Kinesiologie, Kinetologie, kinetoterapie, KRF/ kinetoterapie recuperare functionala Concepte de baza despre motricitatea umana

Cunostiinte despre ........................ Motilitatea, Miscarea, Activitatea ,
I) Motilitatea voluntara (activa): Posturi si pozitii decubit ventral, decubit dorsal, asezat, sau patrupedia, formele de ridicare in ortostatism . se abordeaza si la Kineto in afectiuni pediatrice si in special neurologie infantila A. Statiunea (ortostatiunea): integrare armonioasa intre sistemele motilitatii voluntare, sistemele de coordonare si echilibru, sistemele de reglare extrapiramidale, sistemul reticulat, sistemul cerebelos, sistemele medulare, sistemele proprioceptive de reglare a tonusului muscular. Examinare: proba Romberg (daca statiunea e posibila). Pozitiva in: - leziuni vestibulare -;>dezechilibrare dupa cateva secunde - leziuni proprioceptive -;> dezechilibrare imediata - in leziuni cerebeloase, semnul pseudo - Romberg (dezechilibrul nu apare la inchiderea ochilor ci la micsorarea bazei de sustinere) - scaderea fortei musculare - tulburari ale coordonarii agonisti/antagonisti - tulburari mari de sensibilitate - diskinezii cu miscari ample si bruste B. Mers, salt uniped, fuga: acte motorii complexe, necesitand integrarea functiilor sistemului piramidal, extrapiramidal, cerebelos, vestibular, a aferentelor proprioceptive si a sistemului muscular. Mers, de urmarit: - marimea bazei de sustinere - amplitudinea flexiei si extensiei m.i. - miscarile pendulare asociate ale m.s. - marimea pasului, modul aplicarii si desprinderii plantei (de) pe sol - directia - raportul dintre trunchi si membre si dintre cap si trunchi - oprirea si intoarcerea din mers Tipuri particulare de mers: 1. Cosit: sdr. piramidal in faza spastica (sechelara); datorat spasmului cu predominanta pe extensori la nivelul m.i., care nu mai permite flexia gambei (inertiala, nu activa), ceea ce se compenseaza printr-o miscare de circumductie a membrului afectat. 2. Stepat: paralizia nervului sciatic politeu extern; cu imposibilitatea flexiei dorsale a piciorului si aplicarea plantei pe sol incepand cu varful. Poate exista si o inclinare compensatorie a bazinului de aceeasi parte. 3. Pendulant: sdr. bipiramidale (leziuni pe ambele emisfere); cu doua carje, alternand sprijinul pe acestea cu sprijinul pe m.i.;spasticitate accentuata 4. Digitigrad: contracturi accentuate la nivelul m.i.; bolnavul nu poate calca decat pe

gamba de partea deficitara cade. pe calcaie. m. membrelor. cu diminuarea in grade diferite a fortei de contractie Probe de pareza: M. iar pacientul incearca sa pastreze pozitia. mers pe varfuri. forta musculara normala Deficitul: a) paralizie (plegie) -. nu se poate face nici o miscare cu grupul muscular afectat. 8.> deficit total. cu deficit ramane in urma. urcare. Exista o scala de gradare a intensitatii deficitului de forta musculara: 0 -. 7.pacientul ridica dezordonat picioarele azvarlindu-le inainte. m. M.viteza .varfuri. fara alipirea picioarelor si fara desprinderea cacaielor de pe pat. 5. deplasare numai in plan orizontal 3 -. coapsele si gambele flectate la 90 de grade. miscari total aberante ale capului.mod de executie . 3. Dansant: in coree. deplasare posibila si pe verticala (invinge gravitatia) 4 -. . ceea ce ar dura foarte mult. deficit total (fara contractie) 1 -.s. Se urmaresc: . Forta musculara: examinatorul se opune miscarilor comandate bolnavului.i. Talonat->stari cu tulburari mari de sensibilitate profunda. lasarea pe vine. departate. Barré: pacient in decubit ventral. cu baza larga de sustinere. Miscari segmentare: ar trebui comandate toate miscarile fiziologice din toate articulatiile. cu inclinarea trunchiului de partea opusa la fiecare pas. contractie fara deplasarea segmentului 2 -. se flecteaza gambele la 50-60 de grade fata de orizontala. Grasset: pacient in decubit dorsal. pe linie dreapta (nu circular). cu tendinta de deviere in toate directiile. coapsele flectate 45-60 de grade. C. deci se face un examen tintit. trunchiului. Pentru flexorii degetelor mainii se poate face o cuantificare cu dinamometre. 9. departate la 5-10 cm. datorat atrofiilor musculaturii centurii pelviene. flectarea rapida a coapselor si gambelor.i. Examinare comparativa. membrul de partea afectata cade. Cerebelos (ebrios): leziuni cerebeloase. simetric. Leganat (de rata): distrofii musculare progresive. gamba de partea deficitara tinde sa cada. b) pareza -. -leziune periferica->gamba cade continuu (nu exista sensibilitate proprioceptiva) -leziune piramidala->gamba oscileaza si cade treptat 2.i. etc. m.> deficit partial.i. Din hemiplegia isterica (boala fara substrat organic): piciorul “paralizat” e avansat in extensie.calca pe calcai Se mai examineaza: intoarcerea brusca. 6. Mingazzini: pacient in decubit dorsal. gambele in extensie. 4.: 1. posibilitatea unei contractii impotriva rezistentei examinatorului 5 -. Vasilescu: pacient in decubit dorsal.coborare pe scari.simetrie (!) dreapta-stanga D. departate de corp.amplitudine .

trunchi .scoarta -fondul morfologic este reprezentat de arcul reflex tonigen -elemente receptoare->fusurile neuromusculare si organele tendinoase Golgi -cornul anterior medular->motoneuroni a mari->miscari fazice -motoneuroni a mici->fibre musculare rosii -motoneuroni ? -neuroni Renshaw -structuri corectoare: -formatiuni spinale->bucla ? si circuitul Renshaw -formatiuni supraspinale -facilitatoare->formatiunea reticulata activatoare -cerebel -neostriat -inhibitoare->sistemul piramidal si extrapiramidal Examinare: a) Tonus de repaus: palparea consistentei muschiului.poliradiculoneuropatii -zona Zooster.Monopareza/monoplegie: un singur membru (brahiala dreapta/stanga sau crurala dreapta/stanga) . de partea opusa II) Motilitatea pasiva (tonusul muscular): Tonus= o stare permanenta (incusiv in repaus) de tensiune a muschiului striat. in sens longitudinal.Parapareza/paraplegie: doua membre simetrice (superioare sau inferioare. pana la nivelul umerilor. afectarea structurilor cu rol facilitator / prevalenta structurilor inhibitorii . Teritoriul afectat: . salt uniped. termenii se folosesc de regula pt.tabes. atonia musculara: scaderea pana la abolire a tonusului muscular. involuntare. cele superioare utilizandu-se cei de dipareza/diplegie) . . relieful muscular pierdut. pt. Mecanisme de control: . b) Tonus postural: cercetarea reflexelor de postura. cu mainile in supinatie.: Proba bratelor intinse (Barré-Rohmer): ridicarea la orizontala a bratelor in extensie. m.Hemipareza/hemiplegie: ½ corp.M.s. senzatie de mobilitate articulara exagerata.i.nuclei bazali. miscarile pasive se fac foarte usor. In: 1. Tulburari: A) Hipotonia -.poliomielita anterioara acuta/subacuta/cronica 2.i..Hemipareza/hemiplegia cruciata: deficit pe m. pe calcaie.cerebel .Structuri reglatoare superioare in: .Tetrapareza/tetraplegie: afectarea tuturor membrelor .Spinal->arc reflex medular . masa musculara flasca la palpare. bratul cu deficit cade si/sau face pronatia mainii. Altele: mers pe varfuri. rezistenta mica la mobilizare.s. aprecierea extensibilitatii si rezistentei la mobilizarea pasiva. datorata unei contractii usoare. genuflexiuni. de aceeasi parte si pe m. c) Tonus de actiune: urmarirea tonusului in timpul executiei miscarilor voluntare.polineuropatii. intreruperea arcului reflex in orice punct -neuropatii.

intoxicatii medicamentoase 6. oboseala. substante de tip atropinic. hipertonico-hipokinetic: ? Rizomielica (predomina proximal) ? Globala (intereseaza flexorii si extensorii in aceeasi masura) ? Plastica. in extensie. dopaminergice. mainile flectate si pronate ? M. afectiuni musculare care merg cu atrofii 4.-leziuni cerebeloase. Rigiditatea prin decerebrare (observata mai ales la comatosi): apare in leziunile cailor motorii si reticulate descendente ale calotei mezencefalo-ponto-bulbare .stricnina ? Atenuata in anestezie generala. Rigiditatea de decorticare: ? Brate in adductie. Extrapiramidala (rigiditatea extrapiramidala). rotatie interna ? Criza poate fi declansata de excitatii dureroase ? Capul se aseaza in hiperextensie 4. hipokaliemie) 5. . emotii 3. scopolamina. spasticitatea piramidala): -celulele Betz isi exercita stimulii de motilitate activa asupra unitatilor motorii albe din muschii ce efectueaza mai ales motilitatea voluntara ? Ectromielica (predomina distal) ? Electiva (intereseaza predominant flexorii si pronatorii la m. antebrate in flexie ? M. aceasta cedeaza cu fenomenul lamei de briceag) ? Hemiplegie->atitudine Wernicke-Mann ? Accentuata de frig.ceroasa (segmentul de membru pastreaza pozitia care i se imprima) ? Cedeaza sacadat: • Semnul rotii dintate (Negro): senzatia de cedare in trepte la flexia/extensia pasiva a gatului mainii (se poate obtine si la alte articulatii) • Semnul Noica: miscarile de ridicare -.atetoza -leziunile neuronilor motorii centrali instalate brusc 3.i. Se manifesta prin criza de decerebrare: ? Antebrate si brate in extensie. Piramidala (contractura. miscari pasive limitate.i. afectiuni congenitale -amiotonia Oppenheim -malformatii cerebrale/spinale -hiperlaxitati congenitale -trisomia 21 B) Hipertonia: exagerarea tonusului muscular. afectiuni metabolice (glicogenoze. coborare a membrului superior contralateral sau a celui inferior homolateral produc o accentuare a fenomenului rotii dintate la nivelul articulatiei gatului mainii ? Atenuata de miscarile active.) ? Elastica (contractura poate fi invinsa prin mobilizari pasive succesive. la fel ca la 3. tendoane in tensiune.i. muschi indurati. somn. carateristica sdr.s. barbiturice 2.coree. adductie. si extensorii si adductorii la m. dispare in somn ? Accentuata de frig. emotii. Tipuri de hipertonie: 1.

extensia mainii la strangerea pumnului. Parkinsoniana: . B) Sincinezii de imitatie: membrele afectate imita miscarea membrelor simetrice sanatoase. cele subtile se pot evidentia prin extinderea si ridicarea bratelor la nivelul umerilor. independente de vointa pacientului.fuga. spontane. Alterarile se produc in: -leziuni piramidale->dispare miscarea de balansare a membrelor superioare de aceeasi parte -leziuni extrapiramidale->dispar miscarile de balansare de ambele parti -mers rigid -vorbire monotona IV) Miscarile asociate patologic (sincineziile): miscari asociate anormal unor miscari voluntare.posturala .5. Contractura reflexa locala->artrite.plans.ras. La membre. clipit. de aceeasi amplitudine. se poate pune o coala de hartie pe maini. Pot fi modificate prin interventia vointei si pot fi constientizate. initial constiente si voluntare. vorbire. Exemple: mers. Hipertonia din miotonii->persistenta contractiei indelungate cu relaxare lenta 6. Exemple: A) Tremuraturile: oscilatii ritmice. cand la executia unei miscari a membrului sanatos. atunci cand bolnavul face un efort voluntar sau reflex (tuse. pot fi si fiziologice (e. scris. De urmarit: ? Intensitate ? Ritm ? Distributie ? Mod de desfasurare ? Influentele pe care le au anumite stari asupra lor Tremuratura: 1. o miscare voluntara a unui anumit segment determina miscari ale altor segmente ale acelui membru. Apar in mod patologic la membrele paralizate cu contractura piramidala.frecventa de 4-6 / secunda . Exemple: A) Sincinezia globala: exagerarea contracturii piramidale la nivelul intregii musculaturi din ½ afectata. cu palmele in jos.alte leziuni iritative III) Miscarile automate: o serie de actiuni motorii. Apar in general in afectiuni ale sistemului extrapiramidal. Structurile implicate sunt mai ales extrapiramidale. rezulta miscari ale membrului contralateral. care prin repetare si obisnuinta devin automate. V) Motilitatea involuntara (diskineziile): activitati motorii anormale. ale extremitatilor sau ale intregului organism. la inchiderea pleoapelor globii oculari se indreapta in afara si in sus).g. care nu pot apare in mod voluntar.accentuata de emotii . stranut).amplitudine moderata .iritatii meningeene. C) De coordinatie (de conjugatie): solidaritate patologica a diferitelor segmente ale membrului bolnav. Sunt importante in terapia de recuperare a bolnavului.

in afectiuni cerebelo-extrapiramidale . coreea gravidica. pe orice grup muscular. Isterica (pitiatica): .datorata unei anomalii constitutionale a sistemului striat. Familiala: .apar in leziuni ale neostriatului .amplitudine mica .dispare la ingestia de alcool . halucinatii terifiante.posturala si de actiune . rapida (8-12 / secunda) .poate imita orice tip B) Miscarile coreice: rapide. 5. 6. aritmice . asociata cu delir.s. bruste. Alcoolica: . Basedowiana: .mai ales a capului.s.. si cu spasm opozitional (bolnavul pare ca se opune chiar miscarii pe care o initiaza) 8. afirmatie/negatie.accentuata matinal . La nivelul fetei dau nastere la grimase. -dispar in somn si se intensifica la emotii -apar in leziuni ale neostriatului C) Miscarile atetozice: .atenuata de ingestia de alcool . coreea senila.amplitudine mai mare . dezordonate.mai evidenta la m. si 2.poate imita numararea banilor. in repaus sau actiune. coreea Huntington (cronica).fina .izolata de alte manifestari ale vreunei afectari neurologice . .in delirium tremens este foarte ampla. . lente. apare la tineri (boala minor) 7.frecventa mai mica (3-5 / secunda) . mai ales la sfarsitul miscarii 3. Dento-rubrica: . la extremitatile membrelor .frecventa mare (8-10 / secunda) . mainilor 4.de actiune (apare numai cu ocazia miscarilor active). Din nevroza astenica: .mai exprimata la degetele m. agitatie psihomotorie.atenuata de repaus 9. Senila: .s. Produc mersul dansant. vermiculare. Apar in coreea Sydenheim (coree acuta.fina.mai ales la extremitatile m. mandibulei.asociata cu 1.fina. de amplitudine variabila.. pedalarea 2.frecventa mica (2-3 / secunda) .amplitudine scazuta.atenuata de miscarile active . coreea minor).amplitudine mare . Cerebeloasa: .

rare.bruste. crampa scriitorului. Apar in scleroza laterala amiotrofica.. relativ persistente si bine delimitate. localizata la muschii gatului si cefei.barbierului) 2.dispar in somn D) Hemibalismul: . mai ales la sternocleidomastoidian si trapez 3. 1. poate dezechilibra corpul . Spasmul de torsiune: intereseaza muschii efectori si pe cei sinergici. . interesand un grup muscular. ce pot produce deplasari ale segmentelor de membre si ale trunchiului. localizata poate avea semnificatia uneia generalizate. de fonatie etc.stranut.prin excitatii electrice. .sunt stereotipe (mereu aceleasi). inconstient. pentru ca pot denota o iritatie persistenta a motoneuronilor coarnelor anterioare medulare.ectromielice.exista intr-o mare varietate->tuse. sunt localizate sau generalizate. brusca .g. sunt insotite de dureri (e. se reproduc in acelasi loc. . de scurta durata.de regula sunt aritmice.s. suprapunandu-se peste miscarile voluntare. violenta. H) Ticurile: miscari clonice. Se pot evidentia prin percutia muschiului.se datoreaza leziunii corpului lui Louis E) Miocloniile: . Functie de caracter sunt: .epilepsia mioclonica F) Fasciculatiile: contractii ale unor fascicule musculare care nu produc deplasarea segmentului. dar se pot modifica in timp . dar de obicei survin brusc. discontinue. o convulsie tonica poate avea aceeasi semnificatiei cu una tonicoclonica. mai frecvente la m.poliomielita anterioara cronica G) Spasmele: contractii tonice.tonice: rigiditate musculara prin contractie prelungita. Functie de extindere.violenta . neregulate.ridicari din umeri I) Convulsiile: contractii musculare bruste.siringomielie. iar o convulsie focala.apar in leziuni extrapiramidale. Caracterizeaza patologia epileptica (primara sau secundara).intoxicatii.pot fi putin aparente: esofagiene.intereseaza un membru in intregime. intermitente si variate.miscare ampla. Sub aspectul gravitatii.pot reproduce un gest .prin frictionarea tegumentului. Torticolisul spasmodic: diskinezie tonica.se intensifica la emotii .croitorului. Nu dispar in somn Identificarea lor e importanta.clonica sau tonico-clonica cu caracter intermitent.unice/multiple .pe un (grup de) muschi . forme ritmice se intalnesc mai des la musculatura velo-palatina si diafragmatica (sughit) .atenuate in somn . se intensifica pe masura desfasurarii acestor miscari. Crampele: intereseaza grupe musculare functionale. mobilizeaza segmentul interesat . cu semificatie grava .accentuate de emotii . pot avea caracter semiconstient.

viteza. cerebelos C) Frontala: tulburare de coordonare prin mecanism central. pot deplasa segmentul afectat sau trunchiul. periferice.posttraumatic VI) Coordonarea miscarilor: initiere.lateropulsiuni de partea leziunii si retropulsiuni ce apar atat in statiune cat si in mers.. proprioceptiva. manifestata printr-o tulburare a echilibrului trunchiului.separate de scurte intervale de rezolutie musculara . oprirea. datorita lipsei de informatie proprioceptiva -se examineaza cu proba Romberg sau pacientul in decubit dorsal ridica membrul inferior pana la un anumit punct 2.tumori cerebrale. amplitudinea. de fibre lungi): 1. Sunt implicate mecanisme centrale. Structuri coordinatorii: ? Cerebel ? Scoarta cerebrala motorie ? Sistemul reticulat ? Aparatul vestibular ? Caile sensibilitatii etc.diskineziilor Ataxii: A) Tabetica (senzitiva.encefalite.unui deficit motor .tonico-clonice (mixte) -pot apare si in stari uremice.tulburarilor de tonus . Ataxia= tulburare de coordonare.manifesta->pasi inegali ca amplitudine. se pune in discutie dupa (!) excluderea: .fara tulburari de coordonatie segmentara .picioare azvarlite B) Cerebeloasa: vezi sdr. directia etc. .fara dismetrie.clonice: secuse mai mult sau mai putin intense sau regulate. Ataxie statica: imposibilitatea mentinerii unei anumite atitudini (mai ales cu ochii inchisi). asociata mai ales leziunilor frontale. Ataxie dinamica: evidentiata cu ocazia diverselor miscari -latenta->doar la anumite probe (probe Fournier) -specifica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful