Structura unui referat ştiinţific 1. Ce este referatul ştiinţific?

Estetica este o formă a cunoaşterii filosofice şi, în această calitate, trebuie văzută ca un tip de activitate teoretică ce-şi propune rezolvarea unor probleme ce-i aparţin în exclusivitate. Din această perspectivă, estetica e o activitate intelectual - teoretică ce pune şi rezolvă probleme. Rezultatele strădaniilor intelectuale depuse în estetică iau forma cunoştinţelor (teze, principii etc.). Cunoştinţele sunt judecăţi care au pretenţia de valabilitate şi adevăr. Ca un enunţ să devină cunoştinţă trebuie să îndeplinească în mod necesar două condiţii: a) enunţul trebuie să fie comunicat celorlalţi prin diferite proceduri consacrate cultural şi social; b) enunţul în cauză trebuie să fie intersubiectiv testabil, adică să poată fi experimentat, în ordinea adevărului, de orice altă conştiinţă omenească. Plecând de la aceste premise, cunoştinţele estetice pot fi expuse în diverse configuraţii expresive şi tematice. Putem clasifica în mai multe tipologii modul în care aceste cunoştinţe sunt comunicate şi supuse evaluărilor critice. Fără să intrăm într-o analiza mai amplă, trebuie spus că după criteriul scopului şi al întinderii acestor lucrări, deosebim următoarele forme expresive precum: semnalarea, rezumatul, recenzia comentariul, articolul ştiinţific, eseul, studiul, monografia, tratatul. În sens general, articolul ştiinţific este forma publică cea mai răspândită de comunicare a rezultatelor unor cercetări întreprinse în lumea faptelor şi a bibliografiilor. Acesta reprezintă o luare de poziţie într-o anumită problemă controversată şi, prin consecinţă, angajarea unui punct de vedere personal, argumentat raţional, cu intenţia explicită ca rezultatele proprii să fie acceptate de comunitatea profesioniştilor domeniului sau a celor interesaţi. Prin urmare, un articol ştiinţific propune o interpretare a autorului ca rezultat al unor investigaţii personale, adică, alinierea la punctul său de vedere a unor dezbateri controversate, expuse public prin intermediul diferitelor forme de comunicare. Un articol ştiinţific exprimă, în foarte multe privinţe, punctele de vedere originale în cercetare reprezentând, se poate spune, forma principală în care este expusă astăzi creativitatea teoretică şi perspectivele originale de înţelegere într-un domeniu sau altul.

referatul ştiinţific a devenit forma principală de evaluare a învăţării prin investigaţii personale. argumentul 3…. adică o expunere personală fără cercetări prealabile şi evaluări critice a celorlalte puncte de vedere în legătură cu problema vizată.Punctele de vedere contrare 1…. nu se poate funda pe expresii: aşa cred eu….2 Referatul ştiinţific este o formă pedagogică de însuşire a standardelor legale şi teoretice.. Referatul ştiinţific nu este un eseu. numai că acest punct de vedere nu se susţine pe o preferinţă arbitrată. şi articole ştiinţifice. pe o opţiune nejustificată. eu am convingerea că… etc. aşa cred eu….. Faze ale producerii unui referat ştiinţific a) Faza documentării şi lecturii În elaborarea unui referat pe o temă dată. argumentul 2. Prin urmare. nu se susţin din motivele…. aşa consider…. afirmarea arbitrară a preferinţelor şi opiniile subiective arată mai degrabă cât de ignoranţi sunt într-o problemă sau alta şi. ci pe argumentări raţionale şi întemeiate logic şi ştiinţific. 2. În alte cuvinte. prin care se exersează procedurile de învăţare implicate în dobândirea de competenţe necesare cercetării ştiinţifice şi comunicării publice a acestor cercetări. În rezumat. faptul că suntem originali şi posedăm o personalitate ce ar trebuie să impună respect şi admiraţie din partea celorlalţi. formule care îşi au originea în ceea ce savantul francez Claude Levi-Strauss numea „eul detestabil”.. într-un referat ştiinţific se expun cercetările întreprinse de studenţi în perioada formării lor şi reprezintă forma cea mai rafinată de evaluare a învăţării şi creativităţii. întreprinse în laboratoare şi biblioteci. Rezultatul cercetările mele sunt…. în viitor. În lumea universitară de pretutindeni. z…Acesta se întemeiază pe următoarele argumente: argumentul 1. nicidecum. Bibliografia pe care am consultat-o este aceasta…. ştiinţa a argumentat că…. trebuie să distingem între faza documentării şi faza elaborării. aşa se spune…. afirmarea unei perspective personale asupra unor chestiuni controversate. pe care autorul vrea să-l impună celorlalţi. Cine izbuteşte să producă un referat ştiinţific ce respectă toate standardele. Simplu spus.2…şi 3…etc..etc. în cazul unui referat ştiinţific. aşa mi se pare…. aşa simt eu…. Evident că elaborarea unei referat este precedată de lectura bibliografiei asociate . va dobândi şi competenţele necesare pentru a redacta şi publica. Desigur că el produce în final un punct de vedere personal. referatul ştiinţific este o comunicare a unui punct de vedere personal întemeiat după schema logică: punctul meu de vedere în chestiunea x… este…y. aşa mi-a spus profesorul x….

Ea se realizează prin “survolarea” întregului text pentru a avea viziunea întregului. 2) Structura: Referatul trebuie că cuprindă obligatoriu: titlu. Font . cu o “lectură de adâncime”. şi nici mai puţin. se descompune apoi textul ales în funcţie de interesele noastre de cunoaştere. iniţial trebuie să facem o “lectură de contact”. Dacă posedăm numai tema. Titlul poate fi formulat expozitiv. Lectura începe cu ceea ce poate fi numit “lectură-exerciţiu”. iar bibliografia nu este indicată. Dezideratul acesta nu poate fi dus la bun sfârşit. Paragraf 1. atunci trebuie să facem noi înşine o investigaţie bibliografică. ideile care formează coloană vertebrală a textului. Fiind vorba de texte dense. sub 5 pagini) şi trebuie redactat la calculator în programul Microsoft Office Word după următoarele cerinţe: Style – Normal. Revenim. asupra acelor capitole pe care le luăm ca „martor” în cercetarea noastră. 3 (trei) subcapitole cu titluri formulate explicit.Titlul . Trebui spus că adevărata lectură a bibliografiei filosofico-estetice. abstract (redactat în font size 10 şi paragraf distanţa 1mm. presupune exersarea resurselor logice şi argumentative de gândire. El exprimă sintetic. dar şi interogativ. În final. 3) Organizarea de conţinut .5. prin aprofundarea exerciţiului reflecţiei. decât prin familiarizarea cu textele reprezentative pentru cea ce înseamnă filosofie şi estetică şi. ce probleme se află în cercetare şi comunicare. se reformulează problema în termeni proprii. Este bine ca toate aceste operaţii să fie realizate prin elaborarea unei fişe de lectură sau de un conspect. peste 5 pagini. în funcţie de succesiunea ideilor şi raţionamentelor. apoi.Structura posibilă a unui referat ştiinţific 1) Standard de redactare: Referatul conţine 5 (cinci) pagini (nici mai mult. totodată. deoarece sunt urmărite scopuri de învăţare şi formare intelectuală. Se descompun “conceptele-cheie” printr-o analiză a definiţiilor sau a contextelor în care apar. . cel puţin două citări de autor pe fiecare pagină. după felul nostru de exprimare şi se evaluează relevanţa răspunsului prin formularea unui punct de vedere propriu. “conceptele-cheie”. Se detaşează apoi “conceptele-ancoră”. la sfârşit.12. condensat.Orice referat începe cu un titlu care are funcţia unui semnal pentru cei cărora e adresat. dispusă în ordine alfabetică. microscopică.Times New Roman.). specificate la subsol (sistem footnotes) şi. Font Size . b) Faza redactării .3 temei sau subiectului acestuia. Procedura trebuie să fie metodică. lista bibliografiei consultate.

se arată. fără apel la metafore inutile şi proceduri retorice fără conţinut de cunoaştere. . Autorul propune propriile sale concepte. critica punctele de vedere adverse se face prin indicarea unor limite de înţelegere sau prin incapacitatea acestora de la răspunde adecvat la solicitările interogaţiilor ce rezultă din problema deschisă. a metodelor folosite şi a rezultatelor la care ajunge referentul. operaţie ce trebuie organizată după principiul evidenţei logice şi clarităţii. se formulează ipoteza de lucru. Referatul se încheie. .Subtitlu 2 – în acest punct al redactării. se formulează apoi. ce îl informează. că referatul său face distincţia dintre problemele tratate şi problemele rămase deschise. pe cititor asupra intenţiilor şi a perspectivelor cercetării. concluziile cercetării sunt z…. referentul îşi argumentează ipoteza de la care a plecat şi o întemeiază logic şi bibliografic. soluţiile propuse de către autor în urma argumentaţiei. În alte cuvinte. De regulă. indică ce legătură există între ele şi arată că punctul său de vedere este coerent şi în acord cu sarcinile pe care le impune problema deschisă şi cu stările de fapte pe care doreşte să le înţeleagă sau să le explice. cu o concluzie generală pe care cititorul ar trebui să o ia în seama. Se indică.. referentul arată că este conştient de faptul că propriile sale concluzii au puncte slabe şi tari. Procesul de argumentare este însoţit de a evaluare critică a punctelor concurente de vedere (cu citările aferente). . asupra problemei cercetate. se trec în revistă răspunsurile date şi se prezintă punctele contrare de vedere. explicit. interogaţiile la care vrea să răspundă referentul. să o reţină şi să şi-o integreze în propriul său univers de valori. Formulele uzitate des sunt: prezenta lucrare e o cercetare a problemei x…. . deopotrivă. se prezintă stadiul cercetării problemei deschise prin referiri la bibliografia parcursă. metodele pe care le-am folosit sunt y….Subtitlu 3 – acest subtitlul este dedicat concluziilor şi evaluărilor finale.Subtitlu 1 – după abstract este pus primul subtitlu care cuprinde următoarele etape ale redactării: se justifică importanţa şi relevanţa cercetării.4 . prin raportare la istoricul problemei. Sunt indicate concluziile. desigur. cu citări din lucrările „martor” pe care le-a parcurs. care sunt contextele de ei de apariţie. dar şi care sunt limitele fireşti ale oricărei perspective interpretative. în câteva cuvinte.Abstractul – orice referat este urmat după titlul de către un abstract lămuritor. care sunt avantajele adoptării punctului personal de vedere. de interogaţii şi rezolvări.

Ion Funeriu. Editura comunicare. . Bibliografie În această direcţie a redactării unui referat. 1999. Andra Şerbănescu. 2003. Bucureşti. Iaşi. Eseul filosofic. 2004. Tehnoredactare: cărţi reviste. bibliografie ce trebuie să-l convingă pe cititor că sursele de documentare consultate şi studiate sunt credibile şi relevante. 2001. Vasile Biriş. Cluj-Napoca. Bucureşti. Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică. Bucureşti. Editura Universităţii din Bucureşti. Editura Univers Enciclopedic. Cum se scrie un text. o teză de doctorat. 2000. 1992. Cum se face o teză de licenţă.5 . Editura Amarcord. Jacqueline Russ. Andrei Marga. Principii şi norme de redactare computerizată. Editura Polirom. ziare. 1998. Mihali Radu Solcanu. dispusă. Editura AXY.ro. Timişoara. Tehnici de elaborare a manuscrisului şi elementele de editare şi tehnoredactare computerizată. 2005. Bucureşti. 3. un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane. în ordine alfabetică.Bibliografia consultată – referatul se încheie cu bibliografia consultată. Editura Pontica. Editura Dacia. Metodele în filozofie. Umberto Eco. de această dată. Constanţa. Cum să redactăm: o lucrare de licenţă. articol ştiinţific sau teză de doctorat se pot consulta următoarele resurse uşor de găsit în limba română: Septimiu Chelcea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful