You are on page 1of 6

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Management

Modalitati de interventie a statului in sectorul serviciilor

Gheorghe Alexandru Catalin An III, Seria C, Grupa 143

gaz. cel putin partial. Procesul de deschidere la concurenta la toate intreprinderile din tarile UE cu economie de piata urmareste: • promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil. • transporturile publice. lipsa concurentei intre consumatori. Criticile aduse monopolurilor in general si in special monopolurilor publice acuzate de ineficienta si birocratie au dus la deschiderea la concurenta (dereglementare) a activitatilor care nu functioneaza strict in situatia de monopol natural: productia.Modalitati de interventie a statului in sectorul serviciilor Romania cunoaste in privinta incalzirii locuintelor tendinte contrare. exportul. In economia de piata se cunosc trei categorii de servicii: produse si serviciile private caracterizate prin: • concurenta intre consumatori. dezvoltate. In acelasi timp el trebuie sa asigure fundamentul economic al acestor servicii. obligatia de a le folosi. apa. furnizarea comerciala de electricitate. deoarece exista concurenta intre agentii economici la nivelul consumatorilor (deci posibilitatea de atragerea acestora. • afirmarea identitatii pe scena internationala printr-o politica externa si de aparare 2 . • telecomunicatiile. • comunicatiile audio-vizuale. caldura. In toate situatiile statul intervine pentru a se putea asigura. justiia. finantate si reglegate de stat: Acestea privesc apararea nationala. • serviciile postale. Aceste servicii sepre deosebire de serviciile publice administrative nu au caracterul colectiv nealterat. subordonate obligatiilor serviciilor publice in baza interesului general. Modalitatile de interventie sunt foarte diferite. accesibilitate. serviciile publice administrative. servicii minime. iar intreprinderile private sunt singurele in masura sa le satisfaca cererile. • serviciile urbane: aprovizionarea cu apa si caldura. O alta intrebare generala consta in definirea limitei de extindere a sectorului privat in serviciile publice. etc. egalitate de tratament. pentru situatia de astazi a dezvoltarii economice a tarii. accesul tuturor cetatenilor la aceste servicii. tot in functie de costuri care sunt diferite de la an la an si de subventie. ca urmare a tarifelor ridicate). priveste serviciile de natura economica. Obiectivele serviciilor de interes economic general privesc: • gestionarea resurselor minerale si a surselor de energie. politia. si chiar excluderea unor categorii de la aceste servicii.E). Expresia serviciu de interes economic general folosita in Uniunea Europeana (U. importul. Sunt caracterizate prin consum indivizibil. obligatii de deservire. Statul poate prelua aceste servicii prin intreprinderile publice integrate la care acorda drepturi exclusive sau poate incredinta aceste servicii intreprinderilor private in baza unor contracte de servicii publice care cuprind tarife reglementate. etc. • excluderea de la aceste servicii a categoriilor sociale cu venituri mici. care oscileaza intre agrearea incalzirii locale si revenirea spre incalzirea centralizata. serviciile publice cu caracter industrial si comercial (de interes economic general). Prezenta lucrare raspunde la aceste intrebari.

Acest serviciu s-a dezvoltat in SUA si in tarile UE atât la nivelul statului cit si la nivelul autoritatilor locale.). sarcini ce in esenta cuprind urmatoarele: • legiuitorul este cel care stabileste sarcinile serviciilor de interes economic general si modul de finantare al acestor servici. handicapati. care se traduce prin aceea de a interzice pentru diversi operatori de a fi prezenti in mai multe segmente. transport. • facilitati de plata pentru consumatorii in situatii dificile. Dereglementarea este insotita logic de o separare a diverselor activitati de productie. Legiuitorul trebuie sa aibe informatii clare si complete cu privire la sarcinile serviciilor publice pentru a decide in consecinta. etc). transparente si nediscriminatorii. respectarea constrângerilor de protectia mediului ambiant. handicapati. distributie. Printre modalitatile de lucru ale acestui serviciu se mentioneaza: • luarea in evidenta a categoriilor sociale defavorizate (saraci. • asigurarea cu prioritate a urmatoarelor: securitatea aprovizionarii. dupa reguli obiective. • instantele de judecata hotarasc sanctionarea pentru nerespectarea sarcinilor si pentru despagubirea victimelor. Deschiderea spre sectorul privat de capital a operatorilor gestionari de retea nu constituie o obligatie prevazuta prin Tratatul de la Roma al UE si este lasata la alegerea si competenta fiecarui stat. Autoritatile pot sa fie supuse influentei grupurilor de presiune (atât din partea operatorilor cât si a consumatorilor). furnizare. In unele tari in afara dereglementarii s-a produs si deintegrarea (dechiderea la capital) – privatizarea retelelor de transport. Independenta si infaibilitatea autoritatilor de reglementare este posibila daca se dezvolta si se materializeaza conceptul de economie publica normativa. afecteaza interesul general. In acest context autoritatile sunt prost informate si sunt susceptibile de a deveni corupte (de a fi cumparate pe bani). Serviciile de interes economic general trebuie sa faca fata la trei categorii de misiuni: 1) clientii neeligibili (captivi) trebuie sa beneficieze de o garantie minimala de acces la servicii. In aceasta situatie autoritatile se vor ghida numai dupa interesul general. gestionarul retelei are obligatia de a permite accesul tuturor la aceste retele. • ajutor financiar de urgenta pentru situatiile dificile. Se au in vedere urmatoarele: • existenta unui serviciu universal pentru consumatorii defavorizati (saraci.etc. Pentru segmentele de activitate ramase in situatia de monopol. Doua elemente ramân prezente in mod peren: • accesul tuturor la serviciile esentiale inclusiv a acelora care sunt amenintati de a fi exclusi ca urmare a situatiei economice precare. Colectivitatea trebuie sa puna la dispozitie un serviciu minim consumatorilor care dispun de resurse modeste sau inexistente.comuna. sau ca urmare a localitatii geografice (zone izolate). • constituirea de fonduri de ajutorare (obtinute prin cote la impozitul anual) 3 . Modelul din UE acorda un deosebit interes pentru definirea si asigurarea sarcinilor serviciilor de interes economic general. Existenta unui numar mare de autoritati de reglementare. • autoritatea de reglementare autorizeaza si urmareste pentru diversii operatori indeplinirea in mod eficient si echitabil a sarcinilor incredintate si poate aplica penalizari. • consolidarea protectiei drepturilor si intereselor de competenta instaurarii unei cetatenii a UE. care nu colaboreaza. • tarife speciale pentru cei saraci. Legitimitatea autoritatii de reglementare aleasa prin vot este mai indreptatita decât in cazul desemnarii de catre stat. • consilierea si acordarea de ajutoare pentru economisirea energiei. independenta sa fata de executiv este o garantie morala de legitimitate. utilizarea eficienta a resurselor colective.

Statul sau autoritatile locale finanteaza direct consumatorii saraci si le atribuie gratuit tichet de plata 4 . Legiuitorul acorda avantaje financiare la diverse tehnologii in numele interesului colectiv. In concluzie misiunea serviciului public nu trebuie sa ramâna in sarcina unui singur operator. • operatorii pot fi selectati prin comparatie pe baza unui test.pentru ajutorarea acelora cu venituri mici. Citeva exemple de masuri luate in SUA si UE: • preturi garantate pentru energia regenerabila si in cogenerare. de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. • operatorii pot fi selectati pe baza de licitatie fie alesi cei care ofera cele mai mici preturi (cel care cere subventia cea mai mica pentru a suporta costurile). Misiunile sunt fixate de stat in virtutea dreptului de putere de reglementare. in conditii de costuri rezonabile. Modalitatea de finantare a misiunilor serviciilor de interes general se poate face astfel: • finantarea indirecta prin subventii incrucisate intre diverse segmente de activitate. Lista acestor misiuni este nelimitata si evolutiva. • interesul generatiilor viitoare legat de procesul de investitii necesar intretinerii si extinderii retelelor. sa fie aprovizionati la un tarif de securitate (corect si rezonabil) iar in caz de dificultati legate de furnizare si fie aprovizionari in conditii standard. • respectul mediului ambiant. Negocierile care se fac pot conduce la inegalitati de tratament consumatorilor. • securitatea aprovizionarii si independenta nationala. Trebuiesc condamnate practicile de intelegere secreta si comportamentul restrictiv al monopolurilor. • fiecare furnizor de electricitate trebuie sa produca sau sa achizitioneze o cota de 5-15% din surse regenerabile. Trecerea costurilor activitatilor nerentabile catre activitatile rentabile. • garantia ca in caz de avarie la furnizor. nediscriminatorii. • finantarea prin impozite. functie de puterea lor de negociere. Interesul general cere in prezent sa se dea prioritate unor obiective care privesc: • promovarea energiilor regenerabile si a cogenerrii. Deschiderea la concurenta nu permite operatorului traditional (detinator al monopolului) sa faca asemenea glisari de costuri. • accesul la retele se face cu promovarea unui fond pentru energiile regenerabile. • existenta unei repartizari juste spatiale a serviciilor de interes general prin punerea la dispozitie acestora si la consumatorii izolati geografic. Secventa incrucisata facuta la initiativa operatorului face ca regulile de impunere a preturilor sa nu fie publice. 2) clientii eligibili trebuie sa beneficieze de urmatoarele: • accesul la infrastructura in conditii obiective si nediscriminatorii. • subventionarea pretului de cost al energiei regenerabile pâna la nivelul pretului de piata prin impozite sau prin emitere de obligatii. Refuzul de acces la o infrastructura estentiala fara motive obiective sau accesul in conditii discriminatorii constituie abuz de putere dominanta. Acordarea dreptului de a indeplini misiuni de interes general se poate face in mai multe feluri: • operatorii pot opta intre plata unei taxe destinate finantarii sau a prelua in sarcina o cota parte a misiunii. • operatorul traditional primeste dreptul bazat pe rezultatele si experienta anterioara. 3) misiunile de interes general prevad o conceptie de extindere a activitatilor serviciilor de interes general care s-au dezvoltat in SUA si au fost preluate de tarile UE in scopul ameliorarii prosperitatii colective.

• reglementarea asigurarii unui serviciu minim garantat pentru persoanele si zonele defavorizate. obiective. controlor. Deschiderea concurentei in domeniul serviciilor publice duce la tendinta de coborâre a preturilor prin reducerea veniturilor mopnopolurilor. • finantarea indirecta a unui fond special alimentat de toti operatorii ca o cota parte proportionala cu activitatea de productie sau de furnizare. • finantarea indirecta prin accesul la reteaua de transport.in prezent exista agentii si autoritati nationale de reglementare. aflate in subordonarea guvernului. Se mentioneaza urmatoarele: . dar poate si conduca si la deteriorarea calitatii serviciilor. • reglementarea promovarii surselor regenerabile. Deschiderea concurentei in domeniul serviciilor publice poate duce si la o volatilizare a preturilor ceea ce poate compromite accesul tuturor la un minim necesar. • reglementarea generala a pietei si a concurentei cu control de aplicare. Concluzii Deschiderea serviciilor publice catre economia de piata obliga legiuitorul sa precizeze limitele de concurenta si sa aleaga un mod de finantare care sa nu conduca la practici anticoncuren tiale. In Romania. cogenerarii si protectiei mediului ambiant (cu control de aplicare). la degradarea conditiilor de lucru si la compromiterea satisfacerii nevoilor viitoare. Colectivitatea in ansamblu trebuie sa preia ajutorarea celor saraci. Toti operatorii platesc o taxa legata de accesul la reteaua de transport fixata prin reguli transparente. tara in tranzitie spre economia de piata nu putem vorbi de o deschidere in domeniul serviciilor publice. • reguli de cooperare intre operatori. Procesul de fuziuneachizitie este insotit de un fenomen de rationalizare a echipamentelor de productie la scara mondiala care poate sa poarte in el germenii unei cresteri de preturi in viitor daca legiuitorul nu va fi suficient de vigilent. transportor. Acest fond va fi utilizat pentru promovarea si dezvoltarea surselor de energie regenerabila. iar la nivelul operatorilor sa se separe functiile de producator. • participarea actorilor economici si sociali la elaborarea si / sau controlul politicii publice. furnizor. O parte din aceasta taxa va acoperi costurile la diverse nivele de activitate pentru evitarea subventiilor incrucisate. distribuitor. Accesul la servicii trebuie asigurat de administratia locala si intr-o masura mai redusa de administratia centrala (cu control de aplicare).Fara de cele aratate cel putin in prezent misiunile serviciilor publice trebuie acceptate cu unele derogari de la regulile economiei de piata. regulator.anticipata destinate a achita o cota fixa a consumului. Politica publica in materie de interes economic general face necesara coeziunea sociala si o coordonare unica a acestora care sa asigure la toate activitatile economice un cadru de functionare care priveste: • stabilirea de norme tehnice sociale si fiscale (cu control de aplicare). 5 . .se propune ca la toate activitatile economice la nivelul serviciilor publice sa se separe functie de operator. divizate pe diverse activitati.

Bibliografie: 1. Managementul serviciilor.insse. http://www. Uranus. Maria Ioncica.ro 3. Jivan Alexandru.a. Timisoara. Ed. Editura de Vest. Bucuresti.Editia a III. revazuta si adaugita. 2003 2. Economia serviciilor – Teorie si practica. 1998 6 . .