You are on page 1of 7

Cultura de salata verde

Salata este cultivata pentru pentru capatanile sale, este consumata mai ales in stare proaspata sub forma de diferite salate.Are continut ridicat in in vitamine, saruri minerale si substante hranitoare.Frunzele de salata contin: fosfor, fier, calciu, posasiu precum si vitamine ca: vitamina C, vitamina A, Vitamina B1, B2. Salata are perioada scurta de vegetatie (45-50 de zile), este rezistent la frig, se cultiva mai ales primavara devreme si toamna tarziu, prin sistemul culturilor succesive, micsorand deficitul de aprovizionare cu legume in aceasta perioada. Cultura de salata este putin pretentioasa fata de caldura, semintele rasar la temperaturi de 2-3 grade Celsius.Semintele germineaza la 5-10 grade Celsius si plantele rasar in 6-10 zile de la semanat.Unele soiuri de salata la temperatura de peste 25 grade Celsius nu mai rasar. In faza de rozeta frunzele rezista la temperaturi de -5,-6 grade Celsius fara a pieri iar in faza de formare a capatanilor si de emitere a tulpinilor florale chiar si temperaturile de -2,-3 grade Celsius pot fi daunatoare. Temperatura optima de crestere a frunzelor si formarea capatanilor este de 16 grade Celsius iar pentru formarea tupinilor florale si a florilor de 20-22 grade Celsius. Salata este o planta de zi lunga, in aceste conditii are o perioada scurta de vegetatie si formeaza tulpini florale inainte de a forma capatani normale.In conditii de zi scurta, formeaza un aparat foliar bogat si capatani mari. In cazul in care se seamana primavara tarziu sau cand culturile vegeteaza datorita insuficientei de hrana si umiditate, in conditii de zi lunga, plantele intra in vegetatie si emit tulpini florale inainte de formarea normal a capatanilor. Salata este o planta pretentioasa fata de umiditate, mai ales in timpul rasaririi si formarii capatanilor, nivelul optim este de 70-80 % din capacitatea de camp a solului pentru apa.Insuficienta umiditatii din sol si temperaturile ridicate duc la obtinerea de productii mici si formarea mai devreme a tulpinilor florale. Salata prefera solurile mijlocii bogate in humus si cu valoarea pH-ului de 67,2.Ingrasamintele organice si cele azotoase influenteaza pozitiv vegetatia, ducand la obtinerea unor productii ridicate.Fosforul contribuie la grabirea formarii capatanii iar potasiul contribuie la obtinerea de capatani bine indesate.

Tehnologia culturii.
Cultura salatei in camp. In camp salata se cultiva prin rasad sau prin semanat direct.Premergatoare pentru cultura salatei sunt culturile prasitoare care au fost ingrdate in anul culturii cu gunoide grajd care lasa terenul curat de burueni. Pregatirea terenului pentru salata presupune un sol bine maruntit si nivelat.Inaintea nivelarii terenului se inlatura toate resturile vegetale de la cultura anterioara si se mobilizeaza solul la o adancime de 8-10 cm, se executa nivelarea de exploatare dupa care se trece la fertilizarea de baza cand se administreaza 50-60 t gunoi de grajd semidescompus, 100 kg P2O5 si 75 kg K2O dupa care se efectueaza o aratura adanca de 28-32 cm.Daca modelatul terenului se face toamna, pentru insamantarile sau plantarile din toamna sau primavara devreme, o data cu aratura se face si maruntirea solului. Inaintea infiintarii culturii cu 10-12 zile se pot aplica erbicidari pentru mentinerea terenului curat.Se pot efectua erbicidari pre si post emergente cu Kerb 50 W in cantitate de

2. care sa fie uniform dezvoltate si excluzand plantele bolnave sau slabe. o protejeaza impotriva frigului in timpul iernii si care prin topire in primavera asigura apa necesara cresterii plantelor. Semanarea se face esalonat in 2-3 serii la interval de 10 -15 zile folosind 2-3 grame seminte la m2 de sera sau rasadnita.5 kg pe hectar.0 kg/ha impotriva buruenilor monocotiledonate di dicotiledonate anuale si perene.Pentru asigurarea umiditatii in sol de 70-75 % din intervalul umiditatii active la adancimea de 30-40 cm.Kerb 50 W se poate aplica preplant sau la 7-10 zile de la transplantare inainte de aparitia buruenilor.Modelarea solului se efectueaza sub forma de straturi inaltate cu coronament de 104 cm. Cultura salatei prin rasad.In perioada de vegetatie salata se praseste mecanizat de 2-3 ori si daca este cazul se praseste manual pe randurile de plante. Cultura prin semanat direct in camp se efectueaza mecanizat. solarii cu substratul incalzit pe cale biologica. Epoca de plantare variaza cu destinatia culturilor. frunze sau pleava. culturile se iriga de 2-3 ori. distanta intre benzi este de 40 cm. sau in benzi de cate doua randuri. Cultura prin semanat direct in camp. Pe stratul inaltat se planteaza 4 randuri echidistante. rasadurile se pregatesc in mod obisnuit. ca si cele ale altor specii legumicole.Inaintea plantarii in camp. cu o norma de udare de 200-300 m3 apa pe hectar. Prima irigare se efectueaza imediat dupa infiintarea culturii in vederea asigurarii unei rariri uniforme sau pentru o prindere cat mai buna a rasadurilor. plantele iernand in stare de rozeta de frunze. sau cu cateva zile inaintea semanatului sau plantatului pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara mai tarziu.A doua irigare se efectueaza cand plantele incep sa lege capatani. care primavera devreme se aduna pentru ca solul sa fie incalzit si plantele sa vegeteze normal. iar a treia in timpul cresterii intensive. cand sunt produse in cuiburi nutritive.0-3. vara sau toamna. se recomanda instalarea de parazapezi care retin zapada pe cultura. norma de samanta utilizata este de 2-2. Rasadurile sunt produse prin semanare in sere inmultitor. Pentru infiintarea culturii se folosesc rasaduri viguroase in varsta de 25-30 de zile. La cultura semanata direct in camp o data cu prima prasila se face si raritul. In cazul culturilor insamantate sau plantate din toamna pentru consum de primavara devreme. rasadnite sau brazde amenajate in camp deschis in functie de momentul semanatului si epoca de plantat. Pe suprafete mici culturile sunt protejate prin acoperirea cu gunoi paios. lasand plantele cele mai viguroase la distant de 13-18 cm una de alta. la aceleasi distante intre randuri la si la plantarea rasadurilor. O lucrare speciala pentru culturile prin rasad este completarea golurilor.Adancimea de semanat este de 1-2 cm pana la 3 cm.Norma de plante pe hectar este de 150-200 de mii de plante.Pentru obtinerea de productii esalonate pe o perioada cat mai indelungata se planteaza etapizat la interval de 10-15 zile. Modelarea solului se face toamna pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara devreme. . in functie de epoca si umiditatea solului. astfel ca solul sa fie bine maruntit.Se planteaza la aceeasi adancime la care rasadul a fost in rasadnita (cu partea superioara a cubului nutritive la suprafata solului). care se efectueaza in 2-3 zile dupa plantare cu rasad din acelasi soi rezervat in acest scop. Rasadurile sunt plantate cu plantatorul cand sunt nerepicate sau lingura de plantat sau cusapaliga.Pentru culturile timpurii este recomandat ca rasadul sa se repice in cuburi nutritive cu latura de 3 sau 5 cm. intre randuri este de 20 cm iar distant intre plante pe rand este de 13-18 cm. momentul semanatului s varsta rasadului.

Cand plantele au o rozeta de 8-10 frunze se aplica fertilizarea cu azotat de amoniu 200 kg/ha. repicacarea se face dupa 6-8 zile de la rasarire in cuburi nutritive de 5x5x5 cm. castraveti.Completarea golurilor se efectueaza in primele 10 zile dupa plantare. In permanent se verifica cultura si se elimina plantele bolnave sau insuficient dezvoltate. 10 % mranita. patate si uscate) dupa care se sorteaza si se ambaleaza in ladite una langa alta cu taietura in sus. acestea se altereaza. se fac copci in care se distribuie rasadul care prin plantare se ingroapa pana la ½ din inaltimea cubului nutritiv.In total se administreaza 200-250 kg/ha azotat de potasiu sau 300400 kg/ha azotat de amoniu. deoarece daca frunzele sunt umede. pentru producerea rasadurilor la un hectar de cultura sunt necesare 150-250 de mii de fire.Dupa plantare se o afanare usoara a solului dupa care se aplica o irigare prin aspersiune cu o norma de udare de 100-120 m3 pe hectar. In cursul perioadei de vegetatie se aplica 2-3 fertilizari cu azot administrandu-se solutii in concentratie de 4-4. Semanatul se face in etape. In solarii salata se cultiva de obicei inaintea culturilor principale cum ar fi: ardei gras. cu rasad rezervat in acest scop. folosind 200-300 g seminte la 100-150 m2 sera inmultitor. cand acestea au ajuns la marimea si indesarea specifica soiului. azotul stimuleaza cresterea capatanilor si sporeste productia. maruntirea si nivelarea solului. Salata se cultiva in sistemul culturilor asociate si succesive in vederea rentailizarii solariilor. Plantarea salatei se face manual. folosind diferite scheme in functie de soi. Cultura de salata se cultiva atat in cultura pura. Semanatul se face in sere inmultitor. 20 % pamant telina. astfel ca momentul plantarii rasadul sa aiba 4-5 frunze adevarate. temperature se mentine la valori de 10-2 grade Celsius noaptea. cat si asociata cu tomate. ardei. Dupa recoltare se elimina frunzele necorespunzatoare (rupte. Rasadul se produce ca si in cazul salatei in sere cu mentiunea ca pe langa semanatul in sere inmultitor acesta lucrare se mai poate face si in solarii sau in camp adapostit. fasole. Producerea rasadului se poate produce in sere esalonat in toata perioada de toamnaiarna-primavara. Lucrarile de intretinere sunt putine avand in vedere perioada scurta de vegetatie. soiul folosit si intensitatea luminii in prioada respective. tomate folosindu-se soiuri rezistente. compozitia substratului utilizat este: doua parti turba cernuta si o parte nisip (pentru semant) si 50-60 % turba. 10 % nisip (pentru umplerea ghivecelor sau pentru repicat). afanarea. Pana la plantare rasadurilor se aplica lucrari de ingrijire cum ar fi: udatul ori de cate ori este necesar. Recoltarea se efectueaza manual prin taierea capatanilor la circa 1 cm de colet. la producerea rasadurilor se va tine cont de data plantarii.Plantarea se face cu ajutorul lingurei plantatoare. 12-14 grade Celsius in zile noroase si 16-18 grade Celsius in zilele insorite. Epoca de semanat se stabileste astefel incat pana la plantare rasadul sa formeze 5-6 frunze. castraveti. . pentru a mentine umiditatea moderata. de la 15 august-20 ianuarie. Cultura salatei in sere. pe substrat sau direct in ghivece.Pregatirea serei si a solului se face ca si pentru celelalte culturi (fertilizarea de baza. vinete. Cultura salatei in solarii.5 %. si pentru a pune la dispozitia consumatorilor salata proaspata primavera devreme. Recoltarea se face pe masura ce capatanile ajung la completa dezvoltare. modul de cultura si momentul plantarii.Se recolteaza pe timp racaros si uscat.

frunzele atacate se vor elimina si distruge. Frunzele atacate se zbarcesc si se usuca pe vreme calduroasa. Agentul patogen se numeste Bremia lactuceae. care treptat devin brune. sistem de nutriţie echilibrat in NPK.In conditii de umiditate produsul se descompune in gaz sterilizant cu efect nematocid. inainte de semanat sau plantat in functie de temperatura solului. Se aplica inainte de infiintarea culturii cu 10 pana la 35 de zile.5 kg/ha). Recoltarea are loc in ultima decada a lunii martie si primele zile din aprilie.Coletul plantelor se atrofiaza in diferite masuri care provoaca ofilirea plantei. in vederea mentinerii umiditatii solului. si apoi se extinde si asupra celorlalte frunze. cat mai ales la culturile in spatii protejate (sere. Merpan 80 WDG in concentratie de 0. daca timpul este frumos se aplica si o origare de aprovizionare. oosporii transmit infectia pentru anul urmator iar umiditatea ridicata a aerului si prezenta apei pe frunze favorizeaza aparitia infectiei. iar in conditii de umiditate ridicata putrezesc si se innegresc in intregime. Prevenirea aparitiei rizoctoniozei se poate realiza prin: asolament rational (dupa o cultura infectata nu se infiinteaza o noua cultura cu plante care fac parte din cercul de plante gazda al ciupercii). ciuperca rezista prin oosporii formati in plantele atacate. Descrierea si combaterea rizoctoniozei la salata. solarii.Pregatirea terenului se face inca din toamna. se pregateste terenul executandu-se inclusiv modelarea tinand cint de cultura de baza care urmeaza sa se planteze primavara in solar.25% (2. se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in sol.Atacul se manifesta initial pe frunzele apropiate de sol. Lucrarile de intretinere consta din: toamna inainte de venirea frigului se executa p prasila la adancimea de 5-6 cm. Descrierea si combaterea la mana salatei (Bremia lactuceae).Pana la recoltare se fac 1-2 pana la 3-4 udari. Combaterea chimica se realizeaza prin utilizarea de fungicide in timpul perioadei de vegetatie cu: Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0. Epoca de plantare se stabileste astfel incat.Pe frunzele atacate se formeaza pete galbui cu puf alb.Numarul de plante folosite pe hectar este de 175-250 de mii de plante. pana la venirea inghetului plantele sa aiba posibilitatea sa se inradacineze. Pentru plantare se folosesc rasaduri cu 5-6 frunze bine formate si calite. apoi se face o prasila in afanarii solului si incorporarii ingrasamintelor. Rasadurile se planteaza astfel incat partea superioara a cubului nutritiv sa fie la nivelul solului iar dupa plantare se uda cu apa calduta. Primavara se fertilizeaza cu 100-120 kg/ha azotat de amoniu in amestec cu 1-2 tone mranita uscata cernuta. Mana salatei produce pagube atat in culturile in camp.1% (15 g in 10 l apa). la aparitia bolii. adunarea si distrugerea resturilor de plante dupa recoltare. Combaterea chimica se poate realiza prin dezinsectia solului cu Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/100 mp. plantarea optima si in soluri usoare.In timpul iernii. Acrobat MZ . Prevenirea aparitiei manei la salata se realizeaza prin: folosirea de samanta sanatoasa. rasadnite). Descrierea si combaterea bolilor la salata. Combaterea chimica in timpul perioadei de vegetatie se poate realiza cu ajutorul fungicidelor cum ar fi: Folpan 80 WDG in concentratie de 0.15 % ( 15 g in 10 l apa pe 2 mp). Rizoctonioza se manifesta inca din faza de rasad. ataca si plantele care au peste 4-6 frunze.

Primele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele devin translucide si cad. Bravo 500 SC in cantitate de 1. igiena cultural.si asa se reia ciclul biologic.Primavara frunzele infectate pot contamina si restul plantei care in final va muri. Melcul este polifag. se hranesc cu organele vegetative ale plantelor. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. daca au suficienta umiditate. devin adulti. Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult. dureaza intre doua si patru saptamani.1% (10 ml in 10 l apa). se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane. se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua. Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate. Topsin M 70 in concentratie de 0. Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste). Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica. Descrierea si combaterea putregaiul alb al salatei (Sclerotinia sclerotiorum). Teldor 500 SC in concentratie de 0.1% (10 g in 10 l apa). ei raman nocturni. limacsii secreta mult mucus.Atacul evolueaza pe partea inferioara a tulpinii.Putregaiul alb apare atat in sere cat si in solarii. Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.2 % (20 g in 10 l apa). Polyram DF in concentratie de 0.1 % (10 ml in 10 l apa).0 kg/ha). atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane). care ulterior devin brune. Descrierea si combaterea la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august. hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol. intrand intr-o stare de letargie.90/600 WP in concentratie de 0. Shavit F 72 WP in concentratie de 0. aerisirea frecventa. Plantele afectate prezinta simptome de ingalbenire si ofilire. Prevenirea aparitiei putregaiului alb se poate realiza prin: tratamente generale de dezinfectie.in care isi incetinesc procesele metabolice.2 % (2. daca nu. la un atac puternic toata capatana se acopera cu un praf cenusiu si frunzele putrezesc.0 kg/ha).0 kg/ha).1 % (10 ml in 10 l apa). unde apar zone de culoare alba sau galben-deschis la inceput.2 %(20 g in 10 l apa). Teldor 500 SC in concentratie de 0. Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in concentratie de 0.In conditii aride. care sunt ferite de inghet. produse de ciuperci sau bacterii. Melcii sunt activi ziua. Descrierea si combaterea daunatorilor la salata. igiena cultural. Aliette 80 WG in concentratie de 0. ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.1% (10 ml in 10 l apa).In zonele roase pot aparea infectii secundare. Prevenirea aparitiei putregaiului alb se poate realiza prin: tratamente generale de dezinfectie. cultivarea de soiuri rezistente.0 l/ha (20 ml in 10 l apa). Dithane M-45 in concentratie de 0. cultivarea de soiuri rezistente. Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in concentratie de 0.2 % (2. ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie. aerisirea frecventa. se matureaza treptat.5 -2. Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna.2 % (2. .

2 % (2 ml in 10 l apa). Descrierea si combaterea la Afide (Hypermyzus lactucae) (Nasonovia).5 g in 6. acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol. Coropisnita are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in sol. Modul de daunare.0 l apa). radacinile subtiri sunt retezate. Combaterea chimica se realizeaza in timpul perioadei de vegetatie. Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum). sere si solarii. pupe si adulti.Larva este asemanatoare cu adultii. cu corp robust. Nasonovia (afidele) este o specie migratoare care apare in gradini. castaniu catifelat. si ciclul se reia.025 % (1. Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor. pronot globulos. Adultii au ochii de culoare neagra. grupate inelar. retezate sau roase de la suprafata solului. precum si dupa plantele ofilite.Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5. Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor. care se transforma in pupariu.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua.Antenele sunt de culoare neagra.0 – 3. avand picioarele subtiri. iar in sere pana la 12 generatii.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile.Capul este rotunjit. cu ochii rosii.In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile.Adultul este de 50-70 mm lungime. favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene.Pagubele produse de coropisnita poate ajunga pana la 40 %. Afidele sunt vectorii a multor virusuri si boli cum ar fi putregaiul cenusiu.Femele depun intre 100-500 oua. culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Larvele sunt de culoare galbui. cu insecticide cum ar fi Decis Mega 50 EW in concentratie de 0. si in general iau forma unui ax.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.Adultul are aripile de aproximativ 2. Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Plantele atacate sufera si se debiliteaza. Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa). iar dejectiile ei. are 3-4 generatii pe an in aer liber. Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0. Prezenta daunatorilor se recunoaste cu usurinta dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului. Musculita alba este o insecta mica. in numar de 400600 oua. Frunzele atacate se necrozeaza si se rasucesc formand pseudocecidii. care contin multe glucide. Femela depune ouale intr-un cuib la adancime de 30 40 cm in sol. Afidele au o culoare verde opac. ovale. terminat cu doi cerci. ducand la scaderea productiei.2mm lungime.Picioare anterioare adaptate pentru sapat. eficienta insecticidelor scade. iar picioarele si trompele sunt de culoare maro. dupa 10 zile. la aparitie este de culoare alba.Acesta dezvolta 8-12 generatii pe an si produce pagube in stadiile de larva si adult prin inteparea si sugerea substantei din plante. perioada dupa care apare musculita adulta. la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius. larve. pe partea inferioara a frunzelor. .Formeaza colonii masive pe parta inferioara a frunzelor. Musculita alba de sera se inmulteste foarte rapid.0 kg/ha.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Uneori ataca si semintele in curs de rasarire.

umplute cu gunoi activ de grajd. care este mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie. Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul solului cu Mesurol 2 RB in concentratie de 5 kg/ha (5 g/10 mp). se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata solului cu incorporare in sol.Prevenirea si combaterea coropisnitei se poate efectua prin araturi adanci de toamna. Sintogrill Super in cantitate de 30 kg/ha (1 kg/340 mp). pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp pe parcursul iernii. pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger. toamna pe terenurile puternic infestate. Mesurol 4 G in concentratie de 3-6 kg /ha se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata solului si incorporarea in sol. se efectueaza gropi cu dimesiuni de 50x50x50 cm. . se aplica prin incorporare in sol la lucrarile de pregatire a solului. pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor.cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa.