradul ridicat de risc si incertitudinea care i se asociaza. parti importante ale acesteia. bonusurile acordate managementului pot fi un “incentive” in acest sens. − Strategia vizeaza perioade viitoare din viata firmei.

fie ca vorbim de necesarul de capital de lucru sau de fondurile pentru investitii. trebuie dimensionate in mod corespunzator resursele necesare pentru realizarea acestora. permanentizarea furnizorilor in schimbul oferirii de produse de calitate. la preturi accesibile si la termenele convenite. cu privire la piata. Este foarte importanta dimensionarea lor rationala din punct de vedere economic. Prima categorie de fonduri asigura resursele necesare desfasurarii activitatilor curente. momentul declansarii si finalizarii optiunilor strategice majore. satisfacerea clientilor prin calitatea. Etapele de elaborare a strategiei unei firme sunt descrise schematic prin fluxul de activitati prezentat mai jos: 10 . determinate de progresele tehnice substantiale. de regula. Toate acestea pledeaza pentru o rigurozitate crescuta in dimensionarea si structurarea resurselor. durabilitatea. caracteristice ultimelor decenii. In conditiile cresterii intensitatii activitatilor economice. precizand. o atentie majora trebuie acordata sincronizarii termenelor stabilite pentru optiunile strategice si ansamblul firmei. Doua sunt pericolele majore ce intervin. Primul. salarizarea si conditiile de munca ale salariatilor. De o foarte mare utilitate se dovedeste apelarea la tehnici de actualizare. supradimensionarea fondurilor circulante. productie si manageriale. cat si pentru optiunile strategice incorporate. care pot fi utilizate cu o eficacitate sporita. marimea resurselor necesare firmelor se amplifica substantial. cooperarea cu autoritatile. care dau o mai mare siguranta in ceea ce priveste rationalitatea economica a termenelor previzionate atat pentru strategie in ansamblu. Termenele strategice delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei. dar cu tendinta de crestere rapida in ultimul deceniu. In acest context. Al doilea. flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor oferite. este subdimensionarea acestora. ceea ce genereaza absenta lichiditatilor si un grad prea ridicat de indatorare la banci (in situatia in care acestea sunt dispuse sa-si asume riscul de a finanta compania). si cel mai frecvent. Aceste obiective se pot referi la: controlul poluarii. schimbandu-le destinatia. mai ales pentru firmele de dimensiuni mari si mijlocii. pe baza unor analize financiare complexe si minutioase.Obiectivele sociale sunt mai putin frecvente in strategiile firmelor. tinand cont de particularitatile si evolutiile specifice precedentelor componente ale strategiei. In vederea atingerii obiectivelor economice prevazute in cadrul strategiilor. are ca efect o blocare inutila a unor disponibilitati.

sau o anumita profitabilitate). in special cele de dimensiuni reduse. reducerea costurilor. Astfel. O alta problema generata de o astfel de abordare este faptul ca sistemele de bonusare din cadrul companiilor includ adeseori remuneratii in stransa legatura cu atingerea unor tinte bugetate (ex: cifra vanzarilor. In scopul atingerii unor astfel de obiective financiare imediate. de regula 1 an de zile. calculele si estimarile financiare se refera la o perioada de 12 luni sau maxim 3 ani. in situatia in care acestea constituie o baza de evaluare a bonusurilor care se acorda managerilor companiilor. Majoritatea organizatiilor. dar care sa conduca la dezechilibre financiare pe termen lung. Exista o serie de exemple de decizii eronate care pot fi adoptate de catre managementul unei companii. pentru evitarea caror ar trebui instituite controale adecvate si mijloace de prevenire specifice. Principala problema a unei astfel de abordari este faptul ca se pierd din vedere aspecte care pot sa influenteze in mod semnificativ evolutia afacerii intr-un orizont mai indepartat. atat la nivel de strategie cat si la nivelul operationalizarii acesteia. managerii pot lua decizii care sa aibe drept rezultat cresterea performantelor atinse pe termen scurt. Astfel: 11 . iar aspectele care depasesc acest orizont nu sunt tratate in mod corespunzator din punct de vedere al analizei. Astfel practicile de contabilitate creativa pot fi folosite in scopul cresterii profiturilor obtinute. sunt preocupate in special de performantele pe termen scurt.Bugetele. estimarile si previziunile financiare fac parte din obiectivele strategice ale unei organizatii si ajuta compania sa-si planifice drumul spre atingerea obiectivelor.

pentru a diminua costurile perioadei curente o companie poate face reduceri drastice ale cheltuielilor de training. 12 . Fara indoiala toate aceste reduceri vor avea un efect nefast asupra rezultatelor care vor fi obtinute pe termen mediu sau lung. − subevaluarea costurilor (inregistrarea drept cheltuieli in avans a unor cheltuieli care apartin perioadei). Concentrarea exclusiva asupra rezultatelor financiare pe termen scurt poate fi o practica paguboasa cu rezultate nedorite pentru companie. neinregistrarea provizioanelor pentru concediu de odihna neefectuat. care vor influenta in mod negativ rezultatele anilor viitori. estimarile financiare si deciziile strategice care se bazeaza strict pe rezultatele pe termen scurt au sanse mari de a fi eronate deoarece profiturile realizate in anul curent pot fi facute cu riscul adoptarii unor decizii inadecvate. − manipularea politicii de amortizare in scopul influentarii cheltuielilor cu amortizarea. − capitalizarea cheltuielilor cu dobanda in situatia in care standardele de contabilitate nu permit acest lucru. chiar daca pe termen scurt vor conduce la cresterea profitului obtinut. Contabilitatea creativa regrupeaza ansamblul de tehnici fondate pe spatiile de libertate si optiunile lasate de normalizatorul contabil care permite managerilor unei entitati sau ai unui grup sa fixeze nivelul rezultatului in interiorul unor anumite marje. A fost momentul in care problema contabilitatii creative si a fraudei contabile au retinut atentia mediului privat de afaceri si a guvernelor care au incercat ulterior sa contracareze aceste practici printr-o serie de reglementari specifice.− capitalizarea unor cheltuieli in situatia in care acestea nu au caracterul unor active si trebuie inregistrate drept cheltuieli.). − neefectuarea ajustarilor cu privire la contractele in derulare care nu au fost inca facturate potrivit principiului independentei exercitiilor. Ultimele doua decenii au scos in evidenta serioase probleme legate de contabilitate in anumite companii internationale (Enron. Chiar in lipsa unor practici de contabilitate creativa sau a existentei unor metode de manipulare a rezultatelor obtinute de catre o companie. − nerespectarea politicii de provizioane cu privire la stocuri sau clienti. Astfel. Acestea constituie doar cateva tehnici de contabilitate creativa care pot fi folosite de catre executivii anumitor companii pentru a influenta rezultatele obtinute.. − neinregistrarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli aferente produselor vandute. WorldCom etc. reduceri ale investitiilor in cercetare etc. − schimbarea politicii de evaluare a stocurilor in scopul influentarii cheltuielilor cu produsele vandute. reduceri de personal.

Diferite tipuri de bugete se pregatesc in functie de scopul lor spre exemplu: bugetul de vanzari. Planificarea/Pregatirea bugetului firmei pe o perioada viitoare (termen scurt/mediu/ lung) Bugetul poate fi divizat in 2 mari categorii: Bugetul de capitalizare/al investitiilor (CAPEX) si Bugetul operational (OPEX). Bugetul este totodata o modalitate de monitorizare/control a atingerii obiectivelor. pe departamente sau procese si functiuni. in stransa legatura cu chetuielile necesare unor proiecte noi si solicita o finantare speciala. Sistemul de bugetare include printre altele: 1. bugetul de marketing. de obicei. spre exemplu obiectivele de productie/ vanzari/ /profitabilitate. creand pentru manageri “negative incentives” de a atinge obiectivele respective. Bugetele operationale se pot diviza la randul lor in diverse bugete. In cazul in care nu exista suficient cash trebuiesc identificate modalitati de finantare. Bugetele ne ajuta sa planificam obiectivele/rezultatele prin prisma resurselor necesare. pe baza celor mai recente evolutii. ei nu vor avea toate informatiile necesare pentru a face un buget corect.STUDIU DE CAZ 6 Greseala: Bugetele nu trebuie actualizate pe parcursul perioadei pentru care au fost realizate Corect: neactualizarea estimarilor efectuate la inceputul perioadei. in sensul ca finantarea destinata investitiilor din bugetul CAPEX trebuie sa fie acordata pe o perioada lunga de timp. poate mentine drept obiective anumite cifre care sunt foarte greu de a fi realizate. Toate aceste sub-bugete se integreaza mai apoi intr-un buget consolidat al firmei. bugetul de vanzari este influentat de investitiile prevazute in cadrul bugetului de marketing). Bugetele de investitii sunt. − Sub-bugetele trebuiesc pregatite de departamentele care au informatia cheie sau colaborarea intre departamente sa fie foarte buna astfel incat informatia cheie sa ajunga la cel care pregateste bugetul (ex. bugetul cheltuielilor administrative. a investitiilor necesare si sa determinam care sunt banii de care avem nevoie. Urmatorele aspecte sunt importante in realizarea bugetelor: − Sub-bugetele trebuie sa fie gandite in stransa legatura unele cu celelalte (ex: bugetul de productie este direct influentat de bugetul de vanzari. departamentul de marketing/vanzari va fi mult mai in masura sa pregateasca acest buget). Acest control va semnaliza deviatii negative sau pozitive care vor fi vitale in luarea deciziilor. daca bugetul de marketing este pregatit de departamentul financiar. − Trebuie sa existe o coordonare la nivel de organizatie a tuturor sub-bugetelor (in responsabilitatea departamentul financiar/controlling) si ele trebuiesc pregatite in 13 . Bugetele operationale sunt in stransa legatura cu obiectivele operationale de scurta durata. a cheltuielilor si veniturilor. bugetul de productie.

Este important sa comparam continuu la un anumit interval stabilit (lunar/ trimstrial. Aceasta etapa este foarte importanta in intreg procesul. ea permite managementului sa identifice daca afacerea performeaza la nivelul asteptat. bugetul nu trebuie privit sau folosit doar ca un instrument de control ci mai ales ca un instrument care ne ajuta sa gasim drumul spre un obiectiv. riscuri). Pentru a crea o atitudine de motivare in randul angajatilor care au o responsabilitate cu privire la realizarea anumitor obiective din buget. − Trebuie sa existe o procedura clara. 14 . In concluzie. acestea trebuie sa fie realizabile. In schimb. etc) deviatiile intre performanta actuala si performanta bugetata. vanzarile realizate nu ating nivelul planificat. sa ne semnalizeze cand am gresit drumul si in masura in care se indeparteaza de realitatile cu care se confrunta compania el trebuie ajustat. daca acest lucru nu se intampla se vor identifica cauzele (ex. la nivel de organizatie. 3. cu privire la bugetare care sa includa: etape. oportunitati) sau deviatii negative (pierderi. Revizuirea bugetului prin prisma schimbarilor survenite Bugetul este o planificare facuta la un moment dat in baza informatiilor existente la acel moment si a estimarii realizarii unor actiuni si evenimente in viitor. Aceasta este etapa in care se iau actiuni de corectie pentru deviatii pozitive (profituri. anumite costuri depasesc nivelul prognozat sau dimpotriva se identifica oportunitati cum ar fi: anumite costuri ar putea fi evitate sau o linie de produse s-a vandut peste asteptari). Toate aceste informatii vor fi esentiale in luarea deciziilor. persoane responsabile cu pregatirea si aprobarea. Bugetul este in stransa legatura cu controlul. o bugetare care se intinde pe perioade lungi de timp poate distrage resurse cheie de la activitatile de baza si poate rezulta in pierderea unor oportunitati importante de afaceri 2. Nu exista nicio virtute a unui buget care contine cifre care sunt foarte departe de realitate. Procesul de bugetare nu trebuie lasat pe ultima suta de metri si trebuie sa i se aloce timpul necesar. Dar cum stim foarte bine ca realitatea nu poate fi identica cu ce am planificat atunci cand avem deviatii majore de la perspectiva bugetata (pot fi atat negative cat si pozitive) este important ca sistemul de bugetare sa nu fie rigid si sa aiba suficienta flexibilitate sa asigure adaptarea la riscuri si oportunitati si sa incurajeze initiativa individuala. perioadele de bugetare si termene de realizare.concordanta cu obiectivele generale ale firmei si strategia acesteia pe termen lung si nu neaparat obiectivele imediate. Controlul/monitorizarea rezultatelor si actiunile de corectie Niciun sistem de planificare nu poate fi de succes fara a avea un sistem adecvat si eficient de control. Nici un manager nu va fi motivat sa faca eforturi pentru a atinge anumite obiective care pur si simplu nu pot fi atinse.

factorul cu privire la incertitudine sa fie inglobat in cadrul analizelor cu privire la evaluarea proiectelor de investitii. ca in exemplul urmator: Cresterea anuala a vanzarilor (distributia probabilitatilor): % 0 1 2 3 4 Probabilitate 0. Esential este. nivelul costurilor de exploatare. evolutia costurilor etc. rata de schimb valutar etc.) este folosirea unor analize de senzitivitate dupa cum am vazut la punctul 23. a incertitudinii si a modului in care aceasta afecteaza rezultatele obtinute de catre o companie Corect: riscurile cu care se confrunta o companie sunt inglobate in calculul costului capitalului care este un indicator fundamental pentru activitatea de planificare financiara. evolutia vanzarilor.STUDIU DE CAZ 7 Greseala: Realizarea unor estimari financiare coerente poate fi realizata numai prin dimensionarea. O alta varianta de constructie a unor analize de senzitivitate o constituie realizarea unor bugete pentru anumite scenarii dupa cum urmeaza: − Bugete lunare/trimestriale/anuale. Incertitudinea poate fi inglobata in diverse forme in cadrul estimarilor si a calculelor financiare.15 0.25 0.30 O distributie a probabilitatilor poate fi realizata pentru fiecare variabila cheie din cadrul unui buget precum nivelul salariilor.05 0. cursul de schimb. a costurilor. − „Break-even analysis”: este acea varianta a planificarii financiare construite astfel incat intrarile planificate de resurse sa fie egale cu iesirile planificate de resurse (profit= zero) − „Gap analysis”: masoara diferenta de performanta/profit intre valorile previzionate ale profiturilor (conform obiectivelor companiei) si valorile realizate. ca intr-o forma sau alta. constructia bugetelor si a altor estimari financiare. − „Best case scenario”: care este cea mai buna varianta care s-ar putea intampla (varianta optimista a planificarii financiare). 15 . − „Worst case scenario”: care este cea mai rea varianta care s-ar putea intampla (varianta pesimista a planificarii financiare). O metoda alternativa de evaluare a incertitudinii este realizarea unei distributii probabilistice pentru diferite rezultate posibile. a cursului de schimb etc. rata dobanzii. in mod explicit. Un mijloc de a raspunde intrebarilor cu privire la evolutia unor variabile care stau sub semnul incertitudinii (rata dobanzii.25 0. − „Rolling budgets”: sunt bugetele care se schimba in mod periodic pentru a reflecta schimbarile intervenite in variabilele de intrare precum modificarea vanzarilor previzionate.

a carui marime depinde in mod implicit de riscurile cu care se confrunta o firma care deruleaza un anumit proiect de investitii. Modelarea incertitudinii va fi astfel realizata prin intermediul costului capitalului care se va transpune in valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare. a incasarilor si platilor aferente unui proiect de investitii.Aceste metode descrise mai sus sunt folosite pentru masurarea efectului incertitudinii in cadrul bugetelor de venituri si cheltuieli sau a altor estimari financiare care se refera. cu cat incertitudinea cu privire la rezultatele unui proiect de investitii va fi mai accentuata. Pentru estimarea acestor parametri vor fi folosite informatii comparative despre proiecte cu un risc similar si randamentele solicitate de catre investitorii in aceste proiecte. in general. la o perioada scurta de timp.(de vazut exemplele furnizate la punctul 36). cu atat costul datoriilor si costul capitalurilor proprii care intra in componenta costului capitalului vor fi mai ridicate. Modelarea incertitudinii in cadrul evaluarii unui proiect de investitii se realizeaza prin intermediul costului capitalului. Masura incertitudinii afecteaza cele doua componente esentiale ale costului capitalului. Astfel. Pentru evaluarea proiectelor de investitii nu este nevoie de modelarea separata a rezultatelor incertitudinii asupra veniturilor sau cheltuielilor. adica atat rentabilitatea datoriilor cat si rentabilitatea capitalurilor proprii. De fapt este o greseala sa procedam in acest fel. 16 .

preturilor si utilizarii 17 . in conditiile existentei unor constrangeri concurentiale. ca un element de baza pentru fundamentarea informatiilor cu privire la veniturile si costurile care vor fi obtinute in perioada viitoare. Definirea pietei relevante este un instrument de identificare si de delimitare a cadrului in interiorul caruia se exercita concurenta intre intreprinderi. Astfel obiectivul este de a stabili. De exemplu. Ulterior vor fi luate in considerare o serie de elemente de fapt care permit evaluarea masurii in care substitutia intre produse ar putea avea loc. tendinta de evolutie a produselor concurente etc. competitori. printre altele. care pot oferi informatii relevante privind puterea detinuta de catre o companie pe o anumita piata. produsele sau serviciile cele mai inelastice la pret vor primi cele mai mari marje comerciale.STUDIU DE CAZ 8 Greseala: Planificarea financiara este realizata fara o analiza strategica a activitatii companiei in comparatie cu principalii competitori. datorita caracteristicilor. este un indicator foarte important pentru realizarea unei pozitionari de pret corecte care sa-i permita unei firme sa-si maximizeze veniturile. furnizori. conform teoriei economice de stabilire a pretului in functie de elasticitatea inversa a unui produs sau serviciu (“Ramsey pricing”). Scopul principal al definirii pietei relevante este acela de a identifica constrangerile concurentiale cu care se confrunta intreprinderile in cauza. Piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele si/sau serviciile pe care consumatorul le considera interschimbabile sau substituibile. a substituibilitatii cu alte produse oferite de catre firme concurente. conformitatea cu reglementarile etc. fie ca vorbim de clienti. un monopolist pentru a-si maximiza profiturile isi stabileste pretul invers proportional cu elasticitatea cererii pentru produsele sau serviciile sale. Definirea pietei relevante. intr-o prima etapa. deciziile strategice trebuie sa includa o evaluare atenta a mediului extern intreprinderii. care sunt capabili sa influenteze comportamentul respectivelor intreprinderi si sa le impiedice sa actioneze independent de presiunile unei concurente efective. daca un produs face parte dintr-o anumita piata. trebuie sa permita identificarea concurentilor reali ai intreprinderilor in cauza. Corect: fara o analiza strategica a contextului pietei este foarte posibil ca estimarile folosite in cadrul planificarii financiare realizate sa fie incorecte. Elasticitatea la pret a produselor. cat si la nivel geografic. atat la nivelul produsului. Astfel. contextul politic. Problema care se pune de obicei in analiza unei piete de desfacere din punct de vedere concurential o reprezinta procesul de definire a pietei relevante a produsului. Vom prezenta in continuare o abordare corelativa intre prevederile cadrului legislativ in domeniul concurentei si importanta intelegerii aspectelor cu privire la mediul concurential de catre companii. Asa cum am precizat si la punctul 22. Definirea pietei relevante permite. calcularea cotelor de piata. iar produsele cu cererea cea mai elastica marjele cele mai mici. masurata prin intermediul variabilitatii cererii la modificarea pretului unui produs. mediul economic si social.

cresterea mica. procesul de definire a pietei relevante consta. atunci cand clientii sai sunt in masura sa se orienteze fara dificultate spre produse substituibile sau spre furnizori situati in alta parte. se poate utiliza testul SSNIP2. Din punct de vedere economic. − Substituibilitatea la nivelul ofertei. cat si sub aspectul localizarii geografice a acestora Evaluarea substituibilitatii la nivelul cererii presupune determinarea gamei de produse considerate de catre consumator ca fiind substituibile. compusa dintr-o serie de produse si/sau servicii individuale care au in mare caracteristici fizice sau tehnice identice si care sunt interschimbabile. dar semnificativa (de obicei.000 si costuri variabile unitare 10 lei.acestora. 2 18 . − Concurenta potentiala. Testul este desemnat sa identifice daca o crestere a preturilor practicate de catre o companie ar fi profitabila sau. pentru definirea pietei relevante. venituri sau vanzari colectate pentru o perioada suficient de lunga de timp. Piata relevanta a produsului poate fi. Testul SSNIP incearca sa identifice cea mai restransa piata relevanta in care un monopolist ipotetic ar putea practica in mod profitabil o crestere mica. Sa luam drept exemplu cazul unei companii care comercializeaza produse de larg consum si care are urmatoarea structura a indicatorilor financiari: pret unitar de vanzare 20 lei. In general aceasta metoda utilizeaza informatii cu privire la costuri. in identificarea surselor alternative reale de aprovizionare la care clientii intreprinderilor in cauza pot apela. in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi delimitata de zonele geografice invecinate. in schimb. utilizat pentru prima data de Comisia Europeana in cazul Nestle/Perrier din 1992. Testul monopolistului ipotetic (testul SSNIP . substituibilitatea la nivelul cererii reprezinta cel mai rapid si eficace element disciplinar care actioneaza asupra furnizorilor unui anumit produs. De aceea. atat sub aspectul produselor/serviciilor propuse de ceilalti furnizori. vanzari realizate in exercitiul precedent 10. dar semnificativa si de durata a preturilor). Pentru a realiza acest lucru. ar conduce catre substituibilitatea produselor comercializate de catre companie cu produse concurente. in unele cazuri. Acest test poate furniza indicatii cu privire la elementele de fapt necesare definirii pietei relevante. in principal. se ia in considerare o crestere a pretului intre 5% si 10%) si de durata a pretului prin evaluarea reactiilor clientilor la aceasta crestere. de exemplu. deoarece conditiile de concurenta difera in mod apreciabil in respectivele zone. O intreprindere sau o asociatie de intreprinderi nu poate avea un impact semnificativ asupra conditiilor de vanzare existente. fapt de ar face-o neprofitabila. preturi. Intreprinderile se confrunta cu 3 mari surse de constrangeri concurentiale: − Substituibilitatea la nivelul cererii. asupra preturilor. Piata relevanta geografica cuprinde zona in care intreprinderile in cauza sunt implicate in cererea si oferta de produse sau servicii. in special in ceea ce priveste deciziile acestora in materie de preturi.

Cu alte cuvinte exista alte produse substituibile (concurente) care trebuie sa fie incluse in piata relevanta a produsului. se va include cel mai apropiat produs substitut. in acea zona geografica. Procedeul se va repeta pana cand produsele si zonele geografice in cauza vor fi de asa natura incat o crestere mica. tine seama de substituibilitatea la nivelul ofertei.000 unitati. In acest caz. cresterea pretului monopolistului ipotetic.000*(22-10))=96. Sa presupunem ca volumele comercializate de catre companie dupa implementarea noului pret de vanzare au scazut la 8. Piata formata din produsul comercializat de compania analizata este una competitiva. In cazul nostru cresterea de pret produce prea multa substitutie la nivelul cererii care nu este compensata de cresterea unitara a preturilor sau de scaderea costurilor. au cumparat o cantitate mai mica datorita cresterii pretului sau pur si simplu unii dintre ei nu au mai cumparat acel produs. La nivel conceptual. firma ar realiza o marja asupra cheltuielilor variabile de 8. Aplicarea acestui test genereaza rezultate relevante atat pentru o firma. astfel incat “monopolizarea” acesteia concretizata in cresterea pretului de vanzare este o actiune neprofitabila. din cauza scaderii vanzarilor. firma ar realiza o marja asupra cheltuielilor variabile de 10. Daca substituibilitatea la nivelul cererii este suficienta. Testul poate fi repetat prin includerea altor produse in cadrul pietei relevante si repetarea iteratiei.000 lei. In definirea pietei relevante s-ar putea. facand-o neprofitabila pentru companie (9.000 lei). usor accesibile sau spre furnizori situati intr-o zona geografica diferita in cazul in care un monopolist ipotetic ar practica. in conditiile in care cheltuielile variabile unitare au ramas la acelasi nivel. 19 . in ceea ce priveste eficacitatea si obtinerea unor rezultate imediate. Dupa cum poate fi observat. pentru a o face neprofitabila. ceea ce face ca noul pret de vanzare sa devina 22 lei. Acest fapt poate fi determinat de faptul ca clientii s-au orientat spre un alt produs substituibil. o crestere a pretului mica. o crestere a pretului de vanzare a produs o substitutie la nivelul produselor comercializate determinand scaderea acestora cu 2.000 * (20 . Acum sa presupunem ca firma decide sa creasca preturile de vanzare cu 10%. dar semnificativa si de durata a pretului practicata de un monopolistul ipotetic ar deveni profitabila.000 lei. dar semnificativa si de durata. de asemenea. pentru produsul (produsele) respectiv (respective). deoarece poate sa-si dimensioneze mai exact piata de desfacere si sa identifice produsele concurente cat si pentru autoritatile de reglementare in domeniul concurentei.In acest caz. respectiv o alta zona geografica in piata relevanta.000 unitati.600 lei marja asupra cheltuielilor variabile fata de 10.10) = 100. in cazurile in care aceasta ar avea efecte echivalente celor ale substituibilitatii la nivelul cererii. testul monopolistului ipotetic exploreaza daca clientii ar fi in masura sa se orienteze spre produse substituibile.

Dupa cum putem constata din aspectele prezentate anterior. Obstacolul cel mai evident care va impiedica un client sa isi reorienteze comenzile spre alte zone este impactul costurilor de transport si al restrictiilor in materie de transport prevazute de legislatie sau determinate de natura produselor relevante. barierele de reglementare care mai exista inca in anumite sectoare ar putea. Costurile de transfer semnificative. in cazul in care un monopolist ipotetic ar practica. Accesul la reteaua de distributie intr-o zona data. In cazul in care este necesar. a conditiilor de acces la canalele de distributie. Respectiva analiza include o examinare a conditiilor necesare pentru ca o intreprindere sa aiba o prezenta locala in vederea desfasurarii activitatii de vanzare in zona respectiva. o crestere a pretului mica. furnizorii care nu produc in mod curent produsul respectiv ar trebui sa fie in masura sa isi reorienteze productia spre acesta si sa il comercializeze in termen scurt fara a suporta costuri sau riscuri suplimentare semnificative.Aceasta inseamna ca. precum si a eventualelor bariere de natura legislativa. de asemenea. tehnica sau administrativa Inainte de a concluziona ca piata relevanta geografica este locala. a costurilor de dezvoltare ale unei retele de distributie. sfera pietei geografice pentru produsele voluminoase de valoare mica. legate de aprovizionarea de la intreprinderi situate in alte zone. factorii care influenteaza oferta vor fi. in acea zona geografica. dar semnificativa si de durata. analizati. Impactul costurilor de transport limiteaza. Atunci cand aceste conditii sunt indeplinite. tinandu-se cont insa de faptul ca anumite inconveniente sub aspectul transportului ar putea fi compensate de costuri comparativ mai avantajoase in alte domenii (costuri salariale sau cu materiile prime). reprezinta obstacole suplimentare. iar identificarea metodelor si instrumentelor specifice de analiza a pozitiei concurentiale pot ajuta la intelegerea unor factori cu o influenta semnificativa asupra pozitiei concurentiale si a strategiei de afaceri a unei intreprinderi. trebuie identificate barierele care o izoleaza de alte zone. pentru a verifica daca intreprinderile situate in alte zone geografice nu se confrunta cu obstacole in extinderea vanzarilor in conditii competitive pe intreaga piata geografica. analiza mediului concurential este o variabila foarte importanta pentru strategia adoptata de catre o intreprindere. pentru produsul respectiv. productia suplimentara introdusa pe piata relevanta va avea un efect disciplinar asupra comportamentului concurential al intreprinderilor implicate. de asemenea. sa constituie obstacole care izoleaza o zona geografica data de presiunea concurentiala a intreprinderilor situate in afara respectivei zone. de obicei. 20 .

Ei se joaca pe bani adevarati. Mesajul pe care il furnizeaza modelul este simplu si in acelasi timp surprinzator. egala cu zero. De aceea. Dupa cum se poate observa bonurile de tezaur au o beta de 0 si o prima de risc. Aceasta ne da doua puncte de comparatie cu privire la prima de risc. patru economisti5 au produs un raspuns la aceasta intrebare. Investitorii inteligenti nu isi asuma anumite riscuri doar pentru distractie.0 2.5 1.0 Beta In figura de mai sus este reprezentat grafic riscul si randamentul asteptat al bonurilor de trezorerie si al portofoliului pietei. de asemenea.STUDIU DE CAZ 9 Greseala: Sursele de finantare puse la dispozitie de catre actionari sunt gratis! Corect: sursele puse la dispozitie de catre actionari au intotdeauna un cost iar structura optima a capitalului unei companii este aceea care maximizeaza valoarea actualizata neta a fluxurilor de numerar viitoare generate de catre activele companiei. Diferenta dintre randamentul pietei si randamentul activelor fara risc este numita prima de risc a pietei. Dar ce se intampla cu prima de risc in situatia in care beta nu este 0 sau 1? In anii 1960. ei solicita un randament superior de la portofoliul de actiuni al pietei decat de la bonurile de trezorerie. Grafic: Randament asteptat al pietei Linia de piata a actiunilor rm Portofoliul pietei rf Bonuri de trezorerie 0. aceasta prima a fost egala in medie cu 9% pe an. Pe o perioada de 75 de ani. 3 4 Randamentul pietei Randamentul activelor fara risc 21 . Acesta este cunoscut drept modelul de evaluare al activelor financiare sau CAPM6. Portofoliul pietei are un beta egal cu 1 si o prima de risc egala cu diferenta intre rm 3si rf 4.

prima de risc asteptata (sau randamentul cerut de investitori) variaza direct proportional cu beta.5 8.56 0.4 21. Actiunile cu cea mai mare beta sunt cele de la Amazon. rm si rm − rf .7%.5%. Prima de risc pentru o investitie cu un beta de 0.25 0.b) and Jan Mossin (1966) care au dezvoltat munca anterioara a lui Harry Markowitz in domeniul teoriei diversificarii protofoliului de actiuni. Din informatiile precedente pare sa fie in jurul valorii de 9 procente chiar daca multi economisti ar avansa o cifra mai mica.Intr-o piata competitiva. In tabelul de mai jos sunt prezentate estimari cu privire la nivelul beta pentru 10 companii cotate.2 6. Sa folosim 8 procente in exemplul urmator.4 1. Markowitz si Merton Miller au primit in mod colectiv Premiul Nobel Memorial pentru contributia adusa la dezvoltarea finantelor internationale 6 Model de evaluare al activelor financiare (Capital Asset Pricing Model) 22 . Tabelul urmator pune aceste cifre impreuna pentru a estima randamentul asteptat pentru fiecare actiune in parte.9 Modelul CAPM de evaluare al activelor financiare a fost conceput de economistii americani [1] Jack Treynor (1961.com iar randamentul estimat al acestora este de 29. Estimarea cu privire la randamentul asteptat al acestor actiuni este de 6. Nivelul randamentului bonurilor de trezorerie in Statele Unite a fost de 3. prima de risc pentru o investitie cu un beta de 2 este dublul primei de risc a pietei. avem nevoie de trei numere si anume β . 26 de procente mai mult decat rata dobanzii la bonurile de trezorerie. William Sharpe (1964). 1962). sa o folosim pentru a ne imagina ce randamente solicita investitorii pentru diverse actiuni. Aceasta inseamna ca in figura de mai sus. Companie Beta Randament asteptat (rf +βr −rf )) (m Amazon. Sharpe.74 2. John Lintner (1965a.com Boeing Coca Cola Dell Computer Exxon Mobil General Electric 5 3. Pentru a face acest lucru.5% in Iulie 2001.7 12.0 9.21 0. Dar prima de risc? Dupa cum am precizat anterior nu putem determina cu precizie prima de risc. deci.18 29. jumatate din prima de risc a pietei. Actiunile cu cea mai mica beta in esantionul ales este Exxon Mobil. Putem scrie aceasta relatie ca: Prima de risc asteptata pentru o actiune = beta x prima de risc pe piata r−rf =β(rm −rf ) Inainte de a discuta despre modul in care a fost derivata aceasta formula. toate investitiile trebuie sa se situeze de-a lungul liniei cunoscuta sub denumirea de linia de piata a actiunilor (engleza „security market line”).5 este.

alegerea unei rate de actualizare este rareori o activitate facila.71 0. rata de actualizare care trebuie folosita este de 9. 23 . trebuie mai intai sa fie efectuate ajustari pentru riscul suplimentar cauzat de un grad de indatorare mai mare.69 10. De aceea.2% pentru afaceri cu un nivel similar de risc cu al lui Phizer.91 0.General Motors McDonald’s Pfizer Reebok 0. precum si cele pentru proiecte care au risc diferit decat riscul global al companiei. Mai exista in plus aspecte legate de taxare. La ce rata ar trebui actualizate fluxurile de trezorerie viitoare? Conform tabelului de mai sus investitorii asteapta un randament de 9.2 9.8 8.2%. Sa presupunem de exemplu ca Phizer studiaza o propunere de extindere a capacitatii.9 9.0 Modelul de evaluare a activelor financiare poate fi folosit si pentru a determina rata de actualizare care trebuie sa fie folosita pentru o noua investitie de capital.68 0. In practica. De exemplu.

Daca are posibilitatea sa obtina aceeasi rentabilitate prin plasarea fondurilor de care dispune intr-o activitate cu un nivel mai redus al riscurilor asumate. ca urmare a inglobarii in capitalurile proprii a rezervelor sau a profiturilor nerepartizate. 24 .STUDIU DE CAZ 10 Greseala: Sursele de finantare puse la dispozitie de catre actionari sunt mai avantajoase din punct de vedere al costurilor Corect: fondurile puse la dispozitie de catre banci sau alte institutii financiare beneficiaza de avantajul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda. prin castigurile de capital obtinute ca urmare a cresterii valorii actiunilor sau a partilor sociale pe care acestia le detin. in sensul ca el se manifesta dupa satisfacerea cerintelor tuturor celorlalte categorii de detinatori ai unor alte interese precum salariatii sau institutiile financiare. investitorii iau in calcul riscurile asociate investitiilor efectuate. Privit din aceasta perspectiva. iar rentabilitatea asteptata (costul solicitat pentru fondurile puse la dispozitia societatii) este direct proportionala cu riscurile asumate. In stabilirea randamentelor solicitate. riscul asumat de catre actionari este superior riscului asumat de catre furnizorii externi de capitaluri. De obicei. fapt care nu se intampla in cazul dividendelor. iar pe de alta parte. Pana la urma acesta este un lucru perfect normal avand in vedere faptul ca orice investitie trebuie analizata si prin prisma oportunitatilor alternative de investitii la care renunta investitorul odata cu plasarea fondurilor intr-o anumita activitate. care constituie remuneratia cuvenita actionarilor pentru fondurile puse la dispozitia companiei. Interesul investitorilor/actionarilor in rezultatele obtinute de catre compania pe care o detin este unul rezidual. cu unele exceptii). in situatia in care costurile aferente fondurilor puse la dispozitie de catre actionari (distribuirea de dividende) nu se bucura de acelasi tratament fiscal (in majoritatea tarilor. Un atu suplimentar al fondurilor puse la dispozitie de catre banci sau alte institutii financiare este deductibilitatea fiscala a costurilor cu finantarea in stabilirea impozitului pe profit. costul fondurilor atrase de la actionarii sai se concretizeaza. Pentru o companie. exista tendinta de a considera faptul ca fondurile care sunt puse la dispozitie de catre actionari au un cost inferior fondurilor puse la dispozitie de catre banci sau de alte institutii financiare. deoarece costul acestora nu este prezentat si calculat in mod transparent. acest lucru constituind in cele mai multe cazuri si motivul pentru care randamentele solicitate de catre investitori pentru fondurile puse la dispozitia unei afaceri sunt superioare celor solicitate de catre institutiile finantatoare. cu siguranta o va face. pe de o parte. in remunerarea acestora prin intermediul dividendelor oferite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful