Proiect didactic Profesor :Luisa Amarie Clasa: a X -a Obiectul: Literatura română Subiectul:Sensul cuvintelor Tipul lecţiei: de predare

-învăţare Competenţa generală 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare. Competenţe specifice 1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte. C1.1.1. Să se comenteze expresivitatea unor termeni (floare, lumină, înger, vis etc.) în limbajul comun şi în limbajul poetic. C1.1.2. Să se identifice funcţia stilistică a limbajului colocvial, arhaic sau regional, a argoului şi a jargonului, în diferite tipuri de texte. 1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise. C1.2.1. Să se identifice sensul denotativ şi sensurile conotative ale unui cuvânt în contexte diferite. C1.2.2. Să se interpreteze mesaje din domeniul audio-vizualului, identificând conotaţiile acestora. 1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte. C1.4.1. Să se realizeze o scurtă compoziţie privind conotaţiile poetice ale unor termeni dintr-un poem. Strategia didactică: a) Metode si procedee didactice:conversatia, invatarea prin descoperire, exercitiul b) Forme de organizare a activitatii elevilor: frontala, individuala cu raportare frontala c)Resurse: capacitatile normale de invatare a elevilor, 1 ora scolara d)Material bibliografic;Iulian Ghita-Sinteze si exercitii lexicale, ligvistice si stilistice Desfăşurarea activităţii - moment organizatoric - verificarea lecţiei anterioare I Captarea atenţiei Profesorul atrage atentia elevilor privitor la faptul ca bogatia lexicala a limbii romane se datoreaza posibilitatilor cuvintelor de a-si schimba/imbogati sensul in functie de context. II Actualizarea cunoştinţelor anterioare Se actualizeaza cunostintele elevilor privind polisemia cuvintelor, sensul propriu si figurat. III Enunţul obiectivelor Se enunta obiectivele lectiei. IV Conducerea învăţarii şi obţinerea performanţelor  Pentru început se discută din manual exercitiile oferite ca pretext pentru deschiderea subiectului lecţiei (pag. 168) Sensul cuvintelor depinde de context.  Se dau definiţiile teoretice. Cuvintele au valoare denominativă – denumesc obiecte, acţiuni, stări, însuşiri. Sensul propriu - înţelesul obişnuit al cuvântului, sensul lui cognitiv. Are doua aspecte: -Sensul de bază (fundamental, principal, primar, etimologic) = sensul propriu, cel mai cunoscut, cel mai frecvent, folosit de toate zonele în limba literară (de la care au evoluat sensurile ulterioare). Elevii primesc fisele de lucru de la anexa 1, solicitindu-li-se rezolvarea cerintelor.(identificarea sensurilor cuvintelor in context-fata, gura,etc.)-raportare frontala. . -Sensul secundar – variante ale sensului de bază (cu care păstrează în comun un element de asemănare) ce se actualizează în context. faţa lumii. feţe importante (persoane).

contureaza o anumita atmosfera. arte (Odobescu) .reprezintă sensul conceptual/cognitiv al cuvântului. Barbu.Se citesc exemplele de pe fişele-anexă 2.in caracterizarea unui personaj. sinecdocă feţe. (la Negruzzi. pag. Arghezi. mediul social etc.indica aprecierea locutorului prin sufixe diminutivale. perfidă. care este sensul global al textului si functia lui. Arghezi) pentru a ilustra valori denotative sau conotative ale cuvintelor alese in functie de context . tehnic. şi indicând conotaţiile sale poetice) Se continuă cu celelalte cuvinte . Textul literar este întotdeauna conotativ. conotatiile V Obţinerea performanţelor. pag. (la Creanga) d) stilistice . E. prin arhaisme. veninos. ce imagini predomina.) e) culturale-indica legaturi cu alte texte. indica originea personajului. Ex. 4.se realizeaza prin metaforă. 169 VI Asigurarea retenţiei si transferului Realizaţi un scurt eseu în care să ilustraţi conotaţiile artistice ale cuvintelor lumină şi floare.fişe de evaluare formativa-anexa3: Alegeţi din cele patru enunţuri pe cel care conţine cuvântul conotativ. Eugen Barbu) c) conotaţii apreciative . lumină. cu pată închisă în forma de V pe cap . sensul obişnuit. metonimie. 170 .şarpe mic. Pe-un picior de plai.faţa casei faţă a monedei gura pesterii Sensul figurat -sensul pe care cuvântul îl poate lua în plus faţă de sensul etimologic . evaluarea performanţelor .înger. jargon). Bacovia. regionalisme etc. (la Caragiale. In discutia cu elevii se va avea in vedere sensul cuvintelor in context. sensul fundamental. Coteanu) viperă .feţe. care este poetizat şi face parte din sfera artisticului. Creanga etc. stabil . modalităţile artistice. argou.persoană rea. veninoasă (figurat) pui de viperă = om rău Textul denotativ – este neutru – folosit în limbaj ştiinţific. Fiecare grupaj de texte ilustreaza un anume tip de conotatie a) conotaţiile tematice – dezvoltă o temă (dragostea. timpul.are la bază raportul dintre semnificaţia şi unele însuşiri în funcţie de context ale obiectului înţelese ca atribute ale acestuia (I./Pe-o gura de rai… vulpe. prin eufemisme. prin termeni specializati. feedback. Felurile conotaţiilor . un anumit mediu.Se cere elevilor să prezinte citatele reprezentative din fiecare poet pentru cuvântul floare. identificând sensul cuvântului în context (propriu/figurat etc. 9. moartea) prin folosirea imaginilor artistice sau a unui cimp lexical b) conotaţii de caracterizare .Vor fi valorificate fişele cu citate din poeţi (Eminescu. hiperbole etc. vis – interpretându-se imaginile artistice. . Blaga.Ex. viperă Denotaţia .reprezintă sensul afectiv al cuvântului .

Măi. Fata lumii e pestrita. să-l învăţ că-i tânăr şi-al dracului. Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră. pământ de flori.Da. poate. mână de şuţ. Minulescu – Romanţă fără ecou) b)Conotatii de caracterizare . Gura pesterii e intunecoasa si rece. Nu-i tace gura niciodata. e de-al nostru. guguştuc? (E. da al dracului onànie de om e şi acesta.Anexa 1 Fisa de lucru 1.” (I. mare ghiol de apă trebuie să fie în maţele lui! Se vede că acesta-i prăpădania apelor.” ( Ion Pillat) “Pe aleea veche nici un pom(…) Doar trecutul:cucuvaie intr-un pom. Obiect cu existenţă efemeră. gura apar cu alt sens decat cel propriu si care este acesta: Pe fata lui impasibila nu se citea nimic. pisică.Identificati in ce context cuvintele fata. La adunare erau prezente fete importante.Grupati textele urmatoare dupa acest criteriu: Vipera e un sarpe mic.Mă. Stăpâne. niciodata. fiul Secetei […]” .Cuvintele care denumesc animale sunt folosite cu valoare denotativa/conotativa. zici că Florea l-a adus? . nu altceva. Dar cât ne vom iubi Nici noi nu ştim. Pe care te-am lăsat acum un an…” (I. adaugă Gheorghe. bibelou de porţelan. veninos.un zbor de vrabii izbucneste dintr-un gard. “Pe-un picior de plai. Grozav burdăhan şi nesăţios gâtlej. Minulescu – Romanţă fără musică) “Iubire.Nici o grijă./Pe-o gura de rai…” 2. vestitul Setilă. pui de vipera. Barbu . nici vorbă. Este. Nici lumea nu va şti… şi nu va şti-o.şi-o ştie lumea toată – E-adevărat. spuse acesta… . tranti capacul peste gura fantanii unde se afla craisorul. uită-te la cazmaua lui. Îl iau în garanţie. că pe toţi vă tai cu mânuşiţa mea… Mi s-a urât cu pârnaia… . de nu pot să-i potolească setea nici izvoarele pământului. Spanul.Să nu fie cu vânzare.”)( Ion Pillat) Anexa 2 a) Conotatii tematice “Că ne iubim . In fata casei erau doi ciresi infloriti.Groapa) c) Conotatii apreciative “. “Si vrrrr…. bă.

cerbul miraculos şi vânătorul pocăit.” (Costache Negruzzi . reprezentând vocaţiunea miraculoasă a Sfântului Hubert […] Toate părticelele acestei compuneri sunt lucrate ca toate operele lui Albrecht Durer cu o scrupuloasă acurateţă […] Stânci. şi brazii mei vuiesc fără furtună Într-un ameţitor sonor balans…” (Nicolae Labiş – Primele iubiri) . le-aş afla în statua antică numită Diana cu ciuta din galeria Luvrului. Oglinda-ţi mai păstrează chipul Si după ce-ai plecat. se împărţea despletit pe umerii şi pe spatele sale. Izvoarele s-au luminat şi sună Oglinzile ritmându-si-le-n dans. măreţe embleme ale artei vânătoreşti. Coşbuc – La oglindă) 2. Figura ei avea acea frumuseţă. împregiurate cu petre scumpe. Trupul bătrân învelindu-şi în zdrenţe de foi. “Se revarsă în mine drumurile Toate pe cari-ai umblat. toate stau în nepăsare. Părul ei. care făcea odinioară vestite pre femeile României şi care se găseşte rar acum. “Toamna se agită cu gleznele vinete în ploaie. produc contrast. iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe şiruri de margaritar. după moda de atuncea. pus cam într-o parte. E-un curcubeu Desupra lumii sufletului meu. degenerând cu amestecul naţiilor străine. “Azi am să crestez în grindă Jos din cui acum oglindă Mama-i dusă-n sat cu dorul Azi e singur puşorul” (G. în care se străvăd simţiminte adânci […]” (Alexandru Odobescu – Pseudo-kynegetikos) Anexa 3 Fisa de evaluare Alegeţi din cele patru enunţuri pe cel în care cuvântul oglindă este folosit cu sens figurat şi indicaţi conotaţiile lui: 1. Şlicul de samur. copaci şi animale.Alexandru Lăpuşneanul) e) Conotatii culturale: “Aceste trei capete d–operă. “Azi sînt îndrăgostit. în grupa Dianei de Poitiers sculptată de artistul francez Jean Goujon. a căruia mânice atârnau dinapoi. Razele lămpii electrice în vânt se îndoaie Dansează sinistru în pomi şi-n oglinzi de noroi” (N. Labiş – Baladă) 3. toate sunt în nesimţire. fiice şi surori de domn. era împodobit cu un surguci alb şi sprijinit cu o floare mare de smaragde. ea era îmbrăcată cu toată pompa cuvenită unei soţii. şi-n gravura pictorului german Albrecht Durer. singuri. era încinsă cu un colan de aur. purta un benişel de felendreş albastru îmblănit cu samur.(Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb) d) Conotatii stilistice: “Când intră în sală.” (Lucian Blaga – Elegie) 4. prin pozele lor. Peste zobonul de stofă aurită. ce se închia cu mari paftale de matostat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful