You are on page 1of 5

Structura unui referat ştiinţific 1. Ce este referatul ştiinţific?

Estetica este o formă a cunoaşterii filosofice şi, în această calitate, trebuie văzută ca un tip de activitate teoretică ce-şi propune rezolvarea unor probleme ce-i aparţin în exclusivitate. Din această perspectivă, estetica e o activitate intelectual - teoretică ce pune şi rezolvă probleme. Rezultatele strădaniilor intelectuale depuse în estetică iau forma cunoştinţelor (teze, principii etc.). Cunoştinţele sunt judecăţi care au pretenţia de valabilitate şi adevăr. Ca un enunţ să devină cunoştinţă trebuie să îndeplinească în mod necesar două condiţii: a) enunţul trebuie să fie comunicat celorlalţi prin diferite proceduri consacrate cultural şi social; b) enunţul în cauză trebuie să fie intersubiectiv testabil, adică să poată fi experimentat, în ordinea adevărului, de orice altă conştiinţă omenească. Plecând de la aceste premise, cunoştinţele estetice pot fi expuse în diverse configuraţii expresive şi tematice. Putem clasifica în mai multe tipologii modul în care aceste cunoştinţe sunt comunicate şi supuse evaluărilor critice. Fără să intrăm într-o analiza mai amplă, trebuie spus că după criteriul scopului şi al întinderii acestor lucrări, deosebim următoarele forme expresive precum: semnalarea, rezumatul, recenzia comentariul, articolul ştiinţific, eseul, studiul, monografia, tratatul. În sens general, articolul ştiinţific este forma publică cea mai răspândită de comunicare a rezultatelor unor cercetări întreprinse în lumea faptelor şi a bibliografiilor. Acesta reprezintă o luare de poziţie într-o anumită problemă controversată şi, prin consecinţă, angajarea unui punct de vedere personal, argumentat raţional, cu intenţia explicită ca rezultatele proprii să fie acceptate de comunitatea profesioniştilor domeniului sau a celor interesaţi. Prin urmare, un articol ştiinţific propune o interpretare a autorului ca rezultat al unor investigaţii personale, adică, alinierea la punctul său de vedere a unor dezbateri controversate, expuse public prin intermediul diferitelor forme de comunicare. Un articol ştiinţific exprimă, în foarte multe privinţe, punctele de vedere originale în cercetare reprezentând, se poate spune, forma principală în care este expusă astăzi creativitatea teoretică şi perspectivele originale de înţelegere într-un domeniu sau altul.

în cazul unui referat ştiinţific. Cine izbuteşte să producă un referat ştiinţific ce respectă toate standardele. În rezumat.2…şi 3…etc.. Bibliografia pe care am consultat-o este aceasta…. aşa mi se pare…. eu am convingerea că… etc. În lumea universitară de pretutindeni.etc. prin care se exersează procedurile de învăţare implicate în dobândirea de competenţe necesare cercetării ştiinţifice şi comunicării publice a acestor cercetări. referatul ştiinţific este o comunicare a unui punct de vedere personal întemeiat după schema logică: punctul meu de vedere în chestiunea x… este…y. În alte cuvinte. formule care îşi au originea în ceea ce savantul francez Claude Levi-Strauss numea „eul detestabil”. faptul că suntem originali şi posedăm o personalitate ce ar trebuie să impună respect şi admiraţie din partea celorlalţi. pe care autorul vrea să-l impună celorlalţi. nu se poate funda pe expresii: aşa cred eu…. z…Acesta se întemeiază pe următoarele argumente: argumentul 1. nu se susţin din motivele…. afirmarea unei perspective personale asupra unor chestiuni controversate. va dobândi şi competenţele necesare pentru a redacta şi publica. numai că acest punct de vedere nu se susţine pe o preferinţă arbitrată. aşa simt eu…. Faze ale producerii unui referat ştiinţific a) Faza documentării şi lecturii În elaborarea unui referat pe o temă dată. Simplu spus. într-un referat ştiinţific se expun cercetările întreprinse de studenţi în perioada formării lor şi reprezintă forma cea mai rafinată de evaluare a învăţării şi creativităţii. aşa consider…. afirmarea arbitrară a preferinţelor şi opiniile subiective arată mai degrabă cât de ignoranţi sunt într-o problemă sau alta şi. aşa mi-a spus profesorul x….. argumentul 2. nicidecum.. Rezultatul cercetările mele sunt…. referatul ştiinţific a devenit forma principală de evaluare a învăţării prin investigaţii personale. aşa se spune…. Referatul ştiinţific nu este un eseu. şi articole ştiinţifice. Prin urmare. ci pe argumentări raţionale şi întemeiate logic şi ştiinţific. trebuie să distingem între faza documentării şi faza elaborării. 2. întreprinse în laboratoare şi biblioteci..Punctele de vedere contrare 1…. aşa cred eu….2 Referatul ştiinţific este o formă pedagogică de însuşire a standardelor legale şi teoretice. ştiinţa a argumentat că…. Desigur că el produce în final un punct de vedere personal. Evident că elaborarea unei referat este precedată de lectura bibliografiei asociate . argumentul 3…. în viitor. pe o opţiune nejustificată. adică o expunere personală fără cercetări prealabile şi evaluări critice a celorlalte puncte de vedere în legătură cu problema vizată.

Structura posibilă a unui referat ştiinţific 1) Standard de redactare: Referatul conţine 5 (cinci) pagini (nici mai mult. Se descompun “conceptele-cheie” printr-o analiză a definiţiilor sau a contextelor în care apar. la sfârşit. dar şi interogativ.).12. Revenim. Se detaşează apoi “conceptele-ancoră”.Titlul . Paragraf 1. se descompune apoi textul ales în funcţie de interesele noastre de cunoaştere. dispusă în ordine alfabetică. se reformulează problema în termeni proprii. Fiind vorba de texte dense. condensat. Font Size . “conceptele-cheie”. . atunci trebuie să facem noi înşine o investigaţie bibliografică. Titlul poate fi formulat expozitiv. după felul nostru de exprimare şi se evaluează relevanţa răspunsului prin formularea unui punct de vedere propriu. totodată. Dacă posedăm numai tema. cu o “lectură de adâncime”. În final. sub 5 pagini) şi trebuie redactat la calculator în programul Microsoft Office Word după următoarele cerinţe: Style – Normal. abstract (redactat în font size 10 şi paragraf distanţa 1mm. iniţial trebuie să facem o “lectură de contact”. Procedura trebuie să fie metodică. presupune exersarea resurselor logice şi argumentative de gândire.3 temei sau subiectului acestuia. decât prin familiarizarea cu textele reprezentative pentru cea ce înseamnă filosofie şi estetică şi. Dezideratul acesta nu poate fi dus la bun sfârşit. b) Faza redactării . ce probleme se află în cercetare şi comunicare. specificate la subsol (sistem footnotes) şi. deoarece sunt urmărite scopuri de învăţare şi formare intelectuală. în funcţie de succesiunea ideilor şi raţionamentelor. asupra acelor capitole pe care le luăm ca „martor” în cercetarea noastră. iar bibliografia nu este indicată. Lectura începe cu ceea ce poate fi numit “lectură-exerciţiu”. Ea se realizează prin “survolarea” întregului text pentru a avea viziunea întregului. 2) Structura: Referatul trebuie că cuprindă obligatoriu: titlu. apoi. 3 (trei) subcapitole cu titluri formulate explicit. microscopică. prin aprofundarea exerciţiului reflecţiei. peste 5 pagini. Font .Orice referat începe cu un titlu care are funcţia unui semnal pentru cei cărora e adresat. Trebui spus că adevărata lectură a bibliografiei filosofico-estetice. El exprimă sintetic.Times New Roman. cel puţin două citări de autor pe fiecare pagină. Este bine ca toate aceste operaţii să fie realizate prin elaborarea unei fişe de lectură sau de un conspect. ideile care formează coloană vertebrală a textului.5. 3) Organizarea de conţinut . şi nici mai puţin. lista bibliografiei consultate.

în câteva cuvinte. dar şi care sunt limitele fireşti ale oricărei perspective interpretative. cu o concluzie generală pe care cititorul ar trebui să o ia în seama.4 .Subtitlu 1 – după abstract este pus primul subtitlu care cuprinde următoarele etape ale redactării: se justifică importanţa şi relevanţa cercetării. concluziile cercetării sunt z…. Se indică. se arată. interogaţiile la care vrea să răspundă referentul. . se formulează apoi.Subtitlu 3 – acest subtitlul este dedicat concluziilor şi evaluărilor finale. În alte cuvinte. operaţie ce trebuie organizată după principiul evidenţei logice şi clarităţii. a metodelor folosite şi a rezultatelor la care ajunge referentul. de interogaţii şi rezolvări. De regulă. . Sunt indicate concluziile. referentul arată că este conştient de faptul că propriile sale concluzii au puncte slabe şi tari. cu citări din lucrările „martor” pe care le-a parcurs. ce îl informează. Procesul de argumentare este însoţit de a evaluare critică a punctelor concurente de vedere (cu citările aferente). pe cititor asupra intenţiilor şi a perspectivelor cercetării. deopotrivă.Abstractul – orice referat este urmat după titlul de către un abstract lămuritor. se prezintă stadiul cercetării problemei deschise prin referiri la bibliografia parcursă. soluţiile propuse de către autor în urma argumentaţiei. critica punctele de vedere adverse se face prin indicarea unor limite de înţelegere sau prin incapacitatea acestora de la răspunde adecvat la solicitările interogaţiilor ce rezultă din problema deschisă. asupra problemei cercetate. Autorul propune propriile sale concepte. se trec în revistă răspunsurile date şi se prezintă punctele contrare de vedere. care sunt contextele de ei de apariţie. prin raportare la istoricul problemei. se formulează ipoteza de lucru. . că referatul său face distincţia dintre problemele tratate şi problemele rămase deschise. explicit. Formulele uzitate des sunt: prezenta lucrare e o cercetare a problemei x…. . metodele pe care le-am folosit sunt y…. să o reţină şi să şi-o integreze în propriul său univers de valori. care sunt avantajele adoptării punctului personal de vedere. desigur.. indică ce legătură există între ele şi arată că punctul său de vedere este coerent şi în acord cu sarcinile pe care le impune problema deschisă şi cu stările de fapte pe care doreşte să le înţeleagă sau să le explice. Referatul se încheie. fără apel la metafore inutile şi proceduri retorice fără conţinut de cunoaştere. referentul îşi argumentează ipoteza de la care a plecat şi o întemeiază logic şi bibliografic.Subtitlu 2 – în acest punct al redactării.

de această dată. 2001. Mihali Radu Solcanu. Editura AXY. Editura Amarcord. 2003. o teză de doctorat. 1999. Bucureşti. 2004. Eseul filosofic. Tehnici de elaborare a manuscrisului şi elementele de editare şi tehnoredactare computerizată. Editura comunicare. . ziare. Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică. 1992. Cum se scrie un text. un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane.Bibliografia consultată – referatul se încheie cu bibliografia consultată. Cum să redactăm: o lucrare de licenţă. Metodele în filozofie. Timişoara. Editura Univers Enciclopedic. Iaşi. Bucureşti. articol ştiinţific sau teză de doctorat se pot consulta următoarele resurse uşor de găsit în limba română: Septimiu Chelcea. Editura Pontica. în ordine alfabetică. Andra Şerbănescu. Principii şi norme de redactare computerizată. Cluj-Napoca. Jacqueline Russ.ro. Andrei Marga. bibliografie ce trebuie să-l convingă pe cititor că sursele de documentare consultate şi studiate sunt credibile şi relevante. Cum se face o teză de licenţă. 1998.5 . Vasile Biriş. 2005. Bibliografie În această direcţie a redactării unui referat. dispusă. 3. Editura Dacia. Constanţa. Ion Funeriu. Editura Universităţii din Bucureşti. Bucureşti. Umberto Eco. 2000. Bucureşti. Editura Polirom. Tehnoredactare: cărţi reviste.