UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

LUCRARE DE LICENŢĂ
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA DEZVOLTĂRII AGROTURISMULUI ÎN COMUNA MOIECIU DE JOS , JUDEŢUL BRAŞOV PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE. STUDIU DE CAZ
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: CONF.UNIV.DR. ABSOLVENT: POPA MONICA MIHAELA

TIMISOARA 2009

CUPRINS:
Cap. INTRODUCERE 1. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM 2. RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢUL BRAŞOV 3. SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV 4. 5. ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA MOECIU DE JOS CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE 3 4 1 1 4 1 4 8 5 5 6 8 7 0

2

INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece Zona Braşov prezintă un ridicat potenţial turistic şi agroturistic; De asemenea, bogaţiile naturale şi aşezarea în spaţiu ne oferă noi avantaje de a „exploata” această zonă. Deşi comuna Moeciu de Jos beneficiază de acest spaţiu deosebit, aceasta prezintă si cateva dezavantaje ,dintre care putem eneumera : fi lipsa unei infrastrucuri pe adegvate, lipsa investitorilor şi neimplicarea autorităţilor locale privind dezvoltarea turismului şi agroturismului regional. În studiul de caz am pornit de la o pensiune de 2 margarete fără rezultate economice satisfăcătoare, însă cu ajutorul unor investiţii financiare nu foarte mari şi al unei strategii de marketing bine pusă la punct s-a dezvoltat la standarde de 3 margarete, iar rezultatele incep să se facă vizibile.

3

 Produse naturale (bogăţii naturale) care satisfac cerinţele personale şi pe cele ale ofertei turistice. de a „reîncărca bateriile” cu noi resurse de energie necesare volumului de muncă ridicat al zilelor noastre dar şi de a petrece clipe de vis alături de cei dragi. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM 1. derulare de programe. factor al transformării mediului natural. Nou este modul în care a evoluat această formă de turism atât cantitativ cât şi calitativ în ultimele decenii. pensiune. Dorinţa de expansiune şi petrecere a timpului liber şi a vacanţelor la „ţară” constituind preocupări vechi mai ales ale împătimiţilor de natură. destinate persoanelor care vin în ospeţie. el tinzând să devină un fenomen de masă. ceea ce conduce la interdependenţă dintre aceste două laturi. valorificând caracteristicile deosebit de favorabile celor trei elemente principale ce concură la înfăptuirea actului turistic:  Spaţiul rural (vatra şi moşia satului) ca suport al procesului de vieţuire şi derulare a activităţilor specifice.  Populaţia rurală ca element al perenităţii de veacuri a obiceiurilor şi tradiţiilor populare ale satelor. Această formă de turism s-a dezvoltat. a resurselor locale. 4 .Mediul înconjurător al acestei pensiuni reprezintă locul ideal de a „evada” din stresul cotidian.1 Turismul rural Fenomenul turismului rural nu este unul nou. circulaţie turistică. CAPITOLUL 1. prestare de servicii de bază şi suplimentare). pentru cei ce solicită acest tip de turism.activităţi economice (predominant agricole dar şi practicarea unor ocupaţii tradiţionale) precum şi modul de petrecere a timpului liber. Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare. Turismul se dezvoltă în mediul rural în strânsă corelaţie cu economia locală.

poştă). participanţi (în calitate de prestatori) la activităţile turistice. combaterea poluării mediului prin eliminarea surselor şi conservarea pe această cale. turism rural. În general. transformări în plan edilitar şi al dotărilor prin apariţia unor construcţii specifice (ferme agroturistice. pe dotările ce se regăsesc. gastronomice. silvic şi agroturistic. cu dobânda de 3-5% . în principal. etnografice şi folclorice). în proprietatea privată a locuitorilor din spaţiul rural. 5 . 1. 1999). a unor condiţii de viaţă optime în zonele agroturistice. valorificarea resurselor de apă locale în scopuri energetice şi. mai ales pentru piscicultură. se utilizează în mod frecvent o terminologie diversă. Germania.Franţa. în majoritatea tipurilor de primire existente. dominată. sprijin logistic. finalizată prin şederea a cel puţin 24 ore şi prin consumul de produse alimentare şi nealimentare specifice. a UE. zootehnic. naturale. Reţeaua turismului rural prezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Uniunii Europene. sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung. în domeniul turismului practicat în mediul rural. completată cu coabitarea şi integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa. dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primară a produselor agricole şi revitalizarea meşteşugurilor specifice zonei rurale. ecoturism. mai ales în localităţile rurale. în concordanţă cu satisfacerea cerinţelor turistice în plan gastronomic. Turismul rural se bazează. aducând elemente noi privind: . unităţi de deservire (magazine. echipamente igienico-sanitare.- - Dezvoltarea turismului rural a produs mutaţii importante în viaţa satelor. aşezată într-o zonă pitorească. vitipomicole. Austria– scutite de impozit pe activitatea turistică. creearea unor noi surse de venit în bugetele familiale. cu deosebire a celor care dispun de o ofertă turistică importantă. evitarea procesului de depopulare rurală prin apariţia unor soluţii noi de ocupare a forţei de muncă. brutării. în mare parte. modificări ale structurii culturilor agricole şi ale şeptelului. de cele trei noţiuni: agroturism. în care turismul se poate practica tot timpul anului. pensiuni). prin intermediul programelor PHARE. cinegetice. a organismelor neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente. amenajări pentru sport şi echitaţie.valorificarea resurselor proprii specifice (balneare. experienţei câştigate şi dorinţei de perfecţionare manifestate permanent (Nistoreanu. puncte de informare.2. formare de cadre şi îndrumare). inclusiv prin dobândirea unor facilităţi financiare privind investiţii noi pentru turism sau extinderea celor existente. Aceasta datorită: condiţiilor de organizare create. Agroturismul Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată. artizanale. abordarea unor soluţii echilibrate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol.

Este vorba de zona Chateau d’ Oex. 6 .Cluj). tradiţii şi un mod de viaţă propriu. Geoagiu Băi (Hunedoara). Elveţia găzduieşte astăzi 10 milioane de turişti anual. mai mult sau mai puţin extinse. Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă. cu obiceiuri. Stoian. apărută din nevoia de evadare în spaţii de linişte. promovând un sistem de creditare avantajos şi o politică fiscală stimulatoare. dincolo de zidurile oraşului sau de aglomeraţia unor staţiuni turistice. Valea Arieşului sau dispersate sub forma satelor turistice (staţiuni verzi). oameni primitori) şi în care s-au revărsat (peste 700 de turişti în anul 1878). Depresiunea Dornelor. Elveţia este ţara în care a apărut „aventura turistică” (denumirea de început a agroturismului) în jurul anilor 1840. Sunt bine reprezentate în Tirol şi zona Salzburg pe Valea Dunării. Vosgi. Bala (Mehedinţi). concretizată în cazare. lectura în unele situaţii valorificându-se chiar unii factori naturali de cură balneară. activităţi. Manole. Experienţe importante înregistrează în acest domeniu ţările alpine europene. Tismana (Gorj). activitatea fiind aici coordonată de asociaţia generală TER (Tourisme et Espace Rural). ci este necesar să dezvoltăm aceste două activităţi complementare pe principiul rentabilităţii (Buianu. cu clădiri în stil arhitectonic caracteristic regiunii. Austria a dezvoltat o importantă bază turistică în mediul rural (satele turistice de recreaţie). 1996). Cantal). că poate oferi multe posibilităţi pentru practicarea turismului rural şi agroturismului. în care odihna se îmbină cu recreaţia. Botiza (Maramureş). practic satele sale dobândind. Bran. în cea mai mare parte funcţia agroturistică (zona lacului Leman.Istrate. pescuit. Agroturismul joacă. unde englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje montane. Limousin. Între acestea. Murighiol (Tulcea). Munţii Jura. Savoia. echitaţie). tradiţii gastronomice) diferite de la o zonă la alta. fără îndoială. Cele mai importante zone pentru această formă de turism sunt: Masivul Central (Auvergne.5 milioane în 1994). servicii de masă. plimbarea. obiceiuri. Ele pun în evidenţă specificul unor zone rurale (cadrul natural. pajişti bogate cu turme de vite. La cele 6 milioane de locuitori. atrag turiştii care doresc să cunoască pe viu aceste aspecte.Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriuzisă. Statul francez încurajează dezvoltarea acestor zone. 2001) Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai recentă. activitatea economică. promovând sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanţele familiale. ape de munte. construcţii. un rol important în metamorfoza de ansamblu a spaţiului rural. Există spaţii geografice extrem de generoase. ocupând toate pensiunile agroturistice. Aşezările cu un trecut istoric îndelungat. Bretagne. iar pe de altă parte. agrement (călătorie.Rucăr. concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor direct la turişti sau prin alte reţele comerciale. Champagne. Pot apare în teritoriu în mod unitar (ca în culoarul Bran. Aceasta explică evoluţia rapidă a numărului de adăposturi rurale (Gites de France) clasificate şi a numărului de nopţi de cazare petrecute (2. (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă. acestea fiind printre primele ţări în care s-a practicat această formă de turism (Mitrache. alte servicii curente. precum: Poieni (jud. activităţile practice. cu deosebire a satelor şi a oraşelor mici cu grad sporit de ruralitate şi un potenţial turistic valoros. Neuchatel). înspre care se dirijează persoanele cu venituri mai modeste. Franţa are o veche şi bogată tradiţie în organizarea turismului rural.

saună. Tradiţiile culturale. fac din Italia un principal receptor şi. Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit „vacanţe active”. Polonia deţine peste 3 000 de sate turistice. Adige. folclorul. castele). de către Federaţia Română pentru Dezvoltarea Montană şi de către Asociaţia Naţională de Turism Rural. Alto. echitaţie). Recaş (Timiş). menţionând informaţii foarte preţioase. au fost declarate „sate turistice” un număr de 14 aşezări rurale din 10 judeţe ale ţării: Bogdan Vodă (Maramureş). cu peste 10000 locuri de cazare. Finlanda oferă doritorilor de linişte şi destindere posibilităţi de agrement multiple (schi. Sibiel (Sibiu). practic sufocate în timpul sezonului. Vatra Moldoviţei (Suceava). Sunt oferite servicii complete (pensiune la fermă) în 22 de aşezări rurale cu 3000 de locuri de cazare. Veneto. Belgia şi-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc. descongestionând astfel marile zone şi centre. Prin Hotărârea Guvernului nr. turismul rural se manifestă ca un puternic ferment de stimulare a producţiei artizanale şi a comerţului cu produse proaspete de fermă. precum şi prezenţa nopţilor albe. Sicilia). escaladă. pescuit. în care se oferă servicii complete sau parţiale. Tismana (Gorj). cu deosebire fermele bine întreţinute. Satele turistice au apărut ca urmare a iniţiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii. Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice. fiind omologate prin certificat de clasificare de către Centrul Naţional de Informaţii Turistice.Germania a trecut la organizarea turismului rural după 1960. vile. Fundata şi Şirnea (Braşov). case tradiţionale. Toscana. în care un rol important revine agroturismului. inclusiv participarea la diverse lucrări agricole în fermele agroturistice gazdă. Prezenţa turismului rural a încurajat producţia locală alimentară. gastronomia şi vinurile. În Munţii Alpi. Abruzzo. când Ministerul Turismului. ce urmau a fi promovate în turism (OMT 297/1972). pescuit. în acelaşi timp. ghidul Agroturist care apare din 1995. Cele mai multe au fost înregistrate şi funcţionează în Munţii Pădurea Neagră (Schwartzwald). golf). Poiana Sărată (Bacău). zonele rurale preluând importante efective turistice interne şi internaţionale. rezultat din alăturarea oglinzilor de apă (18800 lacuri) cu păduri (68% din teritoriul ţării). un emiţător al turismului rural european. 7 . În România. cointeresând direct micii producători. în zonele montane din sud. s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane din România ale cărei atribuţii au fost preluate. bazele instituţionalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972. Beneficiind de un cadru natural de excepţie. dar la fel de importante sunt şi cele răspândite în celelalte landuri de la Marea Nordului. Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacităţi de 6-10 persoane. Această activitate este puternic stimulată printr-o publicitate constantă.438/1990. 744/16 iulie 1973. după 1993. Vaideeni (Vâlcea). Calabria. Italia a trecut la promovarea pe scară largă a „vacanţelor verzi”. primele amenajări turistice rurale apărând în jurul anului 1970. derulează activităţile şi împart profitul. prin organizarea primară a unui inventar al siturilor care se pretează la practicarea turismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme. a selectat 118 aşezări rurale reprezentative. situate în 20 de regiuni ale ţării (Piemonte. afiliată (din 1994) la EUROGITES (Federaţia Europeană de Turism Rural. completate cu activităţi de agrement diversificate (echitaţie. Ecologic şi Cultural (ANTREC).

îndeplinesc. Pocruia. 2001). Răşinari (Sibiu). Corund (Harghita). Cristian – cu renumitele biserici fortificate (în Transilvania). Marginea (Suceava). . Arieşeni (Alba). 2001).sate peisagistice şi climaterice: Fundata. Polovragi. Erdeli. Cisnădioara (toate în Mărginimea Sibiului). 1999. Tismana (Gorj). Bujoreni (Vâlcea). adică elementul esenţial care conturează motivaţional actul turistic.satele turistice etnofolclorice: Curtişoara (Gorj). . Săcelu (Gorj). Numeroase clasificări avansate de specialişti au în vedere funcţionalitatea acestor sate (Negoescu.dispersia activităţilor (promenadă pietonală sau ecvestră. inventar al obiectelor de muncă. Bala(Mehedinţi). Agapia. Au fost identificate următoarele tipuri de sate: . Dorna Cândreni (Suceava). 1974.concentrarea serviciilor de masă. Oglinzi şi Bălţăteşti (în Subcarpaţii Moldovei). Tinca (Bihor). . funcţia de primire a turiştilor.sate turistice de creaţie artistică şi artizanală: Oboga. Pietroşiţa (Dâmboviţa). (în depresiunile Olteniei). Săpânţa (Maramureş). Călacea (Timiş). . Tismana. Stăneşti. Mila 23). Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă. culturale. Năruja (Vrancea). Brădet. Feldioara. ci prin campinguri. 8 . reprezentată nu prin gospodăriile ţărăneşti. Vama Veche. Clopotiva. Avram Iancu (Alba). port. Prejmer.sate balneare: Zizin. Vaideeni.sate cu monumente istorice. Gura Râului. Organizarea spaţială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare – dispersie: . Tismana (în Subcarpaţii Getici). sociale. dincolo de funcţiile politice. Turnu Ruieni (Caraş Severin). edilitar şi cultural. gastronomie) şi care. sezonier sau permanent. Malu cu Flori (Dâmboviţa). Humuleşti (Neamţ). . iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea. Cozia. . Gărîna – Caraş Severin) şi nautice (Murighiol. În Franţa el reprezintă 28% din totalul sejururilor estivale şi 28% din cel al sejururilor de iarnă. un caracter continuu şi dispune de o structură de primire eterogenă. Pui. popasuri turistice. Bogdan. activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice. Ohaba de sub Piatră (în ţara Haţegului). Moneasa (Arad). Borlova. Simon. Cotmeanca. Vama (Suceava). Buianu. Botiza (Maramureş). Răşinari. În acest caz. 2 Mai (Constanţa). sate de vacanţă cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă. Coştiui (Maramureş). Biertan. Aninoasa.sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata – Braşov. Geoagiu şi Vaţa de Jos (Hunedoara). Covasna. Hărman. Miercurea Sibiului. Nistoreanu. Podul Dâmboviţei (Argeş). Cărpuş (Cluj). Putna. Şirnea (în culoarul Rucăr-Bran). Satele turistice sunt aşezări rurale pitoreşti.sate turistice pastorale: Orlat. distracţii sportive. Horezu. de artă şi arhitectură : Suceviţa. Polovragi. turism fluvial) în spaţiul rural. bine consolidate din punct de vedere economic.care coordonează întreaga activitate de promovare şi dezvoltare în domeniu). conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri. Văratec (în Moldova). administrative. Dragomirna. Săcel şi Săpânţa (Maramureş). . cazare şi animaţie în sate sau staţiuni verzi. situate în medii nepoluate. Sălişte. pescuit.

Fondul pentru Natura Sălbatică. Cităm mai jos următoarele segmente: 1.Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice şi sociale locuitorilor zonelor turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în ceea ce priveşte genul şi volumul activităţilor turistice şi care trebuie astfel autorizate. Coteşti. şi având ca mentor marele iubitor de natură. abilitate să gestioneze aceste spaţii protejate. care a instituţionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecţia Naturii. în viziunea unor organisme internaţionale abilitate (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – UICN. 4. Nistoreanu. marcată de practicarea sa în spaţii nealterate de intervenţia antropică este ecoturismul. Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spaţii virgine şi culturale tradiţionale. primul document care realizează o reconciliere a celor două elemente ale mediului înconjurător: naturală şi culturală. ca şi asupra populaţiei locale. fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale şi culturale valoroase prin activităţi şi politici speciale de protecţie. protejarea resurselor turistice. Agapia (Neamţ). Practicarea acestui tip de turism.Prin ecoturism se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local şi natural. Dăbuleni (Dolj). O strategie pentru acest tip de turism care protejează resursele turistice a fost elaborată de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic. în colaborare cu Alianţa Mondială pentru Natură. care capătă astăzi valenţele unui turism belicos. Jariştea. Ecoturismul a apărut ca o manifestare practică.Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi personale. Ecoturismul O alternativă a turismului verde. Simon. la Sinaia. Murfatlar şi Ostrov (Constanţa). 2000). care promovează ideea creării unui echilibru între natură şi turism. 3.3. întrucât implică o luptă permanentă pentru păstrarea integrităţii cadrului natural. şi cu deosebire. Şiria (Arad).. aplicativă pe tot spaţiul planetar pentru a materializa prevederile înscrise în Convenţia de la Paris cu privire la protecţia patrimoniului universal natural şi cultural. Mihai Haret. Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale. Acest document a fost preluat.Zonele unde se practică ecoturismul trebuie să fie considerate de interes continental sau mondial. Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii. 2.sate turistice pomi-viticole: Recaş şi Giarmata (Timiş). apărută la începutul secolului XX. Săhăteni (Buzău). numeroase organizaţii pacifiste în domeniu). prelucrat şi comentat în literatura românească de specialitate (Bran. este una benefică. Bucium (Iaşi). Rădăşeni (Suceava). emanaţie a conferinţei mondiale a UNESCO (1972). Menţionăm că România se află între primele ţări din lume care a abordat protecţia mediului înconjurător pentru turism. 9 . 1. să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi aici să fie respectate cu o rigoare deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale populaţiilor locale. care să contribuie substanţial la evoluţia comunităţilor locale. care tind să devină areale de protecţie a naturii şi valorilor umane perene. Voineşti (Dâmboviţa). Străoane (Vrancea). Pietroasele.

. creşterea animalelor. proiectul reglementează: .Cadrul instituţional de desfăşurare a activităţii turistice. . În 1999 Organizaţia Mondială a Turismului a adoptat Codul global de etică pentru turism care stabileşte un cadru de referinţă pentru dezvoltarea responsabilă şi susţinută a turismului. 6. la nivel mondial. 7. au apărut reglementări specifice care orientează şi integrează această activitate în ansamblul economiilor naţionale. aprobată prin Legea 462/2001 şi prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se asigură cadrul adecvat de protecţie a moştenirii naturale şi culturale şi de valorificare a acesteia. s-au manifestat preocupări intense de reglementare a activităţii de turism. Ministerul Turismului a iniţiat un Proiect de Lege a Turismului. Codul conturează regulile de comportament pentru destinaţii. atât în ţările receptoare. lucrători şi chiar pentru turişti. fără a le marginaliza sau înlocui. Ordonanţa Guvernului nr. să stabilească aceste reguli care să asigure dezvoltarea durabilă a turismului în România.Formarea profesională în turism.Implicarea Ministerului Turismului în gestionarea patrimoniului turistic.Prin ecosistem se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale (agricultură. turoperatori. Din acest motiv.Drepturile şi obligaţiile agenţilor economici cu activităţi de turism.Dezvoltarea activităţii turistice.4. care sunt puncte de maximă atracţie pentru turişti. 1. nu satisface decât în mică măsură cerinţele unui act normativ de largă cuprindere care să permită şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a turismului în România. . asigurând totodată condiţii de conservare şi protejare a resurselor turistice. prin Ordonanţa de Urgenţă 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate. agenţi de turism. . pescuit).Protecţia turiştilor. În România. pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor interne şi externe. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. În acest sens.5. cât şi în cele emitente de turişti. Acest proiect de lege a turismului îşi propune să integreze într-un cadru general unitar ansamblul reglementărilor specifice activităţii de turism. conservarea habitatelor naturale. a florei şi faunei sălbatice.Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului trebuie să ofere oportunităţi specifice. investitori. . 10 . Definiţii rezultate din reglementările legale În ultimii ani. în aşa fel încât populaţia locală şi angajaţii din industria turistică şă fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă şi să aprecieze obiectivele naturale şi culturale valoroase. inclusiv prin turism. În majoritatea ţărilor cu un turism puternic dezvoltat. guverne. La nivelul Uniunii Europene a fost emisă Directiva 90/314/EC privind comercializarea pachetelor de servicii turistice şi Directiva 95/57/EC privind colectarea datelor statistice în domeniul turismului. cu protecţia corespunzătoare a participanţilor la actul turistic. ca şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia zonelor naturale.Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia de primire şi turişti.

- Contravenţiile în activitatea de turism şi modul de sancţionare a acestora. CAPITOLUL 2 RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢUL BRAŞOV 11 .

1252 .Braşov. cositorarii. respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali. fierarii.cartierul Schei. activitatea comercială din această zonă era înfloritoare. cel mai important oraş al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. la poalele varfului Tampa (967m). este situat in partea central-estica a României. arămarii. incă plin de farmec. au facut ca Braşovul sa nu ramână doar un punct al comerţului tranzit. armurierii.1288. între care se aflau în frunte aurarii. ţesatorii. Braşovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. resedinta judeţului cu acelaşi nume. la contact cu rama muntoasa. Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se incadreaza in partea sudica a depresiunii Braşovului. Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi . Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Braşov anul 1353 Privilegiul de bază al oraşului Braşov-.Braşov . Oraşul este imparţit in doua componente distincte: zona de influenţă barocă ce şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postavaru şi zona intinsă de blocuri şi fabrici. in special pe filon religios. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu . Bresle puternice. unde veţi găsi o multime de case şi obiecte vechi. postavarii. ci un înfloritor centru meştesugăresc. 12 .

Braşovul prosperă devenind un centru cultural. Braşovul este situat pe unul din cele mai vechi drumuri comerciale pe care se desfăsura schimbul de marfuri intre Ţara Romanească. Braşovul este un important centru economic. judeţul Braşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov si Fagaraş. Întins pe o suprafaţă de 536309 ha.46°12'12" latitudine nordicã şi 24°6'11" longitudine estică.la poalele muntelui Tâmpa ( 960 m) Brasovul se desfasoară in plină depresiune. Căile de acces cele mai comode sunt şoseaua ce strabate Valea Prahovei şi apoi Valea Timişului cât şi calea ferată care merge paralel cu şoseaua.in partea interioară a curburii lanţului carpatic.3 % din suprafaţa Romaniei.turistic. la poalele vârfului Tâmpa (967m).cultural şi sportiv al ţării.5 0 in ianuarie şi 19 0 C in august). Oraşul Braşov Cu 324.Clima este moderată cu temperaturi medii anuale de 8 . capitala judeţului. cu o populaţie de 311059 de locuitori.dar nu mai pot cuceri oraşul. Poziţionare Situat între 45°23'13" . Moldova şi Transilvania.Situat in zona de sud-est a Transilvaniei.9 0 ( . judeţul Braşov reprezintă 2.000 locuitori şi considerat inima României. pe cursul mijlociu al Oltului. este situată in partea central-estică a Romaniei. 13 .La sfârsitul secolului al XVI .Situat la o altitudine de 592 m. el fiind înconjurat de ziduri puternice. Municipiul şi reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume se află la o disţanta de 171 km de Bucureşti. Braşov. La adapostul zidurilor. in interiorul arcului carpatic.Turcii revin în 1434.lea Braşovul incepe să-şi construiască o cetate dar zidurile nu sunt gata la prima incursiune turcească in Transilvania (1421) şi oraşul este cucerit şi incendiat de otomani.

2. Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de invaziile tătare şi turce. Catharina si Petri. Corpus Christi. Acest sistem era compus dintr-un zid de incinta. Conform unor atestari documntare. 14 . opt bastioane şi patru porţi. deoarece la un capat al străzii. Stephanopolis. Sistemul defensiv al cetaţii a fost completat de patru turnuri exterioare zidurilor: două pe Tâmpa şi două pe dealul Warthe: Turnul Alb şi Turnul Negru. Întreaga istorie medievală braşoveana este marcată sub toate aspectele.de climatul de interferenţă existent aici. Ulterior asezarea este prezentă în documente sub denumiri ca: Barasu (1252). Complexitatea dezvoltării medievale a Braşovului şi Ţării Bârsei este conferită tocmai de acesta poziţionare. unde Braşovul apare sub numele de Corona. în anul 1520 se numea strada Mânăstirii datorita existentei mânăstirii dominicane. în secolul al XII-lea au loc primele colonizari de populaţie de origine germanică şi din acest moment. Cetaţuie. Braso (1288). democratic şi politic . a funcţionat vama pentru mărfurile ce intrau în cetate. iar ulterior s-a numit Strada Vămii. XIII). În acesta zona. la intersecţia celor mai importante drumuri de circulaţie între Occident şi Orient. Prezentarea judeţului Braşov Primele urme de locuire ale oraşului există din a doua epocă a pietrei (neolitic). în Balcani şi Orientul Apropiat. Strada Republicii (Caldărarilor) a fost locuita în majoritate de meşteri arămari iar-pe strada Neagră locuiau si îsi aveau atelierele tabăcarii. Strada Mureşenilor de astazi. Cronstadt. social. în 1475 Braşovul era împarţit în patru cartiere: Portica. Sprenghi (sec. Oraşul s-a constituit prin dezvoltarea nucleelor Schei (sec XI-XII). XIV) şi cel cuprins între dealurile Warthe. spre Braşovul Vechi. pentru o perioadă de şase secole viata acestei regiuni se dezvoltă în strânsă dependenţă de cultura si civilizaţia Europei Centrale dar si cu foarte multe legaturi în estul Europei. însa prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1235 în Catalogul Nivensis II.1.economic. întarit de 28 de turnuri. situat în prezenta locatie a Bisericii Negre. Tâmpa. începând cu secolul XIII. Brasso. însă întregul sistem de fortificare se termină în mijlocul secolului al XVII lea. Braşovul Vechi (sec.

În tezaurul bisericii se află şi colecţii de icoane. Casele din Schei se remarcă prin plastică din stucatură. dar nu au fost suficient de bine fortificate. taleri şi guldeni de argint. iar breslele sunt organizate din secolul XIV. 15 . CETAŢUIA a fost ridicata între anii 1554-1557 de catre austrieci pe Dealul Straja şi a fost mentinută în scopuri militare până la mijlocul secolului XIX. . porţile tradiţionale din lemn cu feronerie produsă de lăcătuşii braşoveni. lipite una de alta. mesteşugurile apărând de timpuriu. Dupa marea invazie mongolă a avut loc o nouă campanie de fortificare când se ridică primele cetăţi de piatră. de factură baroca. devenind unul dintre cele mai importante centre economice şi comerciale ale Transilvaniei. Scheiul este dominat de silueta Bisericii Sf. inclusiv primele tipărituri ale Diaconului Coresi si primele cronici în limba română scrise la Brasov. Braşovul cunoaşte o dezvoltare economică rapidă. fiind construite pe aceleaşi principii cu cele din cetate. unde s-au bătut florini de aur. ctitorie voievodală.Împrejurul bisericii. O parte importantă a acestui patrimoniu este expus în Muzeul Primei Şcoli Româneşti. Din Cetate se ajungea în Braşovul Vechi. renascentiste şi baroce. de obiecte liturgice. Aici sunt depozitate importante arhive documentare. menţionate documentar la sfârşitul veacului XIV. Graţie situării sale geografice. la intersecţia drumurilor ce duceau spre Moldova şi Valahia. prima biserică ortodoxă din Braşov. Nevoia de moneda a fost determinata de dinamismul vieţii economice. opere ale unor vestiţi meşteri argintari braşoveni. ridicată din piatră în anul 1495. alături de cladirea vechii Şcoli româneşti se afla fostele chilii si cimitirul datând din secolul XVIII. prin poarta străzii Mânăstirii (acum Strada Mureşenilor) sau a străzii Vămii. prima vatra a orasului. Plastica bisericii cuprinde elemente gotice. La Braşov a functionat timp de peste două secole (XV si XVI) o vestită monetărie. Nicolae. Casele Braşovului Vechi au porţi arcuite.Cartierul Schei era legat de cetate prin Poarta Ecaterina. CETATEA BRAŞOVULUI Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de ameninţarea invaziilor tătare si turceşti. În Schei şi Dealul Sprenghi au existat cetăţi de apărare. pe locul unor mai vechi lăcaşe de cult.

PIAŢA SFATULUI Parte distinctă din ansamblul arhitectural al Cetaţii Braşov. legat de Bastionul Graft. a fost construit. Aici se desfaşurau principalele târguri. atestată documentar "forum" în 1520 sau "ring" in 1617. dar şi pentru izbucnirea incendiilor. Piaţa Sfatului a fost sute de ani centrul oraşului-cetate. era legat printrun pod mobil de fortificaţiile oraşului. Turnul Negru cu zidurile înalte de 10 m.20m. aflaţi pe galeria de lemn a etajului superior dădeau alarma in cazul unui atac. Turnul Negru avea scopul de a împiedica apropierea de ziduri a duşmanilor. Numele turnului a fost dat în urma incendiului care l-a cuprins la 23 iulie 1559. A fost repartizat spre apărare breslelor cositorarilor si arămarilor. în 1460 sau 1494 cu o formă de semicerc închis înalt 18 .TURNURILE CETǍŢII Turnul Alb. potrivit cronicilor. cu un acoperis piramidal.mestesugari şi negustori din cele trei ţări româneşti 16 . la care participau . Paznicii.

Piatra Craiului. văi înguste şi adânci. 17 . situat intre 450 şi 700m Munţii Făgăraş: Reprezintă forma dominantă a reliefului din cadrul primului lanţ muntos.Relieful Oraşul Braşov este aşezat intr-o zonă de invidiat. Postăvaru. la poalele Muntelui Tâmpa (denumit şi oraşul de la poalele Tâmpei). M. Tâmpa.pe teritoriul Braşovului aflandu . cum ar fi Colţii Vistei. aflat la distanţe apropiate de trei trepte de relief: • • • Lanţul munţilor inalţi care trec de 1750m altitudine: şi anume M. Făgăraş. intre 800 şi 1750m: cuprins de munţii Întorsura Buzăului. colţi.se versantul nordic al jumătăţii estice al acestuia. Acele Cleopatrei . Dârstelor. Formaţiunile cristaline ce compun munţii Făgăras au dat posibilitatea existenţei şi conservării unor forme tipice: vârfuri ascuţite cu aspect piramidal. turnuri. creste de intersecţie sau chiar de ace. Ciucaş. morene. Lanţul depresiunilor şi a dealurilor. unele cu numeroase praguri. versanţi abrupţi. M. Bucegi. M.văi glaciare. Piatra Mare si M. M. Lanţul munţilor scunzi. Codlei si Persani. Poiana Braşovului.

Munţii Piatra Craiului: Încadraţi între culoarul Branului in est. Formele curioase care atrag atenţia sunt numeroase: datorită eroziunii în capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice. formaţi fie din roci calcaroase fie comglomeratice. chei. valea Bârsei şi valea Dâmboviţei in vest. Este constituit dintr-o creastă structurală principală ascuţita. o suită de trepte cunoscute sub numele de brane sau poliţe. de o parte şi de alta. etc. doline. Apa sub diferitele ei forme şi variaţia de temperatură au generat fenomene carstice deosebite: peşteri. pe teritoriul judeţului aflându-se cea mai mare parte din întinderea sa. lungă de cca 20 km. şi o serie de munţi scunzi. 18 . lapiezuri.

Culmile Scara. Pe langă văile adânci cu praguri şi mase de grohotişuri. Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. Urmele activităţii glaciaţiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe văile Gura Cătunului si Mălăieşti: circuri. culmile coboară ramificate şi in pantă accentuată spre depresiunile Braşovului şi Predealului. praguri. 19 . care prezintă însă multe particularităţi. versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea gheţarilor cuaternari. morene. Din vârful Omul.Munţii Bucegi: Sunt prezenţi pe teritoriul braşovean numai prin versantul lor nordic. Gaura.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Relieful carstic a căpătat aici o larga dezvoltare apărând sub cele mai diferite infăţişari: lapiezuri. temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.5 şi 3. Munţii Bârsei compus din două masive montane: Postăvarul şi Piatra Mare. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicată. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Temperatura medie multianuală a aerului este de 7. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an.2 m/s.Masivul Ciucaş: Este reprezentat în relieful Braşovului doar prin latura sa nord-vestică. caracteristica comuna a acestora fiind faptul că sunt aproape în totalitate împaduriţi. turnuri. Clima Clima judeţului Braşov are un specific temperat-continental. temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu in valorile extreme. Masivul Leaota. cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute in zonele mai joase. de aceea. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1.6 C. 20 . Tot în treapta munţilor înalţi mai intră Culoarul Bran-Rucăr. mai umedă şi răcoroasă. abrupturi.

unde posibilităţile de atac erau mai reduse. Atestat documentar la 1529. · BASTIONUL FUNARILOR este situat în fata zidurilor dinspre Tâmpa ale cetăţii. Un regulament de apărare al oraşului de la 1491 consemna că cetatea Braşovului dispunea de 7 bastioane. pentru a întarii capacitatea de apărare a cetăţii. · BASTIONUL TǍBǍCARILOR este situat la extremitatea dinspre Schei a străzii Nicolae Balcescu de astazi şi a servit până în 1525 ca poartă a cetăţii. Dupa incendiul din 1689. Din structura sa initiala s-a mai păstrat puţin. în fata zidurilor dinspre Dealul Cetăţuiei. în condiţiile folosirii armelor de foc. a fost cel mai nou bastion din dispozitivul de apărare al cetăţii. în zona în care se înalţa astazi cladirea Bibliotecii Judeţene. Cladirea adăpoşteste în prezent Arhivele Naţionale. Acestea răspundeau de întreţinerea lor în timp de pace şi le apărau în caz de atac. · BASTIONUL FIERARILOR se afla în nordul vechii cetăţii. Bastionul era dotat cu guri de tragere şi cu galerii supraetajate în trei nivele (a fost demolat în 1887). Era conceput în formă de potcoavă cu lungimea de 30 metri şi laţimea care varia de la 3. în puncte strategice şi aveau forme diferite. Bastioanele sunt încredinţate breslelor. bastionul suferă grave distrugeri. · BASTIONUL AURARILOR înalţat între 1639-1641.70 metri pâna la 10 metri. Atestat în 1416. iar pe frontispiciul sau era aşezată stema oraşului (a fost dărâmat în 1880) · BASTIONUL CURELARILOR se afla în partea de nord a cetăţii. perimetrul exterior ajungând la 102 metri. · BASTIONUL GRAFT este construit în formă patrată şi se află situat între zidul cetăţii şi Dealul Straja. filiala Braşov.BASTIOANELE CETǍŢII Bastioanele se construiesc începând din secolul al XV-lea. Măsura 22 metri laţime. Bastionul Funarilor a fost conceput în formă hexagonală. ale căror nume li se şi atribuie. iar înalţimea lui era de pânâ la 15 metri. În 1668 şi 1709 aici au fost executate importante lucrări de reparaţii. Acestea erau amplasate în afara zidurilor. este incendiat la 1461 şi refăcut. Din 1785 bastionul 21 . bastionul a fost conceput în formă de pentagon.

în colţul sud-vestic al fostei cetăţi a Braşovului. de viaţă şi de moarte asupra supuşilor oraşului. iar un document din 1522 consemnează existenţa unui depozit de obuze şi praf de puscă. În 1827 pentru a asigura o mai buna circulaţie între Cetate şi Schei. Din secolul XIX. Sub Tâmpa există zidul cetăţii ce lega Bastionul Ţesătorilor de Bastionul Postăvarilor. bastionul îşi pierde funcţia de apărare şi rămâne doar sediu de breaslă. în formă hexagonală. precum şi a unei locuinţe pentru paznic. În 1559 se construieşte în faţa porţii un turn pătrat. Deasupra intrării se află sculptată steama oraşului Braşov care reprezintă o coroană deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rădăcini. Bastionul a fost refăcut şi consolidat în anul 1750. fiind considerat de catre specialişti. · POARTA ECATERINA. · POARTA SCHEI apare în documente şi sub denumirea de "Poarta Valahică" şi era situată în capătul străzii Mureşenilor. având un turn central şi patru turnuleţe de colţ. o constructie unică de acest gen în tara noastră. cu laturi inegale şi are o suprafată de 1616 mp. Vechea poartă dispunea de galerii din lemn etajate. Poarta masura 100 metri în lungime. Zidurile care alcătuiau această poartă au fost demolate in 1827. · BASTIONUL POSTǍVARILOR. care este demolată la scurt timp. PORŢILE CETǍŢII La început oraşul a avut trei porţi: una spre Schei. simbolizează 22 . Între 1828-1829 s-a construit actuala Poartă Schei pe strada Nicolae Bălcescu. dreptul medieval. poarta a fost dărâmata dupa ce fusese grav avariată de incendiile din 1689 şi 1738. una spre oraşul vechi şi o a treia spre Blumana. Bastionul este situat la poalele Tâmpei. prevazut cu un pod mobil pe lanţuri. Din 1950. · POARTA PRINCIPALǍ se află la capătul de jos al străzii Republicii. iar la mijlocul distanţei între cele doua s-a construit Bastionul Funarilor.este folosit din nou ca poartă. Bastionul Ţesătorilor este transformat în muzeu. A fost construit în două etape 1421-1436 şi 1570-1573. Compoziţia turnului Porţii Ecaterina. iar incendiul din 1689 şi cutremurul de la 1802 afectează şi acesta construcţie. peste şanţul cu apă. dată ce este marcată pe turnul de nord-est. · BASTIONUL ŢESǍTORILOR este bastionul cel mai bine conservat.

Mureşenilor nr. Biserica Bartolomeu ( sec XIII .18. Biserica Romano .Nicolae Tonitza.prevăzute cu contraforturi.Este o construcţie in stil romanic târziugotic timpuriu in prima jumătate a secolului al XIII -lea.21) .este impunatoare prin masivitatea ei şi prin zidurile puternice. Ştefan Luchian. este un reprezentativ monument în stil baroc cu vitralii.XIV) .ridicată pe locul unei bazilici vechi între anii 1776 . în cele patru colţuri superioare.1782.00/ luni închis.Program : 10 .I. Muzeul de artă ( Bd.Catolică ( Str.cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor români :Nicolae Grigorescu .Andreescu.Eroilor nr. inscripţii în limba latină.21) . 23 .Construcţia este în stil clasicist şi păstrază.

XVIII) Biserica Sfinţii Petru şi Pavel ( sec XVIII) Biserica Sfânta Treime ( sec XVII . Cladirea prefecturii Biblioteca judeţeană.Astăzi este vestitul restaurant "Cerbul Carpatin" ( Piaţa Sfatului). Muzeul de etnografie Mânăstirea Franciscanilor ( sec XVI ) Biserica Sfântul Nicolae ( sec XVI.Casa Negustorilor numită şi Casa Hirscher( cladită în anul 1545) după modelul vechilor hale de mărfuri specifice Europei Occidentale. Muzeul judeţean Muzeul primei şcoli româneşti.XIX ) Biserica Adormirea Maicii Domnului ( Dealul Melcilor). 24 .

Ţara Oltului” este denumirea populară preluată şi folosită în studii etnografice şi geografice. în oraş curge râul Berivoi în direcţia sud-nord. este situat la o altitudine de 430 m. Denumirea de Ţara Făgăraşului este utilizată de majoritatea cercetătorilor istorici pentru această zonă. pe DN 1. Ca longitudine estică are meridianul 25º. ce trece prin partea de est a oraşului. la jumătatea drumului dintre Braşov şi Sibiu. între următoarele limite: la nord de-a lungul liniei care 25 . Latitudinea nordică este 45º.41’. iar . vărsându-se în Olt la numai 400 m de periferia oraşului Făgăraşul este aşezat în mijlocul Ţării Făgăraşului..Ţara Făgăraşului ar putea fi delimitată. aproximativ.CETATEA FAGARAŞULUI Oraşul Făgăraş aflat pe malul stâng al Oltului.

Istoria cetăţii Făgăraşului începe cu data de 11 martie 1291 când regele Ungariei. nu numai a domeniului. de la Avrig se îndreaptă spre sud până la Turnu Roşu. culmea Munţilor Perşani. pe văile Bârsei şi Sebeşului. Ungra. ţine la Alba-Iulia o congregaţie cu nobilii maghiari. Bruiu. el susţinându-şi drepturile prin diplomele regale pe care le primiseră antecesorii săi. în Ţara Făgăraşului întreg versantul nordic al Munţilor Făgăraşului. Acest document este deosebit de important. având în vedere că în epoca respectivă un domeniu feudal este de neimaginat fără existenţa unui punct fortificat.ar uni localităţile Hoghiz. în cadrul căreia se ridică “magister Ugrinus”. pe linia cumpenei apelor. Cincu. 26 . putând fi considerat drept prima atestare documentară. saşi. posesiunile familiei sale. ci şi a cetăţii Făgăraşuilui. afirmând că i s-a luat pe nedrept Făgăraşul şi Sâmbăta. Ticuş. Regele redându-i posesiunile. Valea Bogată-Hoghiz. incluzând deci. Andrei al III-lea (1290-1301). la sud: creasta alpină a Munţiilor Făgăraşului. apoi la vest Valea Oltului care. în continuare. la est. români şi secui din Transilvania.

Din perioada sec. Amplasarea unei fortificaţii depindea de mai mulţi factori: economici. politici şi. datat în secolul al XIII- 27 . Însă adesea au predominat avantajele terenului. Se pare că primul turn ridicat în cetatea de piatră a fost turnul de piatră din colţul de S-V. în interiorul zidurilor. al XV-lea ne provine prima atestare certă a cetăţii de piatră de la Făgăraş. praf de puşcă şi săgeţi. puşti. desigur că realizarea lui nu s-a făcut dintr-o dată. Forma şi dimensiunile ei au fost determinate de puterea economică a regelui sau a nobilului. reprezentând forţa stăpânului feudal pe care o exercită asupra populaţiei supuse şi asupra vasalilor săi. insule. de interese şi gusturi personale. Cu această ocazie Iancu scria braşovenilor că ar vrea să cumpere pentru întărirea acestei cetăţi: arbalete. similar întru totul. uneori. adică Turnul Roşu. Revenind la acest “fortalicium”. acesta este circular în plan. obstacole naturale care puteau ajuta şi proteja în caz de primejdie. cu zid gros de aproximativ 3 metri. iar în anul următor este precizată existenţa unui “fortalicium” la Făgăraş. turnului este de la Breaza. coturi de râuri. preferânduse locuri greu accesibile: înalţimi. el era prevăzut cu un drum de strajă. mlaştini. ci treptat. Într-o pricină de judecată din 1455.În general cetatea medievală are un rol militar precis. Iancu de Hunedoara numeşte doi castelani de Făgăraş.

legate între ele de un pod. trei de tip de bastion de colţ. Se remarcă deja organizarea planimetrică a cetăţii în scopul apărării. cel rotund. Anghel sau “fortificaţie cu caracter pur militar” dupa Grigore Ionescu. în funcţie de dezvoltarea artileriei. iar numeroase încăperi au fost transformate în celule în care erau închişi iobagii răsculaţi. în care se remarcă starea de degradare. Rucăr. 28 . Servind de acum unor scopuri exclusiv militare. Dâmboviţa.lea. sub austrieci cetatea începe perioada de involuţie. Cetatea a devenit sediul unei garnizoane imperiale. la o distanţă de circa 20 de metri de cetate. In sec XVIII. XV cetatea prezentă o planimetrie de tip patrulater neregulat cu latura de est mai largă decât celelalte trei şi apărată de un turn. dispusă neregulat si cu un sistem de fortificaţii în formă de coroană. întrerupt de patru turnuri. avea la partea superioară. cu traverse din bârne groase. de tip donjon. ale căror urme în vechea zidărie se mai pot vedea şi acum în unele spaţii netencuite. Trebuie menţionat că aceste donjoane nu au fost singulare în Transilvania. iar unul. Incinta era formată dintr-un zid patrulater crenelat. În anul 1696 cetatea a fost preluată de Austria. înzestrat cu forturi. este prevăzut cu ambrazuri. simţită la inventarul din 1726. Parametrul zidurilor de apărare. constantând totale legături tipologice constructive între acestea şi tipurile de donjoane de pe celălalt versant al Carpaţilor de la Poienari. a existat un proiect ce prevedea cuprinderea vechilor fortificaţii într-un sistem de tipVauban. prevăzut cu 10 colţuri. În exterior ar fi trebuit să aibă un şanţ lat şi un drum acoperit. de tip barbacană. a căror dimensiune şi formă nu se mai poate stabili cu precizie. octogenale. În orice caz în sec. în spatele crenelurilor. generalizată în sec. am discutat mai sus. un drum de strajă. Tipologic ea se poate definii ca: “Cetate regală sau nobiliară” după Gh. al XV-lea. dar pot fi considerate printre cele mai vechi cu plan circular.

viaţa mai automatizată. Peştera Dâmbovicioara. măcar la sfârşit de saptamană sau în vacanţe. reprezentând azi o alternativă viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei. Se pot vizita şi locuri mai indepărtate: Castelul Peleş din Sinaia. cu atât mai mult dorim. să ieşim în spaţii nepoluate. plimbări cu caruţa şi sania. gastronomie specifică zonei şi îşi propune să depăsească aşteptările turiştilor: -pensiuni rustice şi vile moderne -pensiuni omologate la două. Paradoxal. patrimoniu UNESCO. vizite la stâne şi ferme agricole. iar de cealaltă de Masivul Bucegi. 29 . sau Biertan. Branul este poarta de legatură dintre Transilvania şi Valahia. Deşi numele Branului este legat îndeosebi de cel al Castelului Bran-unul dintre cele mai vizitate castele din Europa-zona este extrem de bogată in atracţii turistice: Cheile Moeciului. cu monumente. Regiune binecuvantată de natură. mai agitată. zona Bran-Moeciu este o oază de linişte. Ecologic şi Cultural selectează în oferta sa locuri atrăgatoare şi gazde minunate. strajuită într-o parte de Masivul Piatra Craiului. Cetatea Medievală din Sighişoara. Cetatea Râşnovului precum şi Braşovul împreună cu cataţile săseşti de la Prejmer şi Hărman. cu oameni gospodari şi primitori. cu tradiţii nealterate şi case cu arhitectură specifică unei zone etnografice. trei. Asociaţia Naţională de Turism Rural. participări la viaţa satului. Turismul rural se practică aici de zeci de ani. cu cât tehnologia este mai avansată. muzee şi atracţii naturale şi culturale. Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. patru sau cinci margarete -pensiuni situate aproape de castelul Bran sau retrase înspre masivele montane Bucegi şi Piatra Craiului -pensiuni cu diferite capacitaţi de cazare Se pot efectua excursii şi drumeţii în zona şi în împrejurimi. Branul este o regiune care face concurenţă oraşului prin vilele cochete care s-au construit în ultimii ani.BRAN Situat la 25 km de Brasov şi 190 de Bucuresti. una dintre cele mai mari cetăţi săseşti din Transilvania. naturale şi în locuinţe cât mai calde.

sursă de inspiratie a celei mai fascinante legende.Condiţiile particulare (bioclimatul. cea a sîngerosului Conte Dracula. căreia branenii îi păstreză profundă recunoştinţă pentru preţuirea de care ei s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti. concentraţia mare de ozon) împreuna cu facilitatile care se găsesc aici plasează zona Bran-Moeciu printre cele mai importante locuri turistice din România. La începutul sec. aerul curat. XX a devenit reşedinţa preferată a Reginei Maria de România. 30 . Castelul a fost însa construit de locuitorii Braşovului între anii 1377 . Branul este locul în care se află unul dintre cele mai vizitate castele din Europa Castelul Dracula .1382 pentru a apăra trecatoarea în faţa invaziilor turceşti.

Regiune binecuvântată de natură. sau Biertan. una din cele mai mari cetăţi săseşti din Transilvania. Peştera Dâmbovicioara. Turismul rural se practică aici de zeci de ani. 31 . apartamente de lux si restaurante clasice. În 1906 Poiana Braşov a devenit staţiune turistică de ski şi doar trei ani mai târziu a avut loc prima Compeţie de Ski din România. Se pot vizita şi locuri mai îndepărtate: Castelul Peleş din Sinaia. reprezentând azi o alternativă viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei. Branul este de asemenea un loc care face concurenţă oraşului prin vilele cochete care s-au construit în ultimii ani.Deşi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran. cetatea medievală Sighişoara. POIANA BRASOV Fondata in 1895. Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Braşov. cu oameni gospodari şi primitori. brănenii au ştiut să valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. dar şi Braşovul. zona este extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moieciului. În anul 1951 Poiana Braşov a găzduit Jocurile Internaţionale de Iarnă studenţeşti. patrimoniu UNESCO. Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Poiana Braşov este o zonă tradiţională de schi. Accesul în Poiana Braşov este facil din Râşnov (9km). Cetatea Râşnovului. In prezent statiunea arata mai degraba ca un oras decat ca o statiune de ski detinand hoteluri luxoase. Prima construcţie începută aici a fost în anul 1904. dar şi pentru petrecerea vacanţelor de vară. împreuna cu cetaţile săseşti de la Prejmer şi Hărman.

statiunea Poiana Brasov denumita si Poiana Soarelui. Poiana Brasov are multe locuri de descoperit indiferent de sezon. 32 . Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul Carpatilor Meridionali. este un model de frumusete. Transportul pe munte este asigurat cu mijloace mecanice pe cablu. intrand pe potecile umblate numai de salbaticiuni.Cunoscuta ca o statiune climaterica permanenta si de sporturi de iarna. Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de ski de diferite grade de dificultate destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta skiului. Vara turistul invatat cu muntele poate sa faca drumetii montane in masivul Postavarul si imprejurimi descoperind numeroasele trasee marcate dar poate sa surprinda si adevarata natura. Poiana Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator ca o oaza de liniste care te face sa te detasezi rapid de mediul citadin.

Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase: • • • • Postavarul (altitudine maxima 1.Aflata la numai 12 Km de orasul medieval Brasov si la peste 1020 m altitudine. Poiana Brasov este o oaza de liniste pentru toate categoriile de turisti in toate anotimpurile.238m) Bucegi (altitudine maxima 2.799m) Piatra Craiului (altitudine maxima 2.505m) Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m) 33 .

este renumita ca loc de reculegere. Pentru a întari si a salva Ortodoxia româna de noul pericol al catolicizarii.MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus Aflata pe valea raului Sambata. care s-a nascut crestin. boier de loc din sudul Carpatilor. primul ctitor. a zidit în piatra o mânastire. de-o parte si de alta a Carpatilor. Poporul român. credinta ortodoxa a românilor. La sfârsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de încercarile principilor calvini de a o calviniza. de fapt. în jurul anului 1696. deznationalizarea lor. ca si prin celelalte 250 mânastiri ortodoxe din România. În anul 1654 satul si mosia din Sâmbata de Sus au intrat în stapânirea lui Preda Brâncoveanu. mângâiere si întarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc în acest locas sfânt. cea mai trainica punte de legatura a tuturor românilor. domn al Tarii Românesti între anii 1688-1714. atacurile au continuat însa asupra punctului principal de rezistenta. Istoria Mânastirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea. urmarind-se. are prin aceasta mânastire. domnitorul Constantin Brâncoveanu. aparut prin 34 . la poalele Muntilor Fagaras. Pe locul acesteia. care a construit o bisericuta din lemn pe valea râului.

care a darâmat mânastirea brâncovenilor. palatul brâncovenesc din Sâmbata de Sus. zidita între anii 1696-1698. Viena. acestia au stapânit domeniul pâna la reforma agrara din anul 1922. Pictura din 35 . si apoi de faptul ca mai ramasese în viata un nepot al domnitorului. domnitorul Constantin Brâncoveanu a întemeiat la Sâmbata de Sus o mânastire ortodoxa. profitând de împrejurare. Mânastirea Brâncoveanu. în anul 1714.trecerea Transilvaniei sub stapânirea Habsburgilor (1683). Persecutiile religioase ale stapânirii austro-ungare au facut mii de victime printre români.. iar biserica a fost adusa în stare de ruina. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de catre turci. a trimis pe generalul Preiss. Mai mult de 150 de mânastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Românii ortodocsi au încercat sa reziste. se cunosc mai multe încercari de restaurare a mânastirii. a fost distrusa în anul 1785. sotia acestuia. aflat la 10 Km departare de mânastire. a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brâncoveanu. ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei în Tara Fagarasului. Din aceasta cauza a început calvarul distrugerii mânastirilor si bisericilor din Transilvania. Schimbarea credintei stramosesti a românilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. Curtea din Viena a tinut seama mai întâi de mostenitoare. În decursul celor 140 de ani de parasire în ruine de la data distrugerii. când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreuna cu ruinele si toata incinta mânastireasca de la Sâmbata de Sus. de bisericile si mânastirile lor. În 1785. doamna Marica. la cererea administratiei catolice. fiind ajutati în primul rând. pentru a da marturie în timp despre unitatea de neam si credinta a românilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Mânastirea Brâncoveanu. Dupa darâmarea mânastirii. Chiliile au fost distruse complet.

prooroci. mai întâi. este de asemenea pictata în întregime în fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. de Mitropolitul N. Fântâna "Izvorul Tamaduirii". a fost restaurata. cea mai veche piesa din incinta mânastirii. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar. scene din Noul Testament. Tâmpla bisericii. un numar impresonant de monumente ale 36 . dealuri si munti inalti. fixata într-un ancadrament de piatra sculptata. . care permite intrarea în altar prin trei usi. Raiul si Iadul. În naos. în jurul careia. Rezervaţii naturale din judeţul Braşov Judetul Brasov. se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni. unde este pictata Maica Domnului. al XVI-lea. precum si Judecata de apoi. Împartasirea Apostolilor. Balan. s-au petrecut si tesut multe întâmplari miraculoase si legende. construita din zid masiv. Învierea Domnului si Schimbarea la Fata.pridvorul bisericii e în întregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament. Pe peretele vestic al pronaosului. Sfinti Ierarhi (în doua registre). iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. prin relieful sau foarte variat cu zone de campie (depresionara). pictura e aranjata în cinci registre: sfinti mucenici. detine astfel de arii protejate. atestata documentar din sec. Pictura în fresca a altarului e dispusa în patru registre: Maica Domnului pe tron. de-a lungul timpului. 2. iar deasupra usii se afla pisania sapata într-o placa de piatra.2.

cocosul de munte si multe specii floristice rare. Prin ordinul 7/1990 al Ministerului Mediului s-a stabilit ca suprafetele muntilor Piatra Craiului si Bucegi sa fie desemnate Parcuri Nationale. iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. Cu peretii stancosi. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha. In cadrul Muntilor Bucegi. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid. ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite. 37 . De asemenea. unde caprele se retrag in timpul iernii. vulcanii noroiosi din Hoghiz (care nu mai sunt activi). raportat la suprafata sa. impreuna cu unele portiuni de padure. insa. fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu. colturi ascunse si grohotisuri. s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. cele mai multe din tara. in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul. valea Malaiesti si Valea Gaura. Realitatea contrazice. foarte multe specii de animale si plante au disparut de pe teritoriul judetului. nu mai exista. respectiv 906 m. In afara de capre negre. la o inaltime de aproape jumatate din cea a acestuia. se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. cum ar fi Mlastina Stupini (desecata si transformata in teren agricol). datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa. Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura. cu brane si polite pietroase.naturii. pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire. deoarece exista o serie de zone ocrotite. Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti. lunga de 22 de km. aceste date. Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei. unde. si altele. plante care apartin unui numar de 89 de specii si numeroase specii de animale ocrotite. Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente. ultima creasta calcaroasa coborata din muntele postavarul (1799 m). Muntele Tampa. avand la baza hotarari si decizii ale autoritatilor locale. culegera oricarei plante este interzisa. care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului. spre exemplu. in aceste zone. este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. Ariile protejate sunt desemnate de Academia Romana.

rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului. frasinul. aflat in S-SE judetului. Versantul sudic. formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica.Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei. Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita. carpenul. mamifere si insecte (aici sau descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra). Mlastina Harman. care este puternic insorit si mai uscat. ulmul de munte. pinul etc. Tampa adaposteste multe specii de pasari. Dealul Cetatii-LeBogatii. adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. teiul. stejarul. De asemenea. laricele. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Muntele Postăvarul. 38 . In judetul Brasov. cum ar fi fagul. este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha.

pe o distanta de 18 km. Astfel. Complexul Sanpetru-Harman-Prejmer a fost propus pentru ocrotire in interes multiplu. Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. experimental. intr-o padure de stejari cu arbori rariti. printre care se asterne un covor de iarba. 39 . caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie. Rezervatii geologice si geomorfologice se gasesc la Racos. turistic si de agrement. un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. avand altitudinea maxima de 720 m.Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos.5 ha) se gaseste in Muntii Persani.9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite. Bazaltele de la Racos (1. Pădurea Bogatii (8. in rezervatia „Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita” – Comana de Jos si Rupea (Stanca bazaltica Rupea). comuna Sercaia. In aceasta zona. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in perioada infloririi. ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. Pentru pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha. printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane. turistul poate admira. aici aflandu-se un sector didactic stiintific al Facultatii de Silvicultura din Brasov. Dealul Cetatii-Lempes se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru. stiintific. la „Fantana Alba” pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci. cinegetic. inalta de 10-15 m.1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. imbalsamand natura cu mirosul lor. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete. intr-o zona unde au fost exploatate bazalte.

in locul numit „Uluci”. la Carhaga si Garbova.Rezervatii paleontologice se gasesc in muntii Persani. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali.1 Pensiunile agroturistice din judeţul Braşov : 40 . Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume. la Ormenis. CAPITOLUL 3 SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV 3. Vama Strunga (Bucegi). Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata). Rezervatiile speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov). Purcareni. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt. apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov. este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus. de aproximativ 200m3. unde se afla un bloc masiv de calcar. Gradina dendrologica din Brasov. Pe langa toate aceste rezervatii. la confluenta paraurilor Choives si Carhaga. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras.

localitatea Bran Simon. Brasov Carina 14 persoane Pensiunea Ana 15 persoane Pensiunea Andra 24 persoane Pensiunea Andre 12 persoane Pensiunea Andreea 4 persoane Pensiunea Benga 30 persoane Pensiunea Cristina 8 persoane Pensiunea Ilaria 6 persoane Pensiunea Ileana 10 persoane Pensiunea Liliana 10 persoane Pensiunea Magdalena 16 persoane Pensiunea Marine 4 persoane Mount Pensiunea Ruxandra 6 persoane Pensiunea Tanita 12 persoane Popasul Reginei 20 persoane Vila Angelica 26 persoane 7 camere 7 camere 12 camere 6 camere 2 camere 20 camere 4 camere 3 camere 5 camere 5 camere 8 camere 2 camere 3 camere 6 camere 10 camere 10 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Contele Dracula 8 persoane 4 camere 41 .localitatea Bran Poarta. Brasov Dan 4 persoane 2 camere Pensiunea Cerbul Pensiunea Ioana Pensiunea Larisa Pensiunea Ovidiu Pensiunea Terciu Popasul Ancutei Rodica 5 persoane 6 persoane 10 persoane 4 persoane 12 persoane 16 persoane 26 persoane 2 camere 3 camere 5 camere 2 camere 6 camere 8 camere 23 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Fantanita Craiesei 20 persoane 10 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Beclean.localitatea Bran.Pensiuni ANTREC .

Brasov Craiasa Muntilor 54 persoane 27 camere Pensiunea Celia Pensiunea Cheile Gradistei Pensiunea Cojenelu Pensiunea Daniela Pensiunea Daniela Pensiunea Dora Pensiunea Ileana Pensiunea Maria Clinciu Pensiunea Mihaela Regina Muntilor 6 persoane 126 persoane 12 persoane 24 persoane 20 persoane 8 persoane 18 persoane 16 persoane 28 persoane 20 persoane 3 camere 63 camere 6 camere 12 camere 9 camere 4 camere 9 camere 8 camere 14 camere 10 camere 42 . Brasov Pensiunea "La Barbu" 10 persoane Pensiunea Carpatina Pensiunea Cojanu Pensiunea Garbacea Pensiunea Piatra Alba 10 persoane 4 persoane 8 persoane 16 persoane 5 camere 5 camere 2 camere 4 camere 8 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea La Mamaie 6 persoane 3 camere Pensiunea Mariana 38 persoane 11 camere Vraja Muntelui 36 persoane 18 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Fundata.localitatea Moeciu de Jos Cheia.localitatea Moeciu de Sus.Pensiunea Belvedere Pensiunea Bucegi Pensiunea Constanta Pensiunea Georgiana Pensiunea Iuliana Pensiunea Vraja Muntilor 14 persoane 10 persoane 8 persoane 10 persoane 10 persoane 8 persoane 6 camere 5 camere 4 camere 5 camere 5 camere 4 camere Pensiuni ANTREC .

localitatea Moeciu de Jos.Pensiuni ANTREC . Brasov Bucegi 20 persoane 10 camere Dana Drumul Carului Pensiunea Andreea Pensiunea Andrei Pensiunea Camelia Pensiunea Carmen Pensiunea Casuta din Povesti Pensiunea Daniela Pensiunea Delia Pensiunea Dorica Pensiunea Gabriela Pensiunea Garbacea Pensiunea Georgeta Pensiunea Georgy Pensiunea Iozefina Pensiunea La Mogan Pensiunea Lavinia Pensiunea Maria Pensiunea Olteanu Pensiunea Posedaru Pensiunea Santa Maria Pensiunea Sorana Pensiunea Sub Pestera Pensiunea Trudi 6 persoane 16 persoane 4 persoane 12 persoane 13 persoane 8 persoane 17 persoane 10 persoane 12 persoane 14 persoane 36 persoane 13 persoane 7 persoane 8 persoane 8 persoane 20 persoane 8 persoane 32 persoane 10 persoane 10 persoane 6 persoane 7 persoane 6 persoane 6 persoane 3 camere 1 camere 2 camere 6 camere 6 camere 4 camere 8 camere 5 camere 6 camere 7 camere 11 camere 18 camere 6 camere 5 camere 4 camere 4 camere 10 camere 4 camere 16 camere 5 camere 5 camere 3 camere 4 camere 3 camere 3 camere - Pensiunea Floare de Colt 32 persoane 43 .

Brasov Pensiunea Adriana 6 persoane 3 camere \ 44 .localitatea Moeciu de Jos Pestera.Pensiunea Urzica Pensiunea Urzica Pensiunea Viciu Olteanu Pensiunea Victorita Valea cu Calea Vila Ando Vila Mimi Vila Niculina 17 persoane 18 persoane 8 persoane 4 persoane 12 persoane 10 persoane 53 persoane 20 persoane 10 camere 9 camere 4 camere 2 camere 6 camere 5 camere 18 camere 8 camere Pensiuni ANTREC .

Pensiuni ANTREC .localitatea Poiana Marului. Brasov Casa Mara 12 persoane 6 camere MILENIUM Pensiunea Monica Vila Alba Vila Fluierasul Vila Vetra 6 persoane 8 persoane 10 persoane 10 persoane 12 persoane 3 camere 4 camere 5 camere 5 camere 6 camere 45 .localitatea Bran Predelut. Brasov Pensiunea Ana 8 persoane 4 camere Pensiunea Gogonea Pensiunea Jeny Pensiunea Manecuta Pensiunea Mia Pensiunea Neluta Pensiunea Nicu Pagu Pensiunea Scurtu Pensiunea Sdreila 6 persoane 4 persoane 4 persoane 8 persoane 6 persoane 8 persoane 4 persoane 6 persoane 3 camere 2 camere 2 camere 4 camere 3 camere 4 camere 2 camere 3 camere Pensiuni ANTREC .

Brasov Ursu 18 persoane 8 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Ela 12 persoane 6 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea Cristina 6 persoane Pensiunea Folea 8 persoane 3 camere 4 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Prejmer.Pensiuni ANTREC . Brasov Adelina 2 persoane 2 camere Biris Camelia Ciucas DRAGAN MAMA .localitatea Sacele Bunloc.localitatea Sirnea. Brasov Pensiunea Cioaca 6 persoane Valea cu Struti 20 persoane 3 camere 10 camere 46 .localitatea Rasnov.localitatea Sacele Babarunca.localitatea Sanpetru. Brasov ALEXANDRA 2 persoane ANA DIANA 2 persoane 4 persoane 1 camere 1 camere 2 camere - Pensiuni ANTREC .MIA Stefan 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere - Pensiuni ANTREC .

localitatea Vulcan.localitatea Zarnesti. Principalele probleme cu care se confruntă agroturismul Infrastructura necorespunzătoare: • • • Drumuri degradate şi căi de acces greu accesibile Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ( cu precadere in zona Fagaras ) Lipsa utilitatilor ( apa. Brasov Pensiunea Manitiu 10 persoane 5 camere Pensiuni ANTREC . curent electric ) in unele zone cu potential mare pentru turismul rural 47 .1.Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea Gigi Popa 24 persoane Pensiunea Mir Pensiunea Motorom 16 persoane 24 persoane 10 camere 8 camere 8 camere CAPITOLUL 4 ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 4. gaze.

Astfel. nedimensionarea retelelor de utilitati in mod corespunzator extinderilor. De asemenea. 5. Practicarea turismului neautorizat In afara pensiunilor clasificate. Denaturarea conceptului de turism rural (structuri de mica capacitate) prin marirea capacitatii de cazare a unor unitati. a modului de servire Comunicarea dificila cu turistii straini din cauza necunoasterii unei limbi straine Insuficienta personalului si aplicarea necorespunzatoare a normelor igienico – sanitare Decoratiuni interioare impersonale si amenajari exterioare neadecvate specificului zonei 3. Lipsa de informatie si pregatire profesionala a detinatorilor de structuri turistice: • • • • • Necunoasterea legislatiei din domeniul turismului si a reglementarilor fiscale Necunoasterea notiunilor elementare de aranjare a mesei. 4. neadecvata suprafetelor disponibile. intalnim aceasta situatie in asa – zisele case de oaspeti de pe langa bisericile 48 . Administrarea necorespunzatoare a domeniului public de catre consiliile locale cu privire la pastrarea starii de curatenie. exista numeroase cazuri de practicare a turismului “la negru”. numerosi detinatori de pensiuni turistice rurale se confrunta cu situatii in care primariile nu acorda sprijin suficient sau sunt chiar potrivnice dezvoltarii turismului rural.• • • Lipsa de organizare eficienta in colectarea deseurilor menajere Insuficienta posturilor telefonice Lipsa indicatoarelor de orientare turistica 2. respectarea normelor de protectie a mediului. ingrijirea spatiilor verzi.

Conform Legii 69/1996 a administratiei publice locale. care. De asemenea. aceasta poate sprijini initiativele privind dezvoltarea turismului si in special a celui rural. Printre cauzele care conduc la practicarea turismului “la negru” se pot evidential urmatoarele: • • • • • • Necunoasterea legislatiei Numarul insuficient al asociatiilor profesionale sau al personalului acestora care sa acorde consultanta de profil Sistemul birocratic greoi de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare Resurse financiare reduse Lipsa unor facilitate fiscale si / sau credite subventionate pentru modernizari si amenajari ale pensiunilor Neimplicarea administratiei publice locale in depistarea si punerea in legalitate. prin organismele sale. multi turisti prefera cazarea in camere de inchiriat sau in case particulare neclasificate situate in statiunile balneoclimaterice. Prin aprobarea Legii Turismului se creeaza premisele dezvoltarii mai sustinute a acestei fome de turism care. Un alt factor important de decizie il constituie Ministerul Turismului. 4. poate participa la stimularea dezvoltarii acestei forme de turism. Ministerul Turismului colaboreaza in teritoriu cu organizatiile si asociatiile profesionale nonguvernamentale pentru a facilita aplicarea Normelor metodologice de clasificare a pensiunilor turistice rurale.evanghelice si in localitatile amplasate in jurul manastirilor. se afla in forma incipienta. comerciale. de agrement si de sanatate.2. 49 . in momentul de fata. Acţiuni şi măsuri întreprinse pentru dezvoltarea agroturismului O conditie obligatorie a dezvoltarii turismului rural este implicarea administratiei publice locale in aigurarea infrastructurii si a unor servicii minime tehnico-edilitare.

• Cooperarea cu organizatii internationale din domeniul turismului rural si aderarea la o serie de organizatii europene. din dorinta de a se mediatiza experienta internationala. Harghita.Bed and breakfast – pentru formarea prestatorilor – organizat in perioada octombrie-decembrie 1994 in sase dintre cele mai cunoscute zone etnografice. Seminarii organizate in cooperare cu organizatii/fundatii internationale pe teme generale privind turismul rural precum: -Turismul rural. avand ca obiect de activetate dezvoltarea zonelor rurale.In acest sens. • Seminarul itinerant .octombrie 1995. comuna Moeciu. Bran. Cursuri de initiere si de instruire in turismul rural ANTREC. 50 . -Turism rural. conferinte si ateliere de lucru (work-shop-uri). 45-50 de touroperatori. astfel: -afilierea ANTREC la Federatia Europeana de Turism Rural (EUROGITES). au fost sprijinite o serie de actiuni sub forma de seminarii. care a avut loc in noiembrie 1994 la Bran. o sansa reala pentru tineri – iunie 1995. septembrie 1995. prezent si perspective. -Turism rural. mai 1996 – Poiana Brasov. o sansa pentru dezvoltarea satului –iunie 1995. cu participarea a cca. Tabara de instruire Ocupatii traditionale in satul romanesc la Moeciu – Brasov. Harghita (Praid). cu ajutorul Ministerului Turismului. Slanic Moldova. -colaborarea cu Operation Villages Roumaines (OVR). respective: Maramures (localitatea Borsa). Muntii Apuseni (Albac) si Arges (Campulung Muscel). Neamt (Piatra Neamt). iulie 1995. -Turism rural. Suceava (Vatra Dornei). -Turismul rural. -afilierea ANTREC la proiectul european EUROTER consacrat Anului European al Conservarii Naturii. Praid. Bran. cum ar fi: • Seminarul Marketingul in turismul rural pentru formarea prestatorilor de servicii agroturistice si touroperatorilor din turismul rural. • • • • Seminarii pentru formarea ca ghizi si agenti locali pentru agroturism a tinerilor din principalele zone etnografice. destinat formatii prestatorilor de servicii turistice: taran-gospodar-gazda pentru turisti .

Caras-Severin. Suceava. masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in: • Constituirea – cu sprijinul Ministerului Turismului – a Asociatiei Nationale pentru Turism Rural. Ecologic si Cultural (ANTREC). Prahova. Ilfov. Tulcea. • Avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural. pentru imbunatatirea ofertei turistice rurale romanesti si promovarea pe piata internationala etc. prin efectul Decretului Lege nr. Neamt. precum: -Asociatia “Agroturism Montan” cu sediul la Cluj Napoca -Fundatia de Agroturism “Marea Neagra”. Formele actuale de organizare a agroturismului Punctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat. cu peste 400 de locuinte omologate de Federatie (pentru turism rural in zone pilot). care numara 31 filiale: Alba. Galati. cu sediul in Constanta. Maramures. Bistrita Nasaud. Dambovita. Gorj. • Constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FRDM). 51 . Dolj. Satu Mare. Hunedoara. 4. Dupa anul 1990. -colaborarea ANTREC cu Asociatia Internationala “Green Flag International” cu sediul in Marea Britanie. Mehedinti. Litoral. Iasi. -Asociatia de Turism Montan Prahova.3. Brasov.-aderarea la EUROMONT si cooperarea cu tarile membre. Buzau. Cluj. Giurgiu. Federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelor nationale aprobate prin acte legislative ( OMT 510/2002). -Asociatia “Rural Eco-Tours Agro-Montan” (RETAM) cu sediul la Cluj Napoca. se creeaza coordonatele infiintarii agentilor economice cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza leberei initiative. insumand in prezent peste 3000 de gospodarii. Vrancea si Valcea. Mai précis. Arges. Harghita. Sibiu. Mures. Covasna. Bihor.

Agroturismul – componentă a dezvoltării economice durabile 52 . dar si pentru asigurarea securitatii turistilor. 4. Coordonarea actiunii de marcare a potecilor turistice montane pentru a nu se dezorganiza reteaua de trasee montane prin suprapunerea marcajelor. Impunerea unor masuri de protectie a raurilor si lacurilor prin interzicerea camparii si a realizarii de amenajari turistice pe malul acestora. Constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989. • • • • Infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au in atributiile lor si promovarea agroturismului. in functie de tipul de utilizare propus. • • • • Reducerea numarului de trasee montane (poteci) in ariile montane spre a nu se ajunge la degradarea mediului. Reducerea impactului turismului în mediul înconjurător Acest deziderat se poate realiza prin: • Estimarea capacitatilor optime de primire turistica. care numara 1500de membri in 10 asociatii comunale. in numar de vizitatori si volum de echipamente turistice pentru fiecare proict de investitie sau program turistic. Infiintarea Asociatiei Turistice “Botiza”. Instituirea jandarmeriei (politiei) montane pentru paza si protectia mediului. denumita “Federatia Agricola Montana. alterarea peisajului si deranjarea faunei. cu sediul la Sibiu. in Belgia) Crearea primei organizatii a agricultorilor private.4.Dorna”.-Asociatia de Turism Montan “Carpatina Sud”.

Prin agroturism sunt valorificate. Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in circuitul economic cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau a unor centre artizanale fie complexe de agro-productie destinate. efectul de antrenare. dar si la nivel de ramura. de asemenea. a intreprinderilor mici si mijlocii. are consecinte si asupra dezvoltarii in profil teritorial: constuctii de locuinte. amenajari de drumuri. valorificate. dar cu resurse agroturistice naturale sau create de om. realizarea valorii adaugate. iar prin valorificarea superioara a resurselor agroturistice. In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia agroturismului la dezvoltarea unor arii mai putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala. dezvoltarea serviciilor publice. ponderea in PIB. unele zone cu resurse agroturistice cultural-istorice cu mare forta de atractie turistica. de stimulare a productiei in alte domenii. agroturismului si turismului rural. 53 . de interes nationa. prin continutul si trasaturile sale. ocuparea fortei de munca etc. Turismul este considerat astfel. etc. ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale si pe langa atragerea in circuitul de valori a unor areale turistice. inclusiv. Asadar. aportul valutar. reprezinta o ramura distincta in economia unei tari. care.Agroturismul. se contituie ca o activitate prioritara. agroturismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economicosociala a tarii. pot sa devina atractii turistice sis a determine dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau chiar crerea unor statiuni noi.

ISTORICUL ACTIVITATII SC.CAPITOLUL 5. SRL. MARGARETA. STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA FUNDATA 5. a fost înfinţatǎ în anul 2007 cu scopul de a desfǎşura activitǎţi turistice. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului : 54 .1.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoarea ramasa la data ultimului bilant contabil Buc 1 2 3 4 5 mobilier cladire birouri microbuz cabanǎ calculator ASSUS 4GB 17” Mar.2007 % aprox. cu exceptia terenurilor. 55 .Mijloace fixe.2007 11. din total achizitii LOCALITATE SERIE CERTIFICAT NR CERTIFICAT 1 Valoare aprox. – iunie2007 2.10.2007 TOTAL 27567 32400 20000 256000 45326 381293 1 1 1 1 4 Terenuri SUPRAFATA TOTALA INDIVIZA/ EXCLUSIVA DATA EMITERII 01. PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME FURNIZOR Extern /Intern Adresa Cantitate aprox. Jud Brasov TOTAL 9500 9500 (MP) Exclusiva (MP) 3456 Politica de aprovizionare. 1 Fundata.Crt. Furnizori de materii prime. (Lei) VALOAREA CONTABILA (LEI) 9000 190000 Nr.2008 4. aflate in patrimoniul societatii in prezent Nr.2007 10.

apa rece si calda. asigurand un confort deaosebit AMPLASAMENTUL 56 . SC. SRL. SC. TRANSEURO. 5.SA. un salon. PREZENTAREA PROIECTULUI OBIECTIVUL PROIECTULUI. dotarile echipamente de bucatarie.1 2 3 4 5 6 7 SC. spatiu de primire. PIATA LIBERA CRAMA TELNA PRODUCATORI INDIVIDUALI Intern Intern Intern Intern Intern Intern Intern GHIMBAV SACELE RASNOV ZARNESTI FUNDATA. si grupuri sanitare moderne.) vor fi complete si de calitate. etc.SRL. ALBA PAN.SRL. BRASOV CODLEA RUPEA 43000 21000 12340 17890 7860 10000 14500 34 17 10 14 6 8 11 Turiştii care au trecut pe la noi sunt în cea mai mare parte din judeţul Brasov şi din judeţele învecinate. cu hol si baie proprie. TRANSAVIA. canalizare. KING ALEX. Obiectivul acestui proiect este dotarea unei locatii – pensiuni existente dar care nu a reusit sa atinga un anumit standard de clasificare de tip pensiune agroturistica cu 8 unitati de cazare. Pensiunea dispune de utilitatile necesare asigurarii uni confort: energie electrica. constand in 6 camere cu 2 paturi si 2 camere cu 3 paturi. SC. Dotarile ( mobilier camere cazare.2. acces televiziune. telefon. Capacitatea pensiunii va fi de 18 locuri de cazare si 50 locuri la mese . amenajarile.

Peştera şi Cheile Dâmbovicioara si multe altele care constituie punctele de atractie ale acestei zone. covor. Cheile Grădiştei. 4 paturi de lana. Prin acest proiect solicitantul isi propune recompartimentarea constructiei existente prin extinderea acesteia pentru crearea de spatii tehnologice. Pensiunea este situata intr-o zona cu mare potential turistic natural. Rezervaţiile naturale La Chişătoare. covor baie. televizor. care este o importanta statiune turistica. perne. Fiecare camera va dispune de doua paturi cu saltea relaxa. Dotarile vor fi cele necesare obtinerii clasificarii de 3 margarete. pe amplasament se afla o pensiune turistica cu nivel de confort 2 flori. judetul Brasov. fiind compusa dintr-un imobil cu 2 etaje. Pensiune va dispune de toate utilitatile asigurarii unui confort deosebit . judetul Brasov este situata la 37 km de orasul Brasov. prosoape. La etaj 6 camere cu grupuri sociale . TEMA In prezent. Pensiunea va fi clasificata la categoria de confort 3 margarete si dispune de 8 camere cu 18 de locuri. din care 6 camere sunt cu 2 locuri si 2 camere sunt cu 3 locuri si un nivel de confort de 3 flori. garnituri de pat. printre care Parcul Naţional Piatra Craiului. Totodata pensiunea cuprinde: • • • Restaurant cu sala de mese si grup social la parter. In zona pensiunii se afla o serie de obiective turistice. masa. spatii pentru servirea mesei si marirea numarului de camere de dormit de la 5 camere la 8. etc. cuverturi. noptiere.Pensiunea turistica „Margareta” se afla in comuna Fundata. la 37 km de Brasov. 16 km de Bran. 57 . dulap haine. La mansarda 2 camere. restaurant si o mica terasa. unde exista obiective turistice de importanta judeteana si nationala. Cheile Moieciului. DESCRIEREA TEHNICA A PROIECTULUI Pensiunea Margareta se afla in comuna Fundata. alte dotari. Fiecare camera va avea grup sanitar propriu dota cu obiecte sanitare specifice din faianta.

Se va achizitiona si un cazan pentru centrala termica ce va asigura agentul termic pentru apa calda si incalzire pe timpul iernii. Restaurantul permite servirea a maximum 50 persoane, este mobilat si decorat rustic si cuprinde si o terasa cu o capacitate de 30 de locuri. Totodata exista posibilitatea de a organiza mese festive, seminarii, cursuri , etc. Pensiunea va servi produse culinare traditionale, va pune in valoare bucataria locala. Produsele de baza utilizate sunt achizitionate de la producatorii locali, fiind in permanenta proaspete si naturale. Pensiunea se va aproviziona cu produse alimentare existente si cu specific din regiune. • • • • • produse din lapte si carne, legume, fructe: bauturile alcoolice vor fi achizitionate atat de la depozite specializate, cat si de la producatorii traditionali autorizati din regiune celelalte produse nercesare pregatiri si realizarii hranei (sare, ulei, zahar, etc.) vor fi achizitionate din depozite specializate de la mica distanta si cu pret competitiv produse panificatie, patiserie, cofetarie vor fi pregatite in gospodaria proprie lenjerie, fete de masa, inventarul marunt si consumabile vor fi achizitionate de la producatorii specializati si magazine supermarketuri cu preturi favorabile

SERVICII OFERITE
Muntii Piatra Craiului reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania. Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala.. Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme. Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de

58

interes este Peştera cu lilieci din satul Peştera, incluzand frumoasele sate Pestera, Sirnea Pe langa relieful carstic variat, un punct de interes il reprezinta Prăpăstiile Zărneştilor, unde exista unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.


• • • • •

Agrement

Pensiunea prezinta o oferta de agrement foarte diversificata si atractiva, constand in: drumetii de zi sau itinerare cu ghid montan; echitatie; organizarea de evenimente etnografice care pun in valoare traditiile locale; organizarea de seri in aer liber la foc de tabara sau gratar; excursii la obiectivele turistice din zona: Parcul Naţional Piatra Craiului Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Cheile Grădiştei, Rezervaţiile naturale La Chişătoare, participarea la targuri si festivaluri locale.

• • • • • •

Servicii suplimentare

informare turistica; intrenet; ghid turistic cunoscator de limba engleza , franceza, germana; parcare auto; comercializarea de produse de artizanat.

Managementul proiectului
(Responsabilul legal) 1. Nume: BUNEA Prenume: DANIELA Functia: Administrator pensiune

59

Studii si experienta:
C V Responsabilul legal Intreprinderea Studii Colegiul National HCC, Alba Iulia Atestat profesional Facultatea de stinţe economice, Universitatea Lucian Blaga Sibiu Master in Managementul serviciilor publice Experienta Uzina mecanicǎ Cugir Hotel Parc SC MARGARETA SRL Limba franceza Economist Manager in turism Economist Contabil sef Director economic 1997 2001 2001 2003 2003 -2004 2004 -2006 2007 Calificarea/Functia avuta Perioada

(Responsabilul tehnic) 2. Nume: MARINAS Prenume: OFELIA Functia: Responsabil tehnic Studii si experienta:
C V Responsabilul tehnic Intreprinderea Studii Facultatea de stiinţe economice, Universitatea Babeş Bolyai Masterat în topografie şi cadastru Experienţǎ Hotel Transilvania SC. MARGARETA.SRL. Economist Director general 2000 -2003 Calificarea / Functia avuta Perioada

Economist Proiectant

1999 2001

Deviz investitii -Lista de achiziţii ce fac obiectul proiectului
PRODUS 1. Set mobilier bucatarie 2.Soba gatit 3. Serviciu vesela complet 4. Dotari bucatarie 5. Mobilier bar, restaurant si terasa 6. Aparate TV pentru fiecare camera 7. Masina de spalat automata PRET ESTIMATIV (euro) 1000 200 300 1000 4000 1500 600

60

8. In perioadele de varf vor fi angajati 2 persoane (sezonier) Managerul si receptionera vor fi angajate prin intermediul unei agentii abilitata si specializata in turism prin semnarea unui precontract.500 Euro. din credite bancare 8750 Euro. Calculatoare (4 bucati) 10. 1 camerista. masa de calcat 9. Utilaje pentru gradinarit 12.500 EURO. Activitate Achizitionarea si montarea 1 dotarilor Data inceput Luna 1 Data sfarsit Luna 3 Detalii In functie de sezon 61 . Centrala telefonica TOTAL 400 1600 1500 1000 4000 600 17. GRAFICUL ESTIMAT AL PROIECTULUI Nr. fier de calcat. PERSONAL SI INSTRUIRE Pentru acesta investitie vor fi angajati un numar de 5 persoane definitiv si doi sezonieri. Echipament audio video 11. Din cele 5 persoane angajate 2 vor fi la restaurant.500 FINANTAREA INVESTITIEI Din valoarea totala a investitiei de 17. Centrala termica si boiler 13. sursele de finantare propuse sunt: • • din surse proprii 8750 Euro. TOTAL 17. Aspirator. 1 ghid turistic si o persoana la bucatarie.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI Pentru zona in care se afla amplasata pensiunea inceperea activitatii acesteia va avea un impact favorabil economic. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati 62 . apele vor fi deversate intr-o fosa septica vidanjabila.2 3 4 Obtinerea clasificarii Angajarea si instruirea personalului Punerea in functiune Luna 4 Luna 2 Luna 4 Luna 4 Luna 2 Luna 4 Asa cum reiese din graficul de executie de mai sus se estimeaza ca implementarea proiectului va avea o durata de 4 luni. Deseurile menajere vor fi colectate in pubele ecologice ce se golesc periodic pe baza de contract cu servicii comunale din zona 5. Valoarea investitiei (= valoarea totala a proiectului fara TVA 17. prin crtesterea veniturilor la bugetul local.3. aprovizionarea in cea mai mare parte cu produse alimentare locale va conduce la cresterea economica si altor agenti. Venituri din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta. centrala termica cu lemne este putin poluanta. social prin crearea de noi locuri de munca.500 Euro 2. Impactul asupra mediului nu este agresiv . conform obiectului de activitate al solicitantului.

trebuie sa fie maximum 60%. Rezultatul din exploatare ( Re) = rezultataul din activitatea curenta. 10. volumul productiei.V i 2. Rata indatorarii (RI) = Total datorii / Total active. Se calculeaza ca diferenta intre Ve si C e – trebuie sa fie minim 10% din Ve.de produse. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrari numerar/ (dobanzi + plati leasing + rambursarea datoriilor) RAFN > 120% (pentru fiecare an de prognoza). trebuie sa fie minimum 5 %. servicii) tinand cont de preturi/ tarife pe unitatea de masura diferentiat pe fiecare obiect de activitate. Rentabiliatatea capitalului investit ( Re) = Pn/ Vi* 100 (%). Ga = Re/ Cf – trebuie sa fie supraunitar. Se calculeaza Dr = Vi/ Pn mediu. Dr 1 2 EURO 17. Ce 4. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuieli cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat. 3. Valoarea neta actualizata ( VNA) ANUL SPECIFICATIE 1. Pn 6. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar ( anual) din care s-a scazut impozitul pe profit. 8. 7. 12. 4. Cheltuieli de exploatare( Ce) = cheltuieli generate de derularea activitatii curente. sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani). 5. 11. 6.Ve 3. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare ( Ga) = modul in care cheltuielile finaciare ( dobanzi bancare la creditele solicitate) pot fi acoperite din rezultatul activitatii curente. Pn mediu este profitul net mediu pe orizontul de prognoza. Dr trebuie sa fie de maximum 7 ani. 9.500 30000 16000 14000 8500 2 ANI 3 4 25000 15000 10000 7000 32500 16500 16000 9000 35000 17000 18000 10000 63 . Re 5.

86 15% 49% 4000 3.5 20% 50000 51% 4150 3. echipamente bucătărie. mobilier adecvat.86 22% 57% 4500 4 25% 5. Cf 9. pensiune completǎinclusa in preţ. VAN 40% 3500 2. de cult. internet.7. Ga 10. Ri 11. culturale. condiţii deosebite de confort. principalale obiective turistice din imediata apropiere sau la care accesul este facil. alimentaţie publica pentru turişti ocazionali. STRATEGIA DE MARKETING Crearea ofertei Număr de camere: 8 Paturi: 18 Dotări: centrala termica. Cum intenţionaţi să atrageti atenţia oaspeţilor dumneavoastră asupra ofertei pe care o aveti? 64 . Re 8. instalaţie electrice. Masa: Mic dejun () Demipensiune () Pensiune completa (X) Bucatarie/Unitati de gastronomie bune în apropiere da () nu (x ) Ce puteţi / doriţi sa oferiţi? • In domeniul timpului liber: Caracteristicile zonei din punct de vedre turistic. monumente istorice. paturi.4. televizor in fiecare camera. instalaţii sanitare. in ceea ce priveşte oferta generala de servicii: Pensiunea va asigura servicii de cazare la standard de 3 flori.

(X) Mapa de informare (X) Panou (x) Publicitate prin agentii de turism (x) Seri informative Prin ce particularitati / activitati va deoooosebiti de ceilalti competitori din zona? Zona in care se afla amplasata investitia este in continua dezvoltare si se afla in atentia operatorilor in turism. Ce intreprindeti pentru a asigura o atmosfera rurala a spatiului dumneavoastra? Amenajarile exterioare si interioare trebuie sa dea caracterul rural dar bine dotat. Stabilirea pretului/gradul de ocupare Cate zile ocupate pe camera veti dori sa realizati? Doriti sa realizati: 335 zile/an Prin ce activitatui ati putea sa cresteti gradul de ocupare ( numarul de zile in care este ocupata camera)? ( x ) oferte extrasezon (pausal ) 65 . zona de receptie sa aiba un caracter familial cu specific romanesc si cu o ambianţǎ plǎcutǎ şi odihnitoare Masa ce sa va servi de catre turisti va avea in mod obligatoriu specific culinar local şi specialitǎţi din zonǎ. Se dezvolta deasemeni si infrastructura zonei Care sunt grupurile tinta pe care doriti sa le abordati ? Pensiunea este disponibila tuturor categoriilor de turisti.

Camera 3 paturi Lei /zi 40/loc Care este raportul dumneavoastra „ calitate/pret”? ( x ) bun ( ) satisfacator Cu ce intentionati sa desfasurati o campanie de publicitate sustinuta? ( x ) prospecte distribuite prin agenti si posta ( x ) pliante ( x ) carti postale ( x ) bannere ( x ) placute indicatoare ( x ) mapa informativa in camera ( x ) pagina de internet ( x ) anunturi in presa si televiziune ( x ) cadouri oferite clientilor cu antetul ( emblema pensiunii ) ( x ) inregistrarea in publicatii de specialitate ( x ) inregistrarea in pliante locale ( x ) colaborari cu agentii/operatori de turism ( x ) colaboratori 66 .Camera dubla Lei /zi 50/loc .( x ) pachet programe speciale de cate 10 zile ( x ) pachet special de sfarsit de saptamana ( x ) pachet special cu ocazia unor sarbatori locale si religioase ( x ) seri traditionale si culturale cu specific local ( x ) programe speciale ce se adresaeaza anumitor categorii de persoane (grupuri tinta ) La ce pret doriti sa inchiriati: .

Implicarea institutiilor descentralizate ale statului in indrumarea prestatorilor de servicii din mediul rural in vederea aprofundarii. cunoasterii si aplicarii adecvate a legislatiei in domeniu 67 . acestea nu sunt valorificate la potentialul maxim. 2. Infiintarea in judetul Brasov a unor centre de informare turistica cu scopul popularizarii si promovarii destinatiei si unitatilor turistice existente 4. Implicarea activa si permanenta a administratiei publice brasovene in rezolvarea problemelor legate de infrastructura si de practicarea turismului “la negru”. detin importante resurse agroturistice naturale si antropice. atat la nivel de organizatii cat si la nivel de pensiune. Propuneri de masuri necesare pentru dezvoltarea agroturismului: 1. Initierea unei strategii pe termen mediu si lung de imbunatatire a agroturismului prin acordarea de facilitate fiscale si / sau credite cu dobanzi subventionate 5. în particular. care sa organizeze eficient toate activitatile legate de agroturism. De asemenea este evidenta lipsa specialistilor in domeniul agroturismului. şi judeţul Brasov. persoane licentiate in agroturism si detinatoare de brevet de turism. Sprijinul continuu al asociatilor profesionale in activitatea de indrumare si consultanta a detinatorilor de pensiuni turistice rurale 3. precum si interventia acesteia in dezvoltarea si initierea crearii de noi activitati lucrative prin impletirea traditiilor locale cu activitatea turistica si de agreement (ANTREC).CONCLUZII ŞI PROPUNERI Concluzia care se desprinde din capitolele prezentate este că deşi România. în general.

Crearea unor noi forme de asociere in interiorul localitatilor rurale sau intre localitati invecinate potrivit conceptului European de “asociere comunitara” si organizate pe principiul subsidiaritatii 9. Acordarea de asistenta tehnica in constructii de locuinte noi si / sau modernizarea celor existente. Simplificarea procedurilor de inregistrare si obtinere a avizelor si autorizatiilor de functionare si reducerea taxelor aferente 8.6. 68 . astfel incat sa devina compatibile cu cerintele practicarii turismului rural 7. Sprijin pentru acces si facilitate la fondurile europene.

„Turismul Românieibreviar statistic” 2000-2008. 4.Monitorul Oficial al României.BIBLIOGRAFIE 1. Creţu Romeo ş. 2. Editura CERES. Ecoturismul. Legislaţia din domeniul turismului 1997-2009.a. *** . Psihomedia. 2005. Foriş Tiberiu. Bucureşti. 69 . – „Management în turism. Antonoaie Niculaie. Ed.componentă a turismului modern”.Institutul Naţional de Statistică. Sibiu. 2002. 3. *** . Creţu Romeo Cătălin – „Legislaţie în alimentaţie publică şi agroturism”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful