You are on page 1of 11

1.Reele geodezice 1.1.

Introducere O reea geodezic este format din mulimea punctelor situate pe suprafaa pe care se desfaoara o lucrare a caror poziie este cunoscut ntr-un sistem unitar de referin. Fie c este vorba de o reea local(suprafaa acoperit de punctele reelei fiind, de regul mai mic) fie c este vorba de o reea global,poziionarea punctelor care alctuiesc o reea geodezic in raport cu o anumit suprafat de referin rmane o problem de baz a geodeziei. Conceptul de pozitionare implic notiunea de poziie care este reprezentat de obicei,printr-un set de coordonate.Poziiile pot fi determinate in diferite moduri i prin utilizarea unor diferite instrumente sau sisteme de instrumente de msurare. 1.2. Clasificarea reelelor geodezice Reelele geodezice pot fi clasificate funcie de mai multe criterii,in continuare fiind prezentate numai clasificarile dupa acele criterii care fac obiectul acestei lucrri.Reprezentarea ntregii suprafee fizice a Pmantului sau numai a unei prti din aceasta se face,dupa cum este cunoscut prin intermediul hrtilor de diverse tipuri si la diferite scri.Pentru a descrie suprafata matematic a Pmantului trebuie sa se gseasca un numr finit de puncte reprezentative pentru teren si poziia acestora intr-un sistem de coordonate.Reelele alctuite din aceste puncte pot alctui o posibil reprezentare a suprafeei fizice terestre.Aceste seturi de puncte ce alctuiesc reelele geodezice pot fi mpartite in trei categorii funcie de cum este definit poziia lor: Reele de puncte definite numai printr-o singur coordonat si anume altitudinea.Aceste reele geodezice sunt cunoscute ca retele altimetrice sau de nivelment sau reele verticale.Reele altimetrice sunt materializate prin repere si mrci de nivelment pentru care,n final se cunoate cu o precizie mai mare altitudinea dar si poziia planimetric cu o precizie mult mai mic. Reele de puncte pentru care se cunoate poziia orizontal cum ar fi latitudinea(B) i longitudinea(L),denumite reele orizontale sau planimetrice.Aceste reele sunt alctuite din puncte pentru care se cunoate poziia prin intermediul coordonatelor geodezice pe elipsoidul de referina.Aceast poziie orizontal sau planimetric poate fi dat i in alt sistem bidimensional de coordonate(x,y),frecvent utilizat in practica geodezic cum ar fi un sistem de proiecie ,cu conditia s se cunoasc relaiile de legatur intre cele doua sisteme de coordonate amintite.Aceste dou tipuri de reele geodezice au fost i sunt inc cele mai utilizate,prin intermediul lor putndu-se exprima si o poziie in spatiul cu trei dimensiuni a unui punct dar in sisteme de referin diferite,unulpentru planimetrie(B,L sau x,y) i altul pentru altimetrie(H).

Reele de puncte poziionate prin trei coordonate numite reele tridimensionale.Pentru a obine tripleta de valori care definesc poziia unui punct pot fi utilizate fie coordonatele geodezice(latitudinea si longitudinea) la care se adaug altiudinea sau potenialul fie tripleta de coordonate rectangular X,Y,Z. Un alt criteriu important de clasificare a reelelor geodezice este acela al numarului de elemente considerate fixe in procesul de prelucrare.Din acest punct de vedere se poate vorbi despre: Reele geodezice constrnse :atunci cnd numrul elementelor considerate fixe in procesul de prelucrare este mai mare dect strictul necesar si suficient pentru determinarea geometric si pozitionarea reelei. Reele geodezice neconstrnse :atunci cnd numrul elementelor fixe din retea este cel necesar i suficient pentru poziionarea reelei. Reele geodezice libere :cnd ntr-o reea nu este considerat nici un element fix,deci o reea n care intervin numai msuratorile necesare determinrii geometrice a reelei,aceast reea este cunoscut n literatura de specialitate ca reea geodezic liber. Despre o alt clasificare a reelelor geodezice s-a vorbit dj.Este vorba despre o clasificare funcie de zona acoperit,din acest punct de vedere existnd reele locale si reele globale. n practica geodezic prin reea local nu se ntelege numai o reea care acoper o suprafa relativ mic ci de o reea n care se dorete obinerea unor precizii superioare celei n interiorul creia este construit si care de obicei se prelucreaz ca in cazul reelelor geodezice libere. 1.3. Prelucrarea msuratorilor efectuate n reele de nivelment geometric geodezic n legatur cu reelele de nivelment,trebuie clarificate mai multe probleme,unele de natur pur fizic cum ar fi realizarea datum-ului vertical.Alt problem se refer la modelul matematic utilzat la prelucrarea reelelor altimetrice, iar la o alta se refera la natura erorilor sitematice i ntmpltoare in nivelment. Din cele prezentate se poate observa c valorile diferenelor de nivel msurate pot fi transformate n unul din sistemele de altitudini prin aplicarea unor corecii.Modul cel mai simplu de a obine altitudinile,plecnd de la diferenele de altitudini msurate este s se porneasc de undeva de la nivelul mrii unde geoidul i cvasigeoidul sunt accesibile tiind c pe suprafaa oceanelor geoidul i cvasigeoidul coincid.Pentru c teoretic nivelul mediu al oceanelor coincide cu geoidul se va considera c diferena dintre cele dou suprafee este neglijabil.

Problema localizrii poziiei verticale fat de geoid a unui reper de referint situat pe trmul mrii se reduce la a determina poziia niveleului mediu al mrii.pentru aceasta trebuie sa se inregistreze variaia niveleului local instantaneu al mrii .Nivelul local al mrii poate fi determinat ca i altitudinea reperului de referina deasupra mrii,dup cum se poate observa i din figur:

1.1.

Stabilirea altitudinii unui reper de referin

Altitudinile celorlalte puncte care alctuiesc reeaua geodezic de nivelment se determin plecnd de la altitudinea acestui reper de referin.nltimile deasupra nivelului mediu al mrilor sunt utilizate n ntreaga lume dei se tie c aceasta este numai o aproximaie a nalimilor deauspra geoidului datorit suprafeei topografice a mrii care variaz cu caiva decimetri.fornd altitudinea nivelului mrii la zero,adic neglijnd suprafaa topografic a mrii,toate altitudinile punctelor reelei considerate vor fi afectate de acest fapt. Variaiile nivelului mrii pe perioade lungi au mai multe cauze:variaii ale presiunii atmosferice,efectele dinamice cauzate de schimbarea curenilor marini,variaii ale vanturilor din zona,schimbri in temperatur i salinitatea apei mrii,fluctuatii in cantitile de ap care provin din rurile care curg in mare,schimbri n configuraia batimetrica. Dintre principalele probleme care se pun in cazul poziionrii altimetrice:suprafaa topografic a mrii,variaia n timp a nivelului mediu al mrii,variaia n timp a geoidului ,prima este cea mai important i nu poate nc fi rezolvat corespunztor cu actualele cunotine.Exist mai multe soluii de determinare a suprafeei topografice a mrii dar,dup cum s-a precizat,niciuna satisfctoare. Toi specialitii sunt de acord c pentru anumite perioade de timp nivelul mediu al mrii si datumul vertical trebuie s fie considerate constante.

O alt posibilitate este aceea de a considera un punct undeva in mijlocul reelei ca origine pentru altitudini,aceast situaie fiind utilizat atunci cnd sunt variaii foarte mari ale suprafeei topografice a mrii.n acest caz se ine cont de niveleele medii locale ale mrilor deteriminate in toate locurile unde au fost instalate instrumente de msura a mareelor.Altitudinile pentru toate punctele se obin printr-o prelucrare care include toate reperele de referin utilizate. Dup cum se poate observa stabilirea i utilizarea punctului origine pentru altitudini sau a punctului fundamental sau a punctului zero fundamental,punct de care sunt legate reelele de nivelment implic rezolvarea a dou mari probleme: problema amplasamentului punctului zero fundamental; problema verificrii stabilitii punctului zero fundamental; n Romania,sistemul de nivelment utilizat pentru reeaua de nivelment de stat este denumit sistem Marea Neagr zero 1975.Punctul zero fundamental a fost considerat reperul fundamental de tip I din Capela militar din Constana,altitudinea lui fiind determinat prin intermediul lucrrilor de nivelment geometric repetat i determinari gravimetrice. Studiile care au fost efectuate dup aceast perioad au condus la ideea crerii unui nou amplasament pentru punctul zero fundamental,ntr-o zon stabil din punct de vedere geologic.Locul a fost ales la circa 53 km de Constana,ntre localitile Tariverde si Cogealac. Pe teritoriul arii noastre au fost utilizate mai multe puncte origine(punctul zero Sulina,punctul zero Marea Adriatic ) dintre care cel mai des utilizat a fost punctul zero Marea Baltic.Trebuie precizat c exist mai multe determinari ntre Marea Neagr si zero Marea Baltic care au condus la valori diferite, diferenele mari existente conducand la concluzia ca nu poate fi acceptat o valoare constant pentru diferena dintre cele dou sisteme pe ntreg teritoriul rii. 1.4. Forme ale ecuaiilor coreciilor O reea de nivelment geometric este alcatuit din repere de nivelment ntre care se efectueaz msuratori n vederea determinrii diferenelor de nivel i a lungimii traseelor pe care se efectueaz observaiile.

1.2.

Reea de nivelment geometric

ntr-o astfel de reea,pentru a se efectua calculele de compensare,trebuie sa se cunoasc sau s se determine: Diferenele de nivel msurate( ) prin metoda nivelmentului geometric si reduse unitar la unul din sistemele de altitudini cunoscut (funcie de cerinele lucrrii).La calculele de prelucrare care urmeaza,se consider ca fiind msuratori diferenele de nivel care au fost corectate (funcie de cerinele de precizie) cu coreciile datorate erorilor sistematice,cum ar fi,de exemplu corecia de etalonare.Pentru o prelucrare prin metoda observaiilor indirecte este necesar ca numrul acestor msuratori sa fie mai mare decat numrul necunoscutelor implicate n model (dac nu intervin alte necunoscute suplimentare,acest numr trebuie sa fie mai mare dect numrul reperelor pentru care nu se cunoate valoarea altitudinii); Lungimile traseelor urmate pentru determinarea diferenelor de nivel. Acestea se determin concomitent cu efectuarea observaiilor i ele sunt necesare pentru determinarea ponderilor msurtorilor . Pentru unele reele poate fi considerat ca element de calcul al ponderii numrul staiilor efectuate pentru determinarea diferenei de nivel dintre dou repere; Altitudinea ( ) a unuia sau a mai multor repere de nivelment din reeaua considerat;

Alte informaii preliminarii utile la construirea modelului funcional- stohastic, n mod deosebit cele care pot fi folosite pentru stabilirea unei ct mai bune matrice a ponderilor observaiilor; Altitudinile provizorii ( ) pentru toate reperele noi din reeaua considerat. Acestea se determin cu ajutorul diferenelor de nivel msurate,plecnd de la altitudinea cunoscut a unuia sau a mai multor repere din reea. Cu ajutorul acestor elemente se caut ca printr-o prelucrare riguroas s se determine : Valorile absolute (cele mai probabile) ale altitudinilor tuturor punctelor noi in retea, funcie de elementele cunoscute iniial,n sistemul de altitudini adoptat;

Precizia cu care se determin aceste valori prin procesul de prelucrare; Valorile cele mai probabile(compensate) ale diferenelor de nivel pe traseele pe care acestea au fost msurate. Prin prelucrarea observaiilor de nivelment geometric se determin corecii pentru mrimile a cror valori compensate nu sunt nc cunoscute.Se determin corecii att pentru altitudinile provizorii ale reperelor

ct i pentru diferenele de nivel msurate: n cazul reelelor de nivelment geometric pot fi intlnite urmtoarele situaii: a) Ambele repere de la capetele unui tronson de nivelment sunt vechi. n aceast situaie (ambele repere cu altitudini cunoscute) nu se execut msuratori directe de diferene de nivel dac nu exist cel puin un reper intermediar nou; b) Unul din cele dou repere de la capetele tronsonului de nivelment este vechi(fix). n aceast situaie exist dou posibiliti de considerare a sensului de msurare a diferenei de nivel: ntre un reper vechi A i un reper nou I. n acest caz se poate scrie o relaie ,prin care se determin altitudinea punctului nou, de forma : + =

ntre un reper nou I si un reper vechi A. n aceast situaie ntre cele dou repere se poate scrie o relaie de forma : + =

c) Ambele repere de la capetele tronsonului de nivelment sunt noi. ntre dou repere noi I i j , relaia care poate fi scris are urmtoarea form: + = +

1.5. Prelucrri n reele neconstrnse si constrnse n cazul reelelor neconstrnse si constrnse exist cel puin un reper vechi (fix) de la care se pot determina altitudinile celorlalte repere i prin care reeaua poate fi ncadrata ntr-un sistem de altitudini. Aceasta nseamna c sistemul liniar al ecuaiilor coreciilor poate cuprinde toate cele trei tipuri de ecuaii. n cazul prelucrrii prin metoda observaiilor indirect , fiecrei diferene de nivel msurate ii corespunde o ecuaie de corecie . De asemenea ,fiecrei valori msurate este

recomandat s i se ataeze o valoare numeric , numit pondere , proportional cu ncrederea atribuit acelei msurtori. Dup scrierea sistemului liniar al ecuaiilor coreciilor urmeaz normalizarea i rezolvarea sistemului normal, proces n urma cruia rezult coreciile pentru altitudinile punctelor noi i coreciile pentru diferenele de nivel msurate. Aceste valori adugate elementelor provizorii , respective , msurate vor conduce la obinerea valorilor cele mai probabile (compensate) pentru cele dou tipuri de mrimi. n situaia unei prelucrri manuale trebuie s se fac i un control al prelucrrii care const n verificarea , pentru fiecare valoare msurat a diferenei de nivel , a relaiei: - = Ca la orice prelucrare , n final trebuie s se calculeze elementele de precizie. Abaterea standard a unittii de pondere se poate determina funcie de modelul de prelucrare ales , unde defectul de rang este 0. n continuare se poate determina abaterea standard a unei diferene de nivel individuale compensate si abaterea standard a necunoscutelor (a mrimilor determinate indirect). n final se poate determina si o valoare medie pe reea a abaterilor standard a necunoscutelor care prezint o informaie global asupra preciziei de determinare a altitudinilor reperelor. 1.6. Prelucrri in reele libere de nivelment geometric Din ce n ce mai des se pune problema prelucrrii msuratorilor ca in cazul reelelor geodezice libere.Exist situaii cnd reeaua geodezic nu trebuie neaparat ncadrat ntr-un sistem (n cazul de fa ntr-un sistem de altitudini) sau situaii n care precizia impus nu poate fi asigurat de punctele retelei de stat.Aceste situaii impun o prelucrare a diferenelor de nivel ntr-o reea liber urmnd daca este cazul,s se realizeze ncadrarea acestei reele n reeaua nivelmentului de stat. Datorit dezvoltrii tehnice de calcul,problema prelucrrilor nu mai este o consumatoare de timp astfel c este o prelucrare ca in cazul reelelor libere se impune chiar dac se cere ca reeaua s fie n legatur cu o alta. O astfel de prelucrare ne poate furniza informatii despre calitatea msuratorilor efectuate n reeaua considerate fr ca aceasta sa fie influentat de erorile datelor iniiale (altitudinile punctelor considerate fixe ). Pentru reelele libere de nivelment geometric cea mai des utilizat metod de prelucrare a diferenelor de nivel msurate,datorit simplitii ei ,este metoda observaiilor cvasi-indirecte.Aceast metod const n introducerea unei ecuaii de observaii fictive,cu pondere mult mai mare dect a celorlalte ecuaii,care corespund relaiilor de condiie ntre necunoscute.

Dac se pune condiia total de minim atunci ecuaia fictiv introdus are coeficientul egal cu unitatea pentru toate necunoscutele implicate n model.n cazul unei condiii pariale de minim punctele care nu sunt incluse n condiia de minim au coeficientul egal cu zero. Indiferent de tipul condiiei de minim termenul liber al acestei ecuaii fictive este zero iar,de regul ponderea pentru aceasta ecuaie se determin ca o medie aritmetic a ponderilor celorlalte ecuaii nmultit cu o constant (constanta de multiplicare poate fi considerat a fie egala cu 100). Prin introducerea acestei ecuaii fictive se ridic defectul de rang.n cazul reelelor de nivelment defectul de rang este egal cu unitatea pentru c este suficient s se cunoasc altitudinea unui reper n sistemul de altitudini adoptat pentru a fixa reeaua n acest sistem.Dup adugarea acestei ecuaii calculele urmeaz s se efectueze ca n cazul reelelor constrnse sau neconstrnse conform algoritmului prezentat.

1.7. Principiul nivelmentului trigonometric O alt tehnic foarte cunoscut de determinare a diferenelor de nivel este cea a nivelmentului trigonometric.Determinarea diferenelor de nivel prin aceast metod presupune cunoasterea distanelor zenitale msurabile cu ajutorul unui teodolit in punctele si , a distantei dintre cele dou puncte precum si proieciile deviaiilor verticalelor n planul format de cele dou puncte si punctul situat la intersecia normalelor la elipsoid duse prin punctele considerate (O).Aceste normale au lungimea i, respectiv .

1.3.

Determinarea diferentelor de nivel prin nivelment trigonometric

Proiecia pe directia de azimut a deviaiei verticalei se determin funcie de componentele acesteia n planul meridian i a primului vertical. Distanele zenitale msurate, care se refer la zenitul astronomic (adic la linia firului cu plumb ), trebuie aduse la zenitul elipsoidal care corespunde normalei la ellipsoid.Aceste valori ale distanelor zenitale elipsoidale se determin din distane msurate i componenta deviaiei verticale pe direcia considerat:

1.4.

Componetele deviatei verticalei pe o direcie oarecare de azimut

Cunoscnd aceste valori, se poate determina acum diferena de nivel dintre cele dou puncte considerate, raportat la elipsoidul de referint.Pentru distane de pana la 10 km se poate aproxima, cu o precizie suficienta,arcul ellipsoidal dintre cele dou puncte cu un arc sferic de raz calculat ca medie aritmetic a razelor de curbur ale seciunilor elipsoidice ce trec prin punctele : = Valorile celor dou raze de curbur se determin cu o relaie de forma : =

Unde A reprezint azimutul seciunii normale considerate iar M i N razele principale de curbur ale elipsoidului de referin. Problema principal la determinarea altitudinilor prin nivelment geometric o constituie efectul refraciei atmosferice care influeneaza distanele zenitale mult mai mult decat observaiile unghiulare orizontale. O precizie de in distanta zenital nu se poate obtine decat cu foarte mare greutate i n cazuri excepionale , mai ales in cazul zonelor montane , datorit fenomenului de refracie atmosferic,mai prcis din cauza necunoaterii variaiilor refraciei. Pentru a diminua efectul refractiei atmosferice este indicat, pentru obtinerea unor rezultate mai precise , sa se masoare ambele distante zenitale si daca este posibil simultan (observatii zenitale reciproce si simultane) .Pentru o distanta intre cele doua puncte de 10 km abaterea standard a diferentei de nivel, in cazul observatiilor reciproce , este de 10 cm ceea ce indica faptul ca aceasta metoda de determinare a diferentelor de nivel este mai putin precisa. 1.8. Posibiliati de prelucrare a observatiilor zenitale

Cel mai simplu model de prelucrare a observatiilor efectuate in retele de nivelment trigonometric prin metoda observatiilor indirecte este acela care: Se cunosc: distantele zenitale din masuratori unilateral; altitudinile provizorii pentru toate punctele retelei ; altitudini definitive ale unor puncte , daca prelucrarea se efectueaza ca in cazul reelelor neconstranse si constranse. ; distante reduse la elipsoidul de referinta dintre punctele intre care s-au efectuat observatii unghiulare verticale , din prelucrarile preliminarii ale unor distante masurate , din alte surse ; inaltimile instrumentului I in fiecare punct stationat si ale semnalelor S din fiecare punct vizat. Pentru acest model de prelucrare , se considera ca aceste valori sunt cunoscute din masuratori cu suficienta exactitate astfel incat sa poata fi considerate ca fiinn neafectate de erori; o valoare constanta pentru coeficientul de refractie k=0.13 , ceea ce evident , va mari gradul de aproximare a rezultatelor prelucrarii. Se determina:

valorile pentru necunoscutele modelului functional d care adaugate la valorile provizorii vor da valorile cele mai probabile ale altitudinilor punctelor noi ale retelei de nivelment trigonometric