Structura unui referat ştiinţific 1. Ce este referatul ştiinţific?

Estetica este o formă a cunoaşterii filosofice şi, în această calitate, trebuie văzută ca un tip de activitate teoretică ce-şi propune rezolvarea unor probleme ce-i aparţin în exclusivitate. Din această perspectivă, estetica e o activitate intelectual - teoretică ce pune şi rezolvă probleme. Rezultatele strădaniilor intelectuale depuse în estetică iau forma cunoştinţelor (teze, principii etc.). Cunoştinţele sunt judecăţi care au pretenţia de valabilitate şi adevăr. Ca un enunţ să devină cunoştinţă trebuie să îndeplinească în mod necesar două condiţii: a) enunţul trebuie să fie comunicat celorlalţi prin diferite proceduri consacrate cultural şi social; b) enunţul în cauză trebuie să fie intersubiectiv testabil, adică să poată fi experimentat, în ordinea adevărului, de orice altă conştiinţă omenească. Plecând de la aceste premise, cunoştinţele estetice pot fi expuse în diverse configuraţii expresive şi tematice. Putem clasifica în mai multe tipologii modul în care aceste cunoştinţe sunt comunicate şi supuse evaluărilor critice. Fără să intrăm într-o analiza mai amplă, trebuie spus că după criteriul scopului şi al întinderii acestor lucrări, deosebim următoarele forme expresive precum: semnalarea, rezumatul, recenzia comentariul, articolul ştiinţific, eseul, studiul, monografia, tratatul. În sens general, articolul ştiinţific este forma publică cea mai răspândită de comunicare a rezultatelor unor cercetări întreprinse în lumea faptelor şi a bibliografiilor. Acesta reprezintă o luare de poziţie într-o anumită problemă controversată şi, prin consecinţă, angajarea unui punct de vedere personal, argumentat raţional, cu intenţia explicită ca rezultatele proprii să fie acceptate de comunitatea profesioniştilor domeniului sau a celor interesaţi. Prin urmare, un articol ştiinţific propune o interpretare a autorului ca rezultat al unor investigaţii personale, adică, alinierea la punctul său de vedere a unor dezbateri controversate, expuse public prin intermediul diferitelor forme de comunicare. Un articol ştiinţific exprimă, în foarte multe privinţe, punctele de vedere originale în cercetare reprezentând, se poate spune, forma principală în care este expusă astăzi creativitatea teoretică şi perspectivele originale de înţelegere într-un domeniu sau altul.

Evident că elaborarea unei referat este precedată de lectura bibliografiei asociate . în viitor. aşa mi-a spus profesorul x…. în cazul unui referat ştiinţific. afirmarea arbitrară a preferinţelor şi opiniile subiective arată mai degrabă cât de ignoranţi sunt într-o problemă sau alta şi. În alte cuvinte. argumentul 3…. 2. aşa consider…. referatul ştiinţific a devenit forma principală de evaluare a învăţării prin investigaţii personale. ci pe argumentări raţionale şi întemeiate logic şi ştiinţific.etc. nu se poate funda pe expresii: aşa cred eu…. Faze ale producerii unui referat ştiinţific a) Faza documentării şi lecturii În elaborarea unui referat pe o temă dată. referatul ştiinţific este o comunicare a unui punct de vedere personal întemeiat după schema logică: punctul meu de vedere în chestiunea x… este…y. Cine izbuteşte să producă un referat ştiinţific ce respectă toate standardele. În rezumat. Simplu spus.. formule care îşi au originea în ceea ce savantul francez Claude Levi-Strauss numea „eul detestabil”. într-un referat ştiinţific se expun cercetările întreprinse de studenţi în perioada formării lor şi reprezintă forma cea mai rafinată de evaluare a învăţării şi creativităţii. nu se susţin din motivele…. eu am convingerea că… etc. Referatul ştiinţific nu este un eseu. prin care se exersează procedurile de învăţare implicate în dobândirea de competenţe necesare cercetării ştiinţifice şi comunicării publice a acestor cercetări..Punctele de vedere contrare 1…. aşa se spune…. În lumea universitară de pretutindeni. argumentul 2. va dobândi şi competenţele necesare pentru a redacta şi publica. Rezultatul cercetările mele sunt…. trebuie să distingem între faza documentării şi faza elaborării.2 Referatul ştiinţific este o formă pedagogică de însuşire a standardelor legale şi teoretice. numai că acest punct de vedere nu se susţine pe o preferinţă arbitrată.2…şi 3…etc. afirmarea unei perspective personale asupra unor chestiuni controversate.. aşa mi se pare….. nicidecum. pe care autorul vrea să-l impună celorlalţi. pe o opţiune nejustificată. aşa cred eu…. Prin urmare. şi articole ştiinţifice. Bibliografia pe care am consultat-o este aceasta…. ştiinţa a argumentat că…. faptul că suntem originali şi posedăm o personalitate ce ar trebuie să impună respect şi admiraţie din partea celorlalţi. Desigur că el produce în final un punct de vedere personal. întreprinse în laboratoare şi biblioteci. z…Acesta se întemeiază pe următoarele argumente: argumentul 1. adică o expunere personală fără cercetări prealabile şi evaluări critice a celorlalte puncte de vedere în legătură cu problema vizată. aşa simt eu….

Trebui spus că adevărata lectură a bibliografiei filosofico-estetice. Ea se realizează prin “survolarea” întregului text pentru a avea viziunea întregului. presupune exersarea resurselor logice şi argumentative de gândire. deoarece sunt urmărite scopuri de învăţare şi formare intelectuală. “conceptele-cheie”. abstract (redactat în font size 10 şi paragraf distanţa 1mm. condensat. Paragraf 1. decât prin familiarizarea cu textele reprezentative pentru cea ce înseamnă filosofie şi estetică şi. Dacă posedăm numai tema. b) Faza redactării . 2) Structura: Referatul trebuie că cuprindă obligatoriu: titlu. Se descompun “conceptele-cheie” printr-o analiză a definiţiilor sau a contextelor în care apar. prin aprofundarea exerciţiului reflecţiei.3 temei sau subiectului acestuia. şi nici mai puţin. Este bine ca toate aceste operaţii să fie realizate prin elaborarea unei fişe de lectură sau de un conspect. cu o “lectură de adâncime”. iar bibliografia nu este indicată. El exprimă sintetic. . apoi. specificate la subsol (sistem footnotes) şi.Titlul . Font Size . 3) Organizarea de conţinut . ce probleme se află în cercetare şi comunicare.).Orice referat începe cu un titlu care are funcţia unui semnal pentru cei cărora e adresat. Se detaşează apoi “conceptele-ancoră”. Fiind vorba de texte dense. Revenim. 3 (trei) subcapitole cu titluri formulate explicit. sub 5 pagini) şi trebuie redactat la calculator în programul Microsoft Office Word după următoarele cerinţe: Style – Normal. dispusă în ordine alfabetică.12. Procedura trebuie să fie metodică. Font . după felul nostru de exprimare şi se evaluează relevanţa răspunsului prin formularea unui punct de vedere propriu.5. ideile care formează coloană vertebrală a textului. iniţial trebuie să facem o “lectură de contact”. Titlul poate fi formulat expozitiv.Times New Roman. se descompune apoi textul ales în funcţie de interesele noastre de cunoaştere. În final. Dezideratul acesta nu poate fi dus la bun sfârşit. la sfârşit.Structura posibilă a unui referat ştiinţific 1) Standard de redactare: Referatul conţine 5 (cinci) pagini (nici mai mult. asupra acelor capitole pe care le luăm ca „martor” în cercetarea noastră. Lectura începe cu ceea ce poate fi numit “lectură-exerciţiu”. microscopică. atunci trebuie să facem noi înşine o investigaţie bibliografică. totodată. cel puţin două citări de autor pe fiecare pagină. peste 5 pagini. se reformulează problema în termeni proprii. în funcţie de succesiunea ideilor şi raţionamentelor. dar şi interogativ. lista bibliografiei consultate.

se formulează ipoteza de lucru. indică ce legătură există între ele şi arată că punctul său de vedere este coerent şi în acord cu sarcinile pe care le impune problema deschisă şi cu stările de fapte pe care doreşte să le înţeleagă sau să le explice. soluţiile propuse de către autor în urma argumentaţiei.4 . referentul îşi argumentează ipoteza de la care a plecat şi o întemeiază logic şi bibliografic. . Procesul de argumentare este însoţit de a evaluare critică a punctelor concurente de vedere (cu citările aferente). Se indică. . explicit. operaţie ce trebuie organizată după principiul evidenţei logice şi clarităţii. să o reţină şi să şi-o integreze în propriul său univers de valori. în câteva cuvinte. dar şi care sunt limitele fireşti ale oricărei perspective interpretative. care sunt contextele de ei de apariţie.Subtitlu 3 – acest subtitlul este dedicat concluziilor şi evaluărilor finale.Abstractul – orice referat este urmat după titlul de către un abstract lămuritor. De regulă. interogaţiile la care vrea să răspundă referentul. În alte cuvinte. Sunt indicate concluziile. Referatul se încheie. pe cititor asupra intenţiilor şi a perspectivelor cercetării. se formulează apoi. referentul arată că este conştient de faptul că propriile sale concluzii au puncte slabe şi tari.. prin raportare la istoricul problemei. Formulele uzitate des sunt: prezenta lucrare e o cercetare a problemei x…. cu o concluzie generală pe care cititorul ar trebui să o ia în seama. se arată. cu citări din lucrările „martor” pe care le-a parcurs. se prezintă stadiul cercetării problemei deschise prin referiri la bibliografia parcursă. care sunt avantajele adoptării punctului personal de vedere. Autorul propune propriile sale concepte. de interogaţii şi rezolvări. fără apel la metafore inutile şi proceduri retorice fără conţinut de cunoaştere. deopotrivă. . metodele pe care le-am folosit sunt y…. asupra problemei cercetate. concluziile cercetării sunt z…. critica punctele de vedere adverse se face prin indicarea unor limite de înţelegere sau prin incapacitatea acestora de la răspunde adecvat la solicitările interogaţiilor ce rezultă din problema deschisă. a metodelor folosite şi a rezultatelor la care ajunge referentul. se trec în revistă răspunsurile date şi se prezintă punctele contrare de vedere. . că referatul său face distincţia dintre problemele tratate şi problemele rămase deschise.Subtitlu 2 – în acest punct al redactării.Subtitlu 1 – după abstract este pus primul subtitlu care cuprinde următoarele etape ale redactării: se justifică importanţa şi relevanţa cercetării. ce îl informează. desigur.

Iaşi. 2000. Editura Dacia. Editura Universităţii din Bucureşti. în ordine alfabetică. Editura Univers Enciclopedic.ro. Editura Pontica. bibliografie ce trebuie să-l convingă pe cititor că sursele de documentare consultate şi studiate sunt credibile şi relevante. Cum se scrie un text. Bucureşti. Cluj-Napoca.5 . Ion Funeriu. Tehnici de elaborare a manuscrisului şi elementele de editare şi tehnoredactare computerizată. dispusă. Bucureşti. . 2001. un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane. Bibliografie În această direcţie a redactării unui referat. 1998. Editura AXY. Cum se face o teză de licenţă. Umberto Eco. 1999. 3.Bibliografia consultată – referatul se încheie cu bibliografia consultată. Principii şi norme de redactare computerizată. 2005. Editura Polirom. 2004. Timişoara. Andrei Marga. Cum să redactăm: o lucrare de licenţă. Tehnoredactare: cărţi reviste. Bucureşti. Jacqueline Russ. Editura comunicare. Metodele în filozofie. Constanţa. 1992. Editura Amarcord. ziare. de această dată. o teză de doctorat. Mihali Radu Solcanu. articol ştiinţific sau teză de doctorat se pot consulta următoarele resurse uşor de găsit în limba română: Septimiu Chelcea. Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică. Eseul filosofic. Bucureşti. Vasile Biriş. 2003. Andra Şerbănescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful