Probleme de programare liniară propuse spre rezolvare

:
I. Să se rezolve următoarele probleme puse sub forma standard:
1.)
( ) max
,4.
f x x x
x x x
x x x
x i
i
· +
− + ·
+ + ·
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
3
2 3 4
5 2 12
0 1
1 2
1 2 3
1 2 4
Sol.
19
136
max 0 ; 0 ;
19
4
;
19
44
·

,
_

¸
¸
· f X
T
optim

2.)
( )
min
,6
f x x x x
x x x x
x x x x
x x x x
x i
i
· − + −
− + + + ·
+ − + ·
+ − + ·
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1 2 3
1 2 3 4
1 2 3 5
1 2 3 6
2 2
2 1
2 2 2
3 4
0 1

( ) Sol: X
optim
· · − 5 11 19 27 ,0, ,0, ,0 min
T
f
3.)
( ) min f x x x x
x x x x
x x x x
x x x x
x
i
· − − −
+ + − ·
+ − + ·
− + − ·

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
4 5 6
1 4 5 6
2 4 5 6
3 4 5 6
2 3
2 3
3 4
3 2 1
0

( ) Sol: X f
optim
T
· · − 0,0,0,2 11 47 ,7, min
96
4.)
( )
max
,7
f x x x x x
x x x x x
x x x x x
x x x x x
x i
i
· − − − +
+ − − + ·
− + − + + ·
− − + − + ·
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
3 2 4 2
2 2 2
3 1
4 2
0 1
1 2 3 4
1 2 3 4 5
1 2 3 4 6
1 2 3 4 7
( ) Sol: X
optim
· · − 0,0,0,1 2. ,4,0,3 ; max
T
f
5.)
( ) min f x x x x x
x x x x x
x x x x x
x x x x x
x
i
· − + − − +
− + + + ·
− + + − ·
− + + + + ·

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
3 2 4
2 3 1
2
2 2 3
0
1 2 3 7
1 2 3 4 7
1 2 3 5 7
1 2 3 6 7
Sol: nu are optim finit
II. Să se aducă la forma standard şi apoi să se rezolve problemele:
6.)
( )
max f x x x x
x x x
x x x
x
i
· + +
+ − ≤
− + ≤

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
3 2 4
2 5
4 1
0
1 2 3
1 2 3
1 2 3
Sol: nu are optim finit
7.)
( ) max
,
f x x x
x x
x x
x x
· +
− + ≤
+ ≤
≤ ≥
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
7 4
1
2 4
2 0
1 2
1 2
1 2
1 1 2

( ) Sol: X
optim
T
f · · 2 1 18 , ,2,0,0 max
97
8.)
( )
min
,4
f x x x x
x x x x
x x x x
x x x x
x i
i
· − + −
− + + ≤
− + − ≤
− + + + ≤
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
2 3
2 3 1
2
2 2 3
0 1
1 2 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4

( ) Sol: X
optim
T
· 8,11 5 ,0,
9.)
max
, ,
f x y z
x y
y z
x z
x y z
· + +
+ ≤
+ ≤
+ ≤

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
2 3
2 3
2 3
0
( )
Sol: X
optim
T
· 111 , ,
10.)
max
, ,
f x y z
x y
y z
x z
x y z
· + +
+ ≤
+ ≤
+ ≤

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1
1
1
0
Sol: X
optim
T
·
¸
¸

_
,

1
2
1
2
1
2
; ;
11.)
( )
min
,3
f x x x x
x x x
x x
x i
i
· − + −
− + ≥ −
− ≤
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
2
1
2 4
0 1
1 2 3
1 2 3
2 3
Sol: nu există minim
12.)
( )
max
,
f x x x
x x
x x
x R y
· − +
+ ≤
− + ≤
∈ ≥
¹
'
¹
¹
¹
2
2 4
4
0
1 2
1 2
1 2
( )
Sol: X
optim
T
· −4 0 ,
98
13.)
min
,3
f x x x
x x x
x x x
x x x
x i
i
· − − +
+ − ≤
− − ≥ −
− + ≤
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
2 3 2
1
2 3 4
2 2 3
0 1
1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3

14.)
( ) min
,
f x x x x
x x x
x x x
x x x R
· + −
+ + ≤
− + + ≤
≥ ∈
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3
2
2 1
4
0

( )
Sol: X
optim
· 0 0 1 2 , , /
T
15.)
( ) max
, ,
f x x x x
x x x
x x x
x x x
· + +
+ + ≤
+ − ≤
≥ ≥ ≥
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3
2 3
6
2 3 6
2 3 0

Indicaţie: Se face mai întâi schimbarea de variabile:
x x x x
1 1 2 2
2 3
' '
, · − · − ( )
Sol: X
optim
T
· 2 31 , , .
III. Folosind metoda celor două faze să se rezolve programele
liniare:
16.)
( )
min
,
f x x x x x x
x x x x x
x x x x x
x i
i
· − + − − +
+ + − + ·
+ − + + ·
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
3 2 2
2 2 1
3 2 2 3
0 1 5

( )
Sol: X
optim
· 0 0 5 3 7 3 0 , , / , / ,
99
17.)
( ) min f x x x x x
x x x x x
x x x x x
x x x x
x
i
· − + + +
− + + + ·
− + + + ·
+ + − ·

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
3
1
2 2 2
2 4
0
1 2 3 4
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4

( )
Sol: X f
optim
T
· · − 111 0 1 , , , min
18.)
( ) min
/
f x x x
x x
x x
x x
x
· +
− ≤
+ ≥
− ≤

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
2 3
1
2
2 1
0
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2

( )
Sol: X
optim
· 1 0 ,
19.)
( )
max
,3
f x x x x
x x x
x x x
x i
i
· + −
+ + ·
+ − ·
≥ ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1 2 3
1 2 3
1 2 3
3 5 2
3 2 2 2
0 1

Sol: X
optim
·
¸
¸

_
,

2
7
4
7
0 ; ;
20.)
( ) min f x x x x
x x x
x x x
x
i
· − +
− + ≤
+ + ≥

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
2
2
2 3
0
1 2 3
1 2 3
1 2 3
IV. Să se transcrie matematic şi apoi să se rezolve următoarele
probleme:
100
21.) O maşină care lucrează 25 de ore pe săptămână produce
trei articole. Beneficiul obţinut în urma vânzării acestor articole
este de 40 lei/buc pentru primul articol, respectiv 120 lei/buc pentru
al doilea articol şi 30 lei/buc pentru ultimul articol. Într-o oră
maşina poate realiza 50 buc din primul articol sau 25 buc din al
doilea articol sau 75 buc din al treilea articol. Cererea săptămânală
nu depăşeşte 1000 buc din primul articol, 500 buc din al doilea
articol, 1500 buc din al treilea articol. Cum trebuie repartizată
producţia celor trei articole pentru ca întreprinderea să-şi asigure un
beneficiu maxim:
Răspuns: Fie
x x x
1 2 3
, ,
cantităţile din cele trei articole ce trebuiesc
produse. Atunci avem de rezolvat problema:
max
, ,
f x x x
x
x
x
x x x
x x x
· + +



+ + ≤

¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
40 120 30
1000
500
1500
1
50
1
25
1
75
25
0
1 2 3
1
2
3
1 2 3
1 2 3
(
1
50
1
⋅ x
reprezintă numărul de ore pe săptămână în care maşina
produce cantitatea x
1
din primul articol).
22.) O fabrică de zahăr trebuie să producă între 1 noiembrie - 28
februarie. Livrările de zahăr se fac lunar, după contract: în
noiembrie 20.000 t, în decembrie 30.000 t, în ianuarie 50.000 t şi în
februarie 40.000 t. Producţia excedentară a unei luni poate fi livrată
luna următoare, suportând cheltuielile de depozitare de 2.000
lei/tonă pe lună. Capacitatea lunară de producţie a fabricii este:
55.000 t în noiembrie, 40.000 t în decembrie, 25.000 t în ianuarie,
50.000 t în februarie. Preţurile de cost sunt: 140.000 lei/tonă în
noiembrie, 160.000 lei/tonă în decembrie, 150.000 lei/tonă în
ianuarie, 170.000 lei/tonă în februarie.
101
Să se stabilească nivelul de producţie lunar astfel încât
contractele să fie satisfăcute cu cheltuieli minime.
Răspuns. Vom presupune că producţia se termină fără stoc.
Fie
x x x x
1 2 3 4
, , ,
cantităţile de zahăr ce trebuiesc produse respectiv
în lunile: noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie. Avem:
( )
( )
( )
x i
x
x
x
x
x
x x
x x x
x x x x
i
> ·





+ − ≥
+ + − ≥
+ + + − ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
0 1
55000
40000
25000
50000
20000
20000 30000
50000 50000
100 000 40 000
1
2
3
4
1
2 1
3 1 2
4 1 2 3
,4
. .

( ( )
x
1
20000 −
- reprezintă excedentul din noiembrie.)
Considerând cheltuielile de producţie şi cele de depozitare în
mii lei funcţia obiectiv devine:
( )
( ) ( )
( )
f x x x x x x x x
x x x
· + + + + − + + − +
+ + + −
140 160 150 170 2 20000 2 50000
2 100000
1 2 3 4 1 1 2
1 2 3


Deci avem de calculat minimul funcţiei:
( )
f x x x x x · + + + − 146 164 152 170 340000
1 2 3 4
.
23.) Un atelier de construcţii metalice dispune de ţevi cu
lungimea de 5m, din care trebuie să taie cel puţin 35 ţevi în lungime
de 2m, 25 ţevi de 2,5m şi 10 ţevi de 3m lungime. Cum trebuie
procedat astfel ca să se realizeze consumuri minime de material?
102
Răspuns: Există patru variante de a tăia o ţeavă de 5m
lungime în bucăţi cu lungimile specificate:
v
v
v
v
1
2
3
4
5 2 2 1
5 2 5 2 5
5 3 2
5 2 2 5 0,5
:
: , ,
:
: ,
· + +
· +
· +
· + +
Observăm că la prima variantă se pierde 1m de ţeavă, la cea
de-a patra 0,5m iar la variantele a II-a şi a III-a nimic. Notând cu
x x x x
1 2 3 4
, , ,
numărul ţevilor de 5m care se taie respectiv după
variantele
v v v v
1 2 3 4
, , ,
vom avea:
min .
,4
f x x
x x x
x x
x
x i
i
· +
+ + ≥
+ ≥

> ·
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
1 4
1 3 4
2 4
3
0,5
2 35
2 25
10
0 1
Vom obţine
x x x x
1 2 3 4
0 5 10 15 · · · · , , ,
24.) Fiecare animal dintr-o fermă are nevoie de o cantitate
minimă de principii nutririve pe zi care depinde de specie, vârstă,
scop urmărit în alimentaţie.
Principiile nutritive se află în diferite proporţii în produsele ce
compun raţia furajeră. Folosind datele din tabelul de mai jos să se
determine cantitatea x din alimentul A
1
şi cantitatea y din alimentul
A
2
exprimate în kilograme, ce trebuie să intre în compoziţia raţiei
furajere a unui animal astfel încât costul ei să fie minim.
Denumirea
principiilor nutritive
Conţinutul în principii
nutritive al alimentelor (kg)
Cantităţile minime
prescrise (kg)
103
A
1
A
2
P1
P2
P3
P4
0,1
0
0,1
0,2
0
0,1
0,2
0,1
0,4
0,6
2
1,7
Costul (lei/kg) 240 80
Indicaţie: problema se transcrie matematic astfel:
0,1 0,4
0,1 0,6
0,1 0,2 2
0,2 0,1 1
0
240 80
x
y
x y
x y
x y
f x y


+ ≥
+ ≥

· +
¹
'
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
,7
,
min
Se găseşte
x y · · 4 9 ,
104

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful